Apostolul, Nr. 102 (2008)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
SERIE NOU|, ANUL X, NR. 102

februarie 2008
DAC| NU MAI FACEM {COAL|,

DE CE MAI FACEM O NOU| LEGE
A ~NV|}|M~NTULUI?
(reflec]ii sindicale)
m 40 de ani, b\tu]i pe muchie, ca profesor de romn\

[i acum, la pensie, r\sfoind ziarele [i revistele, a[ fi
bucuros s\-mi pot `ndulci pensioara, destul de mic\,
m\car cu ve[ti bune din [coal\ [i despre [coal\, dar...
aud c\ o profesoar\ de romn\ a fost b\tut\ de un
elev de clasa a XI-a, `n fa]a clasei, `ntr-un liceu din
Boto[ani [.a.m.d.
Doamne, oare unde se `ndreapt\ [coala?!
Acum, citesc cu aten]ie un text elaborat de Direc]ia
General\ Managementul ~nv\]\m`ntului Preuniversitar
din Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului care
se intituleaz\ "Legea ~nv\]\m`ntului Preuniversitar" (proiect `n
lucru). Deci o nou\ Lege a ~nv\]\m`ntului? De ce o lege nou\,
c\ci dup\ Decembrie '89 noi am mai scos o nou\ Lege a
~nv\]\m`ntului? De c`te legi are oare nevoie `nv\]\m`ntul de
merge a[a de bine?! Sau se vede c\, dac\ nu se mai face [coal\,
cum se f\cea odat\, se fac legi noi pentru [coala ruinat\. Facem
legi noi [i, sub ochii no[tri, an de an, `nv\]\m`ntul se degradeaz\,
devine o jalnic\ ruin\.
Dar oare pentru aceast\ stare jalnic\ a `nv\]\m`ntului romnesc din ultimii 19 ani, "va da cineva seama" vreodat\? M\car `n
fa]a ]\rii, dac\ a Parlamentului nu?! P`n\ acum, nimeni nu e vinovat de ruina `nv\]\m`ntului nostru? Cine [i c`nd va mai reu[i s\-l
redreseze [i s\-l readuc\ pe f\ga[ul cel bun? ~n nici un caz, nu o
lege, care, ca orice lege, e mai `ntì de toate "un car de vorbe
de[arte".
{i despre ce lege nou\ e vorba? ~n orice ]ar\, deci [i `n
Romnia, `nv\]\m`ntul este organizat `ntr-un sistem unitar [i a[a
a fost, acum `ns\ noua lege este numai a `nv\]\m`ntului preuniversitar, oare de ce? Fiindc\ `n acest\ sec]iune a sistemului clocotesc probleme multe [i grave, nerezolvate: (gratuitatea
`nv\]\m`ntului, obligativitatea acestuia p`n\ la v`rsta de 16 ani,
egalitatea de [anse a elevilor, salarizarea dasc\lilor, degradarea
accentuat\ a imobilelor [i a dot\rilor didactice aproape de starea
de nefunc]ionalitate, organizarea greoaie a unit\]ilor [colare,a
perfec]ion\rii [i evalu\rii, birocra]ia excesiv\ [i, mai ales, calitatea
din ce `n ce mai sc\zut\ a instruirii [i a educa]iei elevilor).
Ne-am a[tepta ca o lege nou\ s\ aib\ `n vedere, mai ales,
rezolvarea acestor probleme, da nu, noua lege, privit\ `n `ntregul
ei, nu aduce dec`t unele modific\ri cosmetizante pentru aspecte
mai ales formale [i nu de esen]\.
~n art. 2 se reafirm\ cu grandoare: "~n Romnia `nv\]\m`ntul
constituie prioritate na]ional\, dar nic\ieri, `n toat\ legea, de la
un cap\t la cel\lalt, nu se coreleaz\ aceast\ afirma]ie cu legiferarea unei salariz\ri corespunz\toare a dasc\lilor cu aceast\ prioritate na]ional\, o salarizare de aceea[i consisten]\ ca aceea
din justi]ie, armat\, poli]ie sau administra]ie (`n structura ei superioar\).
Salarizarea slujitorilor [colii nu este trecut\ `n lege, pentru c\
odat\ trecut\ `n lege, ea trebuie [i `nf\ptuit\, a[a c\ este l\sat\,
an de an, la m`na puterii, a PIB-ului mai mare sau mai mic, iar
dasc\lii tr\iesc din an `n an tot mai greu [i pleac\ din `nv\]\m`nt
tot mai mul]i, an de an.
prof. {tefan CORNEANU
(Continuaare `n pag. 3)
A avea sau a nu avea

educa]ie religioas\ `n liceu?
m abordat acest
subiect pornind de
la proiectul noii legi
a `nv\]\m`ntului
preuniversitar, care
la articolul 10 (1)
are
urm\torul
con]inut: Planurile
cadru
ale
`nv\]\m`ntului primar [i gimnazial
includ religia ca disciplin\
[colar\, parte a trunchiului
comun", iar la urm\toarele
alineate se men]ioneaz\: (2)
Elevul, cu v`rsta de p`n\ la 16

ani, cu acordul p\rintelui sau al
tutorelui legal instituit, alege
confesiunea [i religia pentru
studiu; elevii, `n v`rst\ de peste
16 ani, aleg singuri confesiunea [i religia pentru studiu.
(3) La solicitarea scris\ a
p\rintelui sau a tutorelui legal
instituit al elevului de p`n\ la 16
ani, respectiv la solicitarea
scris\ a elevului de peste 16
ani, elevul poate s\ nu
frecventeze orele de religie. ~n
acest caz, situa]ia [colar\ se
`ncheie f\r\ aceast\ disciplin\.

~n mod similar, se procedeaz\
[i pentru elevul c\ruia, din
motive obiective, nu i s-au
asigurat condi]iile pentru
frecventarea orelor la aceast\
disciplin\". Poate fi observat cu
u[urin]\ faptul c\ nu este nimic
pomenit despre statutul religiei
`n liceu, ba mai mult, chiar [i
pentru `nv\]\m`ntul primar [i
gimnazial `n cazul `n care elevul refuz\ frecventarea orelor
de religie i se `ncheie situa]ia
[colar\ f\r\ media la aceast\
Ce mai face nenea Puiu?
(pag. 3)
disciplin\.
Consider necesar de
men]ionat faptul c\ ora de
religie nu reprezint\ nici pe
departe prozelitism religios
`ntruc`t Programa pentru disciplina religie se elaboreaz\ `n
colaborare cu fiecare cult `n
parte [i se aprob\ conform
prevederilor prezentei legi."
(art. 10 al.4).
Dup\ perioada 1948 1989, perioad\ `n care s-a produs o imens\ criz\ de identitate a con[tiin]ei umane, reintroducerea studiului religiei `n
[coal\ dup\ 1990 a reprezentat o repara]ie moral\ adus\
poporului romn. Dintotdeauna
romnii au avut o concep]ie
s\n\toas\ fiind convin[i c\
dau copiii la [coal\ pentru a-i
face oameni". Pe drept cuv`nt
pedagogul Foerster afirma:
f\r\ religie [i f\r\ o educa]ie
religioas\ pe l`ng\ cea moral\
general\ nu se pot forma caractere", iar mesajul lui
Pestalozzi rostit cu mai bine de
o sut\ de ani `n urm\ este proDrd. MIHAI
FLOROAIA - I.{.J.
Neam]
(ccontinuaare `n pag. 3)
VIA}A PE CREDIT
r\im pe credit. Via]\ de `mprumut.V`ndut\,

amanetat\, `nchiriat\, `n lising,`n franciz\, pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen...
ehei... de treizeci de ani.
Via]\ cu garant, cu unul, cu doi, sau cu c`t mai
mul]i. Via]\ pe garan]ie. Imobiliar\, pe cas\ sau
p\m`nt. Dac\ nu ai, mergi la mama sau la tata, ca
s\ le amar\[ti ultimii ani de via]\ [i, eventual,
s\-i la[i pe drumuri ca s\-[i poat\ blestema zilele
far\ s\ pese nim\nui.
Via]a e scump\, nepre]uit\ `ns\. Adic\
scump\ dar f\r\ pre]. Ei bine nu-i chiar a[a.
Pretul vie]ii se numeste DOB~ND| sau, pentru cei mai circumspec]i, se nume[te DAE, doband\ acumulat\ efectiv\.
Tr\im cu dob`nd\. Acumulat\, capitalizat\ sau nu, DAE,
este mai tare dec`t glon]ul de AKM (Andrei Kalasnikov
Modernizat n.n., care am f\cut ni]ic\ armat\), adic\ vestitul
pistol-mitralier\ cu care se joac\ copiii pe str\zile Beirutului.
Dob`nda cre[te dar scurteaz\ via]a. Ea nu trebuie s\ fie mare,
ci lung\ [i muiat\ neap\rat `n lacrimi grele.
Minunat\ ma[in\rie s`nt creditul [i M\ria Sa, Dob`nda. La
ea ajunge `ns\ tot poporul, c\ci paradisul economiei de paia]\
are la temelie, bine `nfipt `n inima debitorului, sistemul bancar.
Sistemul a reu[it s\ `mpart\ societatea `n dou\ categorii :
creditorii si debitorii. Primii s`nt st\p`nii,ceilal]i s`nt slugi.
Culmea sadismului este c\ la statutul de slug\ - debitor nu
se ajunge chiar at`t de u[or.
Mai `ntì trebuie s\ nu figurezi `n baza de date a Biroului
Na]ional de Informare Bancar\, cum c\, odinioar\, c`nd ]i s-a
`mboln\vit copilul de difterie sau c`nd ]i-ai l\sat m`na dreapt\
sub discul gaterului, nu ai putut pl\ti am\r`ta de rat\ lunar\.
Biroul te indexeaz\ :
- Nu e[ti un om corect, ]i se spune.
- Nu prezin]i `ncredere, domnule !
Sau chiar mai r\u:
- Nu e[ti solvabil!
Co[marul te urm\re[te [i `n gaur\ de [arpe. Ochiul public
vigilent te victimizeaz\ [i te degradeaz\ ca om.
Nu pl\te[ti, nu e[ti om. E[ti un nimic, un terchea-berchea
c\ruia i se aduc la u[\ poli]ia, executorul judec\toresc [i al]i
ipista]i, pentru a te obliga la plata creditului.
Nu se uit\ nimeni la p\rul alb, la diplome, la via]a ta de
munc\ `n slujba omului c\ruia i-ai pus creionul `n m`n\, sau
c\ruia i-ai salvat nevasta de la avortul spontan cu septicemie.
E[ti insolvabil, e[ti un nimic. Lumea `]i va `ntoarce spatele:
un calic!
Iat\ c`t de greu este s\ tr\ie[ti pe credit, dar pentru aceasta mai `ntì trebuie s\ te c\ciule[ti, s\ te umile[ti, dorindu-]i s\
devii slug\ la d`rloag\.
Totu[i ai o satisfac]ie : e[ti [i tu `n r`ndul lumii!
Prof. dr. D.D. U RSACHE
ULTIMA OR| LA ROMAN

PARTENERIATE
{COLARE EUROPENE
n cadrul Liceului
cu
Program
Sportiv, urm\resc
de trei ani derularea unui proiect
multilateral realizat cu sprijinul
financiar
al
Comisiei Europene, prin Programul de ~nv\]are pe tot Parcursul Vie]ii.
Sufletul proiectului- pe
`ntregul parcurs al derul\rii
este doamna profesoar\ Irina
bun\ cunoa[tere [i motivare,

astfel ca ei s\ perceap\ U.E.
ca pe o pia]\ liber\ a muncii
de nivel `nalt. S-a urm\rit, `n
cadrul acestui laborator, ca
elevii [i profesorii s\ fie
deschi[i, prieteno[i, mai flexibili [i s\ poat\ dep\[i
limit\rile geografice [i culturale iar ]inta principal\ este
aceea de a realiza ac]iuni [i
activit\]i [colare `n spiritul
cre[terii noastre ca europeni.
Unul din proiectele interesante mi s-a p\rut, Utilizarea
P\tr\uceanu, coordonator
proiect Euro- Lab- European
Teaching and Learining
Across Borders.
Proiectul este realizat
`mpreun\ cu colegi din
Germania- institu]ia coordonatoare, al\turi de colaboratori din Marea Britanie,
Spania, Austria, Polonia,
Fran]a, Finlanda, Italia, iar
perioada de derulare, 20052008, anul acesta fiind ultimul.
Ce s-a realizat `n cei trei
ani? Urm\rind derularea
`ndeaproape a proiectului,
am `n]eles c\ scopul principal
este sporirea dimensiunii
europene `n educa]ie prin
parteneriate, colaborare [i
schimb de experien]\ `ntre
institu]iile partenere.
Viziunea Euro- Laboratorului este aceea de a
preg\ti elevii pentru o mai
noilor tehnologii informa]ionale [i de comunicare pentru o mai bun\ cunoa[tere a

culturii, tradi]iilor [i rela]iilor
interumane `n ]\rile europene, iar principalul scop al
proiectului este acela de a
afla mai multe lucruri despre
cultura, tradi]iile [i sistemele
educa]ionale
europene,
folosind noile tehnologii de
comunicare [i informa]ionale.
Al\turi de doamna profesoar\ au fost [i s`nt colegii
profesori dar mai importan]i,
cred c\ s`nt elevii [i ì
men]ion\m: Neguri]\ Irina- a
XI -a B; Iacob Paul a XII-a C;
Leanc\ Bianca, a X-a;
Butnariu Rare[, a IX-a B;
{oiman Oana- a IX-a B;
Burc\ Leonard, a VII-a C.
Prof. Valerian
PERC|
Subredac]ia Roman
PROFESIONI{TII EDUCA}IEI
ubredac]ia Roman a revistei APOSTOLUL `[i propune ca `n urm\toarele numere s\ realizeze portrete
ale colegilor no[tri, care s-aau afirmat [i se afirm\ `n
domeniul educa]iei. Azi, este prezent\ `n paginile
revistei doamna profesor Iuliana Doljescu, director `n
cadrul Liceului Teoretic S\b\oani, un liceu modern,
cu elevi mode[ti, silitori [i un corp de profesori tineri,
dornici s\ men]in\ [tacheta liceului acolo unde ì este
menirea.
A[adar:
Doaamn\ direcctor,, care

esste p\rereaa dvss. desspre
`nv\]\m`ntul romnessc, `n generaal?
- ~nv\]\m`ntul romnesc,
`n general, trebuie s\
r\spund\ unor noi cerin]e,
cerin]e impuse de integrarea
noastr\ `n `nv\]\m`ntul general
european [i mondial. Ca
urmare, este necesar\ o
reg`ndire a specializ\rilor, `n
sensul adapt\rii la nevoile
pie]ei muncii, este nevoie de o
readaptare, `n sensul unor programe accesibile [i mai pu]in
decongestionate, a materiei.
S`nt convins\ c\ `n c`]iva ani
se vor fixa [i standardele de
calitate pe fiecare nivel de

`nv\]\m`nt, a[a cum rezult\ [i
din noul proiect al Legii
~nv\]\m`ntului, supus dezbaterii `n aceast\ perioad\ [i c\
`n viitorul apropiat vom lucra cu
manuale mai accesibile din
punct de vedere formativ pentru elevii no[tri.
Cum vede]i dvss. [coaalaa
romneaasc\ `n context europeaan?
- {coala romneasc\ are
[i calit\]i dar [i defecte. Am
specificat un defect pe care `l
g\sesc `n faptul c\ nu este o
[coal\ legat\ de ceea ce
`nseamn\ necesitatea de
adaptare a elevilor ca viitori
adul]i `n societate.
La ordin
nea
zile
ei
n perioada 15 februarie- 15
aprilie 2008, a[a cum s-a stabilit `n [edin]a din 21 ianuarie
2008 a Consiliului Jude]ean al
Sindicatului Liber al Lucr\torilor
din ~nv\]\m`nt [i Cercetare
{tiin]ific\- Neam], vor avea loc
alegeri la nivelul grupelor sindicale, `n fiecare unitate [colar\
cu persoanlitate juridic\, `n
vederea preg\tirii Conferin]ei
Jude]ene ce va avea loc `n luna mai.
Pentru buna organizare [i desf\[urare
a alegerilor la nivel jude]ean, se va alc\tui
un grafic de desf\[urare ai acestora iar
membrii Consiliului Jude]ean, ai Biroului
Executiv, vor participa la aceste adun\ri.
Se recomand\ ca aceste adun\ri
sindicale s\ fie f\cute fie la sf`r[itul orarului zilnic, acolo unde se lucreaz\ `n dou\
schimburi, sau `ntre cele dou\ orare, iar
S`nt convins\ c\ `n c`]iva

ani `nv\]\m`ntul romnesc se
va adopta, pentru c\ dac\ nu
se va adapta vom fi ajuta]i s\
ne adapt\m acestor noi cerin]e
impuse de [coala european\.
Din puncctul dvss. de
vedere,, care s`nt dificcult\]ile [i
satissfaac]iile messeriei de
daasc\l?
- Dificult\]i exist\ plec`nd
de la materia prea aglomerat\,
timpul prea scurt, pentru c\
niciodat\ cele 50 de minute ale
unei or nu ajung pentru a reu[i
s\ comunici cu to]i elevii, s\ te
faci `n]eles [i s\ po]i s\-i
`n]elegi la r`ndul t\u.
Dificult\]i exist\ `n ceea ce
prive[te `n primul r`nd comunicarea, rela]iile interpersonale
mai degrab\ reprezint\ un element greu de construit.
Dar s`nt [i bucurii; bucuria
c\ te sim]i mereu t`n\r, c\
`ntotdeauna reu[e[ti s\-]i
men]ii tinere]ea sufleteasc\ [i
c\ nu r\mì izolat, e[ti permanent `ntr-o comunitate, `ntr-o
permanent\ schimbare.
Cu ce probleme se con-
frunt\ un manaager de [coaal\?

Probleme
s`nt
numeroase. Este dificil,
plec`nd de la faptul c\, de[i nu
s`ntem recunoscu]i, s`ntem
func]ionari publici. Trebuie s\
fim z`mbitori, echilibra]i, trebuie
s\ g\sim r\spunsul potrivit [i
solu]ia potrivit\ care s\ satisfac\ grupurile numeroase de
oameni, plec`nd de la elevi,
p\rin]i, colegii profesori, `n fine,
trebuie s\ g\se[ti resursele ca
`ntotdeauna s\ fii perfect. Este
greu s\ fii manager [i nimeni
nu este perfect, dar pe l`ng\
toate acestea- apare problema
financiar\, pentru c\ dac\ nu
g\se[ti resursele materiale s\
rezolvi anumite probleme,
r\mì cu proiectele nerezolvate.
De cine este sprijinit un
maanaager de [coaal\?
- De toat\ lumea din jur.
F\r\ ajutorul profesorilor, al
personalului didactic auxiliar, al
elevilor, al celor care conduc
comunitatea local\, [coala nu
ar exista.
A consemnat
Valerian PERC|
ALEGERI SINDICALE
~N {COLILE NEM}ENE
durata lor s\ fie `ntre 30 [i 50 de minute.
Cred c\ o ordine de zi bine conturat\,
o informare asupra principalelor ac]iuni
sindicale [i consecin]ele acestora privind
calitatea vie]ii `n ultimii cinci ani, dezbateri
[i propuneri la obiect, vor face ca aceste
adun\ri s\ fie interesante [i cu
participarea tuturor membrilor de
sindicat.
Cre[terea influen]ei sindicatelor `n elaborarea [i
finalizarea unor acte normative
care reglementeaz\ problemele
profesionale, organizatorice [i
sociale din `nv\]\m`ntul nostru
european ar fi doar unul din
punctele care ar spori interesul
colegilor no[tri, dar [i cre[terea
importan]ei [i influen]ei sindicatelor `n comisiile de dialog
social.
~n speran]a c\ la nivelul fiec\rei unit\]i

[colare, liderii de grup\ sindical\ vor avea
un profil european, redactorii revistei
APOSTOLUL ureaz\ succes celor implica]i `n alegerile sindicale nem]ene.
Subredac]ia Roman
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
MIHAI {ORA, DESPRE SL|BICIUNILE OMENE{TI
`n]elegere" - Dar c`]i au puterea de a ierta

[i a [i uita pentru ce au iertat?
n ultimul num\r al revistei

"Luceaf\rul" (nr. 5/2008), filozoful [i scriitorul Mihai {ora
acord\ un interviu Clarei
M\rgineanu. ~ntrebat, printre
altele, dac\ i s-a `nt`mplat s\
fie dezam\git de cineva
c\ruia i-a investit un capital
de `ncredere, autorul c\r]ii
"Sarea p\m`ntului" r\spunde:
"Am o foarte mare `n]elegere
pentru sl\biciunile omene[ti.
Oamenii s`nt slabi de multe
ori. Dar trebuie s\ vezi `n ei
lumina, latura pozitiv\. N-am fost ranchiunos niciodat\. {i nici nu cred c\ se poate
spune "te-am iertat dar n-am s\ uit". Cine
`[i aduce mereu aminte c\ a iertat, n-a iertat. Dac\ am fost dezam\git, m-am `ntrebat oare de ce s-a `nt`mplat ce s-a
`nt`mplat... Lui, celui care m-a dezam\git,
mare bucurie nu putea s\-i fac\. Sigur c\
nu s-a sim]it bine dup\ ce a f\cut ce a
f\cut... Nu vorbesc de reac]ia imediat\,
care te doare. Po]i s\ [i ripostezi pe
moment. Vorbesc despre ceea ce se
`nt`mpl\ pe urm\, o `ncercare de
REGINA MARIA, O MARE

AMBASADOARE
Pag. 2
Un interesant articol dedicat amintirilor Reginei Maria, adunate sub coperta

c\r]ii "Capitole t`rzii din via]a mea" (traducere din englez\ de Valentin
Mandache) scrie criticul literar [i istoricul
Al. S\ndulescu. Autorul se
opre[te la un moment crucial din istoria ]\rii, la 1919,
c`nd se preg\tea Conferin]a
de pace de la Paris, [i
Romnia avea nevoie de un puternic
lobby: "{i pentru asta nu exista o persoan\ mai potrivit\ ca Regina Maria, o
fiin]\ energic\, lupt\toare, plin\ de
ini]iative, devotat\ ]\rii, inteligent\ [i pe
deasupra, ca femeie, fermec\toare. Era
pur [i simplu adorat\, nu numai de compatrio]i - solda]ii de front [i de femeile
care-i s\rutau poalele mantiei regale - dar
[i de c\tre importante personalit\]i publice
occidentale [i de mul]imile parc\ magnetizate. Ca un adev\rat ambasador ea se
deplasa la Paris [i la Londra, unde, cu
toate c\ nu se afla `n vizit\ oficial\, e
cople[it\ de cele mai `nalte onoruri. ~n

capitala Fran]ei, toat\ lumea roie[te `n
jurul ei, fiind tratat\ ca o eroin\".
SCRIITORI NEM}ENI LA ROSA
DEL CONTE, AUTOAREA
MONOGRAFIEI EMINESCU
Scriitorii Vasile Spiridon [i Ioan
D\nil\, care au participat, `n calitate de
profesori universitari, la un colocviu inter-
amfitrioana [i nimic altceva, iar dup\ ce

am `nregistrat 2-3 minute, a trebuit s\
renun]\m [i la reportofon. Cu o curiozitate
excesiv\, (ea) dore[te s\ [tie totul despre
noi; asistenta ì cite[te dintr-o agend\
mare datele noastre, a[a cum i le-am
comunicat eu cu dou\ zile `nainte. Ca s\
ne conving\ c\ a `n]eles, se `ntoarce spre
fiecare dintre noi [i, r`z`nd, roste[te
Spiridon [i Danila (\-urile lipsesc).
Aplic`nd conven]ia, ne-am preg\tit de plecare, nu `nainte de a mai
face c`teva fotografii,
respect`nd spa]iul personal.
~n cale ne apare menajera,
cu dou\ ce[ti de cafea
aburind\ pe o tav\ de toat\ frumuse]ea.
Robi]i de angajamentul asumat, refuz\m
respectuos [i ne precipit\m spre ie[ire.
Din u[\, o z\rim pe Rosa Del Conte `n
aclea[i fotoliu din care nu s-a ridicat,
`mpreun`nd mìnile a desp\r]ire de vechi [i
mari prieteni".
Re
evista prese
ei lite
erar
re
na]ional, la Roma, `n vara anului 2007, au
avut inspira]ia s\ o viziteze, la domiciliu,
pe cea care a dat literaturii italiene prima
monografie a lui Eminescu (`n 1963). Ioan
D\nil\ poveste[te, `n num\rul din ianuarie
al revistei Ateneu, emo]ionanta `nt`lnire cu
istoricul, criticul [i traduc\torul italian
Rosa Del Conte (care va `mplini `n aprilie
a.c. 101 ani!), din care citez fragmentar:
"Am fost avertizat c\ este necesar\ o programare cu minimum 24 de ore `nainte a
vizitei [i c\ aceasta trebuie s\ dureze c`t
se poate de pu]in. Ni s-a cerut s\ nu
fotografiem sau s\ film\m dec`t
APOSTOLUL
ION NEGOI}ESCU,
AMENIN}AT CU EVACUAREA,
APELEAZ| LA CONFRA}I
Num\rul 6 al revistei Romnia literar\
public\ apelul scris de criticul literar Ion

Negoi]escu c\tre confra]ii s\i de breasl\ la
27 decembrie 1969, pentru a le cere ajutor. Acest memoriu, adresat Biroului
Uniunii Scriitorilor, e un apel disperat al
criticului aflat `n prag de a fi evacuat din
garsoniera sa de pe Calea Victoriei, nr. 2,
casa fiind atribuit\ `n prealabil altui
locatar, f\r\ [tire sa: "~ntruc`t nu am nici o
vin\ [i deoarece am ajuns la limita
`ncerc\rilor nervoase la care s`nt supus
prin `mprejur\rile de mai sus, m\ v\d
obligat s\ anun] Biroul Uniunii c\ personal
nu mai am energia necesar\ de a continua lupta cu via]a `n justi]ie. Refuz de a
p\r\si de bun\ voie aceast\ locuin]\, iar
c`nd se va aplica for]a pentru evacuarea
mea, voi refuza de a asista la evacuare [i
de a m\ ocupa de soarta c\r]ilor [i
bunurilor mele. M\ voi declara, ca scriitor,
`n stare de grev\" - Gestul disperat al
criticului literar a dat roade, el r\m`n`nd
p`n\ la urm\ `n garsonier\, p`n\ c`nd, `n
urma semn\rii apelului lui Goma, este
nevoit s\ emigreze `n Germania, unde a
locuit p`n\ la revolu]ia din 1989.
OCHELARIST
februarie 2008
DIALOGUL ARTELOR
CE MAI FACE NENEA PUIU?
- pictorul, profesorul [i `n]eleptul
e 9 februarie 2008, a avut

loc la Galeriile de Art\
"Vorel", expozi]ia de pictur\ a dlui Gheorghe
Vadana, eveniment ce
precede prin tradi]ie [i
s\rb\torirea zilei de na[tere. Nenea Puiu, la cea
de-aa 77-aa aniversare,
da]i-nne voie s\ v\ spunem
"La mul]i ani!" [i buni [i cu
s\n\tate.
P u i u V A D A N A . : Da, `ntr-adev\r
m\ bucur de prezen]a multor prieteni,
care au fost [i anul acesta l`ng\ mine.
De fapt, am pus inten]ionat vernisajul
s`mb\t\, la ora 12,00, ca s\ v\d cine
m\ mai iube[te!
Didaa VASILCA.: Peissaje,, Ceaahl\ul... [i dou\ ierni superbe s`nt
nout\]ile.
P . V . : Natura [i iar natura, cea

care func]ioneaz\ ca un balsam. Ea e
baza care se introduce `n acidul
social- politic, depinde cine `nvinge!
D.V: Care-ii tainaa creaa]iei?
P . V . : S\ alegi dintre propriile idei
pe aceea care poate s\ transmit\ cel
mai bine mesajul t\u... Lacun\...
Cum s\ compar ideea mea [i cu
ideea mea [i cu ideea mea? {i-odat\
g\sesc un element care duce `n sus
[i de-acolo reiau, pornesc de la sensul ascendent. Nu acesta este sensul
crea]iei?
D.V.: Eu am predaat [i Esteticca,
p\ccat c\ au scoss-oo din plaanul de
`nv\]\m`nt. Care-ii concceptul dvss.
folossit?
P . V . : Sinestezia. Conceptul e
explicat cel mai bine de Tudor Vianu,
e ceea ce ne `nc`nt\ prin sublim,

care-i superlativul frumosului [i pe
care eu o `n]eleg ca armonie dintre
loc, culoare [i moment `n natur\ [i
timpul t\u ca om, ca stare sufleteasc\
[i ca tr\ire.
D.V.: Dar tr\im un timp ur`t...
P . V . : Exist\ [i estetica ur`tului,
c\ [i ur`tul e tot categorie estetic\,
dar trebuie [i acesta prezentat de
cineva care [tie ce-i frumosul plastic.
Aici e filosofia artistului plastic, a
esteticianului.
D.V.: S\ vorbim desspre generaa]iaa
de azi. Eu o g\ssessc altfel,, mai pu]in
senssibil\ [i lipssit\ de ascultaare.
P . V . : Genera]ia asta e ca toate
celelalte genera]ii [i dac\-i diferit\ e
tot din cauza noastr\, c\ n-am [tiut
s\ le pred\m [tafeta. Vinovat este [i
sistemul, programa neadaptat\ [i
neatractiv\.
D.V.: C`]i ani a]i fosst professor?
P . V . : 40 de ani... toat\ via]a!
D.V.: E greu s\ fii professor de
dessen?
P . V . : E o disciplin\ foarte greu
de predat. E ca [i cum ai preda algebra la clasa I. Eu s`nt `nv\]\tor mai
`ntì. Se vede diferen]a, ca [i la tine.
De fapt noi nu pred\m nimica. A
preda e un non-sens. ~nv\]\m,
`ndrum\m [i `ndemn\m copiii s\
iubeasc\ natura. Natura este profesorul meu. Important este s-o vedem.
D.V.: V-aa r\maas, ca oricc\rui
daasc\l autenticc, sufletul la catedr\?
P . V . : Am `nv\]at de la copiii mei
sinceritatea [i spontaneitatea. E
foarte frumos c\ dup\ 20 de ani s\
vin\ [i s\ spun\ c\ cea mai frumoas\
disciplin\ pe care au avut-o a fost
desenul.
D.V.: Aveaa]i o baghet\ magicc\?
P . V . : F\r\ informa]ie [i
documentare nu po]i s\ faci
mare lucru pentru ei. La orele
de desen eu f\ceam [i
muzic\- relevam armonia [i
literatura, pentru c\ `ncepeam
ora cu o poezie despre soare
[i prim\var\ [i era de ajuns ca
s\ le plac\ orele mele. Le
explicam [i c\ matematica nu
e a[a cum o vedeau ei, adic\
doar o [tiin]\ abstract\ total,
c\ `ntre numere exist\ o
armonie, altfel cum le-am
putea noi ordona, dispersa [i reuni?
Multe `nv\]\toare au `nv\]at de la
mine ce-nseamn\ interdisciplinaritatea [i cum putem s-o facem la ore,
dac\ ne intereseaz\. Nu m-am g`ndit
s\ fac altceva dec`t `nv\]\m`nt.

D.V.: De mult\ vreme m\
g`ndessc ce mare luccru a devenit s\
`mb\tr`ne[ti frumoss. Dar ce ne facem
cu "3 R": Rutin\- Rugin\- Ruin\?
Dvss. cum a]i reu[it?
P . V . : Solu]ia este s\ fii sincer cu
tine. Important este s\ nu ruginim!
D.V.: Mie `mi plaace dicctonul latin:
"Paax mundi,, pax dei" iar dvss. ave]i un
fel de `n]elepcciune `nv\]\toreaasc\,, de
aceeaa v\ `ntreb cum putem face ca
lumeaa astaa s\ fie mai bun\?
P . V . : C`nd vor disp\rea partidele
[i parlamentele politice, c`nd to]i vor fi
`ntr-un consens uman [i vor renun]a
la dorin]a de `mbog\]ire imediat\,
care e un dezastru [i produce dezastru.
D.V.: Dar astaa este o utopie...
P . V . : Da. E o utopie ca toat\
lumea s\ `n]eleag\.
D.V.: {i-aatuncci,, mai avem vreo
[aanss\?
P . V . : {ansa e schimbarea mentalit\]ilor [i subordonarea, dar artistul
nu se subordoneaz\; el r\m`ne
revoltatul ordinii sociale, pentru c\ e
hipersensibil [i tr\ie[te pe muchie de
cu]it, dar pentru omenire este o binefacere.
D.V.: Atuncci,, nu ne-aa r\maas decc`t
possibilitaateaa s\ tr\im cu ceeaa ce
avem,, doaar ne-aa `nv\]aat Piaaget c\
inteligen]aa e prob\ de inaadaaptaabilitaate.
P.V.: Important este s\ nu tulbur\m apele. ~n apa tulbure s`nt
aceia[i pe[ti. Trebuie s\ `nv\]\m s\
`not\m frumos, s\ nu influen]\m cu
tulburarea noastr\ via]a altora.
Solu]ia o c\ut\m `n noi, pentru c\
s`ntem parte a lumii, cu tr\iri amiabile
sau conflictuale. Doar dac\ putem
continu\ri din pagina 1
DAC| NU MAI FACEM {COAL|...

e o astfel de
lege
are
n e v o i e
`nv\]\m`ntul
[i atunci calitatea instruirii
[i educa]iei
va fi [i ea pe
m\sur\, ba
chiar [i cu
dragoste [i
devotament,
nu de o lege care s\
defineasc\ altfel structura
organizatoric\
(institu]ii)
ale
`nv\]\m`ntului
pe
diferite trepte ([coli,
inspectorate, minister,
comisii, direc]ii [i
departamente
de
func]ionare a unui sistem bolnav) care s\
confere dasc\lilor locul
[i salariul pe care-l
merit\. Este nevoie,
desigur, de autonomie
[i descentralizare, de
implicarea comunit\]ii
locale `n bunul mers al
[colii, de o conducere
responsabil\ [i neutr\,
obiectiv\, de o evaluare
[i un control competente [i `n spirit concuren]ial cu repercusiu-
ni benefice salariale,
elemente
ce
se
reg\sesc `n unele
forme noi, mai eficiente
propuse prin noua lege
[i `n structura consiliilor
de administra]ie a
unit\]ilor [colare [i `n
noua
structur\
a
Direc]iilor jude]ene pentru `nv\]\m`nt [i `n reorganizarea structurii [i
func]ionalit\]ii M.E.C.T.
Dar `nc\ o dat\
acestea toate ]in de
form\, de structur\ [i
mai pu]in de esen]a [i
con]inutul `nv\]\m`ntului.
Nu neap\rat de o
nou\ lege avem nevoie
`n `nv\]\m`nt. Ne trebuie [coli bune, curate,
bine `ntre]inute [i
dotate cu materiale
didactice [i baze de
experimentare practic\,
[coli [i terenuri de
sport. Avem nevoie de
elevi s\n\to[i, crescu]i,
ocroti]i [i educa]i `n
familii `nchegate cu
reale posibilit\]i materiale pentru a-[i sus]ine
copiii la [coal\. Avem
nevoie de educatoare,
`nv\]\tori [i profesori cu
suflet, chemare [i
d\ruire pentru [coal\,
care s\ aib\ salarii ca
s\ poat\ tr\i omene[te,
s\ nu se g`ndeasc\ la
ziua de mìne, ci la
lec]ia de mìne.
Avem nevoie de
administra]ii locale [i
centrale care s\ se
intereseze,
s\
g`ndeasc\
[i
s\
iubeasc\ [coala [i s\-i
acorde cu adev\rat
rolul ce i se confer\ prin
Constitu]ie de "prioritate na]ional\".
Este nevoie de un
climat de sriozitate,
demnitate [i angajament total `n `ntregul
`nv\]\m`nt romnesc
de sus p`n\ jos.
Este necesar ca
{coala s\ redevin\ cu
adev\rat [coal\, unde
nu coerci]ia trebuie s\
fie cuv`ntul de ordine, ci
iubirea, cunoa[terea [i
`n]elegerea, munca [i
sim]ul datoriei [i al
onoarei.
Aceasta este noua
lege.
etic: un veac
poate s\ fi
f\cut
mari
progrese `n
cunoa[terea
adev\rului [i
totu[i s\ fi
r\mas foarte
`napoiat `n
voirea bine-
`nseamn\ a fi religios...".
Necesitatea religiei
rezult\ [i din nevoia
omului pentru sacru
deoarece ea confer\
relief [i pregnan]\ tuturor
`ntreprinderilor
umane. La tineri, trebuin]a religioas\ se
manifest\
puternic.
Adolescen]ii s`nt la v`rsta
`ntreb\rilor, fr\m`nt\rilor
[i a c\ut\rilor. Se
observ\ oroarea fa]\ de
un ra]ionalism [i intelectualism f\r\ Dumnezeu.
Mesajele de natur\
violent\, pornografic\
sau care promoveaz\
incultura [i nonvaloarea
propagate prin mass -
media contribuie la
degradarea moral - spiritual\ a societ\]ii
actuale.
Cre[tinismul ofer\
modele de moral\ [i filozofie asupra vie]ii. Cum
[colii ì revin sarcini pe
direc]ia dezvolt\rii [i
form\rii intelectuale,
estetice, morale, patriotice etc., de ce ar fi
exclus\ tocmai educa]ia
religioas\, cunoscut fiind
faptul c\ dintre toate disciplinele de `nv\]\m`nt
nu este nici una care s\
dezvolte puterile suflete[ti cu at`ta deplin\tate
[i bun\tate ca educa]ia
religioas\.
A AVEA SAU A NU AVEA

EDUCA}IE RELIGIOAS| ~N LICEU?
f
lui".
echilibra asta, vom fi dirijori de

orchestr\ [i \[tia s`nt foarte pu]ini.
A consemnat
Dida VASILCA
Pentru a corecta
`nclinarea omului spre
p\cat este necesar\
educarea
acestuia.
Dup\ Mircea Eliade,
credin]a este un dat originar, deci educa]ia religioas\ `ncepe odat\ cu
omul: a fi, sau mai
degrab\ a deveni om,
HORA DE LA FRUMU{ICA, ~N VIZIT| LA VATICAN?

`mb\t\, 26 ianuarie, `n organizarea Complexului
Muzeal Jude]ean Neam], Funda]iei Cucuteni pentru
Mileniul III Bucure[ti, Centrului Interna]ional de
Cercetare a Culturii Cucuteni [i a Funda]iei Cultural{tiin]ifice "Constantin Matas\" din Piatra Neam], s-a
desf\[urat, sub genericul "Civilizia]ia Cucuteni `n actualitate", o mas\ rotund\ la care au fost invita]i speciali[ti din Bucure[ti, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Sf`ntu
Gheorghe, Bac\u [i Piatra Neam].
Manifestarea a fost `nso]it\ de vernisajul expozi]iei
"Art\ [i Pasiune". Colec]ia Emilia [i Romeo
Dumitrescu, de lansarea a dou\ volume de studii [i
cercet\ri - "L'exploitation du sel a travers le temps" (editori: D.
Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman) [i "Cercet\ri
arheobotanice `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru", de
Felicia Monah [i Dan Monah [i de acordarea premiilor "Mircea
Petrescu D`mbovi]a" pentru rezultate deosebite `n cercetarea [i
valorificarea culturii Cucuteni `n 2007.
Despre aceast\ "mas\ rotund\", domnul director Gheorghe
Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Jude]ean Neam] a
precizat: "Ini]ial am vrut s\ botez\m ac]iunea noastr\ "`nt`lnire cu
cultura [tiin]ific\", dar nu era o formulare prea fericit\. De "simpozioane" ne-am s\turat, dar nici "mas\ rotund\" nu acoper\
amploarea [i limitele intreprinderii noastre. Practic a fost o anali-
februarie 2008
z\, un bilan] de etap\ a ceea ce am realizat `n cursul ultimilor doi

ani".
Iar aici se cuvine `n primul r`nd notat\ [i l\udat\ activitatea
editorial\ a Centrului Interna]ional de Cercetare a Culturii
Cucuteni. Sub conducerea directorilor Gheorghe Dumitroaia [i
Dan Monah, Colec]ia Bibliotheca Memoriae Antiquitatis a ajuns la
volumul XIX, ap\rut `n ianuarie 2008 `n editura "Constantin
M\tas\", `n excelente condi]ii grafice [i tehnice oferite de
tipografia "Autograf". Volumul "Cercet\ri arheobotanice...", semnat de Felicia [i Dan Monah, "face parte- dup\ cum precizeaz\
autorii `n prefa]\- dintr-o serie de volume care urmeaz\ s\ prezinte speciali[tilor dar [i publicului mai larg, rezultatele
cercet\rilor efectuate `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru.
Rod al unei investiga]ii desf\[urate pe parcursul a 26 de ani, volumul `ncearc\ s\ fie prima monografie arheobotanic\ pentru o
sta]iune arheologic\ din literatura romneasc\". Dac\ mai preciz\m c\ "arheobotanica `[i propune s\ reconstituie mediul [i
peisajul `n care au tr\it [i activat comunit\]ile umane din epoci lipsite de izvoare scrise", `n]elegem c`t de important este acest
demers [tiin]ific.
Cealalt\ carte lansat\, num\rul XVIII `n seria "Bibliotheca..."
se nume[te "L'exploitation du sel a travers le temps" [i a ap\rut
sub egida Centrului Interna]ional de Cercetare a Culturii Cucuteni
[i a Institutului de Arheologie din Ia[i. Ea reune[te studii [i comu-
APOSTOLUL
nic\ri (unele ]inute la Piatra Neam] `n cadrul unui colocviu din

2004) [i este important\ pentru c\ pleac\ de la o idee important\:
comunit\]ile umane s-au dezvoltat [i `n jurul izvoarelor de ap\
s\rat\, indiferent de epoca istoric\. {i, legat de aceasta,
s\p\turile de la Lunca, `ncepute de speciali[tii muzeului nem]ean
au demonstrat c\ aici se afl\ cel mai vechi depozit arheologic
datat `n jurul anilor 6000- 5500 (~.H).
Premiile "Mircea Petrescu D`mbovi]a" acordate tinerilor arheologi `n premier\ `n acest an de c\tre Funda]ia Cucuteni pentru
Mileniul III au fost atribuite cercet\torilor Constantin Preoteasa,
Roxana Munteanu, Daniel Galben, Felix Tencariu, din Piatra
Neam], [i George Bode din Ia[i.
Dincolo de activitatea cotidian\, de continuarea muncii de
cercetare [i editare, de continuarea s\p\turilor arheologice "cel
mai important proiect al nostru pentru 2008 este organizarea unei
expozi]ii Cucuteni `n Cetatea Vaticanului. Evenimentul- a precizat
domnul doctor Dumitroaia- ar trebui s\ aib\ loc `n septembrie,
posed`nd o tripl\ coordonare: romn\, ucrainean\ [i
basarabean\. Bani s-au promis de la Ministerul Culturii [i Cultelor,
dar `ntreaga responsabilitate ar trebui s\ cad\ pe umerii Centrului
nostru. Este un proiect care ne onoreaz\, dar ne provoac\ [i
insomnii."
Asta avem, asta iubim.
Mircea ZAHARIA
Pag. 3
{I TOTU{I SE MI{C|
Zilele
Otilia Cazimir"
la Cotu - Vame[
n perioada 11 - 12 februarie 2008
{coala cu clasele I - VIII Otilia
Cazimir" din Cotu - Vame[, comuna
Horia, a `mbr\cat haine de
s\rb\toare cu prilejul
anivers\rii a 114 ani de la
na[terea poetei O. Cazimir
[i a 600 de ani de la
atestarea documentar\ a
satului.
Dintre
activit\]ile
desf\[urate pe parcursul celor dou\
zile men]ion\m: Sc\unelul"- concurs
distractiv pentru clasele I - IV, Elevul
`ntreab\, profesorul r\spunde"- concurs de cultur\ general\, Pe aripile
muzicii" - concurs de dans, lansarea
subproiectului PIR Me[te[ugurile `ntre tradi]ie [i profit", lansarea volumului de crea]ii literare `n cadrul concursului Otilia
Cazimir - poeta sufletelor simple", program artistic [i activit\]i distractive.
Prima atestare documentar\ a satului Cotu
- Vame[, situat la confluen]a Siretului cu
Moldova, `n imediata vecin\tate a ora[ului
Roman, este din vremea domnitorului Alexandru
cel Bun, la 16 septembrie 1408. Dup\ Anuarul
Episcopiei Romanului din 1936 [i Marele
Dic]ionar al Romniei (Bucure[ti, 1890 - 1902)
prima biseric\ a satului este men]ionat\ `nainte
de 1794 dar prima [coal\ din sat este `nfiin]at\
abia `n 1859 (dup\ Nicolae Grigora[, profesor
de istorie la Universitatea ,,Al. I. Cuza" - Ia[i [i
fiu al satului), foarte aproape de bisericu]a de

lemn. Aceast\ [coal\ cuprindea o sal\ de clas\,
o buc\t\rie [i dou\ od\i.
Dintre `nv\]\torii care au activat aici
men]ion\m: preotul Vasile Foc[a, Gheorghe
(Gheorghie[) Casian (sau Gavrilescu) fiul preotului Gavril Casian [i tat\l poetei Otilia Cazimir,
n\scut\ Alexandra Gavrilescu la 12.02.1894 (`n
arhiva bisericii se p\streaz\ certificatul de botez
al poetei), Gheorghe Adam, Ernoni Cristea,
Vasile Podaru, {tefan Ap\v\loaie [i Neculai
Georgescu.
~n 1915 se d\ `n func]iune un nou local de
[coal\ cu patru s\li de clas\ [i cancelarie, actualul corp C al [colii.
~n 1965 se construie[te un local de [coal\
cu 5 s\li de clas\, cancelarie [i secretariat, iar `n

1972 un alt local cu 6 s\li de clas\ [i 3 mici cabinete.
~n curtea fostei prim\rii a satului Cotu Vame[ (pentru c\ a fost [i centru de comun\) se
afl\ cl\direa gr\dini]ei, care a func]ionat pentru
`nceput ca [i gr\dini]\ cu program prelungit, cu
cantin\ [i spa]ii corespunz\tor amenajate.
~n prezent [coala se compune din 3 corpuri
de cl\diri: corpul A cu o sal\ de clas\ [i 4 cabinete: limba romn\, religie, matematic\,
geografie ( care din lips\ de spa]iu func]ioneaz\
ca [i s\li de clas\); corpul B cu 6 s\li de clas\
(unde func]ioneaz\ `nv\]\m`ntul primar [i
cabinetul de documentare [i informatic\);
corpul C cu un laborator fizic\ - chimie, un
cabinet de biologie, un cabinet de arte
(toate cele 3 cabinete func]ioneaz\ ca [i
s\li de clas\ din lips\ de spa]iu) [i sal\ de
sport.
Din 1994, cu prilejul s\rb\toririi a 100
de ani de la na[terea poetei [i de c`nd
[coala din Cotu - Vame[ ì poart\ numele,
`n fiecare an `n jurul datei de 12 februarie
se organizeaz\ Zilele Otilia Cazimir". La
manifest\rile din acest an, Inspectoratul
{colar Jude]ean Neam] a fost reprezentat
de c\tre domnii inspectori Gheorghe
Br`nzei [i Mihai Floroaia, care au participat
la majoritatea activit\]ilor, apreciindu-le ca fiind
organizate [i desf\[urate la superlativ cu o
implicare real\ a tuturor cadrelor didactice [i a
autorit\]ilor locale.
Drd. MIHAI FLOROAIA
Simpozion Na]ional la S\b\oani

e 5 februarie 2008, la Gr\dini]a
Particular\ cu program normal
Sf`nta Ana" S\b\oani, s-a
desf\[urat Simpozionul Na]ional cu
tema Abordarea creatoare a procesului instructiv - educativ". La activitate au participat reprezentan]ii a 45
de unit\]i de `nv\]\m`nt, `n special
gr\dini]e, din jude]ele Neam], Bac\u,
Gorj, Ia[i, Suceava [i Municipiul
Bucure[ti. Au r\spuns invita]iei organizatorilor [i au sus]inut interven]ii `n plen:
Monsenieur Aurel Perc\, episcop auxiliar de
Ia[i, institutor Maria M\t\saru, metodist al CCD
Bac\u, prof. Viorica Pricopoaia, de la Centrul de
Asisten]\ Psihologic\ Bac\u [i prof. Mihai
Floroaia, inspector pentru `nv\]\m`ntul particular [i alternative educa]ionale din cadrul I.{.J.
Neam].
Programul desf\[urat: Sf`nta Liturghie, vizitarea muzeului diocezan, programul artistic Vis
de iarn\", prezentarea Congrega]iei Notre
Dame de Sion" [i a Gr\dini]ei Sf`nta Ana",
prezentarea unor lucr\ri `n plen, vizitarea
expozi]iei Lumini pe flori de ghea]\", lucr\ri pe
sec]iuni [i concluzii a fost moderat de c\tre

doamna educator Carmen Nedelcu.
Dintre temele abordate la simpozion subliniem: Tratarea diferen]iat\ a pre[colarilor `n activit\]ile matematice;
Creativitate [i empatie; Dezvoltarea
creativit\]ii [i expresivit\]ii limbajului
oral la pre[colari; Teatrul de umbre mijloc eficient de dezvoltare a g`ndirii
creatoare; Creativitatea [i activitatea
practic\; Importan]a orei de religie la
clasele V - VIII; Diferen]e [i diferen]iere
`n educa]ie; Conduita creativ\ a
`nv\]\torului, element important `n modelarea personalit\]ii creatoare;
Creativitatea - ereditate sau educa]ie
etc.
~nv\]area creativ\ presupune exis-
ten]a unui poten]ial creativ al subiectului, manifestat `n: receptivitatea fa]\ de nou, curiozitate
[tiin]ific\, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluen]a g`ndirii, g`ndire divergent\, imagina]ie creatoare, inventivitate.
Etapele `nv\]\rii creative s`nt: expunerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, g\sirea solu]iei de rezolvare,
verificarea ipotezei.
Analiz`nd actul creator `n evolu]ia sa, Irving
A. Taylor (1959) deosebea patru nivele:
a) Crea]ia expresiv\ - cea mai simpl\ form\
de creativitate identificat\ `n desenele libere [i
spontane ale copiilor;
b) Crea]ia productiv\ - caracterizat\ prin
restr`ngerea jocului liber al imagina]iei [i
`mbun\t\]irea tehnicilor de lucru;
c) Crea]ia inventiv\ - se realizeaz\ prin
inven]ie [i descoperirea unor corela]ii noi, originale.
d) Crea]ia inovatoare - presupune transform\ri fundamentale `n concep]ii, principii sau
metode de lucru `n domeniul [tiin]ei sau al artei.
Educarea creativit\]ii constituie un proces
continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul
perioadei [colare, av`nd `n vedere to]i factorii cognitivi, caracteriali [i sociali.
Dezvoltarea poate fi favorizat\ de
urm\toarele condi]ii: existen]a `n [coal\ a
unor cabinete/laboratoare bine dotate, a
unor cercuri tehnico-[tiin]ifice [i literarartistice conduse de profesori creativi, un
mediu [colar creativ [i receptiv la nou,
concretizat `n folosirea la lec]ii [i lucr\ri
practice a metodelor [i procedeelor euristice. Deosebit de importante s`nt
`nsu[irea de c\tre elevi a unor procedee
de dezvoltare a imagina]iei creatoare,
exerci]ii de creativitate, `n cadrul cercurilor de elevi, recunoa[terea [i
aprecierea valorilor create de elevi, existen]a unor rela]ii de cooperare `ntre profesori [i elevi.
Drd. MIHAI FLOROAIA
up\ un debut editorial
promi]\tor (,,Indecen]e,
fabule [i pamflete", Ed.
,,Crigaux", 2006), urmat
imediat, `n acela[i an, de o
a doua carte, publicat\ sub
emblema aceleia[i edituri,
ca [i prima (,,Recurs la
bun\-cuviin]\ `n 630 de
catrene"), [i de o a treia, `n
2007 (,,Histrionice, poezii
cu form\ fix\"), Nicolae
C\ruceru (debutant `n pres\ `nc\ din
1957) ne propune alte dou\ c\r]i
tip\rite `n a doua jum\tate a anului
recent `ncheiat: ,,~NTMPL|RI povestitri" [i ,,PARODII F|R|
ADRES|".
De la `nceput facem o precizare.
Ambele c\r]i pe care le semnal\m
acum poart\ pe pagina a patra
men]iunea: ,,ap\rut `n regia autorului",
acesta asum`ndu-[i, dup\ cum scrie
`ntr-o dedica]ie ce-mi este adresat\ pe
exemplarul oferit, ,,ne`mplinirile de
ordin tehnic-editorial". De asemenea,
Pag. 4
Proz\ [i poezie de Nicolae C\ruceru
ambele c\r]i nu au girul vreunei edituri, a[a c\, cei care vor avea ceva de
repro[at vor trebui s\ se adreseze `n
exclusivitate autorului.
Dar s\ ne oprim succint, pe r`nd,
asupra celor sou\ c\r]i. Mai `ntì,
cartea de proze scurte ,,~nt`mpl\ri", `n
care, dup\ un prim text (,,Despre
umor"), `n care Nicolae C\ruceru
simte nevoia s\-[i precizeze cu subtilitate propria-i p\rere despre umor `n
diferitele variante (,,umorul cu ]int\
satiric\", ,,umorul involuntar", ,,umorul
grosier [i vulgar"), l\s`nd cititorului
posibilitatea de a constata pe cont propriu c\rui tip de umor apar]in scrierile
din cartea sa.
~n ce ne prive[te, vom afirma f\r\
re]inere c\ prozele lui Nicolae
C\ruceru, ca [i multe din crea]iile sale
`n versuri au ,,]int\ stiric\". Mai mult,
multe dintre ele au `n vedere tipuri
deja stigmatizate `n poeziile sale:

lene[ul, lingu[itorul, carieristul, coruptul, l\ud\rosul, parvenitul, profitorul,
oportunistul, bi[ni]arul etc.
Cartea, `n totalitatea ei, poate fi
socotit\ o ,,fresc\", alc\tuit\ ca un
Note
de lector
puzzle din imagini decupate dintr-o
perioad\ cuprins\ `ntre primii ani ai
regimului comunist din Romnia (v.
,,Ilegalistul") la perioada de dup\
,,anul de cotitur\", 1989, c`nd se
instaureaz\ o democra]ie formal\, iar
,,profitorii revolu]iei din decembrie",
bi[ni]arii de alt\ dat\, au devenit promotori ai unui capitalism s\lbatic.
~n ciuda faptului c\ unele povestiri,

care se refer\ la realit\]i din ultimii ani
ai regimului comunist, c`nd minciuna
ajunsese la rang de politic\ de stat,
pot fi socotite ca mai pu]in realizate din
punct de vedere literar, cartea con]ine
[i pagini reu[ite, mai ales c`nd autorul
realizeaz\ portrete ale unor personaje, despre care ]ine s\ precizeze
`ntr-o not\ de pe coperta a IV-a:
,,Unele s`nt adev\rate. Cele care nu
s`nt datoreaz\ aceast\ stare faptului
c\, din diferite motive, nu au ajuns s\
fie". Sper c\ a]i sesizat umorul!
Cealalt\ carte - ,,PARODII F|R|
ADRES|" are darul de a-l `nscrie pe
autorul ei `ntr-o galerie de nume celebre, de-ar fi s\ amintim fie [i numai pe
str\luci]ii s\i predecesori `n ale parodiei, George Top`rceanu [i Marin
Sorescu.
Nicolae C\ruceru a sim]it nevoia
APOSTOLUL
de a se adresa cititorului acestei c\r]i,

mai `ntì, printr-un ,,cuv`nt `nainte",
atr\g`ndu-i aten]ia c\ parodiile ce
urmeaz\ nu au ca ,,obiect al persifl\rii
autori [i opere bine cunoscute", cum
,,spun speciali[tii", ci ,,vizeaz\, `n
marea lor majoritate, manierismul de
grup".
Dup\ alte c`teva preciz\ri, de
care, zicem noi, cititorul ar trebui s\
]in\ cont, `nainte de a citi [i ,,judeca"
parodiile lui Nicolae C\ruceru,
urmeaz\ cele [apte sec]iuni, fiecare
precedat\ de c`te un motto.
Avem convingerea c\ cei care vor
citi aceast\ carte (nu am putea spune
cum se distribuie, av`nd `n vedere c\
nu a fost editat\ de o editur\), vor fi de
acord cu opinia noastr\ potrivit c\reia
,,punctul forte al autorului r\m`ne
poezia, `n general, `n mod deosebit,
cea satiric\.
Constantin TOM{A
(Continuaare `n pag. 5)
februarie 2008
~NV|}|M~NTUL MATEMATIC
Identificarea, motivarea [i sus]inerea talentelor
matematice `n [colile europene
ecizia Uniunii Europene

precizeaz\: "~ntr-o societate democratic\ bazat\
pe cunoa[tere, printre
competen]ele de baz\ ale
cet\]enilor trebuie s\ se
numere cuno[tin]e din
domeniul tehnico- [tiin]ific.
~ntre obiectivele de viitor
ale Sistemului Educa]ional
European, asupra c\rora
s-a convenit la 12 februarie 2001 de c\tre Consiliul pentru
Educa]ie `ntrunit la Stockholm,
matematica apare ca unul dintre
subiectele de prioritate major\.
Obiectivul de baz\ `n acest sens este
cre[terea interesului pentru matematic\ `nc\ de la v`rst\ fraged\ [i `ncurajarea tinerilor s\ urmeze cariere `n
acest domeniu.
Elevii talenta]i `n domeniul [tiin]elor, mai cu seam\
cei talenta]i la matematic\,
s`nt cei care pe viitor au
[anse s\ se implice `n activit\]i de cercetare `n aceste
domenii.
Elevii talenta]i la matematic\ trebuie descoperi]i de
timpuriu [i `ntr-un mod sistematic. Metoda obi[nuit\ de
a identifica astfel de elevi
s`nt competi]iile, dar este
general acceptat faptul c\
mul]i dintre ace[tia r\m`n `n umbr\
deoarece nu particip\ la concursuri,
sau nu se claseaz\ `ntre primii zece,
sau nu pot lucra c`nd au restric]ie de
timp.
}\rile
europene,
inclusiv
Romnia, trebuie s\ g\seasc\ o cale
de a p\stra talentele [i for]a intelectual\ `ntre grani]ele Europei. ~n acest
sens, matematicienii, academicienii
[i educatorii trebuie s\ colaboreze
pentru a concepe un program care s\
schimbe atitudinea guvernelor, universit\]ilor [i funda]iilor, pentru a sprijini ac]iunile de atragere a talentelor
c\tre Europa [i de diminuare a
migra]iei de inteligen]\ `n afara
spa]iului european. Elevii talenta]i au
nevoie de identificare, aten]ie,
afec]iune, sprijin, preg\tire [i
recunoa[tere, `nc\ de la v`rste
fragede, de la gr\dini]\, ciclul primar

[i gimnazial.
~n Romnia exist\ o lung\ tradi]ie
`n preg\tirea unor profesori de calitate pentru `nv\]\m`ntul preuniversitar, precum [i `n organizarea unor
programe de formare continu\ pentru
profesori. Un grup de lucru (Centrul
de Excelen]\ `n matematic\) este
implicat `n preg\tirea elevilor [i studen]ilor talenta]i pentru concursurile
de matematic\.
Obiectivul Societ\]ii de {tiin]e
Matematice din Romnia (SSMR),
fondat\ `n 1910 [i care are mai mult
de 10 000 de membri, este s\ sprijine
existen]a comunit\]ii matematice din
Romnia. ~ncep`nd cu 1895 SSMR
editeaz\ lunar Gazeta Matematic\,
revist\ de cultur\ matematic\ pentru
tineret. De mai mult de 100 de ani

`ncoace, aceast\ revist\ a contribuit
substan]ial
la
dezvoltarea
`nv\]\m`ntului
matematic
din
Romnia [i mai apoi la supravie]uirea
[colii romne[ti de matematic\.
Revista se adreseaz\ elevilor [i profesorilor interesa]i de matematic\ [i
public\ articole matematice, subiecte
date la olimpiade [i concursuri.
Momentan SSMR si Ministerul
Educa]iei s`nt `n dezacord `n ceea ce
prive[te regulamentul de desf\[urare
al olimpiadelor de matematic\.
Ministerul are `n vedere mai mult
num\rul de premii acordate , `n locul
stimul\rii unui climat care s\-i determine pe elevi s\ se dedice matematicii. ~n schimb SSMR `ncearc\ pe c`t
posibil s\ atrag\ elevii [i s\-i
motiveze `n studierea matematicii.
Elevii romni p\r\sesc ]ara, cu

destina]ia SUA, c`nd ar putea r\m`ne
s\ studieze `n Europa. De multe ori,
`ntorc`ndu-se acas\ dup\ terminarea
doctoratului, nu-[i pot g\si un loc de
munc\ potrivit. ~n schimb SUA au
deja un clasament al [colilor din
Romnia [i cei mai buni elevi din cele
mai bune [coli s`nt accepta]i imediat
`n universit\]ile americane.
~n acest context, Ministerul
Educa]iei a hot\r`t sc\derea
num\rului de premii acordate la
Olimpiada Na]ional\, ceea ce a dus
la un declin nu numai `n ceea ce
prive[te motiva]ia pentru participarea
la olimpiade, dar [i pentru a studia
matematica `n general.
Romnia are o lung\ tradi]ie `n
selectarea [i preg\tirea elevilor talenta]i. Prima competi]ie pentru elevii de
[coal\ primar\ a avut loc `n 1885. ~n
1897 s-a `nregistrat prima tentativ\
de a organiza un concurs de
matematic\ la nivel na]ional. ~n 1902
s-a instituit concursul anual prin
coresponden]\ "Gazeta Matematic\".
{apte ani mai t`rziu, concuren]ii
(selecta]i dintre cei mai buni rezolvitori coresponden]i) trebuiau s\ treac\
prin dou\ probe, una scris\ [i alta
oral\. ~n 1949 a fost creat\ [i organizat\ de c\tre SSMR [i Ministerul
Educa]iei prima Olimpiad\ Na]ional\
de Matematic\.
~n prezent exist\ mai multe concursuri de matematic\ `n
Romnia, ca de exemplu:
Olimpiada de Matematic\
pentru toate nivelurile (primar, gimnazial [i liceal),
etapele pe [coal\, pe ora[,
pe jude], respectiv etapa
final\, na]ional\. ~n fiecare
an se calific\ la faza final\
550-600 de elevi (din clasele
VII-XII). ~n plus, pentru cei
mai buni rezolvitori ai revistei
se organizeaz\ `n fiecare
var\ concursul "Gazeta
Matematic\". Mai exist\ concursuri interna]ionale precum JBMO,
BMO, IMO. Selec]ia echipelor se face
`n timpul etapei na]ionale a
olimpiadei.
Se organizeaz\ de asemenea
etape speciale de preg\tire,

Kangaroo, Concursurile Interjude]ene
de Matematic\ (organizate `n timpul
anului [colar, majoritatea `n intervalul
dintre etapa jude]ean\ [i cea
final\ a Olimpiadei de
Matematic\). Cele mai
importante dintre acestea
s`nt: "Gh. }i]eica", " Gr. C.
Moisil", "Tr. Lalescu [i L.
Duican.
~n cadrul primei competi]ii pentru elevii de [coal\
primar\, cea din 1885 c`nd
au fost 70 de participan]i, au
primit premii 9 baie]i [i 2
fete. ~n prezent se organizeaz\ `n cadrul etapei
finale a Olimpiadei Na]ionale o festivitate de premiere, unde se acord\
distinc]ii de c\tre Ministerul Educa]iei,
de c\tre autorit\]ile jude]ului care
g\zduie[te olimpiada, de c\tre
SSMR, sponsori etc. Medalia]ii de la
JBMO, BMO [i IMO s`nt premia]i `n
cadrul unei ceremonii speciale de
c\tre Ministerul Educa]iei, Primul
Ministru sau chiar de c\tre Pre[edintele Romniei. Li se ofer\ de asemenea excursii `n str\in\tate [i multe
alte premii.
Romnia `ncearc\ de mul]i ani s\
sprijine efortul elevilor talenta]i la
matematic\. De exemplu, `nc\ din
1883 se publica revista "Recrea]ii
{tiin]ifice", pentru matematic\, fizic\,
chimie etc., unde apar probleme,

note [i articole pe diverse teme.
Primul
num\r
al
"Gazetei
Matematice", cea mai respectabil\
revist\ romneasc\ dedicat\ matem-
aticilor elementare, a ap\rut `n 1895;

aceasta este principalul responsabil
pentru crearea, `mbun\t\]irea [i
men]inerea unui nivel ridicat de
interes pentru atragerea elevilor talenta]i.

~n anii 1971-1973 au fost instituite
de c\tre Ministrul Educa]iei de atunci,
Mircea Mali]a, clasele de excelen]\
sau clasele speciale de matematic\,
fizic\ chimie [i biologie. Re]eaua
na]ional\ de Centre de Excelen]\ (din
principalele ora[e ale ]\rii) s-a stabilit
`n anul 2001. Centrul de Excelen]\
Maramure[ a fost `nfiin]at `n
octombrie 2002. Pe l`ng\ acesta, aici
apare revista " Lucr\rile Seminarului
de Creativitate Matematic\ ", ce le
ofera elevilor articole [i note scrise de
studen]i, de profesori de gimnaziu [i
liceu sau de cadre universitare. ~n
paginile acestei reviste se g\sesc
multe articole dedicate rezolv\rii
euristice a unor probleme de concurs
[i majoritatea dintre acestea s`nt
alc\tuite astfel `nc`t s\ dezvolte cititorilor capacit\]i inventive dschiz`nd
astfel drumul spre munca de cercetare.
Centrul pentru Excelen]\ `n
Cercetare Matematic\ din cadrul
Universit\]ii de Nord Baia Mare a fost
luat fiin]\ `n octombrie 1991 [i de
atunci se organizeaz\ seminarii de
creativitate matematic\. ~n 2000 s-a
`nfiin]at Centrul pentru preg\tirea
elevilor talenta]i, iar `n 2001 Centrul
de Excelen]\ pentru Matematic\.
~nst. Virginica B OBOCEA,
{coala Nr. 75, Bucure[ti
(ccontinuaare `n num\rul viitor)
Note de lector
(urmaare din pag. 4)
icolae
C\ruceru
parodiaz\,
cum
este [i firesc, doar
prozodia ilu[trilor
sau mai pu]in
ilu[trilor s\i predecesori, iar poezia sa
este una ce con]ine
referiri precise la
aspectele socialpolitice, economice
[i culturale ale timpului s\u.
Astfel, parodiindu-l pe George
Co[buc, se refer\ la epoca de
trist\ amintire, devenit\ pentru
tinerii de ast\zi o simpl\ pagin\
de istorie (,,~ntr-o iarn\ cu
z\pad\ / {i copii pe derdelu[, /
A[tepta: acu[-acu[ / Ap\ cald\
o s\ vad\ / {i la du[. //
Tremura de frig `n cas\, / L`ng\
un calorifer / Excesiv de auster,
/ Ce-nghe]ase de v`ntoas\ / {i
de ger. // Cineva, persoan\

mare / Undeva acolo sus, /
<S\-[i mai pun\>, ar fi spus, /
<C`te-o hain\ fiecare, / Una-n
plus!>"- ,,Iarna `n cas\"). La fel,
cu fine]e, f\r\ tezisme, surprinde str\mutarea ]\ranului la
ora[, `n anii construirii socialismului, ,,form`ndu-se clasa
muncitoare / [i-un nou izvor de
poezie". De remarcat parodierea acelui `ndemn de unire
a proletarilor `n ,,Ape din toate
izvoarele, uni]i-v\" pentru a da
,,ca soarele, lumin\". Din
poezia ,,Am venit" afl\m scopul
urm\rit de poet, ]elul s\u:
,,Pentru ce nu s-a spus,
negre[it, / am venit".
Se spune ades c\ cine are
ceva de spus s\ scrie cine nu...
Ei, bine, Nicolae C\ruceru
demonstreaz\ [i prin aceast\
carte/c\r]i c\ are ceva de spus
semenilor.
februarie 2008
CONCURSUL NA}IONAL DE PIAN CARL CZERNY"

Edi]ia a XVII-a
a (22 - 23.02.2008) - PIATRA NEAM}
n societatea romneasc\ actual\ se manifest\ din

ce `n ce mai imperios nevoia cre\rii `n r`ndul tineretului a unui sistem real de valori, promovarea [i dezvoltarea unei noi mentalit\]i de abordare a educa]iei
sociale, `n spiritul concuren]ei, eficacit\]ii [i calit\]ii.
Concursul na]ional de pian Carl Czerny"ofer\
tinerilor `nzestra]i un podium de afirmare a propriei
valori [i a nivelului de preg\tire, dar [i de `ntrecere
cu colegii de aceea[i v`rst\ din ]ar\.
El se adreseaz\ pre[colarilor [i elevilor din
clasele I-XII ce studiaz\ pianul `n liceele [i [colile de
muzic\ din ]ar\. Este structurat `n dou\ etape, care acord\ importan]a egal\ ambelor aspecte strict necesare unei educa]ii instrumentale complete - tehnica [i interpretarea. Latura tehnic\ (fundamental\ `n crearea unui instrumentist) este determinant\ `n
promovarea primei etape, eliminatorii, iar cea de-a doua etap\
probeaz\ calitatea [i nivelul interpretativ.
Tocmai aceast\ `mbinare `ntre latura tehnic\ [i cea interpretativ\ ì confer\ unicitate, al\turi de faptul c\ este [i cel mai
b\tr`n" concurs instrumental de talie na]ional\ organizat anual `n
Moldova.
APOSTOLUL
Edi]ia din acest an, a XVII-a, a avut loc `n perioada 22 - 23

februarie 2008, reunind pe scena s\lii Theodor Macarie" a
Liceului de Art\ Victor Brauner" din Piatra Neam] 65 de concuren]i din Romnia (15 licee [i [coli de muzic\) [i Harkov
(Ucraina). Din Piatra Neam] au participat 15 elevi.
Juriul a fost compus din: pianista concertist\ ILINCA
DUMITRESCU, doctor `n muzicologie, prof. univ. dr. GABRIELA
LIPCEANU - Universitatea de Arte George Enescu" Ia[i [i conf.
dr. MIHAELA GAVRI{ - Academia de Muzic\ Gheorghe Dima"
Cluj.
Eforturile concuren]ilor au fost `ncununate de premii [i
men]iuni, la fiecare clas\, iar cel mai valoros pianist a primit
Marele Premiu [i trofeul Carl Czerny".
Concursul este par]ial sponsorizat de Prim\ria municipiului
Piatra Neam], care ofer\ premiile laurea]ilor.
Dincolo de [coal\, teatru, discotec\, sau televizor, concursurile aduc `n via]a tinerilor nem]eni exemple de motivare spre latura ce asigur\ echilibrul educa]iei, ARTA; astfel vor germina
s`mburii gustului pentru frumos, adev\r [i speran]\.
Inspector de specialitate,
prof. Cristina Alexandra POPA
Pag. 5
RAPORT DE ACTIVITATE
ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}
Moto: "Cine `na
al]\ pe
`nv\]\tor, `na
al]\
`ns\[i na]iunea
a"
(Diesterweg)
I. SCURT ISTORIC
socia]ia `nv\]\torilor din
jude]ul Neam] a fost
`nfiin]at\ `n anul 1912 de
`nv\]\torul LEON MREJERU, ca sec]ie a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia. De la `nfiin]are s-a
constituit ca persoan\
juridic\ cu scopul de a ajuta
cadrele didactice dup\ modelul Societ\]ii Corpului
Didactic de toate gradele din Romnia,

care a func]ionat `n perioada 18781898.
La congresul din Ia[i din 1885 a luat
parte [i Ion Creang\, marele povestitor
[i unul din `nv\]\torii cu care se
m`ndrea [i se m`ndre[te corpul didactic
din Jude]ul Neam].
Asocia]ia `nv\]\torilor din jude]ul
Neam] a func]ionat p`n\ `n anul 1944
(1912- 1944) timp de 32 ani, iar `ntre
anii 1945- 1990 asocia]ia nu a mai
desf\[urat activit\]i dar nici nu a fost
desfiin]at\.
Pe parcursul anilor, aceast\ federa]ie s-a transformat `n SINDICATUL
MUNCITORILOR DIN ~NV|}|M~NT,
prelu`nd o parte din problemele de
strict\ importan]\ care st\teau `n
aten]ia `nv\]\m`ntului de stat din acea
perioad\. Dup\ revolu]ia din anul 1989,
prin sentin]a civil\ nr. 163 din 5
octombrie 1990 a Judec\toriei Piatra
Neam], r\mas\ definitiv\ [i `nvestit\ cu
formula
executorie
"Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]", a fost
recunoscut\ cu statut de personalitate
juridic\.
O parte din cadrele didactice
prezente, `nv\]\tori [i profesori, au
f\cut parte din Asocia]ie cu mul]i ani
`nainte de 1944.
II. ANALIZA ACTIVIT|}II
~n perioada pe care o analiz\m
(1990- 2007), activitatea a fost condus\
de consiliul de administra]ie format din
15 membri al c\rui pre[edinte a fost
ales profesor Gheorghe Amaicei,
vicepre[edinte profesor Gheorghe
V\dana, secretar Adrian Armencea,
prof. Dan Agrigoroae, reprezentant al
Inspectoratului {colar, `nv. Barna
Octavian- casier, economist Sandu
Covasan- contabil, prof. George
Grigoric\, responsabil cu probleme profesionale, prof. Mihaela Gherghelescu,
reprezentant\ a Liceului Pedagogic, `nv.
Mihai
Pav\l,
reprezentantul
`nv\]\m`ntului primar,
profesori
Florin
Florescu [i {tefan
Corneanu, reprezentan]ii Sindicatului din
~nv\]\m`nt [i Cercetare,
prof.
Constantin
Prangati, Dan Ionescu,
profesor
Dumitri]a
Vas`lca, prof. Cristina
B\l\nescu [i prof.
Daniela
M\t\saru,
reprezentan]i ai Casei
Corpului Didactic.
}in s\ men]ionez,
de la `nceput, c\ `ntre
membrii consiliului este o atmosfer\ de
lucru bun\, fapt care a condus la
ob]inerea unor rezultate.
S-au continuat demersurile `n
instan]ele
judec\tore[ti
pentru
ob]inerea
cl\dirii
"C|MINUL
~NV|}|TORILOR" astfel c\ la data de
24 octombrie 2003 cu decizia 4237 a
"Cur]ii Supreme de Justi]ie"- sec]ia
civil\- `n dosarul 3271/2002 cl\direa
c\minului a fost ob]inut\ de asocia]ie.
Decizia este DEFINITIV| [i IREVOCABIL|. Au urmat procedurile de preluare prin executor judec\toresc.
La data de 26 noiembrie 2001 s-a
depus la Prim\ria Municipiului PiatraNeam], notificare nr. 634/2001 referitoare la suprafa]a de 705 mp teren situat `n municipiul Piatra-Neam] unde se
afl\ imobilul "CASA ~NV|}|TORULUI"
pentru a fi restituit\ `n natur\.
De[i s-au f\cut foarte multe interven]ii prin adrese [i audien]e, abia la
data de 17.02.2005 am primit fi[a de
evaluare [i procesul verbal din data de
27.10.2004 prin care "Comisia Local\
pentru aplicare a legii nr. 10/2001 ne
face cunoscut c\ ne restituie `n natur\
suprafa]a de 130 mp iar pentru diferen]a
de 575 mp vom primi desp\gubiri
b\ne[ti `n valoare de 387.913.400 lei.
Nici p`n\ `n momentul de fa]\ nu am

fost pu[i `n posesie [i nici bani nu am
primit de[i la data de 7 martie 2005 am
depus la comisia local\ adresa nr. 8921
la care nici p`n\ la aceast\ dat\ nu am
primit nici un r\spuns.
Apare la data de 24.11.2005
Hot\r`rea Consiliului Local PiatraNeam] privind trecerea unor suprafe]e
de teren din domeniul public `n
Municipiul Piatra Neam] (HCL 286
prevede a nu se mai da bani, ci teren
trecut din domeniul public `n domeniul
Municipiului Piatra Neam]).
~n cursul lunii martie 1999 reapare
revista APOSTOLUL `n colaborare cu
Inspectoratul
{colar,
Sindicatul
`nv\]\m`nt, Asocia]ia `nv\]\torilor [i
Casa Corpului Didactic. Rolul hot\r`tor
`n apari]ia revistei se datoreaz\
colegilor de la Sindicatul ~nv\]\m`nt.
Prelu`nd tradi]iile asocia]iei din
perioada interbelic\, conducerea consiliului de ast\zi s-a preocupat de
s\rb\torirea `ntr-un cadru festiv a
`nv\]\torilor care au ie[it la pensie, multora dintre ei acord`ndu-li-se diplome de
recuno[tin]\ pentru activitatea meritorie
la dezvoltarea [i perfec]ionarea
`nv\]\m`ntului romnesc.
Men]ionez `n mod deosebit participarea efectiv\ a membrilor asocia]iei la
organizarea celor 20 simpozioane cu
tema: "Dasc\li Nem]eni de Alt\dat\".
~n organizarea acestor simpozioane, o contribu]ie deosebit\ la
reu[ita lor a avut-o colectivul
Complexului Muzeal Neam]; din partea
directorului,
profesor
Gheorghe
Dumitroaia [i a profesorului Dan
Mih\ilescu, [ef de sec]ie al muzeului.
Ajutor material `n organizarea acestor
simpozioane a fost dat [i de colegii din
Sindicatul ~nv\]\m`nt [i din partea
"Sindicatului Liber al Pensionarilor"
reprezentat de pre[edinte, prof.
Gheorghe Vadana.
~n c\r]ile publicate de colegul nostru, prof. Constantin Prangati,
"Dic]ionarul oamenilor de seam\ din
jude]ul Neam]", "Personalit\]i politice [i
de stat de la Al. I. Cuza p`n\ `n anul

2004 (1864- 2004)", dar mai ales `n
lucrarea "Din istoria `nv\]\m`ntului
matematic `n jude]ul Neam]", editat\ de
CCD Neam] `[i g\sesc locul `nv\]\torii
[i profesorii care au jucat un rol important `n via]a cultural\ [i politic\ a
jude]ului nostru.
Mul]i din membrii asocia]iei au participat la activit\]ile organizate de "CERCUL MILITAR" cu ocazia unor
anivers\ri (Ziua Armatei, Ziua
V`n\torilor de Munte, Ziua R\zboienilor)
dar `n mod deosebit la activit\]ile organizate de Consiliul Director al Asocia]iei
Jude]ene "Cultul Eroilor".
Un aport deosebit a fost adus [i la
s\rb\torirea zilelor ora[elor Piatra
Neam], T`rgu Neam] [i Bicaz.
III. NE~MPLINIRI
{edin]ele
Consiliului
de
Administra]ie nu s-au ]inut cu regularitate [i nici adun\rile generale, fapt care
a dus la ne`mplinirea unor sarcini
incluse `n planul de activit\]i. De
asemenea, cotiza]ia nu s-a `ncasat ritmic [i nu de la to]i membrii.
Colaborarea
cu
Liceul Pedagogic `n
ultimul timp a stagnat
deoarece schimb`ndu-se
conducerea liceului,
aceasta nu a cunoscut
con]inutul activit\]ii asocia]iei [i a l\sat ca
lucrurile s\ mearg\ de
la sine.
Nu am reu[it s\
`ncepem editarea celui
de-al doilea volum din
monografia "LOCURI,
OAMENI {I {COLI", pe discipline de
`nv\]\m`nt.
Nu au fost antrenate cadrele didactice pensionare cu bogat\ activitate
didactic\ `n `nv\]\m`nt pentru a ne
`mp\rt\[i din munca continu\ depus\
pentru perfec]ionarea `nv\]\m`ntului.
IV. SARCINI
PENTRU VIITOR
- Membrii asocia]iei
trebuie s\-[i aduc\ o mai
mare
contribu]ie
la
realizarea c`t mai repede a
noii
reforme
din
`nv\]\m`nt.
- Dorim o mai str`ns\
colaborare cu factorii care
au condus destinele
`nv\]\m`ntului nem]ean
(Inspectoratul
{colar,
Sindicatul ~nv\]\m`nt, CCD, Asocia]ia

Profesional\ "Educatoarea"), popularizarea `n presa local\ [i de specialitate [i prin mijloacele audio- vizuale a
realiz\rilor asocia]iei precum [i a
ne`mplinirilor.
Re`nfiin]area B\ncii (Cooperativei)
Corpului Didactic `n str`ns\ colaborare
cu Casa de Ajutor Reciproc (CAR)
`nv\]\m`nt pentru a nu mai pl\ti comisioane peste comisioane la alte b\nci,
comisioane care s`nt destul de substan]iale.
- Discutarea [i repartizarea spa]iului
de la C\minul ~nv\]\torilor, av`nd ca
invita]i [i parteneri de discu]ie Sindicatul
~nv\]\m`nt, Casa Corpului Didactic care
reprezint\ Inspectoratul {colar, CAR
~nv\]\m`nt.
Trebuie s\ men]ionez `n mod
expres c\ f\r\ ajutorul substan]ial al
Sindicatului ~nv\]\m`nt, pe parcursul
derul\rii proceselor, nu am fi putut
ob]ine spa]iul din cl\direa "C\minului
~nv\]\torilor". Am fost ajuta]i material cu
peste 100 milioane lei vechi (10.000
Ron- lei noi).
Noul consiliu care va fi reorganizat
va trebui s\ aib\ `n vedere [i refacerea

noului contract de comodat cu Casa
Corpului Didactic, care reprezint\
Inspectoratul {colar, contract care a
expirat la finele anului 2005.
Se impune ca noul consiliu, ce va fi
completat, s\ fie format din 19- 21
membri, `ntruc`t prin reorganizarea
`ntregii activit\]i, volumul de munc\ va fi
mult mai mare. Dorim ca membrii consiliului s\ fie mult mai uni]i [i s\ aib\ ca
model ce am f\cut bun, s\ `nve]e din
ne`mplinirile noastre [i s\ ob]in\ numai
realiz\ri.
S\ p\str\m `n memorie munca
depus\ de `nainta[ii no[tri, pleca]i pe
drumul f\r\ de `ntoarcere [i care ne-au
l\sat mo[tenirile materiale [i spirituale
de ast\zi.
Pre[edinte,
prof. Gheorghe AMAICEI
indicatele din `nv\]\m`nt resping oferta
Guvernului de majorare a salariilor
pentru anul `n curs. Motivele?
Major\rile acordate s`nt departe de
solicit\rile sindicali[tilor. Decizia
dasc\lilor este motivat\ de neacordarea a 10 la sut\ [i pentru personalul
nedidactic, a[a cum a promis
MInisterul Educa]iei. Alt neajuns? Cele
dou\ major\ri salariale de 6 la sut\ de
la 1 aprilie [i 1 octombrie, nu ofer\
posibilitatea unui trai
decent. Nu uita]i
facturile
astronomice la c\ldur\,
de necitit, nici
recentele
[i
viitoarele scumpiri. S\tui de
promisiuni
de[arte, profesorii
care n-au mai
putut
`ndura
umilin]a s\r\ciei
salariale,
au
Pag. 6
O SCRISOARE... G|SIT|
p\r\sit catedra. Au r\mas numai cei care nu au

avut unde pleca [i cei istovi]i de boli [i b\tr`ne]e.
Timp `n care toate guvernele au declarat educa]ia
prioritate na]ional\. {i cam at`t. Nu a fost ministru
nou c\ft\nit s\ nu vorbeasc\ despre importan]a
[colii `n formarea tinerei genera]ii [i urcarea ei pe
culmi ]uguiete. {i au gr\it frumos, conving\tor.
De[i sistemul nostru de `nv\]\m`nt, c`ndva merituos, a ajuns `n mare
suferin]\.
Reac]ia Guvernului
la fronda sindicali[tilor
din `nv\]\m`nt? Oficial\
[i normal, de ap\rare.
Le-a amintit profesorilor
protestatari c\ mai beneficiaz\ [i de alte venituri.
Fiind vizate `n mod direct
medita]iile ce fenteaz\
Fiscul. {i pentru a da
dovad\ c\ s`nt doc]i `n
problem\, "mastodon]ii"
din MECT au umblat la
exemple. ~ntr-un ora[ moldav cu peste 800.000 de

locuitori, doar 10 profesori meditatori au trecut pe
la Fisc. Cum se nume[te trebu[oara asta?
Evaziune fiscal\! Alte p\cate ale oamenilor cu catalogul sub bra]? Evaluatorii de la tezele cu subiect
unic au corectat superficial lucr\rile. Au [i fost
trecu]i pe "listele negre". Mul]i profesori `[i iau concediu `n timpul anului [colar [i se plimb\ prin
Vestul civilizat, f\r\ motiva]ii serioase. S\ mai d\m
exemple? Nu are rost. Principalul e c\ vremea
trece, "[coala merge" [i acu[ica vine vacan]a mare
Cum merge? Vede]i pe sticl\. Mass-media geme
de exemple conving\toare. Un licean beat licurici
[i-a b\tut m\r profesoara, folosind un limbaj rafinat. Un alt erou a f\cut sex cu o coleg\ `n cad\ [i
apoi [i-a popularizat isprava cu fotomontaje. Un
handral\u de la ]ar\, crescut f\r\ pian [i guvernant\, venit la t`rg s\ se instruiasc\ [i-a dat
bernevicii jos f\c`nd m\sc\ri `n clas\. Vorbind ca la
[atr\. La un liceu din Piatra Neam], o prof\ care a
`ncercat s\ opreasc\ o ga[c\ de chiulangii s\ nu
fug\ `n ora[, era s\ fie lin[at\. Munca la catedr\
devine riscant\. Ar trebui pl\tit\ cu un spor de peri-
APOSTOLUL
culozitate. Cele mai mari probleme ridic`ndu-le

copiii l\sa]i singuri acas\, de c\tre cei pleca]i spre
z\rile de farmec pline.
S\ revenim la discu]iile dintre Consiliul
Na]ional al Federa]iei Educa]iei Na]ionale (FEN) [i
Guvern. Cum se va termina disputa? Tran[ant. Cu
"DA" sau "BA". Vom afla dup\ ce premierul va
analiza scrisoarea g\sit\ pe birou. "DA", `nseamn\
concordie, pace. "NU"- dezgroparea securii
r\zboiului, grev\ general\. Adic\, Guvernul a
r\mas ferm pe pozi]ie. Iat\ ce spune pre[edintele
FEN. Dac\ nu se ajunge la un punct comun "este
posibil ca `n luna mai s\ `nceap\ greva general\".
Alooo, stop! Asta `nseamn\ blocarea anului [colar!
{i ar mai fi ceva: aproximativ peste 100 zile, tot `n
mai c`nd florile `nfloresc, `ncep alegerile locale.
Destule [coli gimnaziale [i licee vor deveni sec]ii
de votare. Nu se face ca [coala s\ fie `n grev\. {i
a[a, bie]ii no[tri politicieni `mb\tr`nesc cu c`]iva ani
`n cren`cenele lupte ce se dau pentru fotolii. Ce
spun dasc\lii cu p\rul nins de situa]ia actual\?
"~nv\]\m`ntul de ast\zi a luat-o razna. C`nd eram
la catedr\ ideea era s\-i faci pe elevi s\ iubeasc\
[coala, cartea, s\ vin\ s\ `nve]e cu pl\cere." Ce
frumos sun\!
Dumitru RUSU
februarie 2008
DIALOG CU ISTORIA
REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE
~n luna februarie 2004, timp de dou\ s\pt\m`ni, un
grup de profesori sud-coreeni de la universitatea din
Seul a participat la un schimb de experien]\ cu elevi
[i cadre didactice din 12 [coli nem]ene.
1/1914, prof. Dimitrie Foc[a preia conducerea
{colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-Neam],
de la primul director al acestei institu]ii Panaite
Popovici.
1/1929, n. la Dochia, jud. Neam], profesorul de
psihologie N. Irimia, fost director al {colii Nr. 6 (Valea
Viei), al Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Asachi" [i
inspector [colar. Decedat `n 2004.
2/1933, preotul-profesor Constantin Matas\, intemeietorul
Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], prezint\ la radio conferin]a
,,Balaurul" (istorie, geografie, legend\).
2/1946, n., Ghigoie[ti, jud. Neam], poetul Nicolae
Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri, apoi al
Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza" din Ia[i, din
1980, redactor la revista ,,Via]a militar\" (,,Via]a armatei", dup\
1989), autor al mai multor romane [i volume de versuri.
3/1931, n., la Poiana-Teiului, jud. Neam], prof. Gheorghe
(Puiu) Vadana, artist plastic. La mul]i ani!
4/1934, n., la Craiova, profesorul Marcel Dragotescu,
licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumentele
istorice [i de arhitectur\ din jude]ul Neam].
9/1884, n., la Bac\u, Panaite Popovici (d. 21. 11. 1919, la
Piatra-Neam]), profesor de geografie, la [coli din jude]ul Neam],
`ntemeietorul {colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din PiatraNeam] (15. 11. 1912), autor de manuale [colare.
10/1879, n., la Cot`rga[i, jud. Neam], Leon Mrejeru,
`nv]\tor la Piatra-Neam], revizor [colar, deputat, senator, autor
de manuale [colare (d. 14. 05. 1945). La 17. 02. 1879, tot la
Cot`rga[i, s-a n\scut [i so]ia sa Eugenia, `nv\]\toare.
10/1944, n., Poiana Sibiului, jud. Sibiu, prof. ConstantinHorea Alupului-Rus, animator cultural, director al Centrului de
Cultur\ ,,Carmen Saeculare" din jud. Neam], continuator inspirat
al unor manifest\ri cultural-artistice de tradi]ie din jude]ul Neam]:
,,Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam]", Festivalului Interna]ional de
Folclor, Stagiunea de Concerte Simfonice [. a.
10/1950, n., la Bozieni-Neam],
Alexandru Mih\il\, profesor de limba
romn\ `n jude]ul Neam] (19741989). ~n prezent, publicist `n
Bucure[ti.
12/1894, n., Cotu-Vame[,
Roman, Otilia - Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poet\,
prozatoare, remarcat\ de Garabet
Ibr\ileanu [i Mihail Sadoveanu,
debuteaz\, `n 1912, la revista ,,Via]a
Romneasc\".
12/1933, n., la Girov, jud.
Neam], Gheorghe Dumitreasa, ilustru profesor de matematic\ la Liceul
,,Petru Rare[" din Piatra-Neam] (`n
prezent, Colegiul Na]ional), autor de lucr\ri [tiin]ifice, `nzestrat
cu harul descoperirii [i stimul\rii voca]iei elevilor s\i.
13/1906, n., la Boghicea (fostul jud. Roman), prof. logician
Ion Didilescu, prof. la Liceul ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-
Neam] (1940-1941) iar `ntre 1956-1968 a `ndeplinit [i func]ia de

director general `n Ministerul ~nv\]\m`ntului.
13/1937, n., la Tarc\u, jud. Neam], prof. univ. dr. `n geologie-geografie Constantin Grasu, autor al multor lucr\ri [tiin]ifice
[i al celor dou\ c\r]i intitulate sugestiv ,,Vacan]e pierdute"
(2005), Vacan]e recuperate" (2007).
14/1916, n., la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu, a predat mul]i ani obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr. 6 (Valea
Viei) [i un mare animator cultural; dirijor al corului {colii Normale
FEBRUARIE 2008
,,Gheorghe Asaci" [i, `n ultimii 20 de ani ai vie]ii, al Corului
Veteranilor din Piatra-Neam]. A decedat la 19. 02. 1997.
14/1958, n., la Ver[e[ti-Girov, jud. Neam], prof. univ. dr.
Vasile Spiridon, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din
Romnia. La mul]i ani, acum la `mplinirea unei jum\t\]i de veac.
15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu,
episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician.
15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al
`nv\]\m`ntului, profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului,
unul dintre fondatorii Academiei romne.
15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie
[i director al {colii Normale ,,gheorghe Asachi din Piatra-Neam]
- Ioan Dr\gan - cu studii la Viena, autorul c\r]ii, actual\ [i `n
prezent, ,,Du[manul nostru, copilul" (1929). D. 1937.
15/1955, n., la P\str\veni, jud. Neam], matematicianul
Vasile Postlic\, prof. univ. dr., participant la numeroase `nt`lniri
interna]ionale de specialitate, autor al mai multor lucr\ri [tiin]ifice
publicate `n reviste din ]ar\ [i din str\in\tate.
19/1991, `n Sala Tapiseriilor a Muzeului de Art\ din PiatraNeam], a avut loc simpozionul cu tema ,,Modelul cultural Vasile
Conta" la care `nvv\]\torul-scriitor Mihai David-Ghind\oani a
argumentat conving\tor c\ Vasile Conta a plantat `n Romnia
filosofia pur\, autentic\ cu sistem [i fond (materialismul, fatalismul, unda-premerg\toare teoriei cuantice etc.).
21/1864, n., la Rediu, jud. Neam], Panaite Criv\], profesor
de limba [i literatutra romn\ la
Liceul
,,Petru
Rare["
(1904.1933), publicist, autor de
c\r]i, unul dintre editorii revistei
pedagogice
pietrene
,,Preocup\ri didactice".
21/1901, n., la Tazl\u,
`nv. pietrean Vasile G\bureanu,
publicist, unul dintre membrii
fondatori ai revistei ,,Apostolul"
(1934-1944).
21/1898, n., la PiatraNeam], Th. Gh. Dornescu, prof.
univ. dr. docent, la Universitatea
din Ia[i, specialist `n morfologie
animal\ (d. Bucure[ti, 1897).
21/1925, n., la Romni, jud. Neam], profesoara de pedagogie Sofia Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit, prima
directoare a Casei Corpului Didactic din jude]ul Neam].
24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul
Constantin Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i).

24/1908, n., la Piatra-Neam], Harry Brauner, prof. univ.,
folclorist [i muzicolog (m. 1989, la Bucure[ti).
26/1903, n., la Izvorul Alb, Constantin Turcu, profesor la
Piatra-Neam], arhivist la Ia[i. Biblioteca sa a `mbog\]it fondul
documentar al Bibliotecii ,,G. T. Kirileanu" din Piatra-Neam] (d.
29. 11. 1980).
28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor
[colar pentru jude]ele Neam] [i Suceasva (cu sediul la PiatraNeam], din 1. 10. 1881), transfer`ndu-se la R`mnicu V`lcea, pentru jude]ele Arge[ [i V`lcea. (Constantin TOM{A)
GHEORGHE ASACHI
Schi]\ de portret
heorghe Asachi
s-a n\scut `n
1788 la DorohoiHerta. Cuno[teascris, citit, vorbitlimbile: romn\,
polon\, german\,
latin\, italian\,
francez\, englez\
[i rus\. A urmat
cursurile facult\]ilor de litere,
[tiin]e [i inginerie,
studii f\cute la Lvov, Viena [i
Roma, unde s-a ocupat de
via]a artistic\ [i politic\.
Activitatea sa, se multiplic\ `n
]ar\, `n anul 1812, re`ntors de
la studii, `n Ia[i. ~ncepe cu
`nfiin]area, `n cadrul {colii
Domne[ti, a unui curs de
inginerie, unde preda, `ntre anii
1813- 1818, arhitectura [i
matematica. {i-a construit
activitatea pe acest t\r`m
ini]iind [i sprijinind `nfiin]area
mai multor [coli din Moldova.
~n 1816 debuteaz\ `n teatru,
organiz`nd prima reprezenta]ie
`n limba romn\- piesa
"Serbarea
pastorilor
moldoveni", scris\ de el, pentru glorificarea vechii armate
moldovene [i jucat\ de o
echip\ de [colari, la Ia[i, "`n
locul `nadins preg\tit, din casele hatmanului Constantin
Ghica". Mai t`rziu- `n 1837- va
`nfiin]a [i va conduce, `mpreun\ cu vornicul {tefan Catargi
[i cu sp\tarul Vasile Alecsandri
(tat\l
poetului
Vasile
Alecsandri), Conservatorul de
muzic\ din Ia[i.
~nainte
de
aceast\
realizare, Asachi intrase `n
publicistic\, `nfiin]`nd cea dintì
gazet\ moldoveneasc\ scris\
`n limba romn\: "ALBINA
ROMNEASC|", al c\rui
num\r de `nceput a ap\rut la 1
iunie 1829 (ultimul la 29
decembrie 1849). Pentru bunul
mers al acestei publica]ii- [i al
celorlalte, multe, pe care le-a
mai `nfiin]at- Asachi a `ntemeiat, la Ia[i, o tipografie,
numind-o Institutul Albinei (`n
1832). Academia Mih\ilean\
din Ia[i l-a avut ca organizator
tot pe Asachi care `n anul inaugur\rii (1835) era referendar al
[colii na]ionale. La Academie,
majoritatea materiilor erau predate de Asachi. Din grupul profesorilor mai f\ceau parte:
Mihail Kog\lniceanu, Ion
Ghica, Ion Ionescu [i al]ii.
~n toamna anului 1841
spre m`ndria nem]enilor, la
Cet\]uie, l`ng\ Piatra Neam], a
`nceput instalarea primei fabrici moderne de h`rtie din ]ara
noastr\. Cel ce pornise
aceast\ fabric\ era inginerul [i
omul de cultur\ Gheorghe
Asachi. El adusese de peste
hotare ma[ini noi de ultim\
genera]ie la vremea respectiv\.
Acest titan al culturii
romne[ti s-a stins din via]\ la
Ia[i, la 12 noiembrie 1869.
Prof. ing.
Vasile B~LI{
DESPRE HUMULE{TI {I HUMULE{TII DE ALT|DAT|
(urmaare din num\rul treccut)
ia]a
locuitorilor
humule[teni
era
asem\n\toare cu a tuturor
]\ranilor: pu]ine bucurii [i
destule necazuri, multe
`ndatoriri [i c`teva drepturi.
Situa]ia aceasta era valabil\ [i atunci, dar [i mai
t`rziu c`nd au devenit
t`rgove]i, [i poate [i
ast\zi...
Am g\sit destule informa]ii `n lucr\rile studiate. Ele vor fi
men]ionate la sf`r[it. ~ncerc s\ citez
acum c`teva din ele din cartea intitulat\
"DOCUMENTE" `n Editura pentru
Literatur\ 1964, de Gheorghe
Ungureanu. De exemplu `n unul st\
scris "... locuitorii satului Humule[ti
erau obliga]i de proprietara mo[iei s\
februarie 2008
munceasc\ 12 zile pe an [i s\ dea

zeciuial\ din venitul locului, din pìne,
f`na], din poieni, din pris\ci". Sau,
"fiecare locuitor era obligat s\ dea
M\n\stirii c`te 11 lei pe an adetiul casei
(taxa), s\ dea dijm\ din toate dup\ obicei, f\r\ nici o `mpotrivire" (anul 1820).
De altfel, dup\ cum [tim din
AMINTIRI, `n luna aprilie, `ndat\ dup\
Sf. Gheorghe, porneau din sat 40- 50
care cu b\rba]i, cu fl\c\i [i fete, la
mo[ia unde [tiau c\ pot lucra `n dijm\
p\m`ntul necesar pentru semn\n\tur\.
Satul r\m`nea aproape pustiu...
S\ amintim c\ pe mo[ia F\c\u]i,
comuna Prigoreni, jude]ul Neam], a
murit `n anul 1858, {tefan al Petrii,
tat\l lui Ion Creang\. A fost `ngropat pe
cheltuiala locuitorilor satului Prigoreni.
Pentru a ne `ncadra `n spa]iu, comprim ideile renun]`nd la multe alte
lucruri destul de importante [i ar\t doar
c\ "satul Humule[ti avea `n 1829, 130

de case. Cele 127 de familii birnice, la
care se ad\ugau slugile, breslele etc.
~n num\r total de 32, num\rau 661
b\rba]i, femei [i copii. Aveau 139 de
vaci [i 234 oi". Ocupa]ia locuitorilor era
"lucrarea p\m`ntului, ciubot\ria,
dub\l\ria, cojoc\ria, negustoria etc."
Interes prezint\ [i faptul c\ `n unele
statistici se trec separat: birnici, apoi
nevolnici, v\duvele etc.
Un interes aparte cred c\ prezint\
modalit\]ile de distrac]ie la hore,
[ez\tori, cl\ci, precum [i obiceiurile de
la nun]i, `nmorm`nt\ri, botezuri, de la
diferite s\rb\tori `n principal cele legate
de Cr\ciun [i Anul Nou, de Pa[ti, de pe
la hramuri etc. Toate acestea voi `ncerca s\ le `nm\nunchez sub un alt titlu,
`n numerele viitoare, de se va putea!
Voi `ncheia, totu[i, cu un exemplu
din folclorul humule[tean, ce se afl\ `n
monografia pe care am men]ionat-o mai

sus. Versurile au fost culese de tat\l
meu de la un b\tr`n, prin anul 1925.
APOSTOLUL
FOLCLOR HUMULE{TEAN
LUMEA DE AZI
Toate s`nt de m`ntuial\
{i la rost de `nv`rteal\.
Toate acuma s`nt pe dos,
Ru[inea sus, iar cinstea jos.
Toate-s numai vorb\rie,
C\ de foame nu pot s\ ]ie.
Chiar din oamenii cei mari
S`nt [i destui co]cari.
Nu vorbesc eu chiar de to]i,
C\ ar fi cu to]ii ho]i,
Dar destui vor s\ tr\iasc\,
F\r\ mult ca s\ munceasc\.
Valorile s`nt pe h`rtie,
M`ncarea pe sponci, b\die!
Vremurile ce le-am dorit,
Numai pe unii i-au `mbog\]it,
Pe cei mul]i i-au s\r\cit.

Speculan]i mul]i au ap\rut,
Cinsti]ii s-au cam pierdut.
{i alt lucru ce nu-i bine,
Pofta de `navu]ire!...
C\ci cu acest obicei r\u,
To]i ne `n[el\m mereu...
Printre materialele consultate
men]ionez:
- Codex Bandinus
- Documente - de Gheorghe
Ungureanu
- Monografia Humule[tiului - `n
manuscris de coautorii Zahei Grigoriu,
str\nepotul lui Ion Creang\, Mircea
Ispir, preotul Constantin Cosma (o
posed\ subsemnatul)
- "Istoria vie]ii biserice[ti a ora[ului
T`rgu Neam]"- de preot Nicolae
Cosma.
Prof. Constantin COSMA
Pag. 7
Zig - Zag
Zig - Zag
Zig - Zag
VICEVERSA sau Distruge [i te vei elibera!"

ntru-n or\[el spaniol, proprietarul unui
hotel se hot\r`se
s\-[i demoleze proprietatea [i a g\sit o
solu]ie pe care
lumea a apreciat-o
ca ingenioas\: a dat
un anun] prin care
invit\ pe oricine se
simte stresat [i dornic s\ se elibereze de aceast\
stare, s\-i distrug\ hotelul.
Culmea,s-au prezentat at`t
de mul]i `nc`t au trebuit selecta]i... contra cost.
Ale[ilor li s-au pus la dispozi]ie topoare,cu]ite,ciocane
b`te [i alte instrumente de
zdrobit, ciop`r]it, tocat, rupt,
sf`[iat iar zelul depus de amatori a `ntrecut toate estim\rile.
Stresa]ii au muncit, nu
glum\,asud`nd din greu la

m`nuirea
baroaselor
[i
t`rn\coapelor. Nu s-au l\sat
p`n\ c`nd nu au distrus ferestre, u[i, mobilier, ziduri, [i pardoseli, ]ev\rie [i instala]ii de tot
felul, d`nd frù liber dorin]ei de
a distruge.
De re]inut motiva]ia invocat\ de o doamn\ `nv\]\toare,
care s-a m\rturisit :
- De mult timp sim]eam o
nevoie care m\ cople[ea [i pe
care o reprimam cu un efort de
voin]\ epuizant: doream s\
distrug tot ce-mi ie[ea `n cale.
A fost `ntrebat\ :
- V\ referi]i la lucruri sau la
oameni?
R\spunsul :
- Lucrurile pe care le
doresc distruse s`nt f\cute tot
de oameni.
Curier juridic
onform art. 13 din

HG nr. 281/1993,
"Unit\]ile bugetare
pot constitui un fond
de premiere lunar
prin aplicarea unei
cote de p`n\ la 2%
asupra fondului de
salarii prev\zut `n
bugetul de venituri [i
PORECLE
lini[tea [i se simt elibera]i.

Nu [i-a pus nimeni problema ce beneficii ar putea spera
cei care [i-ar propune s\ distrug\ lumea `ns\[i?
Prof. D. D.
URSACHE
PREMIUL LUNAR DE 2%
cheltuieli al acestora. Din acest

fond, Consiliul de administra]ie
sau alte organe similare de conducere ale unit\]ilor de
`nv\]\m`nt, pot acorda premii `n
cursul anului, salaria]ilor care au
realizat sau au participat direct
la ob]inerea unor rezultate `n
activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate
ndiferent cum treci prin [coal\ ca

gsca prin ap\ sau cu coroni]a de
premiant pe fo[tii profesori [i
colegi nu-i ui]i niciodat\. Ajuns la
o vrst\ respectabil\ `]i aminte[ti
cteodat\ poreclele dasc\lilor t\i.
Exemple? "Mo[ [elul\" , "Attila",
"C\p\I\u" , "Cinele Dingo" ,
"Damigean\", "Ofticosu'"
Prima porecl\ auzit\ la primar\ a fost "Madam Greutate",
atribuit\ unei `nv\]\toare grase,cu fa]a ro[ie
ca sfecla, certat\ cu mi[carea. Strivit\ de
b\trne]e, `nv\]\toarea noastr\ adormea la
catedr\, iar cnd se trezea, ]ipa ca `n gur\ de
[arpe: "Cine se joac\ dup\ dulap?", `ntrebare
la care n-a c\p\tat r\spuns niciodat\. Asta
nu `nseamn\ ca n-am avut [i `nv\]\tori valoro[i. Am avut!
Nume? Bogdan, Baciu, Purice. Ultimul
era un om voinic, cnd te prindea cu unghiile
net\iate pn\ la carne, o `ncurcai. Te lua de
cureaua pantalonilor [i te f\cea avionul lui
Proprietarul hotelului [i-a

atins scopul, a demolat construc]ia f\r\ s\ pl\teasc\ demolatori,
ba chiar viceversa. {i-a f\cut publicitate [i a f\cut ferici]i pe unii,
dovedind c\ prin distrugerea
lucrurilor, unii `[i dob`ndesc
din acest fond pot fi utilizate `n

lunile urm\toare, `n cadrul
aceluia[i an bugetar".
Hot\r`rea Consiliului de
administra]ie, `n acest sens, va fi
f\cut\ public\ Consiliului profesoral.
Acordarea acestui premiu a
fost suspendat\ prin OUG nr.
63/2005, dar acest act normativ
a fost abrogat ulterior prin OG nr.
335/2005. ~n prezent acest premiu lunar de 2% se acord\ `n
`nv\]\m`ntul preuniversitar.
Pentru perioada concediilor
de odihn\ angaja]ii nu beneficiaz\ de premiul de 2%, iar
sumele r\mase se `mpart angaja]ilor care au fost `n activitate `n
perioadele respective sau se vor
utiliza `n lunile urm\toare.
~n aceea[i materie s-a pronun]at [i Ordonan]a Guvernului
nr. 10/2007 care prevede:
"Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare `n limita a 2%
din chletuielile cu salariile afer-
Aurel Vlaicu. La aterizare, pantalonii erau

flea[c\. Zborul nu se uit\ niciodat\.
~n perioada '51- '55 la Liceul "Petru
Rare[", cele mai amuzante porecle [optite pe
la col]uri erau: "Hr", "Pi]u", "Parameciu",
"Ce-am acolo", "Tante Piesa", "Nea ]ilic\"...
P\cat c\ spa]iul tipografic nu ne permite s\
intr\m `n detalii.
N-au fost porecli]i: Georgeta Pralea,
Aurel Rotundu, Dumitru Bostan... Dasc\li de
mare prestigiu pentru trgul de la poalele
Cozlei. Domni[oara Georgeta ne privea ca o
mam\. De la ea am mo[tenit pasiunea pentru citit. Celebrul Rotundu ne fermeca realmente. Ne las\ mai boga]i dup\ fiecare ora
de curs. Mul]i dintre noi, ajun[i profesori, am
`ncercat s\-l imit\m. N-am reu[it. Niciodat\.
Unele porecle ap\reau pur si simplu din simpatie. Profesorul Bor[ de la "Petru Rare[" ì
numea p\rinte[te pe to]i `nv\]\ceii s\i,
Costic\. De aici [i porecla. Era respectat de
to]i liceenii. [i de prostovani, [i de iste]i.
F\cea ordine `n clas\ dintr-o privire. Venea [i
pleca de la liceu cu pas m\surat. Nimic nu-l
scotea din ritm. Din cartierul Precista pn\ la
cancelaria liceului f\cea o or\. Din p\cate
ente personalului contractual,

prev\zut `n statul de func]ii, cu
`ncadrare `n fondurile aprobate
prin buget. Premiile se pot acorda `n cursul anului salaria]ilor
care au realizat sau au participat
direct la ob]inerea unor rezultate
`n activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate
pot fi utilizate `n lunile
urm\toare, `n cadrul aceluia[i an
bugetar".
Este de men]ionat c\ `n
vederea stabilirii salaria]ilor care
beneficiaz\ de acest drept, precum [i pentru stabilirea cuantumului sumei acordate fiec\rui
salariat din acest fond, consiliul
de administra]ie al unit\]ii de
`nv\]\m`nt are obliga]ia de a stabili [i a face publice la nivelul
[colii criteriile de acordare a premiilor din fondul de 2%.
Gabriela GRIGORE
consilier al Biroului
Operativ al SLLICS Neam]
existau [i dasc\li duri. Unul din ei? Grigore

Cap[a de la Normale. Acesta,cnd scotea
elevii la ecranul negru, victimele visau urt
cteva nop]i la [ir. Cum ì gratula pe elevi?"La
boi,boule!","La porci, dobitocule!", "Pleac\
acas\ s\ te reconceap\ m\-ta,c\ e[ti prost!"
Ca s\ dovedeasc\ c\ era drept dar aspru [i-a
l\sat corigen]i proprii s\i copii. Cu ce porecl\
l-au taxat elevii? Nu v\ spun. ~mi este ru[ine!
La facultate porecla drag\ mie a fost
"Mo[u". Un pedagog pinea lui Dumnezeu.
Cine era M.? Prof. univ. dr. Constantin
Cihodaru de la Universitatea "Al. I. Cuza" din
Ia[i. Cu "Mo[u" am dat admiterea. Cu dumnealui am f\cut cinci ani cursuri `n Amfiteatrul
II-7.Tot cu el am sus]inut examenul de stat,
definitivatul, gradul II si gradul I. Cnd
"Mo[u"a considerat c\ [i-a f\cut datoria fa]\
de universitatea lui Cuza, a plecat. Dincolo, la
`ngeri, s\ predea istoria neamului. L-am
plns to]i studen]ii lui. De[i poreclele apar [i
dispar odat\ cu cei pentru care s-au n\scocit,
pe "Mo[u" nu-l vom uita niciodat\. De ce?
L-am poreclit din dragoste [i respect!
Dumitru RUSU
{coala european\
2008
inisterul Educa]iei
continu\, [i `n anul
[colar 2007-2008,
competi]ia pentru
acordarea certificatului de {coal\
european\. Concursul este deschis
tuturor unit\]ilor din
`nv\]\m`ntul preuniversitar care au
fost sau s`nt implicate `n ac]iuni,
proiecte sau programe comunitare. Activit\]ile pot avea `n
vedere `ntreaga [coal\, sau
cadrele didactice, elevii, individual [i `n echipe.
Certificatul de {coal\ european\ este valabil trei ani, dup\
care [coala trebuie s\ candideze din nou pentru reconfirmarea acestui statut.
Anul acesta, selec]ia se
desf\[oar\ dup\ urm\torul calendar: 25 martie (data po[tei)termenul limit\ de depunere a
candidaturilor; aprilie- evaluarea candidaturilor; mai- acordarea certificatelor.
Un dosar trebuie s\ con]in\
formularul de candidatur\,
avizul inspectorului [colar
responsabil cu gestionarea programelor comunitare din ISJ,
un portofoliu ilustrativ, copie a
Proiectului de dezvoltare institu]ional\ [i copii ale planurilor
manageriale anuale (20052006, 2006-2007 [i 20072008).
Principalele obiective ale
proiectului
Ministerului
Educa]iei,care se deruleaz\
`nc\
din
2004,
s`nt
recunoa[terea rolului [colii `n
sus]inerea eforturilor de integrare a Romniei `n Uniunea
European\,
stimularea
implic\rii [colilor `n proiecte
finan]ate prin programe comunitare [i pormovarea imaginii
institu]iilor de `nv\]\m`nt cu
performan]e
`n
cadrul
proiectelor de cooperare european\.
Made for Europe
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului: reproduceri dup\ crea]ia pictorului Gheorghe VAD
DANA
APOSTOLUL
Manualele [colare,
`n dezbatere
public\
Metodologia de evaluare [i
aprobare a viitoarelor manuale
[colare va fi supus\ dezbaterii
publice, prin Centrul Na]ional
pentru Curriculum [i Evaluare
`n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar.
Proiectul Ministerului Educa]iei
vizeaz\ asigurarea utiliz\rii
unor manuale corecte [i de
calitate, `n conformitate cu planurile de `nv\]\m`nt [i cu programele [colare `n vigoare. Prin
aceast\ nou\ reglementare, se
unific\, compatibilizeaz\ [i eficientizeaz\ toate procedurile [i
criteriile de evaluare cu care
s-a operat p`n\ acum.
Viitoarele manuale vor fi evaluate pe baza unor criterii eliminatorii, cum ar fi conformitatea
cu programa [colar\ sau corectitudinea din punct de vedere
[tiin]ific, de calitate [i pre].
Pentru
`mbun\t\]irea
Metodologiei de evaluare/
reevaluare [i aprobare a propunerilor de manuale [colare,
fiecare dintre cei interesa]i va
putea formula propuneri la
adresa manuale@cnceip.ro.
Dezbaterea se va `ncheia pe 10
martie 2008. Proiectul poate fi
consultat pe site-ul Ministerului
Educa]iei (http://www.edu.ro),
la Nout\]i.
Acreditarea [colilor
particulare
Unit\]ile de `nv\]\m`nt particular autorizate au termen
p`n\ pe 15 aprilie s\ depun\
documenta]ia necesar\ acredit\rii. Pentru aceasta, [colile `n
cauz\ trebuie s\ depun\ la
Departamentul de acreditare al
ARACIP o cerere de
declan[are a procedurii de
evaluare extern\, `nso]it\ de un
raport intern, pentru fiecare
nivel de `nv\]\m`nt, specializare [i/ sau calificare profesional\. ~n cazul `n care nu va fi
respectat termenul, unitatea de
`nv\]\m`nt risc\ s\ nu mai
`nscrie elevi `n anul urm\tor de
studiu [i s\ func]ioneze `n lichidare.
Un alt concurs na]ional,

aflat la cea de a doua edi]ie,
`ncepe `n luna martie. Made for
Europe vizeaz\ valorizarea [i
promovarea experien]elor pozitive `n derularea proiectelor de
cooperare
european\,
stimul`nd creativitatea, inova]ia
[i spiritul de crea]ie. ~n competi]ie vor intra produse realizate de elevii [colilor `n cadrul
proiectelor de cooperare european\.
Concursul este destinat
Mihaela DR|GOI
tuturor
institu]iilor
din
`nv\]\m`ntul
preuniversitar
implicate `n aceste
Textele se pot trimite [i pe adresa
proiecte anul trecut.
Participantele trebuie
revista_apostolul@yahoo.com
s\ prezinte produse
educa]ionale, cum ar fi
un soft educa]ional, o
pagin\ web, revist\
etc.
Toate produsele
REVIST| EDITAT| DE
`nscrie `n concurs vor
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Pag. 8
face obiectul unor expozi]ii, la

nivel jude]ean, `n prima faz\,
apoi na]ional. Vizitatorii vor
putea vota cel mai original, util
[i
interesant
produs.
C`[tig\torul va fi decis [i prin
evaluarea unui juriu.
Finala na]ional\ a edi]iei
2008 va avea loc la Tg. Mure[,
la `nceputul lunii mai.
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
februarie 2008

Apostolul, Nr. 102 (2008)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apostolul, Nr. 102 (2008)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 102

DAC| NU MAI FACEM {COAL|,

m 40 de ani, b\tu]i pe muchie, ca profesor de romn\

A avea sau a nu avea

Elevul, cu v`rsta de p`n\ la 16

`ncheie f\r\ aceast\ disciplin\.

Ce mai face nenea Puiu?

r\im pe credit. Via]\ de `mprumut.V`ndut\,

Prof. dr. D.D. U RSACHE

ULTIMA OR| LA ROMAN

bun\ cunoa[tere [i motivare,

noilor tehnologii informa]ionale [i de comunicare pentru o mai bun\ cunoa[tere a

Doaamn\ direcctor,, care

calitate pe fiecare nivel de

S`nt convins\ c\ `n c`]iva

frunt\ un manaager de [coaal\?

~n speran]a c\ la nivelul fiec\rei unit\]i

`n]elegere" - Dar c`]i au puterea de a ierta

n ultimul num\r al revistei

REGINA MARIA, O MARE

Un interesant articol dedicat amintirilor Reginei Maria, adunate sub coperta

cople[it\ de cele mai `nalte onoruri. ~n

amfitrioana [i nimic altceva, iar dup\ ce

public\ apelul scris de criticul literar Ion

e 9 februarie 2008, a avut

P . V . : Natura [i iar natura, cea

e ceea ce ne `nc`nt\ prin sublim,

s\ fac altceva dec`t `nv\]\m`nt.

continu\ri din pagina 1

DAC| NU MAI FACEM {COAL|...

A AVEA SAU A NU AVEA

echilibra asta, vom fi dirijori de

HORA DE LA FRUMU{ICA, ~N VIZIT| LA VATICAN?

z\, un bilan] de etap\ a ceea ce am realizat `n cursul ultimilor doi

nic\ri (unele ]inute la Piatra Neam] `n cadrul unui colocviu din

fiu al satului), foarte aproape de bisericu]a de

cu 5 s\li de clas\, cancelarie [i secretariat, iar `n

Simpozion Na]ional la S\b\oani

sec]iuni [i concluzii a fost moderat de c\tre

Proz\ [i poezie de Nicolae C\ruceru

deja stigmatizate `n poeziile sale:

~n ciuda faptului c\ unele povestiri,

de a se adresa cititorului acestei c\r]i,

ecizia Uniunii Europene

fragede, de la gr\dini]\, ciclul primar

tineret. De mai mult de 100 de ani

Elevii romni p\r\sesc ]ara, cu

etape speciale de preg\tire,

chimie etc., unde apar probleme,

aticilor elementare, a ap\rut `n 1895;

interes pentru atragerea elevilor talenta]i.

(ccontinuaare `n num\rul viitor)

de ger. // Cineva, persoan\

CONCURSUL NA}IONAL DE PIAN CARL CZERNY"

n societatea romneasc\ actual\ se manifest\ din

Edi]ia din acest an, a XVII-a, a avut loc `n perioada 22 - 23

Didactic de toate gradele din Romnia,

Nici p`n\ `n momentul de fa]\ nu am

de stat de la Al. I. Cuza p`n\ `n anul

Sindicatul ~nv\]\m`nt, CCD, Asocia]ia