MOTIVE pentru renuntarea la dependenta de alcool

Regimul sanatos de viata

Ameliorarea bolilor posibile sa apara odata cu virsta
Evitarea certurilor in familie, cunoscuti, oameni
Evitarea risipirii banilor in investiti nenecesare
Evitarea aparitie unui cancer la plamini
Mediu sanatos de trai
O minte lucida, buna pntru functionare
Evitarea inlaturarii unuia din rinichi
Evitarea unnui stop cardiac
Traiul intr-o atmosfera comfortabila
Evitarea inadusirilor
Decesul prematur
Aprecierea si stima din partea familiei
Incadrarea in soceatatea
Asigurarea unui loc stabil de munca
Asigurarea unor copii, mostenitori sanatosi

Daunele alcoolului
Alcoolul afecteaz corpul n doua feluri:
(1) intr n contact cu gura, esofagul, stomacul i intestinele unde are o aciune iritant i "anesteziant" (cauznd
lipsa senzaiei de durere cu sau fr pierderea contiinei),
(2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerat este absorbit n stomac, restul de 80% este absorbit prin pereii
intestinali direct in snge, ajungnd n fiecare celul a corpului. Fiecare raie de alcool va produce o intoxicare.

Download
Ceea ce face alcoolul este s ncetineasc funcionarea celulelor i a organelor pna cnd ajung s i desfoare activitatea cu
mult mai puin eficien. El afecteaz creierul intervenind n activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul, percepia, vorbirea
i gndirea. Produce dificulti n vorbire i erori n procesul de gndire. Mai sunt afectai centrii coordonrii, aprnd astfel
"simptomele" clasice: mersul mpleticit, czturile, ajungndu-se pn la imposibilitatea de a mai ine un chibrit aprins n mn.
n mod paradoxal, dei ncetinete funciile organismului, alcoolul duce la dispariia inhibiiilor.
Emoiile sunt exprimate mult mai uor, deoarece acea parte a creierului care ne ajut s ne controlm comportamentul este scoas
din funcie sau se relaxeaz excesiv astfel nct emoiile devin exagerate. Dac se consum ndeajuns de mult alcool persoana va
adormi sau, n cazuri extreme, va intra n com.
Consumarea alcoolului n cantiti mari mrete riscul apariiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui i al esofagului,
probabil datorit aciunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza i
cancerul ficatului. Lipsa acut de anevrin (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea
de fluid n esuturi).
Alcoolul mrete riscul apariiei bolilor de inim, a infarcturilor i determin creterea presiunii sngelui. Alte afeciuni cauzate
de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afeciuni nervoase) i ulcerul digestiv. Persoanele care consum alcool n
cantitti prea mari au anse mai mari dect altele s sufere de anxietate, paranoia sau depresie. ansele apariiei demenei sunt, de
asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.
Dar dup ceva vreme el devine incapabil s i mai pstreze echilibrul i i vor face apariia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce
poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dac dup o o oarecare perioad se renun la alcool, efectele
negative aprute pot s dispar. Daca aceast perioad se prelungete nsa prea mult pot sa apar transformri ireversibile.
Alcoolul poate produce sterilitate i tinde s ncetineasc dezvoltarea ftului, la fel cum o face cu funciile celulelor i organelor.
Poate determina disfunctionaliti structurale si funcionale, chiar retardarea.
Aceste disfuncionaliti, cunoscute sub numele "sindromul alcoolului la ft", conduc la dezvoltarea incomplet a membrelor,
diformiti faciale i dezvoltarea anormal a creierului, ceea ce d natere la dificulti de ordin intelectual i motor. Experiena a
demonstrat c riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consum alcool n exces, ca i cel al nasterii unor copii
subdezvoltai sau cu dereglri comportamentale. Aceti copii se dezvolt mult mai ncet decat cei ai mamelor care practic
abstinena.

Strategii de prevenire
Adolescentii care nu fumeaza, nu beau alcool si nici nu utilizeaza droguri au mai putine
sanse sa manifeste aceste obiceiuri ca adulti. Eforturile de a preveni abuzul de
substante de catre un adolescent ar trebui sa inceapa inca din copilarie, prin educatie si

informare legata de consumul de droguri, incurajarea unor comportamente sanatoase si o

comunicare solida cu parintii.
In timp ce adolescentii au mai multe sanse sa agreeze consumul de droguri si alcool decat
adultii, totusi si comportamentul acestora ii poate influenta. In aceste cazuri, crezand ca
parintii vor permite utilizarea drogurilor si alcoolului (intrucat ei au aceste obiceiuri)
exista probabilitati mai mari ca adolescentul sa incerce sa fumeze, sa consume alcool si
medicamente interzise.
Existenta unor modele pozitive in familie, sustinerea familiei precum si o comunicare
buna cu parintii, pot ajuta adolescentul sa aiba un nivel ridicat de incredere de sine si sa
faca alergeri potrivite. Pana la varsta de noua ani, copilul va avea deja formata o atitudine
fata de consumul de diferite substante. Asa ca, orice parinte ar trebui sa isi influenteze
copilul si sa-i insufle atitudinea corecta fata de abuzul de orice fel de substante.
I se vor expune adolescentului efectele substantelor asupra dezvoltarii sale fizice,
emotionale, asupra performantei scolare si asupra sanatatii (mai ales in cazul in care
exista un istoric familial care presupune abuzul de substante toxice).
- Mentinerea unei bune relatii cu adolescentul din familie. A avea o relatie buna si
a comunica bine cu un adolescentpoate fi destul de dificil, deoarece adolescentii doresc
intimitate si independenta. Totusi, acestia trebuie supravegheati fara sa fie deranjati, sa li
se cunoasca grupul de prieteni si indicat ar fi sa se stie unde este adolescentul in orice
moment.
Se vor stabili perioade din zi cand intreaga familie se va reuni, cum ar fi timpul meselor.
Se vor planifica activitati distractive si excursii in familie. Adolescentul trebuie sa se
simta valorizat si sa contribuie la sarcinile din familie.
- Corectitudine si consecventa. Aplicarea extremista a masurilor disciplinare la
adolescenti sunt un factor de risc pentru abuzul de substante. Se vor stabili consecinte
rezonabile pentru comportamentele inacceptabile, iar pedepsele vor fi puse in practica in
mod consecvent. Se va lauda adolescentul pentru realizarile sale si se va incerca
implicarea acestuia inclusiv in treburile casnice.
- Incurajarea activitatilor. Ar fi util ca adolescentul sa aiba diverse activitati care sa ii
ocupe timpul liber, precum sportul sau activitati de voluntariat sau participarea la diverse
cluburi. Exista mai putine sanse ca adolescentii care au o autostima crescuta sa consume
alcool sau droguri.

Metode de combatere a alcoolismului

Cunoastem cu totii riscurile severe ale dependentei de alcoolsi asta cu atat mai
mult cu cat aceasta boala nu afecteaza numai sanatatea individului, ci de cele mai
multe ori are capacitatea de a lasa urme adanci si asupra membrilor familiei si a
celor dragi. In plus, alcoolismul poate duce la dezvoltarea unor afectiuni grave si
uneori iremediabile la nivelul sistemului nervos, al inimii, ficatului, precum si a
celorlalte organe importante ale organismului.
Un alt lucru deosebit de important pe care trebuie sa il avem in vedere este faptul
ca majoritatea pacientilor resimt simptoame severe ale perioadei de sevraj, acestea
variind in functie de gradul de dependenta al fiecaruia. Tocmai de aceea, de cele
mai multe ori medicii specialisti recomanda spitalizarea pacientilor, tocmai cu
scopul de a-i putea tine sub observatie, astfel incat sa fie eliminat riscul de a se
rani, sau de a-i rani pe cei din jur.
Unul dintre cei mai importanti factori ai programului de reabilitare este dorinta
pacientului de a renunta la acest viciu, si de a se accepta asa cum este. De
asemenea, este bine ca acesta sa fie ajutat sa intocmeasca o lista cu motivele pentru
care sa renunte la acest viciusi in plus sa fie incurajat sa isi astearna pe hartie
singur progresele pe care le inregistreaza. Asa cum au putut sa dovedeasca studiile
de specialitate, acest lucru poate constitui un factor deosebit de motivant pentru
pacient.
In ceea ce priveste pasii pe care pacientul trebuie sa ii urmeze, acestia presupun
informarea familiei si prietenilor in legatura cu decizia dumneavoastra de a renunta
la alcool. De asemenea, este esential sa renuntati la cercul de prieteni in tovarasia
carora ati dobandit acest viciu, si asta cu atat mai mult cu cat cel putin pentru
inceput tentatia poate fi extrem de mare. In plus, avand in vedere ca va veti
reintoarce in societate, este bine sa invatati cum sa refuzati o bautura cu fermitate,
si in acelasi timp in mod politicos. Tocmai de aceea trebuie sa stii ca medicii
specialisti recomanda adesea ca programele de consiliere individuala sa continuie
sa fie urmate chiar si dupa incheierea perioadei de detoxifiere si reabilitare.

- Membrii familiei incearca deseori sa protejeze o alcoolic de consecintele purtarii sale

inventand scuze pe care le prezinta celorlalti. Este foarte important sa se opreasca orice

fel de incercari de "salvare" imediat, ca alcoolicul sa poata "simti pe pielea sa" efectele
daunatoare ale alcoolismului, si astfel sa poata fi motivati sa se lase de bautura.
- Vorbeste cu membrul familiei cu probleme pentru care esti ingrijorat si explica-i ca vrei
sa il ajuti in capatarea ajutorului necesar. Sustine-ti afirmatia amintindu-i de ultima
problema cauzata de consumul exagerat de alcool.
- Strange informatii dinainte despre optiunile tratamentelor. Daca persoana vrea sa fie
ajutata, fa imediat o programare la un specialist in tratamente pentru alcoolism. Ofera-te
sa il/o insotesti la o intalnire a Alcoolicilor Anonimi (infiintata de curand si in Romania).
- Daca membrul familiei inca refuza ajutorul, roaga un prieten de-al lui/ei sa intervina.
Un prieten care a fost alcoolic dar si-a revenit poate sa fie foarte convingator explicandu-i
ce face alcoolul din viata unui om, sau mai bine zis cum o distruge incetul cu incetul.
- Cu ajutorul unui terapist profesionist, ceilalti membri ai familiei, impreuna cu alte rude
si prieteni il pot confrunta pe alcoolic ca grup. Aceasta abordare poate fi foarte eficienta,
dar numai sub indrumarea unui terapist cu experienta in genul acesta de interventii.

PROIECT:
Grdina

Autor Ceban Sanda

Chiinu
2015

Solurile- Rep. Moldova

Solurile cenusii albice (denumirea precedenta - cenusii deschise de padure) se
ntlnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la admcimea de
150-200 cm. S-au format sub padure n majoritate carpinete-quarcete. Orizontul
superficial ocric trece evident ntr-suborizont albic (cu SiO2 amorf), slab
structurat. Spre admc acest suborizont trece n brun-roscat cu structura
columnara sau prismatica si dura.
Solurile cenusii molice (denumirea precedenta -cenusii nchise de padure) sau format n conditiile padurilor de stejar cu nvelis ierbos dezvoltat. Le este
caracteristic un orizont A molic humnificat, cu structura grauntoasa mare, cu
caracter eluvial slab pronuntat.
Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete- carpinete, pe
roci argiloase grele. Formarea profilului este influientata de componenta rocii
materne. Are totodata particularitati vertice (nuante verzui, fete de alunecare,
abundenta de argila fina).
Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la
adncimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afnat
(molic). Regimul de umiditate - periodic percolativ si nepercolativ. Reactia
solului este neutra sau slab alcalina. Cernoziomurile se formeaza sub paduri
preponderant quarcete si cu nvelis ierbos. Profilul cernoziomului are caracter
molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri
- argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.
Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub padurile de stejar cu nvelis
de ierburi bine dezvoltat, care contacteaza cu stepele mezofite. Orizontul de la
suprafata este de tip molic, fara caractere de eluviere si doar slab pudrat cu SiO2.
Orizontul B n partea inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de
argila fina, structura poliedrica, tasat.
Cernoziomurile levigate se formeaza n conditiile stepelor mezofite ale zonei
de silvostepa, dar se ntlnesc si sub paduri de stejar cu nvelis ierbos. Profilul are
un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula,
prezenta carbonatilor (efervescenta) ncepe ceva mai jos de limita inferioara a
orizontului B.
Cernoziomurile tipice reprezinta subtipul modal al tipului. Se formeaza n
conditii de stepa, uneori cu plcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine
humificat, structurat si afnat. Orizontul B este de tranzitie, fiind mai slab
humificat, cu structura grauntoasa mare si bogat n diferite forme de carbonati.
Subtipul se divizeaza n doua: moderat humifere si slab humifere. Primele se
formeaza sub stepele mezofite si xerofite cu plcuri de stejar pufos, iar ultimele
se formeaza sub steeple xerofite cu comunitati de negara si paius.

Cernoziomurile carbonatice se formeaza n conditiile stepelor xerofite si

doar partial cu plcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele precedente, cu
strustura mai putin stabila. Contin carbonati chiar de la suprafata.
formare:

Cernozi
om

Solur

Brun

vegetaia ierboas
de step

valorificare:

cereale, legume,
vi- de- vie, pomi
fructiferi
formare: sub
pdurile de fag cu
gorun

valorificare:

culturi pomicole,
tutun i via- de- vie

formare: sub
Cenuiu

pdurile de stejarpenduculat cu
gorun, carpen

valorificare:

pomi fructiferi,
sfecla-de-zahr,
tutun, via-de-vie

Originea florilor
Alstroemeria
A fost numita dupa descoperitorul sau, Baronul Claus von Alstromer,
un suedez care colecta seminte in excursia sa in Spania, in anul 1753.
Alstroemeria simbolizeaza prietenie si devotement, bogatie,
prosperitate, avere .
Origine- Alstroemeria provine din America de Sud, fiind cunoscuta si
sub umele de crin peruvian. Este un membru al familiei
Amaryllidaceae si a fost adus in Europa in secolul 18 . Alstroemeria
este acum cultivata la nivel international si le poti gasi pe tot
parcursul anului. Alstroemeria,daca este tratata corespunzator, traieste
intre 6 si 14 zile, in functie de soi. Trebuie evitata cumpararea ei cu
frunze ingalbenite, acesta fiind un semn de deteriorare etilena.
Frezia
Comparativ cu lunga istorie de cultivare a unor flori, frezia este destul de recent
aparuta; numita dupa medicul german Friedrich Heinrich Theodor Freese, floarea
in forma de clopot cu miros de citrice, simbolizeaza nevinovatia, increderea,
dulceata si prietenia. Frezia alba- este o floare de primavara, cu un aspect
impecabil si un parfum delicat, rafinat. Frezia alba creste toamna si iarna si
infloreste primavara si vara; frunzele, de obicei, sunt in pozitie verticala si sunt in
forma de sabie. Florile sunt in mare parte in forma de pilnie, 20-30 mm lungime, si
sunt aproape actinomorphic (radial simetrice, adica divizibile in doua jumatati
identice). Frezia alba creste in solurile nisipoase sau pietroase printre dune sau la
margini de padure, de obicei in umbra de lumina, de asemenea, creste si in locuri
umede in apropierea apei, in principal, de-a lungul coastei. Freesia vine dintr-o
familie de aproximativ 65 de genuri si 1 800 de specii distribuite in intreaga lume.
Orhidee
Orhideele sunt tipul de flori de lunga durata si, in special flori elegante,
ceea ce le face cadoul perfect pentru multe ocazii. Aspectul lor gratios
atrage atentia imediat, si reputatia lor ca si flori exotice si neobisnuite
evoca un sentiment de rafinament si inocenta. Astazi, orhideele sunt in
general considerate o frumusete rara si delicata. Printre multe tipuri
diferite de flori, orhideea detine un loc special, ca fiind una dintre cele mai
ademenitoare si captivanta floare, pentru persoanele special din viata dvs.

Orhideele rosii - Rosul este culoarea focului si a sangelui, este asociat cu energia, forta,
puterea si determinism. Culoarea rosie simbolizeaza, de asemenea, pasiunea, dorinta si
iubirea.
Orhidee galbene - orhideele galbene sunt uimitoare! Luminoase si vesele, orhideele
galbene aduc un sentiment de eleganta pentru orice aranjament floral. O frumusete delicata
pentru ochi, orhideea galbena este o floare izbitoare, un compliment perfect pentru oricine il
primeste!
Orhidee roz - Orhideea roz este o floare magnifica. Cultivate pe aproape fiecare continent, orhideea
roz este o floare mai delicata si mai interesanta. orhideele roz sunt cunoscute a fi flori care
reprezinta dragoste si afectiune pura. Fermecatoare si gratioase, orhideele roz sunt flori pe care
doriti sa le aveti in gradina sau chiar mai mult, pentru nunta ta!
Orhidee verzi - orhideele verzi sunt flori armonioase si mai vesele. orhidee verzi sunt adesea folosite
in loc de verdeata in buchete si aranjamente florale, deoarece acestea sunt mai stralucitoare, cauta
sprijin pentru alte flori colorate. Aceste flori simbolizeaza intinerire, simbolizeaza viata.

Crizanteme
Cu o istorie care dateaza din secolul 15 i.Hr., crizantema are o
multitudine de povesti si simbolisme. Numele vine de la termenul grec
"chrys-" sensul de aur (culoarea originala) si "-anthemion", adica de
flori. Crizantemele simbolizeaza optimism si bucurie si sunt florile
oficiale ale orasului Chicago. in Japonia, exista chiar si un "Festival al
Fericirii", pentru a sarbatori aceasta floare in fiecare an. Ca un simbol
al soarelui, japonezii iau in considerare desfasurarea ordonata a
petalelor de crizantema ceea ce reprezenta perfectiunea. Aceste flori
sunt caracterizate prin durabilitate si prin supravietuirea sub zapada.

Garoafe
Garoafa este delicata, durabila si incantatoare, este o floare cu o istorie
bogata si semnificativa. Cu numele sau stiintific Dianthus - "floare de
dragoste" sau "floarea de zei", in functie de sursa, aceasta floare este
adorata de secole. Una dintre cele mai vechi flori din lume, garoafa
este apreciata pentru aspectul sau ciufulit, parfumul asemanator
cuisoarelor si extins in perioada de inflorire. Istoria garoafelor
dateaza din greaca veche si epoca romana, cand a fost utilizata in arta
si decor. Crestinii cred, ca prima data garoafa a inflorit pe pamant,
atunci cand Maria a plans pentru Iisus cand a fost rastignit pe cruce.
Garoafa in aceste vremuri a fost predominant gasita in nuante de roz

pal si culoarea piersicii, dar peste ani, paleta de culori a

crescut,intalnindu-se si rosu, galben, alb, mov, si chiar verde. in prima
parte a secolului 20, garoafa a devenit floarea oficiala a Zilei Mamei. In
zilele noastre, garoafa ramane o alegere favorita pentru diferite ocazii.
Aceste flori sunt recunoscute imediat, si poseda un farmec si o alura
care continua sa captiveze oameni din intreaga lume. De fapt, in multe
parti ale lumii, popularitatea garoafelor depaseste orice alte flori,
inclusiv trandafirii.

Garoafa rosie este adesea folosita pentru a transmite admiratie, in timp ce versiunea rosu
inchis exprima sentimente profunde de dragoste si afectiune.
Garoafa alba este asociata cu puritatea si norocul.
Garoafa roz este adesea data ca un semn de recunostinta.
Garoafa galbena- garoafa galbena nu este la fel de comuna ca si celelalte culori de
garoafe de pe piata, dar garoafa galbena reprezinta frumusete si caldura nobila.

Expresii frumoase despre plante, flori, natur n anotimpul primvara

ghioceii nving iarna
mic i firav, ghiocelul a nfruntat omtul
clopoei azurii se ivesc din zpad
ghiocei plpnzi
ghiocei mici i gingai
cupele strlucitoare ale ghioceilor par nite clopoei de argint
aroma ncnttoare a florilor
ghiocelul se ivete victorios de dup stratul alb de zpad
clopoelul nvingtor al ghiocelului
firele biruitoare de iarb strpung solul
ghioceii i mugurii copacilor sunt primele semne de primvar
poienile par stropite cu flori colorate
susurul continuu al izvorului
freamtul lin al frunzelor
mireasma adormitoare a florilor
micarea domoal a crengilor copacilor
codrul minunat respir verdea i prospeime
pmntul zmbete prin flori
florile mulumesc soarelui printr-o simfonie de culori
ghiocelul este un prim zmbet al pmntului
ghiocelul este ajutat de magia soarelui
ghiocelul are nobleea unui prin din basm

sub zpad ghicelul ateapt semnul soarelui

frunze diafane
mugurii ca mrgritarele
belugul violet al buchetului de liliac
crengue noi i gingae
toporaii violei rzbesc prin frunzele moarte
firioarele verzi de iarb i zmbeau unele altora
firioarele de iarb se unduiesc sub adierea vntului cldu
florile sub atingerea vnticelului danseaz pentru soare
pomii nfloresc rspndind miresme adormitoare
florile micue albe mpnzeau totul ca un covor magic
iarba prinde col, fraged i nou
iarba este brobonit de rou
pomii stau ca pletele pe umerii dealurilor
fire de mtase verde
florile au miros dulce de primvar
petalele florilor se chinuie s culeag toate razele de soare
liliacul nflorete spre ncntarea ochilor
din salcmi se scutur o ploaie de miresme
ciorchini de flori albe
n vnt papura i leagn sbiile
copacul se leagn molatic sub mngierea vntului

Mic diciopnar grdinresc

LNDAFT, landafturi, s. n. Poriune din mediul geografic cu trsturi proprii
DRENJ ~e n. 1) Uscare a unui teren mltinos prin scurgerea excesului de ap
din sol cu ajutorul unui dren
EXTRAVILN, - adj. (Despre terenuri) Situat n afara spaiului cldit al unei
localiti
MOTOCULTR s.n. Main agricol uoar pentru lucrri superficiale
EMONDR, emondoare, s. n. Unealt folosit la emondaj
EMONDJ, emondaje, s. n. 1. Operaie de tiere a ramurilor de pe trunchiurile
arborilor n perioada de cretere pentru a stimula dezvoltarea lor n nl ime;
emondare, emondaie
FOR, forez, vb. I. Intranz. A spa guri de sond n vederea cercetrii
structurilor geologice, a explorrii sau a exploatrii unor zcminte de substan e
minerale utile.
IRIG vb. I. tr. 1. A uda (un teren cultivabil) printr-un sistem special de canale
ERGONOME f. Disciplin care studiaz relaiile dintre om, main i mediul de
munc.

Flori de mucegai
Sunt stihuri fr an,
Stihuri de groap,
De sete de ap
i de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc
Am lsat-o s creasc
i nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut.
Era ntuneric. Ploaia btea departe, afar.
i m durea mna ca o ghiar
Neputincioas s se strng
i m-am silit s scriu cu unghiile de la mna stng.
Tudor Arghezi

Oare cum or fi florile

Oare cum or fi florile
Cnd nu se uit nimeni la ele
i se dezbrac pe furi
Pn la piele?

Cum or fi artnd romaniele

Cnd i dau jos rochiele
Lor albe cu centura aurie,
Pe care toat lumea le tie?

Tare-a mai vrea s se ntmple odat,

ntr-o singur clip, fr sfial,

S pot zri, pe furi, cum arat
Florile n pielea goal.

Oare cum or fi florile

Oare cum or fi florile
Cnd nu se uit nimeni la ele
i se dezbrac pe furi
Pn la piele?

Cum or fi artnd romaniele

Cnd i dau jos rochiele
Lor albe cu centura aurie,
Pe care toat lumea le tie?
Tare-a mai vrea s se ntmple odat,
ntr-o singur clip, fr sfial,
S pot zri, pe furi, cum arat
Florile n pielea goal.
Ana Blandiana