Sunteți pe pagina 1din 8

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

EXIGEN}A
SCHIMB|RII
SCHIMBAREA
EXIGEN}ELOR
n {edin]a din 21 ian. 2008 Consiliul Jude]ean al
Sindicatului Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare {tiin]ific\ Neam] a hot\r`t ca `n perioada 15 februarie 15 aprilie 2008 s\ se organizeze
alegeri la nivelul grupelor sindicale `n fiecare unitate [colar\ cu personalitate juridic\ din jude]ul
Neam] `n vederea preg\tirii Conferin]ei Jude]ene
ce va avea loc `n primavara acestui an.
~n asigurarea unei structuri sindicale stabile [i
democratice, activitatea colectivului de conducere
jude]ean trebuie s\ fie sprijinit\ [i `ncurajat\ de o
re]ea de lideri ai grupelor sindicale, ale[i de personalul din `nv\]\m`nt, care s\ r\spund\ exigen]elor
schimb\rii. Schimbarea exigen]elor pentru liderul unei grupe
sindicale trebuie s\ eviden]ieze c`teva `ndatoriri esen]iale:
1. De a r\spunde `ntreb\rilor colegilor din grupa sindical\.
Liderul de grup\ sindical\ are obliga]ia de a discuta cu
fiecare din colegii s\i pentru ca fiecare membru al grupei are
propriile probleme [i `ntreb\ri, la care se poate r\spunde
numai `n mod individual. O bun\ comunicare asigur\ reu[ita
ac]iunilor sindicale.
2. De a comunica permanent cu organiza]ia jude]ean\ [i
de a participa la activit\]ile ini]iate de aceasta .
Ca s\-i poata informa pe colegii de munc\, liderii de
grupe sindicale trebuie s\ `[i g\seasc\ timpul necesar pentru a se informa ei `n[i[i, pentru a se perfec]iona `n domeniul
sindical [i `n cel al legisla]iei.
3. De a ap\ra angaja]ii din `nv\]\m`nt `n caz de nevoie.
Rolul liderului de grup\ sindical\ este s\ serveasc\
interesele angaja]ilor din `nv\]\m`nt [i nu pe cele ale patronatului sau ale partidelor politice.
4. De a asigura respectarea drepturilor angaja]ilor din
`nv\]\m`nt.
Liderul de grup\ sindical\ trebuie s\ cunoasc\ prevederile Contractului Colectiv de Munc\, Statutului Personalului
Didactic, Legii ~nv\]\m`ntului pentru a fi preg\tit s\ protesteze
atunci c`nd s`nt `nc\lcate sau c`nd se `nregistreaz\ abuzuri `n
aplicarea lor.
5. De a distribui materialele tip\rite sau pe suport electronic.
Liderii de grupe sindicale au sarcina de a difuza printre
colegi revista Apostolul sau orice material de interes profesional ori sindical.
6. De a recruta noi membri.
T\ria unui sindicat st\ `n sprijinul pe care `l acord\ personalului din `nv\]\m`nt. ~nscrierea `n sindicat reprezint\
expresia fundamental\ a acestui sprijin. Partenerii de dialog
social vor c`nt\ri c`t de puternic este un sindicat [i `n func]ie
de num\rul [i unitatea membrilor s\i .
Liderul de grup\ are misiunea de a participa la campaniile pentru recrutarea de noi membri [i `n special de a discuta despre temerile [i `ndoielile lor `n leg\tur\ cu apartenen]a la sindicat.
~n loc de concluzii putem spune c\ un sindicat liber
reprezint\ o tr\s\tur\ esen]ial\ a unei societ\]i libere [i prospere iar liderul grupei sindicale `ndepline[te func]ia cea mai
important\ din toat\ mi[carea sindical\. Ca verig\ de
legatur\ `ntre conducerea sindicatului [i angaja]i, el este cel
care poate s\ insufle stabilitate, vitalitate [i un sprijin deschis
de comunicare structurilor sindicale.
Gabriela GRIGORE

~N FA}A REDUTEI 2008

in Rezolu]ia adoptat\ la Conferin]a


Na]ional\
din
decembrie 2007 a
F.S.L.I., la [edin]a
Consiliului Na]ional,
de la `nceputul lunii
ianuarie din acest
an s-au conturat
c`teva
obiective
majore ale activit\]ii

sindicale.
~n primul r`nd, sindicatele
din `nv\]\m`ntul preuniversitar
[i universitar vor continua pe
toate c\ile [i prin toate
mijloacele s\ determine
Parlamentul [i Guvernul s\
adopte o nou\ Lege a
Salariz\rii bugetarilor, care s\
`nl\ture diferen]ele aberante
de salarizare existente `n
momentul de fa]\ `ntre categoriile de bugetari cu acelea[i
studii medii sau universitare [i
cu o importan]\ hot\r`toare `n

destinele ]\rii [i poporului


romn, cum ar fi justi]ia, internele,
administra]ia,
`nv\]\m`ntul [i s\n\tatea. Este
inadmisibil
ca
`ntr-o
democra]ie a mileniului trei [i
`ntr-o ]ar\ din Uniunea
European\, un profesor cu
studii universitare [i toate
gradele didactice, s\ aib\ un
salariu de 6 ori mai mic dec`t
un judec\tor, ca s\ nu vorbim
de pensia medie din
`nv\]\m`nt de aproximativ 5,5
milioane fa]\ de 50.000.000
din justi]ie!!
Dar, p`n\ c`nd se va aproba noua Lege a Salariz\rii
bugetarilor, sindicatele au continuat [i continu\ negocierile
cu Guvernul, ob]in`nd deja o
nou\ majorare de la 1 ianuarie
2008 cu 10% pentru `ntreg personalul didactic [i didactic auxiliar, urm`nd s\ se mai ob]in\
p`n\ la sf`r[itul anului o majo-

POETUL
DIN LACRIM|

`ncerca s\ spunem
ceva despre Mihai
Eminescu
este
inutil. Opera sa vorbe[te de la sine.
"~n
vremea
veche, pe c`nd
oamenii, cum s`nt
ei azi, nu erau dec`t
`n germenii viitorului,
pe
c`nd
Dumnezeu c\lca
`nc\ cu picioarele Sale Sfinte
pietroasele pustii ale p\m`ntului..."

"C`nd nu s-ascundea nimica, de[i tot era ascuns


C`nd p\truns de sine
`nsu[i odihnea cel nep\truns"
... se n\scu cel ce avea s\
devin\ geniul ne`n]eles,
Luceaf\rul de sus.
"Trecu o lun\, trecur\
dou\, trecur\ nou\..."
"... [i tot astfel, dac\ `nchid
un ochi v\d m`na mea mai
mic\ dec`t cu am`ndoi. De a[
avea trei ochi a[ vedea-o [i
mai mare, [i cu c`t mai mul]i
ochi a[ avea cu at`ta lucrurile
toate dimprejurul meu ar p\rea
mai mari".
"{i crescu [i se f\cu mare
ca brazii codrilor. V\ile [i
mun]ii se uimeau auzindu-i
c`ntecele, apele-[i ridicau valurile mai sus ca s\-l asculte,
izvoarele `[i tulburau ad`ncul
ca s\-[i azv`rle afar\ undele
lor pentru ca fiecare din unde
s\-l aud\, fiecare din ele s\
poat\ c`nta ca d`nsul c`nd vor
Prof. Laura
GR|DINARU
(continuare `n pag. 2)

AI CARTE, AI PARTE?

ai avem analfabe]i `n maica Romnie? Bine`n]eles!


Mul]i? Judeca]i singuri. Peste un milion, cu mari posibilit\]i de `nmul]ire. {i atunci ce facem cu `n]eleptul
proverb romnesc: Ai carte, ai parte? Dar cu afirma]ia antidecembrist\, precum c\ analfabetismul a
fost eradicat de mult la ora[e [i sate? P\i, aici e
buba.. Nu s-a `n]eles mesajul. Mioriticii de azi cred c\
dac\ au r\sfoit o carte, e musai s\ ajung\ ministru sau
primar. Eroare grav\! A avea carte `nseamn\ s\ ai
mintea mai vioaie, s\ cuno[ti mai multe no]iuni care s\

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 101


ianuarie 2008

te ajute s\ r\zbe[ti `n via]\. Mai `nseamn\ a avea mai mult\


lumin\, care s\ te orienteze mai bine prin tenebrele existen]ei. Ai
carte, e[ti mai bun, mai `n]elept, mai nobil, mai frumos suflete[te,
mai uman. Nu asta ne deosebe[te de restul regnului animal?
Nenorocirea vine din alt\ parte. Pe l`ng\ analfabe]i exist\ [i
semianalfabe]i. Exemple? Pe geamul unei b\c\nii din t`rgul nostru po]i citi: Am de v`nzare o chiuloasa. Al\turi, alt\ dughean\,
Dumitru RUSU
(continuare `n pag. 2)

rare cu `nc\ 15- 20% `n a[a fel


`nc`t conform programului de
guvernare, la sf`r[itul perioadei
de guvernare, salariile din
`nv\]\m`nt s\ se dubleze.
De asemenea, `ntr-o
perioad\ foarte scurt\ se vor
renegocia [i `ncheia noile contracte colective de munc\ `ntre
federa]iile sindicatelor din
`nv\]\m`nt [i guvern, c`t [i pe
plan jude]ean [i `n unit\]ile
[colare.
~n aten]ia sindicatelor s`nt
de asemenea [i problemele
legate de stabilirea `mpreun\
cu M.E.C. a unor noi criterii de
normare pentru personalul
didactic auxiliar [i nedidactic,
elaborarea nomenclatorului
privind bolile profesionale din
`nv\]\m`nt, precum [i acordarea unor sporuri [i drepturi
salariale pentru anumite categorii speciale de salaria]i ai
`nv\]\m`ntului.
Pe plan jude]ean, proble-

ma cea mai important\, abordat\ la {edin]a Comisiei


Paritare, a constituit-o cea a
acord\rii grada]iilor de merit
pentru anul 2008, ]in`ndu-se
cont de ultimii trei ani [i procentual [i numeric, pe specialit\]i, personal didactic,
didactic auxiliar [i nedidactic,
ajung`ndu-se ca pe parcursul a
patru ani `n jude]ul Neam] s\
fie acordate un num\r de 1112
grada]ii de merit.
La [edin]a Consiliului
Jude]ean din 21.01.2008 s-au
stabilit [i delega]ii pe specialit\]i din partea sindicatelor,
pentru comisiile consultative
ale I.S.J pentru acordarea
grada]iilor de merit.
~n
perioada
imediat
urm\toare la I.S.J. Neam] va fi
afi[at graficul pe zile [i specialit\]i.
{tefan CORNEANU
Biroul Operativ

CHINEZII:

BUN POPOR ROMNESC


ac umbr\ p\m`ntului degeaba, enerveaz\ tot
b\t`nd pe la u[ile capitonate, cu tot felul de jalbe.
Nimic nu le ajunge sau este prea mic [i
ne`ndestul\tor,`ndeosebi salariile de parc\ i-ar
`mpiedica cineva s\ aib\ averi ca cei din Top
300.
Tot timpul fac mare caz c\-s scumpe
locuin]ele, c\-s cozi interminabile la medicamente,
c\ s-a scumpit via]a [i c\ s`nt bolnavi, [omeri [i
f\r\ viitor.
Cu to]ii s`nt ni[te c`rcota[i, nu v\d b`rna din
ochii lor, ci numai paiele din ochii senatorilor, ai
deputa]ilor [i ai altor oameni de bine, acuz`nd de corup]ie la
nivel `nalt.
Organizeaz\ tot felul de manifest\ri grote[ti, adun`ndu-se
`n turm\, huiduind [i strig`nd lozinci pe care nu le ascult\
nimeni.
Pierd timpul `n a[a zise negocieri pentru ni[te meschin\rii
cum ar fi salariul minim, f\c`nd at`ta caz pentru o nimic toat\,
de 40-50 lei la leaf\.
Se pl`ng mereu c\ le pleac\ progenitura `n lumea larg\ sau
c\ ar fi devenit slugi la alte neamuri, de parc\ munca la c\p[uni
ar fi ceva nedemn, c`nd de fapt nu-i oblig\ nimeni [i nici nu-i
`mpiedic\ s\ fac\ inginerii financiare.
Ar fi buni de ceva, dac\ ar vota cum trebuie, dar dup\ ce
li se g`dil\ orgoliul cu TV [i alte media, spun`ndu-li-se c`t de
important\ este alegerea lor, dau cu flit, dorm pe burta plin\
f\r\ s\ ]in\ seama de consumul zah\rului [i al gr\similor,
f\c`nd inutile cheltuielile Statului [i speran]ele sincere, dezinteresate ale mai marilor. Nu le pas\ c\ ace[tia le vor doar
binele, cu orice pre], indiferent c`t ar costa ultimele tipuri de
Mercedes sau ultimele pachete turistice pentru Revelionul `n
Dubai.
Dac\ nu ar fi am\nuntul acesta incomod, alegerile adic\,
ar merita `nlocui]i cu al]ii,mai bine crescu]i, cu sim]ul r\spunderii [i cu cel pu]in [apte ani de acas\, din China.
Mare lucru nu ar fi, d\m un ban [i rezolv\m definitiv problema. Poate numai domnul Becali ar avea ceva de obiectat,
deoarece chinezii nu se prea pricep la fotbal.
P`n\ se ajunge la un consens `n Top 300, este recomandabil s\ fie trata]i a[a cum merit\, cu sictir (cuv`nt otoman
n.n.) adic\ prin activarea prompt\ a bodygarzilor, a scutierilor
sau a masca]ilor, ori de c`te ori este cazul [i c`t mai des.
Solu]ia cu cianura nu-i recomandabil\.
De ce? P\i, dac\ cere Europa o autopsiere cu expertiz\
medical\?
Prof. D.D. URSACHE

ULTIMA OR| LA ROMAN


CONCEPTE MATEMATICE
~N POEZIA EMINESCIAN|
ela]ia `ntre "regina
[tiin]elor" [i regina
artelor (pe un loc "ex
aequo" cu muzica),
poezia se realizeaz\
de la distan]\,
fireasc\, s\ spunem,
`ntre "real" [i "uman",
fiecare cu rolul s\u
`n disciplinarea [i
ascensiunea spiritului. Leg\turile merg
de la utilizarea simpl\, ca pretext
[i instrument, a no]iunilor
matematice, p`n\ la influen]a
subtil\ [i interdependen]a dintre
zonele de ac]iune ale matematicii [i poeziei, ce se `nt`lnesc pe
t\r`mul filozofiei.
Vom prezenta doar c`teva
exemple, con[tien]i fiind c\, de[i
s-a scris mult pe tema dat\, o
privire personal\ este bine
venit\, iar subiectul merit\
oric`nd efortul dezvolt\rii.
Conceptul de infinit, imaginat
de Aristotel (sec. 4 `.e.n.) [i
reconsiderat de Georg Cantor
(1873), pe baza teoriei mul]imilor,
se structureaz\ `n ideea de infinit
poten]ial ([i ce poem ar fi cel cu
titlul "Balada infinitului poten]ial",
tr\d`nd, `n manier\ poetic\ infinitatea arborescent\ a st\rilor de
spirit generatoare de poezie!) [i
infinitul actual, ca prezen]\ simultan\ a tuturor elementelor unei
mul]imi.
"Glasul lumii, glasul m\rii
se-m
mpreun\-nn infinit" (EminescuMemento mori)

~mpreunare ce are loc,


poate cum o dreapt\ asimptot\
se-mpreun\ la infinit cu func]ia
c\tre care tinde, ca o aspira]ie
spre `nf\ptuire.
"Un punct matematic se
pierde
`n
nem\rginirea
dispozi]iunii lui, o clip\ de timp `n
`mp\r]ibilitatea sa infinitezimal\,
ce nu `nceteaz\ `n veci."
(Eminescu- S\rmanul Dionis).
"Trecut [i viitor sunt `n sufle tul meu ca p\dure `ntr-uun
s`mbure de ghind\, [i infinitul
asemene ca reflectarea cerului
`nstelat `ntr-uun strop de rou\."
(Eminescu- S\rmanul Dionis).
Valoarea poetic\ a ideii de
infinit a fost sesizat\ prin evocarea contemplativ\ [i profund\
a opozi]iei `ntre infinitul mic,
ob]inut prin, iar\[i infinita
destructurare a materiei, sor\ cu
destructurarea `n puncte a
dreptei, [i infinitul mare, al unui
Cosmos `nc\ neb\nuit [i
cople[itor; iar poe]ii au sim]it
omul, ra]iunea, credin]a ca interfa]\ `ntre cele dou\ tipuri de
infinit, poten]ial [i actual [i `ntre
cele dou\ forme de infinit, cel
mic [i cel mare, `ntre care se
afl\ infinitul sufletesc.
"La steaua care-aa r\s\rit
E-oo cale at`t de lung\
C\ mii de ani i-aau trebuit
Luminii s\ ne-aajung\"
Teorema lui Pitagora [i
poezia? Orice teorem\ are o
rezerv\ poetic\ implicit\ prin
unitatea, rotunjimea [i exacti-

tatea sa. Iar cea a lui Pitagora,


un cristal `ntre stalactitele teoriilor, a fost poetizat\:
"Le carre de l'hypotenuse
Est egal, si je n'abuse
A la somme des carres
Des deux autres cotes"
Sau, mai pe romne[te,
"Ipotenuza la p\trat
De vei dori oric`nd a ridica
Peste catete la p\trat
{i suma, dac-oo faci, vei da."
Structurile repetitive, ilustrate prin conceptul de periodicitate- func]ii periodice, frac]ii zecimale periodice, generarea periodic\ a elementelor unui grup
ciclic, pornind de la elementele
de baz\- au fost exploatate
poetic, `n ideea repet\rii genera]iilor, [i temporalitatea repetitiv\ a istoriei.
"Viitorul [i trecutul
Sunt ale filei dou\ fe]e
Vede-nn `nceput, sf`r[itul
Cien [tie s\ le-nnve]e."
(Eminescu- Gloss\)

ocietatea de [tiin]e matematice din


Romnia (SSMR)- Filiala Roman, [ia propus s\ organizeze c`teva simpozioane `n care s\ arate c\
MATEMATICA este... `n TOATE!
Dac\ la edi]iile anterioare am f\cut
leg\tura MATEMATICII cu RELIGIA
[i EDUCA}IA FIZIC|, iat\ c\ la
aceast\ edi]ie (a VII-a) am ales ca
tem\ "EMINESCU {I MATEMATICA". Aceast\ activitate s-a
desf\[urat la LPS Roman `n ziua de
15.01.2008 (Ziua de na[tere a lui Eminescu),
fiind coordonat\ de SSMR- Filiala Roman, sub
directa `ndrumare a pre[edintelui filialei, prof.
Mihai Gavrilu] `n colaborare cu CCD- Neam] [i
LPS Roman.
Au participat cu lucr\ri prezentate `n plen:
1) Prof. univ. Miron Oprea- Univ. "Petrol [i
Gaze"- Ploie[ti
2) Prof. univ. Dan Oprea- Univ. "Al. I.Cuza"Ia[i

3) Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu- Roman


4) Prof. Gabriela Romano- CNRV Roman
5) Ing. Marilena Ungureanu- Gr. {colar
"Vasile Sav" Roman
6) Prof. Emil Ariton- Colegiul "Calistrat
Hoga["- P. Neam]
Profesorul Mihai Gavrilu] a `ncheiat simpozionul prin sus]inerea unei deosebite comunic\ri despre acest mare poet al romnilor,
pun`nd accent pe un punct important din via]a
poetului, `n care a fost foarte atras de [tiin]ele
exacte spun`nd "Dac\ ar fi urmat aceast\
chemare pentru... MATEMATIC| ar fi fost UN
MARE MATEMATICIAN [i cine i-ai fi luat locul `n
poezie?"
Auzind de frumuse]ea simpozioanelor organizate la Roman, anul acesta am avut ca participan]i colegi din aproape toate localit\]ile
jude]ului, dar [i din Gala]i, Tecuci, Ia[i.
Prof. M\rioara COST|CHESCU
Resp. catedr\ LPS Roman

"Etern este tot ce este `ntotdeauna de fa]\, `n acest


moment."

(Eminescu- Manuscrise, XXXII)


Formele fixe ale poeziei
(rondel, sonet, gloss\ etc.) pot fi
`n]elese ca reflect\ri ale nevoii
de varietate `n cadru invariant,
adic\ a ideii de algoritm, structur\ opera]ional\ fix\, care, aplicat\ mereu altor date d\ un
rezultat, pe aceea[i cale; ceea
ce face forma fix\ aplicat\ st\rii
poetice, rezultatul fiind altul [i
acela[i, poezie.

Prof. Alexandru
ONEL

Grup {colar "Vasile Sav"


Roman

POETUL DIN LACRIM|

(urmare din pag. 1)


opti v\ilor [i florilor (...)
Miros, lumin\ [i un c`ntec
nesf`r[it `ncet, dulce, ie[ind din
roirea flutura[ilor [i a albinelor
`mb\tau gr\dina [i casa.(...) La
zgomotul u[or fata-[i ridic\ ochii
alba[tri ca undele lacului".
"Eaa se uit\... P\ru-ii galben,,
Faa]aa ei luccessc `n lun\,,
Iaar `n ochii ei albaa[tri
Toaate basmele s-aadun\."
"c\ e[ti frumoas\, cred; c\ m\ iube[ti, `]i
mul]umesc; c\-mi oferi tot ceea ce tu crezi c\
m-ar face fericit, m\ face s\ fiu [i `n stare dea-mi jertfi via]a pentru tine. ~]i s\rut m`na pen-

EMINESCU {I MATEMATICA

tru voin]a ce ai, de-a m\ face fericit, de[i te


`n[eli c`nd crezi c\ amorul t\u de femeie m-ar
putea face fericit. Amorul este o nenorocire [i
fericirea ce mi-o oferi "venin".
"Luna limpede `nflorea ca o fa]\ de aur pe
seninul cel ad`nc al cerului".
"{i pe to]i ce-n ast\ lume sunt supu[i puterii sor]ii
Deopotriv\-i st\p`ne[te raza ta [i geniul
mor]ii".
"~n fa]\ lumea-i visul sufletului nostru. Nu
exist\ nici timp, nici spa]iu- ele sunt numai `n
sufletul nostru".
"tr\ind `n cerccul vosstru str`mt
Noroccul v\ petrecce,,
Ci eu `n lumeaa meaa m\ simt
Nemuritor [i recce."

REFORMA {I... DOMNU' TRANDAFIR


e zice, c\ domnul
Ministru al altor vremuri, l-ar fi g\sit pe
`nv\]\torul
lui
Sadoveanu priveghind la desc\rcatul
unui car cu f`n. Stau
[i m\ `ntreb ce-ar
g\si actualul nostru
ministru, dac\ `n
peregrin\rile sale l-ar
duce, f\r\ surle [i
tr`mbi]e mediatice, [i
`n [coli de la margine de lume [i
civiliza]ie? Cred c\ l-ar g\si
actualul Domnu Trandafir
`nfrunt`nd
noroaiele
lui
Dumnezeu sau frigul de mai
zilele trecute. ~n [coala lui- printre spin\rile de bivol ale
delurilor- merg`nd spre locul
apostolatului s\u: [coala.

Dac\ munca n-a fost p`n\ la


istovire l-ar mai vedea `necat `n
praf de cret\, iar `n puterea
nop]ii lumin\ la o fereastr\ `n sat
pentru c\ el trebuie s\ se
respecte ca om cu carte [i s\
studieze.
Pentru noul Domn Trandafir
trebuie f\cut mai mult. El nu trebuie s\ mai lucreze doar cu
creta la tabl\ ci [i cu calculatorul
(a[a cum se `nt`mpl\ aproape `n
fiecare [coal\) [i nu doar `n cele
cuprinse `n programe cu nume
cu impact mediatic. Are nevoie
de c\r]ile vremii de azi, de informa]ii de strict\ actualitate, pentru c\ REFORMA pe care o
`ntrupeaz\ `n fapte, a `n]eles-i [i
[i-a asumat-o cu toate
avatarurile ei, dincolo de
`nveli[ul vorbelor care au pro-

movat-o. Pentru c\ a `n]eles s-o


fac\ necondi]ionat, s\ modeleze
cea mai mare avu]ie a
meleagurilor
sale,
Omul,
dasc\lul `[i merit\ cu prisosin]\
locul `n sufletele celor care i-au
fost martorii generozit\]ii sale,
dar, mai ales `n sfera aten]iei
mai marilor societ\]ii. Pentru c\
Domniile `n fruntea bucatelor
[colii s`nt trec\toare, doar anonimul Domn' Trandafir, de l`ng\
talpa ]\rii, pe care [i el o zide[te
prin truda sa. Drept recompens\, el n-are nevoie de
medalii, s`nt mai de pre] medaliile care nu se v\d, s`nt `n interior
[i se simt. S`nt pece]ile sufletului
s\u trecute `n fiin]a poporului pe
care-l lumineaz\.

Prof. Valerian
PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

AI CARTE, AI PARTE?
(urmare din pag. 1)
lt anun]: Organizez excursii. C\ vocabulele
subliniate nu erau scrise corect, nu-i mare nenorocire. Marea nenorocire provine de la faptul c\,
agramatismul afi[at s-a generalizat. E semnalat
peste tot. Chiar [i `n Parlament. Pe str. Alexandru
cel Bun din municipiul capital\ de jude], fiin]eaz\ o
institu]ie de prestigiu. Pe frontispiciul ei apare
cuv`ntul ~MATRICULARE, scris cu majuscule. La
ghi[eele din aceea[i institu]ie se folose[te ~NMATRICULARE. Unde s-a gre[it? C\ majoritatea
firmelor din t`rg s`nt scrise `n limbi de circula]ia
interna]ional\, [ti]i [i dumneavoastr\. E bine? Dar
cu am\r\[tenii de r`nd ce ne facem? Treaba lor, vor zice
poliglo]ii. Ai carte, ai parte. Dac\ bi[ni]arii din fa]a Winmarkt ului au `nv\]at, schimb\ valut\ ilegal, la greu. Dasc\lii pensiona]i nu au bani pentru medicamente. A[a le trebuie,
dac\O statistic\ interna]ional\ de ultima or\ precizeaz\ c\
majoritatea liceenilor din Romnia ajung [omeri. Cum e posibil a[a ceva? Chiar a[a, cum???

Pag. 2

nainte de 1989, mul]i,


chiar foarte mul]i condeieri nu [i-au putut
`ncredin]a tiparului
crea]iile literare proprii, astfel c\ unii au
debutat, ulterior, la
v`rste
`naintate,
aproape de senectute, c`nd, de regul\, e
vremea
bilan]ului.
Ace[tia, totu[i, pot fi
considera]i noroco[i,
deoarece mult mai mare este
num\rul celor care au trecut la
cele ve[nice f\r\ a-[i vedea
`nscris numele pe o carte.
Un asemenea caz este [i
Anania-Coca Boureanu (n. 01. 04.
1905 d. 01. 05. 1981), militar de
carier\ (absolvent al Liceului
Militar din Ia[i, `n 1925; comandant de pluton pe Grani]a de Est a
Romniei Mari, pe Nistru; [ef al
Comenduirilor Oradea [i Arad;
participant la r\zboi, p`n\ `n Tatra)
care, dup\ ce a fost scos din
armat\ `n 1945 [i urm`nd cursuri
de contabilitate, va practica

aceast\ meserie p`n\ la pensionare (1965).


Dup\ instaurarea regimului
comunist, via]a lui Anania-Coca
Boureanu este asem\n\toare cu a
multor romni. ~n plus, a tr\it [i

potriv\, `n timpul c`t fusese


comandant la Odesa, a salvat
mul]i evrei [i comuni[ti urm\ri]i de
nem]i. (...) a fost ferm convins c\
va fi executat. C`nd ru[ii s-au convins c\ nu minte, l-au u[urat de

Note de lector:
POSTUME

de Anania-C
Coca BOUREANU

momente aproape incredibile,


dup\ cum afl\m dintr-o succint\
prezentare pe care i-o face fiul s\u
Romeo Boureanu: ,,La terminarea
programului, `ntr-o zi de august
1944, este r\pit (...) de un comando sovietic (...), urcat `ntr-un
camion [i scos la c`]iva kilometri `n
afara Aradului (...). Aici, dup\ un
interogatoriu (...), au constatat c\
nu f\cuse lucruri rele, ci, dim-

APOSTOLUL

cizme, ceas [i tabachera de aur [i


(...) i-au spus c\ poate pleca.
Stupefiat (...), dup\ scurte reprize
de fug\ (a[tept`nd `n orice
moment o rafal\ de ,,balalaic\!),
ajunge la o distan]\ la care focul
automatelor nu ar mai fi fost eficace [i `ncepe o fug\ s\n\toas\.
Poate nu este lipsit de importan]\ s\ preciz\m c\ autorul nostru a fost cunosc\tor al c`torva

limbi str\ine (germana, engleza,


franceza [i rusa), care, dup\ pensionare l-au ajutat s\-[i rotunjeasc\ veniturile, prin medita]iile
pe care le acorda.
Am f\cut acest\ prezentare
pentru a `ntregi portretul unui
autor ale c\rui versuri `n limba
romn\ ([i c`teva `n francez\) au
fost publicate de Editura ,,Venus,
prin grija fiului s\u ing. geolog
Romeo Boureanu, coleg de liceu,
la ,,Petru Rare[ din Piatra-Neam],
cu semnatarul acestor r`nduri.
Cartea pe care o prezent\m
acum poate fi etichetat\ ca eterogen\ din mai multe puncte de
vedere. Din cele peste o sut\
treizeci de poeme, patruzeci [i
cinci s`nt `n limba romn\, opt `n
limba francez\, treizeci [i trei s`nt
satire [i fabule, cincizeci, epigrame. {i `n ceea ce prive[te stilul
i se poate repro[a lipsa de
omogenitate. ~nt`lnim: pasteluri
influen]ate vizibil de Alecsandri,

Constantin TOM{A
(continuare `n pag. 3)

ianuarie 2008

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
"Angaja]i pentru o societate
`n schimbare"

e [i-aa propus Sindicatul


~nv\]\m``nt pentru 2008?
- Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam], `n spiritul valorilor [i misiunilor sale, va
ac]iona `n perioada
urm\toare `n mai multe
direc]ii. Una din acestea
prive[te `mbun\t\]irea
condi]iilor sociale de
munc\ [i salarizarea personalului din `nv\]\m`nt. De asemenea, pe dezvoltarea organiza]iei sindicale `n condi]iile acceler\rii procesului
de descentralizare [i continuarea procesului de profesionalizare a activit\]ii
sindicale.
Dorim
implicarea
organiza]iei sindicale `n `nf\ptuirea
unor reforme coerente [i sustenabile a
`nv\]\m`ntului preuniversitar, care s\
duc\ la compatibilizarea [colii
romne[ti cu standardele [i structurile
europene.
Nu `n ultimul r`nd, ne propunem
dezvoltarea parteneriatelor cu organiza]ii sindicale, non-guvernamentale [i
administrative, precum [i extinderea
unor rela]ii de colaborare cu alte astfel
de organiza]ii. Motto-ul sub care vom
ac]iona: "Angaja]i pentru o societate `n
schimbare"
Vom urm\ri pe fiecare direc]ie ca
organiza]ia sindical\ s\ r\spund\
nevoii de schimbare, s\ se plieze pe
exigen]ele perioadei urm\toare. ~n
consecin]\, ne-am propus pentru
fiecare direc]ie c`teva ac]iuni concrete.
- Cum poate interveni sindicatul
pentru `mbun\t\]irea condi]iilor sociale
pentru cadrele didactice?
- Am `nceput ac]iuni `nc\ din
2007, pe care le vom sus]ine `n continuare. P`n\ acum, acestea s-au concretizat prin adoptarea `n Parlament a
m\ririi cu 10% a salariului pe baz\
pentru cealalt\ categorie de personal
didactic, cu gradul II, definitivatul, sau
debutan]ii. Acest lucru va fi reglementat printr-o ordonan]\ de guvern pe
care o a[tept\m, dar care va fi elaborat\ cu data de 1 ianuarie. Adic\
oamenii vor primi aceste drepturi
salariate cu data de 1 ianuarie, identic
cu ordonan]a [i legea 220 care
prevedea m\ririle salariale pentru cei
cu gradul didactic I.
Vom `ncerca s\ particip\m cu
propuneri [i sugestii, ca prin federa]ia
noastr\ s\ gr\bim procesul de apari]ie
a legii salariz\rii pentru personalul
didactic din `nv\]\m`nt. Am ini]iat un

-C

pachet de propuneri pentru legile


`naintate de Ministerul Educa]iei,
privind statutul personalului didactic,
corelat cu legea salariz\rii. Ne intereseaz\ ca legea salariz\rii s\ fie astfel
conceput\ astfel `nc`t s\ respecte principiul "calitate a muncii reflectat\ `n
salariul cadrului didactic.
Vom elabora m\suri pentru stabilirea nomenclatorului bolilor profesionale din `nv\]\m`nt, care s\ permit\
acordarea anumitor indemniza]ii [i
care s\ permit\ acordarea unor
sporuri pentru fiecare categorie de

institu]iile de `nv\]\m`nt superior.


-22008 este un an important [i pentru organizzarea sindical\...
- ~n acest an vom organiza
alegeri la nivelul Sindicatului
~nv\]\m`nt Neam]. Data alegerilor nu a
fost `nc\ stabilit\, `ns\ acestea vor
avea loc `n prim\var\, sau la `nceputul
verii. ~nainte de acestea, vom
declan[a
alegeri
la
nivelul
organiza]iilor din [coli [i vom avea `n
vedere ca liderii ale[i s\ aib\ un anumit profil, `n primul r`nd profesional.
Bine`n]eles, vom `ncerca s\ ne con-

Interviu cu Gabriela Grigore,


consilierul Biroului Operativ al
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam]
lucr\tor `n `nv\]\m`nt. Ne referim aici
[i la personalul auxiliar, cel nedidactic.
-P
Putem spera c\, `n urma
m\surilor de acest gen, vom avea `n
`nv\]\m``nt numai cadre didactice calificate?
- Acesta este un deziderat al
`ntregii conduceri a `nv\]\m`ntului.
At`ta timp c`t se pune accentul pe calitatea actului educa]ional, trebuie s\
fim con[tien]i c\ nu se poate face calitate f\r\ profesioni[ti. Dac\ noi dorim
ca `n `nv\]\m`nt s\ avem profesioni[ti,
e normal s\ le acord\m un salariu
demn. Este binevenit\ [i ac]iunea
Guvernului prin care se ofer\ acei
100 de Euro pentru achizi]ia de carte.
Nu e normal s\ ceri unui om o activitate de foarte bun\ calitate, `n
condi]iile `n care el nu poate din salariu
s\ `[i sus]in\ nevoile privind co[ul minimal. Nu este vorba numai de alimente. Avem nevoie [i de informare:
de la internet, posibilitatea de
perfec]ionare continu\. Momentan
cadrele didactice fac `mprumuturi pentru a participa la cursuri de
perfec]ionare sau pentru a-[i
achizi]iona softuri educa]ionale.
- De anul acesta, softul
educa]ional trebuie s\ ia amploare `n
[coli. Nu crede]i c\ vor ap\rea probleme de acomodare pentru unele
cadre didactice?
- Nu cred. Din ce am observat, cei
de v`rsta a doua s`nt primii care se
`nscriu la aceste cursuri de
perfec]ionare, organizate [i prin Casa
Corpului Didactic, `n colaborare cu

tinu\m buna tradi]ie de a organiza


cursuri de formare pentru lideri sindicali.
Mai ales `n direc]ia `nsu[irii legisla]iei
`n domeniu, pe profilarea liderului. De
asemenea, ne propunem cre[terea
gradului de sindicalizare la nivelul
fiec\rei organiza]ii, pentru c\ numai
dovedindu-le c\ s`ntem o organiza]ie
care lupt\ pentru interesele lor putem
s\ `i atragem. Ne ax\m mai ales pe cei
din categoria personalului nedidactic,
unde mai avem probleme vis-a-vis de
`nregimentarea `n aceast\ organiza]ie.
Trebuie s\ le demonstr\m c\ [i pentru
ei noi ini]iem diferite m\suri. M\ refer
la secretari, informaticieni, contabili,
bibliotecari, oamenii de `ntre]inere,
f\r\ de care activitatea noastr\ ar
avea de suferit. Ne orient\m spre persoane tinere, cu abilit\]i de a folosi calculatorul, pentru a comunica mai u[or
cu federa]ia [i cu noi.
- Pe l`ng\ cursuri, sindicali[tii vor
primi sprijin [i `n alt mod?
- Ne continu\m preocup\rile pentru apari]ia ziarului nostru, Apostolul,
care va avea [i rubric\ special\ pentru
activitatea sindical\, inclusiv un curier
juridic. Din experien]a anilor preceden]i am observat c\ problema apare
atunci c`nd liderii din [coli nu au o
preg\tire fundamental\ privind legisla]ia `n domeniu. Vom avea grij\ s\ ne
moderniz\m infrastructura sindical\
prin informatizare, astfel `nc`t fluxul
informa]ional s\ ajung\ `n cel mai
scurt timp la membrii de sindicat.
Pentru aceasta, chiar [i Federa]ia ne-a
solicitat adresele de mail ale organi-

za]iilor din fiecare [coal\, pentru a


scurta timpul de informare [i de comunicare. Vom `ncerca s\ creem departamente noi, care s\ dea for]\,
coeren]\ [i coeziune organiza]iei. M\
g`ndesc la un departament pentru
`nv\]\m`ntul primar [i pre-primar, un
departament puternic, pentru c\
num\rul salaria]ilor care lucreaz\ `n
aceast\ categorie de copii este foarte
mare. Vom `nfiin]a [i o structur\ pentru
programe europene, pentru accesarea
de fonduri structurale, pe politici
educa]ionale, astfel `nc`t s\ putem s\
venim `n `nt`mpinarea noilor schimb\ri
care apar `n sistemul de `nv\]\m`nt.
Alegerile `n [coli vor `ncepe `n
prim\var\, astfel `nc`t, `n momentul `n
care organiz\m Conferin]a Jude]ean\,
s\ fie finalizate preg\tirile, alegerile pe
aceste structuri.
- Ce `[i propune sindicatul `n
domeniul reformei, mai ales `n
condi]iile `n care 2008 se anun]\ un an
foarte important din acest punct de
vedere?
-Ne vom plia activit\]ile [i `n
direc]ia reformei `nv\]\m`ntului. Este
un an plin `n aceast\ direc]ie. Dac\
investi]iile s-au f\cut `n sistem pe
partea material\, `n direc]ia form\rii [i
perfec]ion\rii
personalului
din
`nv\]\m`nt, cheltuielile au fost minime.
De aceea, noi salut\m ini]iativa ministerului de a `nscrie tot personalul `ntr-un
sistem de perfec]ionare, dar consider\m c\ nu este suficient. Degeaba
facem perfec]ionare cu cadrele didactice, dac\ nu `ncerc\m s\
perfec]ion\m curriculum, dac\ nu
`ncerc\m s\ aducem `mbun\t\]iri
manualelor [colare, dac\ nu `ncerc\m
s\ acredit\m oamenii no[tri `n direc]ii
care, p`n\ la data actual\, nu erau vizibile. Observ\m c\ ni se dau exemple, cum ar fi modelul `nv\]\m`ntului
finlandez, modelul francez, dar noi ar
trebui s\ ne pliem direc]ia noastr\ de
ac]iune pe realit\]ile noastre, cre`ndune propriul nostru model. ~nv\]\m`ntul
tradi]ional a avut [i o latur\ pozitiv\.
Nu trebuie s\ [tergem tot ce a fost bun
`nainte, ci s\ recl\dim [i s\ adapt\m
nevoilor pie]ii. At`t societatea, c`t [i
copiii, merg `ntr-o anumit\ direc]ie. Noi
nu am ]inut pasul cu modul `n care se
dezvolt\ aceast\ direc]ie. Am venit cu
modele care nu mai st`rnesc interesul
elevilor, a p\rin]ilor [i, mai mult, creaz\
[omeri.

A consemnat
Marius GHEGHICI

RIDICOLUL
MODERNISMULUI
iitorul sun\ frumos! Anul [colar 2008
- 2009 va fi plin de surprize. Asta
dovede[te c\ Reforma din
`nv\]\m`nt nu s-a gripat. Mai clar?
Dac\ proiectele elaborate de MECT aflate `n dezbatere public\ - vor fi
adoptate de Parlament, multe se vor
schimba `n [coala romneasc\.
Astfel , kinderii de la primar\, pe
l`ng\ corn [i lapte, vor primi [i sfielnice informa]ii despre cum se faccopiii.
Neglij`ndu-se total basmul cu barza. Da, da, a]i
citit bine! Pentru noua disciplin\ de `nv\]\m`nt
vor avea [i manuale de sexologie . S\ [tie
sex. Nume probabile? Via]a mea, un joc serios
sau Sex [i sexualitate. Dac\ la clasele mici,
g`g`licele vor primi no]iuni legate de la clasele
mai mari vor afla [i alte nout\]i interesante
despre homosexualitate, pedofilie [i zoofilie. C\
[i astea trebuie [tiute, e adev\rat. Surprinde
`ns\ naturale]ea cu care ini]iativele ministeriale
se scald\ `n ridicolul modernismului. Problema
e c\, chestia cu sexul, ca [i matematica sau
orice alt\ disciplin\ predat\ `n [coal\, se va lovi
de buba esen]ial\ a `nv\]\m`ntul na]ional: profesorii de la catedr\ [i elevii din b\nci. Sunt ei
preg\ti]i pentru o astfel de provocare? Mai ales
suplinitorii necalifica]i de la ]ar\. Preoteasa din
sat [i so]ia [efului de post. Dac\ da, e bine.
Asta `nseamn\ c\ progeniturile vor [ti sexul,
pentru ca altceva nu merge cu manelele. M\car
promiscuitatea s-o facem ca la carte.
Ce mai prevede Statutul personalului didactic `n plin\ dezbatere? Destule. Profesorii care
`[i vor iubi elevele [i studentele `npat [i nu de
la catedr\, vor avea mari necazuri. ~l pa[te destituirea din `nv\]\m`nt. Prin lege, nu mai ]ine
negocierea. Este strict interzis\ colectarea de
fonduri de la elevi sau de la p\rin]ii acestora
pentru cadouri sau protocol. Dasc\lii nu mai au
voie s\ fac\ medita]ii cu elevii din clasele la
care predau. Oare chiar se vor aplica toate
aceste restric]ii ? ~ntreb\m, deoarece pu[tanii
de la [coal\ [tiu totul despre sex. Cer manuale
de specialitate a[a, de sanchi. De unde [tiu?
Unii de la televizor, al]i din reviste, internet sau
chiar de la nenea \la din Germania, vecinul
str\in. Neam]ul care a stat un an `n cartier [i a
plecat rapid `nainte de a fi c\utat de poli]ie. Mai
bine, Ministerul Educa]iei ar acorda aten]ie mai
mare combaterii abandonului [colar. C\ s`nt
pline intersec]iile aglomerate de cer[etori tineri
cu cartoane legate de g`t. Ce scrie pe ele? D\-mi
[i mie zece mii s\ cump\r o p`ine! Nu v\ `ntristeaz\ situa]ia?
Dumitru RUSU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmare din pag. 2)

`n\ [i `n ceea ce prive[te prozodia, [i nu numai,


fiecare dintre ele fiind, parc\, o continuare, dintr-un
anotimp `ntr-altul, a poemului precedent, ceea ce a
determinat a[ezarea lor `ntr-o anumit\ succesiune
(,,Cu talent privighetoarea, / Primadon\ la solfegii, /
{i-a trezit toat\ p\durea / cu lungi triluri `n arpegii.
- ,,Feeria zorilor); nara]iuni `n versuri care duc cu
g`ndul al ,,Memento mori (,,Lungi ferestre ogivale,
u[i masive-n lemn sculptate, / sidefate-n arabescuri, cu z\voare-n fier forjat, / Decorau `ntreg
seraiul, d`nd aspectul de cetate / Locuin]ei destinate pentru pl`nset [i oftat. - ,,Fatma); imagini
bucolice, decupate din realitatea imediat\ specifice poeziei din
primele decenii ale secolului al XX-lea, desprinse parc\ din
crea]ia poe]ilor s\m\n\tori[ti (,,Azi m\tu[a Savasti]a a dat
sfoar\-n sat / c\ la noapte face clac\ pentru dezghiocat //...// cu
o tav\ plin\ / De pl\cinte rumenite, pe la to]i se-nchin\; / Un
fl\c\u cu-o plosc\ vine, d`ndu-le s\ bea / C`te-un g`t de rachiua[ din ploscu]a sa - ,,La clac\; v. [i ,,Pastoral\); poezii
`nc\rcate de nostalgie, `n care este evocat chipul mamei
(,,Mama, ,,Durere de mam\); versuri ocazionale (,,Ziua
Femeii, ,,De ziua ta, copile), ce sun\ tezist (,,S-]i faci o carier\
[i s\ munce[ti cu spor, / Ca patriei iubite s\-i fii folositor.),
scrise, parc\, anume pentru a fi recitate la serb\rile [colare
(,,Cu beteal\ argintie / E[ti g\tit ca o mireas\; / Tuturor, precum
se [tie, / Le-aduci bucurie-n cas\ / ... ,,Pomul de iarn\).
{i totu[i, cartea lui Anania-Coca Boureanu, ce con]ine
poeme ,,postume, scrise, dup\ datare, `ntre 1941 [i 1979, cu
mici `ntreruperi, iar dup\ localizare, la Piatra-Neam], Arad,
Avrig, Ia[i, este pl\cut\ la citit, pentru cititorii v`rstnici, mai ales
pentru parfumul de epoc\ pe care `l degaj\.

ianuarie 2008

Placheta mai con]ine: poezii erotice (,,De-ale lui Cupidon),


versuri pline de umor [i ironie, altele cu con]inut moralizator,
demne de ,,Urzica, revista acelor vremuri. Chiar ne-am `ntrebat dac\ nu a colaborat cu asemenea crea]ii la aceast\ publica]ie sau s-a mul]umit s\ le citeasc\ `ntre prieteni. Spumoase,
unele icisive [i chiar sarcastice s`nt epigramele adresate celor
slugarnici, needuca]i, l\ud\ro[i, arogan]i, `nfumura]i, chiulangii,

Note de lector:
POSTUME

de Anania-C
Coca BOUREANU
lene[i, be]ivi [. a., parc\ scrise `n spiritul normelor eticii [i
echit\]ii socialiste, dar care tr\deaz\ un talent aparte `n practicarea acestei specii.
Suntem siguri c\ Anania-Coca Boureanu, ca tr\itor `n Ia[i,
a cunoscut boema literar\, at`ta c`t exista la acea vreme, altfel
nu se explic\ poezia dedicat\, ,,in memoriam, ,,Poetului
George Lesnea, un poem scris a doua zi dup\ moartea excelentului traduc\tor al lui Esenin (6 iulie 1979), pe care poetul
nostru, dup\ mai pu]in de doi ani, `l va urma `n ,,lumea
umbrelor.
Merit\ men]ionate, ca fiind partea cea mai rezistent\ a
c\r]ii poemele meditative ce abordeaz\ teme ca: trecutul istoric
de vitejie al poporului romn, a[a cum a fost el prezentat `n
manualele [colare (,,A noastr\ este glia), timpul (,,Timpul,

,,Prezent hain), via]a [i moartea, destinul individual [i colectiv,


poetul pun`ndu-[i `ntreb\ri existen]iale, de cele mai multe ori la
modul retoric (De ce ne am\gim cu via]a ce-o tr\im? /.../de ce
mi te-ai n\scut? / Ce scop avu natura, c`nd mi te-a conceput?
/.../ De ce ni-i dat\ via]a? De ce o s\ murim?), dar niciodat\ nu
este invocat\ divinitatea, poate [i din cauz\ c\ aceste crea]ii au
fost concepute `ntr-o perioad\ c`nd ateismul trebuia declarat,
indiferent de credin]a fiec\ruia. A[a se explic\ [i de ce ,,pomul
de Cr\ciun este ,,pom de iarn\.
Nu pu]ine s`nt poemele meditative din care se degaj\ pofta
tonic\ de via]\ a autorului, care ]ine s\ precizeze c\ ,,nu s`nt
cum s`nt, c\ ,,... inima-mi n-a-mb\tr`nit / Nici sufletu-mi nu-i ofilit iar `n finalul poemului s\ sublinieze: ,,Dar nu figura mea conteaz\, ci inima-mi ce-n piept pulseaz\ / ~n ritm vioi [i tineresc /
Ce-mi d\ elan s\ mai tr\iesc., Anania-Coca Boureanu
dovedindu-se un foarte bun versificator, un versificator care
st\p`ne[te tehnicile prozodiei, dovedind chiar talent `n aceast\
direc]ie, fie [i atunci c`nd prelucreaz\ proze ale unor scriitori (v.
,,Iedul c\prioarei, dup\ Emil G`rleanu).
Poate cea mai reu[ite dintre textele meditative din aceast\
carte de ,,postume semnat\ Anania-Coca Boureanu este
poezia ,,Reverie pe care o transcriem `n `ntregime, g`ndindune c\ cititorii acestor r`nduri nu vor avea de unde-[i procura placheta: ,,Secven]e de dragi amintiri / Din tigva-mi c\runt\ irump.
/ Sunt semne de reedit\ri / Din vremea trecutului scump. /
Onirica lor pl\zmuire, / C`nd ele prin g`nd se ivesc, / Provoac\
nespus\ pl\cere / Oric\rui cu trup b\tr`nesc; / Calmeaza durerea ce-o simte / Oricine spre finele vie]ii, / C`nd ,,Parcele torc
pe-ndelete / Cel fir h\r\zit b\tr`ne]ii. / Dar data c`nd firul ]i-l taie
/ nicic`nd n-ai s\ po]i a o [ti / Secret\-i ca [i-ntr-o magie / {i
nimeni n-o poate ghici! / Oric`nd reveria `mi place / Iar gazd\,
solemn `i ofer, / ~n suflet culcu[ `i voi face, / Nimica `n plus nu-i
mai cer. (Ia[i, 1975)

APOSTOLUL

Antologia revistei
APOSTOLUL

NUMAI
POETUL
Numai poetul,
Ca p\s\ri zboar\
Deasupra valurilor,
Trece peste
nem\rginirea
timpului:
~n ramurile gndului,
~n sfintele lunci,
Unde p\s\ri ca el
Se-nntrec `n cnt\ri.
Mihai EMINESCU

Pag. 3

{COALA ROMNEASC|, LA ZI
Nevoia de modele
e la simplul mimetism practicat de copii la diferite
v`rste, la modalit\]ile de adaptare [i integrare
`ntr-un anumit mediu, oamenii au avut nevoie de
modele, acestea fiindu-le necesare at`t `n via]a
personal\ c`t [i `n cea profesional\. Privind la ceea
ce se `nt`mpl\ `n `ntreaga lume, facem o scurt\
analiz\ a societ\]ii contemporane romne[ti [i,
anticip`nd viitorul acesteia peste c`]iva ani, ne
`ntreb\m: cum [i c`nd se mai redreseaz\ poporul
romn [i ce facem cu genera]iile de m`ine? ~ntr-o
societate `n care manelele, telenovelele [i speran]a c`[tig\rii marelui pot la 6 din 49 ghideaz\ via]a de zi cu
zi a celor mai mul]i dinte noi, mai este nevoie de mentori? Ne
trebuie, sau nu modele de urmat? Dar s\ fie modele autentice
`n adev\ratul sens al cuv`ntului, valori reale pentru cultura [i
spiritualitatea romneasc\.
Ce `nseamn\ a avea un model? S\-i copiem sistemul de
valori [i, implicit, manifest\rile derivate din aplicarea acestuia?
Sau `nseamn\ s\ `n]elegem mecanismele care au dus la
construirea acelui sistem [i a bazelor adopt\rii credin]ei `n
adev\ratele valori?
Din p\cate, atunci c`nd imit\m un model nu `n]elegem
esen]a. El a ajuns acolo tocmai pentru c\ nu a respectat reguli
care l-ar fi putut limita, pentru c\ n-a vrut s\ se lase `nghi]it de
curentul majoritar. El este original. Nu a copiat pe nimeni ca s\
ajung\ unde este, croindu-[i singur drumul `n via]\ [i trudind
pentru fiecare c\r\mid\ pus\ `n construc]ia unei viziuni asupra
vie]ii. Aceasta constituie baza lucrurilor pe care le vedem noi
[i le admir\m, pe care `ncerc\m s\ le copiem sau pe care, de
cele mai multe ori, din neputin]a de a le `n]elege, le invidiem.
Din nefericire cei mai mul]i tineri s`nt ghida]i de pseudomodele ce promoveaz\ numai incultura [i nonvaloarea
(maneli[ti, politicieni corup]i [i ipocri]i, femei de succes etc.).
Vedetele, de orice fel ar fi ele, ajunse personalit\]i de invidiat doar prin mecanismul publicitar din mass-media, reprezint\
majoritatea modelelor adulate de milioane de oameni. Ca
orice produs frumos ambalat, la prima vedere cunoa[tem
numai ambalajul [i, `n ultim\ instan]\, copiem desenul de pe
pachet. Pentru cea mai mare categorie de romni conteaz\ cel
mai mult doar o simpl\ manifestare a modei, a limbajului sau
ma[inii. ~n aceast\ situa]ie modele-personalit\]i, care trebuie
s\ ne influen]eze profund mai ales pentru c\ au fost excep]ii,
r\m`n pe dinafar\.
Tr\im `ntr-o lume `n care diavolul nu vrea ca Becali s\
devin\ euro-parlamentar, iar Dan Diaconescu cerceteaz\ cu
vehemen]\ cazul Elodia [i nu ne mai r\m`ne timp pentru a
realiza o lectur\ (m\car pe diagonal\) a proiectului legii
`nv\]\m`ntului aflat `n dezbatere public\ pe site-ul M.E.C.T.
p`n\ pe 15 februarie 2008. De fapt, la ce mai e bun\ educa]ia?
Ce s\ mai pierdem timpul analiz`nd [i propun`nd amendamente, c`nd binecunoscutul film Inim\ de ]igan este urm\rit
pe ner\suflate de un e[antion destul de mare dintre romni.
C\ vom avea o lege a `nv\]\m`ntului mai bun\ sau mai pu]in
bun\ .. e partea a doua! C\ dup\ aceast\ lege se vor conduce destinele `nv\]\m`ntului [i ale educa]iei romne[ti o
bun\ perioad\ de timp mai pu]in conteaz\ pentru cei mai mul]i.
Oare p`n\ c`nd?!!
Drd. MIHAI FLOROAIA

Legile Educa]iei, `n dezbatere la Piatra Neam]


roiectul de Legi ale Educa]iei va
fi dezb\tut [i `n jude]ul Neam],
`n prezen]a unui reprezentant
al Ministerului Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului.
Discu]iile au loc pe 27 ianuarie,
cu participarea, din partea
MECT, a Gabrielei Gu]u, director `nv\]\m`nt preuniversitar.
La dezbatere s`nt a[tepta]i
reprezentan]i ai autorit\]ilor,
organiza]iilor neguvernamentale, cadre didactice, p\rin]i, elevi. Fiecare
`[i poate prezenta punctul de vedere [i
propunerile referitoare la proiectele privind
Legea ~nv\]\m`ntului Preuniversitar [i
Statutul Personalului Didactic. Toate ideile
vor fi analizate, centralizate [i transmise

Ministerului. Perioada de dezbatere, definitivat\ de MECT `mpreun\ cu inspectoratele [colare, este 14 ianuarie - 17 februarie. Inspectoratul {colar Neam] poate
organiza [i alte dezbateri dec`t cele realizate la solicitarea Ministerului Educa]iei.
"Este un act perfectibil, la care s-a
ajuns dup\ luni de munc\, `n urma consult\rii tuturor factorilor implica]i: sindicate,
rectori, reprezentan]i ai studen]ilor", a
declarat Cristian Adomni]ei. Ministrul a
subliniat c\ principiile pe care noul pachet
de legi inten]ioneaz\ s\ le introduc\ `n sistemul de `nv\]\m`nt nu vor fi modificate `n
urma inser\rii acestor propuneri.
"Proiectele nu vor suferi modific\ri `n ceea
ce prive[te principiile agreate de to]i cei
al\turi de care am realizat acest pachet.

Spre exemplu, cu to]ii au fost de acord cu


educa]ia pre[colar\ sau cu descentralizarea. Modific\rile vor viza formul\rile
din proiect, `n a[a fel `nc`t s\ nu fie cazul
unei implement\ri defectuoase a acestor
principii", a explicat ministrul Educa]iei.
Oricine dore[te s\ contribuie la
demersul MECT poate s\ o fac\ trimi]`nd
sugestiile pe adresa de e-mail
proiecte.legi@medc.edu.ro, pe forumul
dedicat special discut\rii acestora sau, `n
scris, pe adresa Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (Bucure[ti, str.
General Berthelot nr. 28 - 30, sector 1,
Bucure[ti). Sugestiiile considerate a fi
cele mai bune vor fi inserate `n forma
definitiv\ a proiectului.

Teste Na]ionale, `n sesiune special\


esiunea special\ a testelor na]ionale se desf\[oar\
`ncep`nd de pe 21 ianuarie, prima zi de `nscrieri.
Examenul este deschis tuturor absolven]ilor de gimnaziu, inclusiv din 2007, care nu au promovat sau nu
s-au prezentat la examenele de capacitate sau testelor
na]ionale din anii anteriori. La `nscriere, fiecare candidat trebuie s\ prezinte la secretariatul [colii unde a
absolvit gimnaziul buletinul/ cartea de identitate, certificatul de na[tere [i o fotografie recent\, tip
buletin/carte de identitate, care se va aplica pe legitima]ia pentru concurs. De asemenea, candidatul va
completa o cerere- tip de nscriere. La dosar i se va
ad\uga [i foaia matricol\ pentru clasele I - VIII. Directorul [i
secretarul unit\]ii [colare au obliga]ia de a depune dosarul
candidatului la centrul de testare la care este arondat\ unitatea
de `nv\]\m`nt. De corectitudinea datelor transmise centrului de
testare r\spunde directorul unit\]ii la care candidatul a absolvit

cursurile gimnaziale. ~n situa]ia `n care candidatul [i-a schimbat


domiciliul, lucru probat prin buletin/carte de identitate, acesta se
poate `nscrie la un centru de testare, stabilit de comisia jude]ean\
din jude]ul `n care locuie[te. n afara acestei situa]ii, `nscrierea `n
alt jude] este permis\ numai cu aprobarea Comisiei Na]ionale.
~nscrierile pentru sesiunea special\ a testelor na]ionale s`nt
deschise p`n\ pe 25 ianuarie.
Examenul se va desf\[ura dup\ urm\torul program:
4 februaarie: limbaa [i literaaturaa romn\ (scriss);
5 februaarie: limbaa [i literaaturaa matern\ (scriss);
6 februaarie: matemaaticc\ (scriss);
7 februaarie: istoriaa romnilor [i geograafiaa Romniei (scriss).
Rezultatele se vor afi[a pe 9 ianuarie, c`nd se pot depune
contesta]ii. Acestea vor fi rezolvate `n urm\toarea zi, iar pe 11
februarie vor fi afi[ate rezultatele finale.

Trei directori din Neam],


premia]i de Minister
aria Lupu (Colegiul
Na]ional
Calisrat
Hoga[),
Elisabeta
Gr\mad\
([coala
St`nca- Pipirig) [i
Petric\ Sandu (Liceul
cu Program Sportiv
Roman) au fost premia]i
la "Gala directorilor
2007", organizat\ de
Ministerul Educa]iei, `n
luna decembrie a anului
trecut. Evenimentul s-a aflat la a
doua edi]ie [i a reunit cei mai buni
directori de unit\]i [colare din ]ar\
`n 2007. Au primit distinc]ii 149 de
conduc\tori, c`te 3 din fiecare
jude], respectiv 6 din Bucure[ti. Lor
li s-au al\turat 10 directori de

palate [i cluburi ale copiilor [i tot


at`]ia ai liceelor sau cluburilor
sportiv [colare. Fiecare dintre cei
premia]i a primit 10000 lei pentru
[coala pe care o conduce [i o
diplom\ de merit pentru activitatea
de management.
"Gala Directorilor" este o
ini]iativ\ a ministrului Educa]iei [i
are ca obiectiv stimularea [colilor
romne[ti pentru a oferi servicii de
calitate beneficiarilor, p\rin]i [i
elevi. Criteriile de evaluare au fost
stabilite de c\tre MECT [i au avut
la baz\ excelen]a `n activitatea
managerial\, iar selec]ia a fost
realizat\ de c\tre Inspectoratele
{colare Jude]ene.

Salarii mai mari


`n 2008

re[terile salariale `n 2008, realizarea unui


nou contract colectiv de munc\ pentru
2009 [i elaborarea unei legi a salariz\rii
personalului din `nv\]\m`nt au fost principalele subiecte ale `nt`lnirii dintre ministrul
Educa]iei, Cristian Adomni]ei, [i pre[edin]ii
celor patru federa]ii sindicale reprezentative pentru `nv\]\m`ntul preuniversitar [i
superior. A fost stabilit un calendar al
negocierilor salariale, care cuprinde [i discu]ii cu
reprezentan]ii Ministerului Municii [i ai Ministerului
Economiei [i Finan]elor.
" Ne intereseaz\ tot personalul din `nv\]\m`nt [i
mai ales ne intereseaz\ s\ sprijinim intrarea `n sistem
a tinerilor profesori, bine preg\ti]i, oferindu-le salarii
mai mari", a declarat ministrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Plec`nd de la o bibliografie
bogat\ [i riguros verificat\
am `ncercat s\ oferim celor
interesa]i
de
evolu]ia
`nv\]\m`ntului pe meleagurile
nem]ene un instrument de
lucru necesar [i a[teptat totodat\. La baza acestei sinteze
st\ multitudinea datelor
oferite de cercetarea istoric\,
date care prezint\ evolu]ia
`nv\]\m`ntului nem]ean de-a
lungul vremii ca [i leg\tura cu
evolu]ia `nv\]\m`ntului [i culturii pe plan
na]ional.
~n epoca medieval\ primele date
despre `nv\]\m`ntul nem]ean apar la
1407, c`nd domnitorul Moldovei, Alexandru
cel Bun [i mitropolitul Iosif Mu[at dau
hrisovul prin care unesc m`n\stirile Neam]
[i Bistri]a [i dau `n grija stare]ului Domi]ian
de la Neam] c\r]ile celor dou\ m\n\stiri.
Cel mai vechi manuscris slavon
datat 1424 scris `n Moldova [i intitulat
Omiliile lui Grigore de Nazianz atest\
existen]a [colii de copi[ti [i miniaturi[ti de
la m\n\stirea Neam] a lui Gavril Uric.
La 1429 Gavriil de la Neam], fiul lui

Pag. 4

Uric, scrie celebrul Tetraevanghel cu


miniaturi (la comanda lui Alexandru cel
Bun [i a doamnei sale Marena) manuscris p\strat la Biblioteca Bodleyana din
Oxford, exemplar care constituie o

Eftimie, stare] la Neam] continu\


cronica lui Macarie dup\ 1551 cu referiri la
ultimii ani ai domniei lui Petru Rare[ [i a
excentricilor s\i fii, Ilia[ [i {tefan. Figura
central\ a Cronicii sale r\m`ne Alexandru

limba romn\.
S\ amintim [i noua [coal\ de
copi[ti [i traduc\tori care a func]ionat la
m\n\stirile Secu [i Neam] `n timpul
(1775 1794) c`t a fost stare] al M\n\stirii

Din istoria `nv\]\m`ntului nem]ean


capodoper\ a [colii de copi[ti [i miniaturi[ti de la Neam].
~n anul 1472 tot `n [coala de la
m\n\stirea
Neam]
ieromonahul
Ghervasie
copiaz\ traducerea din
slavon\ (f\cut\ `nc\ din 1335) a
Sintagmei lui Matei Vlastariso culegere
de legi penale [i civile care se va folosi in
cancelariile Moldovei.
Episcopul Macarie al Romanului,
fost stare] la m\n\stirea Neam]
redacteaz\ `n 1542 prima form\ a
Cronicii Moldovei de la 1504 `nainte pe
care o va continua p`n\ la anul 1551. El
este primul dintre cronicarii romni care
folose[te `n cronica sa un limbaj literar
artistic.

L\pu[neanu c\ruia cronicarul `i laud\


`n]elepciunea, bl`nde]ea [i bun\tatea.
B\nuit de domn c\ ar fi avut leg\turi cu
pretendentul {tefan M`zg\, Eftimie fuge `n
Ardeal spre a sc\pa de m`nia domnului [i
cu toate acestea nu a schimbat nimic din
ce scrisese `n cronic\ pozitiv despre
domn.
La 25 decembrie 1747, Grigore
Ghica, `n cea de a treia domnie, d\
hrisovul considerat cel mai important pentru `nfiin]area [colilor din Moldova. Astfel
iau fiin]\ primele [coli cu predarea `n
limba romn\ `ntre care [i [coala din
localitatea Roman.
~n octombrie 1766 in fiin]\ [i la
Piatra Neam] prima [coal\ cu predarea `n

Neam] arhimandritul Paisie Velicicovski


(cuviosul Paisie a c\rei pomenire se
s`v`r[e[te la 15 noiembrie), cel care a dat
un nou suflu `ntregii ortodoxii.
Trecem la epoca modern\, amintind
faptul c\ `n Tipografia M\n\stirii Neam]
apare pentru prima dat\ in limba romn\
Scrisoarea Moldovei sau Descrierea
Moldovei a `nv\]atului domn Dimitrie
Cantemir.
~n anul 1839 iau fiin]\ [coli
`ncep\toare `n localit\]ile Bozieni [i
Dolje[ti din ]inutul Romanului.
Logof\tul Lupu Bal[, [eful guvernului din Moldova d\ la 21 decembrie
1840 anaforaua prin care propune domnitorului s\ se treac\ de urgen]\ la

APOSTOLUL

`nfiin]area de [coli `ncep\toare `n toate


satele care num\rau peste o sut\ de
familii.
La 8 noiembrie 1841 a luat fiin]\
[coala `ncep\toare din localitatea Piatra
Neam] care a avut ca prim profesor pe
Emanoil Filipescu, ajutat de Dimitrie
Nanu. Se pare c\ aceasta a fost o [coal\
particular\.
Cinci ani mai t`rziu, la 1 aprilie
1846 `[i deschid por]ile [colile de catihe]i
din mai multe centre din Moldova, printre
care cele din ora[ele Piatra Neam],
Roman [i F\lticeni.
Tot `n anul 1846 ia fiin]\ prima
[coal\ `ncep\toare din T`rgu Neam] av`nd
ca profesor pe C. Paulini. Unii sus]in c\
prima [coal\ din T`rgu Neam] s-a `nfiin]at
`nc\ din 1827.
La 30 noiembrie 1849
Departamentul averilor biserice[ti [i al
`nv\]\turilor publice face cunoscut arhimandritului Neonil, stare]ul m\n\stirilor
unite Neam]u Secu s\ deschid\ c`te o

prof. Maria CUCU{


`nv. Nicolae FLORIAN
(continuare `n pag. 5)

ianuarie 2008

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, AZI


Investi]ii
`n gr\dini]e

ni]e, situa]ia fiind mai bun\ la


grupele preg\titoare, unde procentul de acoperire este de 99%.

inisterul Educa]iei,
Cercet\rii
[i
Tineretului continu\
`n 2008 programul
guvernamental de
investi]ii. Vor fi f\cute
investi]ii `n domeniul
transportului [colar,
`n vederea diminu\rii
num\rului de clase
comasate, clase `n
care se realizeaz\
`nv\]\m`ntul simultan. Acesta este `ns\ numai un
exemplu, lista investi]iilor programate de minister `n "anul cel
mai bogat al `nv\]\m`ntului" fiind
mult mai lung\. Dup\ cum a precizat Mihai L\c\tu[u, inspectorul
[colar general, "elementul principal `l constituie continuarea
construc]iilor [colare. Ca noutate ar ap\rea programul de
educa]ie pre[colar\. Acest program `nseamn\ c\ se trece la un
proiect na]ional privind construc]ia de gr\dini]e. Motiva]ia
este faptul c\ `n multe zone au
fost retrocedate cl\diri `n care se
desf\[ura `nv\]\m`nt primar [i
pre[colar, iar noi s`ntem obliga]i
s\ asigur\m spa]iile pentru
accesul la educa]ie a tinerilor.
De asemenea, avem situa]ii `n
care natalitatea este `n cre[tere,
iar faptul c\ s-a ajuns `n momentul de fa]\ s\ fie prelua]i `n sistemul educativ copiii de la 3 ani,
se impune s\ avem noi spa]ii
educative.
Evident, programul este
multianual, anul acesta este
doar `nceputul s\u. Noi avem o
propunere de aproximativ 80 de
unit\]i de acest gen. Vor fi [i filtre, astfel `nc`t s\ fie selectate
priorit\]ile. Se va ]ine cont de
num\rul
de
copii,
de
pozi]ionarea terenului, dar [i de
sprijinul acordat de comunit\]ile
locale, pentru c\ ele trebuie s\
pun\ la dispozi]ie terenurile".
Conform informa]iilor centralizate la Inspectoratul {colar al
Jude]ului Neam], numai `n Piatra
Neam] ar fi aproximativ 170 de
copii pentru care trebuie asigurate spa]ii `n gr\dini]e. P`n\ `n
momentul de fa]\ au fost g\site
3 spa]ii pentru construirea unor
noi institu]ii de acest gen. Alte
priorit\]i s`nt `n Sagna,
Grum\ze[ti [i Bicaz. Din datele
oficiale, cam 15% dintre copiii
pre[colari nu "`ncap" `n gr\di-

Calculatoare
`n [coli

De c`]iva ani, a demarat programul de dotare a unit\]ilor de


`nv\]\m`nt cu tehnic\ de calcul.
Multe unit\]i de `nv\]\m`nt `nc\
a[teapt\ s\ fie incluse `n program. ~n acela[i timp, cele care
au beneficiat de investi]ii de
acest gen au deja nevoie de noi
calculatoare. "Programul na]ional continu\ cu o serie de elemente privind tehnica de calcul.
Este vorba de investi]ii `n utilizarea tehnologiilor didactice
moderne. Este prev\zut `n programul MECT s\ continue asigurarea de unit\]i de tehnic\ de
calcul, respectiv programe 4+1
(4 calculatoare plus server),
10+1, 24+1, `n func]ie de popula]ia [colar\ din unitatea de
`nv\]\m`nt. Dup\ cum este
cunoscut, aceste programe s`nt
`ncepute de ceva timp, iar acum
se impune ca aceia care au
beneficiat de primul program s\
fie redota]i, pentru c\ s-au uzat
[i moral, dar [i fizic unit\]ile de
calcul respective", a precizat
inspectorul [colar general, Mihai
L\c\tu[u.

Reabilitarea
[colilor
Chiar [i anul trecut au fost
f\cute investi]ii importante `n
reabilitarea [colilor. Cu toate
acestea, un num\r important de
unit\]i
[colare
nem]ene
a[teapt\, `n continuare, s\
primeasc\ avizul sanitar de
func]ionare. Multe situa]ii s`nt cel
pu]in ciudate. Comuna `n care
func]ioneaz\ [coala are re]ea de
alimentare cu ap\, [coala este
bran[at\ la sistem, `ns\ acesta
nu func]ioneaz\ din cauz\ c\
oamenii nu au dorit ap\ `n gospod\rii. ~n aceste condi]ii, `n
ciuda
investi]iilor
privind
bran[area [colilor la re]ea, la
robinete nu curge ap\. Anul
acesta se dore[te crearea unor
sisteme separate de alimentare
cu ap\ pentru [coli: "Continu\
reabilitarea
unit\]ilor
de
`nv\]\m`nt
[i
asigurarea
utilit\]ilor. Dorim ca toate
unit\]ile de `nv\]\m`nt s\ aib\
avizul sanitar. S`nt comunit\]i

pentru care s`nt realizate elemente de aduc]iuni de ap\.


Exist\ ap\ curent\ `n comun\,
`ns\ instala]iile respective nu
func]ioneaz\. De aceea, este
prev\zut `n programul ministerului realizarea de instala]ii de
captare [i filtrare a apei, `n a[a
fel `nc`t sistemul s\ fie independent de cel din comun\, astfel
`nc`t fiecare unitate [colar\ s\
primeasc\ avizul sanitar. Este
un program nobil, un program
mare, binevenit pentru toate
comunit\]ile", a precizat Mihai
L\c\tu[u.

Unde `[i ]in


orele profe sorii de sport?
Toat\ lumea cunoa[te legea
care impune ca [i elevii din ciclul
primar s\ fac\ orele de sport cu
profesori de specialitate. Numai
c\, `n momentul `n care s-a dat
legea, nu s-a ]inut cont de faptul
c\ profesorii de educa]ie fizic\
nu prea au unde s\ `[i ]in\ orele.
Dac\ prim\vara [i toamna e mai
simplu, elevii put`nd fi du[i pe
terenurile de sport, iarna este o
adev\rat\ problem\, din cauza
lipsei s\lilor de sport. ~ncet, dar
sigur, se va rezolva [i aceast\
problem\, dup\ cum asigur\
Mihai L\c\tu[u: "Din anul precedent, legea 146 (legea ce permite ca `nv\]\m`ntul primar,
educa]ia fizic\ s\ fie realizat\ de
cadru didactic specialist) este `n
conexiune cu un program
na]ional privind construc]ia de
s\li de sport. Nu mai dorim s\

existe [coli unde elevii fac


educa]ia fizic\ `n clas\, sau pe
holurile [colii. Vor fi [i s\li de
sport mai mici, `n func]ie de
num\rul de elevi din unit\]ile de
`nv\]\m`nt, at`t `n mediul urban,
c`t [i `n cel rural. Noi am solicitat
102 s\li de sport. Prioritate, `n
func]ie de aloca]iile bugetare,
vor avea acele unit\]i unde performan]a `n educa]ie fizic\ este
mai mare, evident, cuplat cu
num\rul de copii `n zona respectiv\".

Propuneri
pentru
pachetul de
legi privind
educa]ia
Pachetul de legi pentru
educa]ie este `n dezbatere public\ p`n\ pe 18 februarie.
Dezbaterile vor putea avea loc `n
toate unit\]ile de `nv\]\m`nt, dar
[i `n cadrul Inspectoratului
[colar. Fiind un ansamblu de legi
strict legate de educa]ie, toat\
lumea trebuie s\ studieze aceste legi. Cet\]enii pot s\ `[i spun\
p\rerea [i pe forumul ministerului, iar cadrele didactice au
ocazia s\ fac\ acest lucru [i `n
consiliile profesorale, `n consiliile
de administra]ie, `n cabinetul
metodic. La Neam] au avut loc
deja dou\ dezbateri, una cu
directorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt
[i o a doua la care cei de la
Inspectoratul {colar au invitat
parlamentarii. Important este ca
to]i oamenii s\ se reg\seasc\ `n

aceste legi organice care vor fi


utilizate pentru sistemul nostru
educativ, pe o perioad\ mai
`ndelungat\, mai ales `n
condi]iile `n care, de la copii,
cadre didactice [i p`n\ la p\rin]i
[i bunici, tot\ lumea este afectat\ de aceste noi legi). Ideal ar
fi s\ nu mai avem aceea[i
situa]ie ca la legea 84, cu
ad\ugirile [i modific\rile ulterioare, ci s\ fie un pachet de legi
complet [i coerent.

Profesori
care nu se vor
mai reg\si `n
comisiile de
evaluare
Modul `n care s-au corectat
tezele cu subiect unic a ajuns `n
aten]ia celor de la Inspectoratul
{colar Jude]ean. Aceasta, dup\
ce s-au eviden]iat discrepan]e
mari `ntre notele ini]iale [i cele
primite de elevi dup\ rezolvarea
contesta]iilor: "S`ntem cei care,
obligatoriu,
vom
aplica
metodologiile `n vigoare, chiar
dac\ unele situa]ii s`nt nepl\cute
[i se poate ajunge [i la proceduri
penale. Din 11 ianuarie s-au
centralizat contesta]iile pentru
tezele ]inute `n luna decembrie.
Tezele au fost analizate `n
comisia de contesta]ii. S-au
ob]inut rezultatele respective,
care au fost consemnate `n catalog. Punctual, avem situa]ii `n
care fluctua]ia este de la plus 2,5
la minus 1,20. Asta `nseamn\ c\

s`nt cazuri `n care notele s-au


dat fie `n plus, fie `n minus. La
matematic\, pentru clasa a VIIa, au fost 58 de teze, dintre care
14 au suferit modific\ri de p`n\
1,6 puncte. La clasa a VIII-a, tot
matematic\, din 58 de teze, doar
7 au suferit modific\ri ale notei
ini]iale. La Limba [i Literatura
Romn\, pentru clasa a VII-a,
din 141 de teze, doar 48 s`nt
modificate. Este vorba de aproximativ 30%. La clasa a VIII-a,
din 300 de teze, au fost modificate notele la 126 de teze, adic\
un procent asem\n\tor. {i la
Geografie [i Istorie au fost teze
cu note contestate. Au fost modificate notele la 9 din cele 24 de
teze la Geografie, [i 16 din 64 la
Istorie. Procentul s-a men]inut
cam acela[i. Asta nu `nseamn\
c\ este ceva `mbucur\tor pentru
noi. Ca situa]ii deosebite, la
matematic\ de clasa a VII-a ni
se pare deosebit o tez\ cu 1,8
puncte `n plus. Noi, `n aceast\
situa]ie, trebuie s\ cercet\m
cine este persoana, care este
echipa care a f\cut corectura
ini]ial\, pentru a afla de ce nu a
aplicat baremul, pentru c\ acesta este un etalon na]ional. Nu
s-a respectat fie pentru c\ dumnealor au lucrat superficial, ceea
ce `nseamn\ c\ nu merit\ retribui]i pentru activitatea desf\[urat\ [i nu vor mai face parte,
`n nici un caz, din urm\toarele
comisii de evaluare, ale
urm\toarelor teze, sau de la
testele na]ionale din februarie",
a subliniat Mihai L\c\tu[u.

Marius GHEGHICI

PARTENERIATE NOTABILE
hiar dac\ elevii Colegiului Na]ional de Informatic\ au un
program dens [i cu ambi]ii de a ob]ine performan]e la nivel
european,ei [i-au g\sit timp pentru a d\rui o raz\ de
bucurie elevilor cu dizabilit\]i din {coala Special\,,Al
Ro[ca" `nv\]`ndu-i s\ descopere tainele acestui prieten al
epocii moderne- calculatorul.
Tocmai `n sfera lor de cunoa[tere, copiii cu dizabilit\]i
prezint\ diverse probleme de comunicare,probleme care
s`nt accentuate de diferi]i factori de mediu familial, [colar
sau social.
A privi mai atent spre calculator [i a-l utiliza ca [i
partener de psiho-terapie, ra]ional dar sub strict\ supraveghere [i
`ndrumare -este ca [i cum ai privi printr-o fereastr\ minunat\, lumea
care te `nconjoar\ [i care se mi[c\ `ntr-un ritm pe care de multe ori nu
`l `n]elegi.
Atunci c`nd prive[ti spectacolul vie]ii prin fereastra ,,calculatorului"
`nve]i `n termeni accesibili [i grada]i s\ nu fii str\in `n lumea ce te
`nconjoar\.
Oricare ar fi,un material didactic nu are totu[i calit\]ile materialului
audio-vizual utilizat pe calculator care ofer\ o explozie de informa]ie,
culoare [i sunet.

Solicitarea exerci]iilor -joc senzoriale [i perceptiv-motrice


favorizeaz\ educarea unor deprinderi de autonomie personal\ [i
social\, ce induc o mai bun\ socializare [i integrare.
~n acest sens ca bibliotecar [i `ndrum\tor al Cercului de informatic\ din {coala Special\ ,,Al Ro[ca" Piatra Neam] am ini]iat un
parteneriat educa]ional cu elevii Colegiului Na]ional de Informatic\.
Am g`ndit acest,, arc" `ntre genera]ii diferite sub denumirea
,,Calculatorul prietenul copiilor" pentru `mbog\]irea experien]ei elevilor
cu dizabilit\]i din [coala noastr\ dar mai ales pentru a le oferi un model
de ]inut\ [colar\, un mod de a lucra cu responsabilitate, o modalitate
de a con[tientiza valoarea practic\ a soffturilor educa]ionale.
Activit\]ile desf\[urate au oferit nout\]i `n domeniu, verificarea
calculatoarelor, sfaturi tehnice de utilizare oferite cu c\ldur\ de elevii
Colegiului Na]ional de Informatic\ ce lucreaz\ sub `ndrumarea
inginerului de sistem Ovidiu Nechita.
Orele petrecute `mpreun\ au transformat timpul liber al elevilor
`ntr-o modalitate eficient\ de a parcurge activitatea educativ-terapeutic\ `ntr-un demers modern ce d\ fiec\rui elev [anse egale la
educa]ie.

Bibliotecar, Emilia MORO{ANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmare din pag. 4)
coal\ pe l`ng\ fiecare din
aceste l\ca[uri pentru copiii
s\tenilor
de pe mo[ia
m\n\stirii.
Cu cheltuiala m\n\stirilor Neam] [i Secu se construie[te la T`rgu Neam]
localul care va fi cunoscut sub
denumirea
de
{coala
Domneasc\
inaugurat\
`mpreun\ cu Spitalul de domnul
Moldovei
Grigore
Alexandru Ghica la 16
octombrie 1852. Por]ile acestei [coli se
vor deschide practic la 1 iunie 1853, iar
unul dintre profesori era vestitul Popa
Duhu (Iasia Teodorescu) cel descris at`t
de sugestiv de fostul elev, Ion Creang\.
~n ianuarie 1854 se deschide
prima [coal\ de fete din Piatra Neam].
La M\n\stirea Neam] s-a scris
despre [coala stare]ului Ilarie de la 1821
[i cea a stare]ului Neonil de la 1834, [coli
despre care nu se [tiu prea multe `ns\
acestea par a fi precursoarele Seminarului
de la Neam] `nfiin]at `n mai 1855, rector al
acestei [coli fiind numit la 1 ianuarie 1856

ianuarie 2008

preotul Genadie Petrescu. In 1856 [coala


func]iona cu 5o de elevi `ns\ `n condi]ii
deosebit de grele cum g\sim consemnat
`n scrierile calug\rului Sofronie V`rnav.
~n 1856, la 25 februarie a fost dat\
circulara prin care se prevedea introducerea alfabetului latin `n [colile din ]ar\.
Din octombrie 1856 `ncepe s\
func]ioneze prima [coal\ de fete din
ora[ul Roman.
Scoala de la M\n\stirea Neam]
`nc\ mai func]iona `n anul 1860 cu 4 clase
primare [i dou\ gimnaziale, av`nd [ase
profesori [i 75 de elevi cum ne informeaz\
George Radu Melidon.
La 9 noiembrie 1859, Departamentul de Cultur\ [i Instruc]iune Public\
face cunoscut lui Ioan Cartu care studiase
muzica la Paris, trebuin]a de a se face un
cor de muzic\ vocal\ de la M\n\stirea
Neam]ului. Corul de la Neam] dorindu-se
a fi un model pentru c`ntarea coral\ din
`ntreaga ]ar\. Ion Cartu organizeaz\ o
[coal\ de muzic\ la M\n\stirea Neam] [i
c`te dou\ clase de muzic\ la Agapia [i
V\ratic. Ini]iativelor sale s-a opus `ns\ mitropolitul Meletie care a pus neblagoslovenie [i [colile s-au `nchis cur`nd.
Urma[ii au dus `ns\ mai departe activi-

tatea muzical\ [i datorit\ lor avem azi frumoasele coruri armonice religioase care
`nc`nt\ miile de credincio[i prezen]i la slujbe `n toate bisericile ]\rii.
La data de 2 decembrie 1877,
Calistrat Hoga[ este destituit din func]ia
de director al gimnaziului din Piatra
Neam].
~n ora[ul Roman se `nfiin]eaz\ la 1
decembrie 1879, din ini]iativ\ privat\, o
[coal\ de meserii.
La 1 octombrie 1881 Ion Luca
Caragiale este numit revizor [colar pentru
jude]ele Suceava [i Neam].
~n anul 1885 s-a `nfiin]at `n localitatea P`nce[ti Dragomire[ti, ]inutul
Roman, pe mo[ia statului o [coal\ inferioar\ de agricultur\.
La 22 aprilie 1895 s-a pus piatra
fundamental\ la noul local de [coal\ din
V`n\tori Neam] construit cu cheltuiala
arhimandritului Chiriac Nicolau din
M\n\stirea Neam] [i inaugurat la 8
octombrie 1895. ~n 1897 arhimandritul
Chiriac Nicolau doneaz\ [colii o bibliotec\ cu peste 5ooo de volume.
Piatra Neam] este ora[ul `n care
`ncep`nd cu 1 octombrie 1896 apare
Revista societ\]ii corpului didactic din

jude]ul Neam] Cu c`te un num\r `n


fiecare lun\ revista va d\inui p`n\ `n
anul 1909.
25 noiembrie 1898 este ziua `n
care a fost elaborat\ decizia ministerial\
prin care se `nfiin]eaz\ `n `ntreaga ]ar\
32o de biblioteci populare s\te[ti; c`te
zece astfel de biblioteci `n fiecare jude].
~n anul 1899 a luat fiin]\ `n localitatea Bistri]a din jude]ul Neam], din dispozi]ia Ministerului Lucr\rilor Publice
[coala de meserii care avea durata de
studii de cinci ani [i dispunea de
urm\toarele ateliere: fier\rie, l\c\tu[\rie,
t`mpl\rie [i rot\rie.
~n anul 1901 se `nfiin]eaz\ [colile
elementare de meserii precum [i [coli
inferioare de meserii. In jude]ul Neam] se
`nfiin]eaz\ o astfel de [coal\ la Roman.
{coli elementare de meserii se vor
`nfiin]a `ncep`nd cu luna martie 1902 la
Bicaz [i `n localitatea Porce[ti (Moldoveni
azi) l`ng\ Roman.
Primele ateliere de industrie casnic\ patronate de Ministerul Industriei [i
Comer]ului au fost `nfiin]ate la T`rgu
Neam] `n anul 1911.
~ntre 1 [i 3 iulie 1912 s-a ]inut la
Roman cel de al IX-lea congres

APOSTOLUL

`nv\]\toresc din Romnia, manifestare


care nu a atins nivelul congreselor anterioare. ~ntre alte teme s-au dezb\tut: a)
rolul educativ al [colii primare [i
`mbun\t\]irea st\rii materiale a [colilor
primare rurale; b) despre pedepsele aplicate `nv\]\torilor.
Din anul 1912 `ncepe s\
func]ioneze {coala Normal\ de ~nv\]\tori
Gheorghe Asachi din Piatra Neam],
[coal\ care va juca un rol `nsemnat `n
dezvoltarea `nv\]\m`ntului romnesc .
Tot la Piatra Neam] ia fiin]\ `n anul
1917 o [coal\ de legumicultur\ care avea
terenul de practic\ la D\rm\ne[ti, la distan]a de 2 kilometri de [coal\.
~n anul 1919 se `nfiin]eaz\ la Piatra
Neam] {coala Normal\ de ~nv\]\toare.
La 16 iunie 1929 are loc congresul
Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Roman
care a avut la ordinea de zi: a) chestiunea
salariz\rii [i a celorlalte drepturi ale
`nv\]\torilor, `ntre]inerea [colilor primare,
legea obligativit\]ii `nv\]\m`ntului [.a.
George Burdun public\ `n acel an la
Piatra Neam] Educa]ia prin instruc]ie `n
lumina pedagogiei herbartiene [i
Evolu]ia idealului educativ.

Pag. 5

INSTITU}II PERFORMANTE
Educa]ie modern\
la Colegiul Tehnic Piatra Neam]

O experien]\ unic\:

Louvain-la-Neuve

nfiin]at\ `n 1425, la ini]iativa papei Martin al V-llea,


Universitatea Catolic\ din Louvain (Belgia)
reprezint\ una dintre cele mai vechi institu]ii academice europene. A debutat cu 4 facult\]i: arte,
drept, drept canonic [i medicin\. ~n 1517 a fost
fondat un colegiu unde se studiau limbile: latin\,
greac\ [i ebraic\, iar `n 1636 s-aa inaugurat biblioteca central\ a universit\]ii.
Louvain-lla-N
Neuve este un ora[ universitar
creat `n mod artificial din cauza certurilor lingvistice ale anilor 1960, c`nd studen]ii flamanzi doreau ca studen]ii francofoni s\ plece din Louvain.
Pe 18 septembrie 1968 a fost aprobat planul de expansiune al
sec]iei francofone, iar c`teva s\pt\m`ni mai t`rziu s-aa declarat
sciziunea oficial\ a universit\]ii `n Katholieke Universiteit
Leuven [i Universit Catholique de Louvain.
Universitatea din Louvain-lla-N
Neuve fiind sub patronaj
catolic, Facultatea de Teologie [i drept canonic `[i are sediul
chiar `n punctul central al ora[ului `ncadr`ndu-sse `ntre celelalte
facult\]i componente: Facultatea de [tiin]e filosofice,
Facultatea de drept, Facultatea de [tiin]e economice, sociale
[i politice, Facultatea de filozofie [i litere, Facultatea de psihologie [i de [tiin]e ale educa]iei, Facultatea de [tiin]e aplicate
[i Facultatea de inginerie biologic\ [i agronomic\.
Dup\ anul 2004, Universit Catholique de Louvain face
parte din Academia Louvain, iar prin Declara]ia de la Bologna
[i-aa reformat `n profunzime `nv\]\m`ntul [i cercetarea la toate
specializ\rile.
Ast\zi, `n cadrul universit\]ii activeaz\ peste 15.000 de
studen]i la care se adaug\ 5.000 de studen]i str\ini proveni]i
din Europa, Asia [i Africa. Un imens campus universitar ce
`nconjoar\ practic ora[ul ofer\ cazare num\rului mare de studen]i belgieni [i str\ini. Manifest`nd seriozitate [i real interes
pentru cunoa[tere, studen]ii au serioase deprinderi privind
activitatea [tiin]ific\ [i cultural\.
Cele 6 mari biblioteci ale universit\]ii (Biblioteca general\
de [tiin]e umaniste, filozofie, psihologie [i [tiin]e ale educa]iei,
drept, economie [i [tiin]e sociale, [tiin]e exacte) `mpreun\ cu
Centrul general de documentare con]in un num\r de peste
1.500.000 de volume, la care se adaug\ peste 5.000 de titluri
ale periodicelor, colec]ii de microfilme, CD-R
ROM, carte veche
[i colec]ii de manuscrise. Pe l`ng\ toate acestea nu trebuie s\
uit\m bogata [i diversificata baz\ de date bio bibliografice [i
periodicele on line.
Caracterizat\ prin seriozitate, exigen]\ [i o permanent\
deschidere spre nou, `mbin`nd tradi]ionalul cu modernul,
Universitatea Catolic\ din Louvain (Louvain-lla-N
Neuve), ofer\
tuturor celor interesa]i (studen]i, masteranzi, doctoranzi, cadre
didactice, cercet\tori) o viziune modern\ asupra studiului [i
cercet\rii `n domeniile sus men]ionate.
Studiul [i cercetarea la o asemenea universitate modern\
cu `ndelungat\ [i diversificat\ experien]\ [tiin]ific\, cu un corp
profesoral de elit\ aflat `ntr-oo permanent\ colaborare cu
diverse institu]ii universitare [i de cercetare din `ntreaga lume,
ne ofer\ [ansa de a contribui real cu nout\]i `n fiecare domeniu [i de a ne schimba optica de abordare [i prezentare a
subiectelor aflate `n studiu.
Drd. MIHAI FLOROAIA

umea profesiilor se
afl\ `ntr-o rapid\
schimbare,
iar
`nva]\m`ntul profesional [i tehnic din
Romnia reflect\
aceste schimb\ri
ap\rute `n noul
model de societate
bazat pe informa]ie
[i cunoa[tere.
Infuzia
de
tehnologie `n domeniul muncii
a dus la redefinirea conceptelor legate de a[tept\rile
angajatorilor cu privire la ceea
ce `nseamn\ o persoan\ educat\. De aceea {coala de Arte
[i Meserii ca [i liceul tehnologic ofer\ elevilor posibilitatea de
a dob`ndi abilita]i [i cuno[tin]e
ce reflect\ necesita]ile sectorului economic. Cele mai importante s`nt : abilita]ile de comunicare, abilita]i de lucru `n
echip\, aptitudini de organizare a timpului, flexibilitatea,
adaptabilitatea la nou, g`ndirea
critic\ etc.
}in`nd cont de aceste considerente domeniul Fabricarea
produselor din lemn, ca [i alte
domenii, au intrat `n programul
de reform\ prin care
proiectarea curricular\ este
realizat\ pe baza Standardelor
de preg\tire profesional\ pe
trei niveluri de preg\tire progresiv\.
Structura arborescent\ a
preg\tirii asigur\ calific\ri
specifice fiecarui nivel de pregatire prin {coal\ de Arte [i
Meserii. ~n liceul nostru, [colariz\m o parte din calific\rile
acestui domeniu.
Nivelul I de preg\tire
desf\[urat pe doi ani de
studiu, clasa a IX-a, preg\tire
`n domeniu, iar clasa a X-a
preg\tire general\ `n calificarea : lucr\tor `n t`mpl\rie.
Nivelul II de preg\tire,
clasa a XI-a an de completare,
asigur\ continuarea pregatirii
de specialitate `n domeniul
Fabricarea produselor din
lemn, `nceput\ la nivelul I , `n
cadrul c\reia elevii vor par-

curge unit\]i de competen]\


tehnice generale [i tehnice
specializate specifice calific\rii
de t`mplar universal.
Nivelul III de pregatire `n
domeniul Fabricarea produselor din lemn, la care au
acces absolven]ii nivelului II,
se desf\[oar\ pe doi ani de
studiu , clasa a XII-a [i a XIII-a
ruta progresiv\ [i asigur\
preg\tirea `n specializarea
tehnician `n prelucrarea lemnului.

`nalt nivel. Pentru asigurarea


leg\turii [coal\-agent economic, se organizeaz\ vizite sau
stagii de pregatire practic\ la
agen]ii economici din zon\,
unde elevii au contact direct cu
disciplina muncii, iar tranzi]ia
de la [coal\ la locul de munc\
se face treptat prin testarea
propriilor abilit\]i, competen]e
[i capacit\]i de `n]elegere pentru rezolvarea diferitelor probleme, care le va permite s\-[i
g\seasca mai u[or un loc de

Elevii care vor parcurge


cele trei niveluri de preg\tire
vor de]ine trei certificate de
calificare specifice fiecarui
nivel, recunoscute `n Uniunea
European\, care de fapt monitorizeaz\ modul de organizare,
desf\[urare [i evaluare a sistemului de `nv\]\m`nt prin
{coal\ de Arte [i Meserii.
Pe l`ng\ aceste calific\ri la
Colegiul Tehnic elevilor li se
ofer\ `ncep`nd din anul [colar
2008-2009 posibilitatea de
calificare prin ruta direct\ a
liceului tehnologic ca tehnician
proiectant produse finite din
lemn, pe patru ani de studiu IXXII.
Tehnicile moderne de
instruire, baza material\ a
[colii, dotarea atelierelor la
standarde europene permit
desf\[urarea unor activit\]i
teoretice [i practice la cel mai

munc\ `n ]ar\ sau `n spa]iul


Uniunii Europene sau s\-[i
deschid\ propria afacere.
~n var\ anului 2007, liceul
nostru a fost primul `n ]ar\ care
a
achizi]ionat
Pachetul
educa]ional Nova 5000 pentru
activit\]ile de la Catedra de
prelucrarea lemnului.
Acest produs modern de
`nv\]are, Nova5000, a fost
dezvoltat pentru a `ndeplini
cerin]ele profesorilor [i elevilor,
ajut`nd [coala s\-[i transforme
metodele de educare [i
`nv\]are.
Nova 5000 aduce inova]ie,
interfa]\ prietenoas\, tehnologie permisibil\ claselor de
curs, direct `n m`inile elevilor.
Nova 5000 integreaz\ toate
func]iile
unui
calculator
obi[nuit, cu achiz]ia de date [i
softuri matematice. Produsul
este destinat aplica]iilor la

orele de biologie, matematic\,


fizic\, chimie , tehnologie [i
altele. Nova 5000 a fost proiectat pentru educa]ie av`nd sistem de pornire rapid\, dispozitiv Wireless `ncorporat, softuri
de informare [i educa]ie, rezisten]\ bun\ `n timp a bateriei,
echipament compact, durat\
lung\ de via]\, softuri de
management [i multiple aplica]ii `n `nv\]\m`nt : Paint prin
sistemul Fourier, compatibil cu
Office (Word, Excel, Power
Point), vizualizarea fi[ierelor
PDF prin sistemul Fourier,
vizualizarea de imagini prin
sistemul Fourier, Media player,
navigarea pe Internet prin
Internet Explorer 6, verificare
de e-mailuri. Acest produs ne
ofer\ [i posibilitatea de a dezvolta informa]ii [i inova idei dar
poate fi folosit [i pentru managementul [colii.
~n anul 2006, Pachetul
educa]ional Nova 5000 a fost
premiat
la Congresul
Interna]ional pentru Educa]ie
pentru cel mai bun pachet
privind raportul calitate/pre]
Catedra de prelucrare a
lemnului de la Colegiul Tehnic
a organizat `n noiembrie 2007
o activitate cu tema Nova
5000, primul PC portabil dedicat `nv\]\m`ntului [i aplica]iilor
de laborator unde produsul
pentru educa]ie modern\ a
fost prezentat de un specialist
din Brasov, drd. Petru Epure.
La acest eveniment au participat cadre didactice din Piatra
Neam], Tg. Neam] [i alte
localit\]i din jude].
Tot ce ne mai dorim ar fi ca
Nova 5000 s\ func]ioneze eficient `n liceul nostru, iar elevii
de gimnaziu s\ opteze pentru
noi, Colegiul Tehnic [i pentru
specializ\rile din domeniul
Fabricarea produselor din
lemn.
ing. Iuliana
P|TRA{CU,
Colegiul Tehnic
Piatra Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
{TIA}I C| ELIAS
CANETTI S-A
A N|SCUT
~N BULGARIA?
evista FEED BACK din Ia[i
(director, poetul Daniel Corbu)
public\ `n nr. 11-12/2007 un
interesant interviu cu Elias
Canetti, acordat lui Andre
Miller, `n traducerea lui Daniel
Stuparu. Iat\ cum arat\
biografia autorului celebrului
roman "Orbirea", `n c`teva
cuvinte, ale sale:
"Primii [ase ani de via]\
i-am petrecut `n Bulgaria,
unde m-am [i n\scut, la
Dun\re, `n Ruse, dup\ care ne-am mutat
`n Anglia. Prima [coal\ la care am mers a
fost `n Anglia, prima limb\ pe care am vorbit-o a fost spaniola veche, spanioleza,
apoi am `nv\]at engleza, ca a doua limb\,
iar apoi p\rin]ii mei, care erau destul de
`nst\ri]i, au adus `n cas\ o guvernant\
fran]uzoaic\, [i astfel am `nv\]at [i
franceza, ca pe a treia limb\; apoi tat\l
meu a murit, `nc\ t`n\r, iar mama mea,

Pag. 6

care iubea foarte mult Viena [i care fusese la [coal\ acolo, s-a mutat la Viena
`mpreun\ cu noi, cei trei b\ie]i. ~n drum
spre Viena - era var\ - mama mea a decis
s\ afcem o escal\ `n Lausanne [i mi-a
predat germana vreme de trei luni de zile
cu metode aproape teroriste, ca s\ pot
merge `n [coal\ direct `n clasa corespunz\toare v`rstei mele de atunci".

"LABI{ NU A MURIT
~NTR-U
UN ACCIDENT, CI
LA MIJLOC A FOST
O M~N| CRIMINAL|"
~ntr-un interviu acordat de Stela
Covaci (prieten\ foarte apropiat\ de
Nicolae Labi[, `mpreun\ cu so]ul ei Aurel
Covaci) revistei KITEJ-GRAD nr. 12/2007
(revist\ cultural\ lunar\ a comunit\]ii
ru[ilor lipoveni din Romnia, redactor [ef,
poetul Nichita Danilov) se fac noi
dezv\luiri despre moartea lui Nicolae
Labi[:
"Labi[ a b\ut [i apoi s-a dus la
Cap[a, unde a dat peste ni[te
necunoscu]i, printre care [i o femeie,

balerina Maria Polevoi, care l-a invitat la


ea. S-au `nt`lnit `n sta]ia de tramvai, ca s\
nu vad\ cei cu care erau la mas\ c\ se
duc `mpreun\. Labi[ [i cu aceast\
balerin\ [i-au dat `nt`lnire `n sta]ie, la
Col]ea, unde era acel tramvai nenorocit.
Sigur pe urmele sale era un agent, acela[i
sau altul. El a urcat `n tramvai, care

Re
evista prese
ei
lite
erar
re
sta]iona acolo. Tramvaiul, deci, nu venea,
ci era `n sta]ie. O chestiune bizar\: de obicei, tramvaiele erau retrase la depou la
orele 12 noaptea. ~n noaptea tragic\ tramvaiul 13 `[i prelungise `n mod misterios
programul. Labi[ locuia `n Dude[ti. {i
tramvaiul `[i f\cea rondul `n fa]a spitalului
Col]ea. Deci, f\cea dou\ sta]ii, prima [i
apoi a doua `n fa]a Muzeului {u]u, de
unde trebuia s\-l ia pe Labi[. Femeia `l
a[tepta. Labi[ n-a fost atent c`nd tramvaiul a oprit. Cineva s-a urcat `n tramvai,

un b\rbat. Labi[ a observat c\ tramvaiul


`ncepe s\ porneasc\, pe strad\ era
ghea]\. Labi[ a dat s\ se urce [i a ezitat.
Maria Polevoi `l tr\gea s\ mearg\ cu ea.
C`nd a v\zut c\ Labi[ s-ar putea s\ nu se
urce `n tramvai, b\rbatul a vrut s\
coboare. A dat s\ coboare, dar de fapt l-a
`mpins. Dup\ care b\rbatul a disp\rut.
Balerina Maria Polevoi s-a dus vis-a-vis la
Col]ea [i a chemat ni[te infirmieri".
Labi[, care a fost con[tient p`n\ la
moartea sa de dup\ accident i-a povestit
Stelei Covaci: "Am c\zut, am v\zut roata
venind spre capul meu, dar `n tot acest
timp sim]eam cum cineva m\ `mpinge cu
picioarele. De c`teva ori am sim]it asta".
Stela Covaci declar\ c\ b\rbatul care l-a
`mpins a venit al spital la Labi[ [i i-a spus
c\ `i pare r\u de ce s-a `nt`mplat: "Eu din
gre[eal\ te-am `mpins sub ro]i".

SERGIU CELIBIDACHE,
~N AMINTIREA SO}IEI
SALE IOANA
~n revista JURNALUL LITERAR nr.
17-20/2007 a ap\rut un foarte interesant

APOSTOLUL

interviu acordat Ilenei Corbea de c\tre


Ioana, so]ia lui Sergiu Celibidache. ~ntrebat\ de aceasta cum era Sergiu `n intimitate, c`t de greu i-a fost s\ tr\iasc\ `n
preajma unui dirijor celebru, Ioana `[i
aminte[te cu nostalgie:
"N-a[ spune c\ a fost foarte greu.
Poate nici u[or nu era. Nu [tiu. Mie mi s-a
p\rut a fi un dar de la Dumnezeu,
bine`n]eles. Era un om care `[i cuno[tea
valoarea, de[i nu ]i-o ar\ta niciodat\.
Adesea era ca un copil. Te jucai cu el, era
vesel, era amuzant. Nu venea acas\ ca
s\ arate [i s\ se impun\ c`t de genial este.
A fost, bine`n]eles, [i greu, `n sensul c\ de
la `nceput a trebuit s\ m\ obi[nuiesc cu
felul lui de a fi, cu obieciurile, cu comportamentele lui. De exemplu, `nainte de concerte `[i f\cea rug\ciunea. Trebuia deci s\
te pliezi dup\ programul lui, s\ fii foarte
punctual. ~ntodeauna erau acele 5 minute
de reculegere [i de singur\tate de dinaintea concertului, pe care el le respecta cu
sfin]enie. Dac\ nu era a[a, ca romnc\ nu
a[ fi ajuns niciodat\ at`t de punctual\".

OCHELARIST

ianuarie 2008

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

JOCUL DIDACTIC

ocul didactic ajut\ la


instruirea copiilor, le
consolideaz\
cuno[tin]ele despre
lumea `nconjur\toare.
Ele `mbin\ armonios
elementele instructive
[i exerci]iul cu elementele distractive.
Jocul este o
ac]iune f\r\ o utilitate
imediat\, dar generatoare de distrac]ie [i
reconfortare, de sentimentele de
pl\cere [i bucurie. Datorit\ spontaneit\]ii, jocul reclam\ o `mbinare
armonioas\ `ntre cerin]ele situa]iei
de joc [i aptitudinile celor care se
joac\.
Din punct de vedere istoric,
r\d\cinile jocului se pierd `n negura timpurilor. ~n opinia lui Johan
Huizinga "jocul este mai vechi
dec`t cultura, pentru c\ no]iunea
de cultur\, oric`t de incomplet ar fi
ea definit\, presupune `n orice caz
o societate".
Datorit\ caracterului s\u formativ, jocul influen]eaz\ dezvoltarea personalit\]ii elevului. Ed
Claparede spunea c\ principala
trebuin]\ a copilului este jocul.
Acesta este puntea ce poate uni
[coala, via]a, activitatea ce-i permite copilului s\ se manifeste conform naturii sale, s\ treac\ pe
nesim]ite la munca serioas\.
Datorit\ faptului c\ elevul acumuleaz\ sentimentele [i interesele, `[i structureaz\ opera]iile [i
ac]iunile f\r\ a resim]i efortul,
`nv\]area prin intermediul jocului
se realizeaz\ economicos [i eficient. De aceea jocul este considerat `n teoria pedagogic\, modalitatea de asimilare a realului la

activitatea proprie (Jean Piaget),


asigur`nd elevului largi posibilit\]i
`n
activitatea
intelectual\.
Juc`ndu-se, copilul reu[e[te s\
asimileze realit\]ile intelectuale,
acestea r\m`n`nd exterioare
inteligen]ei lui. ~n perioada
copil\riei, jocul este practica dezvolt\rii fiind adoptat pentru multiplele sale func]ii formative.
~n perioada copil\riei, nu se
realizeaz\ o reproducere identic\
a realit\]ii, ci, prin joc, copilul
transfigureaz\
obiectele,
fenomenele, rela]iile, ceea ce presupune capacitatea de abstractizare, iar prin exerci]iu, procese
senzoriale.
Prin
joc,
copilul
`[i
`mbog\]e[te via]a afectiv\ [i, `n
acela[i timp dob`nde[te `n mod
progresiv capacitatea de a-[i
st\p`ni emo]iile. El `nva]\ s\
reac]ioneze sincer, pozitiv sau
negativ fa]\ de ceea ce este bun,
frumos, moral [i fa]\ de ceea ce
este r\u, imoral. Copilul g\s[te
cea mai eficient\ recompens\ `n
`nsu[i faptul de a se juca.
Latura voli]ional\ este intens
solicitat\ `n joc. ~n acest sens,
jocul cu reguli devine o metod\ de
maxim\ eficien]\. Dac\ jocul "De-a
v-a]i ascunselea" cere s\ nu se
vorbeasc\ spre a nu fi g\si]i u[or
de cel care caut\, copiii g\sesc
resursele unei t\ceri prelungite
ceea ce `n alte situa]ii este greu de
realizat.
Eficien]a jocului depinde de
cele mai multe ori de felul `n care
`nv\]\torul [tie s\ asigure concordan]a `ntre tema jocului [i materialul didactic existent, de felul `n
care [tie s\ foloseasc\ exprimarea verbal\, `ndrum`nd elevii

~N SPRIJINUL ELEVILOR
DIN CICLUL PRIMAR
prin `ntreb\ri, r\spunsuri, indica]ii,
explica]ii, aprecieri. Prin joc, se
`nva]\ cu pl\cere, elevul devine
interesat fa]\ de activitatea ce se
desf\[oar\, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai
curajo[i [i cap\t\ `ncredere `n
capacit\]ile lor dar [i mai mult\
siguran]\ `n r\spunsuri.
Experien]a demonstreaz\ c\
jocul didactic permite reluarea,
`ntr-o form\ mai dinamic\ [i atractiv\ a cuno[tin]elor predate, ceea
ce favorizeaz\ repetarea [i `n final
fixarea acestora.
Jocul didactic se poate organiza cu succes `n `nv\]\m`ntul primar la toate disciplinele [colare `n
orice moment al lec]iei. De exemplu, exist\ jocuri geografice pentru
clasa a IV-a: "Rebusul geografic",
"Ghicitori geografice", "{arade
geografice", ex: Ora[- nume de
fat\? - Constan]a; ora[ plutitor? Corabia; nume de imperiu? Roman, sau jocul "Pescuitul": se
iau trei co[ule]e [i `n ele se pun
bile]ele cu anumite elemente
geografice: ora[ele, apele,
formele de relief ale jude]ului. Trei
elevi "pescuiesc" c`te un bile]el, `l
desfac, `l citesc [i rezolv\ cerin]a;
ex: "Localiza]i pe hart\ ora[ele din
jude]ul nostru".
O categorie de jocuri ce las\
c`mp liber creativit\]ii, at`t
`nv\]\torului c`t [i elevilor, se
refer\ la jocurile instructive cu
roluri. Utilizarea acestor jocuri
pentru elevii primelor clase dezvolt\ posibilit\]ile de exprimare
liber\. De exemplu jocul "~n drum
spre [coal\": se prezint\ elevilor o
`nt`mplare tr\it\ de un elev `n
clasa I, care merg`nd spre [coal\
a cobor`t din autobuz la o sta]ie

gre[it\ [i s-a r\t\cit. La `ndemnul


`nv\]\torului, elevii, constitui]i `n
grupe, `[i exprim\ p\rerile, sugestiile cu privire la situa]ia copilului [i
la situa]iile posibile, le compar\ [i
le apreciaz\. Rezolvarea unei astfel de situa]ii- problem\ permite
activitatea `n grup prin utilizarea
unor procedee: ascultarea, observarea, analiza, alegerea solu]iei
optime, interpretarea rolurilor,
exprimarea concluziilor. Cadrul
didactic poate elabora variante, `n
func]ie de posibilit\]ile de
`n]elegere, de exprimare [i de
interpretare
ale
copiilor,
solicit`ndu-i cognitiv, ac]ional [i
afectiv, prin `ntreb\ri ce abordeaz\
domeniul posibilului: Ce s-ar fi
putut `nt`mpla?, Cum crede]i c\ va
proceda?, De ce nu a procedat
`ntr-un anume fel?, Voi cum a]i fi
procedat?
Realizarea jocului presupune
mai multe etape:
preg\tirea jocului
preg\tirea materialului
necesar
preg\tirea clasei `n vederea desf\[ur\rii jocului
desf\[urarea jocului
recompense
Prin folosirea jocului se poate
stabili un climat favorabil conlucr\rii fructuoase `ntre copii, `n
rezolvarea sarcinilor jocului.
Jocul didactic cultiv\ elevilor
dragostea pentru studiu, le stimuleaz\ efortul sus]inut [i `i determin\ s\ lucreze cu pl\cere, cu
interes, at`t `n cadrul lec]iilor, c`t [i
`n afara lor.

~nv. Petru DUMITRU

{c. Gen. nr. 1 Z\ne[ti

BUCURIE {I TRISTE}E
osirea s\rb\torilor de iarn\ este un prilej de bucurie at`t pentru cel mic, c`t [i pentru cel mare.
Cel mic a[teapt\ cu ner\bdare sosirea lui Mo[ Cr\ciun
[i dac\ se poate s\ aduc\ `n sacul lui multe daruri.
Cel mare `[i aminte[te de anii copil\riei cu mult\ pl\cere
[i `n Seara Sf`nt\ poveste[te copiilor [i nepo]ilor lui despre
obiceiurile de iarn\, despre tr\istu]a `n care str`ngea colaci,
mere [i nuci, `n urma colindului, uratului [i sem\natului.
Nepo]eii nu prea `n]eleg bucuria bunicului, c`nd, fiind mic, se
`ntorcea acas\ obosit de pe la casele gospodarilor c\rora le
urase cele de cuviin]\ [i ner\bd\tor, num\ra c`]i colaci sau
c`te nuci [i mere a primit, [i, dac\ avea norocul, c`torva b\nu]i, adormea
fericit, iar a doua zi, `n ziua Sf`ntului Cr\ciun, mergea bucuros, cu toat\
familia la Biseric\, s\ primeasc\ Sf`nta `mp\rt\[anie, [i abia la
`ntoarcere gusta din masa de Cr\ciun.
Este foarte bine c\ am progresat, dar, din p\cate ast\zi, micile daruri
de suflet din trecut s`nt `nlocuite cu calculatoarele `n fa]a c\rora copiii
no[tri petrec cel mai mult timp. Astfel, nu se mai bucur\ de ie[irile `n aer
liber, de Cr\iasa alb\ cu jocurile ei, nu mai ascult\ pove[ti clasice, dar s\
le povesteasc\, nici at`t.

Pentru a aduce `n sufletele copiilor [i a familiilor acestora bucuria


s\rb\torilor de iarn\, am participat cu grupa de copii la patru ac]iuni care
au marcat acest moment:
1.Festivalul pre[colarilor Datini [i obiceiuri de iarn\;
2.Serbarea `nchinat\ na[terii Domnului nostru Isus Hristos [i sosirii
lui Mo[ Cr\ciun;
3.Prezentarea unui scurt program de colinde la Slujba de Cr\ciun `n
Biserica Sf. Mina;
4.Pentru b\tr`nii din Centrul Social Pietricica, c\rora, pe l`ng\ programul de colinde, stea, ur\tur\, sorcov\, copiii le-au oferit o lucrare proprie: o crengu]\ de brad `mpodobit\ de ei cu mult\ dragoste, iar p\rin]ii
acestora le-au oferit fructe [i dulciuri.
Odat\ cu micile daruri de suflet, copiii le-au d\ruit o `mbr\]i[are
cald\ [i un s\rut bunicilor, `n ochii c\rora se citea `n egal\ m\sur\:
BUCURIE {I TRISTE}E.
La mul]i ani 2008!
Anul 2008 s\ v\ aduc\ tuturor romnilor mult\ s\n\tate [i numai
bucurii!

Educatoare Raveica VLAD

Gr\dini]a cu P.P. Nr.5 Piatra-Neam]

JOCUL DE ROL

METOD| ACTIV - PARTICIPATIV|


DE ~NV|}ARE
ocul de rol se `nscrie conform clasific\rii metodelor de `nv\]\m`nt, `n categoria mai general\ a
jocului didactic.
Jocul didactic se caracterizeaz\ printr-o
`mbinare specific\ a unei sarcini instructive cu
elemente de joc.
Prin cerin]ele pe care le impune
participan]ilor, de a-[i asuma roluri, de a respecta
reguli, de a elabora planuri de rezolvare, de a lua
decizii, de a compara [i evalua rezultatele, jocul
didactic creeaz\ cadrul organizatoric `n care se
dezvolt\ curiozitatea [i interesul elevilor pentru con]inutul studiat, spiritul de investigare [i se formeaz\ deprinderile elevilor
de folosire spontan\ a cuno[tin]elor dob`ndite.
Jocul de rol (rol playing) reprezint\ o form\ de aplicare [i
utilizare `n `nv\]\m`nt a psihodramei metod\ psihoterapeutic\.
Este o metod\ activ\ de predare `nv\]are [i se bazeaz\
pe simularea unor func]ii, rela]ii, activit\]i, procese, fenomene,
sisteme etc. ~ntr-o activitate de `nv\]are conceput\, proiectat\
[i desf\[urat\ prin jocul de rol, elevii devin actori ai vie]ii
sociale, pentru care se preg\tesc, ai interpret\rii fenomenelor
[i proceselor naturale pe care se str\duiesc s\ le `n]eleag\;
juc`nd rolurile corespunz\toare acestora, `[i formeaz\ anumite
competen]e, abilit\]i, atitudini, comportamente [i convingeri.
Valorificarea eficient\ a acestei metode presupune
cunoa[terea de c\tre institutor a unor concepte ca: rol,
statut, contrapozi]ie, pozi]ie focal\, actor, parteneri de
rol, comportamente de rol, obliga]ii de rol etc.
Jocul de rol poate fi utilizat pentru atingerea mai multor
obiective, cum ar fi:
formarea capacit\]ii de a rezolva situa]iile problematice,
dificile, acumularea experien]ei `n acest sens;
formarea deprinderilor de observare sistematic\ [i interpretare a fenomenelor naturale, a transform\rilor care au loc
sub influen]a factorilor de mediu;
dezvoltarea capacit\]ii de a surprinde, de a `n]elege [i
de a evalua opiniile [i orient\rile valorice ale indivizilor cu care
rela]ioneaz\;
formarea [i modelarea comportamentului uman pe
baza simul\rii interac]iunii, interdependen]elor ce caracterizeaz\ o anumit\ structur\, func]ie sau fenomen;
formarea [i perfec]ionarea aptitudinilor de munc\ `n
grup, de a rela]iona, de a comunica;
verificarea corectitudinii comportamentelor formate, validarea celor `nv\]ate corect [i invalidarea celor `nv\]ate gre[it.
Didactica modern\ recomand\ utilizarea jocului de rol `n
special la disciplinele socio-umane, pentru formarea competen]elor, comportamentelor necesare inser]iei sociale viitoare
a tinerilor, pentru aprofundarea, sistematizarea [i consolidarea
cuno[tin]elor, ca metod\ eficient\ de abordare a problemelor
`nv\]ate.
Institutor, Rodica Gabriela VOD|
{coala cu clasele I-VIII, Nr. 10 Piatra Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

DESPRE HUMULE{TI {I HUMULE{TII DE ALT|DAT|


Partea I, p`n\ la anul 1900
espre zona Neam]ului au scris mul]i oameni aviza]i [i
exist\ destule documente. Noi, locuitorii acestor
meleaguri, [tim- poate- prea pu]ine, din diferite pricini, pe
care nu-mi propun s\ le explic, s\ le detaliez. ~ncerc doar
s\ ar\t c\ printre ei se afl\ [i c`]iva humule[teni care s`nt
coautori ai unei `ncerc\ri de MONOGRAFIE a
HUMULE{TIULUI, ce se afl\ `n manuscris. Ace[tia s`nt:
Zahei Grigoriu, str\nepotul lui Ion Creang\, Mircea Ispir
[i preotul Constantin Cosma. Din diverse cauze asupra
c\rora nu doresc acum s\ insist, aceast\ lucrare, `nso]it\
de documente, fotografii etc., este necunoscut\ de
majoritatea concet\]enilor.
Aceea[i soart\ o are [i TEZA DE LICEN}| `n Teologie a fratelui
meu, preotul Nicolae Cosma, care prin cuprinsul lucr\rii "ISTORIA
VIE}II BISERICE{TI A ORA{ULUI T~RGU NEAM}", aduce
numeroase [i importante complet\ri despre Humule[ti [i T`rgu
Neam], `n principal legate de via]a spiritual\.
Cum destui s-au folosit, se folosesc de informa]iile cuprinse `n
lucr\rile amintite f\r\ a preciza sursa, m-am hot\r`t s\ a[tern c`te
ceva peste aceste pagini, ce- sper- s\ ajung\ `n fa]a ochilor dvs.
Din cauza diferitelor greut\]i, a grabei `n a selecta informa]iile, a
dorin]ei de a le rezuma spre a fi gata pentru 1 martie 2007, dat\ la

ianuarie 2008

care s-au `mplinit 170 de ani de la na[terea Marelui Nostru ~nainta[


ION CREANG|, considera]i cele ce urmeaz\ ca un `nceput cu toate
lipsurile ce le implic\...
"... [i satul Humule[ti `n care m-aam trezit, nu-ii un sat l\turalnic,
mocnit [i lipsit de priveli[tea lumii, ca alte sate; [i `nc\ locurile care
`nconjoar\ satul nostru, `nc\-ss vrednice de amintiri... [i c`te inimi pur tate de dor [i c`te suflete zdrobite [i r\t\cite n-aau trecut prin satul nostru spre M\n\stiri? Lume, lume [i iar lume!"
Teritoriul pe care se afl\ ast\zi Humule[tiul, a `nceput s\ fie
populat cam dup\ 1650, de diferite familii, multe din Ardeal, spre a
sc\pa de birurile `nrobitoare impuse de Imperiul Austro- Ungar, de
persecu]iile religioase. Unii fiind atra[i [i de `mprejurimile pitore[ti
unde se afl\ "prisaca lui Buliga", proprietatea M\n\stirii Neam].
Denumirea satului nu este pe deplin l\murit\. Unii cercet\tori,
printre care [i humule[teanul Procopie Ionescu, autorul lucr\rii
"ISTORICUL SATELOR DE PE APA MOLDOVEI {I AFLUEN}II EI",
arat\ c\ bunicul s\u a fost Ioni]\ Hum\, care `n catagrafia
(recens\m`ntul) din 1820 apare ca diaconul Ioni]\ Ionescu, din
motive neprecizate. Ar\t\m totu[i c\ [i ast\zi exist\ locuitori care
poart\ numele de Hum\ [i `n unele cazuri cu derivatul Humulescu.
Dup\ al]ii, satul `[i trage numele de la locul humos (care con]ine
hum\) ce se folosea la spoitul caselor. Ast\zi aceast\ roc\ argiloas\
este folosit\ la facerea c\r\mizilor, mai ales de cei din partea de sat
numit\ Bejeni.

APOSTOLUL

Prima [tire despre satul Humule[ti, o avem din timpul domnitorului Constantin Racovi]\, care `n 1749 d\ruie[te T`rgu Neam], cu
toat\ mo[ia lui, deci [i Humule[tiul, M\n\stirii Neam]. Se stabilesc cu
acest prilej [i obliga]iile pe care le au locuitorii din T`rgu Neam],
Humule[ti, Pometea [i P`r`ul Ursului fa]\ de M\n\stire. Dania o
g\sim `nt\rit\ [i de hrisoavele domnitorilor Calimah la 1814, Ioan
Sandu Sturza la 1823 [i Mihai Sturza la 1837 [i 1838.
Putem deduce c\ Humule[tiul a f\cut parte din mo[ia M\n\stirii
Neam]- Secu, ispr\vnicia Neam], p`n\ la "Secularizarea averilor
m\n\stire[ti [i dizolvarea Adun\rii Legiuitoare aprobate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza `n 1864". De la aceast\ dat\ s-a format
comuna Humule[ti cu satele megie[e Topoli]a, S\c\lu[e[ti, Ocea [i
}olicea.
Am datoria s\ subliniez c\ din 1894 Humule[tiul, sat [i centru de
comun\- cum ar\tam mai sus- a fost "rupt de celelalte sate" [i alipit
cu drepturi depline [i obliga]ii pe m\sur\, `mpreun\ cu cei 1300 de
locuitori ai s\i, de fapt [i de drept `n 1895, la comuna urban\ T`rgu
Neam]!!!
Deci, `n 2007, s-au `mplinit 112 ani de c`nd Humule[tiul [i noi
humule[tenii facem parte din T`rgu Neam]. Aceast\ dat\ cred c\ ar
fi trebuit marcat\ inclusiv printr-o ~NT~LNIRE cu FIII SATULUI, dar din
diferite pricini am fost auzit dar nu `n]eles!...
(continuare `n num\rul viitor)

prof. Constantin COSMA

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Revista "Asachi"
revine la cititorii ei

DREPTURI B|NE{TI
ALE PERSONALULUI DIN ~NV|}|M~NT
REGLEMENTATE DE LEGISLA}IA ~N
VIGOARE (LEGEA NR. 128/1997 PRIVIND
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC CU
MODIFIC|RILE {I COMPLET|RILE ULTERIOARE {I CONTRACTUL COLECTIV DE
MUNC| UNIC LA NIVEL DE RAMUR|
~NV|}|MA~T NR. 596/15/12.11.2007) CARE
TREBUIE S| SE REG|SEASC| ~N
BUGETELE UNIT|}ILOR {COLARE

1.

Salarii Legea 128/1997 coroborat


cu Legea 220/2007;
2. Grada]ia de merit art. 50,
alin. 3, din Legea 128/1997;
3. Salariul de merit art. 40, alin.
7, din Legea 128/1997;
4. Prima de instalare:
- art. 51, alin. 6, Legea
128/1997;
- art. 36, lit. d, din C.C.M.;
- O.M. nr. 3381/10.03.1998;
5. Sporul de rural pentru personalul didactic, didactic auxiliar [i

nedidactic:
- art. 49, alin 2 din Legea 128/1997;
- art. 35, alin.1, lit. j ;
- art. 35, alin. 4, lit. a;
- H.G. nr. 167/20.02.2002.
6. Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic [i didactic auxiliar din
localitatea de re[edin]\ la locul de munc\:
- art. 104, alin. 3 din Legea 128/1997;
- O.M.Ed.N. nr. 19388/14.11.1997.
7. Un salariu de baz\ pl\tit de angajator
mamei la na[terea fiec\rui copil:
- art. 35, alin 4, lit. f, din C.C.M.;
8. Spor pentru personal muncitor nedidactic
care lucreaz\ `n condi]ii deosebite [i speciale:
- art. 35, alin. 1, lit d, din C.C.M.
9. Spor pentru personalul care lucreaz\ `n
condi]ii grele, periculoase, nocive, penibile:
- art. 42, din C.C.M.;
- art. 35, alin. 3, din C.C.M.
10. Spor pentru personalul care `[i
desf\[oar\ activitatea pe timp de noapte:
- art. 35, alin. 1, lit. e ;
- art. 35, alin. 2, din C.C.M.
11. Reducerea cu 50% pentru 6 c\l\torii/an
dus `ntors pe mijloacele de transport feroviar,
pe liniile interne:
a. art. 107, alin. 4, din Legea 128/1997
[i art. 51 din C.C.M.;
12. Sumele necesare acord\rii premiilor ce
`nso]esc:
a. Diploma Gheorghe Lazar cls. I,
cls. II, cls. III;
b. Diploma de Excelen]\;
c. Prev\zute de art. 113 din Legea
128/1997.
13. Fonduri pentru:

a. echipamente de protec]ie, instruirea


[i testarea salaria]ilor cu privire la normele de
protec]ia muncii art. 43, alin 1, din C.C.M.;
b. efectuarea examin\rilor medicale
obligatorii pentru salaria]ii din unit\]ile de
`nv\]\m`nt art. 46, alin. 2, din C.C.M. [i art. 47
din C.C.M.;
c. examinarea medical\ a salaria]ilor la
`ncadrarea `n munc\ - art. 46, alin. 1, din C.C.M.;
14. Sporul pentru vechime `n munc\
- art. 35, alin 1, lit. a, din C.C.M.;
15. Sporul pentru predarea simultan\
- art. 35, alin. 1, lit. b, din C.C.M.;
16. Spor de stabilitate
- art. 50, alin. 11, din Legea 128/1997 ;
- art. 34, alin. 2, din C.C.M;
17. Spor de suprasolicitare neuropsihic\ la
fiecare tran[\ de vechime
- art. 50, alin. 13, din Legea 128/1997;
- art. 34, alin. 1, din C.C.M.;
18. Indemniza]ie de conducere
- art. 51, alin. 1 [i alin. 2 din Legea
128/1997;
19. Indemniza]ia de dirigen]ie
-art. 51, alin 4, din Legea 128/1997;
- art. 34, alin 3, din C.C.M.;
20. Spor practic\ pedagogic\
- art. 51, alin. 5, din Legea 128/1997;
21. Spor pentru titlul [tiin]ific de doctor
-art. 50, alin. 10, din Legea 128/1997 ;
- art. 35, alin. 1, lit. g, di C.C.M.;
22. Indemniza]ie de 15% pentru personalul
didactic din ~nv\]\m`ntul Special
- art. 49, alin. 3, din Legea 128/1997 ;
- art. 35, alin 1, litera c, din C.C.M.;
23. Spor de 15% pentru personalul care
desf\[oar\ activit\]i `n colective de elevi bolnavi
(sanatorii, preventorii)
- art. 35, alin. 4, litera e, din C.C.M.;
24. Premiul anual (al 13- lea salariu)
- art. 36, lit a, din C.C.M.;
25. Premiul de 2% din fondul lunar de salarii
- art. 36, lit. b, din C.C.M.;
26. Indemniza]ie pentru salaria]ii care se
pensioneaz\ la v`rsta standard
- art. 36, lit. e din C.C.M.;
27. Tran[e suplimentare de vechime care
se acord\ la 30, 35 [i peste 40 ani de activitate `n
`nv\]\m`nt
- art. 50 alin. 1 si alin. 2 din Legea
128/1997;
28. Spor pentru orele suplimentare [i pentru
orele lucrate `n zilele libere [i `n zilele de
s\rb\tori legale
- art. 35, alin. 1, lit. h [i lit. i, din C.C.M.;
29. Tichetele cadou (`n medie 7 tichete)
conform Legii 193/2006.

Gabriela GRIGORE

consilier al Biroului operativ


al SLLICS Neam]

roblem\
Un ]\ran vinde un
sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de produc]ie se ridic\ la 40 lei.
Calculeaz\ profitul.

ANUL 1970~NV|}|M~NTUL
OBLIGATORIU
DE 7 ANI

Un ]\ran vinde un sac de cartofi

n anii trecu]i, revista "Asachi" (prelund o


tradi]ie publicistic\ local\ din secolul XIX)
a reu[it s\-[i defineasc\ un profil cultural
nou, pliat pe contemporaneitate, reu[ind
s\ se bucure att de aprecierea cititorilor
ct [i a profesioni[tilor din domeniu (`n
perioada 1991-2005, cnd a ap\rut seria
a II-a). Din p\cate, de o bun\ bucat\ de
vreme, revista a disp\rut din libr\riile
nem]ene - pentru c\ acestea erau principalele ei puncte de difuzare, editorul fiind
S.C. "Bibliopolis - Petrodava". Iat\ `ns\
c\, la `nceputul anului 2008, revista
"Asachi" revine pe pia]\ (seria a III-a, nr. 1/237),
promi]nd tot o frecven]\ lunar\ asigurat\ de un
colectiv redac]ional `nnoit `n parte (de tineri precum
studenta Elena Luiza Negur\ sau muzeograful Lucian
U]\), dar sus]inut `n continuare de mai vechii realizatori (Gheorghe Bunghez, Constantin Cucu,
Constantin Tom[a [.a.).
Era firesc ca `n sumarul num\rului din ianuarie
s\-i fie dat Poetului ceea ce este a poetului... A[a c\
- normal, din nou - studiul "Mihai Eminescu [i strategia debuturilor succesive" de Cristian Livescu
deschide seria ofertelor interesante din "Asachi".
Criticul [i istoricul literar nem]ean, dup\ o am\nun]it\
cercetare a "ascunzi[urilor" operei eminesciene,
ajunge la ideea c\ au existat cteva proiecte editoriale de debut `n mintea lui Eminescu, dar ele au fost
mereu amnate [i modificate dintr-o excesiv\ dorin]\
de perfec]iune. Observat de la distan]\, adic\ peste
timp, [i din perspectiva ansamblului operei,
fenomenul pare s\ fi fost o strategie: "Strategia debuturilor succesive - un mod subtil de a reflecta asupra
finalit\]ii fiec\rui text poetic, dar [i de a amna, prin
reu[ite mai reduse, reu[ita unei sistematiz\ri `mplinite - este experimentat\ `n primul segment de activitate, `ntre 1866, anul primelor apari]ii, [i 1870, anul
definitivei afirm\ri. ~n aceast\ perioad\, poetul concepe [i un proiect de volum, finalizat `n primele luni
ale studen]iei vieneze, moment de cert\ maturizare,
`n care `[i g\sesc loc doar cteva dintre poemele
publicate, al\turi de cele r\sfirate `ntre manuscrise.
Este `ntia oar\ cnd textele ocazionale sau din
reviste sunt puse laolalt\ cu textele <secrete>,
necunoscute, capabile de surpriz\ tocmai pentru c\
`ntregesc imaginea poetului cuceritor de lumi
ne[tiute, de t\rmuri misterioase, cufundate `n profunzimile fiin]ei." {i demonstra]ia continu\
conving\tor (cu urmare `n num\rul viitor al revistei).
La fel de interesant, prin subiectul ales [i modul
de a-l trata, este articolul lui Ion Filipciuc "Mircea
Eliade [i tlcul zilei sale de na[tere", care ia [i o turnur\ polemic\ la un moment dat (`ns\ tot din num\rul
viitor vom afla concluziile referitoare la data de
na[tere a scriitorului, din punctul s\u de vedere). Dar
dac\ tot a venit vorba despre polemic\, e obligatoriu
s\ men]ionez aici [i articolul Isabelei Vasiliu Scraba
"Ultimul interviu al filosofului Alexandru Dragomir
(1916-2002)", de unde extrag precizarea: "Ceea ce
public\ revista <Asachi> este dialogul `n `ntregimea
lui, a[a cum l-am ref\cut `n 2006, cnd am publicat `n

revista <Arge[> articolul <Ultima revela]ie a filosofului Alexandru Dragomir>, unde am citat fragmentele
cenzurate de <Observatorul Cultural>". Trebuie
`nregistrat ca o reu[it\ a redactorilor de la "Asachi"
faptul c\ [i-au deschis paginile `ncruci[\rii de argumente, stimulnd astfel cititorul, dar men]innd
polemica la nivelul decent al confrunt\rii de idei (cum
nu mai fac ast\zi alte reviste "cu preten]ii", care `ncurajeaz\, p\gubos, atacul la persoan\).
De asemenea, un alt succes al acestui num\r din
"Asachi" `l reprezint\ publicarea celor dou\ pagini de
poezie semnate de Radu Crneci, un autor discret al
genera]iei "[aizeciste", specializat `n delicate inserturi
meditative: "Ce-s eu, dac\ nu demonul ce-adast\ /
s\-nchid\ rana `ngerului, cast\ / cnd chipuri pier [i
alte nasc din ele / cum nesfr[irea stelelor `n stele /
spre-a-mpodobire casa firii vast\ / ce-s eu, dac\ nu
demonul ce-adast\..." (fragment din poemul "Turnul
de filde[ sau O definire ideal\ a frumosului [i a creatorului de frumos gndit\ de Poet [i de prietenul s\u
Criticul, `n amintirea lui Radu Enescu"). A\turi - grupaje de versuri apar]innd lui Lucian Strochi [i lui
Mihai Merticaru.
Alte lucruri de citit `n "Asachi": comentariul
empatic al prof. Gh.A.M. Cibanu la volumul
"Convorbiri cu Iulia H\l\ucescu" de Coralia Leti]ia
Bunghez ("Taifas de sear\ cu o <Domni]\>"), notele
de "c\l\tor implicat" ale lui Dan Iacob ("Pelerin la
Sfntul Munte Athos"), descifrarea picturii lui D.
Bezem prin "r\d\cinile" sale `ntreprins\ de
Constantin Cucu ("Satul lui Dumitru Bezem"), preciz\rile filologice ale prof. Mihai Stere Derdena
("Scrierea numelui Fiului lui Dumnezeu"), cronica lui
Constantin Tom[a la "eseul monografic" dedicat de
criticul Mircea A. Diaconu lui Calistrat Hoga[
("Perenitatea [i actualitatea lui Hoga[") etc.

cu 50 lei.
Costurile de produc]ie se ridic\ la
4 cincimi din pre]ul de v`nzare.
La c`t se ridic\ profitul ]\ranului?
Se interzice utilizarea abacului!

mul]ime- parte a mul]imii B [i ha[ura]i


mul]imea rezultant\ R, potrivit urm\toarei
`ntreb\ri: c`t de mare e profitul?
Se interzice utilizarea minicalculatorului.

ANUL 1990~NV|}|M~NTUL OBLIGATORIU DE 10 ANI

ANUL 1995 ~NV|}|M~NTUL LIBER


WALDORF

Un economist agrar vinde o cantitate de solanum tuberosum subteran cu


o sum\ de bani B. B are m\rimea 50. Din
elementele B-b, rezult\ c\ b=0.
Mul]imea costurilor de produc]ie P are
o m\rime cu 10 elemente mai mic\ dec`t
mul]imea B.
Reprezenta]i mul]imea P ca

Deseneaz\ un sac de cartofi [i


c`nt\ `n acest timp un c`ntecel.

ANUL 2006 ~NV|}|M~NTUL


INCLUZIV
Un ]\ran vinde un sac de cartofi

cu 50 RON.
Costurile de produc]ie se ridic\ la
40 RON.
Profitul se ridic\ la 10 RON.
S\ se sublinieze cuv`ntul cartofi
[i s\ se discute despre el `ntre colegii din
medii culturale diferite.
Se interzice utilizarea armelor.

ANUL 2010
un injiner agronom vinde un sag
de gardofi cu 25 euro.
gosdurile sund de 5 euro. profidul
este de 20 euro.
selegdeaz\ dermenul gardof [i
maileaz\ solu]ia in formad pdf la clasa

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

Emil NICOLAE

Concluzii ale analizei cauzelor

STUDIUL PISA
ANUL 1960~NV|}|M~NTUL OBLIGATORIU DE 4 ANI

Zig - Zag

APOSTOLUL

2a@scoala,euroba.

ANUL 2015

sori, nu mai egzisda gardofi!


doar vrenci vraiz la mec donelts!
draiasga brogrezul!

Textele se pot trimite [i pe adresa


revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
ianuarie 2008