Apostolul, Nr. 101 (2008)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
EXIGEN}A
SCHIMB|RII
SCHIMBAREA
EXIGEN}ELOR
n {edin]a din 21 ian. 2008 Consiliul Jude]ean al
Sindicatului Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare {tiin]ific\ Neam] a hot\r`t ca `n perioada 15 februarie 15 aprilie 2008 s\ se organizeze
alegeri la nivelul grupelor sindicale `n fiecare unitate [colar\ cu personalitate juridic\ din jude]ul
Neam] `n vederea preg\tirii Conferin]ei Jude]ene
ce va avea loc `n primavara acestui an.
~n asigurarea unei structuri sindicale stabile [i
democratice, activitatea colectivului de conducere
jude]ean trebuie s\ fie sprijinit\ [i `ncurajat\ de o
re]ea de lideri ai grupelor sindicale, ale[i de personalul din `nv\]\m`nt, care s\ r\spund\ exigen]elor
schimb\rii. Schimbarea exigen]elor pentru liderul unei grupe
sindicale trebuie s\ eviden]ieze c`teva `ndatoriri esen]iale:
1. De a r\spunde `ntreb\rilor colegilor din grupa sindical\.
Liderul de grup\ sindical\ are obliga]ia de a discuta cu
fiecare din colegii s\i pentru ca fiecare membru al grupei are
propriile probleme [i `ntreb\ri, la care se poate r\spunde
numai `n mod individual. O bun\ comunicare asigur\ reu[ita
ac]iunilor sindicale.
2. De a comunica permanent cu organiza]ia jude]ean\ [i
de a participa la activit\]ile ini]iate de aceasta .
Ca s\-i poata informa pe colegii de munc\, liderii de
grupe sindicale trebuie s\ `[i g\seasc\ timpul necesar pentru a se informa ei `n[i[i, pentru a se perfec]iona `n domeniul
sindical [i `n cel al legisla]iei.
3. De a ap\ra angaja]ii din `nv\]\m`nt `n caz de nevoie.
Rolul liderului de grup\ sindical\ este s\ serveasc\
interesele angaja]ilor din `nv\]\m`nt [i nu pe cele ale patronatului sau ale partidelor politice.
4. De a asigura respectarea drepturilor angaja]ilor din
`nv\]\m`nt.
Liderul de grup\ sindical\ trebuie s\ cunoasc\ prevederile Contractului Colectiv de Munc\, Statutului Personalului
Didactic, Legii ~nv\]\m`ntului pentru a fi preg\tit s\ protesteze
atunci c`nd s`nt `nc\lcate sau c`nd se `nregistreaz\ abuzuri `n
aplicarea lor.
5. De a distribui materialele tip\rite sau pe suport electronic.
Liderii de grupe sindicale au sarcina de a difuza printre
colegi revista Apostolul sau orice material de interes profesional ori sindical.
6. De a recruta noi membri.
T\ria unui sindicat st\ `n sprijinul pe care `l acord\ personalului din `nv\]\m`nt. ~nscrierea `n sindicat reprezint\
expresia fundamental\ a acestui sprijin. Partenerii de dialog
social vor c`nt\ri c`t de puternic este un sindicat [i `n func]ie
de num\rul [i unitatea membrilor s\i .
Liderul de grup\ are misiunea de a participa la campaniile pentru recrutarea de noi membri [i `n special de a discuta despre temerile [i `ndoielile lor `n leg\tur\ cu apartenen]a la sindicat.
~n loc de concluzii putem spune c\ un sindicat liber
reprezint\ o tr\s\tur\ esen]ial\ a unei societ\]i libere [i prospere iar liderul grupei sindicale `ndepline[te func]ia cea mai
important\ din toat\ mi[carea sindical\. Ca verig\ de
legatur\ `ntre conducerea sindicatului [i angaja]i, el este cel
care poate s\ insufle stabilitate, vitalitate [i un sprijin deschis
de comunicare structurilor sindicale.
Gabriela GRIGORE
~N FA}A REDUTEI 2008
in Rezolu]ia adoptat\ la Conferin]a

Na]ional\
din
decembrie 2007 a
F.S.L.I., la [edin]a
Consiliului Na]ional,
de la `nceputul lunii
ianuarie din acest
an s-au conturat
c`teva
obiective
majore ale activit\]ii
sindicale.
~n primul r`nd, sindicatele
din `nv\]\m`ntul preuniversitar
[i universitar vor continua pe
toate c\ile [i prin toate
mijloacele s\ determine
Parlamentul [i Guvernul s\
adopte o nou\ Lege a
Salariz\rii bugetarilor, care s\
`nl\ture diferen]ele aberante
de salarizare existente `n
momentul de fa]\ `ntre categoriile de bugetari cu acelea[i
studii medii sau universitare [i
cu o importan]\ hot\r`toare `n
destinele ]\rii [i poporului

romn, cum ar fi justi]ia, internele,
administra]ia,
`nv\]\m`ntul [i s\n\tatea. Este
inadmisibil
ca
`ntr-o
democra]ie a mileniului trei [i
`ntr-o ]ar\ din Uniunea
European\, un profesor cu
studii universitare [i toate
gradele didactice, s\ aib\ un
salariu de 6 ori mai mic dec`t
un judec\tor, ca s\ nu vorbim
de pensia medie din
`nv\]\m`nt de aproximativ 5,5
milioane fa]\ de 50.000.000
din justi]ie!!
Dar, p`n\ c`nd se va aproba noua Lege a Salariz\rii
bugetarilor, sindicatele au continuat [i continu\ negocierile
cu Guvernul, ob]in`nd deja o
nou\ majorare de la 1 ianuarie
2008 cu 10% pentru `ntreg personalul didactic [i didactic auxiliar, urm`nd s\ se mai ob]in\
p`n\ la sf`r[itul anului o majo-
POETUL
DIN LACRIM|
`ncerca s\ spunem
ceva despre Mihai
Eminescu
este
inutil. Opera sa vorbe[te de la sine.
"~n
vremea
veche, pe c`nd
oamenii, cum s`nt
ei azi, nu erau dec`t
`n germenii viitorului,
pe
c`nd
Dumnezeu c\lca
`nc\ cu picioarele Sale Sfinte
pietroasele pustii ale p\m`ntului..."
"C`nd nu s-ascundea nimica, de[i tot era ascuns

C`nd p\truns de sine
`nsu[i odihnea cel nep\truns"
... se n\scu cel ce avea s\
devin\ geniul ne`n]eles,
Luceaf\rul de sus.
"Trecu o lun\, trecur\
dou\, trecur\ nou\..."
"... [i tot astfel, dac\ `nchid
un ochi v\d m`na mea mai
mic\ dec`t cu am`ndoi. De a[
avea trei ochi a[ vedea-o [i
mai mare, [i cu c`t mai mul]i
ochi a[ avea cu at`ta lucrurile
toate dimprejurul meu ar p\rea
mai mari".
"{i crescu [i se f\cu mare
ca brazii codrilor. V\ile [i
mun]ii se uimeau auzindu-i
c`ntecele, apele-[i ridicau valurile mai sus ca s\-l asculte,
izvoarele `[i tulburau ad`ncul
ca s\-[i azv`rle afar\ undele
lor pentru ca fiecare din unde
s\-l aud\, fiecare din ele s\
poat\ c`nta ca d`nsul c`nd vor
Prof. Laura
GR|DINARU
(continuare `n pag. 2)
AI CARTE, AI PARTE?
ai avem analfabe]i `n maica Romnie? Bine`n]eles!

Mul]i? Judeca]i singuri. Peste un milion, cu mari posibilit\]i de `nmul]ire. {i atunci ce facem cu `n]eleptul
proverb romnesc: Ai carte, ai parte? Dar cu afirma]ia antidecembrist\, precum c\ analfabetismul a
fost eradicat de mult la ora[e [i sate? P\i, aici e
buba.. Nu s-a `n]eles mesajul. Mioriticii de azi cred c\
dac\ au r\sfoit o carte, e musai s\ ajung\ ministru sau
primar. Eroare grav\! A avea carte `nseamn\ s\ ai
mintea mai vioaie, s\ cuno[ti mai multe no]iuni care s\
SERIE NOU|, ANUL X, NR. 101

ianuarie 2008
te ajute s\ r\zbe[ti `n via]\. Mai `nseamn\ a avea mai mult\

lumin\, care s\ te orienteze mai bine prin tenebrele existen]ei. Ai
carte, e[ti mai bun, mai `n]elept, mai nobil, mai frumos suflete[te,
mai uman. Nu asta ne deosebe[te de restul regnului animal?
Nenorocirea vine din alt\ parte. Pe l`ng\ analfabe]i exist\ [i
semianalfabe]i. Exemple? Pe geamul unei b\c\nii din t`rgul nostru po]i citi: Am de v`nzare o chiuloasa. Al\turi, alt\ dughean\,
Dumitru RUSU
rare cu `nc\ 15- 20% `n a[a fel

`nc`t conform programului de
guvernare, la sf`r[itul perioadei
de guvernare, salariile din
`nv\]\m`nt s\ se dubleze.
De asemenea, `ntr-o
perioad\ foarte scurt\ se vor
renegocia [i `ncheia noile contracte colective de munc\ `ntre
federa]iile sindicatelor din
`nv\]\m`nt [i guvern, c`t [i pe
plan jude]ean [i `n unit\]ile
[colare.
~n aten]ia sindicatelor s`nt
de asemenea [i problemele
legate de stabilirea `mpreun\
cu M.E.C. a unor noi criterii de
normare pentru personalul
didactic auxiliar [i nedidactic,
elaborarea nomenclatorului
privind bolile profesionale din
`nv\]\m`nt, precum [i acordarea unor sporuri [i drepturi
salariale pentru anumite categorii speciale de salaria]i ai
`nv\]\m`ntului.
Pe plan jude]ean, proble-
ma cea mai important\, abordat\ la {edin]a Comisiei

Paritare, a constituit-o cea a
acord\rii grada]iilor de merit
pentru anul 2008, ]in`ndu-se
cont de ultimii trei ani [i procentual [i numeric, pe specialit\]i, personal didactic,
didactic auxiliar [i nedidactic,
ajung`ndu-se ca pe parcursul a
patru ani `n jude]ul Neam] s\
fie acordate un num\r de 1112
grada]ii de merit.
La [edin]a Consiliului
Jude]ean din 21.01.2008 s-au
stabilit [i delega]ii pe specialit\]i din partea sindicatelor,
pentru comisiile consultative
ale I.S.J pentru acordarea
grada]iilor de merit.
~n
perioada
imediat
urm\toare la I.S.J. Neam] va fi
afi[at graficul pe zile [i specialit\]i.
{tefan CORNEANU
Biroul Operativ
CHINEZII:
BUN POPOR ROMNESC

ac umbr\ p\m`ntului degeaba, enerveaz\ tot
b\t`nd pe la u[ile capitonate, cu tot felul de jalbe.
Nimic nu le ajunge sau este prea mic [i
ne`ndestul\tor,`ndeosebi salariile de parc\ i-ar
`mpiedica cineva s\ aib\ averi ca cei din Top
300.
Tot timpul fac mare caz c\-s scumpe
locuin]ele, c\-s cozi interminabile la medicamente,
c\ s-a scumpit via]a [i c\ s`nt bolnavi, [omeri [i
f\r\ viitor.
Cu to]ii s`nt ni[te c`rcota[i, nu v\d b`rna din
ochii lor, ci numai paiele din ochii senatorilor, ai
deputa]ilor [i ai altor oameni de bine, acuz`nd de corup]ie la
nivel `nalt.
Organizeaz\ tot felul de manifest\ri grote[ti, adun`ndu-se
`n turm\, huiduind [i strig`nd lozinci pe care nu le ascult\
nimeni.
Pierd timpul `n a[a zise negocieri pentru ni[te meschin\rii
cum ar fi salariul minim, f\c`nd at`ta caz pentru o nimic toat\,
de 40-50 lei la leaf\.
Se pl`ng mereu c\ le pleac\ progenitura `n lumea larg\ sau
c\ ar fi devenit slugi la alte neamuri, de parc\ munca la c\p[uni
ar fi ceva nedemn, c`nd de fapt nu-i oblig\ nimeni [i nici nu-i
`mpiedic\ s\ fac\ inginerii financiare.
Ar fi buni de ceva, dac\ ar vota cum trebuie, dar dup\ ce
li se g`dil\ orgoliul cu TV [i alte media, spun`ndu-li-se c`t de
important\ este alegerea lor, dau cu flit, dorm pe burta plin\
f\r\ s\ ]in\ seama de consumul zah\rului [i al gr\similor,
f\c`nd inutile cheltuielile Statului [i speran]ele sincere, dezinteresate ale mai marilor. Nu le pas\ c\ ace[tia le vor doar
binele, cu orice pre], indiferent c`t ar costa ultimele tipuri de
Mercedes sau ultimele pachete turistice pentru Revelionul `n
Dubai.
Dac\ nu ar fi am\nuntul acesta incomod, alegerile adic\,
ar merita `nlocui]i cu al]ii,mai bine crescu]i, cu sim]ul r\spunderii [i cu cel pu]in [apte ani de acas\, din China.
Mare lucru nu ar fi, d\m un ban [i rezolv\m definitiv problema. Poate numai domnul Becali ar avea ceva de obiectat,
deoarece chinezii nu se prea pricep la fotbal.
P`n\ se ajunge la un consens `n Top 300, este recomandabil s\ fie trata]i a[a cum merit\, cu sictir (cuv`nt otoman
n.n.) adic\ prin activarea prompt\ a bodygarzilor, a scutierilor
sau a masca]ilor, ori de c`te ori este cazul [i c`t mai des.
Solu]ia cu cianura nu-i recomandabil\.
De ce? P\i, dac\ cere Europa o autopsiere cu expertiz\
medical\?
Prof. D.D. URSACHE
ULTIMA OR| LA ROMAN

CONCEPTE MATEMATICE
~N POEZIA EMINESCIAN|
ela]ia `ntre "regina
[tiin]elor" [i regina
artelor (pe un loc "ex
aequo" cu muzica),
poezia se realizeaz\
de la distan]\,
fireasc\, s\ spunem,
`ntre "real" [i "uman",
fiecare cu rolul s\u
`n disciplinarea [i
ascensiunea spiritului. Leg\turile merg
de la utilizarea simpl\, ca pretext
[i instrument, a no]iunilor
matematice, p`n\ la influen]a
subtil\ [i interdependen]a dintre
zonele de ac]iune ale matematicii [i poeziei, ce se `nt`lnesc pe
t\r`mul filozofiei.
Vom prezenta doar c`teva
exemple, con[tien]i fiind c\, de[i
s-a scris mult pe tema dat\, o
privire personal\ este bine
venit\, iar subiectul merit\
oric`nd efortul dezvolt\rii.
Conceptul de infinit, imaginat
de Aristotel (sec. 4 `.e.n.) [i
reconsiderat de Georg Cantor
(1873), pe baza teoriei mul]imilor,
se structureaz\ `n ideea de infinit
poten]ial ([i ce poem ar fi cel cu
titlul "Balada infinitului poten]ial",
tr\d`nd, `n manier\ poetic\ infinitatea arborescent\ a st\rilor de
spirit generatoare de poezie!) [i
infinitul actual, ca prezen]\ simultan\ a tuturor elementelor unei
mul]imi.
"Glasul lumii, glasul m\rii
se-m
mpreun\-nn infinit" (EminescuMemento mori)
~mpreunare ce are loc,

poate cum o dreapt\ asimptot\
se-mpreun\ la infinit cu func]ia
c\tre care tinde, ca o aspira]ie
spre `nf\ptuire.
"Un punct matematic se
pierde
`n
nem\rginirea
dispozi]iunii lui, o clip\ de timp `n
`mp\r]ibilitatea sa infinitezimal\,
ce nu `nceteaz\ `n veci."
(Eminescu- S\rmanul Dionis).
"Trecut [i viitor sunt `n sufle tul meu ca p\dure `ntr-uun
s`mbure de ghind\, [i infinitul
asemene ca reflectarea cerului
`nstelat `ntr-uun strop de rou\."
(Eminescu- S\rmanul Dionis).
Valoarea poetic\ a ideii de
infinit a fost sesizat\ prin evocarea contemplativ\ [i profund\
a opozi]iei `ntre infinitul mic,
ob]inut prin, iar\[i infinita
destructurare a materiei, sor\ cu
destructurarea `n puncte a
dreptei, [i infinitul mare, al unui
Cosmos `nc\ neb\nuit [i
cople[itor; iar poe]ii au sim]it
omul, ra]iunea, credin]a ca interfa]\ `ntre cele dou\ tipuri de
infinit, poten]ial [i actual [i `ntre
cele dou\ forme de infinit, cel
mic [i cel mare, `ntre care se
afl\ infinitul sufletesc.
"La steaua care-aa r\s\rit
E-oo cale at`t de lung\
C\ mii de ani i-aau trebuit
Luminii s\ ne-aajung\"
Teorema lui Pitagora [i
poezia? Orice teorem\ are o
rezerv\ poetic\ implicit\ prin
unitatea, rotunjimea [i exacti-
tatea sa. Iar cea a lui Pitagora,

un cristal `ntre stalactitele teoriilor, a fost poetizat\:
"Le carre de l'hypotenuse
Est egal, si je n'abuse
A la somme des carres
Des deux autres cotes"
Sau, mai pe romne[te,
"Ipotenuza la p\trat
De vei dori oric`nd a ridica
Peste catete la p\trat
{i suma, dac-oo faci, vei da."
Structurile repetitive, ilustrate prin conceptul de periodicitate- func]ii periodice, frac]ii zecimale periodice, generarea periodic\ a elementelor unui grup
ciclic, pornind de la elementele
de baz\- au fost exploatate
poetic, `n ideea repet\rii genera]iilor, [i temporalitatea repetitiv\ a istoriei.
"Viitorul [i trecutul
Sunt ale filei dou\ fe]e
Vede-nn `nceput, sf`r[itul
Cien [tie s\ le-nnve]e."
(Eminescu- Gloss\)
ocietatea de [tiin]e matematice din

Romnia (SSMR)- Filiala Roman, [ia propus s\ organizeze c`teva simpozioane `n care s\ arate c\
MATEMATICA este... `n TOATE!
Dac\ la edi]iile anterioare am f\cut
leg\tura MATEMATICII cu RELIGIA
[i EDUCA}IA FIZIC|, iat\ c\ la
aceast\ edi]ie (a VII-a) am ales ca
tem\ "EMINESCU {I MATEMATICA". Aceast\ activitate s-a
desf\[urat la LPS Roman `n ziua de
15.01.2008 (Ziua de na[tere a lui Eminescu),
fiind coordonat\ de SSMR- Filiala Roman, sub
directa `ndrumare a pre[edintelui filialei, prof.
Mihai Gavrilu] `n colaborare cu CCD- Neam] [i
LPS Roman.
Au participat cu lucr\ri prezentate `n plen:
1) Prof. univ. Miron Oprea- Univ. "Petrol [i
Gaze"- Ploie[ti
2) Prof. univ. Dan Oprea- Univ. "Al. I.Cuza"Ia[i
3) Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu- Roman

4) Prof. Gabriela Romano- CNRV Roman
5) Ing. Marilena Ungureanu- Gr. {colar
"Vasile Sav" Roman
6) Prof. Emil Ariton- Colegiul "Calistrat
Hoga["- P. Neam]
Profesorul Mihai Gavrilu] a `ncheiat simpozionul prin sus]inerea unei deosebite comunic\ri despre acest mare poet al romnilor,
pun`nd accent pe un punct important din via]a
poetului, `n care a fost foarte atras de [tiin]ele
exacte spun`nd "Dac\ ar fi urmat aceast\
chemare pentru... MATEMATIC| ar fi fost UN
MARE MATEMATICIAN [i cine i-ai fi luat locul `n
poezie?"
Auzind de frumuse]ea simpozioanelor organizate la Roman, anul acesta am avut ca participan]i colegi din aproape toate localit\]ile
jude]ului, dar [i din Gala]i, Tecuci, Ia[i.
Prof. M\rioara COST|CHESCU
Resp. catedr\ LPS Roman
"Etern este tot ce este `ntotdeauna de fa]\, `n acest

moment."
(Eminescu- Manuscrise, XXXII)

Formele fixe ale poeziei
(rondel, sonet, gloss\ etc.) pot fi
`n]elese ca reflect\ri ale nevoii
de varietate `n cadru invariant,
adic\ a ideii de algoritm, structur\ opera]ional\ fix\, care, aplicat\ mereu altor date d\ un
rezultat, pe aceea[i cale; ceea
ce face forma fix\ aplicat\ st\rii
poetice, rezultatul fiind altul [i
acela[i, poezie.
Prof. Alexandru
ONEL
Grup {colar "Vasile Sav"

Roman
POETUL DIN LACRIM|
(urmare din pag. 1)

opti v\ilor [i florilor (...)
Miros, lumin\ [i un c`ntec
nesf`r[it `ncet, dulce, ie[ind din
roirea flutura[ilor [i a albinelor
`mb\tau gr\dina [i casa.(...) La
zgomotul u[or fata-[i ridic\ ochii
alba[tri ca undele lacului".
"Eaa se uit\... P\ru-ii galben,,
Faa]aa ei luccessc `n lun\,,
Iaar `n ochii ei albaa[tri
Toaate basmele s-aadun\."
"c\ e[ti frumoas\, cred; c\ m\ iube[ti, `]i
mul]umesc; c\-mi oferi tot ceea ce tu crezi c\
m-ar face fericit, m\ face s\ fiu [i `n stare dea-mi jertfi via]a pentru tine. ~]i s\rut m`na pen-
EMINESCU {I MATEMATICA
tru voin]a ce ai, de-a m\ face fericit, de[i te

`n[eli c`nd crezi c\ amorul t\u de femeie m-ar
putea face fericit. Amorul este o nenorocire [i
fericirea ce mi-o oferi "venin".
"Luna limpede `nflorea ca o fa]\ de aur pe
seninul cel ad`nc al cerului".
"{i pe to]i ce-n ast\ lume sunt supu[i puterii sor]ii
Deopotriv\-i st\p`ne[te raza ta [i geniul
mor]ii".
"~n fa]\ lumea-i visul sufletului nostru. Nu
exist\ nici timp, nici spa]iu- ele sunt numai `n
sufletul nostru".
"tr\ind `n cerccul vosstru str`mt
Noroccul v\ petrecce,,
Ci eu `n lumeaa meaa m\ simt
Nemuritor [i recce."
REFORMA {I... DOMNU' TRANDAFIR

e zice, c\ domnul
Ministru al altor vremuri, l-ar fi g\sit pe
`nv\]\torul
lui
Sadoveanu priveghind la desc\rcatul
unui car cu f`n. Stau
[i m\ `ntreb ce-ar
g\si actualul nostru
ministru, dac\ `n
peregrin\rile sale l-ar
duce, f\r\ surle [i
tr`mbi]e mediatice, [i
`n [coli de la margine de lume [i
civiliza]ie? Cred c\ l-ar g\si
actualul Domnu Trandafir
`nfrunt`nd
noroaiele
lui
Dumnezeu sau frigul de mai
zilele trecute. ~n [coala lui- printre spin\rile de bivol ale
delurilor- merg`nd spre locul
apostolatului s\u: [coala.
Dac\ munca n-a fost p`n\ la

istovire l-ar mai vedea `necat `n
praf de cret\, iar `n puterea
nop]ii lumin\ la o fereastr\ `n sat
pentru c\ el trebuie s\ se
respecte ca om cu carte [i s\
studieze.
Pentru noul Domn Trandafir
trebuie f\cut mai mult. El nu trebuie s\ mai lucreze doar cu
creta la tabl\ ci [i cu calculatorul
(a[a cum se `nt`mpl\ aproape `n
fiecare [coal\) [i nu doar `n cele
cuprinse `n programe cu nume
cu impact mediatic. Are nevoie
de c\r]ile vremii de azi, de informa]ii de strict\ actualitate, pentru c\ REFORMA pe care o
`ntrupeaz\ `n fapte, a `n]eles-i [i
[i-a asumat-o cu toate
avatarurile ei, dincolo de
`nveli[ul vorbelor care au pro-
movat-o. Pentru c\ a `n]eles s-o

fac\ necondi]ionat, s\ modeleze
cea mai mare avu]ie a
meleagurilor
sale,
Omul,
dasc\lul `[i merit\ cu prisosin]\
locul `n sufletele celor care i-au
fost martorii generozit\]ii sale,
dar, mai ales `n sfera aten]iei
mai marilor societ\]ii. Pentru c\
Domniile `n fruntea bucatelor
[colii s`nt trec\toare, doar anonimul Domn' Trandafir, de l`ng\
talpa ]\rii, pe care [i el o zide[te
prin truda sa. Drept recompens\, el n-are nevoie de
medalii, s`nt mai de pre] medaliile care nu se v\d, s`nt `n interior
[i se simt. S`nt pece]ile sufletului
s\u trecute `n fiin]a poporului pe
care-l lumineaz\.
Prof. Valerian
PERC|
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
AI CARTE, AI PARTE?
(urmare din pag. 1)
lt anun]: Organizez excursii. C\ vocabulele
subliniate nu erau scrise corect, nu-i mare nenorocire. Marea nenorocire provine de la faptul c\,
agramatismul afi[at s-a generalizat. E semnalat
peste tot. Chiar [i `n Parlament. Pe str. Alexandru
cel Bun din municipiul capital\ de jude], fiin]eaz\ o
institu]ie de prestigiu. Pe frontispiciul ei apare
cuv`ntul ~MATRICULARE, scris cu majuscule. La
ghi[eele din aceea[i institu]ie se folose[te ~NMATRICULARE. Unde s-a gre[it? C\ majoritatea
firmelor din t`rg s`nt scrise `n limbi de circula]ia
interna]ional\, [ti]i [i dumneavoastr\. E bine? Dar
cu am\r\[tenii de r`nd ce ne facem? Treaba lor, vor zice
poliglo]ii. Ai carte, ai parte. Dac\ bi[ni]arii din fa]a Winmarkt ului au `nv\]at, schimb\ valut\ ilegal, la greu. Dasc\lii pensiona]i nu au bani pentru medicamente. A[a le trebuie,
dac\O statistic\ interna]ional\ de ultima or\ precizeaz\ c\
majoritatea liceenilor din Romnia ajung [omeri. Cum e posibil a[a ceva? Chiar a[a, cum???
Pag. 2
nainte de 1989, mul]i,

chiar foarte mul]i condeieri nu [i-au putut
`ncredin]a tiparului
crea]iile literare proprii, astfel c\ unii au
debutat, ulterior, la
v`rste
`naintate,
aproape de senectute, c`nd, de regul\, e
vremea
bilan]ului.
Ace[tia, totu[i, pot fi
considera]i noroco[i,
deoarece mult mai mare este
num\rul celor care au trecut la
cele ve[nice f\r\ a-[i vedea
`nscris numele pe o carte.
Un asemenea caz este [i
Anania-Coca Boureanu (n. 01. 04.
1905 d. 01. 05. 1981), militar de
carier\ (absolvent al Liceului
Militar din Ia[i, `n 1925; comandant de pluton pe Grani]a de Est a
Romniei Mari, pe Nistru; [ef al
Comenduirilor Oradea [i Arad;
participant la r\zboi, p`n\ `n Tatra)
care, dup\ ce a fost scos din
armat\ `n 1945 [i urm`nd cursuri
de contabilitate, va practica
aceast\ meserie p`n\ la pensionare (1965).

Dup\ instaurarea regimului
comunist, via]a lui Anania-Coca
Boureanu este asem\n\toare cu a
multor romni. ~n plus, a tr\it [i
potriv\, `n timpul c`t fusese

comandant la Odesa, a salvat
mul]i evrei [i comuni[ti urm\ri]i de
nem]i. (...) a fost ferm convins c\
va fi executat. C`nd ru[ii s-au convins c\ nu minte, l-au u[urat de
Note de lector:
POSTUME
de Anania-C
Coca BOUREANU
momente aproape incredibile,

dup\ cum afl\m dintr-o succint\
prezentare pe care i-o face fiul s\u
Romeo Boureanu: ,,La terminarea
programului, `ntr-o zi de august
1944, este r\pit (...) de un comando sovietic (...), urcat `ntr-un
camion [i scos la c`]iva kilometri `n
afara Aradului (...). Aici, dup\ un
interogatoriu (...), au constatat c\
nu f\cuse lucruri rele, ci, dim-
APOSTOLUL
cizme, ceas [i tabachera de aur [i

(...) i-au spus c\ poate pleca.
Stupefiat (...), dup\ scurte reprize
de fug\ (a[tept`nd `n orice
moment o rafal\ de ,,balalaic\!),
ajunge la o distan]\ la care focul
automatelor nu ar mai fi fost eficace [i `ncepe o fug\ s\n\toas\.
Poate nu este lipsit de importan]\ s\ preciz\m c\ autorul nostru a fost cunosc\tor al c`torva
limbi str\ine (germana, engleza,

franceza [i rusa), care, dup\ pensionare l-au ajutat s\-[i rotunjeasc\ veniturile, prin medita]iile
pe care le acorda.
Am f\cut acest\ prezentare
pentru a `ntregi portretul unui
autor ale c\rui versuri `n limba
romn\ ([i c`teva `n francez\) au
fost publicate de Editura ,,Venus,
prin grija fiului s\u ing. geolog
Romeo Boureanu, coleg de liceu,
la ,,Petru Rare[ din Piatra-Neam],
cu semnatarul acestor r`nduri.
Cartea pe care o prezent\m
acum poate fi etichetat\ ca eterogen\ din mai multe puncte de
vedere. Din cele peste o sut\
treizeci de poeme, patruzeci [i
cinci s`nt `n limba romn\, opt `n
limba francez\, treizeci [i trei s`nt
satire [i fabule, cincizeci, epigrame. {i `n ceea ce prive[te stilul
i se poate repro[a lipsa de
omogenitate. ~nt`lnim: pasteluri
influen]ate vizibil de Alecsandri,
Constantin TOM{A
ianuarie 2008
ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
"Angaja]i pentru o societate
`n schimbare"
e [i-aa propus Sindicatul

~nv\]\m``nt pentru 2008?
- Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam], `n spiritul valorilor [i misiunilor sale, va
ac]iona `n perioada
urm\toare `n mai multe
direc]ii. Una din acestea
prive[te `mbun\t\]irea
condi]iilor sociale de
munc\ [i salarizarea personalului din `nv\]\m`nt. De asemenea, pe dezvoltarea organiza]iei sindicale `n condi]iile acceler\rii procesului
de descentralizare [i continuarea procesului de profesionalizare a activit\]ii
sindicale.
Dorim
implicarea
organiza]iei sindicale `n `nf\ptuirea
unor reforme coerente [i sustenabile a
`nv\]\m`ntului preuniversitar, care s\
duc\ la compatibilizarea [colii
romne[ti cu standardele [i structurile
europene.
Nu `n ultimul r`nd, ne propunem
dezvoltarea parteneriatelor cu organiza]ii sindicale, non-guvernamentale [i
administrative, precum [i extinderea
unor rela]ii de colaborare cu alte astfel
de organiza]ii. Motto-ul sub care vom
ac]iona: "Angaja]i pentru o societate `n
schimbare"
Vom urm\ri pe fiecare direc]ie ca
organiza]ia sindical\ s\ r\spund\
nevoii de schimbare, s\ se plieze pe
exigen]ele perioadei urm\toare. ~n
consecin]\, ne-am propus pentru
fiecare direc]ie c`teva ac]iuni concrete.
- Cum poate interveni sindicatul
pentru `mbun\t\]irea condi]iilor sociale
pentru cadrele didactice?
- Am `nceput ac]iuni `nc\ din
2007, pe care le vom sus]ine `n continuare. P`n\ acum, acestea s-au concretizat prin adoptarea `n Parlament a
m\ririi cu 10% a salariului pe baz\
pentru cealalt\ categorie de personal
didactic, cu gradul II, definitivatul, sau
debutan]ii. Acest lucru va fi reglementat printr-o ordonan]\ de guvern pe
care o a[tept\m, dar care va fi elaborat\ cu data de 1 ianuarie. Adic\
oamenii vor primi aceste drepturi
salariate cu data de 1 ianuarie, identic
cu ordonan]a [i legea 220 care
prevedea m\ririle salariale pentru cei
cu gradul didactic I.
Vom `ncerca s\ particip\m cu
propuneri [i sugestii, ca prin federa]ia
noastr\ s\ gr\bim procesul de apari]ie
a legii salariz\rii pentru personalul
didactic din `nv\]\m`nt. Am ini]iat un
-C
pachet de propuneri pentru legile

`naintate de Ministerul Educa]iei,
privind statutul personalului didactic,
corelat cu legea salariz\rii. Ne intereseaz\ ca legea salariz\rii s\ fie astfel
conceput\ astfel `nc`t s\ respecte principiul "calitate a muncii reflectat\ `n
salariul cadrului didactic.
Vom elabora m\suri pentru stabilirea nomenclatorului bolilor profesionale din `nv\]\m`nt, care s\ permit\
acordarea anumitor indemniza]ii [i
care s\ permit\ acordarea unor
sporuri pentru fiecare categorie de
institu]iile de `nv\]\m`nt superior.

-22008 este un an important [i pentru organizzarea sindical\...
- ~n acest an vom organiza
alegeri la nivelul Sindicatului
~nv\]\m`nt Neam]. Data alegerilor nu a
fost `nc\ stabilit\, `ns\ acestea vor
avea loc `n prim\var\, sau la `nceputul
verii. ~nainte de acestea, vom
declan[a
alegeri
la
nivelul
organiza]iilor din [coli [i vom avea `n
vedere ca liderii ale[i s\ aib\ un anumit profil, `n primul r`nd profesional.
Bine`n]eles, vom `ncerca s\ ne con-
Interviu cu Gabriela Grigore,

consilierul Biroului Operativ al
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam]
lucr\tor `n `nv\]\m`nt. Ne referim aici
[i la personalul auxiliar, cel nedidactic.
-P
Putem spera c\, `n urma
m\surilor de acest gen, vom avea `n
`nv\]\m``nt numai cadre didactice calificate?
- Acesta este un deziderat al
`ntregii conduceri a `nv\]\m`ntului.
At`ta timp c`t se pune accentul pe calitatea actului educa]ional, trebuie s\
fim con[tien]i c\ nu se poate face calitate f\r\ profesioni[ti. Dac\ noi dorim
ca `n `nv\]\m`nt s\ avem profesioni[ti,
e normal s\ le acord\m un salariu
demn. Este binevenit\ [i ac]iunea
Guvernului prin care se ofer\ acei
100 de Euro pentru achizi]ia de carte.
Nu e normal s\ ceri unui om o activitate de foarte bun\ calitate, `n
condi]iile `n care el nu poate din salariu
s\ `[i sus]in\ nevoile privind co[ul minimal. Nu este vorba numai de alimente. Avem nevoie [i de informare:
de la internet, posibilitatea de
perfec]ionare continu\. Momentan
cadrele didactice fac `mprumuturi pentru a participa la cursuri de
perfec]ionare sau pentru a-[i
achizi]iona softuri educa]ionale.
- De anul acesta, softul
educa]ional trebuie s\ ia amploare `n
[coli. Nu crede]i c\ vor ap\rea probleme de acomodare pentru unele
cadre didactice?
- Nu cred. Din ce am observat, cei
de v`rsta a doua s`nt primii care se
`nscriu la aceste cursuri de
perfec]ionare, organizate [i prin Casa
Corpului Didactic, `n colaborare cu
tinu\m buna tradi]ie de a organiza

cursuri de formare pentru lideri sindicali.
Mai ales `n direc]ia `nsu[irii legisla]iei
`n domeniu, pe profilarea liderului. De
asemenea, ne propunem cre[terea
gradului de sindicalizare la nivelul
fiec\rei organiza]ii, pentru c\ numai
dovedindu-le c\ s`ntem o organiza]ie
care lupt\ pentru interesele lor putem
s\ ì atragem. Ne ax\m mai ales pe cei
din categoria personalului nedidactic,
unde mai avem probleme vis-a-vis de
`nregimentarea `n aceast\ organiza]ie.
Trebuie s\ le demonstr\m c\ [i pentru
ei noi ini]iem diferite m\suri. M\ refer
la secretari, informaticieni, contabili,
bibliotecari, oamenii de `ntre]inere,
f\r\ de care activitatea noastr\ ar
avea de suferit. Ne orient\m spre persoane tinere, cu abilit\]i de a folosi calculatorul, pentru a comunica mai u[or
cu federa]ia [i cu noi.
- Pe l`ng\ cursuri, sindicali[tii vor
primi sprijin [i `n alt mod?
- Ne continu\m preocup\rile pentru apari]ia ziarului nostru, Apostolul,
care va avea [i rubric\ special\ pentru
activitatea sindical\, inclusiv un curier
juridic. Din experien]a anilor preceden]i am observat c\ problema apare
atunci c`nd liderii din [coli nu au o
preg\tire fundamental\ privind legisla]ia `n domeniu. Vom avea grij\ s\ ne
moderniz\m infrastructura sindical\
prin informatizare, astfel `nc`t fluxul
informa]ional s\ ajung\ `n cel mai
scurt timp la membrii de sindicat.
Pentru aceasta, chiar [i Federa]ia ne-a
solicitat adresele de mail ale organi-
za]iilor din fiecare [coal\, pentru a

scurta timpul de informare [i de comunicare. Vom `ncerca s\ creem departamente noi, care s\ dea for]\,
coeren]\ [i coeziune organiza]iei. M\
g`ndesc la un departament pentru
`nv\]\m`ntul primar [i pre-primar, un
departament puternic, pentru c\
num\rul salaria]ilor care lucreaz\ `n
aceast\ categorie de copii este foarte
mare. Vom `nfiin]a [i o structur\ pentru
programe europene, pentru accesarea
de fonduri structurale, pe politici
educa]ionale, astfel `nc`t s\ putem s\
venim `n `nt`mpinarea noilor schimb\ri
care apar `n sistemul de `nv\]\m`nt.
Alegerile `n [coli vor `ncepe `n
prim\var\, astfel `nc`t, `n momentul `n
care organiz\m Conferin]a Jude]ean\,
s\ fie finalizate preg\tirile, alegerile pe
aceste structuri.
- Ce `[i propune sindicatul `n
domeniul reformei, mai ales `n
condi]iile `n care 2008 se anun]\ un an
foarte important din acest punct de
vedere?
-Ne vom plia activit\]ile [i `n
direc]ia reformei `nv\]\m`ntului. Este
un an plin `n aceast\ direc]ie. Dac\
investi]iile s-au f\cut `n sistem pe
partea material\, `n direc]ia form\rii [i
perfec]ion\rii
personalului
din
`nv\]\m`nt, cheltuielile au fost minime.
De aceea, noi salut\m ini]iativa ministerului de a `nscrie tot personalul `ntr-un
sistem de perfec]ionare, dar consider\m c\ nu este suficient. Degeaba
facem perfec]ionare cu cadrele didactice, dac\ nu `ncerc\m s\
perfec]ion\m curriculum, dac\ nu
`ncerc\m s\ aducem `mbun\t\]iri
manualelor [colare, dac\ nu `ncerc\m
s\ acredit\m oamenii no[tri `n direc]ii
care, p`n\ la data actual\, nu erau vizibile. Observ\m c\ ni se dau exemple, cum ar fi modelul `nv\]\m`ntului
finlandez, modelul francez, dar noi ar
trebui s\ ne pliem direc]ia noastr\ de
ac]iune pe realit\]ile noastre, cre`ndune propriul nostru model. ~nv\]\m`ntul
tradi]ional a avut [i o latur\ pozitiv\.
Nu trebuie s\ [tergem tot ce a fost bun
`nainte, ci s\ recl\dim [i s\ adapt\m
nevoilor pie]ii. At`t societatea, c`t [i
copiii, merg `ntr-o anumit\ direc]ie. Noi
nu am ]inut pasul cu modul `n care se
dezvolt\ aceast\ direc]ie. Am venit cu
modele care nu mai st`rnesc interesul
elevilor, a p\rin]ilor [i, mai mult, creaz\
[omeri.
A consemnat
Marius GHEGHICI
RIDICOLUL
MODERNISMULUI
iitorul sun\ frumos! Anul [colar 2008
- 2009 va fi plin de surprize. Asta
dovede[te c\ Reforma din
`nv\]\m`nt nu s-a gripat. Mai clar?
Dac\ proiectele elaborate de MECT aflate `n dezbatere public\ - vor fi
adoptate de Parlament, multe se vor
schimba `n [coala romneasc\.
Astfel , kinderii de la primar\, pe
l`ng\ corn [i lapte, vor primi [i sfielnice informa]ii despre cum se faccopiii.
Neglij`ndu-se total basmul cu barza. Da, da, a]i
citit bine! Pentru noua disciplin\ de `nv\]\m`nt
vor avea [i manuale de sexologie . S\ [tie
sex. Nume probabile? Via]a mea, un joc serios
sau Sex [i sexualitate. Dac\ la clasele mici,
g`g`licele vor primi no]iuni legate de la clasele
mai mari vor afla [i alte nout\]i interesante
despre homosexualitate, pedofilie [i zoofilie. C\
[i astea trebuie [tiute, e adev\rat. Surprinde
`ns\ naturale]ea cu care ini]iativele ministeriale
se scald\ `n ridicolul modernismului. Problema
e c\, chestia cu sexul, ca [i matematica sau
orice alt\ disciplin\ predat\ `n [coal\, se va lovi
de buba esen]ial\ a `nv\]\m`ntul na]ional: profesorii de la catedr\ [i elevii din b\nci. Sunt ei
preg\ti]i pentru o astfel de provocare? Mai ales
suplinitorii necalifica]i de la ]ar\. Preoteasa din
sat [i so]ia [efului de post. Dac\ da, e bine.
Asta `nseamn\ c\ progeniturile vor [ti sexul,
pentru ca altceva nu merge cu manelele. M\car
promiscuitatea s-o facem ca la carte.
Ce mai prevede Statutul personalului didactic `n plin\ dezbatere? Destule. Profesorii care
`[i vor iubi elevele [i studentele `npat [i nu de
la catedr\, vor avea mari necazuri. ~l pa[te destituirea din `nv\]\m`nt. Prin lege, nu mai ]ine
negocierea. Este strict interzis\ colectarea de
fonduri de la elevi sau de la p\rin]ii acestora
pentru cadouri sau protocol. Dasc\lii nu mai au
voie s\ fac\ medita]ii cu elevii din clasele la
care predau. Oare chiar se vor aplica toate
aceste restric]ii ? ~ntreb\m, deoarece pu[tanii
de la [coal\ [tiu totul despre sex. Cer manuale
de specialitate a[a, de sanchi. De unde [tiu?
Unii de la televizor, al]i din reviste, internet sau
chiar de la nenea \la din Germania, vecinul
str\in. Neam]ul care a stat un an `n cartier [i a
plecat rapid `nainte de a fi c\utat de poli]ie. Mai
bine, Ministerul Educa]iei ar acorda aten]ie mai
mare combaterii abandonului [colar. C\ s`nt
pline intersec]iile aglomerate de cer[etori tineri
cu cartoane legate de g`t. Ce scrie pe ele? D\-mi
[i mie zece mii s\ cump\r o pìne! Nu v\ `ntristeaz\ situa]ia?
Dumitru RUSU
(urmare din pag. 2)
`n\ [i `n ceea ce prive[te prozodia, [i nu numai,

fiecare dintre ele fiind, parc\, o continuare, dintr-un
anotimp `ntr-altul, a poemului precedent, ceea ce a
determinat a[ezarea lor `ntr-o anumit\ succesiune
(,,Cu talent privighetoarea, / Primadon\ la solfegii, /
{i-a trezit toat\ p\durea / cu lungi triluri `n arpegii.
- ,,Feeria zorilor); nara]iuni `n versuri care duc cu
g`ndul al ,,Memento mori (,,Lungi ferestre ogivale,
u[i masive-n lemn sculptate, / sidefate-n arabescuri, cu z\voare-n fier forjat, / Decorau `ntreg
seraiul, d`nd aspectul de cetate / Locuin]ei destinate pentru pl`nset [i oftat. - ,,Fatma); imagini
bucolice, decupate din realitatea imediat\ specifice poeziei din
primele decenii ale secolului al XX-lea, desprinse parc\ din
crea]ia poe]ilor s\m\n\tori[ti (,,Azi m\tu[a Savasti]a a dat
sfoar\-n sat / c\ la noapte face clac\ pentru dezghiocat //...// cu
o tav\ plin\ / De pl\cinte rumenite, pe la to]i se-nchin\; / Un
fl\c\u cu-o plosc\ vine, d`ndu-le s\ bea / C`te-un g`t de rachiua[ din ploscu]a sa - ,,La clac\; v. [i ,,Pastoral\); poezii
`nc\rcate de nostalgie, `n care este evocat chipul mamei
(,,Mama, ,,Durere de mam\); versuri ocazionale (,,Ziua
Femeii, ,,De ziua ta, copile), ce sun\ tezist (,,S-]i faci o carier\
[i s\ munce[ti cu spor, / Ca patriei iubite s\-i fii folositor.),
scrise, parc\, anume pentru a fi recitate la serb\rile [colare
(,,Cu beteal\ argintie / E[ti g\tit ca o mireas\; / Tuturor, precum
se [tie, / Le-aduci bucurie-n cas\ / ... ,,Pomul de iarn\).
{i totu[i, cartea lui Anania-Coca Boureanu, ce con]ine
poeme ,,postume, scrise, dup\ datare, `ntre 1941 [i 1979, cu
mici `ntreruperi, iar dup\ localizare, la Piatra-Neam], Arad,
Avrig, Ia[i, este pl\cut\ la citit, pentru cititorii v`rstnici, mai ales
pentru parfumul de epoc\ pe care `l degaj\.
ianuarie 2008
Placheta mai con]ine: poezii erotice (,,De-ale lui Cupidon),

versuri pline de umor [i ironie, altele cu con]inut moralizator,
demne de ,,Urzica, revista acelor vremuri. Chiar ne-am `ntrebat dac\ nu a colaborat cu asemenea crea]ii la aceast\ publica]ie sau s-a mul]umit s\ le citeasc\ `ntre prieteni. Spumoase,
unele icisive [i chiar sarcastice s`nt epigramele adresate celor
slugarnici, needuca]i, l\ud\ro[i, arogan]i, `nfumura]i, chiulangii,
Note de lector:
POSTUME
de Anania-C
Coca BOUREANU
lene[i, be]ivi [. a., parc\ scrise `n spiritul normelor eticii [i
echit\]ii socialiste, dar care tr\deaz\ un talent aparte `n practicarea acestei specii.
Suntem siguri c\ Anania-Coca Boureanu, ca tr\itor `n Ia[i,
a cunoscut boema literar\, at`ta c`t exista la acea vreme, altfel
nu se explic\ poezia dedicat\, ,,in memoriam, ,,Poetului
George Lesnea, un poem scris a doua zi dup\ moartea excelentului traduc\tor al lui Esenin (6 iulie 1979), pe care poetul
nostru, dup\ mai pu]in de doi ani, `l va urma `n ,,lumea
umbrelor.
Merit\ men]ionate, ca fiind partea cea mai rezistent\ a
c\r]ii poemele meditative ce abordeaz\ teme ca: trecutul istoric
de vitejie al poporului romn, a[a cum a fost el prezentat `n
manualele [colare (,,A noastr\ este glia), timpul (,,Timpul,
,,Prezent hain), via]a [i moartea, destinul individual [i colectiv,

poetul pun`ndu-[i `ntreb\ri existen]iale, de cele mai multe ori la
modul retoric (De ce ne am\gim cu via]a ce-o tr\im? /.../de ce
mi te-ai n\scut? / Ce scop avu natura, c`nd mi te-a conceput?
/.../ De ce ni-i dat\ via]a? De ce o s\ murim?), dar niciodat\ nu
este invocat\ divinitatea, poate [i din cauz\ c\ aceste crea]ii au
fost concepute `ntr-o perioad\ c`nd ateismul trebuia declarat,
indiferent de credin]a fiec\ruia. A[a se explic\ [i de ce ,,pomul
de Cr\ciun este ,,pom de iarn\.
Nu pu]ine s`nt poemele meditative din care se degaj\ pofta
tonic\ de via]\ a autorului, care ]ine s\ precizeze c\ ,,nu s`nt
cum s`nt, c\ ,,... inima-mi n-a-mb\tr`nit / Nici sufletu-mi nu-i ofilit iar `n finalul poemului s\ sublinieze: ,,Dar nu figura mea conteaz\, ci inima-mi ce-n piept pulseaz\ / ~n ritm vioi [i tineresc /
Ce-mi d\ elan s\ mai tr\iesc., Anania-Coca Boureanu
dovedindu-se un foarte bun versificator, un versificator care
st\p`ne[te tehnicile prozodiei, dovedind chiar talent `n aceast\
direc]ie, fie [i atunci c`nd prelucreaz\ proze ale unor scriitori (v.
,,Iedul c\prioarei, dup\ Emil G`rleanu).
Poate cea mai reu[ite dintre textele meditative din aceast\
carte de ,,postume semnat\ Anania-Coca Boureanu este
poezia ,,Reverie pe care o transcriem `n `ntregime, g`ndindune c\ cititorii acestor r`nduri nu vor avea de unde-[i procura placheta: ,,Secven]e de dragi amintiri / Din tigva-mi c\runt\ irump.
/ Sunt semne de reedit\ri / Din vremea trecutului scump. /
Onirica lor pl\zmuire, / C`nd ele prin g`nd se ivesc, / Provoac\
nespus\ pl\cere / Oric\rui cu trup b\tr`nesc; / Calmeaza durerea ce-o simte / Oricine spre finele vie]ii, / C`nd ,,Parcele torc
pe-ndelete / Cel fir h\r\zit b\tr`ne]ii. / Dar data c`nd firul ]i-l taie
/ nicic`nd n-ai s\ po]i a o [ti / Secret\-i ca [i-ntr-o magie / {i
nimeni n-o poate ghici! / Oric`nd reveria `mi place / Iar gazd\,
solemn ì ofer, / ~n suflet culcu[ ì voi face, / Nimica `n plus nu-i
mai cer. (Ia[i, 1975)
APOSTOLUL
Antologia revistei
APOSTOLUL
NUMAI
POETUL
Numai poetul,
Ca p\s\ri zboar\
Deasupra valurilor,
Trece peste
nem\rginirea
timpului:
~n ramurile gndului,
~n sfintele lunci,
Unde p\s\ri ca el
Se-nntrec `n cnt\ri.
Mihai EMINESCU
Pag. 3
{COALA ROMNEASC|, LA ZI
Nevoia de modele
e la simplul mimetism practicat de copii la diferite
v`rste, la modalit\]ile de adaptare [i integrare
`ntr-un anumit mediu, oamenii au avut nevoie de
modele, acestea fiindu-le necesare at`t `n via]a
personal\ c`t [i `n cea profesional\. Privind la ceea
ce se `nt`mpl\ `n `ntreaga lume, facem o scurt\
analiz\ a societ\]ii contemporane romne[ti [i,
anticip`nd viitorul acesteia peste c`]iva ani, ne
`ntreb\m: cum [i c`nd se mai redreseaz\ poporul
romn [i ce facem cu genera]iile de mìne? ~ntr-o
societate `n care manelele, telenovelele [i speran]a c`[tig\rii marelui pot la 6 din 49 ghideaz\ via]a de zi cu
zi a celor mai mul]i dinte noi, mai este nevoie de mentori? Ne
trebuie, sau nu modele de urmat? Dar s\ fie modele autentice
`n adev\ratul sens al cuv`ntului, valori reale pentru cultura [i
spiritualitatea romneasc\.
Ce `nseamn\ a avea un model? S\-i copiem sistemul de
valori [i, implicit, manifest\rile derivate din aplicarea acestuia?
Sau `nseamn\ s\ `n]elegem mecanismele care au dus la
construirea acelui sistem [i a bazelor adopt\rii credin]ei `n
adev\ratele valori?
Din p\cate, atunci c`nd imit\m un model nu `n]elegem
esen]a. El a ajuns acolo tocmai pentru c\ nu a respectat reguli
care l-ar fi putut limita, pentru c\ n-a vrut s\ se lase `nghi]it de
curentul majoritar. El este original. Nu a copiat pe nimeni ca s\
ajung\ unde este, croindu-[i singur drumul `n via]\ [i trudind
pentru fiecare c\r\mid\ pus\ `n construc]ia unei viziuni asupra
vie]ii. Aceasta constituie baza lucrurilor pe care le vedem noi
[i le admir\m, pe care `ncerc\m s\ le copiem sau pe care, de
cele mai multe ori, din neputin]a de a le `n]elege, le invidiem.
Din nefericire cei mai mul]i tineri s`nt ghida]i de pseudomodele ce promoveaz\ numai incultura [i nonvaloarea
(maneli[ti, politicieni corup]i [i ipocri]i, femei de succes etc.).
Vedetele, de orice fel ar fi ele, ajunse personalit\]i de invidiat doar prin mecanismul publicitar din mass-media, reprezint\
majoritatea modelelor adulate de milioane de oameni. Ca
orice produs frumos ambalat, la prima vedere cunoa[tem
numai ambalajul [i, `n ultim\ instan]\, copiem desenul de pe
pachet. Pentru cea mai mare categorie de romni conteaz\ cel
mai mult doar o simpl\ manifestare a modei, a limbajului sau
ma[inii. ~n aceast\ situa]ie modele-personalit\]i, care trebuie
s\ ne influen]eze profund mai ales pentru c\ au fost excep]ii,
r\m`n pe dinafar\.
Tr\im `ntr-o lume `n care diavolul nu vrea ca Becali s\
devin\ euro-parlamentar, iar Dan Diaconescu cerceteaz\ cu
vehemen]\ cazul Elodia [i nu ne mai r\m`ne timp pentru a
realiza o lectur\ (m\car pe diagonal\) a proiectului legii
`nv\]\m`ntului aflat `n dezbatere public\ pe site-ul M.E.C.T.
p`n\ pe 15 februarie 2008. De fapt, la ce mai e bun\ educa]ia?
Ce s\ mai pierdem timpul analiz`nd [i propun`nd amendamente, c`nd binecunoscutul film Inim\ de ]igan este urm\rit
pe ner\suflate de un e[antion destul de mare dintre romni.
C\ vom avea o lege a `nv\]\m`ntului mai bun\ sau mai pu]in
bun\ .. e partea a doua! C\ dup\ aceast\ lege se vor conduce destinele `nv\]\m`ntului [i ale educa]iei romne[ti o
bun\ perioad\ de timp mai pu]in conteaz\ pentru cei mai mul]i.
Oare p`n\ c`nd?!!
Drd. MIHAI FLOROAIA
Legile Educa]iei, `n dezbatere la Piatra Neam]

roiectul de Legi ale Educa]iei va
fi dezb\tut [i `n jude]ul Neam],
`n prezen]a unui reprezentant
al Ministerului Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului.
Discu]iile au loc pe 27 ianuarie,
cu participarea, din partea
MECT, a Gabrielei Gu]u, director `nv\]\m`nt preuniversitar.
La dezbatere s`nt a[tepta]i
reprezentan]i ai autorit\]ilor,
organiza]iilor neguvernamentale, cadre didactice, p\rin]i, elevi. Fiecare
`[i poate prezenta punctul de vedere [i
propunerile referitoare la proiectele privind
Legea ~nv\]\m`ntului Preuniversitar [i
Statutul Personalului Didactic. Toate ideile
vor fi analizate, centralizate [i transmise
Ministerului. Perioada de dezbatere, definitivat\ de MECT `mpreun\ cu inspectoratele [colare, este 14 ianuarie - 17 februarie. Inspectoratul {colar Neam] poate
organiza [i alte dezbateri dec`t cele realizate la solicitarea Ministerului Educa]iei.
"Este un act perfectibil, la care s-a
ajuns dup\ luni de munc\, `n urma consult\rii tuturor factorilor implica]i: sindicate,
rectori, reprezentan]i ai studen]ilor", a
declarat Cristian Adomni]ei. Ministrul a
subliniat c\ principiile pe care noul pachet
de legi inten]ioneaz\ s\ le introduc\ `n sistemul de `nv\]\m`nt nu vor fi modificate `n
urma inser\rii acestor propuneri.
"Proiectele nu vor suferi modific\ri `n ceea
ce prive[te principiile agreate de to]i cei
al\turi de care am realizat acest pachet.
Spre exemplu, cu to]ii au fost de acord cu

educa]ia pre[colar\ sau cu descentralizarea. Modific\rile vor viza formul\rile
din proiect, `n a[a fel `nc`t s\ nu fie cazul
unei implement\ri defectuoase a acestor
principii", a explicat ministrul Educa]iei.
Oricine dore[te s\ contribuie la
demersul MECT poate s\ o fac\ trimi]`nd
sugestiile pe adresa de e-mail
proiecte.legi@medc.edu.ro, pe forumul
dedicat special discut\rii acestora sau, `n
scris, pe adresa Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (Bucure[ti, str.
General Berthelot nr. 28 - 30, sector 1,
Bucure[ti). Sugestiiile considerate a fi
cele mai bune vor fi inserate `n forma
definitiv\ a proiectului.
Teste Na]ionale, `n sesiune special\

esiunea special\ a testelor na]ionale se desf\[oar\
`ncep`nd de pe 21 ianuarie, prima zi de `nscrieri.
Examenul este deschis tuturor absolven]ilor de gimnaziu, inclusiv din 2007, care nu au promovat sau nu
s-au prezentat la examenele de capacitate sau testelor
na]ionale din anii anteriori. La `nscriere, fiecare candidat trebuie s\ prezinte la secretariatul [colii unde a
absolvit gimnaziul buletinul/ cartea de identitate, certificatul de na[tere [i o fotografie recent\, tip
buletin/carte de identitate, care se va aplica pe legitima]ia pentru concurs. De asemenea, candidatul va
completa o cerere- tip de nscriere. La dosar i se va
ad\uga [i foaia matricol\ pentru clasele I - VIII. Directorul [i
secretarul unit\]ii [colare au obliga]ia de a depune dosarul
candidatului la centrul de testare la care este arondat\ unitatea
de `nv\]\m`nt. De corectitudinea datelor transmise centrului de
testare r\spunde directorul unit\]ii la care candidatul a absolvit
cursurile gimnaziale. ~n situa]ia `n care candidatul [i-a schimbat

domiciliul, lucru probat prin buletin/carte de identitate, acesta se
poate `nscrie la un centru de testare, stabilit de comisia jude]ean\
din jude]ul `n care locuie[te. n afara acestei situa]ii, `nscrierea `n
alt jude] este permis\ numai cu aprobarea Comisiei Na]ionale.
~nscrierile pentru sesiunea special\ a testelor na]ionale s`nt
deschise p`n\ pe 25 ianuarie.
Examenul se va desf\[ura dup\ urm\torul program:
4 februaarie: limbaa [i literaaturaa romn\ (scriss);
5 februaarie: limbaa [i literaaturaa matern\ (scriss);
6 februaarie: matemaaticc\ (scriss);
7 februaarie: istoriaa romnilor [i geograafiaa Romniei (scriss).
Rezultatele se vor afi[a pe 9 ianuarie, c`nd se pot depune
contesta]ii. Acestea vor fi rezolvate `n urm\toarea zi, iar pe 11
februarie vor fi afi[ate rezultatele finale.
Trei directori din Neam],

premia]i de Minister
aria Lupu (Colegiul
Na]ional
Calisrat
Hoga[),
Elisabeta
Gr\mad\
([coala
St`nca- Pipirig) [i
Petric\ Sandu (Liceul
cu Program Sportiv
Roman) au fost premia]i
la "Gala directorilor
2007", organizat\ de
Ministerul Educa]iei, `n
luna decembrie a anului
trecut. Evenimentul s-a aflat la a
doua edi]ie [i a reunit cei mai buni
directori de unit\]i [colare din ]ar\
`n 2007. Au primit distinc]ii 149 de
conduc\tori, c`te 3 din fiecare
jude], respectiv 6 din Bucure[ti. Lor
li s-au al\turat 10 directori de
palate [i cluburi ale copiilor [i tot

at`]ia ai liceelor sau cluburilor
sportiv [colare. Fiecare dintre cei
premia]i a primit 10000 lei pentru
[coala pe care o conduce [i o
diplom\ de merit pentru activitatea
de management.
"Gala Directorilor" este o
ini]iativ\ a ministrului Educa]iei [i
are ca obiectiv stimularea [colilor
romne[ti pentru a oferi servicii de
calitate beneficiarilor, p\rin]i [i
elevi. Criteriile de evaluare au fost
stabilite de c\tre MECT [i au avut
la baz\ excelen]a `n activitatea
managerial\, iar selec]ia a fost
realizat\ de c\tre Inspectoratele
{colare Jude]ene.
Salarii mai mari

`n 2008
re[terile salariale `n 2008, realizarea unui

nou contract colectiv de munc\ pentru
2009 [i elaborarea unei legi a salariz\rii
personalului din `nv\]\m`nt au fost principalele subiecte ale `nt`lnirii dintre ministrul
Educa]iei, Cristian Adomni]ei, [i pre[edin]ii
celor patru federa]ii sindicale reprezentative pentru `nv\]\m`ntul preuniversitar [i
superior. A fost stabilit un calendar al
negocierilor salariale, care cuprinde [i discu]ii cu
reprezentan]ii Ministerului Municii [i ai Ministerului
Economiei [i Finan]elor.
" Ne intereseaz\ tot personalul din `nv\]\m`nt [i
mai ales ne intereseaz\ s\ sprijinim intrarea `n sistem
a tinerilor profesori, bine preg\ti]i, oferindu-le salarii
mai mari", a declarat ministrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei.
Plec`nd de la o bibliografie
bogat\ [i riguros verificat\
am `ncercat s\ oferim celor
interesa]i
de
evolu]ia
`nv\]\m`ntului pe meleagurile
nem]ene un instrument de
lucru necesar [i a[teptat totodat\. La baza acestei sinteze
st\ multitudinea datelor
oferite de cercetarea istoric\,
date care prezint\ evolu]ia
`nv\]\m`ntului nem]ean de-a
lungul vremii ca [i leg\tura cu
evolu]ia `nv\]\m`ntului [i culturii pe plan
na]ional.
~n epoca medieval\ primele date
despre `nv\]\m`ntul nem]ean apar la
1407, c`nd domnitorul Moldovei, Alexandru
cel Bun [i mitropolitul Iosif Mu[at dau
hrisovul prin care unesc m`n\stirile Neam]
[i Bistri]a [i dau `n grija stare]ului Domi]ian
de la Neam] c\r]ile celor dou\ m\n\stiri.
Cel mai vechi manuscris slavon
datat 1424 scris `n Moldova [i intitulat
Omiliile lui Grigore de Nazianz atest\
existen]a [colii de copi[ti [i miniaturi[ti de
la m\n\stirea Neam] a lui Gavril Uric.
La 1429 Gavriil de la Neam], fiul lui
Pag. 4
Uric, scrie celebrul Tetraevanghel cu

miniaturi (la comanda lui Alexandru cel
Bun [i a doamnei sale Marena) manuscris p\strat la Biblioteca Bodleyana din
Oxford, exemplar care constituie o
Eftimie, stare] la Neam] continu\

cronica lui Macarie dup\ 1551 cu referiri la
ultimii ani ai domniei lui Petru Rare[ [i a
excentricilor s\i fii, Ilia[ [i {tefan. Figura
central\ a Cronicii sale r\m`ne Alexandru
limba romn\.
S\ amintim [i noua [coal\ de
copi[ti [i traduc\tori care a func]ionat la
m\n\stirile Secu [i Neam] `n timpul
(1775 1794) c`t a fost stare] al M\n\stirii
Din istoria `nv\]\m`ntului nem]ean

capodoper\ a [colii de copi[ti [i miniaturi[ti de la Neam].
~n anul 1472 tot `n [coala de la
m\n\stirea
Neam]
ieromonahul
Ghervasie
copiaz\ traducerea din
slavon\ (f\cut\ `nc\ din 1335) a
Sintagmei lui Matei Vlastariso culegere
de legi penale [i civile care se va folosi in
cancelariile Moldovei.
Episcopul Macarie al Romanului,
fost stare] la m\n\stirea Neam]
redacteaz\ `n 1542 prima form\ a
Cronicii Moldovei de la 1504 `nainte pe
care o va continua p`n\ la anul 1551. El
este primul dintre cronicarii romni care
folose[te `n cronica sa un limbaj literar
artistic.
L\pu[neanu c\ruia cronicarul ì laud\

`n]elepciunea, bl`nde]ea [i bun\tatea.
B\nuit de domn c\ ar fi avut leg\turi cu
pretendentul {tefan M`zg\, Eftimie fuge `n
Ardeal spre a sc\pa de m`nia domnului [i
cu toate acestea nu a schimbat nimic din
ce scrisese `n cronic\ pozitiv despre
domn.
La 25 decembrie 1747, Grigore
Ghica, `n cea de a treia domnie, d\
hrisovul considerat cel mai important pentru `nfiin]area [colilor din Moldova. Astfel
iau fiin]\ primele [coli cu predarea `n
limba romn\ `ntre care [i [coala din
localitatea Roman.
~n octombrie 1766 in fiin]\ [i la
Piatra Neam] prima [coal\ cu predarea `n
Neam] arhimandritul Paisie Velicicovski

(cuviosul Paisie a c\rei pomenire se
s`v`r[e[te la 15 noiembrie), cel care a dat
un nou suflu `ntregii ortodoxii.
Trecem la epoca modern\, amintind
faptul c\ `n Tipografia M\n\stirii Neam]
apare pentru prima dat\ in limba romn\
Scrisoarea Moldovei sau Descrierea
Moldovei a `nv\]atului domn Dimitrie
Cantemir.
~n anul 1839 iau fiin]\ [coli
`ncep\toare `n localit\]ile Bozieni [i
Dolje[ti din ]inutul Romanului.
Logof\tul Lupu Bal[, [eful guvernului din Moldova d\ la 21 decembrie
1840 anaforaua prin care propune domnitorului s\ se treac\ de urgen]\ la
APOSTOLUL
`nfiin]area de [coli `ncep\toare `n toate

satele care num\rau peste o sut\ de
familii.
La 8 noiembrie 1841 a luat fiin]\
[coala `ncep\toare din localitatea Piatra
Neam] care a avut ca prim profesor pe
Emanoil Filipescu, ajutat de Dimitrie
Nanu. Se pare c\ aceasta a fost o [coal\
particular\.
Cinci ani mai t`rziu, la 1 aprilie
1846 `[i deschid por]ile [colile de catihe]i
din mai multe centre din Moldova, printre
care cele din ora[ele Piatra Neam],
Roman [i F\lticeni.
Tot `n anul 1846 ia fiin]\ prima
[coal\ `ncep\toare din T`rgu Neam] av`nd
ca profesor pe C. Paulini. Unii sus]in c\
prima [coal\ din T`rgu Neam] s-a `nfiin]at
`nc\ din 1827.
La 30 noiembrie 1849
Departamentul averilor biserice[ti [i al
`nv\]\turilor publice face cunoscut arhimandritului Neonil, stare]ul m\n\stirilor
unite Neam]u Secu s\ deschid\ c`te o
prof. Maria CUCU{

`nv. Nicolae FLORIAN
ianuarie 2008
~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, AZI

Investi]ii
`n gr\dini]e
ni]e, situa]ia fiind mai bun\ la

grupele preg\titoare, unde procentul de acoperire este de 99%.
inisterul Educa]iei,
Cercet\rii
[i
Tineretului continu\
`n 2008 programul
guvernamental de
investi]ii. Vor fi f\cute
investi]ii `n domeniul
transportului [colar,
`n vederea diminu\rii
num\rului de clase
comasate, clase `n
care se realizeaz\
`nv\]\m`ntul simultan. Acesta este `ns\ numai un
exemplu, lista investi]iilor programate de minister `n "anul cel
mai bogat al `nv\]\m`ntului" fiind
mult mai lung\. Dup\ cum a precizat Mihai L\c\tu[u, inspectorul
[colar general, "elementul principal `l constituie continuarea
construc]iilor [colare. Ca noutate ar ap\rea programul de
educa]ie pre[colar\. Acest program `nseamn\ c\ se trece la un
proiect na]ional privind construc]ia de gr\dini]e. Motiva]ia
este faptul c\ `n multe zone au
fost retrocedate cl\diri `n care se
desf\[ura `nv\]\m`nt primar [i
pre[colar, iar noi s`ntem obliga]i
s\ asigur\m spa]iile pentru
accesul la educa]ie a tinerilor.
De asemenea, avem situa]ii `n
care natalitatea este `n cre[tere,
iar faptul c\ s-a ajuns `n momentul de fa]\ s\ fie prelua]i `n sistemul educativ copiii de la 3 ani,
se impune s\ avem noi spa]ii
educative.
Evident, programul este
multianual, anul acesta este
doar `nceputul s\u. Noi avem o
propunere de aproximativ 80 de
unit\]i de acest gen. Vor fi [i filtre, astfel `nc`t s\ fie selectate
priorit\]ile. Se va ]ine cont de
num\rul
de
copii,
de
pozi]ionarea terenului, dar [i de
sprijinul acordat de comunit\]ile
locale, pentru c\ ele trebuie s\
pun\ la dispozi]ie terenurile".
Conform informa]iilor centralizate la Inspectoratul {colar al
Jude]ului Neam], numai `n Piatra
Neam] ar fi aproximativ 170 de
copii pentru care trebuie asigurate spa]ii `n gr\dini]e. P`n\ `n
momentul de fa]\ au fost g\site
3 spa]ii pentru construirea unor
noi institu]ii de acest gen. Alte
priorit\]i s`nt `n Sagna,
Grum\ze[ti [i Bicaz. Din datele
oficiale, cam 15% dintre copiii
pre[colari nu "`ncap" `n gr\di-
Calculatoare
`n [coli
De c`]iva ani, a demarat programul de dotare a unit\]ilor de

`nv\]\m`nt cu tehnic\ de calcul.
Multe unit\]i de `nv\]\m`nt `nc\
a[teapt\ s\ fie incluse `n program. ~n acela[i timp, cele care
au beneficiat de investi]ii de
acest gen au deja nevoie de noi
calculatoare. "Programul na]ional continu\ cu o serie de elemente privind tehnica de calcul.
Este vorba de investi]ii `n utilizarea tehnologiilor didactice
moderne. Este prev\zut `n programul MECT s\ continue asigurarea de unit\]i de tehnic\ de
calcul, respectiv programe 4+1
(4 calculatoare plus server),
10+1, 24+1, `n func]ie de popula]ia [colar\ din unitatea de
`nv\]\m`nt. Dup\ cum este
cunoscut, aceste programe s`nt
`ncepute de ceva timp, iar acum
se impune ca aceia care au
beneficiat de primul program s\
fie redota]i, pentru c\ s-au uzat
[i moral, dar [i fizic unit\]ile de
calcul respective", a precizat
inspectorul [colar general, Mihai
L\c\tu[u.
Reabilitarea
[colilor
Chiar [i anul trecut au fost
f\cute investi]ii importante `n
reabilitarea [colilor. Cu toate
acestea, un num\r important de
unit\]i
[colare
nem]ene
a[teapt\, `n continuare, s\
primeasc\ avizul sanitar de
func]ionare. Multe situa]ii s`nt cel
pu]in ciudate. Comuna `n care
func]ioneaz\ [coala are re]ea de
alimentare cu ap\, [coala este
bran[at\ la sistem, `ns\ acesta
nu func]ioneaz\ din cauz\ c\
oamenii nu au dorit ap\ `n gospod\rii. ~n aceste condi]ii, `n
ciuda
investi]iilor
privind
bran[area [colilor la re]ea, la
robinete nu curge ap\. Anul
acesta se dore[te crearea unor
sisteme separate de alimentare
cu ap\ pentru [coli: "Continu\
reabilitarea
unit\]ilor
de
`nv\]\m`nt
[i
asigurarea
utilit\]ilor. Dorim ca toate
unit\]ile de `nv\]\m`nt s\ aib\
avizul sanitar. S`nt comunit\]i
pentru care s`nt realizate elemente de aduc]iuni de ap\.

Exist\ ap\ curent\ `n comun\,
`ns\ instala]iile respective nu
func]ioneaz\. De aceea, este
prev\zut `n programul ministerului realizarea de instala]ii de
captare [i filtrare a apei, `n a[a
fel `nc`t sistemul s\ fie independent de cel din comun\, astfel
`nc`t fiecare unitate [colar\ s\
primeasc\ avizul sanitar. Este
un program nobil, un program
mare, binevenit pentru toate
comunit\]ile", a precizat Mihai
L\c\tu[u.
Unde `[i ]in

orele profe sorii de sport?
Toat\ lumea cunoa[te legea
care impune ca [i elevii din ciclul
primar s\ fac\ orele de sport cu
profesori de specialitate. Numai
c\, `n momentul `n care s-a dat
legea, nu s-a ]inut cont de faptul
c\ profesorii de educa]ie fizic\
nu prea au unde s\ `[i ]in\ orele.
Dac\ prim\vara [i toamna e mai
simplu, elevii put`nd fi du[i pe
terenurile de sport, iarna este o
adev\rat\ problem\, din cauza
lipsei s\lilor de sport. ~ncet, dar
sigur, se va rezolva [i aceast\
problem\, dup\ cum asigur\
Mihai L\c\tu[u: "Din anul precedent, legea 146 (legea ce permite ca `nv\]\m`ntul primar,
educa]ia fizic\ s\ fie realizat\ de
cadru didactic specialist) este `n
conexiune cu un program
na]ional privind construc]ia de
s\li de sport. Nu mai dorim s\
existe [coli unde elevii fac

educa]ia fizic\ `n clas\, sau pe
holurile [colii. Vor fi [i s\li de
sport mai mici, `n func]ie de
num\rul de elevi din unit\]ile de
`nv\]\m`nt, at`t `n mediul urban,
c`t [i `n cel rural. Noi am solicitat
102 s\li de sport. Prioritate, `n
func]ie de aloca]iile bugetare,
vor avea acele unit\]i unde performan]a `n educa]ie fizic\ este
mai mare, evident, cuplat cu
num\rul de copii `n zona respectiv\".
Propuneri
pentru
pachetul de
legi privind
educa]ia
Pachetul de legi pentru
educa]ie este `n dezbatere public\ p`n\ pe 18 februarie.
Dezbaterile vor putea avea loc `n
toate unit\]ile de `nv\]\m`nt, dar
[i `n cadrul Inspectoratului
[colar. Fiind un ansamblu de legi
strict legate de educa]ie, toat\
lumea trebuie s\ studieze aceste legi. Cet\]enii pot s\ `[i spun\
p\rerea [i pe forumul ministerului, iar cadrele didactice au
ocazia s\ fac\ acest lucru [i `n
consiliile profesorale, `n consiliile
de administra]ie, `n cabinetul
metodic. La Neam] au avut loc
deja dou\ dezbateri, una cu
directorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt
[i o a doua la care cei de la
Inspectoratul {colar au invitat
parlamentarii. Important este ca
to]i oamenii s\ se reg\seasc\ `n
aceste legi organice care vor fi

utilizate pentru sistemul nostru
educativ, pe o perioad\ mai
`ndelungat\, mai ales `n
condi]iile `n care, de la copii,
cadre didactice [i p`n\ la p\rin]i
[i bunici, tot\ lumea este afectat\ de aceste noi legi). Ideal ar
fi s\ nu mai avem aceea[i
situa]ie ca la legea 84, cu
ad\ugirile [i modific\rile ulterioare, ci s\ fie un pachet de legi
complet [i coerent.
Profesori
care nu se vor
mai reg\si `n
comisiile de
evaluare
Modul `n care s-au corectat
tezele cu subiect unic a ajuns `n
aten]ia celor de la Inspectoratul
{colar Jude]ean. Aceasta, dup\
ce s-au eviden]iat discrepan]e
mari `ntre notele ini]iale [i cele
primite de elevi dup\ rezolvarea
contesta]iilor: "S`ntem cei care,
obligatoriu,
vom
aplica
metodologiile `n vigoare, chiar
dac\ unele situa]ii s`nt nepl\cute
[i se poate ajunge [i la proceduri
penale. Din 11 ianuarie s-au
centralizat contesta]iile pentru
tezele ]inute `n luna decembrie.
Tezele au fost analizate `n
comisia de contesta]ii. S-au
ob]inut rezultatele respective,
care au fost consemnate `n catalog. Punctual, avem situa]ii `n
care fluctua]ia este de la plus 2,5
la minus 1,20. Asta `nseamn\ c\
s`nt cazuri `n care notele s-au

dat fie `n plus, fie `n minus. La
matematic\, pentru clasa a VIIa, au fost 58 de teze, dintre care
14 au suferit modific\ri de p`n\
1,6 puncte. La clasa a VIII-a, tot
matematic\, din 58 de teze, doar
7 au suferit modific\ri ale notei
ini]iale. La Limba [i Literatura
Romn\, pentru clasa a VII-a,
din 141 de teze, doar 48 s`nt
modificate. Este vorba de aproximativ 30%. La clasa a VIII-a,
din 300 de teze, au fost modificate notele la 126 de teze, adic\
un procent asem\n\tor. {i la
Geografie [i Istorie au fost teze
cu note contestate. Au fost modificate notele la 9 din cele 24 de
teze la Geografie, [i 16 din 64 la
Istorie. Procentul s-a men]inut
cam acela[i. Asta nu `nseamn\
c\ este ceva `mbucur\tor pentru
noi. Ca situa]ii deosebite, la
matematic\ de clasa a VII-a ni
se pare deosebit o tez\ cu 1,8
puncte `n plus. Noi, `n aceast\
situa]ie, trebuie s\ cercet\m
cine este persoana, care este
echipa care a f\cut corectura
ini]ial\, pentru a afla de ce nu a
aplicat baremul, pentru c\ acesta este un etalon na]ional. Nu
s-a respectat fie pentru c\ dumnealor au lucrat superficial, ceea
ce `nseamn\ c\ nu merit\ retribui]i pentru activitatea desf\[urat\ [i nu vor mai face parte,
`n nici un caz, din urm\toarele
comisii de evaluare, ale
urm\toarelor teze, sau de la
testele na]ionale din februarie",
a subliniat Mihai L\c\tu[u.
Marius GHEGHICI
PARTENERIATE NOTABILE
hiar dac\ elevii Colegiului Na]ional de Informatic\ au un
program dens [i cu ambi]ii de a ob]ine performan]e la nivel
european,ei [i-au g\sit timp pentru a d\rui o raz\ de
bucurie elevilor cu dizabilit\]i din {coala Special\,,Al
Ro[ca" `nv\]`ndu-i s\ descopere tainele acestui prieten al
epocii moderne- calculatorul.
Tocmai `n sfera lor de cunoa[tere, copiii cu dizabilit\]i
prezint\ diverse probleme de comunicare,probleme care
s`nt accentuate de diferi]i factori de mediu familial, [colar
sau social.
A privi mai atent spre calculator [i a-l utiliza ca [i
partener de psiho-terapie, ra]ional dar sub strict\ supraveghere [i
`ndrumare -este ca [i cum ai privi printr-o fereastr\ minunat\, lumea
care te `nconjoar\ [i care se mi[c\ `ntr-un ritm pe care de multe ori nu
`l `n]elegi.
Atunci c`nd prive[ti spectacolul vie]ii prin fereastra ,,calculatorului"
`nve]i `n termeni accesibili [i grada]i s\ nu fii str\in `n lumea ce te
`nconjoar\.
Oricare ar fi,un material didactic nu are totu[i calit\]ile materialului
audio-vizual utilizat pe calculator care ofer\ o explozie de informa]ie,
culoare [i sunet.
Solicitarea exerci]iilor -joc senzoriale [i perceptiv-motrice

favorizeaz\ educarea unor deprinderi de autonomie personal\ [i
social\, ce induc o mai bun\ socializare [i integrare.
~n acest sens ca bibliotecar [i `ndrum\tor al Cercului de informatic\ din {coala Special\ ,,Al Ro[ca" Piatra Neam] am ini]iat un
parteneriat educa]ional cu elevii Colegiului Na]ional de Informatic\.
Am g`ndit acest,, arc" `ntre genera]ii diferite sub denumirea
,,Calculatorul prietenul copiilor" pentru `mbog\]irea experien]ei elevilor
cu dizabilit\]i din [coala noastr\ dar mai ales pentru a le oferi un model
de ]inut\ [colar\, un mod de a lucra cu responsabilitate, o modalitate
de a con[tientiza valoarea practic\ a soffturilor educa]ionale.
Activit\]ile desf\[urate au oferit nout\]i `n domeniu, verificarea
calculatoarelor, sfaturi tehnice de utilizare oferite cu c\ldur\ de elevii
Colegiului Na]ional de Informatic\ ce lucreaz\ sub `ndrumarea
inginerului de sistem Ovidiu Nechita.
Orele petrecute `mpreun\ au transformat timpul liber al elevilor
`ntr-o modalitate eficient\ de a parcurge activitatea educativ-terapeutic\ `ntr-un demers modern ce d\ fiec\rui elev [anse egale la
educa]ie.
Bibliotecar, Emilia MORO{ANU
(urmare din pag. 4)
coal\ pe l`ng\ fiecare din
aceste l\ca[uri pentru copiii
s\tenilor
de pe mo[ia
m\n\stirii.
Cu cheltuiala m\n\stirilor Neam] [i Secu se construie[te la T`rgu Neam]
localul care va fi cunoscut sub
denumirea
de
{coala
Domneasc\
inaugurat\
`mpreun\ cu Spitalul de domnul
Moldovei
Grigore
Alexandru Ghica la 16
octombrie 1852. Por]ile acestei [coli se
vor deschide practic la 1 iunie 1853, iar
unul dintre profesori era vestitul Popa
Duhu (Iasia Teodorescu) cel descris at`t
de sugestiv de fostul elev, Ion Creang\.
~n ianuarie 1854 se deschide
prima [coal\ de fete din Piatra Neam].
La M\n\stirea Neam] s-a scris
despre [coala stare]ului Ilarie de la 1821
[i cea a stare]ului Neonil de la 1834, [coli
despre care nu se [tiu prea multe `ns\
acestea par a fi precursoarele Seminarului
de la Neam] `nfiin]at `n mai 1855, rector al
acestei [coli fiind numit la 1 ianuarie 1856
ianuarie 2008
preotul Genadie Petrescu. In 1856 [coala

func]iona cu 5o de elevi `ns\ `n condi]ii
deosebit de grele cum g\sim consemnat
`n scrierile calug\rului Sofronie V`rnav.
~n 1856, la 25 februarie a fost dat\
circulara prin care se prevedea introducerea alfabetului latin `n [colile din ]ar\.
Din octombrie 1856 `ncepe s\
func]ioneze prima [coal\ de fete din
ora[ul Roman.
Scoala de la M\n\stirea Neam]
`nc\ mai func]iona `n anul 1860 cu 4 clase
primare [i dou\ gimnaziale, av`nd [ase
profesori [i 75 de elevi cum ne informeaz\
George Radu Melidon.
La 9 noiembrie 1859, Departamentul de Cultur\ [i Instruc]iune Public\
face cunoscut lui Ioan Cartu care studiase
muzica la Paris, trebuin]a de a se face un
cor de muzic\ vocal\ de la M\n\stirea
Neam]ului. Corul de la Neam] dorindu-se
a fi un model pentru c`ntarea coral\ din
`ntreaga ]ar\. Ion Cartu organizeaz\ o
[coal\ de muzic\ la M\n\stirea Neam] [i
c`te dou\ clase de muzic\ la Agapia [i
V\ratic. Ini]iativelor sale s-a opus `ns\ mitropolitul Meletie care a pus neblagoslovenie [i [colile s-au `nchis cur`nd.
Urma[ii au dus `ns\ mai departe activi-
tatea muzical\ [i datorit\ lor avem azi frumoasele coruri armonice religioase care
`nc`nt\ miile de credincio[i prezen]i la slujbe `n toate bisericile ]\rii.
La data de 2 decembrie 1877,
Calistrat Hoga[ este destituit din func]ia
de director al gimnaziului din Piatra
Neam].
~n ora[ul Roman se `nfiin]eaz\ la 1
decembrie 1879, din ini]iativ\ privat\, o
[coal\ de meserii.
La 1 octombrie 1881 Ion Luca
Caragiale este numit revizor [colar pentru
jude]ele Suceava [i Neam].
~n anul 1885 s-a `nfiin]at `n localitatea P`nce[ti Dragomire[ti, ]inutul
Roman, pe mo[ia statului o [coal\ inferioar\ de agricultur\.
La 22 aprilie 1895 s-a pus piatra
fundamental\ la noul local de [coal\ din
V`n\tori Neam] construit cu cheltuiala
arhimandritului Chiriac Nicolau din
M\n\stirea Neam] [i inaugurat la 8
octombrie 1895. ~n 1897 arhimandritul
Chiriac Nicolau doneaz\ [colii o bibliotec\ cu peste 5ooo de volume.
Piatra Neam] este ora[ul `n care
`ncep`nd cu 1 octombrie 1896 apare
Revista societ\]ii corpului didactic din
jude]ul Neam] Cu c`te un num\r `n

fiecare lun\ revista va d\inui p`n\ `n
anul 1909.
25 noiembrie 1898 este ziua `n
care a fost elaborat\ decizia ministerial\
prin care se `nfiin]eaz\ `n `ntreaga ]ar\
32o de biblioteci populare s\te[ti; c`te
zece astfel de biblioteci `n fiecare jude].
~n anul 1899 a luat fiin]\ `n localitatea Bistri]a din jude]ul Neam], din dispozi]ia Ministerului Lucr\rilor Publice
[coala de meserii care avea durata de
studii de cinci ani [i dispunea de
urm\toarele ateliere: fier\rie, l\c\tu[\rie,
t`mpl\rie [i rot\rie.
~n anul 1901 se `nfiin]eaz\ [colile
elementare de meserii precum [i [coli
inferioare de meserii. In jude]ul Neam] se
`nfiin]eaz\ o astfel de [coal\ la Roman.
{coli elementare de meserii se vor
`nfiin]a `ncep`nd cu luna martie 1902 la
Bicaz [i `n localitatea Porce[ti (Moldoveni
azi) l`ng\ Roman.
Primele ateliere de industrie casnic\ patronate de Ministerul Industriei [i
Comer]ului au fost `nfiin]ate la T`rgu
Neam] `n anul 1911.
~ntre 1 [i 3 iulie 1912 s-a ]inut la
Roman cel de al IX-lea congres
APOSTOLUL
`nv\]\toresc din Romnia, manifestare

care nu a atins nivelul congreselor anterioare. ~ntre alte teme s-au dezb\tut: a)
rolul educativ al [colii primare [i
`mbun\t\]irea st\rii materiale a [colilor
primare rurale; b) despre pedepsele aplicate `nv\]\torilor.
Din anul 1912 `ncepe s\
func]ioneze {coala Normal\ de ~nv\]\tori
Gheorghe Asachi din Piatra Neam],
[coal\ care va juca un rol `nsemnat `n
dezvoltarea `nv\]\m`ntului romnesc .
Tot la Piatra Neam] ia fiin]\ `n anul
1917 o [coal\ de legumicultur\ care avea
terenul de practic\ la D\rm\ne[ti, la distan]a de 2 kilometri de [coal\.
~n anul 1919 se `nfiin]eaz\ la Piatra
Neam] {coala Normal\ de ~nv\]\toare.
La 16 iunie 1929 are loc congresul
Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Roman
care a avut la ordinea de zi: a) chestiunea
salariz\rii [i a celorlalte drepturi ale
`nv\]\torilor, `ntre]inerea [colilor primare,
legea obligativit\]ii `nv\]\m`ntului [.a.
George Burdun public\ `n acel an la
Piatra Neam] Educa]ia prin instruc]ie `n
lumina pedagogiei herbartiene [i
Evolu]ia idealului educativ.
Pag. 5
INSTITU}II PERFORMANTE
Educa]ie modern\
la Colegiul Tehnic Piatra Neam]
O experien]\ unic\:
Louvain-la-Neuve
nfiin]at\ `n 1425, la ini]iativa papei Martin al V-llea,

Universitatea Catolic\ din Louvain (Belgia)
reprezint\ una dintre cele mai vechi institu]ii academice europene. A debutat cu 4 facult\]i: arte,
drept, drept canonic [i medicin\. ~n 1517 a fost
fondat un colegiu unde se studiau limbile: latin\,
greac\ [i ebraic\, iar `n 1636 s-aa inaugurat biblioteca central\ a universit\]ii.
Louvain-lla-N
Neuve este un ora[ universitar
creat `n mod artificial din cauza certurilor lingvistice ale anilor 1960, c`nd studen]ii flamanzi doreau ca studen]ii francofoni s\ plece din Louvain.
Pe 18 septembrie 1968 a fost aprobat planul de expansiune al
sec]iei francofone, iar c`teva s\pt\m`ni mai t`rziu s-aa declarat
sciziunea oficial\ a universit\]ii `n Katholieke Universiteit
Leuven [i Universit Catholique de Louvain.
Universitatea din Louvain-lla-N
Neuve fiind sub patronaj
catolic, Facultatea de Teologie [i drept canonic `[i are sediul
chiar `n punctul central al ora[ului `ncadr`ndu-sse `ntre celelalte
facult\]i componente: Facultatea de [tiin]e filosofice,
Facultatea de drept, Facultatea de [tiin]e economice, sociale
[i politice, Facultatea de filozofie [i litere, Facultatea de psihologie [i de [tiin]e ale educa]iei, Facultatea de [tiin]e aplicate
[i Facultatea de inginerie biologic\ [i agronomic\.
Dup\ anul 2004, Universit Catholique de Louvain face
parte din Academia Louvain, iar prin Declara]ia de la Bologna
[i-aa reformat `n profunzime `nv\]\m`ntul [i cercetarea la toate
specializ\rile.
Ast\zi, `n cadrul universit\]ii activeaz\ peste 15.000 de
studen]i la care se adaug\ 5.000 de studen]i str\ini proveni]i
din Europa, Asia [i Africa. Un imens campus universitar ce
`nconjoar\ practic ora[ul ofer\ cazare num\rului mare de studen]i belgieni [i str\ini. Manifest`nd seriozitate [i real interes
pentru cunoa[tere, studen]ii au serioase deprinderi privind
activitatea [tiin]ific\ [i cultural\.
Cele 6 mari biblioteci ale universit\]ii (Biblioteca general\
de [tiin]e umaniste, filozofie, psihologie [i [tiin]e ale educa]iei,
drept, economie [i [tiin]e sociale, [tiin]e exacte) `mpreun\ cu
Centrul general de documentare con]in un num\r de peste
1.500.000 de volume, la care se adaug\ peste 5.000 de titluri
ale periodicelor, colec]ii de microfilme, CD-R
ROM, carte veche
[i colec]ii de manuscrise. Pe l`ng\ toate acestea nu trebuie s\
uit\m bogata [i diversificata baz\ de date bio bibliografice [i
periodicele on line.
Caracterizat\ prin seriozitate, exigen]\ [i o permanent\
deschidere spre nou, `mbin`nd tradi]ionalul cu modernul,
Universitatea Catolic\ din Louvain (Louvain-lla-N
Neuve), ofer\
tuturor celor interesa]i (studen]i, masteranzi, doctoranzi, cadre
didactice, cercet\tori) o viziune modern\ asupra studiului [i
cercet\rii `n domeniile sus men]ionate.
Studiul [i cercetarea la o asemenea universitate modern\
cu `ndelungat\ [i diversificat\ experien]\ [tiin]ific\, cu un corp
profesoral de elit\ aflat `ntr-oo permanent\ colaborare cu
diverse institu]ii universitare [i de cercetare din `ntreaga lume,
ne ofer\ [ansa de a contribui real cu nout\]i `n fiecare domeniu [i de a ne schimba optica de abordare [i prezentare a
subiectelor aflate `n studiu.
Drd. MIHAI FLOROAIA
umea profesiilor se
afl\ `ntr-o rapid\
schimbare,
iar
`nva]\m`ntul profesional [i tehnic din
Romnia reflect\
aceste schimb\ri
ap\rute `n noul
model de societate
bazat pe informa]ie
[i cunoa[tere.
Infuzia
de
tehnologie `n domeniul muncii
a dus la redefinirea conceptelor legate de a[tept\rile
angajatorilor cu privire la ceea
ce `nseamn\ o persoan\ educat\. De aceea {coala de Arte
[i Meserii ca [i liceul tehnologic ofer\ elevilor posibilitatea de
a dob`ndi abilita]i [i cuno[tin]e
ce reflect\ necesita]ile sectorului economic. Cele mai importante s`nt : abilita]ile de comunicare, abilita]i de lucru `n
echip\, aptitudini de organizare a timpului, flexibilitatea,
adaptabilitatea la nou, g`ndirea
critic\ etc.
}in`nd cont de aceste considerente domeniul Fabricarea
produselor din lemn, ca [i alte
domenii, au intrat `n programul
de reform\ prin care
proiectarea curricular\ este
realizat\ pe baza Standardelor
de preg\tire profesional\ pe
trei niveluri de preg\tire progresiv\.
Structura arborescent\ a
preg\tirii asigur\ calific\ri
specifice fiecarui nivel de pregatire prin {coal\ de Arte [i
Meserii. ~n liceul nostru, [colariz\m o parte din calific\rile
acestui domeniu.
Nivelul I de preg\tire
desf\[urat pe doi ani de
studiu, clasa a IX-a, preg\tire
`n domeniu, iar clasa a X-a
preg\tire general\ `n calificarea : lucr\tor `n t`mpl\rie.
Nivelul II de preg\tire,
clasa a XI-a an de completare,
asigur\ continuarea pregatirii
de specialitate `n domeniul
Fabricarea produselor din
lemn, `nceput\ la nivelul I , `n
cadrul c\reia elevii vor par-
curge unit\]i de competen]\

tehnice generale [i tehnice
specializate specifice calific\rii
de t`mplar universal.
Nivelul III de pregatire `n
domeniul Fabricarea produselor din lemn, la care au
acces absolven]ii nivelului II,
se desf\[oar\ pe doi ani de
studiu , clasa a XII-a [i a XIII-a
ruta progresiv\ [i asigur\
preg\tirea `n specializarea
tehnician `n prelucrarea lemnului.
`nalt nivel. Pentru asigurarea

leg\turii [coal\-agent economic, se organizeaz\ vizite sau
stagii de pregatire practic\ la
agen]ii economici din zon\,
unde elevii au contact direct cu
disciplina muncii, iar tranzi]ia
de la [coal\ la locul de munc\
se face treptat prin testarea
propriilor abilit\]i, competen]e
[i capacit\]i de `n]elegere pentru rezolvarea diferitelor probleme, care le va permite s\-[i
g\seasca mai u[or un loc de
Elevii care vor parcurge

cele trei niveluri de preg\tire
vor de]ine trei certificate de
calificare specifice fiecarui
nivel, recunoscute `n Uniunea
European\, care de fapt monitorizeaz\ modul de organizare,
desf\[urare [i evaluare a sistemului de `nv\]\m`nt prin
{coal\ de Arte [i Meserii.
Pe l`ng\ aceste calific\ri la
Colegiul Tehnic elevilor li se
ofer\ `ncep`nd din anul [colar
2008-2009 posibilitatea de
calificare prin ruta direct\ a
liceului tehnologic ca tehnician
proiectant produse finite din
lemn, pe patru ani de studiu IXXII.
Tehnicile moderne de
instruire, baza material\ a
[colii, dotarea atelierelor la
standarde europene permit
desf\[urarea unor activit\]i
teoretice [i practice la cel mai
munc\ `n ]ar\ sau `n spa]iul

Uniunii Europene sau s\-[i
deschid\ propria afacere.
~n var\ anului 2007, liceul
nostru a fost primul `n ]ar\ care
a
achizi]ionat
Pachetul
educa]ional Nova 5000 pentru
activit\]ile de la Catedra de
prelucrarea lemnului.
Acest produs modern de
`nv\]are, Nova5000, a fost
dezvoltat pentru a `ndeplini
cerin]ele profesorilor [i elevilor,
ajut`nd [coala s\-[i transforme
metodele de educare [i
`nv\]are.
Nova 5000 aduce inova]ie,
interfa]\ prietenoas\, tehnologie permisibil\ claselor de
curs, direct `n mìnile elevilor.
Nova 5000 integreaz\ toate
func]iile
unui
calculator
obi[nuit, cu achiz]ia de date [i
softuri matematice. Produsul
este destinat aplica]iilor la
orele de biologie, matematic\,

fizic\, chimie , tehnologie [i
altele. Nova 5000 a fost proiectat pentru educa]ie av`nd sistem de pornire rapid\, dispozitiv Wireless `ncorporat, softuri
de informare [i educa]ie, rezisten]\ bun\ `n timp a bateriei,
echipament compact, durat\
lung\ de via]\, softuri de
management [i multiple aplica]ii `n `nv\]\m`nt : Paint prin
sistemul Fourier, compatibil cu
Office (Word, Excel, Power
Point), vizualizarea fi[ierelor
PDF prin sistemul Fourier,
vizualizarea de imagini prin
sistemul Fourier, Media player,
navigarea pe Internet prin
Internet Explorer 6, verificare
de e-mailuri. Acest produs ne
ofer\ [i posibilitatea de a dezvolta informa]ii [i inova idei dar
poate fi folosit [i pentru managementul [colii.
~n anul 2006, Pachetul
educa]ional Nova 5000 a fost
premiat
la Congresul
Interna]ional pentru Educa]ie
pentru cel mai bun pachet
privind raportul calitate/pre]
Catedra de prelucrare a
lemnului de la Colegiul Tehnic
a organizat `n noiembrie 2007
o activitate cu tema Nova
5000, primul PC portabil dedicat `nv\]\m`ntului [i aplica]iilor
de laborator unde produsul
pentru educa]ie modern\ a
fost prezentat de un specialist
din Brasov, drd. Petru Epure.
La acest eveniment au participat cadre didactice din Piatra
Neam], Tg. Neam] [i alte
localit\]i din jude].
Tot ce ne mai dorim ar fi ca
Nova 5000 s\ func]ioneze eficient `n liceul nostru, iar elevii
de gimnaziu s\ opteze pentru
noi, Colegiul Tehnic [i pentru
specializ\rile din domeniul
Fabricarea produselor din
lemn.
ing. Iuliana
P|TRA{CU,
Colegiul Tehnic
Piatra Neam]
{TIA}I C| ELIAS
CANETTI S-A
A N|SCUT
~N BULGARIA?
evista FEED BACK din Ia[i
(director, poetul Daniel Corbu)
public\ `n nr. 11-12/2007 un
interesant interviu cu Elias
Canetti, acordat lui Andre
Miller, `n traducerea lui Daniel
Stuparu. Iat\ cum arat\
biografia autorului celebrului
roman "Orbirea", `n c`teva
cuvinte, ale sale:
"Primii [ase ani de via]\
i-am petrecut `n Bulgaria,
unde m-am [i n\scut, la
Dun\re, `n Ruse, dup\ care ne-am mutat
`n Anglia. Prima [coal\ la care am mers a
fost `n Anglia, prima limb\ pe care am vorbit-o a fost spaniola veche, spanioleza,
apoi am `nv\]at engleza, ca a doua limb\,
iar apoi p\rin]ii mei, care erau destul de
`nst\ri]i, au adus `n cas\ o guvernant\
fran]uzoaic\, [i astfel am `nv\]at [i
franceza, ca pe a treia limb\; apoi tat\l
meu a murit, `nc\ t`n\r, iar mama mea,
Pag. 6
care iubea foarte mult Viena [i care fusese la [coal\ acolo, s-a mutat la Viena
`mpreun\ cu noi, cei trei b\ie]i. ~n drum
spre Viena - era var\ - mama mea a decis
s\ afcem o escal\ `n Lausanne [i mi-a
predat germana vreme de trei luni de zile
cu metode aproape teroriste, ca s\ pot
merge `n [coal\ direct `n clasa corespunz\toare v`rstei mele de atunci".
"LABI{ NU A MURIT
~NTR-U
UN ACCIDENT, CI
LA MIJLOC A FOST
O M~N| CRIMINAL|"
~ntr-un interviu acordat de Stela
Covaci (prieten\ foarte apropiat\ de
Nicolae Labi[, `mpreun\ cu so]ul ei Aurel
Covaci) revistei KITEJ-GRAD nr. 12/2007
(revist\ cultural\ lunar\ a comunit\]ii
ru[ilor lipoveni din Romnia, redactor [ef,
poetul Nichita Danilov) se fac noi
dezv\luiri despre moartea lui Nicolae
Labi[:
"Labi[ a b\ut [i apoi s-a dus la
Cap[a, unde a dat peste ni[te
necunoscu]i, printre care [i o femeie,
balerina Maria Polevoi, care l-a invitat la

ea. S-au `nt`lnit `n sta]ia de tramvai, ca s\
nu vad\ cei cu care erau la mas\ c\ se
duc `mpreun\. Labi[ [i cu aceast\
balerin\ [i-au dat `nt`lnire `n sta]ie, la
Col]ea, unde era acel tramvai nenorocit.
Sigur pe urmele sale era un agent, acela[i
sau altul. El a urcat `n tramvai, care
Re
evista prese
ei
lite
erar
re
sta]iona acolo. Tramvaiul, deci, nu venea,
ci era `n sta]ie. O chestiune bizar\: de obicei, tramvaiele erau retrase la depou la
orele 12 noaptea. ~n noaptea tragic\ tramvaiul 13 `[i prelungise `n mod misterios
programul. Labi[ locuia `n Dude[ti. {i
tramvaiul `[i f\cea rondul `n fa]a spitalului
Col]ea. Deci, f\cea dou\ sta]ii, prima [i
apoi a doua `n fa]a Muzeului {u]u, de
unde trebuia s\-l ia pe Labi[. Femeia `l
a[tepta. Labi[ n-a fost atent c`nd tramvaiul a oprit. Cineva s-a urcat `n tramvai,
un b\rbat. Labi[ a observat c\ tramvaiul

`ncepe s\ porneasc\, pe strad\ era
ghea]\. Labi[ a dat s\ se urce [i a ezitat.
Maria Polevoi `l tr\gea s\ mearg\ cu ea.
C`nd a v\zut c\ Labi[ s-ar putea s\ nu se
urce `n tramvai, b\rbatul a vrut s\
coboare. A dat s\ coboare, dar de fapt l-a
`mpins. Dup\ care b\rbatul a disp\rut.
Balerina Maria Polevoi s-a dus vis-a-vis la
Col]ea [i a chemat ni[te infirmieri".
Labi[, care a fost con[tient p`n\ la
moartea sa de dup\ accident i-a povestit
Stelei Covaci: "Am c\zut, am v\zut roata
venind spre capul meu, dar `n tot acest
timp sim]eam cum cineva m\ `mpinge cu
picioarele. De c`teva ori am sim]it asta".
Stela Covaci declar\ c\ b\rbatul care l-a
`mpins a venit al spital la Labi[ [i i-a spus
c\ ì pare r\u de ce s-a `nt`mplat: "Eu din
gre[eal\ te-am `mpins sub ro]i".
SERGIU CELIBIDACHE,
~N AMINTIREA SO}IEI
SALE IOANA
~n revista JURNALUL LITERAR nr.
17-20/2007 a ap\rut un foarte interesant
APOSTOLUL
interviu acordat Ilenei Corbea de c\tre

Ioana, so]ia lui Sergiu Celibidache. ~ntrebat\ de aceasta cum era Sergiu `n intimitate, c`t de greu i-a fost s\ tr\iasc\ `n
preajma unui dirijor celebru, Ioana `[i
aminte[te cu nostalgie:
"N-a[ spune c\ a fost foarte greu.
Poate nici u[or nu era. Nu [tiu. Mie mi s-a
p\rut a fi un dar de la Dumnezeu,
bine`n]eles. Era un om care `[i cuno[tea
valoarea, de[i nu ]i-o ar\ta niciodat\.
Adesea era ca un copil. Te jucai cu el, era
vesel, era amuzant. Nu venea acas\ ca
s\ arate [i s\ se impun\ c`t de genial este.
A fost, bine`n]eles, [i greu, `n sensul c\ de
la `nceput a trebuit s\ m\ obi[nuiesc cu
felul lui de a fi, cu obieciurile, cu comportamentele lui. De exemplu, `nainte de concerte `[i f\cea rug\ciunea. Trebuia deci s\
te pliezi dup\ programul lui, s\ fii foarte
punctual. ~ntodeauna erau acele 5 minute
de reculegere [i de singur\tate de dinaintea concertului, pe care el le respecta cu
sfin]enie. Dac\ nu era a[a, ca romnc\ nu
a[ fi ajuns niciodat\ at`t de punctual\".
OCHELARIST
ianuarie 2008
~NV|}|M~NTUL PRIMAR
JOCUL DIDACTIC
ocul didactic ajut\ la

instruirea copiilor, le
consolideaz\
cuno[tin]ele despre
lumea `nconjur\toare.
Ele `mbin\ armonios
elementele instructive
[i exerci]iul cu elementele distractive.
Jocul este o
ac]iune f\r\ o utilitate
imediat\, dar generatoare de distrac]ie [i
reconfortare, de sentimentele de
pl\cere [i bucurie. Datorit\ spontaneit\]ii, jocul reclam\ o `mbinare
armonioas\ `ntre cerin]ele situa]iei
de joc [i aptitudinile celor care se
joac\.
Din punct de vedere istoric,
r\d\cinile jocului se pierd `n negura timpurilor. ~n opinia lui Johan
Huizinga "jocul este mai vechi
dec`t cultura, pentru c\ no]iunea
de cultur\, oric`t de incomplet ar fi
ea definit\, presupune `n orice caz
o societate".
Datorit\ caracterului s\u formativ, jocul influen]eaz\ dezvoltarea personalit\]ii elevului. Ed
Claparede spunea c\ principala
trebuin]\ a copilului este jocul.
Acesta este puntea ce poate uni
[coala, via]a, activitatea ce-i permite copilului s\ se manifeste conform naturii sale, s\ treac\ pe
nesim]ite la munca serioas\.
Datorit\ faptului c\ elevul acumuleaz\ sentimentele [i interesele, `[i structureaz\ opera]iile [i
ac]iunile f\r\ a resim]i efortul,
`nv\]area prin intermediul jocului
se realizeaz\ economicos [i eficient. De aceea jocul este considerat `n teoria pedagogic\, modalitatea de asimilare a realului la
activitatea proprie (Jean Piaget),

asigur`nd elevului largi posibilit\]i
`n
activitatea
intelectual\.
Juc`ndu-se, copilul reu[e[te s\
asimileze realit\]ile intelectuale,
acestea r\m`n`nd exterioare
inteligen]ei lui. ~n perioada
copil\riei, jocul este practica dezvolt\rii fiind adoptat pentru multiplele sale func]ii formative.
~n perioada copil\riei, nu se
realizeaz\ o reproducere identic\
a realit\]ii, ci, prin joc, copilul
transfigureaz\
obiectele,
fenomenele, rela]iile, ceea ce presupune capacitatea de abstractizare, iar prin exerci]iu, procese
senzoriale.
Prin
joc,
copilul
`[i
`mbog\]e[te via]a afectiv\ [i, `n
acela[i timp dob`nde[te `n mod
progresiv capacitatea de a-[i
st\p`ni emo]iile. El `nva]\ s\
reac]ioneze sincer, pozitiv sau
negativ fa]\ de ceea ce este bun,
frumos, moral [i fa]\ de ceea ce
este r\u, imoral. Copilul g\s[te
cea mai eficient\ recompens\ `n
`nsu[i faptul de a se juca.
Latura voli]ional\ este intens
solicitat\ `n joc. ~n acest sens,
jocul cu reguli devine o metod\ de
maxim\ eficien]\. Dac\ jocul "De-a
v-a]i ascunselea" cere s\ nu se
vorbeasc\ spre a nu fi g\si]i u[or
de cel care caut\, copiii g\sesc
resursele unei t\ceri prelungite
ceea ce `n alte situa]ii este greu de
realizat.
Eficien]a jocului depinde de
cele mai multe ori de felul `n care
`nv\]\torul [tie s\ asigure concordan]a `ntre tema jocului [i materialul didactic existent, de felul `n
care [tie s\ foloseasc\ exprimarea verbal\, `ndrum`nd elevii
~N SPRIJINUL ELEVILOR
DIN CICLUL PRIMAR
prin `ntreb\ri, r\spunsuri, indica]ii,
explica]ii, aprecieri. Prin joc, se
`nva]\ cu pl\cere, elevul devine
interesat fa]\ de activitatea ce se
desf\[oar\, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai
curajo[i [i cap\t\ `ncredere `n
capacit\]ile lor dar [i mai mult\
siguran]\ `n r\spunsuri.
Experien]a demonstreaz\ c\
jocul didactic permite reluarea,
`ntr-o form\ mai dinamic\ [i atractiv\ a cuno[tin]elor predate, ceea
ce favorizeaz\ repetarea [i `n final
fixarea acestora.
Jocul didactic se poate organiza cu succes `n `nv\]\m`ntul primar la toate disciplinele [colare `n
orice moment al lec]iei. De exemplu, exist\ jocuri geografice pentru
clasa a IV-a: "Rebusul geografic",
"Ghicitori geografice", "{arade
geografice", ex: Ora[- nume de
fat\? - Constan]a; ora[ plutitor? Corabia; nume de imperiu? Roman, sau jocul "Pescuitul": se
iau trei co[ule]e [i `n ele se pun
bile]ele cu anumite elemente
geografice: ora[ele, apele,
formele de relief ale jude]ului. Trei
elevi "pescuiesc" c`te un bile]el, `l
desfac, `l citesc [i rezolv\ cerin]a;
ex: "Localiza]i pe hart\ ora[ele din
jude]ul nostru".
O categorie de jocuri ce las\
c`mp liber creativit\]ii, at`t
`nv\]\torului c`t [i elevilor, se
refer\ la jocurile instructive cu
roluri. Utilizarea acestor jocuri
pentru elevii primelor clase dezvolt\ posibilit\]ile de exprimare
liber\. De exemplu jocul "~n drum
spre [coal\": se prezint\ elevilor o
`nt`mplare tr\it\ de un elev `n
clasa I, care merg`nd spre [coal\
a cobor`t din autobuz la o sta]ie
gre[it\ [i s-a r\t\cit. La `ndemnul

`nv\]\torului, elevii, constitui]i `n
grupe, `[i exprim\ p\rerile, sugestiile cu privire la situa]ia copilului [i
la situa]iile posibile, le compar\ [i
le apreciaz\. Rezolvarea unei astfel de situa]ii- problem\ permite
activitatea `n grup prin utilizarea
unor procedee: ascultarea, observarea, analiza, alegerea solu]iei
optime, interpretarea rolurilor,
exprimarea concluziilor. Cadrul
didactic poate elabora variante, `n
func]ie de posibilit\]ile de
`n]elegere, de exprimare [i de
interpretare
ale
copiilor,
solicit`ndu-i cognitiv, ac]ional [i
afectiv, prin `ntreb\ri ce abordeaz\
domeniul posibilului: Ce s-ar fi
putut `nt`mpla?, Cum crede]i c\ va
proceda?, De ce nu a procedat
`ntr-un anume fel?, Voi cum a]i fi
procedat?
Realizarea jocului presupune
mai multe etape:
preg\tirea jocului
preg\tirea materialului
necesar
preg\tirea clasei `n vederea desf\[ur\rii jocului
desf\[urarea jocului
recompense
Prin folosirea jocului se poate
stabili un climat favorabil conlucr\rii fructuoase `ntre copii, `n
rezolvarea sarcinilor jocului.
Jocul didactic cultiv\ elevilor
dragostea pentru studiu, le stimuleaz\ efortul sus]inut [i ì determin\ s\ lucreze cu pl\cere, cu
interes, at`t `n cadrul lec]iilor, c`t [i
`n afara lor.
~nv. Petru DUMITRU
{c. Gen. nr. 1 Z\ne[ti
BUCURIE {I TRISTE}E
osirea s\rb\torilor de iarn\ este un prilej de bucurie at`t pentru cel mic, c`t [i pentru cel mare.
Cel mic a[teapt\ cu ner\bdare sosirea lui Mo[ Cr\ciun
[i dac\ se poate s\ aduc\ `n sacul lui multe daruri.
Cel mare `[i aminte[te de anii copil\riei cu mult\ pl\cere
[i `n Seara Sf`nt\ poveste[te copiilor [i nepo]ilor lui despre
obiceiurile de iarn\, despre tr\istu]a `n care str`ngea colaci,
mere [i nuci, `n urma colindului, uratului [i sem\natului.
Nepo]eii nu prea `n]eleg bucuria bunicului, c`nd, fiind mic, se
`ntorcea acas\ obosit de pe la casele gospodarilor c\rora le
urase cele de cuviin]\ [i ner\bd\tor, num\ra c`]i colaci sau
c`te nuci [i mere a primit, [i, dac\ avea norocul, c`torva b\nu]i, adormea
fericit, iar a doua zi, `n ziua Sf`ntului Cr\ciun, mergea bucuros, cu toat\
familia la Biseric\, s\ primeasc\ Sf`nta `mp\rt\[anie, [i abia la
`ntoarcere gusta din masa de Cr\ciun.
Este foarte bine c\ am progresat, dar, din p\cate ast\zi, micile daruri
de suflet din trecut s`nt `nlocuite cu calculatoarele `n fa]a c\rora copiii
no[tri petrec cel mai mult timp. Astfel, nu se mai bucur\ de ie[irile `n aer
liber, de Cr\iasa alb\ cu jocurile ei, nu mai ascult\ pove[ti clasice, dar s\
le povesteasc\, nici at`t.
Pentru a aduce `n sufletele copiilor [i a familiilor acestora bucuria

s\rb\torilor de iarn\, am participat cu grupa de copii la patru ac]iuni care
au marcat acest moment:
1.Festivalul pre[colarilor Datini [i obiceiuri de iarn\;
2.Serbarea `nchinat\ na[terii Domnului nostru Isus Hristos [i sosirii
lui Mo[ Cr\ciun;
3.Prezentarea unui scurt program de colinde la Slujba de Cr\ciun `n
Biserica Sf. Mina;
4.Pentru b\tr`nii din Centrul Social Pietricica, c\rora, pe l`ng\ programul de colinde, stea, ur\tur\, sorcov\, copiii le-au oferit o lucrare proprie: o crengu]\ de brad `mpodobit\ de ei cu mult\ dragoste, iar p\rin]ii
acestora le-au oferit fructe [i dulciuri.
Odat\ cu micile daruri de suflet, copiii le-au d\ruit o `mbr\]i[are
cald\ [i un s\rut bunicilor, `n ochii c\rora se citea `n egal\ m\sur\:
BUCURIE {I TRISTE}E.
La mul]i ani 2008!
Anul 2008 s\ v\ aduc\ tuturor romnilor mult\ s\n\tate [i numai
bucurii!
Educatoare Raveica VLAD
Gr\dini]a cu P.P. Nr.5 Piatra-Neam]
JOCUL DE ROL
METOD| ACTIV - PARTICIPATIV|

DE ~NV|}ARE
ocul de rol se `nscrie conform clasific\rii metodelor de `nv\]\m`nt, `n categoria mai general\ a
jocului didactic.
Jocul didactic se caracterizeaz\ printr-o
`mbinare specific\ a unei sarcini instructive cu
elemente de joc.
Prin cerin]ele pe care le impune
participan]ilor, de a-[i asuma roluri, de a respecta
reguli, de a elabora planuri de rezolvare, de a lua
decizii, de a compara [i evalua rezultatele, jocul
didactic creeaz\ cadrul organizatoric `n care se
dezvolt\ curiozitatea [i interesul elevilor pentru con]inutul studiat, spiritul de investigare [i se formeaz\ deprinderile elevilor
de folosire spontan\ a cuno[tin]elor dob`ndite.
Jocul de rol (rol playing) reprezint\ o form\ de aplicare [i
utilizare `n `nv\]\m`nt a psihodramei metod\ psihoterapeutic\.
Este o metod\ activ\ de predare `nv\]are [i se bazeaz\
pe simularea unor func]ii, rela]ii, activit\]i, procese, fenomene,
sisteme etc. ~ntr-o activitate de `nv\]are conceput\, proiectat\
[i desf\[urat\ prin jocul de rol, elevii devin actori ai vie]ii
sociale, pentru care se preg\tesc, ai interpret\rii fenomenelor
[i proceselor naturale pe care se str\duiesc s\ le `n]eleag\;
juc`nd rolurile corespunz\toare acestora, `[i formeaz\ anumite
competen]e, abilit\]i, atitudini, comportamente [i convingeri.
Valorificarea eficient\ a acestei metode presupune
cunoa[terea de c\tre institutor a unor concepte ca: rol,
statut, contrapozi]ie, pozi]ie focal\, actor, parteneri de
rol, comportamente de rol, obliga]ii de rol etc.
Jocul de rol poate fi utilizat pentru atingerea mai multor
obiective, cum ar fi:
formarea capacit\]ii de a rezolva situa]iile problematice,
dificile, acumularea experien]ei `n acest sens;
formarea deprinderilor de observare sistematic\ [i interpretare a fenomenelor naturale, a transform\rilor care au loc
sub influen]a factorilor de mediu;
dezvoltarea capacit\]ii de a surprinde, de a `n]elege [i
de a evalua opiniile [i orient\rile valorice ale indivizilor cu care
rela]ioneaz\;
formarea [i modelarea comportamentului uman pe
baza simul\rii interac]iunii, interdependen]elor ce caracterizeaz\ o anumit\ structur\, func]ie sau fenomen;
formarea [i perfec]ionarea aptitudinilor de munc\ `n
grup, de a rela]iona, de a comunica;
verificarea corectitudinii comportamentelor formate, validarea celor `nv\]ate corect [i invalidarea celor `nv\]ate gre[it.
Didactica modern\ recomand\ utilizarea jocului de rol `n
special la disciplinele socio-umane, pentru formarea competen]elor, comportamentelor necesare inser]iei sociale viitoare
a tinerilor, pentru aprofundarea, sistematizarea [i consolidarea
cuno[tin]elor, ca metod\ eficient\ de abordare a problemelor
`nv\]ate.
Institutor, Rodica Gabriela VOD|
{coala cu clasele I-VIII, Nr. 10 Piatra Neam]
DESPRE HUMULE{TI {I HUMULE{TII DE ALT|DAT|

Partea I, p`n\ la anul 1900
espre zona Neam]ului au scris mul]i oameni aviza]i [i
exist\ destule documente. Noi, locuitorii acestor
meleaguri, [tim- poate- prea pu]ine, din diferite pricini, pe
care nu-mi propun s\ le explic, s\ le detaliez. ~ncerc doar
s\ ar\t c\ printre ei se afl\ [i c`]iva humule[teni care s`nt
coautori ai unei `ncerc\ri de MONOGRAFIE a
HUMULE{TIULUI, ce se afl\ `n manuscris. Ace[tia s`nt:
Zahei Grigoriu, str\nepotul lui Ion Creang\, Mircea Ispir
[i preotul Constantin Cosma. Din diverse cauze asupra
c\rora nu doresc acum s\ insist, aceast\ lucrare, `nso]it\
de documente, fotografii etc., este necunoscut\ de
majoritatea concet\]enilor.
Aceea[i soart\ o are [i TEZA DE LICEN}| `n Teologie a fratelui
meu, preotul Nicolae Cosma, care prin cuprinsul lucr\rii "ISTORIA
VIE}II BISERICE{TI A ORA{ULUI T~RGU NEAM}", aduce
numeroase [i importante complet\ri despre Humule[ti [i T`rgu
Neam], `n principal legate de via]a spiritual\.
Cum destui s-au folosit, se folosesc de informa]iile cuprinse `n
lucr\rile amintite f\r\ a preciza sursa, m-am hot\r`t s\ a[tern c`te
ceva peste aceste pagini, ce- sper- s\ ajung\ `n fa]a ochilor dvs.
Din cauza diferitelor greut\]i, a grabei `n a selecta informa]iile, a
dorin]ei de a le rezuma spre a fi gata pentru 1 martie 2007, dat\ la
ianuarie 2008
care s-au `mplinit 170 de ani de la na[terea Marelui Nostru ~nainta[

ION CREANG|, considera]i cele ce urmeaz\ ca un `nceput cu toate
lipsurile ce le implic\...
"... [i satul Humule[ti `n care m-aam trezit, nu-ii un sat l\turalnic,
mocnit [i lipsit de priveli[tea lumii, ca alte sate; [i `nc\ locurile care
`nconjoar\ satul nostru, `nc\-ss vrednice de amintiri... [i c`te inimi pur tate de dor [i c`te suflete zdrobite [i r\t\cite n-aau trecut prin satul nostru spre M\n\stiri? Lume, lume [i iar lume!"
Teritoriul pe care se afl\ ast\zi Humule[tiul, a `nceput s\ fie
populat cam dup\ 1650, de diferite familii, multe din Ardeal, spre a
sc\pa de birurile `nrobitoare impuse de Imperiul Austro- Ungar, de
persecu]iile religioase. Unii fiind atra[i [i de `mprejurimile pitore[ti
unde se afl\ "prisaca lui Buliga", proprietatea M\n\stirii Neam].
Denumirea satului nu este pe deplin l\murit\. Unii cercet\tori,
printre care [i humule[teanul Procopie Ionescu, autorul lucr\rii
"ISTORICUL SATELOR DE PE APA MOLDOVEI {I AFLUEN}II EI",
arat\ c\ bunicul s\u a fost Ioni]\ Hum\, care `n catagrafia
(recens\m`ntul) din 1820 apare ca diaconul Ioni]\ Ionescu, din
motive neprecizate. Ar\t\m totu[i c\ [i ast\zi exist\ locuitori care
poart\ numele de Hum\ [i `n unele cazuri cu derivatul Humulescu.
Dup\ al]ii, satul `[i trage numele de la locul humos (care con]ine
hum\) ce se folosea la spoitul caselor. Ast\zi aceast\ roc\ argiloas\
este folosit\ la facerea c\r\mizilor, mai ales de cei din partea de sat
numit\ Bejeni.
APOSTOLUL
Prima [tire despre satul Humule[ti, o avem din timpul domnitorului Constantin Racovi]\, care `n 1749 d\ruie[te T`rgu Neam], cu
toat\ mo[ia lui, deci [i Humule[tiul, M\n\stirii Neam]. Se stabilesc cu
acest prilej [i obliga]iile pe care le au locuitorii din T`rgu Neam],
Humule[ti, Pometea [i P`rùl Ursului fa]\ de M\n\stire. Dania o
g\sim `nt\rit\ [i de hrisoavele domnitorilor Calimah la 1814, Ioan
Sandu Sturza la 1823 [i Mihai Sturza la 1837 [i 1838.
Putem deduce c\ Humule[tiul a f\cut parte din mo[ia M\n\stirii
Neam]- Secu, ispr\vnicia Neam], p`n\ la "Secularizarea averilor
m\n\stire[ti [i dizolvarea Adun\rii Legiuitoare aprobate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza `n 1864". De la aceast\ dat\ s-a format
comuna Humule[ti cu satele megie[e Topoli]a, S\c\lu[e[ti, Ocea [i
}olicea.
Am datoria s\ subliniez c\ din 1894 Humule[tiul, sat [i centru de
comun\- cum ar\tam mai sus- a fost "rupt de celelalte sate" [i alipit
cu drepturi depline [i obliga]ii pe m\sur\, `mpreun\ cu cei 1300 de
locuitori ai s\i, de fapt [i de drept `n 1895, la comuna urban\ T`rgu
Neam]!!!
Deci, `n 2007, s-au `mplinit 112 ani de c`nd Humule[tiul [i noi
humule[tenii facem parte din T`rgu Neam]. Aceast\ dat\ cred c\ ar
fi trebuit marcat\ inclusiv printr-o ~NT~LNIRE cu FIII SATULUI, dar din
diferite pricini am fost auzit dar nu `n]eles!...
(continuare `n num\rul viitor)
prof. Constantin COSMA
Pag. 7
Zig - Zag
Zig - Zag
Revista "Asachi"
revine la cititorii ei
DREPTURI B|NE{TI
ALE PERSONALULUI DIN ~NV|}|M~NT
REGLEMENTATE DE LEGISLA}IA ~N
VIGOARE (LEGEA NR. 128/1997 PRIVIND
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC CU
MODIFIC|RILE {I COMPLET|RILE ULTERIOARE {I CONTRACTUL COLECTIV DE
MUNC| UNIC LA NIVEL DE RAMUR|
~NV|}|MA~T NR. 596/15/12.11.2007) CARE
TREBUIE S| SE REG|SEASC| ~N
BUGETELE UNIT|}ILOR {COLARE
1.
Salarii Legea 128/1997 coroborat

cu Legea 220/2007;
2. Grada]ia de merit art. 50,
alin. 3, din Legea 128/1997;
3. Salariul de merit art. 40, alin.
7, din Legea 128/1997;
4. Prima de instalare:
- art. 51, alin. 6, Legea
128/1997;
- art. 36, lit. d, din C.C.M.;
- O.M. nr. 3381/10.03.1998;
5. Sporul de rural pentru personalul didactic, didactic auxiliar [i
nedidactic:
- art. 49, alin 2 din Legea 128/1997;
- art. 35, alin.1, lit. j ;
- art. 35, alin. 4, lit. a;
- H.G. nr. 167/20.02.2002.
6. Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic [i didactic auxiliar din
localitatea de re[edin]\ la locul de munc\:
- art. 104, alin. 3 din Legea 128/1997;
- O.M.Ed.N. nr. 19388/14.11.1997.
7. Un salariu de baz\ pl\tit de angajator
mamei la na[terea fiec\rui copil:
- art. 35, alin 4, lit. f, din C.C.M.;
8. Spor pentru personal muncitor nedidactic
care lucreaz\ `n condi]ii deosebite [i speciale:
- art. 35, alin. 1, lit d, din C.C.M.
9. Spor pentru personalul care lucreaz\ `n
condi]ii grele, periculoase, nocive, penibile:
- art. 42, din C.C.M.;
- art. 35, alin. 3, din C.C.M.
10. Spor pentru personalul care `[i
desf\[oar\ activitatea pe timp de noapte:
- art. 35, alin. 1, lit. e ;
- art. 35, alin. 2, din C.C.M.
11. Reducerea cu 50% pentru 6 c\l\torii/an
dus `ntors pe mijloacele de transport feroviar,
pe liniile interne:
a. art. 107, alin. 4, din Legea 128/1997
[i art. 51 din C.C.M.;
12. Sumele necesare acord\rii premiilor ce
`nso]esc:
a. Diploma Gheorghe Lazar cls. I,
cls. II, cls. III;
b. Diploma de Excelen]\;
c. Prev\zute de art. 113 din Legea
128/1997.
13. Fonduri pentru:
a. echipamente de protec]ie, instruirea

[i testarea salaria]ilor cu privire la normele de
protec]ia muncii art. 43, alin 1, din C.C.M.;
b. efectuarea examin\rilor medicale
obligatorii pentru salaria]ii din unit\]ile de
`nv\]\m`nt art. 46, alin. 2, din C.C.M. [i art. 47
din C.C.M.;
c. examinarea medical\ a salaria]ilor la
`ncadrarea `n munc\ - art. 46, alin. 1, din C.C.M.;
14. Sporul pentru vechime `n munc\
- art. 35, alin 1, lit. a, din C.C.M.;
15. Sporul pentru predarea simultan\
- art. 35, alin. 1, lit. b, din C.C.M.;
16. Spor de stabilitate
- art. 50, alin. 11, din Legea 128/1997 ;
- art. 34, alin. 2, din C.C.M;
17. Spor de suprasolicitare neuropsihic\ la
fiecare tran[\ de vechime
- art. 50, alin. 13, din Legea 128/1997;
- art. 34, alin. 1, din C.C.M.;
18. Indemniza]ie de conducere
- art. 51, alin. 1 [i alin. 2 din Legea
128/1997;
19. Indemniza]ia de dirigen]ie
-art. 51, alin 4, din Legea 128/1997;
- art. 34, alin 3, din C.C.M.;
20. Spor practic\ pedagogic\
- art. 51, alin. 5, din Legea 128/1997;
21. Spor pentru titlul [tiin]ific de doctor
-art. 50, alin. 10, din Legea 128/1997 ;
- art. 35, alin. 1, lit. g, di C.C.M.;
22. Indemniza]ie de 15% pentru personalul
didactic din ~nv\]\m`ntul Special
- art. 49, alin. 3, din Legea 128/1997 ;
- art. 35, alin 1, litera c, din C.C.M.;
23. Spor de 15% pentru personalul care
desf\[oar\ activit\]i `n colective de elevi bolnavi
(sanatorii, preventorii)
- art. 35, alin. 4, litera e, din C.C.M.;
24. Premiul anual (al 13- lea salariu)
- art. 36, lit a, din C.C.M.;
25. Premiul de 2% din fondul lunar de salarii
- art. 36, lit. b, din C.C.M.;
26. Indemniza]ie pentru salaria]ii care se
pensioneaz\ la v`rsta standard
- art. 36, lit. e din C.C.M.;
27. Tran[e suplimentare de vechime care
se acord\ la 30, 35 [i peste 40 ani de activitate `n
`nv\]\m`nt
- art. 50 alin. 1 si alin. 2 din Legea
128/1997;
28. Spor pentru orele suplimentare [i pentru
orele lucrate `n zilele libere [i `n zilele de
s\rb\tori legale
- art. 35, alin. 1, lit. h [i lit. i, din C.C.M.;
29. Tichetele cadou (`n medie 7 tichete)
conform Legii 193/2006.
Gabriela GRIGORE
consilier al Biroului operativ

al SLLICS Neam]
roblem\
Un ]\ran vinde un
sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de produc]ie se ridic\ la 40 lei.
Calculeaz\ profitul.
ANUL 1970~NV|}|M~NTUL
OBLIGATORIU
DE 7 ANI
Un ]\ran vinde un sac de cartofi
n anii trecu]i, revista "Asachi" (prelund o

tradi]ie publicistic\ local\ din secolul XIX)
a reu[it s\-[i defineasc\ un profil cultural
nou, pliat pe contemporaneitate, reu[ind
s\ se bucure att de aprecierea cititorilor
ct [i a profesioni[tilor din domeniu (`n
perioada 1991-2005, cnd a ap\rut seria
a II-a). Din p\cate, de o bun\ bucat\ de
vreme, revista a disp\rut din libr\riile
nem]ene - pentru c\ acestea erau principalele ei puncte de difuzare, editorul fiind
S.C. "Bibliopolis - Petrodava". Iat\ `ns\
c\, la `nceputul anului 2008, revista
"Asachi" revine pe pia]\ (seria a III-a, nr. 1/237),
promi]nd tot o frecven]\ lunar\ asigurat\ de un
colectiv redac]ional `nnoit `n parte (de tineri precum
studenta Elena Luiza Negur\ sau muzeograful Lucian
U]\), dar sus]inut `n continuare de mai vechii realizatori (Gheorghe Bunghez, Constantin Cucu,
Constantin Tom[a [.a.).
Era firesc ca `n sumarul num\rului din ianuarie
s\-i fie dat Poetului ceea ce este a poetului... A[a c\
- normal, din nou - studiul "Mihai Eminescu [i strategia debuturilor succesive" de Cristian Livescu
deschide seria ofertelor interesante din "Asachi".
Criticul [i istoricul literar nem]ean, dup\ o am\nun]it\
cercetare a "ascunzi[urilor" operei eminesciene,
ajunge la ideea c\ au existat cteva proiecte editoriale de debut `n mintea lui Eminescu, dar ele au fost
mereu amnate [i modificate dintr-o excesiv\ dorin]\
de perfec]iune. Observat de la distan]\, adic\ peste
timp, [i din perspectiva ansamblului operei,
fenomenul pare s\ fi fost o strategie: "Strategia debuturilor succesive - un mod subtil de a reflecta asupra
finalit\]ii fiec\rui text poetic, dar [i de a amna, prin
reu[ite mai reduse, reu[ita unei sistematiz\ri `mplinite - este experimentat\ `n primul segment de activitate, `ntre 1866, anul primelor apari]ii, [i 1870, anul
definitivei afirm\ri. ~n aceast\ perioad\, poetul concepe [i un proiect de volum, finalizat `n primele luni
ale studen]iei vieneze, moment de cert\ maturizare,
`n care `[i g\sesc loc doar cteva dintre poemele
publicate, al\turi de cele r\sfirate `ntre manuscrise.
Este `ntia oar\ cnd textele ocazionale sau din
reviste sunt puse laolalt\ cu textele <secrete>,
necunoscute, capabile de surpriz\ tocmai pentru c\
`ntregesc imaginea poetului cuceritor de lumi
ne[tiute, de t\rmuri misterioase, cufundate `n profunzimile fiin]ei." {i demonstra]ia continu\
conving\tor (cu urmare `n num\rul viitor al revistei).
La fel de interesant, prin subiectul ales [i modul
de a-l trata, este articolul lui Ion Filipciuc "Mircea
Eliade [i tlcul zilei sale de na[tere", care ia [i o turnur\ polemic\ la un moment dat (`ns\ tot din num\rul
viitor vom afla concluziile referitoare la data de
na[tere a scriitorului, din punctul s\u de vedere). Dar
dac\ tot a venit vorba despre polemic\, e obligatoriu
s\ men]ionez aici [i articolul Isabelei Vasiliu Scraba
"Ultimul interviu al filosofului Alexandru Dragomir
(1916-2002)", de unde extrag precizarea: "Ceea ce
public\ revista <Asachi> este dialogul `n `ntregimea
lui, a[a cum l-am ref\cut `n 2006, cnd am publicat `n
revista <Arge[> articolul <Ultima revela]ie a filosofului Alexandru Dragomir>, unde am citat fragmentele
cenzurate de <Observatorul Cultural>". Trebuie
`nregistrat ca o reu[it\ a redactorilor de la "Asachi"
faptul c\ [i-au deschis paginile `ncruci[\rii de argumente, stimulnd astfel cititorul, dar men]innd
polemica la nivelul decent al confrunt\rii de idei (cum
nu mai fac ast\zi alte reviste "cu preten]ii", care `ncurajeaz\, p\gubos, atacul la persoan\).
De asemenea, un alt succes al acestui num\r din
"Asachi" `l reprezint\ publicarea celor dou\ pagini de
poezie semnate de Radu Crneci, un autor discret al
genera]iei "[aizeciste", specializat `n delicate inserturi
meditative: "Ce-s eu, dac\ nu demonul ce-adast\ /
s\-nchid\ rana `ngerului, cast\ / cnd chipuri pier [i
alte nasc din ele / cum nesfr[irea stelelor `n stele /
spre-a-mpodobire casa firii vast\ / ce-s eu, dac\ nu
demonul ce-adast\..." (fragment din poemul "Turnul
de filde[ sau O definire ideal\ a frumosului [i a creatorului de frumos gndit\ de Poet [i de prietenul s\u
Criticul, `n amintirea lui Radu Enescu"). A\turi - grupaje de versuri apar]innd lui Lucian Strochi [i lui
Mihai Merticaru.
Alte lucruri de citit `n "Asachi": comentariul
empatic al prof. Gh.A.M. Cibanu la volumul
"Convorbiri cu Iulia H\l\ucescu" de Coralia Leti]ia
Bunghez ("Taifas de sear\ cu o <Domni]\>"), notele
de "c\l\tor implicat" ale lui Dan Iacob ("Pelerin la
Sfntul Munte Athos"), descifrarea picturii lui D.
Bezem prin "r\d\cinile" sale `ntreprins\ de
Constantin Cucu ("Satul lui Dumitru Bezem"), preciz\rile filologice ale prof. Mihai Stere Derdena
("Scrierea numelui Fiului lui Dumnezeu"), cronica lui
Constantin Tom[a la "eseul monografic" dedicat de
criticul Mircea A. Diaconu lui Calistrat Hoga[
("Perenitatea [i actualitatea lui Hoga[") etc.
cu 50 lei.
Costurile de produc]ie se ridic\ la
4 cincimi din pre]ul de v`nzare.
La c`t se ridic\ profitul ]\ranului?
Se interzice utilizarea abacului!
mul]ime- parte a mul]imii B [i ha[ura]i

mul]imea rezultant\ R, potrivit urm\toarei
`ntreb\ri: c`t de mare e profitul?
Se interzice utilizarea minicalculatorului.
ANUL 1990~NV|}|M~NTUL OBLIGATORIU DE 10 ANI
ANUL 1995 ~NV|}|M~NTUL LIBER

WALDORF
Un economist agrar vinde o cantitate de solanum tuberosum subteran cu

o sum\ de bani B. B are m\rimea 50. Din
elementele B-b, rezult\ c\ b=0.
Mul]imea costurilor de produc]ie P are
o m\rime cu 10 elemente mai mic\ dec`t
mul]imea B.
Reprezenta]i mul]imea P ca
Deseneaz\ un sac de cartofi [i

c`nt\ `n acest timp un c`ntecel.
ANUL 2006 ~NV|}|M~NTUL

INCLUZIV
Un ]\ran vinde un sac de cartofi
cu 50 RON.
Costurile de produc]ie se ridic\ la
40 RON.
Profitul se ridic\ la 10 RON.
S\ se sublinieze cuv`ntul cartofi
[i s\ se discute despre el `ntre colegii din
medii culturale diferite.
Se interzice utilizarea armelor.
ANUL 2010
un injiner agronom vinde un sag
de gardofi cu 25 euro.
gosdurile sund de 5 euro. profidul
este de 20 euro.
selegdeaz\ dermenul gardof [i
maileaz\ solu]ia in formad pdf la clasa
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Pag. 8
Emil NICOLAE
Concluzii ale analizei cauzelor
STUDIUL PISA
ANUL 1960~NV|}|M~NTUL OBLIGATORIU DE 4 ANI
Zig - Zag
APOSTOLUL
2a@scoala,euroba.
ANUL 2015
sori, nu mai egzisda gardofi!

doar vrenci vraiz la mec donelts!
draiasga brogrezul!
Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
ianuarie 2008

Apostolul, Nr. 101 (2008)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apostolul, Nr. 101 (2008)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

~N FA}A REDUTEI 2008

in Rezolu]ia adoptat\ la Conferin]a

destinele ]\rii [i poporului

"C`nd nu s-ascundea nimica, de[i tot era ascuns

ai avem analfabe]i `n maica Romnie? Bine`n]eles!

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 101

te ajute s\ r\zbe[ti `n via]\. Mai `nseamn\ a avea mai mult\

rare cu `nc\ 15- 20% `n a[a fel

ma cea mai important\, abordat\ la {edin]a Comisiei

BUN POPOR ROMNESC

ULTIMA OR| LA ROMAN

~mpreunare ce are loc,

tatea sa. Iar cea a lui Pitagora,

ocietatea de [tiin]e matematice din

3) Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu- Roman

"Etern este tot ce este `ntotdeauna de fa]\, `n acest

(Eminescu- Manuscrise, XXXII)

Grup {colar "Vasile Sav"

POETUL DIN LACRIM|

(urmare din pag. 1)

tru voin]a ce ai, de-a m\ face fericit, de[i te

REFORMA {I... DOMNU' TRANDAFIR

Dac\ munca n-a fost p`n\ la

movat-o. Pentru c\ a `n]eles s-o

nainte de 1989, mul]i,

aceast\ meserie p`n\ la pensionare (1965).

potriv\, `n timpul c`t fusese

momente aproape incredibile,

cizme, ceas [i tabachera de aur [i

limbi str\ine (germana, engleza,

e [i-aa propus Sindicatul

pachet de propuneri pentru legile

institu]iile de `nv\]\m`nt superior.

Interviu cu Gabriela Grigore,

tinu\m buna tradi]ie de a organiza

za]iilor din fiecare [coal\, pentru a

`n\ [i `n ceea ce prive[te prozodia, [i nu numai,

Placheta mai con]ine: poezii erotice (,,De-ale lui Cupidon),

,,Prezent hain), via]a [i moartea, destinul individual [i colectiv,

Legile Educa]iei, `n dezbatere la Piatra Neam]

Spre exemplu, cu to]ii au fost de acord cu

Teste Na]ionale, `n sesiune special\

cursurile gimnaziale. ~n situa]ia `n care candidatul [i-a schimbat

Trei directori din Neam],

palate [i cluburi ale copiilor [i tot

Salarii mai mari

re[terile salariale `n 2008, realizarea unui

Uric, scrie celebrul Tetraevanghel cu

Eftimie, stare] la Neam] continu\

Din istoria `nv\]\m`ntului nem]ean

L\pu[neanu c\ruia cronicarul `i laud\

Neam] arhimandritul Paisie Velicicovski

`nfiin]area de [coli `ncep\toare `n toate

prof. Maria CUCU{

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, AZI

ni]e, situa]ia fiind mai bun\ la

De c`]iva ani, a demarat programul de dotare a unit\]ilor de

pentru care s`nt realizate elemente de aduc]iuni de ap\.

Unde `[i ]in

existe [coli unde elevii fac