ARHITECTURA GRECIEI ANTICE

Acropola din Atena

Acropola din Atena (din greac: , ora ridicat), colina sacr fortificat din centrul oraului, este
cea mai cunoscut acropol din lume.
A adpostit, nc din cele mai vechi timpuri, principalele edificii de cult ale Atenei. Distrus n ntregime de
ctre peri n timpul rzboaielor medice, ea a fost reconstruit n perioada "secolului de aur" al
lui Pericle (secolul al V-lea .Hr.). La realizarea acesteia au participat arhiteci renumii
ca: Ictinios, Callicrates, Mnesicles, precum i sculptori aflai sub conducerea lui Fidias. Monumentele mai
importante de pe Acropol sunt templele Partenon i Erehteion, ambele dedicate zeiei Atena.

Termenul de acropola provine din cuvintele grecesti acros = ridicat si polis = oras, si inseamna
punctul cel mai inalt al orasului, reprezentand fortareata construita pe locul cel mai inalt si cel mai
bine aparat din vechile orase grecesti, care servea drept loc de refugiu si de aparare pentru populatie in
timpul atacurilor. Aceasta fortareata cuprindea in incinta ei principalele edificii publice: palate, temple,
statui. Numeroase orase grecesti (Corint, Micene, Teba, Sparta, Argos, Tirint) au astfel de asezari
fortificate, numite acropole, iar o parte din aceste acropole se mai pastreaza si astazi.
Acropola din Atena, este situata in centrul orasului Atena, si a fost contruita in jurul anului 3.000 i. Hr., pe
un platou stancos, inalt de 156 m, pe o suprafata de 4 hectare. Aceasta mare cetate cuprindea mai multe
temple inchinate zeilor, printre care si cel al zeitei Atena, care era protectoarea orasului. Mai tarziu, aceste
constructii au fost distruse de persi si, dupa infrangerea acestora in 465 i. Hr., au fost refacute in timpul
lui Pericle (secolul V i. Hr. in timpul perioadei numite si perioada secolului de aur).
Acropola din Atena cuprinde 21 de vestigii de o mare importanta istorica si arhitecturala: Partenonul,
Erehteionul, Propylea, Statuia Atenei Promachos, Templul Atenei Nike, Altarul Atenei, Templul lui
Dionysos, Odeonul lui Herodes Atticus, Teatrul lui Dionysos Eleuthereos, Odeonul lui Pericle, Vechiul
templu al Atenei. Dintre aceste monumente, cele mai importante sunt Partenonul si Erehteionul, care au
fost dedicate zeitei Atena.
Partenonul o bijuterie arhitecturala perfecta
Din seria de temple din Acropole, cel mai mare si cel mai important monument al civilizatiei grecesti
este Partenonul. Inca din antichitate, Partenonul a impresionat prin rafinamentul arhitectural, prin
proportiile sale perfecte si prin calitatea decorurilor. Fatada principala are o deschidere spre est. Aceasta
constructie monumentala este realizata in stil doric, avand caracteristici ionice si fiind inconjurata
de multe coloane simple, masive. Numele acestei constructii (in limba greaca, Partenon), vine de la
cuvantul parthenos, care inseamna necasatorit. Templul este construit din marmura pentelica (marmura
alba, fara striatii). Cladirea Partenonului era impunatoare avea o lungime de 69 m, o latime de 30 m,
cate 8 coloane pe latime si cate 17 coloane pe lungime. Acest edificiu important din perioada antichitatii a
fost realizat de Fidias, impreuna cu alti colaboratori ai sai (Iktinos si Kallikrates).
Partenonul a fost construit pentru a adaposti atat statuia colosala a zeitei Atena, cat si comorile orasului,
in cazul atacului din partea persilor, dar si pentru a infrumuseta orasul Atena. Multe din sculpturile acestui
templu au fost deteriorate, atat datorita timpului si cutremurelor, cat si atacurilor la care a fost supus acest
impresionant edificiu din capitala Greciei. Numeroase sculpturi de marmura ale Partenonului sunt expuse
la Muzeul Britanic din Londra.
Erehteionul elegantul templu al Cariatidelor
Erehteionul a fost un templu inchinat zeitei Atena si zeului marilor, Poseidon. Acesti zei s-au luptat
pentru a castiga titlul de protector al orasului Atena: zeita Atena a daruit orasului maslinul, in timp ce zeul
Poseidon a daruit apa sarata. Pentru ca s-a considerat ca maslinul este mult mai important, zeita Atena a
castigat aceasta lupta, si de atunci orasul ii poarta numele. Legenda spune ca in Erehteion a aparut primul
maslin din orasul Atena.
Templul Erehteion a fost construit din marmura, in stil ionic, iar cel mai reprezentativ element al sau il
constituie Cariatidele stalpi sculptati sub forma de femei, care sustin toata greutatea acoperisului pe
capul lor. Pentru a nu se degrada prea mult, cele 6 cariatide ale Erehteionului au fost inlocuite cu niste

copii, 5 cariatide originale pastrandu-se in Muzeul Acropolis din Atena (cel mai modern muzeu
arheologic din lume) si una la Muzeul Britanic din Londra.
Alte constructii importante din Acropola Atenei
La poalele Acropolei din Atena se afla doua teatre antice celebre: Odeonul lui Herodes Atticus si Teatrul
lui Dionysos. Odeonul lui Herodes Atticus s-a pastrat cel mai bine, a fost reconstruit partial si, datorita
acusticii sale deosebite, a gazduit numeroase si importante concerte in aer liber. Pe scena acestui teatru au
concertat Nana Mouskouri, Demis Roussos, Andrea Bocelli. Incepand din luna mai si pana in octombrie,
aici au loc spectacole de teatru si muzica in aer liber.
Templul Atenei Nike (Zeita Victoriei) este construit in stil ionic si are pe cele 3 laturi ale templului
reprezentate unele scene din diferite batalii, iar pe partea estica a templului este un basorelief care descrie
o conferinta a zeilor. Acest templu a fost construit intre anii 427- 424 i.Hr., in cinstea victoriei atenienilor
impotriva persilor. In templu, in perioada antichitatii, era statuia zeitei Atena Nike cu aripile taiate.
Un alt edificiu important al Acropolei din Atena este Propylaea o constructie monumentala ce servea
drept poarta de intrare in Acropola din Atena. Propylaea este formata dintr-o cladire centrala, cu doua
aripi adiacente pe partea de vest una spre nord si una spre sud. Cladirea centrala are doua fatade (una
catre vest, pentru cei care intra in Acropola, si una catre est, pentru cei care pleaca), formate din
impunatoare coloane dorice si ionice Propylaea fiind prima cladire cunoscuta care prezinta ambele
tipuri de coloane. Propylaea era renumita in antichitate pentru picturile din aripa de vest ce reprezentau
scene din importante batalii grecesti si pentru tavanul partii de est a cladirii centrale, care era format din
blocuri de marmura vopsite in albastru si decorate cu stele aurii. Astazi, Propylaea este restaurata partial
si poate fi vizitata de turisti.

Acropola este compus din urmtoarele vestigii:

1. Partenon

8. Sanctuarul zeiei
Artemis Brauronia

15. Odeonul lui Herodes

Atticus

2. Vechiul templu al
Atenei

9. Chalkotheka

16. Porticul (stoa) lui

Eumedes

3. Erehteion

10. Pandroseion

4. Statuia Atenei
Promachos

11. Arrephorion

17. Sanctuarul lui

Asclepius

12. Altarul Atenei

18. Teatrul lui Dionysos

Eleuthereos

6. Templul Atenei Nike

13. Sanctuarul lui Zeus

Polieos

19. Odeonul lui Pericle

7. Eleusinion

14. Sanctuarul lui Pandion

20. Templul lui Dionysos

5. Propylaea

21. Aglaureion
22.

23.

Orase antice grecesti

24.

Pergam

25. Pergam (Pergamon sau Pergamum, n greac sau ) a fost un ora

antic grecesc situat n zona Aeolis aflat n Turcia din zilele noastre, la 26 km de Marea Egee, pe
un promontoriu din partea de nord a rului Caicus (acum Bakray). Oraul a devenit
capitala Regatului Pergam n timpul perioadei elenistice sub conducerea dinastiei Attalide, 281-

133 .Hr.. Pergam este citat n cartea Apocalipsei ca fiind unul dintre cele apte biserici din Asia.
n prezent, siturile arheologice principale ale anticului Pergam se gsesc n nordul i vestul
oraului modern Bergama.
26. Aici a fost inventat pergamentul, a crui denumire provine de la numele ora ului.
27.
28.
29.
30.Edificii
31. n prezent, pot fi observate ruinele unor edificii antice, printre care:

Teatrul elen, cu o capacitate de 10.000

spectatori;

Sanctuatul lui Traian;

Agora (Piaa) din nordul oraului;

Complexul de terme (bi romane);

Templul lui Demeter;

Sanctuarul zeiei Hera;

Poarta lui Eumenes;

Sanctuarul Zeiei Athena;

Palatele regale;

Templul lui Dionisos;

Altarele regilor din Pergam, unde regii Attalus I and Eumenes II, cu precdere, erau venerai;

Via Tecta sau Drumul Sfnt, strada care conducea ctre Templul lui Asclepios;

Biblioteca din Pergam

Biblioteca din Pergam, situat pe Acropole, a fost doua bibliotec din Grecia antic. Este
cunoscut mai ales datorit faptului c, odat cu sistarea exportului de papirus de ctre Dinastia
Ptolemeilor, n mare parte datorit rezervei limitate i a luptei economice, slujitorii Bibliotecii din
Pergamon au inventat o materie nou pentru codice, numit pergaminus sau pergamena, dup
numele oraului. Aceasta era realizat din piele fin de vi el, fiind un predecesor al calcului. Se
mai spunea c biblioteca numra 200.000 volume, druite mai trziu Cleopatrei de ctre Marcus
Antonius, ca un dar de nunt.

Sanctuarul lui Asclepios

Sanctuarul lui Asclepios, situat la 3 km la sud de Acropole, avnd urmtoarele coordonate: 39 7'
9" N, 27 9' 56" E). Asclepius mai era cunoscut ca Asclepium, zeul vindecrii. Sanctuarul a fost
ridicat la finele unui drum sfnt de circa 820 m, unde bolnavii veneau pentru a se sclda n apa
Ivorului Sfnt, urmnd apoi a-l visa pe Asclepius, care le trimitea o viziune, menit s-i nve e
cum sa-i vindece boala.

Templul zeiei egiptene Isis

Templul zeiei egiptene Isis i/ sau Serapis, cunoscut astzi drept Basilica Ro ie (n turc
Kzl Avlu), situat la circa 1 km la sud de Acropole, avnd coordonatele: 39 7' 19" N, 27 11' 1"
E. n anul 92 d.Hr., n acest templu a murit Sfntul Antipa, primul arhiepiscop al Pergamului,
numit din porunca Sfntului Ioan, unul dintre cei 12 apostoli. El a czuta victim a unei ncle tri
timpurii dintre adoratorii zeiei Serapis i primii cre tini. Potrivit legendei, o mul ime furioas l-a
ars de viu pe Sfntul Antipa, nuntrul unui taur n flcri, reprezentndu-l pe zeul taur Apis.n
primul secol d.Hr., biserica cretina din Pergam, adpostit n interiorul cldirii principale a
Basilicii Roii, a fost una dintre Cele apte Biserici descrise n Apocalipsa 2:12. Curtea interioar
este n continuare susinut de ctre podul din Pergam, cel mai lung pod din antichitate, msurand
193 m.

Delos

Delos este o insul n Grecia. Face parte din insulele Ciclade (arhipelag).
n antichitate a fost (pentru o lung perioad de timp) centrul spiritual al lumii grece ti, locul de
natere mitic al zeiei Artemis(Diana) i a zeului Apollo.
Insula Delos a fost nscris n anul 1990 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Priene

Priene (n limba greac veche: , Prin) a fost un ora elen din Ionia, membru al Ligii
Ioniene, construit la poalele muntelui Mycale, la aproximativ 6 km nord de cursul
rului Maeander, la 25 km de anticul Milet, i la 67 km de oraele contemporane Aydin i la 15
km de Ske. La origini, oraul a fost port la mare ntinzndu-se pe dealurile i terasele care se
ridicau pn la o nlime de 380 m[3]. n zilele noastre, dup mai multe secole de modificri ale
reliefului, oraul se afl de deprtare de rmul mrii. Priene se putea luda cu o mare bog ie de
opere de art i monumente arhitectonice. Poziia original a ora ului pe Muntele Mycale nu a
fost descoperit cu adevrat pn n prezent. Se crede c ora ul era plasat pe o peninsul i avea
dou porturi. Priene nu s-a bucurat niciodat de o influen politic prea mare, n principal
datorit populaiei sale reduse, de numai 4 5 mii de locuitori. Ora ul a fost mpr it n patru
sectoare: cel politic, unde se aflau Bouleterion i Prytaneion, cel cultural, unde se afla Teatrul, cel
comercial, unde se afla Agora i cel religios, unde erau plasate templele lui Zeus i Demetrei i,
cel mai important dintre ele, al Atenei.

Efes

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Efes este un ora antic (azi n ruin) pe coasta de vest a Asiei Mici, la sud de Izmir. A fost
ntemeiat n secolul XI .C. de coloniti ionieni (greci), devenind n cursul timpului unul din cele
mai dezvoltate centre religioase i comerciale. S-a aflat, rnd pe rnd, sub diferite ocupa ii
strine. Templul zeiei Artemis din Efes, construit n secolul VI .C., una din cele 7 minuni ale
lumii antice, a fost incendiat n anul 356 .C., de un cet ean din Efes cu numele de Herostrat, din
dorina de a deveni celebru. Oraul a fost ocupat de romani n anul 133 d.C., devenind capitala
provinciei romane Asia. A suferit pierderi nsemnate la cutremurele de pmnt din anii 358 i 365
d.C. n secolul VII d.C., Efesul a deczut.n Efes a activat o anumit perioad apostolul Pavel,
probabil i Ioan Evanghelistul. Conform tradiiei cretine, n imediata apropiere a oraului ar fi
fost ngropat Fecioara Maria(n capela Panaghia Kapoulou), iar n interiorul ora ului, Luca
Evanghelistul.

La Efes au avut loc trei concilii (sinoade) biserice ti: n 190 d.C. (conciliu convocat de Policrat
pentru a fixa data srbtoririi Patelui), n 431 d.C. (sub mpratul Teodosiu al II-lea, la care s-a
condamnat nestorianismul si s-a stabilit dogma ntruprii lui Iisus Hristos) i n 449 d.C. (la care
s-a susinut monofizitismul).Aria arheologic actual cuprinde vestigii importante din perioada

elenistic i roman (agora, forum, odeon, biblioteca lui Celsus, stadion etc), precum i din epoca
bizantin (ruine de biserici).

Efes Odeonul (sec.II .C.)

Efes - Nimphum-ul lui Traian (102-114
d.C.)
Efes - Templul lui Hadrian (127 d.C.)
Efes Biblioteca lui Celsus (114-125
d.C.)

Efes - Agora
Efes - Aleea Arcadelor (spre fostul port)
Efes Stadionul (sec.IV .C.)
Efes Rmiele templului zeiei
Artemis (sec.VI .C.)

Milet

Milet (greac ) a fost un ora antic grecesc situat pe coasta de vest a regiunii Anatolia, Turcia.

Oraul a fost ntemeiat de ahei pe coasta de apus a Asiei Mici, probabil prin secolul al XIV-lea .Hr.
Dup migrarea masiv a ionienilor (secolul al XII-lea .Hr.), a devenit unul dintre cele mai nfloritoare
orae greceti din Asia Mic, mare centru comercial i cultural. n secolele VII-VI .Hr., Miletul a fost
unul dintre principalele metropole, ntemeind numeroase colonii pe rmurile Pontului Euxin
(Sinope, Histria, Apollonia, Odessos, Tomis, Olbia, Theodosia, Tanais etc), n Propontida (Cizic) i pe
rmul Mediteranei rsritene (Naucratis).

La sfritul secolului al VI-lea .Hr. a czut, mpreun cu celelalte orae greceti din Asia Mic, n
stpnirea regatului persan. Miletul s-a aflat n fruntea rscoalei antipersane a ora elor ioniene din
Asia Mic (500 . Hr.). A fost distrus de peri n 494 .Hr., dar n urma victoriilor greceti din timpul
rzboaielor medice, Milet s-a eliberat de sub stpnirea pesan i a fost refcut, devenind n secolele
IV-II .Hr., unul dintre principalele centre comerciale, ale artei i culturii elenistice.

Construcii importante

Teatrul

Termele Faustinei

Agorele

Buleoterionul

Stadionul

FILOSOFI AI GRECIEI ANTICE

Pitagora

Personaliti
Oraul a fost un important centru al filosofiei
ioniene coala din Milet, coal cu care ncepe
filosofia greac.Printre cetenii importani ai
Miletului se numr:

Filosofii Thales, Anaximandru, Anaximen

e

Scriitorii Hekataios, Aristeides

Arhitectul Hippodamos

Pitagora sau Pythagoras (n greac: ; n. circa. 580 .Hr. - d. circa. 495 .Hr.)[2] a fost
un filosof i matematician grec, originar din insula Samos, ntemeietorul pitagorismului, care punea la baza
ntregii realiti teoria numerelor i a armoniei. A fost i conductorul partidului aristocratic
din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pstrat. Tradiia i atribuie descoperirea teoremei
geometrice i a tablei de nmulire, care i poart numele. Ideile i descoperirile lui nu pot fi deosebite cu
certitudine de cele ale discipolilor apropiai.
Pitagora a fost un mare educator i nvtor al spiritului grecesc i se spune c a fost i un atlet puternic, a a
cum sttea bine atunci poeilor, filosofilor (de exemplu, Platon nsui) i comandanilor militari.Pitagora
era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotone, n Italia de sud, unde a ntemeiat coala ce-i
poart numele, cea dinti coal italic a Greciei antice.Pitagora pare s nu fi scris nimic. Doctrina filosofic a
pitagorismului ne este totui destul de bine cunoscut din lucrrile lui Aristotel i Sextus Empiricus, precum i
din lucrri ale pitagoricienilor de mai trziu. Totui, nu se poate stabili cu precizie ce aparine lui Pitagora i ce
au adugat pitagoricienii ulteriori. Celebrele texte "pitagoriciene" Versurile de aur ale lui Pitagora i Legile
morale i politice ale lui Pitagora, existente i n traduceri romneti, aparin unei epoci ulterioare.

Prezentarea filosofiei lui Pitagora

Ideea filosofic principal a pitagorismului este c numerele reprezint esen a lucrurilor, iar universul este un
sistem ordonat i armonios de numere i raporturi numerice.Aristotel spune c n concepia pitagoreic
numrul constituie substana tuturor lucrurilor (Metafizica, 987a) i c lucrurile constau din imitaia
numerelor (ibid., 987b), adic numrul este un fel de paradigm a crei imitaie sunt lucrurile.

Armonia universal
Graie lui Pitagora i pitagoricienilor filosofia greac i consolideaz ideea de Kosmos i armonie.
Determinarea numeric armonioas este esenial pentru nelegerea unor fenomene universale diverse.

Cosmologia
Numerele au o funcie explicativ i pentru corpurile cereti. Tot Aristotel este cel care relateaz c
pitagoricienii considerau c zece fiind numrul perfect, corpurile cereti trebuie s fie tot zece la numr. Dat
fiind c numai nou snt vizibile, ei inventeaz un al zecelea, pe care-l numesc Antihton (Contrapmnt).Cele
zece corpuri cereti, gndite a avea form sferic, snt urmtoarele: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn,
Soarele, Luna, Pmntul, Calea lactee (stelele fixe) i Contrapmntul.
n centrul universului se afl o mas de foc, iar Pmntul se mic n cerc n jurul focului central (care nu este
identic cu soarele ci mai degrab funcioneaz ca un termen denumit Sufletul universului).Datorit acestei idei
despre rotirea pmntului, heliocentrismul copernician a fost adesea prezentat n epoca Renaterii ca o revenire
la pitagorism.

Muzica sferelor
Cele zece sfere emit sunete, ca orice corp aflat n micare. Fiecare sfer produce un sunet diferit, conform
mrimii i vitezei sale de micare. n acest fel ia natere un sunet armonic produs de sferele n mi care, muzica
sferelor. Noi nu percepem distinct aceast muzic pentru c trim n ea i o auzim tot timpul. Micarea sferelor
cereti este exprimabil prin raporturi numerice necesare.

Teoria despre suflet

Sub nrurire orfic, pitagoricienii profesau credina n natura distinct a sufletului fa de acea a trupului.
Pitagora credea c sufletul este pur i nevinovat, dar se afl nchis n trup ca ntr-un mormnt.Pitagoreicii au
ncercat explicaii numerice inclusiv n concepia despre suflet. Sufletul este definit ca acordul sau armonia
dintre diferitelor sale faculti, aceast armonie fiind la rndul ei exprimabil numeric.
.

Aristotel
Aristotel (n greac: , Aristoteles) (n. 384 .Hr. - d. 7 martie 322 .Hr.) a fost unul din cei mai
importani filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al colii
peripatetice. Dei bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile
necesare din filozofia acestuia i a dezvoltat-o, putndu-se cu siguran afirma c Aristotel este
ntemeietorul tiinei politice ca tiin de sine stttoare. A ntemeiat i sistematizat domenii filozofice ca
Metafizica, Logica formal, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelic a tiinelor naturale a rmas
paradigmatic mai mult de un mileniu n Europa.
Date biografice
Aristotel s-a nscut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un ora din peninsula
Chalcidica, n nordul Mrii Egee. Tatl su, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea,
tatl lui Filip al II-lea i bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din
familie aristocratic.
Rmas orfan de copil, Aristotel i petrece primii ani la Stagira i Pella, iar la 17 ani intr n Academia
lui Platon, unde rmne 20 ani, mai nti ca elev apoi ca profesor.Dup moartea lui Platon, n 347 .Hr., a
plecat la Assos, n Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este nceputul unei serii de
cltorii pentru cunoaterea i studiul formelor de stat i de conducere existente la acea perioad. n 343
.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desvr i educa ia tnrului Alexandru (cel care
avea s rmn n istorie ca Alexandru cel Mare). n ceea ce privete nfiarea sa, se tie c avea ochii
mici, picioare subiri, vorba cepeleag, ns avea mbrcminte plcut, tunsoare minunat de ngrijit i
inele cu pietre scumpe de o rar frumusee. Referitor la via a sa personal se afirm c s-a ndrgostit de
amanta (concubina) prietenului su, s-a cstorit cu ea, i-i aducea daruri care se aduceau doar
divinitilor. n 340 .Hr. s-a ntors la Stagira, dar nu pentru mult vreme. Pacea impus de Macedonia
cetilor greceti i-a dat prilejul s revin la Atena, unde a nfiinat propria lui coal
Liceul Lykeion(coala peripatetic), coal ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de
treisprezece ani i i va continua neobosit cercetrile. n 323 .Hr., odat cu moartea lui Alexandru,
la Atena a rbufnit vechea dumnie fa de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, n
insula Eubeea, unde a murit un an mai trziu. La conducerea colii i succede Theofrast, cel mai important
discipol al su.
Opera
Ca i magistrul su, Aristotel a scris foarte mult, iar scrierile sale au ca i autorul o istorie interesant. Ele
au fost redescoperite treptat, dintre care Poetica abia n perioada Renaterii, deci unele dintre ele pot
rmne necunoscute i pn n prezent. Dup moartea lui Teofast, urmaul lui Aristotel la conducerea
colii, lucrrile marelui filosof sunt duse n Asia Mic, unde putrezesc n subsoluri, fiind readuse

la Atena pe la 100 .e.n. n 86 .e.n., sunt aduse la Roma i ajung mai trziu pn la Andronicus din
Rodos. Vastul sistem filosofic i tiinific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate
(logic, teologie, politic, estetic, fizic, astronomie, zoologie etc.) i profunzime, a stat la baza gndirii
medievale cretine i islamice i a fost axul culturii Occidentului pn la sfr itul secolului al XVII-lea.
Din cele peste 150 de lucrri care i sunt atribuite (Diogenes Laertios meniona 145), s-au pstrat 47.
Opera sa cuprinde:

Discursuri cu caracter
retoric

Dialoguri n genul celor

platonice

Elogiul lui Platon

Elogiu ctre
Alexandru
Elegia pentru
Eudemos

Despre filosofie

Despre justiie

Despre poei - pstrate

fragmentar

Tratate de erudiie

Constituia
atenienilor

Istoria
animalelor (Historia
Animalium)

Despre cer (De caelo)

Socrate
Viaa lui Socrate
Educaia
Socrate s-a nscut la Atena n dema Alopex, n 470 .Hr., adic la sfritul rzboaielor medice. Mama sa,
Phainarete, era moa; tatl su, Sophroniscos, era sculptor. Probabil c Socrate a primit educaia de care
aveau parte tinerii atenieni din vremea sa: a trebuit s nve e muzic, gimnastic i gramatic, adica
studiul limbii bazat pe comentarii de texte.
Printre maetrii a cror frecventare ar fi contribuit la formarea gndirii lui Socrate, Maximus din Tyr
citeaz doua femei: Aspasia din Milet(en), o curtezan, i Diotima din Mantineea, o preoteas. Despre
prima, Platon vorbete n Menexenos, dar este evident ironia lui Socrate atunci cnd face din ea un
profesor de elocin; i Xenofon vorbete de Aspasia n legtur cu Socrate, iar dup Eschine, ea l-ar fi
nvat pe Socrate doctrina dragostei care-i face pe oameni mai buni. Ct despre Diotima, ea este
cunoscut mai ales datorit celebrului pasaj din Banchetul, unde preoteasa din Mantineea povestete
naterea lui Eros.De la Socrate ne-a rmas principiul:"Singurul lucru pe care l tiu este c nu tiu nimic".
Socrate a fost att de dur n formularea acestui principiu, fiindc i critica pe cei care se credeau n
materie de cunoatere alfa si omega, fr s recunoasc atunci cnd nu tiau ceva.
Viaa politic
A luat parte la trei campanii militare n calitate de infanterist. La nceputul rzboiului peloponesiac a
participat la asediul Potideei, n Chalcidica, ntre anii 432 i 429. L-a avut ca tovar de arme
pe Alcibiade, pe care-l salveaz atunci cnd acesta, rnit, era ct pe ce s cad n minile du manului. n
424, cinci ani dup ciuma abtut asupra Atenei, Socrate se regsete n btlia de la Delion, unde trupele
ateniene sunt zdrobite de ctre tebani. Acolo el i salveaz via a lui Xenofon, prins sub calul care czuse
peste el. n 422, Socrate particip la expediia pentru cucerirea ora ului Amfipolis.
Caracterul
Curajul lui Socrate merge mn n mn cu o rbdare, o simplitate i o stpnire de sine capabile s
nfrunte orice ncercare; la banchete era un conviv vesel i agreabil, care bea la fel de mult ca tovar ii
si, dar fr a se cufunda vreodat n be ie, a a cum li se ntmpl acestora, isprav ce-l umplea de
admiraie pe Alcibiade. Mnia, ieirile violente, dumnia i sunt necunoscute. Primind de la cineva o
lovitur de picior, iar oamenii mirndu-se de resemnarea sa, Socrate se justifica: "Dac un mgar m-ar fi
lovit cu copita, l-a fi dat n judecat?"

Mesajul lui Socrate

Gndirea socratic graviteaz n jurul cunoaterii de sine - Gnothi se auton. Esenial pentru om este
capacitatea sa de a intra n relaie de dialog, Socrate punnd pe prim plan sufletul iar nu corpul. Pentru
Socrate, cunoaterea propriei noastre fiine i a destinului acesteia se realizeaz pe dou ci:

mediat, pe cale oracular, prin metode mantice, divinatorii;

direct, prin cunoaterea de sine, care invit la contemplarea interioar, la introspec ie, ac iune
posibil datorat interveniei daimonului.

Socrate a fost primul gnditor care a luat ca obiect al medita iei sale fiin a uman. ncepnd cu Socrate,
omul devine n mod exclusiv o problem pentru el nsui. "Persoana ta este sufletul tu" spunea Socrate
(Platon, Alcibiade, 138e).

CONCEPTII
KALOKAGATHA s.f. (Liv.) Caracterul i conduita unui om de o probitate scrupuloas. ( n filozofia
greac) Termen desemnnd idealul armonizrii virtuilor morale cu frumuse ea fizic, uniunea
indisolubil dintre bine i frumos, dintre etic i estetic. [< gr. kalokagathia].1. (Fil.) Idealul educativ, de
om dezvoltat armonios. Armonizare a frumosului i binelui n idealul perfec iunii. 2. Teorie estetic
potrivit creia toate valorile superioare ale spiritului, inclusiv cele morale i ale cunoa terii, pot avea i
valoare estetic. (din gr. kalokagathia)
ANTROPOCENTRSM s. n. Concepie filozofic potrivit creia omul este centrul i scopul universului.
din limba greac: , anthropos, "fiin uman"; and , kentron, "centru") este credina c
oamenii trebuie considerai a fi deasupra tuturor celorlalte aspecte ale realitii.
Ontologia simbolica a cosmologiei lui Platon si Aristotel
COSMOSUL SENSIBIL - intruchipare a unui model din lumea inteligibila
Stiind ca nu au acces la lumea arhetipurilor vesnice, grecii au cautat sa descopere dimensiunea vesniciei
in cadrul limitat al existentei terestre. Zguduiti de tragicul existentei umane, care se derula in limitele
mundanului, grecii au convertit neputinta lor de a accede la lumea formelor vesnice in bucuria de a fi in
aceasta lume data. Dominati de aceasta mentalitate grecii au dat nastere la o cultura si o civilizatie
remarcabile. Cosmosul in acceptiunea grecilor era incarcat de simboluri. Mitologia greaca contine
numeroase variante cosmogonice. De retinut este faptul ca modelele de cosmologie elaborate de lumea
antica (Thales, Anaximene, Anaximandru, Pitagora, Heraclit, Parmenide, Platon, Aristotel etc.) nu erau
rezultate doar ale unor simple investigatii pur stiintifice, ci ele reflectau in primul rand un mod de viata.
Aceste modele erau rezultate ale trairilor filosofilor. Modelul de cosmos oferit de filosof reliefeaza in
primul rand felul in care respectivul intelegea sa se raporteze la cosmos. Intre om, divinitate si cosmos
exista o stransa legatura.
Viziunea despre un cosmos mitizat caracterizeaza societatea arhaica (in mod special) dar si lumea antica.
Cosmosul nu era lipsit de dimensiunea sacrului. Prezenta sacrului in cosmos era perceputa in diferite
forme. In acest fel omul care traia in acest cosmos nu se raporta la el ca la o ultima realitate, ci, ca la ceva
care il trimite pe om la o existenta primordiala. Astfel cosmosul il ajuta pe om sa-si gaseasca rostul sau, sa
si-l sporeasca si sa-l actualizeze concret si cotidian intr-un mod de a fi.
Cosmologia platoniciana desi este o expresie a unei conceptii filosofice ce s-a despartit de gandirea mitica
nu exclude prezenta unui logos semnificativ la nivelul limbajului. Teoria platoniciana despre lume nu se
reduce la o simpla insiruire de concepte articulate coerent sub forma unui sistem inchegat ci identifica
logosul limbajului prin participarea la logoi din cosmos. Limbajul e inrudit cu creatia (pe urmele lui
Heraclit care considera limbajul o emanatie a lumii).
Spre deosebire de Aristotel, Platon nu merge pana la constructia unei logici a fiintei, chiar daca limbajul e
inrudit cu obiectele lumii sensibile. Cu toate acestea e important sa precizam ca discursul platonic e legat
de problema cosmologica prin faptul ca relationeaza logosul limbajului cu logoi lucrurilor sensibile.
Pentru Platon "dialectica nu reuseste sa se constituie in tehnica autonoma de rationare riguroasa. Ea
ramane totdeauna subordonata unui principiu exterior, precum geometria definitiilor si axiomelor sale.
Problema raporturilor dintre limbaj si cunoasterea exacta se intemeiaza, asadar, in realitate, in problema

cosmologica, caci este o problema de comunicare sau de participatie si nu propriu zis de rationare. Intradevar, limbajul nu mai este un produs al gandirii noastre. Legea armoniei, care este cea a lumii, i se
impune, la fel ca si restului creatiei. Limbajul e supus regulii mitului mai mult decat celei a calculului".
Cosmologia platoniciana este finalista. Daca studiem resorturile intime ale gandirii cosmologice
platoniciene (mai ales cum sunt evidentiate in Timaios) vom observa ca temeiul naturii consta tocmai in
miscarea spre principiul suprem: Binele. Avem o explicatie finalista a fenomenelor si particularul exista in
masura participarii lui la suprasensibil si isi descopera adevarata lui identitate prin contributia la armonia
intregului ca un tot unitar. Finalismul cosmologic al lui Platon explica si viziunea lui idealista deopotriva
cu perceperea omului ca un microcosmos.
Pentru a ilustra ca intr-adevar discursul cosmologic al filosofiei grecesti articuleaza lumea vazuta la un
fundament metafizic ma voi opri la cei doi filosofi reprezentativi ai Greciei: Platon si Aristotel.
Principalul dialog al lui Platon care dezbate problematica referitoare la cosmologie este Timaios.
Bineinteles pentru a avea o perceptie cat mai clara despre conceptia platoniciana despre cosmos e nevoie
de o corelare a dialogului Timaios cu alte texte cosmologice de referinta din opera lui Platon, precum cele
din dialogurile Phaidros, Sofistul, Philebos, Republica.
In cosmologia platoniciana se poate vorbi de un soi de transcendenta in sensul ca inteligibilitatea
lucrurilor nu este in ele insele, ci in lumea inteligibila, care se cere imitata de catre existenta mundana. La
Aristotel aceasta inteligibilitate este transferata la nivelul imanentului, fiind inscrisa in orizontala lumii
vazute, de unde rezulta coerenta si eternitatea universului. Sensurile lucrurilor pot fi cucerite cu o ratiune
temeinica ce construieste un discurs formal imbatabil, realizandu-se astfel un echilibru intre fizica si
logica, dar care ramane fragil in absenta unei ierarhizari a cosmosului si totodata a stiintelor.
Lucrul devine real in sine, fara o referire explicita la planul metafizic, favorizand un discurs formal bine
inchegat, ce capata consistenta pe masura ce obiectul analizat devine o realitate de sine statatoare. "Daca
ne vom situa pe pozitiile aristotelismului, vom observa ca universul, fiind dat in el insusi, va trebui sa-si
afle tot inauntrul sau principiul de inteligibilitate. In acelasi timp, consistentei ontologice a substantei
cosmice va trebui sa-i corespunda consistenta conceptuala a discursului stiintific care devine tot atat de
realist pe cat de real a devenit propriul lui obiect. Stiintei lucrurilor ii sta alaturi stiinta discursului asupra
lucrurilor; de aici inventarea logicii. Si se iveste in lume, pentru intaia oara, un stil de gandire care exhiba
propria-i coerenta formala drept norma si garantie a adevarului ei. Ce diferenta intre rostirea platoniciana,
aflata intr-o perpetua reluare de sine spre o mai buna potrivire, esential deschisa realului tocmai in masura
in care este mereu constienta de inadecvarea la real, apeland la simboluri, si limbajul lui Aristotel,
mecanica fina si minutioasa, limba tehnica, filosofia insasi fiind aici conceputa drept o tehnica a
logosului, pe scurt, o limba ce pretinde a satisface exigentele stiintificitatii, adica posedarea conceptuala a
realitatii, o vasta cuprindere rigida a lucrurilor".
Simbolismul cosmic este astfel in mare masura estompat la Aristotel, in comparatie cu Platou. Structura
ordonata a spatiului cosmic din filosofia aristotelica face posibila transferarea din registrul platonic al
metafizicii in planul aristotelic al astronomiei. Nu mai avem o ierarhie fiin-tiala in cosmosul aristotelic
dar avem o ierarhizare a spatiului cosmic prin zone calitativ diferite (se trece de la diferenta dintre lumea
inteligibila nemiscata si lumea sensibila supusa devenirii, la Platon, la distinctia dintre lumea supralunara
si lumea sublunara). "Este adevarat ca un astfel de cosmos nu se opune prin el insusi unei abordari
simbolice; fapt dovedit istoric de preluarea lui de catre crestinism. Totusi, este in joc mai curand o
nonincompatibilitate decat un acord real. Mai precis, daca prin structura sa ierarhica cosmosul aristotelic
e deschis mantuirii simbolice indeplinite de catre religie, ontologic vorbind, prin natura substantialitatii
lui, se opune".
Pentru Aristotel nu se pune problema unei creatii a lumii. El nu crede intr-un Dumnezeu Creator,
afirmand vesnicia materiei. "Pentru Aristotel materia este necreata, eterna; el argumenteaza in mod
special contra creatiei lumii. Aceasta nu ar exclude ideea ca materia este sustinuta in existenta din
eternitate de catre Dumnezeu, dar nu exista vreo urma a unei astfel de doctrine la Aristotel. Mai mult,
inteligentele apar ca fiinte necreate, existand independent".
Cosmologiile celor doi mari filosofi desi s-au distantat de conceptia mitologica despre cosmos nu s-au
rupt radical de o viziune simbolica asupra lumii. Nu putem vorbi efectiv de o cosmologie stiintifica,
autonoma de realitatea divina, bazata exclusiv pe o fizica terestra disociata de fizica celesta (mereu
asociata cu o functie arhetipala si simbolica in reprezentarea lumii). Realitatea divina mereu se
intrepatrunde cu realitatea terestra in teoriile fizicii grecesti.
Cosmologiile presocraticilor, ale pitagoreicilor ce au premers conceptiile cosmologice ale lui Platon si
Aristotel, desi au vrut sa se debaraseze de o imagine exhaustiv mitologica, au avut o amprenta a sacrului
evidenta. Aceste cosmologii erau impregnate de o ontologie iconica ce incerca sa faca o corespondenta

intre lumea imanenta si substratul ultim al ei. Se pleca mereu in acest efort de descifrare a esentei lumii de
la realitatea prima si ultima totodata a lumii, care interfera in mod obligatoriu cu sacrul. Convergenta
cercetarilor cosmologice din antichitate cu metafizica si, in cele din urma cu religiosul, ne arata o
structurare a fizicii de catre metafizica, o impletire a cerului cu pamantul, a referentului simbolizant cu
simbolizatul, prin intermediul unor teorii intrinsec simbolice.
Ordinea lumii, perceperea intregului univers ca un adevarat cosmos, nu sunt aspecte care tin de o
hermeneutica simbolica ce afirma ca lumea este expresia unei convingeri ulterioare actului de cercetare a
lumii, ci ele sunt principii fundamentale absolute. "Lumii nu ii este atribuita a posteriori o semnificatie
simbolica mai mult sau mai putin adventica. Dintr-o data si chiar in substanta ei, lumea este dotata cu o
functie iconica. Cosmosul este imaginea manifesta a unei Realitati si a unei Ordini nonmanifeste si, de
altminteri nonmanifestabile in ele insele". Astfel in mod necesar lumea este o imagine a ceva, ea nu se
constituie ca o realitate in sine, autonomizata de orice referent simbolizant. Ca atare, cercetarea lumii nu
poate fi redusa doar la ceea ce se vede, la ceea ce este sesizabil in mod empiric, ci trebuie sa se deschida
catre metafizica.

MESOPOTAMIA ANTICA. PERFORMANTE

Mesopotamia Antic
Limba i scrierea
Prima limb scris din Mesopotamia a fost limba sumerian, o limb izolat. Mai apoi, o limb
semitic, limba akkadian, a devenit limba dominant, dei limba sumerian a fost pstrat n
scopuri administrative, religioase, literare i tiinifice. Diferite varieti de akkadian au fost folosite pn la
sfritul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaic, deja mult vorbit n Mesopotamia, a devenit limba
oficial a Imperiului Persan. Limba akkadian a fost apoi foarte puin folosit, ca i limba sumerian, doar n
temple, pentru cteva secole.

Dezvoltarea scrisului[
Mesopotamia a fost unul dintre primele, dac nu chiar primul loc din lume unde a aprut scrisul. Prima form
de scris a fost reprezentat de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte. La sfritul mileniului IV
.Hr, acest sistem a fost simplificat i abstractizat, evolund n scrierea cuneiform, un sistem pe baz de silabe.
Aceast form de scriere s-a rspndit apoi n mare parte din Orientul
Apropiat. Akkadienii, elamiii, hittiii i asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tblie de lut, cu
un beior, crend astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.

De la anul 3.000 pn la secolul al VIII-lea .Hr. se poate vorbi despre nceputurile istoriei. Acum se
inventez scrierea care constituie o decisiv etap in istoria umanittii. Istoria scrierii ncepe cu Sumer, o
tar in Orientul Mijlociu, n sudul Mesopotamiei. Scrierea cuneiform, inventat de sumerieni, i
datoreaz numele aspectului ei sub form de cuie. Este utilizat pn n era cre tin i rspndit n
diferite tinuturi ale Orientului Mijlociu. Aceast scriere a inspirat heroglifele n est, n India i n China.
Scrierea era n serviciul templului i al palatului. Pentru c scrierea apare in Mesopotamia din jurul anului
3.000, aceast tar poate fi considerat leagn al civilizatiei, dup cum Africa de est, unde se nasc primii
oameni de pe Pmnt, este considerat leagn al omenirii.

Bibliotecile i muzeele regale

Una dintre cele mai mari colecii de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei. n
jurul anului 650 .Hr., el a luat hotrrea s nfiineze o bibliotec la Ninive. ntruct toate templele
din Babilonia aveau biblioteci, el i-a trimis scribii s adune tablete de la acetia. Dac un templu refuza s
cedeze o tablet, trebuiau fcute copii. n scurt timp, biblioteca regal din Ninive a devenit cea mai mare
din Asiria. Majoritatea informaiilor despre Mesopotamia antic provin din aceast bibliotec.
Regele babilonian Nabucodonosor al II-lea a fondat un muzeu unde erau expuse statuete, tblie i alte obiecte
importante. Acesta reprezint un exemplu de literatur babilonian.

Literatura[

Literatura veche este foarte bogat, variat i interesant, cupriznd: povestiri, legende, imnuri, fabule,
nvturi, proverbe i altele. Unele dintre aceste opere literare, prin coninutul i forma lor frumoasa, sunt
socotite printre creaiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda lui Ghilgame. O
caracteristic important a ntregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile
sunt strbtute de credine n zei, n viaa viitoare, duhuri, vrjitori.
("Istorie Universala Antica si Medievala" -Eliza Bichman, Lucia Georgian - 1995)

coala
Primele coli s-au nfiinat pe lng temple. Aici se nvau: scrisul, cititul, recitarea de legende, opera iile
aritmetice. S-au gsit urme de sli de clas, bnci, tblie de lut pentru scris exerci ii. Existau coli speciale
pentru scribi, institute superioare i observatoare astronomice (de exemplu, cele instalate n vrfurile
zigguratelor).
("Istorie Universala Antica si Medievala" -Eliza Bichman, Lucia Georgian - 1995, pag.42)

tiina i tehnologia
Popoarele Mesopotamiei au dezvoltat numeroase tehnologii, cum ar fi prelucrarea meterialelor, fabricarea
sticlei, esutul textilelor, sisteme de irigaii i de aprare mpotriva inundaiilor. Ele au fost de asemenea printre
primele popoare ale Epocii bronzului. De timpuriu au folosit cuprul, bronzul i aurul, i mai trziu i fierul.
Palatele erau decorate cu sute de kilograme din aceste metale foarte scumpe. Cuprul, bronzul i fierul erau
folosite de asemenea pentru armuri, precum si pentru diferite arme, cum ar fi sbii, pumnale i suli e. Au fost
fabricate i arme din aur, dar cel mai probabil nu aveau dect rol decorativ.

Matematica
Mesopotamienii utilizau un sistem de numeraie sexagesimal (n baza 60). De aici provine actualul sistem, cu
ora de 60 de minute, i ziua de 24 de ore, precum i cercul de 360 de grade. Calendarul sumerian avea i
sptmnile de cte apte zile. Deoarece fceau socoteli cu numere foarte mari au ntocmit o tabel a nmul irii
de la 1 la 18.000.

Astronomia
Astronomii babilonieni erau foarte interesai n studierea stelelor i a cerului, i puteau
prevedea eclipsele i solstiiile. n astronomie totul era considerat ca avnd vreun scop, de obicei legat
de religie i soart. n Mesopotamia antic, eclipsele erau considerate semn ru, ns numai cele observate erau
importante. Dac o eclips nu putea fi vzut n oraul regal, atunci nu avea nicio influen asupra regelui sau
rii sale. Constelaiile folosite chiar i astzi, cum ar fi Leu, Taur, Scorpion, Gemeni, Capricorn i Sgettor,
au fost definite pentru prima dat de astronomii sumerieni i babiloniei. Constelaiile erau folosite n calcularea
timpului i n determinarea perioadelor de plantare i recoltare a culturilor.
n Mesopotamia a aprut astrologia, dei cea mai mare parte a ceea ce se nelege astzi prin astrologie a
aprut n timpul declinului civilizaiei lor.

Medicina
Doctorii Mesopotamiei nu cunoteau multe lucruri despre medicin sau despre modul de funcionare a
organelor interne ale corpului, dar observau bolile acestora, i din aceste observa ii, mult mai trziu, a aprut
medicina modern.

Religia
Demonii
Credina n demoni era o parte important a religiei Mesopotamiei antice. Oamenii se temeau de sufletele rele,
i de aceea aezau statuete i picturi pentru a speria fantomele nedorite. Asemenea zeilor, existau diferi i
demoni, fiecare cu numele su propriu, specializai n diferite aciuni negative .

Ritualuri funerare
Arheologii au descoperit sute de morminte n unele pri ale Mesopotamiei. Aceste morminte relev multe
informaii legate de ritualurile funerare mesopotamiene. n oraul Ur, majoritatea oamenilor erau ngropai n
morminte familiale sub cas. Copiii erau pui n recipiente mari, i dui la capela familiei. Alii erau pur i
simplu ngropai n cimitireleoraului. Unii erau nfurai n covoare i giulgiuri. n majoritatea cazurilor,

unele lucruri ale oamenilor ngropai se aflau n morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu
obiecte foarte valoroase, i deci se presupune c aparineau unor persoane de rang nalt, posibil regi.

Zigguratele
Zigguratele erau temple uriae construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut i argil i aveau trei
sau patru seciuni. Erau construite foarte nalte, pentru a rmne uscate n timpul inunda iilor. Era nevoie de
munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia spat lutul, fabricate crmizile iar aceste
crmizi trebuiau transportate i mbinate. Numai zigguratul din Ur a rmas n picioare, deoarece constructorii
din epocile mai trzii au nvat c arderea crmizilor le va face mai rezistente.

Cultura
Muzica i cntecele
Muzica i cntecele formau o parte important din viaa Mesopotamiei. Unele cntece erau nchinate zeilor,
altele descriau evenimente importante. Muzica i cntecele erau destinate n principal aristocra iei i regilor,
dar de ele se bucurau i oamenii obinuii, care cntau i dansau n casele lor sau n piee. Cntecele se
transmiteau din generaie n generaie, pn ce cineva le scria. Prin aceste cntece au fost transmise informa ii
importante despre evenimentele istorice care au ajuns n cele din urm la arheologii moderni.

Jocurile
Jocurile erau de asemenea foarte ndrgite, n special de aristocrai. Oamenii obinii nu aveau timp de jocuri.
Un joc pe tabl a fost descoperit ntr-unul din mormintele din Ur. Nimeni nu tie cum se juca, deoarece
regulile nu au fost descoperite. Exist doar sugestii despre aceasta.

Viaa de familie
Viaa era foarte grea pentru oamenii obinuii din Mesopotamia antic. Mortalitatea infantil era foarte ridicat,
muli biei munceau alturi de prinii lor, Iar fetele rmneau acas, nvnd gtitul i avnd grij de copiii
mai mici. Bieii din familiile mai bogate aveau posibilitatea s mearg s munceasc. Femeile aveau dreptul
s dein proprieti, i, pentru motive ntemeiate, s obin un divor.Si cand se casatoreau acestia isi puneau o
statueta deasupra patului unde dormeau ca sa le poarte de grija

Agricultura
Resursele alimentare din Mesopotamia erau relativ abundente datorit celor dou ruri de la care provine
numele regiunii, Tigru i Eufrat. Dei solul din apropierea rurilor era fertil, i potrivit pentru recolte,
poriunile de pmnt aflate la distan mai mare de ap erau aride, i nelocuibile. Din acest motiv, dezvoltarea
sistemelor de irigaii a avut o mare importan pentru colonitii Mesopotamiei. Alte inovaii mesopotamienie
sunt controlul apelor prin baraje, i utilizarea apeductelor. Primii coloniti ai pmnturilor fertile din
Mesopotamia utilizau pluguri de lemn pentru a afna solul nainte de plantarea recoltelor, cum ar
fi orzul, ceapa, via de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au
produs bere i vin. Clima adesea instabil a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau
distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente, precum vaci sau oi.

Legile
Regele Hammurabi, aa cum s-a menionat mai sus, era foarte cunoscut pentru legile sale. El a promulgat circa
trei sute de legi, care erau aplicate destul de strict. Printre ele se numr:

Dac cineva acuz pe altcineva, fr s poat aduce vreo dovad, acuzatorul va fi omort.

Dac cineva acuz pe altcineva, i poate dovedi vina acestuia, el va fi rspltit cu bani.

Dac un judector ia o decizie ntr-un caz, iar apoi se dovedete c a greit, va fi pus s plteasc de
dousprezece ori ct a impus el acuzatului, i nu i se va permite s mai judece.
Dac cineva fur pe fiul altcuiva, va fi omort.

Dac cineva gsete un sclav evadat i l returneaz proprietarului, acesta va trebui s plteasc doi
ekeli.
Dac un ho este descoperit n timp ce fur, va fi omort.
Dac cineva nu are suficient grij de un baraj, i barajul cedeaz, el va fi vndut, iar banii obinu i
vor nlocui recolta pierdut n timpul inundrii culturilor.
Dac cineva inund culturile unui vecin, i va plti pierderea.

Dac cineva i las grdina n seama unui grdinar, iar acesta i face treaba bine timp de patru ani, n
al cincilea an proprietarul e obligat s ia parte la grdinrit.

Dac grdinarul nu i-a fcut treaba bine, iar plantele sufer, el va plti pierderea n func ie de
producia vecinului.

Dac cineva are o datorie, i nu poate plti, el se poate vinde pe sine, pe so ia sa, pe fiul su i pe fiica
sa s munceasc; dup trei ani ei vor fi eliberai.

Dac un om dator i pltete datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista
obiecii.

Dac cineva se cstorete cu o femeie, dar nu are niciun fel de relaii cu aceasta, nu se consider
cstorie.

Dac o soie are relaii cu un alt brbat, amndoi vor fi legai i aruncai n ap, dar soia poate fi
iertat de soul ei i druit regelui ca sclav.

Dac un brbat folosete violena asupra soiei altui brbat pentru a se culca cu ea, el va fi omort, iar
femeia considerat fr vin.

Dac un brbat este capturat n rzboi, iar femeia prsete casa, dei este mncare suficient, ea va fi
aruncat n ap.

Dac un brbat este capturat n rzboi, i nu exist mncare, femeia este fr vin dac prse te casa.

Dac un so prsete casa, soia pleac n alt cas, iar soul se rentoarce, so ia nu este obligat s se
rentoarc.

Dac un brbat vrea s se despart de o femeie care a dat natere copiilor si, o parte din pmnt i din
bani trebuie cedat ei de so. Cnd copiii cresc, ea se poate recstori.

Dac un brbat vrea s se despart de o femeie cu care nu a avut copii, i va da napoi zestrea i banii
pe care i-a adus din casa tatlui ei.

Dac un brbat adopt un fiu, iar acesta crete n casa prinilor adoptivi, prin ii naturali nu pot cere
ntoarcerea acestuia.

Dac cineva lovete pe altcineva de rang mai nalt, va fi biciuit n public de aizeci de ori.

Dac cineva lovete pe altcineva de acelai rang, va plti o mina de aur.

Dac un sclav lovete un om liber, i vor fi tiate urechile.

Arhitectura
Casele
Casele oamenilor bogai erau foarte mari. Aveau dou sau trei etaje, cu un
acoperi locuibil. Aveau o curte spaioas n jurul casei. n cas existau
cteva dormitoare, o camer de oaspei, o capel, o buctrie, o baie i
un mormnt sub cas. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu
doar cteva camere.

Palatele
Palatele regilor din Mesopotamia erau cldiri uriae, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri
sculptate n filde, descriind marile victorii ale mesopotamienilor. Aveau de asemenea mari sculpturi la intrri,
pentru a-l proteja pe rege de demoni i alte spirite rele. Mobila era de asemenea fabricat n principal din
filde, care era uor de decorat i de cioplit. Palatele conineau de asemenea mari cantit i de metale,
precum bronzul i aurul. Palatele erau i centrele principale ale guvernului.

Transporturile
Majoritatea oamenilor din Mesopotamia preferau s cltoreasc pe ap, i nu pe uscat, deoarece era mai
convenabil. Ei construiau brci din stuf, i le era uor s mearg i prin zone mltinoase. Mai trziu, dup invenia roii,
au fost folosite i carele, n special de ctre oamenii nstrii

SCULPTURA EGIPTEANA
Piramida lui Khafra
Piramida lui Khafra (scris i Kefren sau Khafre) este localizat pe Platoul
Gizeh - oraul Gizeh, necropola anticului Memphis, actualmente parte a
capitalei Cairo.
Piramida lui Kefren este construit la o distan de 160 de metri sud-vest
de Piramida lui Keops.Piramida are o lungime de 215,5 m la baz i se ridic la o
nlime de 136,4 metri. Piramida este construit din blocuri de calcar (cu o
greutate de peste 2 tone fiecare). Panta piramidei este de 5310'.
Dou intrri conduc la camera mortuar, una care se deschide la 11,54 m pn n
faa piramidei i una care se deschide la baza piramidei. Aceste pasaje nu se aliniaz cu linia central a
piramidei, dar sunt compensate la est de 12 m (39 ft).Camera mortuar a fost sculptat din calcar. Acoperiul
este construit din grinzi tot de calcar . Camera este dreptunghiular, 14,15 m pe 5 m i este orientat est-vest.
Sarcofagul lui Kephren a fost sculptat dintr-un bloc solid de granit i s-a scufundat par ial n podea.Piramida a
fost nconjurat de o terasa de 10 m, limea fiind pavat cu dale de calcar neregulate, n spatele unui zid.
Piramida are baza ptrat. Vrful piramidei (la fel ca la celelalte dou) era acoperit cu aur iar pereii (exteriori)
erau albi.

Triada lui Mikerinos

Menkaura (sau Men-Kau-Re; Mycerinus n latin; Mykerinos n
greac) a fost un faraon al celei de a IV-a dinastie egiptene (cca.
2620 .Hr.-2480 .Hr.) ce a comandat constucia celei de a treia (i
n acelai timp cea mai mic) piramide din Giza. Khamerernebty II
era regina/soia principal.

Triada lui Mikerinos, inscrisa compozitional in piramida, este

reluata in mai multe variante, cu unele interventii de realizare
plastica, demonstratii de virtuozitate artistic. Grupul statuar este
format din cuplul regal al faraonului si reginei alaturi de care se

afla zeita Isis, divinitate suprema, care reda suflul vital

faraonului defunct. Calota capului si barbia inaltate,
pumnii stransi definesc momentul procesului ritualic.
Simetria anatomiei, cu exceptia faraonului Mikerinos al
carui picior stang este proiectat inainte, vadeste
resprectarea principiilor stilistice
prestabilite. Impresionanta este si alaturarea maiestuasa a
personajelor. Atitudinea impunatoare a faraonului, silueta
masculina, fumos conturata, au fascinatie si sobrietate.
Inscrierea simetrica intre cele doua siluete feminine
dezvaluie frumusetea si gratia rasata a femeii egiptene a
antichitatii.
Cele doua sensuri majore, verticala si orizontala,
stabilesc reperele cruciform ale conceptului de echilibru, static si dinamic, al ansamblului.

Printul Rahotep si sotia sa, Nofret

In compozitia grupului statuar Printul Rahotep si sotia sa, printesa Nofret, personajele sunt asezate in jilt,
fara ca ele sa degaje acel caracteristic aer de autoritate suverana perceput in statuia faraonilor. Cuplul
princiar este conceput in ronde-bosse adosat la ecran-fundal. Structura compozitionala se desfasoara in
unghiuri drepte. Atitudinea personajelor, dispunearea lor axiala in spatiu impun receptarea vizuala
conform legii frontalitatii si simetriei. Bratul drept este adus ritualic la piept.

Chipurile sunt linistite. Expresia anunta starea de asteptare a Psihostaziei si a Deschiderii gurii.

Scribul
Una dintre cele mai importante piese ale Muzeului Luvru este Scribul, o statuie egipteana de dimensiuni
reduse, pe langa care as fi trecut nestingherita daca ghidul nu ne-ar fi atras atentia.
Integrat principiului spatiului plastic frontal si vizualizarii monodirectionale, personajul se ofera spectacolului
optic complet al ronde-bosse-ului. Compozitia piramidala poate fi receptata jur imprejur, in varinata integral de
ronde-bosse, insertia globala in spatiu a statuii cuprinzand acordul tuturor axelor structurii cu toate unghiurile
de vedere ale ansamblului. Statuia impresioneaza deopotriva prin tensiunea expresiei si prin splendida solutie
plastica axiomatica.
Personajul este conceput in pozitie sezanda, caracteristica scribilor. Din calcar pictat, cu picioarele incrucisate
si bratele sprijinite pe papirusul care urmeaza a fi acoperit cu hieroglife, scribul are privirea concentrata,
atitudinea incordata. Inteligenta patrunzatoare a chipului exprima acuitatea spiritului si perspicacitatea celui
obisnuit sa nu piarda un cuvant din gandul partenerului.Ochii, realizati din alabastru, cristal si piatra neagra,
incercuiti cu fard, au fluidul misterios al vietii. Invaluite de magnetism, chipul si silueta Scribului marturisesc
despre miraculoasa clipa astral, despre momentul de inspiratie a artistului, a carui forta creatoare fixeaza
secunda rapita a timpului, secunda devenita eterna.
Materia neinsufletita, impregnate de vibratiile expresiei intense, este incarcata de seductive, a primit forta
transfiguratoare a evocarii vietii. Unda de mister degajata de statuia Scribului se tese in acest secret proces al
creatiei, ea nu este legata de sensul religios ori liturgic al dogmei mistice. Proaspata prin geniul insuflat,
extraordinarea fascinatie degajata de aceasta opera creata in mileniul al III-lea i.Hr., este datorata artistului
necunoscut, al carui spirit creator a smuls eternitatii misterul cosmic al vietii.

ARHITECTURA EGIPTEANA
Deir el-Bahri

Deir el-Bahri

Templul reginei Hatepsut, cea mai grandioas construcie a ansamblului funerar

Deir el-Bahri (n arab dayr al-bah r nsemnnd literal "Mnstirea din Nord") este denumirea unui
complex de temple mortuare i morminte, localizat pe malul vestic al Nilului, n partea opus
oraului egiptean Luxor.
Primul monument construit aici a fost templul mortuar al lui Mentuhotep II. Ulterior, Amenhotep I
i Hatepsut au extins construciile.

Templul funerar al lui Mentuhotep al II-lea

Mentuhotep II, faraon al celei de-a XI-a dinastii, care a reunificat Egiptul, construiete un complex funerar.
Partea principal o constituie templul, care este ridicat pe mai multe nivele n marele golf Deir el-Bahri.
La intrarea n templu se afl o curte i o teras pe care se afl nalat un fel de statuie ce reprezint muntele
primordial, ce a aprut din apele haosului n momentul creaiei lumii, conform mitologiei egiptene. n partea
estic a acestei curi, o deschiztur numita Bab el-Hosan ("Poarta clreului") conduce printr-un pasaj
subteran ctre mormntul ce conine statuia faraonului.

Templul funerar al lui Hatepsut

Cel mai important edificiu din complexul Deir el-Bahri este Djeser-Djeseru ("Cel mai sfnt dintre sfini"), cum
mai este numit templul funerar al lui Hatepsut. Este un edificiu susinut de mai multe coloane, proiectat de
Senemut, consilier regal i arhitect. Scopul l constituie glorificarea reginei, dar i a zeului Ammon.

Templul lui Tutmes al III-lea

Acest templu, dedicat zeului Ammon, a fost descoperit abia n 1961. n timpul unei alunecri de teren din
perioada celei de-a XX-a dinastii, construcia a suferit importante avarii. Ulterior, ruinele sale vor deveni surs
de materiale pentru construcii, iar pe lcaul su se va amenaja un cimitir copt.

Abu Simbel
Complexul arheologic de la Abu Simbel, situat n Nubia
(Egipt), este format din dou temple tiate direct n piatr n
timpul domniei faraonului Ramses al II-lea. Complexul,
remarcabil prin masivele statui de piatr ale lui Ramses i ale
soiei sale, Nefertari, face parte din Nubian Monuments
UNESCO World Heritage Site. A fost construit de Ramses
al II-lea n secolul 13 .Ch., pentru a-i intimida rivalii nubieni

i pentru a comemora celebra btlie de la Kadesh. Victoriile repurtate de Seti I si de succesorul

acestuia Ramses al II-lea mpotriva hitiilor au condus la acumularea unor mari bogii i a unui numr mare de
sclavi. Aceasta a facilitat continuarea construirii templelor uria e din zona muntoas a vii Nilului.

Marele Templu
Marele templu este considerat cel mai frumos templu ridicat de faraonul Ramses al II-lea. Faada templului are
33 metri nlime, i 38 metri lime, fiind pzit de patru statui ale lui Rameses al II-lea. Sus, pe faad este
sculptat un ir de babuini, zmbind rsritului. Deasupra intrrii este inscrip ionat numele regelui Ser-Ma'atRa, iar ntre picioarele giganticelor statui se gsesc mai multe sculpturi mai mici ale familiei lui Ramses al IIlea: mama sa, Mut-tuy, soia sa Nefertari, precum i fii i fiicele lui. Pe pereii templului este descris btlia
de la Kadesh, purtat de Ramses cu hitiii. Este un templu unic i datorit modului n care Soarele lumineaz
patru statui din interiorul templului, statui ale Ra-Harakhte, Ptah, Amun-Ra, i Rameses II,zeificat, doar n
dou zile din an 21 februarie, ziua regelui, i pe 22 octombrie, ziua ncoronrii sale.

Micul Templu
Este situat mai la nord de templul mai mare fiind dedicat de Ramses II zeiei Hathor, zeia frumuseii i
dragostei, i prin aceasta frumoasei sale soii Nefertari. Faada este strjuit de ase statui, patru ale lui
Rameses II i dou ale lui Nefertari. Interesat este faptul c cele ase statui sunt egale ca nl ime, lucru
neobinuit pentru Egipt i semn al respectului pentru Nefertari.