Sunteți pe pagina 1din 8

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 102


februarie 2008

DAC| NU MAI FACEM {COAL|,


DE CE MAI FACEM O NOU| LEGE
A ~NV|}|M~NTULUI?
(reflec]ii sindicale)

m 40 de ani, b\tu]i pe muchie, ca profesor de romn\


[i acum, la pensie, r\sfoind ziarele [i revistele, a[ fi
bucuros s\-mi pot `ndulci pensioara, destul de mic\,
m\car cu ve[ti bune din [coal\ [i despre [coal\, dar...
aud c\ o profesoar\ de romn\ a fost b\tut\ de un
elev de clasa a XI-a, `n fa]a clasei, `ntr-un liceu din
Boto[ani [.a.m.d.
Doamne, oare unde se `ndreapt\ [coala?!
Acum, citesc cu aten]ie un text elaborat de Direc]ia
General\ Managementul ~nv\]\m`ntului Preuniversitar
din Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului care
se intituleaz\ "Legea ~nv\]\m`ntului Preuniversitar" (proiect `n
lucru). Deci o nou\ Lege a ~nv\]\m`ntului? De ce o lege nou\,
c\ci dup\ Decembrie '89 noi am mai scos o nou\ Lege a
~nv\]\m`ntului? De c`te legi are oare nevoie `nv\]\m`ntul de
merge a[a de bine?! Sau se vede c\, dac\ nu se mai face [coal\,
cum se f\cea odat\, se fac legi noi pentru [coala ruinat\. Facem
legi noi [i, sub ochii no[tri, an de an, `nv\]\m`ntul se degradeaz\,
devine o jalnic\ ruin\.
Dar oare pentru aceast\ stare jalnic\ a `nv\]\m`ntului romnesc din ultimii 19 ani, "va da cineva seama" vreodat\? M\car `n
fa]a ]\rii, dac\ a Parlamentului nu?! P`n\ acum, nimeni nu e vinovat de ruina `nv\]\m`ntului nostru? Cine [i c`nd va mai reu[i s\-l
redreseze [i s\-l readuc\ pe f\ga[ul cel bun? ~n nici un caz, nu o
lege, care, ca orice lege, e mai `nt`i de toate "un car de vorbe
de[arte".
{i despre ce lege nou\ e vorba? ~n orice ]ar\, deci [i `n
Romnia, `nv\]\m`ntul este organizat `ntr-un sistem unitar [i a[a

a fost, acum `ns\ noua lege este numai a `nv\]\m`ntului preuniversitar, oare de ce? Fiindc\ `n acest\ sec]iune a sistemului clocotesc probleme multe [i grave, nerezolvate: (gratuitatea
`nv\]\m`ntului, obligativitatea acestuia p`n\ la v`rsta de 16 ani,
egalitatea de [anse a elevilor, salarizarea dasc\lilor, degradarea
accentuat\ a imobilelor [i a dot\rilor didactice aproape de starea
de nefunc]ionalitate, organizarea greoaie a unit\]ilor [colare,a
perfec]ion\rii [i evalu\rii, birocra]ia excesiv\ [i, mai ales, calitatea
din ce `n ce mai sc\zut\ a instruirii [i a educa]iei elevilor).
Ne-am a[tepta ca o lege nou\ s\ aib\ `n vedere, mai ales,
rezolvarea acestor probleme, da nu, noua lege, privit\ `n `ntregul
ei, nu aduce dec`t unele modific\ri cosmetizante pentru aspecte
mai ales formale [i nu de esen]\.
~n art. 2 se reafirm\ cu grandoare: "~n Romnia `nv\]\m`ntul
constituie prioritate na]ional\, dar nic\ieri, `n toat\ legea, de la
un cap\t la cel\lalt, nu se coreleaz\ aceast\ afirma]ie cu legiferarea unei salariz\ri corespunz\toare a dasc\lilor cu aceast\ prioritate na]ional\, o salarizare de aceea[i consisten]\ ca aceea
din justi]ie, armat\, poli]ie sau administra]ie (`n structura ei superioar\).
Salarizarea slujitorilor [colii nu este trecut\ `n lege, pentru c\
odat\ trecut\ `n lege, ea trebuie [i `nf\ptuit\, a[a c\ este l\sat\,
an de an, la m`na puterii, a PIB-ului mai mare sau mai mic, iar
dasc\lii tr\iesc din an `n an tot mai greu [i pleac\ din `nv\]\m`nt
tot mai mul]i, an de an.
prof. {tefan CORNEANU
(Continuaare `n pag. 3)

A avea sau a nu avea


educa]ie religioas\ `n liceu?

m abordat acest
subiect pornind de
la proiectul noii legi
a `nv\]\m`ntului
preuniversitar, care
la articolul 10 (1)
are
urm\torul
con]inut: Planurile
cadru
ale
`nv\]\m`ntului primar [i gimnazial
includ religia ca disciplin\
[colar\, parte a trunchiului
comun", iar la urm\toarele
alineate se men]ioneaz\: (2)

Elevul, cu v`rsta de p`n\ la 16


ani, cu acordul p\rintelui sau al
tutorelui legal instituit, alege
confesiunea [i religia pentru
studiu; elevii, `n v`rst\ de peste
16 ani, aleg singuri confesiunea [i religia pentru studiu.
(3) La solicitarea scris\ a
p\rintelui sau a tutorelui legal
instituit al elevului de p`n\ la 16
ani, respectiv la solicitarea
scris\ a elevului de peste 16
ani, elevul poate s\ nu
frecventeze orele de religie. ~n
acest caz, situa]ia [colar\ se

`ncheie f\r\ aceast\ disciplin\.


~n mod similar, se procedeaz\
[i pentru elevul c\ruia, din
motive obiective, nu i s-au
asigurat condi]iile pentru
frecventarea orelor la aceast\
disciplin\". Poate fi observat cu
u[urin]\ faptul c\ nu este nimic
pomenit despre statutul religiei
`n liceu, ba mai mult, chiar [i
pentru `nv\]\m`ntul primar [i
gimnazial `n cazul `n care elevul refuz\ frecventarea orelor
de religie i se `ncheie situa]ia
[colar\ f\r\ media la aceast\

Ce mai face nenea Puiu?

(pag. 3)

disciplin\.
Consider necesar de
men]ionat faptul c\ ora de
religie nu reprezint\ nici pe
departe prozelitism religios
`ntruc`t Programa pentru disciplina religie se elaboreaz\ `n
colaborare cu fiecare cult `n
parte [i se aprob\ conform
prevederilor prezentei legi."
(art. 10 al.4).
Dup\ perioada 1948 1989, perioad\ `n care s-a produs o imens\ criz\ de identitate a con[tiin]ei umane, reintroducerea studiului religiei `n
[coal\ dup\ 1990 a reprezentat o repara]ie moral\ adus\
poporului romn. Dintotdeauna
romnii au avut o concep]ie
s\n\toas\ fiind convin[i c\
dau copiii la [coal\ pentru a-i
face oameni". Pe drept cuv`nt
pedagogul Foerster afirma:
f\r\ religie [i f\r\ o educa]ie
religioas\ pe l`ng\ cea moral\
general\ nu se pot forma caractere", iar mesajul lui
Pestalozzi rostit cu mai bine de
o sut\ de ani `n urm\ este proDrd. MIHAI
FLOROAIA - I.{.J.
Neam]
(ccontinuaare `n pag. 3)

VIA}A PE CREDIT

r\im pe credit. Via]\ de `mprumut.V`ndut\,


amanetat\, `nchiriat\, `n lising,`n franciz\, pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen...
ehei... de treizeci de ani.
Via]\ cu garant, cu unul, cu doi, sau cu c`t mai
mul]i. Via]\ pe garan]ie. Imobiliar\, pe cas\ sau
p\m`nt. Dac\ nu ai, mergi la mama sau la tata, ca
s\ le amar\[ti ultimii ani de via]\ [i, eventual,
s\-i la[i pe drumuri ca s\-[i poat\ blestema zilele
far\ s\ pese nim\nui.
Via]a e scump\, nepre]uit\ `ns\. Adic\
scump\ dar f\r\ pre]. Ei bine nu-i chiar a[a.
Pretul vie]ii se numeste DOB~ND| sau, pentru cei mai circumspec]i, se nume[te DAE, doband\ acumulat\ efectiv\.
Tr\im cu dob`nd\. Acumulat\, capitalizat\ sau nu, DAE,
este mai tare dec`t glon]ul de AKM (Andrei Kalasnikov
Modernizat n.n., care am f\cut ni]ic\ armat\), adic\ vestitul
pistol-mitralier\ cu care se joac\ copiii pe str\zile Beirutului.
Dob`nda cre[te dar scurteaz\ via]a. Ea nu trebuie s\ fie mare,
ci lung\ [i muiat\ neap\rat `n lacrimi grele.
Minunat\ ma[in\rie s`nt creditul [i M\ria Sa, Dob`nda. La
ea ajunge `ns\ tot poporul, c\ci paradisul economiei de paia]\
are la temelie, bine `nfipt `n inima debitorului, sistemul bancar.
Sistemul a reu[it s\ `mpart\ societatea `n dou\ categorii :
creditorii si debitorii. Primii s`nt st\p`nii,ceilal]i s`nt slugi.
Culmea sadismului este c\ la statutul de slug\ - debitor nu
se ajunge chiar at`t de u[or.
Mai `nt`i trebuie s\ nu figurezi `n baza de date a Biroului
Na]ional de Informare Bancar\, cum c\, odinioar\, c`nd ]i s-a
`mboln\vit copilul de difterie sau c`nd ]i-ai l\sat m`na dreapt\
sub discul gaterului, nu ai putut pl\ti am\r`ta de rat\ lunar\.
Biroul te indexeaz\ :
- Nu e[ti un om corect, ]i se spune.
- Nu prezin]i `ncredere, domnule !
Sau chiar mai r\u:
- Nu e[ti solvabil!
Co[marul te urm\re[te [i `n gaur\ de [arpe. Ochiul public
vigilent te victimizeaz\ [i te degradeaz\ ca om.
Nu pl\te[ti, nu e[ti om. E[ti un nimic, un terchea-berchea
c\ruia i se aduc la u[\ poli]ia, executorul judec\toresc [i al]i
ipista]i, pentru a te obliga la plata creditului.
Nu se uit\ nimeni la p\rul alb, la diplome, la via]a ta de
munc\ `n slujba omului c\ruia i-ai pus creionul `n m`n\, sau
c\ruia i-ai salvat nevasta de la avortul spontan cu septicemie.
E[ti insolvabil, e[ti un nimic. Lumea `]i va `ntoarce spatele:
un calic!
Iat\ c`t de greu este s\ tr\ie[ti pe credit, dar pentru aceasta mai `nt`i trebuie s\ te c\ciule[ti, s\ te umile[ti, dorindu-]i s\
devii slug\ la d`rloag\.
Totu[i ai o satisfac]ie : e[ti [i tu `n r`ndul lumii!

Prof. dr. D.D. U RSACHE

ULTIMA OR| LA ROMAN


PARTENERIATE
{COLARE EUROPENE
n cadrul Liceului
cu
Program
Sportiv, urm\resc
de trei ani derularea unui proiect
multilateral realizat cu sprijinul
financiar
al
Comisiei Europene, prin Programul de ~nv\]are pe tot Parcursul Vie]ii.
Sufletul proiectului- pe
`ntregul parcurs al derul\rii
este doamna profesoar\ Irina

bun\ cunoa[tere [i motivare,


astfel ca ei s\ perceap\ U.E.
ca pe o pia]\ liber\ a muncii
de nivel `nalt. S-a urm\rit, `n
cadrul acestui laborator, ca
elevii [i profesorii s\ fie
deschi[i, prieteno[i, mai flexibili [i s\ poat\ dep\[i
limit\rile geografice [i culturale iar ]inta principal\ este
aceea de a realiza ac]iuni [i
activit\]i [colare `n spiritul
cre[terii noastre ca europeni.
Unul din proiectele interesante mi s-a p\rut, Utilizarea

P\tr\uceanu, coordonator
proiect Euro- Lab- European
Teaching and Learining
Across Borders.
Proiectul este realizat
`mpreun\ cu colegi din
Germania- institu]ia coordonatoare, al\turi de colaboratori din Marea Britanie,
Spania, Austria, Polonia,
Fran]a, Finlanda, Italia, iar
perioada de derulare, 20052008, anul acesta fiind ultimul.
Ce s-a realizat `n cei trei
ani? Urm\rind derularea
`ndeaproape a proiectului,
am `n]eles c\ scopul principal
este sporirea dimensiunii
europene `n educa]ie prin
parteneriate, colaborare [i
schimb de experien]\ `ntre
institu]iile partenere.
Viziunea Euro- Laboratorului este aceea de a
preg\ti elevii pentru o mai

noilor tehnologii informa]ionale [i de comunicare pentru o mai bun\ cunoa[tere a


culturii, tradi]iilor [i rela]iilor
interumane `n ]\rile europene, iar principalul scop al
proiectului este acela de a
afla mai multe lucruri despre
cultura, tradi]iile [i sistemele
educa]ionale
europene,
folosind noile tehnologii de
comunicare [i informa]ionale.
Al\turi de doamna profesoar\ au fost [i s`nt colegii
profesori dar mai importan]i,
cred c\ s`nt elevii [i `i
men]ion\m: Neguri]\ Irina- a
XI -a B; Iacob Paul a XII-a C;
Leanc\ Bianca, a X-a;
Butnariu Rare[, a IX-a B;
{oiman Oana- a IX-a B;
Burc\ Leonard, a VII-a C.
Prof. Valerian
PERC|
Subredac]ia Roman

PROFESIONI{TII EDUCA}IEI

ubredac]ia Roman a revistei APOSTOLUL `[i propune ca `n urm\toarele numere s\ realizeze portrete
ale colegilor no[tri, care s-aau afirmat [i se afirm\ `n
domeniul educa]iei. Azi, este prezent\ `n paginile
revistei doamna profesor Iuliana Doljescu, director `n
cadrul Liceului Teoretic S\b\oani, un liceu modern,
cu elevi mode[ti, silitori [i un corp de profesori tineri,
dornici s\ men]in\ [tacheta liceului acolo unde `i este
menirea.
A[adar:

Doaamn\ direcctor,, care


esste p\rereaa dvss. desspre
`nv\]\m`ntul romnessc, `n generaal?
- ~nv\]\m`ntul romnesc,
`n general, trebuie s\
r\spund\ unor noi cerin]e,
cerin]e impuse de integrarea
noastr\ `n `nv\]\m`ntul general
european [i mondial. Ca
urmare, este necesar\ o
reg`ndire a specializ\rilor, `n
sensul adapt\rii la nevoile
pie]ei muncii, este nevoie de o
readaptare, `n sensul unor programe accesibile [i mai pu]in
decongestionate, a materiei.
S`nt convins\ c\ `n c`]iva ani
se vor fixa [i standardele de

calitate pe fiecare nivel de


`nv\]\m`nt, a[a cum rezult\ [i
din noul proiect al Legii
~nv\]\m`ntului, supus dezbaterii `n aceast\ perioad\ [i c\
`n viitorul apropiat vom lucra cu
manuale mai accesibile din
punct de vedere formativ pentru elevii no[tri.
Cum vede]i dvss. [coaalaa
romneaasc\ `n context europeaan?
- {coala romneasc\ are
[i calit\]i dar [i defecte. Am
specificat un defect pe care `l
g\sesc `n faptul c\ nu este o
[coal\ legat\ de ceea ce
`nseamn\ necesitatea de
adaptare a elevilor ca viitori
adul]i `n societate.

La ordin
nea
zile
ei
n perioada 15 februarie- 15
aprilie 2008, a[a cum s-a stabilit `n [edin]a din 21 ianuarie
2008 a Consiliului Jude]ean al
Sindicatului Liber al Lucr\torilor
din ~nv\]\m`nt [i Cercetare
{tiin]ific\- Neam], vor avea loc
alegeri la nivelul grupelor sindicale, `n fiecare unitate [colar\
cu persoanlitate juridic\, `n
vederea preg\tirii Conferin]ei
Jude]ene ce va avea loc `n luna mai.
Pentru buna organizare [i desf\[urare
a alegerilor la nivel jude]ean, se va alc\tui
un grafic de desf\[urare ai acestora iar
membrii Consiliului Jude]ean, ai Biroului
Executiv, vor participa la aceste adun\ri.
Se recomand\ ca aceste adun\ri
sindicale s\ fie f\cute fie la sf`r[itul orarului zilnic, acolo unde se lucreaz\ `n dou\
schimburi, sau `ntre cele dou\ orare, iar

S`nt convins\ c\ `n c`]iva


ani `nv\]\m`ntul romnesc se
va adopta, pentru c\ dac\ nu
se va adapta vom fi ajuta]i s\
ne adapt\m acestor noi cerin]e
impuse de [coala european\.
Din puncctul dvss. de
vedere,, care s`nt dificcult\]ile [i
satissfaac]iile messeriei de
daasc\l?
- Dificult\]i exist\ plec`nd
de la materia prea aglomerat\,
timpul prea scurt, pentru c\
niciodat\ cele 50 de minute ale
unei or nu ajung pentru a reu[i
s\ comunici cu to]i elevii, s\ te
faci `n]eles [i s\ po]i s\-i
`n]elegi la r`ndul t\u.
Dificult\]i exist\ `n ceea ce
prive[te `n primul r`nd comunicarea, rela]iile interpersonale
mai degrab\ reprezint\ un element greu de construit.
Dar s`nt [i bucurii; bucuria
c\ te sim]i mereu t`n\r, c\
`ntotdeauna reu[e[ti s\-]i
men]ii tinere]ea sufleteasc\ [i
c\ nu r\m`i izolat, e[ti permanent `ntr-o comunitate, `ntr-o
permanent\ schimbare.
Cu ce probleme se con-

frunt\ un manaager de [coaal\?


Probleme
s`nt
numeroase. Este dificil,
plec`nd de la faptul c\, de[i nu
s`ntem recunoscu]i, s`ntem
func]ionari publici. Trebuie s\
fim z`mbitori, echilibra]i, trebuie
s\ g\sim r\spunsul potrivit [i
solu]ia potrivit\ care s\ satisfac\ grupurile numeroase de
oameni, plec`nd de la elevi,
p\rin]i, colegii profesori, `n fine,
trebuie s\ g\se[ti resursele ca
`ntotdeauna s\ fii perfect. Este
greu s\ fii manager [i nimeni
nu este perfect, dar pe l`ng\
toate acestea- apare problema
financiar\, pentru c\ dac\ nu
g\se[ti resursele materiale s\
rezolvi anumite probleme,
r\m`i cu proiectele nerezolvate.
De cine este sprijinit un
maanaager de [coaal\?
- De toat\ lumea din jur.
F\r\ ajutorul profesorilor, al
personalului didactic auxiliar, al
elevilor, al celor care conduc
comunitatea local\, [coala nu
ar exista.
A consemnat
Valerian PERC|

ALEGERI SINDICALE
~N {COLILE NEM}ENE
durata lor s\ fie `ntre 30 [i 50 de minute.
Cred c\ o ordine de zi bine conturat\,
o informare asupra principalelor ac]iuni
sindicale [i consecin]ele acestora privind
calitatea vie]ii `n ultimii cinci ani, dezbateri
[i propuneri la obiect, vor face ca aceste
adun\ri s\ fie interesante [i cu
participarea tuturor membrilor de
sindicat.
Cre[terea influen]ei sindicatelor `n elaborarea [i
finalizarea unor acte normative
care reglementeaz\ problemele
profesionale, organizatorice [i
sociale din `nv\]\m`ntul nostru
european ar fi doar unul din
punctele care ar spori interesul
colegilor no[tri, dar [i cre[terea
importan]ei [i influen]ei sindicatelor `n comisiile de dialog
social.

~n speran]a c\ la nivelul fiec\rei unit\]i


[colare, liderii de grup\ sindical\ vor avea
un profil european, redactorii revistei
APOSTOLUL ureaz\ succes celor implica]i `n alegerile sindicale nem]ene.
Subredac]ia Roman

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
MIHAI {ORA, DESPRE SL|BICIUNILE OMENE{TI

`n]elegere" - Dar c`]i au puterea de a ierta


[i a [i uita pentru ce au iertat?

n ultimul num\r al revistei


"Luceaf\rul" (nr. 5/2008), filozoful [i scriitorul Mihai {ora
acord\ un interviu Clarei
M\rgineanu. ~ntrebat, printre
altele, dac\ i s-a `nt`mplat s\
fie dezam\git de cineva
c\ruia i-a investit un capital
de `ncredere, autorul c\r]ii
"Sarea p\m`ntului" r\spunde:
"Am o foarte mare `n]elegere
pentru sl\biciunile omene[ti.
Oamenii s`nt slabi de multe
ori. Dar trebuie s\ vezi `n ei
lumina, latura pozitiv\. N-am fost ranchiunos niciodat\. {i nici nu cred c\ se poate
spune "te-am iertat dar n-am s\ uit". Cine
`[i aduce mereu aminte c\ a iertat, n-a iertat. Dac\ am fost dezam\git, m-am `ntrebat oare de ce s-a `nt`mplat ce s-a
`nt`mplat... Lui, celui care m-a dezam\git,
mare bucurie nu putea s\-i fac\. Sigur c\
nu s-a sim]it bine dup\ ce a f\cut ce a
f\cut... Nu vorbesc de reac]ia imediat\,
care te doare. Po]i s\ [i ripostezi pe
moment. Vorbesc despre ceea ce se
`nt`mpl\ pe urm\, o `ncercare de

REGINA MARIA, O MARE


AMBASADOARE

Pag. 2

Un interesant articol dedicat amintirilor Reginei Maria, adunate sub coperta


c\r]ii "Capitole t`rzii din via]a mea" (traducere din englez\ de Valentin
Mandache) scrie criticul literar [i istoricul
Al. S\ndulescu. Autorul se
opre[te la un moment crucial din istoria ]\rii, la 1919,
c`nd se preg\tea Conferin]a
de pace de la Paris, [i
Romnia avea nevoie de un puternic
lobby: "{i pentru asta nu exista o persoan\ mai potrivit\ ca Regina Maria, o
fiin]\ energic\, lupt\toare, plin\ de
ini]iative, devotat\ ]\rii, inteligent\ [i pe
deasupra, ca femeie, fermec\toare. Era
pur [i simplu adorat\, nu numai de compatrio]i - solda]ii de front [i de femeile
care-i s\rutau poalele mantiei regale - dar
[i de c\tre importante personalit\]i publice
occidentale [i de mul]imile parc\ magnetizate. Ca un adev\rat ambasador ea se
deplasa la Paris [i la Londra, unde, cu
toate c\ nu se afla `n vizit\ oficial\, e

cople[it\ de cele mai `nalte onoruri. ~n


capitala Fran]ei, toat\ lumea roie[te `n
jurul ei, fiind tratat\ ca o eroin\".
SCRIITORI NEM}ENI LA ROSA
DEL CONTE, AUTOAREA
MONOGRAFIEI EMINESCU
Scriitorii Vasile Spiridon [i Ioan
D\nil\, care au participat, `n calitate de
profesori universitari, la un colocviu inter-

amfitrioana [i nimic altceva, iar dup\ ce


am `nregistrat 2-3 minute, a trebuit s\
renun]\m [i la reportofon. Cu o curiozitate
excesiv\, (ea) dore[te s\ [tie totul despre
noi; asistenta `i cite[te dintr-o agend\
mare datele noastre, a[a cum i le-am
comunicat eu cu dou\ zile `nainte. Ca s\
ne conving\ c\ a `n]eles, se `ntoarce spre
fiecare dintre noi [i, r`z`nd, roste[te
Spiridon [i Danila (\-urile lipsesc).
Aplic`nd conven]ia, ne-am preg\tit de plecare, nu `nainte de a mai
face c`teva fotografii,
respect`nd spa]iul personal.
~n cale ne apare menajera,
cu dou\ ce[ti de cafea
aburind\ pe o tav\ de toat\ frumuse]ea.
Robi]i de angajamentul asumat, refuz\m
respectuos [i ne precipit\m spre ie[ire.
Din u[\, o z\rim pe Rosa Del Conte `n
aclea[i fotoliu din care nu s-a ridicat,
`mpreun`nd m`inile a desp\r]ire de vechi [i
mari prieteni".

Re
evista prese
ei lite
erar
re
na]ional, la Roma, `n vara anului 2007, au
avut inspira]ia s\ o viziteze, la domiciliu,
pe cea care a dat literaturii italiene prima
monografie a lui Eminescu (`n 1963). Ioan
D\nil\ poveste[te, `n num\rul din ianuarie
al revistei Ateneu, emo]ionanta `nt`lnire cu
istoricul, criticul [i traduc\torul italian
Rosa Del Conte (care va `mplini `n aprilie
a.c. 101 ani!), din care citez fragmentar:
"Am fost avertizat c\ este necesar\ o programare cu minimum 24 de ore `nainte a
vizitei [i c\ aceasta trebuie s\ dureze c`t
se poate de pu]in. Ni s-a cerut s\ nu
fotografiem sau s\ film\m dec`t

APOSTOLUL

ION NEGOI}ESCU,
AMENIN}AT CU EVACUAREA,
APELEAZ| LA CONFRA}I
Num\rul 6 al revistei Romnia literar\

public\ apelul scris de criticul literar Ion


Negoi]escu c\tre confra]ii s\i de breasl\ la
27 decembrie 1969, pentru a le cere ajutor. Acest memoriu, adresat Biroului
Uniunii Scriitorilor, e un apel disperat al
criticului aflat `n prag de a fi evacuat din
garsoniera sa de pe Calea Victoriei, nr. 2,
casa fiind atribuit\ `n prealabil altui
locatar, f\r\ [tire sa: "~ntruc`t nu am nici o
vin\ [i deoarece am ajuns la limita
`ncerc\rilor nervoase la care s`nt supus
prin `mprejur\rile de mai sus, m\ v\d
obligat s\ anun] Biroul Uniunii c\ personal
nu mai am energia necesar\ de a continua lupta cu via]a `n justi]ie. Refuz de a
p\r\si de bun\ voie aceast\ locuin]\, iar
c`nd se va aplica for]a pentru evacuarea
mea, voi refuza de a asista la evacuare [i
de a m\ ocupa de soarta c\r]ilor [i
bunurilor mele. M\ voi declara, ca scriitor,
`n stare de grev\" - Gestul disperat al
criticului literar a dat roade, el r\m`n`nd
p`n\ la urm\ `n garsonier\, p`n\ c`nd, `n
urma semn\rii apelului lui Goma, este
nevoit s\ emigreze `n Germania, unde a
locuit p`n\ la revolu]ia din 1989.

OCHELARIST

februarie 2008

DIALOGUL ARTELOR
CE MAI FACE NENEA PUIU?
- pictorul, profesorul [i `n]eleptul

e 9 februarie 2008, a avut


loc la Galeriile de Art\
"Vorel", expozi]ia de pictur\ a dlui Gheorghe
Vadana, eveniment ce
precede prin tradi]ie [i
s\rb\torirea zilei de na[tere. Nenea Puiu, la cea
de-aa 77-aa aniversare,
da]i-nne voie s\ v\ spunem
"La mul]i ani!" [i buni [i cu
s\n\tate.
P u i u V A D A N A . : Da, `ntr-adev\r
m\ bucur de prezen]a multor prieteni,
care au fost [i anul acesta l`ng\ mine.
De fapt, am pus inten]ionat vernisajul
s`mb\t\, la ora 12,00, ca s\ v\d cine
m\ mai iube[te!
Didaa VASILCA.: Peissaje,, Ceaahl\ul... [i dou\ ierni superbe s`nt
nout\]ile.

P . V . : Natura [i iar natura, cea


care func]ioneaz\ ca un balsam. Ea e
baza care se introduce `n acidul
social- politic, depinde cine `nvinge!
D.V: Care-ii tainaa creaa]iei?
P . V . : S\ alegi dintre propriile idei
pe aceea care poate s\ transmit\ cel
mai bine mesajul t\u... Lacun\...
Cum s\ compar ideea mea [i cu
ideea mea [i cu ideea mea? {i-odat\
g\sesc un element care duce `n sus
[i de-acolo reiau, pornesc de la sensul ascendent. Nu acesta este sensul
crea]iei?
D.V.: Eu am predaat [i Esteticca,
p\ccat c\ au scoss-oo din plaanul de
`nv\]\m`nt. Care-ii concceptul dvss.
folossit?
P . V . : Sinestezia. Conceptul e
explicat cel mai bine de Tudor Vianu,

e ceea ce ne `nc`nt\ prin sublim,


care-i superlativul frumosului [i pe
care eu o `n]eleg ca armonie dintre
loc, culoare [i moment `n natur\ [i
timpul t\u ca om, ca stare sufleteasc\
[i ca tr\ire.
D.V.: Dar tr\im un timp ur`t...
P . V . : Exist\ [i estetica ur`tului,
c\ [i ur`tul e tot categorie estetic\,
dar trebuie [i acesta prezentat de
cineva care [tie ce-i frumosul plastic.
Aici e filosofia artistului plastic, a
esteticianului.
D.V.: S\ vorbim desspre generaa]iaa
de azi. Eu o g\ssessc altfel,, mai pu]in
senssibil\ [i lipssit\ de ascultaare.
P . V . : Genera]ia asta e ca toate
celelalte genera]ii [i dac\-i diferit\ e
tot din cauza noastr\, c\ n-am [tiut
s\ le pred\m [tafeta. Vinovat este [i
sistemul, programa neadaptat\ [i
neatractiv\.
D.V.: C`]i ani a]i fosst professor?
P . V . : 40 de ani... toat\ via]a!
D.V.: E greu s\ fii professor de
dessen?
P . V . : E o disciplin\ foarte greu
de predat. E ca [i cum ai preda algebra la clasa I. Eu s`nt `nv\]\tor mai
`nt`i. Se vede diferen]a, ca [i la tine.
De fapt noi nu pred\m nimica. A
preda e un non-sens. ~nv\]\m,
`ndrum\m [i `ndemn\m copiii s\
iubeasc\ natura. Natura este profesorul meu. Important este s-o vedem.
D.V.: V-aa r\maas, ca oricc\rui
daasc\l autenticc, sufletul la catedr\?
P . V . : Am `nv\]at de la copiii mei
sinceritatea [i spontaneitatea. E
foarte frumos c\ dup\ 20 de ani s\
vin\ [i s\ spun\ c\ cea mai frumoas\
disciplin\ pe care au avut-o a fost
desenul.
D.V.: Aveaa]i o baghet\ magicc\?
P . V . : F\r\ informa]ie [i
documentare nu po]i s\ faci
mare lucru pentru ei. La orele
de desen eu f\ceam [i
muzic\- relevam armonia [i
literatura, pentru c\ `ncepeam
ora cu o poezie despre soare
[i prim\var\ [i era de ajuns ca
s\ le plac\ orele mele. Le
explicam [i c\ matematica nu
e a[a cum o vedeau ei, adic\
doar o [tiin]\ abstract\ total,
c\ `ntre numere exist\ o
armonie, altfel cum le-am
putea noi ordona, dispersa [i reuni?
Multe `nv\]\toare au `nv\]at de la
mine ce-nseamn\ interdisciplinaritatea [i cum putem s-o facem la ore,
dac\ ne intereseaz\. Nu m-am g`ndit

s\ fac altceva dec`t `nv\]\m`nt.


D.V.: De mult\ vreme m\
g`ndessc ce mare luccru a devenit s\
`mb\tr`ne[ti frumoss. Dar ce ne facem
cu "3 R": Rutin\- Rugin\- Ruin\?
Dvss. cum a]i reu[it?
P . V . : Solu]ia este s\ fii sincer cu
tine. Important este s\ nu ruginim!
D.V.: Mie `mi plaace dicctonul latin:
"Paax mundi,, pax dei" iar dvss. ave]i un
fel de `n]elepcciune `nv\]\toreaasc\,, de
aceeaa v\ `ntreb cum putem face ca
lumeaa astaa s\ fie mai bun\?
P . V . : C`nd vor disp\rea partidele
[i parlamentele politice, c`nd to]i vor fi
`ntr-un consens uman [i vor renun]a
la dorin]a de `mbog\]ire imediat\,
care e un dezastru [i produce dezastru.
D.V.: Dar astaa este o utopie...
P . V . : Da. E o utopie ca toat\
lumea s\ `n]eleag\.
D.V.: {i-aatuncci,, mai avem vreo
[aanss\?
P . V . : {ansa e schimbarea mentalit\]ilor [i subordonarea, dar artistul
nu se subordoneaz\; el r\m`ne
revoltatul ordinii sociale, pentru c\ e
hipersensibil [i tr\ie[te pe muchie de
cu]it, dar pentru omenire este o binefacere.
D.V.: Atuncci,, nu ne-aa r\maas decc`t
possibilitaateaa s\ tr\im cu ceeaa ce
avem,, doaar ne-aa `nv\]aat Piaaget c\
inteligen]aa e prob\ de inaadaaptaabilitaate.
P.V.: Important este s\ nu tulbur\m apele. ~n apa tulbure s`nt
aceia[i pe[ti. Trebuie s\ `nv\]\m s\
`not\m frumos, s\ nu influen]\m cu
tulburarea noastr\ via]a altora.
Solu]ia o c\ut\m `n noi, pentru c\
s`ntem parte a lumii, cu tr\iri amiabile
sau conflictuale. Doar dac\ putem

continu\ri din pagina 1

DAC| NU MAI FACEM {COAL|...


e o astfel de
lege
are
n e v o i e
`nv\]\m`ntul
[i atunci calitatea instruirii
[i educa]iei
va fi [i ea pe
m\sur\, ba
chiar [i cu
dragoste [i
devotament,
nu de o lege care s\
defineasc\ altfel structura
organizatoric\
(institu]ii)
ale
`nv\]\m`ntului
pe
diferite trepte ([coli,
inspectorate, minister,
comisii, direc]ii [i
departamente
de
func]ionare a unui sistem bolnav) care s\
confere dasc\lilor locul
[i salariul pe care-l
merit\. Este nevoie,
desigur, de autonomie
[i descentralizare, de
implicarea comunit\]ii
locale `n bunul mers al
[colii, de o conducere
responsabil\ [i neutr\,
obiectiv\, de o evaluare
[i un control competente [i `n spirit concuren]ial cu repercusiu-

ni benefice salariale,
elemente
ce
se
reg\sesc `n unele
forme noi, mai eficiente
propuse prin noua lege
[i `n structura consiliilor
de administra]ie a
unit\]ilor [colare [i `n
noua
structur\
a
Direc]iilor jude]ene pentru `nv\]\m`nt [i `n reorganizarea structurii [i
func]ionalit\]ii M.E.C.T.
Dar `nc\ o dat\
acestea toate ]in de
form\, de structur\ [i
mai pu]in de esen]a [i
con]inutul `nv\]\m`ntului.
Nu neap\rat de o
nou\ lege avem nevoie
`n `nv\]\m`nt. Ne trebuie [coli bune, curate,
bine `ntre]inute [i
dotate cu materiale
didactice [i baze de
experimentare practic\,
[coli [i terenuri de
sport. Avem nevoie de
elevi s\n\to[i, crescu]i,
ocroti]i [i educa]i `n
familii `nchegate cu
reale posibilit\]i materiale pentru a-[i sus]ine
copiii la [coal\. Avem
nevoie de educatoare,

`nv\]\tori [i profesori cu
suflet, chemare [i
d\ruire pentru [coal\,
care s\ aib\ salarii ca
s\ poat\ tr\i omene[te,
s\ nu se g`ndeasc\ la
ziua de m`ine, ci la
lec]ia de m`ine.
Avem nevoie de
administra]ii locale [i
centrale care s\ se
intereseze,
s\
g`ndeasc\
[i
s\
iubeasc\ [coala [i s\-i
acorde cu adev\rat
rolul ce i se confer\ prin
Constitu]ie de "prioritate na]ional\".
Este nevoie de un
climat de sriozitate,
demnitate [i angajament total `n `ntregul
`nv\]\m`nt romnesc
de sus p`n\ jos.
Este necesar ca
{coala s\ redevin\ cu
adev\rat [coal\, unde
nu coerci]ia trebuie s\
fie cuv`ntul de ordine, ci
iubirea, cunoa[terea [i
`n]elegerea, munca [i
sim]ul datoriei [i al
onoarei.
Aceasta este noua
lege.

etic: un veac
poate s\ fi
f\cut
mari
progrese `n
cunoa[terea
adev\rului [i
totu[i s\ fi
r\mas foarte
`napoiat `n
voirea bine-

`nseamn\ a fi religios...".
Necesitatea religiei
rezult\ [i din nevoia
omului pentru sacru
deoarece ea confer\
relief [i pregnan]\ tuturor
`ntreprinderilor
umane. La tineri, trebuin]a religioas\ se
manifest\
puternic.
Adolescen]ii s`nt la v`rsta
`ntreb\rilor, fr\m`nt\rilor
[i a c\ut\rilor. Se
observ\ oroarea fa]\ de
un ra]ionalism [i intelectualism f\r\ Dumnezeu.
Mesajele de natur\
violent\, pornografic\
sau care promoveaz\
incultura [i nonvaloarea
propagate prin mass -

media contribuie la
degradarea moral - spiritual\ a societ\]ii
actuale.
Cre[tinismul ofer\
modele de moral\ [i filozofie asupra vie]ii. Cum
[colii `i revin sarcini pe
direc]ia dezvolt\rii [i
form\rii intelectuale,
estetice, morale, patriotice etc., de ce ar fi
exclus\ tocmai educa]ia
religioas\, cunoscut fiind
faptul c\ dintre toate disciplinele de `nv\]\m`nt
nu este nici una care s\
dezvolte puterile suflete[ti cu at`ta deplin\tate
[i bun\tate ca educa]ia
religioas\.

A AVEA SAU A NU AVEA


EDUCA}IE RELIGIOAS| ~N LICEU?

f
lui".

echilibra asta, vom fi dirijori de


orchestr\ [i \[tia s`nt foarte pu]ini.
A consemnat
Dida VASILCA

Pentru a corecta
`nclinarea omului spre
p\cat este necesar\
educarea
acestuia.
Dup\ Mircea Eliade,
credin]a este un dat originar, deci educa]ia religioas\ `ncepe odat\ cu
omul: a fi, sau mai
degrab\ a deveni om,

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

HORA DE LA FRUMU{ICA, ~N VIZIT| LA VATICAN?


`mb\t\, 26 ianuarie, `n organizarea Complexului
Muzeal Jude]ean Neam], Funda]iei Cucuteni pentru
Mileniul III Bucure[ti, Centrului Interna]ional de
Cercetare a Culturii Cucuteni [i a Funda]iei Cultural{tiin]ifice "Constantin Matas\" din Piatra Neam], s-a
desf\[urat, sub genericul "Civilizia]ia Cucuteni `n actualitate", o mas\ rotund\ la care au fost invita]i speciali[ti din Bucure[ti, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Sf`ntu
Gheorghe, Bac\u [i Piatra Neam].
Manifestarea a fost `nso]it\ de vernisajul expozi]iei
"Art\ [i Pasiune". Colec]ia Emilia [i Romeo
Dumitrescu, de lansarea a dou\ volume de studii [i
cercet\ri - "L'exploitation du sel a travers le temps" (editori: D.
Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman) [i "Cercet\ri
arheobotanice `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru", de
Felicia Monah [i Dan Monah [i de acordarea premiilor "Mircea
Petrescu D`mbovi]a" pentru rezultate deosebite `n cercetarea [i
valorificarea culturii Cucuteni `n 2007.
Despre aceast\ "mas\ rotund\", domnul director Gheorghe
Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Jude]ean Neam] a
precizat: "Ini]ial am vrut s\ botez\m ac]iunea noastr\ "`nt`lnire cu
cultura [tiin]ific\", dar nu era o formulare prea fericit\. De "simpozioane" ne-am s\turat, dar nici "mas\ rotund\" nu acoper\
amploarea [i limitele intreprinderii noastre. Practic a fost o anali-

februarie 2008

z\, un bilan] de etap\ a ceea ce am realizat `n cursul ultimilor doi


ani".
Iar aici se cuvine `n primul r`nd notat\ [i l\udat\ activitatea
editorial\ a Centrului Interna]ional de Cercetare a Culturii
Cucuteni. Sub conducerea directorilor Gheorghe Dumitroaia [i
Dan Monah, Colec]ia Bibliotheca Memoriae Antiquitatis a ajuns la
volumul XIX, ap\rut `n ianuarie 2008 `n editura "Constantin
M\tas\", `n excelente condi]ii grafice [i tehnice oferite de
tipografia "Autograf". Volumul "Cercet\ri arheobotanice...", semnat de Felicia [i Dan Monah, "face parte- dup\ cum precizeaz\
autorii `n prefa]\- dintr-o serie de volume care urmeaz\ s\ prezinte speciali[tilor dar [i publicului mai larg, rezultatele
cercet\rilor efectuate `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru.
Rod al unei investiga]ii desf\[urate pe parcursul a 26 de ani, volumul `ncearc\ s\ fie prima monografie arheobotanic\ pentru o
sta]iune arheologic\ din literatura romneasc\". Dac\ mai preciz\m c\ "arheobotanica `[i propune s\ reconstituie mediul [i
peisajul `n care au tr\it [i activat comunit\]ile umane din epoci lipsite de izvoare scrise", `n]elegem c`t de important este acest
demers [tiin]ific.
Cealalt\ carte lansat\, num\rul XVIII `n seria "Bibliotheca..."
se nume[te "L'exploitation du sel a travers le temps" [i a ap\rut
sub egida Centrului Interna]ional de Cercetare a Culturii Cucuteni
[i a Institutului de Arheologie din Ia[i. Ea reune[te studii [i comu-

APOSTOLUL

nic\ri (unele ]inute la Piatra Neam] `n cadrul unui colocviu din


2004) [i este important\ pentru c\ pleac\ de la o idee important\:
comunit\]ile umane s-au dezvoltat [i `n jurul izvoarelor de ap\
s\rat\, indiferent de epoca istoric\. {i, legat de aceasta,
s\p\turile de la Lunca, `ncepute de speciali[tii muzeului nem]ean
au demonstrat c\ aici se afl\ cel mai vechi depozit arheologic
datat `n jurul anilor 6000- 5500 (~.H).
Premiile "Mircea Petrescu D`mbovi]a" acordate tinerilor arheologi `n premier\ `n acest an de c\tre Funda]ia Cucuteni pentru
Mileniul III au fost atribuite cercet\torilor Constantin Preoteasa,
Roxana Munteanu, Daniel Galben, Felix Tencariu, din Piatra
Neam], [i George Bode din Ia[i.
Dincolo de activitatea cotidian\, de continuarea muncii de
cercetare [i editare, de continuarea s\p\turilor arheologice "cel
mai important proiect al nostru pentru 2008 este organizarea unei
expozi]ii Cucuteni `n Cetatea Vaticanului. Evenimentul- a precizat
domnul doctor Dumitroaia- ar trebui s\ aib\ loc `n septembrie,
posed`nd o tripl\ coordonare: romn\, ucrainean\ [i
basarabean\. Bani s-au promis de la Ministerul Culturii [i Cultelor,
dar `ntreaga responsabilitate ar trebui s\ cad\ pe umerii Centrului
nostru. Este un proiect care ne onoreaz\, dar ne provoac\ [i
insomnii."
Asta avem, asta iubim.
Mircea ZAHARIA

Pag. 3

{I TOTU{I SE MI{C|
Zilele
Otilia Cazimir"
la Cotu - Vame[
n perioada 11 - 12 februarie 2008
{coala cu clasele I - VIII Otilia
Cazimir" din Cotu - Vame[, comuna
Horia, a `mbr\cat haine de
s\rb\toare cu prilejul
anivers\rii a 114 ani de la
na[terea poetei O. Cazimir
[i a 600 de ani de la
atestarea documentar\ a
satului.
Dintre
activit\]ile
desf\[urate pe parcursul celor dou\
zile men]ion\m: Sc\unelul"- concurs
distractiv pentru clasele I - IV, Elevul
`ntreab\, profesorul r\spunde"- concurs de cultur\ general\, Pe aripile
muzicii" - concurs de dans, lansarea
subproiectului PIR Me[te[ugurile `ntre tradi]ie [i profit", lansarea volumului de crea]ii literare `n cadrul concursului Otilia
Cazimir - poeta sufletelor simple", program artistic [i activit\]i distractive.
Prima atestare documentar\ a satului Cotu
- Vame[, situat la confluen]a Siretului cu
Moldova, `n imediata vecin\tate a ora[ului
Roman, este din vremea domnitorului Alexandru
cel Bun, la 16 septembrie 1408. Dup\ Anuarul
Episcopiei Romanului din 1936 [i Marele
Dic]ionar al Romniei (Bucure[ti, 1890 - 1902)
prima biseric\ a satului este men]ionat\ `nainte
de 1794 dar prima [coal\ din sat este `nfiin]at\
abia `n 1859 (dup\ Nicolae Grigora[, profesor
de istorie la Universitatea ,,Al. I. Cuza" - Ia[i [i

fiu al satului), foarte aproape de bisericu]a de


lemn. Aceast\ [coal\ cuprindea o sal\ de clas\,
o buc\t\rie [i dou\ od\i.
Dintre `nv\]\torii care au activat aici
men]ion\m: preotul Vasile Foc[a, Gheorghe

(Gheorghie[) Casian (sau Gavrilescu) fiul preotului Gavril Casian [i tat\l poetei Otilia Cazimir,
n\scut\ Alexandra Gavrilescu la 12.02.1894 (`n
arhiva bisericii se p\streaz\ certificatul de botez
al poetei), Gheorghe Adam, Ernoni Cristea,
Vasile Podaru, {tefan Ap\v\loaie [i Neculai
Georgescu.
~n 1915 se d\ `n func]iune un nou local de
[coal\ cu patru s\li de clas\ [i cancelarie, actualul corp C al [colii.
~n 1965 se construie[te un local de [coal\

cu 5 s\li de clas\, cancelarie [i secretariat, iar `n


1972 un alt local cu 6 s\li de clas\ [i 3 mici cabinete.
~n curtea fostei prim\rii a satului Cotu Vame[ (pentru c\ a fost [i centru de comun\) se
afl\ cl\direa gr\dini]ei, care a func]ionat pentru
`nceput ca [i gr\dini]\ cu program prelungit, cu
cantin\ [i spa]ii corespunz\tor amenajate.
~n prezent [coala se compune din 3 corpuri
de cl\diri: corpul A cu o sal\ de clas\ [i 4 cabinete: limba romn\, religie, matematic\,
geografie ( care din lips\ de spa]iu func]ioneaz\
ca [i s\li de clas\); corpul B cu 6 s\li de clas\
(unde func]ioneaz\ `nv\]\m`ntul primar [i
cabinetul de documentare [i informatic\);
corpul C cu un laborator fizic\ - chimie, un
cabinet de biologie, un cabinet de arte
(toate cele 3 cabinete func]ioneaz\ ca [i
s\li de clas\ din lips\ de spa]iu) [i sal\ de
sport.
Din 1994, cu prilejul s\rb\toririi a 100
de ani de la na[terea poetei [i de c`nd
[coala din Cotu - Vame[ `i poart\ numele,
`n fiecare an `n jurul datei de 12 februarie
se organizeaz\ Zilele Otilia Cazimir". La
manifest\rile din acest an, Inspectoratul
{colar Jude]ean Neam] a fost reprezentat
de c\tre domnii inspectori Gheorghe
Br`nzei [i Mihai Floroaia, care au participat
la majoritatea activit\]ilor, apreciindu-le ca fiind
organizate [i desf\[urate la superlativ cu o
implicare real\ a tuturor cadrelor didactice [i a
autorit\]ilor locale.
Drd. MIHAI FLOROAIA

Simpozion Na]ional la S\b\oani


e 5 februarie 2008, la Gr\dini]a
Particular\ cu program normal
Sf`nta Ana" S\b\oani, s-a
desf\[urat Simpozionul Na]ional cu
tema Abordarea creatoare a procesului instructiv - educativ". La activitate au participat reprezentan]ii a 45
de unit\]i de `nv\]\m`nt, `n special
gr\dini]e, din jude]ele Neam], Bac\u,
Gorj, Ia[i, Suceava [i Municipiul
Bucure[ti. Au r\spuns invita]iei organizatorilor [i au sus]inut interven]ii `n plen:
Monsenieur Aurel Perc\, episcop auxiliar de
Ia[i, institutor Maria M\t\saru, metodist al CCD
Bac\u, prof. Viorica Pricopoaia, de la Centrul de
Asisten]\ Psihologic\ Bac\u [i prof. Mihai
Floroaia, inspector pentru `nv\]\m`ntul particular [i alternative educa]ionale din cadrul I.{.J.
Neam].
Programul desf\[urat: Sf`nta Liturghie, vizitarea muzeului diocezan, programul artistic Vis
de iarn\", prezentarea Congrega]iei Notre
Dame de Sion" [i a Gr\dini]ei Sf`nta Ana",
prezentarea unor lucr\ri `n plen, vizitarea
expozi]iei Lumini pe flori de ghea]\", lucr\ri pe

sec]iuni [i concluzii a fost moderat de c\tre


doamna educator Carmen Nedelcu.
Dintre temele abordate la simpozion subliniem: Tratarea diferen]iat\ a pre[colarilor `n activit\]ile matematice;
Creativitate [i empatie; Dezvoltarea
creativit\]ii [i expresivit\]ii limbajului
oral la pre[colari; Teatrul de umbre mijloc eficient de dezvoltare a g`ndirii
creatoare; Creativitatea [i activitatea
practic\; Importan]a orei de religie la
clasele V - VIII; Diferen]e [i diferen]iere
`n educa]ie; Conduita creativ\ a
`nv\]\torului, element important `n modelarea personalit\]ii creatoare;
Creativitatea - ereditate sau educa]ie
etc.
~nv\]area creativ\ presupune exis-

ten]a unui poten]ial creativ al subiectului, manifestat `n: receptivitatea fa]\ de nou, curiozitate
[tiin]ific\, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluen]a g`ndirii, g`ndire divergent\, imagina]ie creatoare, inventivitate.
Etapele `nv\]\rii creative s`nt: expunerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, g\sirea solu]iei de rezolvare,
verificarea ipotezei.
Analiz`nd actul creator `n evolu]ia sa, Irving
A. Taylor (1959) deosebea patru nivele:
a) Crea]ia expresiv\ - cea mai simpl\ form\
de creativitate identificat\ `n desenele libere [i
spontane ale copiilor;
b) Crea]ia productiv\ - caracterizat\ prin
restr`ngerea jocului liber al imagina]iei [i
`mbun\t\]irea tehnicilor de lucru;
c) Crea]ia inventiv\ - se realizeaz\ prin
inven]ie [i descoperirea unor corela]ii noi, originale.
d) Crea]ia inovatoare - presupune transform\ri fundamentale `n concep]ii, principii sau
metode de lucru `n domeniul [tiin]ei sau al artei.
Educarea creativit\]ii constituie un proces
continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul
perioadei [colare, av`nd `n vedere to]i factorii cognitivi, caracteriali [i sociali.
Dezvoltarea poate fi favorizat\ de
urm\toarele condi]ii: existen]a `n [coal\ a
unor cabinete/laboratoare bine dotate, a
unor cercuri tehnico-[tiin]ifice [i literarartistice conduse de profesori creativi, un
mediu [colar creativ [i receptiv la nou,
concretizat `n folosirea la lec]ii [i lucr\ri
practice a metodelor [i procedeelor euristice. Deosebit de importante s`nt
`nsu[irea de c\tre elevi a unor procedee
de dezvoltare a imagina]iei creatoare,
exerci]ii de creativitate, `n cadrul cercurilor de elevi, recunoa[terea [i
aprecierea valorilor create de elevi, existen]a unor rela]ii de cooperare `ntre profesori [i elevi.
Drd. MIHAI FLOROAIA

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
up\ un debut editorial
promi]\tor (,,Indecen]e,
fabule [i pamflete", Ed.
,,Crigaux", 2006), urmat
imediat, `n acela[i an, de o
a doua carte, publicat\ sub
emblema aceleia[i edituri,
ca [i prima (,,Recurs la
bun\-cuviin]\ `n 630 de
catrene"), [i de o a treia, `n
2007 (,,Histrionice, poezii
cu form\ fix\"), Nicolae
C\ruceru (debutant `n pres\ `nc\ din
1957) ne propune alte dou\ c\r]i
tip\rite `n a doua jum\tate a anului
recent `ncheiat: ,,~NTMPL|RI povestitri" [i ,,PARODII F|R|
ADRES|".
De la `nceput facem o precizare.
Ambele c\r]i pe care le semnal\m
acum poart\ pe pagina a patra
men]iunea: ,,ap\rut `n regia autorului",
acesta asum`ndu-[i, dup\ cum scrie
`ntr-o dedica]ie ce-mi este adresat\ pe
exemplarul oferit, ,,ne`mplinirile de
ordin tehnic-editorial". De asemenea,

Pag. 4

Proz\ [i poezie de Nicolae C\ruceru

ambele c\r]i nu au girul vreunei edituri, a[a c\, cei care vor avea ceva de
repro[at vor trebui s\ se adreseze `n
exclusivitate autorului.
Dar s\ ne oprim succint, pe r`nd,
asupra celor sou\ c\r]i. Mai `nt`i,
cartea de proze scurte ,,~nt`mpl\ri", `n
care, dup\ un prim text (,,Despre
umor"), `n care Nicolae C\ruceru
simte nevoia s\-[i precizeze cu subtilitate propria-i p\rere despre umor `n
diferitele variante (,,umorul cu ]int\
satiric\", ,,umorul involuntar", ,,umorul
grosier [i vulgar"), l\s`nd cititorului
posibilitatea de a constata pe cont propriu c\rui tip de umor apar]in scrierile
din cartea sa.
~n ce ne prive[te, vom afirma f\r\
re]inere c\ prozele lui Nicolae
C\ruceru, ca [i multe din crea]iile sale
`n versuri au ,,]int\ stiric\". Mai mult,
multe dintre ele au `n vedere tipuri

deja stigmatizate `n poeziile sale:


lene[ul, lingu[itorul, carieristul, coruptul, l\ud\rosul, parvenitul, profitorul,
oportunistul, bi[ni]arul etc.
Cartea, `n totalitatea ei, poate fi
socotit\ o ,,fresc\", alc\tuit\ ca un

Note
de lector
puzzle din imagini decupate dintr-o
perioad\ cuprins\ `ntre primii ani ai
regimului comunist din Romnia (v.
,,Ilegalistul") la perioada de dup\
,,anul de cotitur\", 1989, c`nd se
instaureaz\ o democra]ie formal\, iar
,,profitorii revolu]iei din decembrie",
bi[ni]arii de alt\ dat\, au devenit promotori ai unui capitalism s\lbatic.

~n ciuda faptului c\ unele povestiri,


care se refer\ la realit\]i din ultimii ani
ai regimului comunist, c`nd minciuna
ajunsese la rang de politic\ de stat,
pot fi socotite ca mai pu]in realizate din
punct de vedere literar, cartea con]ine
[i pagini reu[ite, mai ales c`nd autorul
realizeaz\ portrete ale unor personaje, despre care ]ine s\ precizeze
`ntr-o not\ de pe coperta a IV-a:
,,Unele s`nt adev\rate. Cele care nu
s`nt datoreaz\ aceast\ stare faptului
c\, din diferite motive, nu au ajuns s\
fie". Sper c\ a]i sesizat umorul!
Cealalt\ carte - ,,PARODII F|R|
ADRES|" are darul de a-l `nscrie pe
autorul ei `ntr-o galerie de nume celebre, de-ar fi s\ amintim fie [i numai pe
str\luci]ii s\i predecesori `n ale parodiei, George Top`rceanu [i Marin
Sorescu.
Nicolae C\ruceru a sim]it nevoia

APOSTOLUL

de a se adresa cititorului acestei c\r]i,


mai `nt`i, printr-un ,,cuv`nt `nainte",
atr\g`ndu-i aten]ia c\ parodiile ce
urmeaz\ nu au ca ,,obiect al persifl\rii
autori [i opere bine cunoscute", cum
,,spun speciali[tii", ci ,,vizeaz\, `n
marea lor majoritate, manierismul de
grup".
Dup\ alte c`teva preciz\ri, de
care, zicem noi, cititorul ar trebui s\
]in\ cont, `nainte de a citi [i ,,judeca"
parodiile lui Nicolae C\ruceru,
urmeaz\ cele [apte sec]iuni, fiecare
precedat\ de c`te un motto.
Avem convingerea c\ cei care vor
citi aceast\ carte (nu am putea spune
cum se distribuie, av`nd `n vedere c\
nu a fost editat\ de o editur\), vor fi de
acord cu opinia noastr\ potrivit c\reia
,,punctul forte al autorului r\m`ne
poezia, `n general, `n mod deosebit,
cea satiric\.
Constantin TOM{A
(Continuaare `n pag. 5)

februarie 2008

~NV|}|M~NTUL MATEMATIC
Identificarea, motivarea [i sus]inerea talentelor
matematice `n [colile europene

ecizia Uniunii Europene


precizeaz\: "~ntr-o societate democratic\ bazat\
pe cunoa[tere, printre
competen]ele de baz\ ale
cet\]enilor trebuie s\ se
numere cuno[tin]e din
domeniul tehnico- [tiin]ific.
~ntre obiectivele de viitor
ale Sistemului Educa]ional
European, asupra c\rora
s-a convenit la 12 februarie 2001 de c\tre Consiliul pentru
Educa]ie `ntrunit la Stockholm,
matematica apare ca unul dintre
subiectele de prioritate major\.
Obiectivul de baz\ `n acest sens este
cre[terea interesului pentru matematic\ `nc\ de la v`rst\ fraged\ [i `ncurajarea tinerilor s\ urmeze cariere `n
acest domeniu.
Elevii talenta]i `n domeniul [tiin]elor, mai cu seam\
cei talenta]i la matematic\,
s`nt cei care pe viitor au
[anse s\ se implice `n activit\]i de cercetare `n aceste
domenii.
Elevii talenta]i la matematic\ trebuie descoperi]i de
timpuriu [i `ntr-un mod sistematic. Metoda obi[nuit\ de
a identifica astfel de elevi
s`nt competi]iile, dar este
general acceptat faptul c\
mul]i dintre ace[tia r\m`n `n umbr\
deoarece nu particip\ la concursuri,
sau nu se claseaz\ `ntre primii zece,
sau nu pot lucra c`nd au restric]ie de
timp.
}\rile
europene,
inclusiv
Romnia, trebuie s\ g\seasc\ o cale
de a p\stra talentele [i for]a intelectual\ `ntre grani]ele Europei. ~n acest
sens, matematicienii, academicienii
[i educatorii trebuie s\ colaboreze
pentru a concepe un program care s\
schimbe atitudinea guvernelor, universit\]ilor [i funda]iilor, pentru a sprijini ac]iunile de atragere a talentelor
c\tre Europa [i de diminuare a
migra]iei de inteligen]\ `n afara
spa]iului european. Elevii talenta]i au
nevoie de identificare, aten]ie,
afec]iune, sprijin, preg\tire [i
recunoa[tere, `nc\ de la v`rste

fragede, de la gr\dini]\, ciclul primar


[i gimnazial.
~n Romnia exist\ o lung\ tradi]ie
`n preg\tirea unor profesori de calitate pentru `nv\]\m`ntul preuniversitar, precum [i `n organizarea unor
programe de formare continu\ pentru
profesori. Un grup de lucru (Centrul
de Excelen]\ `n matematic\) este
implicat `n preg\tirea elevilor [i studen]ilor talenta]i pentru concursurile
de matematic\.
Obiectivul Societ\]ii de {tiin]e
Matematice din Romnia (SSMR),
fondat\ `n 1910 [i care are mai mult
de 10 000 de membri, este s\ sprijine
existen]a comunit\]ii matematice din
Romnia. ~ncep`nd cu 1895 SSMR
editeaz\ lunar Gazeta Matematic\,
revist\ de cultur\ matematic\ pentru

tineret. De mai mult de 100 de ani


`ncoace, aceast\ revist\ a contribuit
substan]ial
la
dezvoltarea
`nv\]\m`ntului
matematic
din
Romnia [i mai apoi la supravie]uirea
[colii romne[ti de matematic\.
Revista se adreseaz\ elevilor [i profesorilor interesa]i de matematic\ [i
public\ articole matematice, subiecte
date la olimpiade [i concursuri.
Momentan SSMR si Ministerul
Educa]iei s`nt `n dezacord `n ceea ce
prive[te regulamentul de desf\[urare
al olimpiadelor de matematic\.
Ministerul are `n vedere mai mult
num\rul de premii acordate , `n locul
stimul\rii unui climat care s\-i determine pe elevi s\ se dedice matematicii. ~n schimb SSMR `ncearc\ pe c`t
posibil s\ atrag\ elevii [i s\-i
motiveze `n studierea matematicii.

Elevii romni p\r\sesc ]ara, cu


destina]ia SUA, c`nd ar putea r\m`ne
s\ studieze `n Europa. De multe ori,
`ntorc`ndu-se acas\ dup\ terminarea
doctoratului, nu-[i pot g\si un loc de
munc\ potrivit. ~n schimb SUA au
deja un clasament al [colilor din
Romnia [i cei mai buni elevi din cele
mai bune [coli s`nt accepta]i imediat
`n universit\]ile americane.
~n acest context, Ministerul
Educa]iei a hot\r`t sc\derea
num\rului de premii acordate la
Olimpiada Na]ional\, ceea ce a dus
la un declin nu numai `n ceea ce
prive[te motiva]ia pentru participarea
la olimpiade, dar [i pentru a studia
matematica `n general.
Romnia are o lung\ tradi]ie `n
selectarea [i preg\tirea elevilor talenta]i. Prima competi]ie pentru elevii de
[coal\ primar\ a avut loc `n 1885. ~n
1897 s-a `nregistrat prima tentativ\
de a organiza un concurs de
matematic\ la nivel na]ional. ~n 1902
s-a instituit concursul anual prin
coresponden]\ "Gazeta Matematic\".
{apte ani mai t`rziu, concuren]ii
(selecta]i dintre cei mai buni rezolvitori coresponden]i) trebuiau s\ treac\
prin dou\ probe, una scris\ [i alta
oral\. ~n 1949 a fost creat\ [i organizat\ de c\tre SSMR [i Ministerul
Educa]iei prima Olimpiad\ Na]ional\
de Matematic\.
~n prezent exist\ mai multe concursuri de matematic\ `n
Romnia, ca de exemplu:
Olimpiada de Matematic\
pentru toate nivelurile (primar, gimnazial [i liceal),
etapele pe [coal\, pe ora[,
pe jude], respectiv etapa
final\, na]ional\. ~n fiecare
an se calific\ la faza final\
550-600 de elevi (din clasele
VII-XII). ~n plus, pentru cei
mai buni rezolvitori ai revistei
se organizeaz\ `n fiecare
var\ concursul "Gazeta
Matematic\". Mai exist\ concursuri interna]ionale precum JBMO,
BMO, IMO. Selec]ia echipelor se face
`n timpul etapei na]ionale a
olimpiadei.
Se organizeaz\ de asemenea

etape speciale de preg\tire,


Kangaroo, Concursurile Interjude]ene
de Matematic\ (organizate `n timpul
anului [colar, majoritatea `n intervalul
dintre etapa jude]ean\ [i cea
final\ a Olimpiadei de
Matematic\). Cele mai
importante dintre acestea
s`nt: "Gh. }i]eica", " Gr. C.
Moisil", "Tr. Lalescu [i L.
Duican.
~n cadrul primei competi]ii pentru elevii de [coal\
primar\, cea din 1885 c`nd
au fost 70 de participan]i, au
primit premii 9 baie]i [i 2
fete. ~n prezent se organizeaz\ `n cadrul etapei
finale a Olimpiadei Na]ionale o festivitate de premiere, unde se acord\
distinc]ii de c\tre Ministerul Educa]iei,
de c\tre autorit\]ile jude]ului care
g\zduie[te olimpiada, de c\tre
SSMR, sponsori etc. Medalia]ii de la
JBMO, BMO [i IMO s`nt premia]i `n
cadrul unei ceremonii speciale de
c\tre Ministerul Educa]iei, Primul
Ministru sau chiar de c\tre Pre[edintele Romniei. Li se ofer\ de asemenea excursii `n str\in\tate [i multe
alte premii.
Romnia `ncearc\ de mul]i ani s\
sprijine efortul elevilor talenta]i la
matematic\. De exemplu, `nc\ din
1883 se publica revista "Recrea]ii
{tiin]ifice", pentru matematic\, fizic\,

chimie etc., unde apar probleme,


note [i articole pe diverse teme.
Primul
num\r
al
"Gazetei
Matematice", cea mai respectabil\
revist\ romneasc\ dedicat\ matem-

aticilor elementare, a ap\rut `n 1895;


aceasta este principalul responsabil
pentru crearea, `mbun\t\]irea [i
men]inerea unui nivel ridicat de

interes pentru atragerea elevilor talenta]i.


~n anii 1971-1973 au fost instituite
de c\tre Ministrul Educa]iei de atunci,
Mircea Mali]a, clasele de excelen]\
sau clasele speciale de matematic\,
fizic\ chimie [i biologie. Re]eaua
na]ional\ de Centre de Excelen]\ (din
principalele ora[e ale ]\rii) s-a stabilit
`n anul 2001. Centrul de Excelen]\
Maramure[ a fost `nfiin]at `n
octombrie 2002. Pe l`ng\ acesta, aici
apare revista " Lucr\rile Seminarului
de Creativitate Matematic\ ", ce le
ofera elevilor articole [i note scrise de
studen]i, de profesori de gimnaziu [i
liceu sau de cadre universitare. ~n
paginile acestei reviste se g\sesc
multe articole dedicate rezolv\rii
euristice a unor probleme de concurs
[i majoritatea dintre acestea s`nt
alc\tuite astfel `nc`t s\ dezvolte cititorilor capacit\]i inventive dschiz`nd
astfel drumul spre munca de cercetare.
Centrul pentru Excelen]\ `n
Cercetare Matematic\ din cadrul
Universit\]ii de Nord Baia Mare a fost
luat fiin]\ `n octombrie 1991 [i de
atunci se organizeaz\ seminarii de
creativitate matematic\. ~n 2000 s-a
`nfiin]at Centrul pentru preg\tirea
elevilor talenta]i, iar `n 2001 Centrul
de Excelen]\ pentru Matematic\.
~nst. Virginica B OBOCEA,
{coala Nr. 75, Bucure[ti

(ccontinuaare `n num\rul viitor)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Note de lector
(urmaare din pag. 4)
icolae
C\ruceru
parodiaz\,
cum
este [i firesc, doar
prozodia ilu[trilor
sau mai pu]in
ilu[trilor s\i predecesori, iar poezia sa
este una ce con]ine
referiri precise la
aspectele socialpolitice, economice
[i culturale ale timpului s\u.
Astfel, parodiindu-l pe George
Co[buc, se refer\ la epoca de
trist\ amintire, devenit\ pentru
tinerii de ast\zi o simpl\ pagin\
de istorie (,,~ntr-o iarn\ cu
z\pad\ / {i copii pe derdelu[, /
A[tepta: acu[-acu[ / Ap\ cald\
o s\ vad\ / {i la du[. //
Tremura de frig `n cas\, / L`ng\
un calorifer / Excesiv de auster,
/ Ce-nghe]ase de v`ntoas\ / {i

de ger. // Cineva, persoan\


mare / Undeva acolo sus, /
<S\-[i mai pun\>, ar fi spus, /
<C`te-o hain\ fiecare, / Una-n
plus!>"- ,,Iarna `n cas\"). La fel,
cu fine]e, f\r\ tezisme, surprinde str\mutarea ]\ranului la
ora[, `n anii construirii socialismului, ,,form`ndu-se clasa
muncitoare / [i-un nou izvor de
poezie". De remarcat parodierea acelui `ndemn de unire
a proletarilor `n ,,Ape din toate
izvoarele, uni]i-v\" pentru a da
,,ca soarele, lumin\". Din
poezia ,,Am venit" afl\m scopul
urm\rit de poet, ]elul s\u:
,,Pentru ce nu s-a spus,
negre[it, / am venit".
Se spune ades c\ cine are
ceva de spus s\ scrie cine nu...
Ei, bine, Nicolae C\ruceru
demonstreaz\ [i prin aceast\
carte/c\r]i c\ are ceva de spus
semenilor.

februarie 2008

CONCURSUL NA}IONAL DE PIAN CARL CZERNY"


Edi]ia a XVII-a
a (22 - 23.02.2008) - PIATRA NEAM}

n societatea romneasc\ actual\ se manifest\ din


ce `n ce mai imperios nevoia cre\rii `n r`ndul tineretului a unui sistem real de valori, promovarea [i dezvoltarea unei noi mentalit\]i de abordare a educa]iei
sociale, `n spiritul concuren]ei, eficacit\]ii [i calit\]ii.
Concursul na]ional de pian Carl Czerny"ofer\
tinerilor `nzestra]i un podium de afirmare a propriei
valori [i a nivelului de preg\tire, dar [i de `ntrecere
cu colegii de aceea[i v`rst\ din ]ar\.
El se adreseaz\ pre[colarilor [i elevilor din
clasele I-XII ce studiaz\ pianul `n liceele [i [colile de
muzic\ din ]ar\. Este structurat `n dou\ etape, care acord\ importan]a egal\ ambelor aspecte strict necesare unei educa]ii instrumentale complete - tehnica [i interpretarea. Latura tehnic\ (fundamental\ `n crearea unui instrumentist) este determinant\ `n
promovarea primei etape, eliminatorii, iar cea de-a doua etap\
probeaz\ calitatea [i nivelul interpretativ.
Tocmai aceast\ `mbinare `ntre latura tehnic\ [i cea interpretativ\ `i confer\ unicitate, al\turi de faptul c\ este [i cel mai
b\tr`n" concurs instrumental de talie na]ional\ organizat anual `n
Moldova.

APOSTOLUL

Edi]ia din acest an, a XVII-a, a avut loc `n perioada 22 - 23


februarie 2008, reunind pe scena s\lii Theodor Macarie" a
Liceului de Art\ Victor Brauner" din Piatra Neam] 65 de concuren]i din Romnia (15 licee [i [coli de muzic\) [i Harkov
(Ucraina). Din Piatra Neam] au participat 15 elevi.
Juriul a fost compus din: pianista concertist\ ILINCA
DUMITRESCU, doctor `n muzicologie, prof. univ. dr. GABRIELA
LIPCEANU - Universitatea de Arte George Enescu" Ia[i [i conf.
dr. MIHAELA GAVRI{ - Academia de Muzic\ Gheorghe Dima"
Cluj.
Eforturile concuren]ilor au fost `ncununate de premii [i
men]iuni, la fiecare clas\, iar cel mai valoros pianist a primit
Marele Premiu [i trofeul Carl Czerny".
Concursul este par]ial sponsorizat de Prim\ria municipiului
Piatra Neam], care ofer\ premiile laurea]ilor.
Dincolo de [coal\, teatru, discotec\, sau televizor, concursurile aduc `n via]a tinerilor nem]eni exemple de motivare spre latura ce asigur\ echilibrul educa]iei, ARTA; astfel vor germina
s`mburii gustului pentru frumos, adev\r [i speran]\.
Inspector de specialitate,
prof. Cristina Alexandra POPA

Pag. 5

RAPORT DE ACTIVITATE
ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}
Moto: "Cine `na
al]\ pe
`nv\]\tor, `na
al]\
`ns\[i na]iunea
a"

(Diesterweg)

I. SCURT ISTORIC
socia]ia `nv\]\torilor din
jude]ul Neam] a fost
`nfiin]at\ `n anul 1912 de
`nv\]\torul LEON MREJERU, ca sec]ie a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia. De la `nfiin]are s-a
constituit ca persoan\
juridic\ cu scopul de a ajuta
cadrele didactice dup\ modelul Societ\]ii Corpului

Didactic de toate gradele din Romnia,


care a func]ionat `n perioada 18781898.
La congresul din Ia[i din 1885 a luat
parte [i Ion Creang\, marele povestitor
[i unul din `nv\]\torii cu care se
m`ndrea [i se m`ndre[te corpul didactic
din Jude]ul Neam].
Asocia]ia `nv\]\torilor din jude]ul
Neam] a func]ionat p`n\ `n anul 1944
(1912- 1944) timp de 32 ani, iar `ntre
anii 1945- 1990 asocia]ia nu a mai
desf\[urat activit\]i dar nici nu a fost
desfiin]at\.
Pe parcursul anilor, aceast\ federa]ie s-a transformat `n SINDICATUL
MUNCITORILOR DIN ~NV|}|M~NT,
prelu`nd o parte din problemele de
strict\ importan]\ care st\teau `n
aten]ia `nv\]\m`ntului de stat din acea
perioad\. Dup\ revolu]ia din anul 1989,
prin sentin]a civil\ nr. 163 din 5
octombrie 1990 a Judec\toriei Piatra
Neam], r\mas\ definitiv\ [i `nvestit\ cu
formula
executorie
"Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]", a fost
recunoscut\ cu statut de personalitate
juridic\.
O parte din cadrele didactice
prezente, `nv\]\tori [i profesori, au
f\cut parte din Asocia]ie cu mul]i ani

`nainte de 1944.
II. ANALIZA ACTIVIT|}II
~n perioada pe care o analiz\m
(1990- 2007), activitatea a fost condus\
de consiliul de administra]ie format din
15 membri al c\rui pre[edinte a fost
ales profesor Gheorghe Amaicei,
vicepre[edinte profesor Gheorghe
V\dana, secretar Adrian Armencea,
prof. Dan Agrigoroae, reprezentant al
Inspectoratului {colar, `nv. Barna
Octavian- casier, economist Sandu
Covasan- contabil, prof. George
Grigoric\, responsabil cu probleme profesionale, prof. Mihaela Gherghelescu,
reprezentant\ a Liceului Pedagogic, `nv.
Mihai
Pav\l,
reprezentantul
`nv\]\m`ntului primar,
profesori
Florin
Florescu [i {tefan
Corneanu, reprezentan]ii Sindicatului din
~nv\]\m`nt [i Cercetare,
prof.
Constantin
Prangati, Dan Ionescu,
profesor
Dumitri]a
Vas`lca, prof. Cristina
B\l\nescu [i prof.
Daniela
M\t\saru,
reprezentan]i ai Casei
Corpului Didactic.
}in s\ men]ionez,
de la `nceput, c\ `ntre
membrii consiliului este o atmosfer\ de
lucru bun\, fapt care a condus la
ob]inerea unor rezultate.
S-au continuat demersurile `n
instan]ele
judec\tore[ti
pentru
ob]inerea
cl\dirii
"C|MINUL
~NV|}|TORILOR" astfel c\ la data de
24 octombrie 2003 cu decizia 4237 a
"Cur]ii Supreme de Justi]ie"- sec]ia
civil\- `n dosarul 3271/2002 cl\direa
c\minului a fost ob]inut\ de asocia]ie.
Decizia este DEFINITIV| [i IREVOCABIL|. Au urmat procedurile de preluare prin executor judec\toresc.
La data de 26 noiembrie 2001 s-a
depus la Prim\ria Municipiului PiatraNeam], notificare nr. 634/2001 referitoare la suprafa]a de 705 mp teren situat `n municipiul Piatra-Neam] unde se
afl\ imobilul "CASA ~NV|}|TORULUI"
pentru a fi restituit\ `n natur\.
De[i s-au f\cut foarte multe interven]ii prin adrese [i audien]e, abia la
data de 17.02.2005 am primit fi[a de
evaluare [i procesul verbal din data de
27.10.2004 prin care "Comisia Local\
pentru aplicare a legii nr. 10/2001 ne
face cunoscut c\ ne restituie `n natur\
suprafa]a de 130 mp iar pentru diferen]a
de 575 mp vom primi desp\gubiri
b\ne[ti `n valoare de 387.913.400 lei.

Nici p`n\ `n momentul de fa]\ nu am


fost pu[i `n posesie [i nici bani nu am
primit de[i la data de 7 martie 2005 am
depus la comisia local\ adresa nr. 8921
la care nici p`n\ la aceast\ dat\ nu am
primit nici un r\spuns.
Apare la data de 24.11.2005
Hot\r`rea Consiliului Local PiatraNeam] privind trecerea unor suprafe]e
de teren din domeniul public `n
Municipiul Piatra Neam] (HCL 286
prevede a nu se mai da bani, ci teren
trecut din domeniul public `n domeniul
Municipiului Piatra Neam]).
~n cursul lunii martie 1999 reapare
revista APOSTOLUL `n colaborare cu
Inspectoratul
{colar,
Sindicatul
`nv\]\m`nt, Asocia]ia `nv\]\torilor [i
Casa Corpului Didactic. Rolul hot\r`tor
`n apari]ia revistei se datoreaz\
colegilor de la Sindicatul ~nv\]\m`nt.
Prelu`nd tradi]iile asocia]iei din
perioada interbelic\, conducerea consiliului de ast\zi s-a preocupat de
s\rb\torirea `ntr-un cadru festiv a
`nv\]\torilor care au ie[it la pensie, multora dintre ei acord`ndu-li-se diplome de
recuno[tin]\ pentru activitatea meritorie
la dezvoltarea [i perfec]ionarea
`nv\]\m`ntului romnesc.
Men]ionez `n mod deosebit participarea efectiv\ a membrilor asocia]iei la
organizarea celor 20 simpozioane cu
tema: "Dasc\li Nem]eni de Alt\dat\".
~n organizarea acestor simpozioane, o contribu]ie deosebit\ la
reu[ita lor a avut-o colectivul
Complexului Muzeal Neam]; din partea
directorului,
profesor
Gheorghe
Dumitroaia [i a profesorului Dan
Mih\ilescu, [ef de sec]ie al muzeului.
Ajutor material `n organizarea acestor
simpozioane a fost dat [i de colegii din
Sindicatul ~nv\]\m`nt [i din partea
"Sindicatului Liber al Pensionarilor"
reprezentat de pre[edinte, prof.
Gheorghe Vadana.
~n c\r]ile publicate de colegul nostru, prof. Constantin Prangati,
"Dic]ionarul oamenilor de seam\ din
jude]ul Neam]", "Personalit\]i politice [i

de stat de la Al. I. Cuza p`n\ `n anul


2004 (1864- 2004)", dar mai ales `n
lucrarea "Din istoria `nv\]\m`ntului
matematic `n jude]ul Neam]", editat\ de
CCD Neam] `[i g\sesc locul `nv\]\torii
[i profesorii care au jucat un rol important `n via]a cultural\ [i politic\ a
jude]ului nostru.
Mul]i din membrii asocia]iei au participat la activit\]ile organizate de "CERCUL MILITAR" cu ocazia unor
anivers\ri (Ziua Armatei, Ziua
V`n\torilor de Munte, Ziua R\zboienilor)
dar `n mod deosebit la activit\]ile organizate de Consiliul Director al Asocia]iei
Jude]ene "Cultul Eroilor".
Un aport deosebit a fost adus [i la
s\rb\torirea zilelor ora[elor Piatra
Neam], T`rgu Neam] [i Bicaz.
III. NE~MPLINIRI
{edin]ele
Consiliului
de
Administra]ie nu s-au ]inut cu regularitate [i nici adun\rile generale, fapt care
a dus la ne`mplinirea unor sarcini
incluse `n planul de activit\]i. De
asemenea, cotiza]ia nu s-a `ncasat ritmic [i nu de la to]i membrii.
Colaborarea
cu
Liceul Pedagogic `n
ultimul timp a stagnat
deoarece schimb`ndu-se
conducerea liceului,
aceasta nu a cunoscut
con]inutul activit\]ii asocia]iei [i a l\sat ca
lucrurile s\ mearg\ de
la sine.
Nu am reu[it s\
`ncepem editarea celui
de-al doilea volum din
monografia "LOCURI,
OAMENI {I {COLI", pe discipline de
`nv\]\m`nt.
Nu au fost antrenate cadrele didactice pensionare cu bogat\ activitate
didactic\ `n `nv\]\m`nt pentru a ne
`mp\rt\[i din munca continu\ depus\
pentru perfec]ionarea `nv\]\m`ntului.
IV. SARCINI
PENTRU VIITOR
- Membrii asocia]iei
trebuie s\-[i aduc\ o mai
mare
contribu]ie
la
realizarea c`t mai repede a
noii
reforme
din
`nv\]\m`nt.
- Dorim o mai str`ns\
colaborare cu factorii care
au condus destinele
`nv\]\m`ntului nem]ean
(Inspectoratul
{colar,

Sindicatul ~nv\]\m`nt, CCD, Asocia]ia


Profesional\ "Educatoarea"), popularizarea `n presa local\ [i de specialitate [i prin mijloacele audio- vizuale a
realiz\rilor asocia]iei precum [i a
ne`mplinirilor.
Re`nfiin]area B\ncii (Cooperativei)
Corpului Didactic `n str`ns\ colaborare
cu Casa de Ajutor Reciproc (CAR)
`nv\]\m`nt pentru a nu mai pl\ti comisioane peste comisioane la alte b\nci,
comisioane care s`nt destul de substan]iale.
- Discutarea [i repartizarea spa]iului
de la C\minul ~nv\]\torilor, av`nd ca
invita]i [i parteneri de discu]ie Sindicatul
~nv\]\m`nt, Casa Corpului Didactic care
reprezint\ Inspectoratul {colar, CAR
~nv\]\m`nt.
Trebuie s\ men]ionez `n mod
expres c\ f\r\ ajutorul substan]ial al
Sindicatului ~nv\]\m`nt, pe parcursul
derul\rii proceselor, nu am fi putut
ob]ine spa]iul din cl\direa "C\minului
~nv\]\torilor". Am fost ajuta]i material cu
peste 100 milioane lei vechi (10.000
Ron- lei noi).
Noul consiliu care va fi reorganizat

va trebui s\ aib\ `n vedere [i refacerea


noului contract de comodat cu Casa
Corpului Didactic, care reprezint\
Inspectoratul {colar, contract care a
expirat la finele anului 2005.
Se impune ca noul consiliu, ce va fi
completat, s\ fie format din 19- 21
membri, `ntruc`t prin reorganizarea
`ntregii activit\]i, volumul de munc\ va fi
mult mai mare. Dorim ca membrii consiliului s\ fie mult mai uni]i [i s\ aib\ ca
model ce am f\cut bun, s\ `nve]e din
ne`mplinirile noastre [i s\ ob]in\ numai
realiz\ri.
S\ p\str\m `n memorie munca
depus\ de `nainta[ii no[tri, pleca]i pe
drumul f\r\ de `ntoarcere [i care ne-au
l\sat mo[tenirile materiale [i spirituale
de ast\zi.

Pre[edinte,
prof. Gheorghe AMAICEI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
indicatele din `nv\]\m`nt resping oferta
Guvernului de majorare a salariilor
pentru anul `n curs. Motivele?
Major\rile acordate s`nt departe de
solicit\rile sindicali[tilor. Decizia
dasc\lilor este motivat\ de neacordarea a 10 la sut\ [i pentru personalul
nedidactic, a[a cum a promis
MInisterul Educa]iei. Alt neajuns? Cele
dou\ major\ri salariale de 6 la sut\ de
la 1 aprilie [i 1 octombrie, nu ofer\
posibilitatea unui trai
decent. Nu uita]i
facturile
astronomice la c\ldur\,
de necitit, nici
recentele
[i
viitoarele scumpiri. S\tui de
promisiuni
de[arte, profesorii
care n-au mai
putut
`ndura
umilin]a s\r\ciei
salariale,
au

Pag. 6

O SCRISOARE... G|SIT|

p\r\sit catedra. Au r\mas numai cei care nu au


avut unde pleca [i cei istovi]i de boli [i b\tr`ne]e.
Timp `n care toate guvernele au declarat educa]ia
prioritate na]ional\. {i cam at`t. Nu a fost ministru
nou c\ft\nit s\ nu vorbeasc\ despre importan]a
[colii `n formarea tinerei genera]ii [i urcarea ei pe
culmi ]uguiete. {i au gr\it frumos, conving\tor.
De[i sistemul nostru de `nv\]\m`nt, c`ndva merituos, a ajuns `n mare
suferin]\.
Reac]ia Guvernului
la fronda sindicali[tilor
din `nv\]\m`nt? Oficial\
[i normal, de ap\rare.
Le-a amintit profesorilor
protestatari c\ mai beneficiaz\ [i de alte venituri.
Fiind vizate `n mod direct
medita]iile ce fenteaz\
Fiscul. {i pentru a da
dovad\ c\ s`nt doc]i `n
problem\, "mastodon]ii"
din MECT au umblat la

exemple. ~ntr-un ora[ moldav cu peste 800.000 de


locuitori, doar 10 profesori meditatori au trecut pe
la Fisc. Cum se nume[te trebu[oara asta?
Evaziune fiscal\! Alte p\cate ale oamenilor cu catalogul sub bra]? Evaluatorii de la tezele cu subiect
unic au corectat superficial lucr\rile. Au [i fost
trecu]i pe "listele negre". Mul]i profesori `[i iau concediu `n timpul anului [colar [i se plimb\ prin
Vestul civilizat, f\r\ motiva]ii serioase. S\ mai d\m
exemple? Nu are rost. Principalul e c\ vremea
trece, "[coala merge" [i acu[ica vine vacan]a mare
Cum merge? Vede]i pe sticl\. Mass-media geme
de exemple conving\toare. Un licean beat licurici
[i-a b\tut m\r profesoara, folosind un limbaj rafinat. Un alt erou a f\cut sex cu o coleg\ `n cad\ [i
apoi [i-a popularizat isprava cu fotomontaje. Un
handral\u de la ]ar\, crescut f\r\ pian [i guvernant\, venit la t`rg s\ se instruiasc\ [i-a dat
bernevicii jos f\c`nd m\sc\ri `n clas\. Vorbind ca la
[atr\. La un liceu din Piatra Neam], o prof\ care a
`ncercat s\ opreasc\ o ga[c\ de chiulangii s\ nu
fug\ `n ora[, era s\ fie lin[at\. Munca la catedr\
devine riscant\. Ar trebui pl\tit\ cu un spor de peri-

APOSTOLUL

culozitate. Cele mai mari probleme ridic`ndu-le


copiii l\sa]i singuri acas\, de c\tre cei pleca]i spre
z\rile de farmec pline.
S\ revenim la discu]iile dintre Consiliul
Na]ional al Federa]iei Educa]iei Na]ionale (FEN) [i
Guvern. Cum se va termina disputa? Tran[ant. Cu
"DA" sau "BA". Vom afla dup\ ce premierul va
analiza scrisoarea g\sit\ pe birou. "DA", `nseamn\
concordie, pace. "NU"- dezgroparea securii
r\zboiului, grev\ general\. Adic\, Guvernul a
r\mas ferm pe pozi]ie. Iat\ ce spune pre[edintele
FEN. Dac\ nu se ajunge la un punct comun "este
posibil ca `n luna mai s\ `nceap\ greva general\".
Alooo, stop! Asta `nseamn\ blocarea anului [colar!
{i ar mai fi ceva: aproximativ peste 100 zile, tot `n
mai c`nd florile `nfloresc, `ncep alegerile locale.
Destule [coli gimnaziale [i licee vor deveni sec]ii
de votare. Nu se face ca [coala s\ fie `n grev\. {i
a[a, bie]ii no[tri politicieni `mb\tr`nesc cu c`]iva ani
`n cren`cenele lupte ce se dau pentru fotolii. Ce
spun dasc\lii cu p\rul nins de situa]ia actual\?
"~nv\]\m`ntul de ast\zi a luat-o razna. C`nd eram
la catedr\ ideea era s\-i faci pe elevi s\ iubeasc\
[coala, cartea, s\ vin\ s\ `nve]e cu pl\cere." Ce
frumos sun\!

Dumitru RUSU

februarie 2008

DIALOG CU ISTORIA
REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE
~n luna februarie 2004, timp de dou\ s\pt\m`ni, un
grup de profesori sud-coreeni de la universitatea din
Seul a participat la un schimb de experien]\ cu elevi
[i cadre didactice din 12 [coli nem]ene.
1/1914, prof. Dimitrie Foc[a preia conducerea
{colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-Neam],
de la primul director al acestei institu]ii Panaite
Popovici.
1/1929, n. la Dochia, jud. Neam], profesorul de
psihologie N. Irimia, fost director al {colii Nr. 6 (Valea
Viei), al Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Asachi" [i
inspector [colar. Decedat `n 2004.
2/1933, preotul-profesor Constantin Matas\, intemeietorul
Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], prezint\ la radio conferin]a
,,Balaurul" (istorie, geografie, legend\).
2/1946, n., Ghigoie[ti, jud. Neam], poetul Nicolae
Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri, apoi al
Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza" din Ia[i, din
1980, redactor la revista ,,Via]a militar\" (,,Via]a armatei", dup\
1989), autor al mai multor romane [i volume de versuri.
3/1931, n., la Poiana-Teiului, jud. Neam], prof. Gheorghe
(Puiu) Vadana, artist plastic. La mul]i ani!
4/1934, n., la Craiova, profesorul Marcel Dragotescu,
licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumentele
istorice [i de arhitectur\ din jude]ul Neam].
9/1884, n., la Bac\u, Panaite Popovici (d. 21. 11. 1919, la
Piatra-Neam]), profesor de geografie, la [coli din jude]ul Neam],
`ntemeietorul {colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din PiatraNeam] (15. 11. 1912), autor de manuale [colare.
10/1879, n., la Cot`rga[i, jud. Neam], Leon Mrejeru,
`nv]\tor la Piatra-Neam], revizor [colar, deputat, senator, autor
de manuale [colare (d. 14. 05. 1945). La 17. 02. 1879, tot la
Cot`rga[i, s-a n\scut [i so]ia sa Eugenia, `nv\]\toare.
10/1944, n., Poiana Sibiului, jud. Sibiu, prof. ConstantinHorea Alupului-Rus, animator cultural, director al Centrului de
Cultur\ ,,Carmen Saeculare" din jud. Neam], continuator inspirat
al unor manifest\ri cultural-artistice de tradi]ie din jude]ul Neam]:
,,Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam]", Festivalului Interna]ional de
Folclor, Stagiunea de Concerte Simfonice [. a.
10/1950, n., la Bozieni-Neam],
Alexandru Mih\il\, profesor de limba
romn\ `n jude]ul Neam] (19741989). ~n prezent, publicist `n
Bucure[ti.
12/1894, n., Cotu-Vame[,
Roman, Otilia - Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poet\,
prozatoare, remarcat\ de Garabet
Ibr\ileanu [i Mihail Sadoveanu,
debuteaz\, `n 1912, la revista ,,Via]a
Romneasc\".
12/1933, n., la Girov, jud.
Neam], Gheorghe Dumitreasa, ilustru profesor de matematic\ la Liceul
,,Petru Rare[" din Piatra-Neam] (`n
prezent, Colegiul Na]ional), autor de lucr\ri [tiin]ifice, `nzestrat
cu harul descoperirii [i stimul\rii voca]iei elevilor s\i.
13/1906, n., la Boghicea (fostul jud. Roman), prof. logician
Ion Didilescu, prof. la Liceul ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-

Neam] (1940-1941) iar `ntre 1956-1968 a `ndeplinit [i func]ia de


director general `n Ministerul ~nv\]\m`ntului.
13/1937, n., la Tarc\u, jud. Neam], prof. univ. dr. `n geologie-geografie Constantin Grasu, autor al multor lucr\ri [tiin]ifice
[i al celor dou\ c\r]i intitulate sugestiv ,,Vacan]e pierdute"
(2005), Vacan]e recuperate" (2007).
14/1916, n., la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu, a predat mul]i ani obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr. 6 (Valea
Viei) [i un mare animator cultural; dirijor al corului {colii Normale

FEBRUARIE 2008
,,Gheorghe Asaci" [i, `n ultimii 20 de ani ai vie]ii, al Corului
Veteranilor din Piatra-Neam]. A decedat la 19. 02. 1997.
14/1958, n., la Ver[e[ti-Girov, jud. Neam], prof. univ. dr.
Vasile Spiridon, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din
Romnia. La mul]i ani, acum la `mplinirea unei jum\t\]i de veac.
15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu,
episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician.
15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al
`nv\]\m`ntului, profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului,
unul dintre fondatorii Academiei romne.
15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie
[i director al {colii Normale ,,gheorghe Asachi din Piatra-Neam]
- Ioan Dr\gan - cu studii la Viena, autorul c\r]ii, actual\ [i `n
prezent, ,,Du[manul nostru, copilul" (1929). D. 1937.
15/1955, n., la P\str\veni, jud. Neam], matematicianul
Vasile Postlic\, prof. univ. dr., participant la numeroase `nt`lniri
interna]ionale de specialitate, autor al mai multor lucr\ri [tiin]ifice
publicate `n reviste din ]ar\ [i din str\in\tate.
19/1991, `n Sala Tapiseriilor a Muzeului de Art\ din PiatraNeam], a avut loc simpozionul cu tema ,,Modelul cultural Vasile
Conta" la care `nvv\]\torul-scriitor Mihai David-Ghind\oani a
argumentat conving\tor c\ Vasile Conta a plantat `n Romnia
filosofia pur\, autentic\ cu sistem [i fond (materialismul, fatalismul, unda-premerg\toare teoriei cuantice etc.).
21/1864, n., la Rediu, jud. Neam], Panaite Criv\], profesor
de limba [i literatutra romn\ la
Liceul
,,Petru
Rare["
(1904.1933), publicist, autor de
c\r]i, unul dintre editorii revistei
pedagogice
pietrene
,,Preocup\ri didactice".
21/1901, n., la Tazl\u,
`nv. pietrean Vasile G\bureanu,
publicist, unul dintre membrii
fondatori ai revistei ,,Apostolul"
(1934-1944).
21/1898, n., la PiatraNeam], Th. Gh. Dornescu, prof.
univ. dr. docent, la Universitatea
din Ia[i, specialist `n morfologie
animal\ (d. Bucure[ti, 1897).
21/1925, n., la Romni, jud. Neam], profesoara de pedagogie Sofia Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit, prima
directoare a Casei Corpului Didactic din jude]ul Neam].
24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul

Constantin Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i).


24/1908, n., la Piatra-Neam], Harry Brauner, prof. univ.,
folclorist [i muzicolog (m. 1989, la Bucure[ti).
26/1903, n., la Izvorul Alb, Constantin Turcu, profesor la
Piatra-Neam], arhivist la Ia[i. Biblioteca sa a `mbog\]it fondul
documentar al Bibliotecii ,,G. T. Kirileanu" din Piatra-Neam] (d.
29. 11. 1980).
28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor
[colar pentru jude]ele Neam] [i Suceasva (cu sediul la PiatraNeam], din 1. 10. 1881), transfer`ndu-se la R`mnicu V`lcea, pentru jude]ele Arge[ [i V`lcea. (Constantin TOM{A)

GHEORGHE ASACHI
Schi]\ de portret

heorghe Asachi
s-a n\scut `n
1788 la DorohoiHerta. Cuno[teascris, citit, vorbitlimbile: romn\,
polon\, german\,
latin\, italian\,
francez\, englez\
[i rus\. A urmat
cursurile facult\]ilor de litere,
[tiin]e [i inginerie,
studii f\cute la Lvov, Viena [i
Roma, unde s-a ocupat de
via]a artistic\ [i politic\.
Activitatea sa, se multiplic\ `n
]ar\, `n anul 1812, re`ntors de
la studii, `n Ia[i. ~ncepe cu
`nfiin]area, `n cadrul {colii
Domne[ti, a unui curs de
inginerie, unde preda, `ntre anii
1813- 1818, arhitectura [i
matematica. {i-a construit
activitatea pe acest t\r`m
ini]iind [i sprijinind `nfiin]area
mai multor [coli din Moldova.
~n 1816 debuteaz\ `n teatru,
organiz`nd prima reprezenta]ie
`n limba romn\- piesa
"Serbarea
pastorilor
moldoveni", scris\ de el, pentru glorificarea vechii armate
moldovene [i jucat\ de o
echip\ de [colari, la Ia[i, "`n
locul `nadins preg\tit, din casele hatmanului Constantin
Ghica". Mai t`rziu- `n 1837- va
`nfiin]a [i va conduce, `mpreun\ cu vornicul {tefan Catargi
[i cu sp\tarul Vasile Alecsandri
(tat\l
poetului
Vasile
Alecsandri), Conservatorul de
muzic\ din Ia[i.
~nainte
de
aceast\
realizare, Asachi intrase `n
publicistic\, `nfiin]`nd cea dint`i
gazet\ moldoveneasc\ scris\
`n limba romn\: "ALBINA

ROMNEASC|", al c\rui
num\r de `nceput a ap\rut la 1
iunie 1829 (ultimul la 29
decembrie 1849). Pentru bunul
mers al acestei publica]ii- [i al
celorlalte, multe, pe care le-a
mai `nfiin]at- Asachi a `ntemeiat, la Ia[i, o tipografie,
numind-o Institutul Albinei (`n
1832). Academia Mih\ilean\
din Ia[i l-a avut ca organizator
tot pe Asachi care `n anul inaugur\rii (1835) era referendar al
[colii na]ionale. La Academie,
majoritatea materiilor erau predate de Asachi. Din grupul profesorilor mai f\ceau parte:
Mihail Kog\lniceanu, Ion
Ghica, Ion Ionescu [i al]ii.
~n toamna anului 1841
spre m`ndria nem]enilor, la
Cet\]uie, l`ng\ Piatra Neam], a
`nceput instalarea primei fabrici moderne de h`rtie din ]ara
noastr\. Cel ce pornise
aceast\ fabric\ era inginerul [i
omul de cultur\ Gheorghe
Asachi. El adusese de peste
hotare ma[ini noi de ultim\
genera]ie la vremea respectiv\.
Acest titan al culturii
romne[ti s-a stins din via]\ la
Ia[i, la 12 noiembrie 1869.

Prof. ing.
Vasile B~LI{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

DESPRE HUMULE{TI {I HUMULE{TII DE ALT|DAT|

(urmaare din num\rul treccut)

ia]a
locuitorilor
humule[teni
era
asem\n\toare cu a tuturor
]\ranilor: pu]ine bucurii [i
destule necazuri, multe
`ndatoriri [i c`teva drepturi.
Situa]ia aceasta era valabil\ [i atunci, dar [i mai
t`rziu c`nd au devenit
t`rgove]i, [i poate [i
ast\zi...
Am g\sit destule informa]ii `n lucr\rile studiate. Ele vor fi
men]ionate la sf`r[it. ~ncerc s\ citez
acum c`teva din ele din cartea intitulat\
"DOCUMENTE" `n Editura pentru
Literatur\ 1964, de Gheorghe
Ungureanu. De exemplu `n unul st\
scris "... locuitorii satului Humule[ti
erau obliga]i de proprietara mo[iei s\

februarie 2008

munceasc\ 12 zile pe an [i s\ dea


zeciuial\ din venitul locului, din p`ine,
f`na], din poieni, din pris\ci". Sau,
"fiecare locuitor era obligat s\ dea
M\n\stirii c`te 11 lei pe an adetiul casei
(taxa), s\ dea dijm\ din toate dup\ obicei, f\r\ nici o `mpotrivire" (anul 1820).
De altfel, dup\ cum [tim din
AMINTIRI, `n luna aprilie, `ndat\ dup\
Sf. Gheorghe, porneau din sat 40- 50
care cu b\rba]i, cu fl\c\i [i fete, la
mo[ia unde [tiau c\ pot lucra `n dijm\
p\m`ntul necesar pentru semn\n\tur\.
Satul r\m`nea aproape pustiu...
S\ amintim c\ pe mo[ia F\c\u]i,
comuna Prigoreni, jude]ul Neam], a
murit `n anul 1858, {tefan al Petrii,
tat\l lui Ion Creang\. A fost `ngropat pe
cheltuiala locuitorilor satului Prigoreni.
Pentru a ne `ncadra `n spa]iu, comprim ideile renun]`nd la multe alte
lucruri destul de importante [i ar\t doar

c\ "satul Humule[ti avea `n 1829, 130


de case. Cele 127 de familii birnice, la
care se ad\ugau slugile, breslele etc.
~n num\r total de 32, num\rau 661
b\rba]i, femei [i copii. Aveau 139 de
vaci [i 234 oi". Ocupa]ia locuitorilor era
"lucrarea p\m`ntului, ciubot\ria,
dub\l\ria, cojoc\ria, negustoria etc."
Interes prezint\ [i faptul c\ `n unele
statistici se trec separat: birnici, apoi
nevolnici, v\duvele etc.
Un interes aparte cred c\ prezint\
modalit\]ile de distrac]ie la hore,
[ez\tori, cl\ci, precum [i obiceiurile de
la nun]i, `nmorm`nt\ri, botezuri, de la
diferite s\rb\tori `n principal cele legate
de Cr\ciun [i Anul Nou, de Pa[ti, de pe
la hramuri etc. Toate acestea voi `ncerca s\ le `nm\nunchez sub un alt titlu,
`n numerele viitoare, de se va putea!
Voi `ncheia, totu[i, cu un exemplu
din folclorul humule[tean, ce se afl\ `n

monografia pe care am men]ionat-o mai


sus. Versurile au fost culese de tat\l
meu de la un b\tr`n, prin anul 1925.

APOSTOLUL

FOLCLOR HUMULE{TEAN
LUMEA DE AZI
Toate s`nt de m`ntuial\
{i la rost de `nv`rteal\.
Toate acuma s`nt pe dos,
Ru[inea sus, iar cinstea jos.
Toate-s numai vorb\rie,
C\ de foame nu pot s\ ]ie.
Chiar din oamenii cei mari
S`nt [i destui co]cari.
Nu vorbesc eu chiar de to]i,
C\ ar fi cu to]ii ho]i,
Dar destui vor s\ tr\iasc\,
F\r\ mult ca s\ munceasc\.
Valorile s`nt pe h`rtie,
M`ncarea pe sponci, b\die!
Vremurile ce le-am dorit,
Numai pe unii i-au `mbog\]it,

Pe cei mul]i i-au s\r\cit.


Speculan]i mul]i au ap\rut,
Cinsti]ii s-au cam pierdut.
{i alt lucru ce nu-i bine,
Pofta de `navu]ire!...
C\ci cu acest obicei r\u,
To]i ne `n[el\m mereu...
Printre materialele consultate
men]ionez:
- Codex Bandinus
- Documente - de Gheorghe
Ungureanu
- Monografia Humule[tiului - `n
manuscris de coautorii Zahei Grigoriu,
str\nepotul lui Ion Creang\, Mircea
Ispir, preotul Constantin Cosma (o
posed\ subsemnatul)
- "Istoria vie]ii biserice[ti a ora[ului
T`rgu Neam]"- de preot Nicolae
Cosma.
Prof. Constantin COSMA

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Zig - Zag

VICEVERSA sau Distruge [i te vei elibera!"


ntru-n or\[el spaniol, proprietarul unui
hotel se hot\r`se
s\-[i demoleze proprietatea [i a g\sit o
solu]ie pe care
lumea a apreciat-o
ca ingenioas\: a dat
un anun] prin care
invit\ pe oricine se
simte stresat [i dornic s\ se elibereze de aceast\
stare, s\-i distrug\ hotelul.
Culmea,s-au prezentat at`t
de mul]i `nc`t au trebuit selecta]i... contra cost.
Ale[ilor li s-au pus la dispozi]ie topoare,cu]ite,ciocane
b`te [i alte instrumente de
zdrobit, ciop`r]it, tocat, rupt,
sf`[iat iar zelul depus de amatori a `ntrecut toate estim\rile.
Stresa]ii au muncit, nu

glum\,asud`nd din greu la


m`nuirea
baroaselor
[i
t`rn\coapelor. Nu s-au l\sat
p`n\ c`nd nu au distrus ferestre, u[i, mobilier, ziduri, [i pardoseli, ]ev\rie [i instala]ii de tot
felul, d`nd fr`u liber dorin]ei de
a distruge.
De re]inut motiva]ia invocat\ de o doamn\ `nv\]\toare,
care s-a m\rturisit :
- De mult timp sim]eam o
nevoie care m\ cople[ea [i pe
care o reprimam cu un efort de
voin]\ epuizant: doream s\
distrug tot ce-mi ie[ea `n cale.
A fost `ntrebat\ :
- V\ referi]i la lucruri sau la
oameni?
R\spunsul :
- Lucrurile pe care le
doresc distruse s`nt f\cute tot
de oameni.

Curier juridic

onform art. 13 din


HG nr. 281/1993,
"Unit\]ile bugetare
pot constitui un fond
de premiere lunar
prin aplicarea unei
cote de p`n\ la 2%
asupra fondului de
salarii prev\zut `n
bugetul de venituri [i

PORECLE

lini[tea [i se simt elibera]i.


Nu [i-a pus nimeni problema ce beneficii ar putea spera
cei care [i-ar propune s\ distrug\ lumea `ns\[i?

Prof. D. D.
URSACHE

PREMIUL LUNAR DE 2%

cheltuieli al acestora. Din acest


fond, Consiliul de administra]ie
sau alte organe similare de conducere ale unit\]ilor de
`nv\]\m`nt, pot acorda premii `n
cursul anului, salaria]ilor care au
realizat sau au participat direct
la ob]inerea unor rezultate `n
activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate

ndiferent cum treci prin [coal\ ca


gsca prin ap\ sau cu coroni]a de
premiant pe fo[tii profesori [i
colegi nu-i ui]i niciodat\. Ajuns la
o vrst\ respectabil\ `]i aminte[ti
cteodat\ poreclele dasc\lilor t\i.
Exemple? "Mo[ [elul\" , "Attila",
"C\p\I\u" , "Cinele Dingo" ,
"Damigean\", "Ofticosu'"
Prima porecl\ auzit\ la primar\ a fost "Madam Greutate",
atribuit\ unei `nv\]\toare grase,cu fa]a ro[ie
ca sfecla, certat\ cu mi[carea. Strivit\ de
b\trne]e, `nv\]\toarea noastr\ adormea la
catedr\, iar cnd se trezea, ]ipa ca `n gur\ de
[arpe: "Cine se joac\ dup\ dulap?", `ntrebare
la care n-a c\p\tat r\spuns niciodat\. Asta
nu `nseamn\ ca n-am avut [i `nv\]\tori valoro[i. Am avut!
Nume? Bogdan, Baciu, Purice. Ultimul
era un om voinic, cnd te prindea cu unghiile
net\iate pn\ la carne, o `ncurcai. Te lua de
cureaua pantalonilor [i te f\cea avionul lui

Proprietarul hotelului [i-a


atins scopul, a demolat construc]ia f\r\ s\ pl\teasc\ demolatori,
ba chiar viceversa. {i-a f\cut publicitate [i a f\cut ferici]i pe unii,
dovedind c\ prin distrugerea
lucrurilor, unii `[i dob`ndesc

din acest fond pot fi utilizate `n


lunile urm\toare, `n cadrul
aceluia[i an bugetar".
Hot\r`rea Consiliului de
administra]ie, `n acest sens, va fi
f\cut\ public\ Consiliului profesoral.
Acordarea acestui premiu a
fost suspendat\ prin OUG nr.
63/2005, dar acest act normativ
a fost abrogat ulterior prin OG nr.
335/2005. ~n prezent acest premiu lunar de 2% se acord\ `n
`nv\]\m`ntul preuniversitar.
Pentru perioada concediilor
de odihn\ angaja]ii nu beneficiaz\ de premiul de 2%, iar
sumele r\mase se `mpart angaja]ilor care au fost `n activitate `n
perioadele respective sau se vor
utiliza `n lunile urm\toare.
~n aceea[i materie s-a pronun]at [i Ordonan]a Guvernului
nr. 10/2007 care prevede:
"Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare `n limita a 2%
din chletuielile cu salariile afer-

Aurel Vlaicu. La aterizare, pantalonii erau


flea[c\. Zborul nu se uit\ niciodat\.
~n perioada '51- '55 la Liceul "Petru
Rare[", cele mai amuzante porecle [optite pe
la col]uri erau: "Hr", "Pi]u", "Parameciu",
"Ce-am acolo", "Tante Piesa", "Nea ]ilic\"...
P\cat c\ spa]iul tipografic nu ne permite s\
intr\m `n detalii.
N-au fost porecli]i: Georgeta Pralea,
Aurel Rotundu, Dumitru Bostan... Dasc\li de
mare prestigiu pentru trgul de la poalele
Cozlei. Domni[oara Georgeta ne privea ca o
mam\. De la ea am mo[tenit pasiunea pentru citit. Celebrul Rotundu ne fermeca realmente. Ne las\ mai boga]i dup\ fiecare ora
de curs. Mul]i dintre noi, ajun[i profesori, am
`ncercat s\-l imit\m. N-am reu[it. Niciodat\.
Unele porecle ap\reau pur si simplu din simpatie. Profesorul Bor[ de la "Petru Rare[" `i
numea p\rinte[te pe to]i `nv\]\ceii s\i,
Costic\. De aici [i porecla. Era respectat de
to]i liceenii. [i de prostovani, [i de iste]i.
F\cea ordine `n clas\ dintr-o privire. Venea [i
pleca de la liceu cu pas m\surat. Nimic nu-l
scotea din ritm. Din cartierul Precista pn\ la
cancelaria liceului f\cea o or\. Din p\cate

ente personalului contractual,


prev\zut `n statul de func]ii, cu
`ncadrare `n fondurile aprobate
prin buget. Premiile se pot acorda `n cursul anului salaria]ilor
care au realizat sau au participat
direct la ob]inerea unor rezultate
`n activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate
pot fi utilizate `n lunile
urm\toare, `n cadrul aceluia[i an
bugetar".
Este de men]ionat c\ `n
vederea stabilirii salaria]ilor care
beneficiaz\ de acest drept, precum [i pentru stabilirea cuantumului sumei acordate fiec\rui
salariat din acest fond, consiliul
de administra]ie al unit\]ii de
`nv\]\m`nt are obliga]ia de a stabili [i a face publice la nivelul
[colii criteriile de acordare a premiilor din fondul de 2%.

Gabriela GRIGORE

consilier al Biroului
Operativ al SLLICS Neam]

existau [i dasc\li duri. Unul din ei? Grigore


Cap[a de la Normale. Acesta,cnd scotea
elevii la ecranul negru, victimele visau urt
cteva nop]i la [ir. Cum `i gratula pe elevi?"La
boi,boule!","La porci, dobitocule!", "Pleac\
acas\ s\ te reconceap\ m\-ta,c\ e[ti prost!"
Ca s\ dovedeasc\ c\ era drept dar aspru [i-a
l\sat corigen]i proprii s\i copii. Cu ce porecl\
l-au taxat elevii? Nu v\ spun. ~mi este ru[ine!
La facultate porecla drag\ mie a fost
"Mo[u". Un pedagog pinea lui Dumnezeu.
Cine era M.? Prof. univ. dr. Constantin
Cihodaru de la Universitatea "Al. I. Cuza" din
Ia[i. Cu "Mo[u" am dat admiterea. Cu dumnealui am f\cut cinci ani cursuri `n Amfiteatrul
II-7.Tot cu el am sus]inut examenul de stat,
definitivatul, gradul II si gradul I. Cnd
"Mo[u"a considerat c\ [i-a f\cut datoria fa]\
de universitatea lui Cuza, a plecat. Dincolo, la
`ngeri, s\ predea istoria neamului. L-am
plns to]i studen]ii lui. De[i poreclele apar [i
dispar odat\ cu cei pentru care s-au n\scocit,
pe "Mo[u" nu-l vom uita niciodat\. De ce?
L-am poreclit din dragoste [i respect!
Dumitru RUSU

{coala european\
2008

inisterul Educa]iei
continu\, [i `n anul
[colar 2007-2008,
competi]ia pentru
acordarea certificatului de {coal\
european\. Concursul este deschis
tuturor unit\]ilor din
`nv\]\m`ntul preuniversitar care au
fost sau s`nt implicate `n ac]iuni,
proiecte sau programe comunitare. Activit\]ile pot avea `n
vedere `ntreaga [coal\, sau
cadrele didactice, elevii, individual [i `n echipe.
Certificatul de {coal\ european\ este valabil trei ani, dup\
care [coala trebuie s\ candideze din nou pentru reconfirmarea acestui statut.
Anul acesta, selec]ia se
desf\[oar\ dup\ urm\torul calendar: 25 martie (data po[tei)termenul limit\ de depunere a
candidaturilor; aprilie- evaluarea candidaturilor; mai- acordarea certificatelor.
Un dosar trebuie s\ con]in\
formularul de candidatur\,
avizul inspectorului [colar
responsabil cu gestionarea programelor comunitare din ISJ,
un portofoliu ilustrativ, copie a
Proiectului de dezvoltare institu]ional\ [i copii ale planurilor
manageriale anuale (20052006, 2006-2007 [i 20072008).
Principalele obiective ale
proiectului
Ministerului
Educa]iei,care se deruleaz\
`nc\
din
2004,
s`nt
recunoa[terea rolului [colii `n
sus]inerea eforturilor de integrare a Romniei `n Uniunea
European\,
stimularea
implic\rii [colilor `n proiecte
finan]ate prin programe comunitare [i pormovarea imaginii
institu]iilor de `nv\]\m`nt cu
performan]e
`n
cadrul
proiectelor de cooperare european\.

Made for Europe

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului: reproduceri dup\ crea]ia pictorului Gheorghe VAD
DANA

APOSTOLUL

Manualele [colare,
`n dezbatere
public\
Metodologia de evaluare [i
aprobare a viitoarelor manuale
[colare va fi supus\ dezbaterii
publice, prin Centrul Na]ional
pentru Curriculum [i Evaluare
`n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar.
Proiectul Ministerului Educa]iei
vizeaz\ asigurarea utiliz\rii
unor manuale corecte [i de
calitate, `n conformitate cu planurile de `nv\]\m`nt [i cu programele [colare `n vigoare. Prin
aceast\ nou\ reglementare, se
unific\, compatibilizeaz\ [i eficientizeaz\ toate procedurile [i
criteriile de evaluare cu care
s-a operat p`n\ acum.
Viitoarele manuale vor fi evaluate pe baza unor criterii eliminatorii, cum ar fi conformitatea
cu programa [colar\ sau corectitudinea din punct de vedere
[tiin]ific, de calitate [i pre].
Pentru
`mbun\t\]irea
Metodologiei de evaluare/
reevaluare [i aprobare a propunerilor de manuale [colare,
fiecare dintre cei interesa]i va
putea formula propuneri la
adresa manuale@cnceip.ro.
Dezbaterea se va `ncheia pe 10
martie 2008. Proiectul poate fi
consultat pe site-ul Ministerului
Educa]iei (http://www.edu.ro),
la Nout\]i.

Acreditarea [colilor
particulare
Unit\]ile de `nv\]\m`nt particular autorizate au termen
p`n\ pe 15 aprilie s\ depun\
documenta]ia necesar\ acredit\rii. Pentru aceasta, [colile `n
cauz\ trebuie s\ depun\ la
Departamentul de acreditare al
ARACIP o cerere de
declan[are a procedurii de
evaluare extern\, `nso]it\ de un
raport intern, pentru fiecare
nivel de `nv\]\m`nt, specializare [i/ sau calificare profesional\. ~n cazul `n care nu va fi
respectat termenul, unitatea de
`nv\]\m`nt risc\ s\ nu mai
`nscrie elevi `n anul urm\tor de
studiu [i s\ func]ioneze `n lichidare.

Un alt concurs na]ional,


aflat la cea de a doua edi]ie,
`ncepe `n luna martie. Made for
Europe vizeaz\ valorizarea [i
promovarea experien]elor pozitive `n derularea proiectelor de
cooperare
european\,
stimul`nd creativitatea, inova]ia
[i spiritul de crea]ie. ~n competi]ie vor intra produse realizate de elevii [colilor `n cadrul
proiectelor de cooperare european\.
Concursul este destinat
Mihaela DR|GOI
tuturor
institu]iilor
din
`nv\]\m`ntul
preuniversitar
implicate `n aceste
Textele se pot trimite [i pe adresa
proiecte anul trecut.
Participantele trebuie
revista_apostolul@yahoo.com
s\ prezinte produse
educa]ionale, cum ar fi
un soft educa]ional, o
pagin\ web, revist\
etc.
Toate produsele
REVIST| EDITAT| DE
`nscrie `n concurs vor

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea

Pag. 8

face obiectul unor expozi]ii, la


nivel jude]ean, `n prima faz\,
apoi na]ional. Vizitatorii vor
putea vota cel mai original, util
[i
interesant
produs.
C`[tig\torul va fi decis [i prin
evaluarea unui juriu.
Finala na]ional\ a edi]iei
2008 va avea loc la Tg. Mure[,
la `nceputul lunii mai.

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
februarie 2008