AUDIT aptitudini 2014

1.

Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune, inand cont de unele reguli
profesionale i de deontologie. In aceast etap auditorul trebuie sa colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii. Aceste informatii se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a-l accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia
toate msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se
desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de
audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a
intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
Standardul International de Audit nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina
termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de
misiunie de audit, sau in orice alt tip de contract adecvat.
Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respectiv nu
trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor
financiare;
- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila;
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese juditificative sau
alte informatii solicitate.

2.

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii poate fi impiedicat sa actioneze
obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele
care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Exemple:
- cererea din partea clientului catre cabinet de a inlocui un membru al acestuia, in cazul unui
dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate;
- presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata
de membrii cabinetului, in scopul reducerii onorariilor.

3.

Abordari privind metodologia auditului statutar.

Exista doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:
A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape.
1. Faza initiala
- este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit;
- in aceasta faza majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului.
2. Faza controlului propriu zis:
- este faza controlului intern si a verificarii conturilor;

- se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.

3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului:
- este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit;
- se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului.
B. Abordarea pe cicluri de control
Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului
in cadrul fiecarui ciclu. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3
faze succesice: cunoasterea operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor:
cumparari-furnizori, imobilizari corporale si necorporale, vanzari-clienti, stocuri si productie in
curs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii,
peersonal si sociale, impozite si taxe, alte pasivea, alte active, alte venituri si cheltuieli, estimari
contabile.
4.

Aprecierea controlului intern : lucrari necesare pentru scoaterea in evidenta a celor doua
laturi : conceptia sistemului si functionarea sistemului.
In aceasta etapa,auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern;cand estimeaza ca
poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern ptr. a limita intinderea sondajelor sale si a
controalelor proprii asupra conturilor,el va verifica functionarea controlului intern.Aprecierea
controlului intern este ptr. auditor un mijloc si niciodata un scop.
Lucrari necesare:
a. intelegerea si descrierea sistemelor semnificative
b. confirmarea intelegerii sistemului;testele de conformitate
c. evaluarea riscurilor de eroare
d. verificarea funct.control.intern
e. evaluarea preliminara; teste de permanenta
f. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii
Aprecierea controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.
Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se sprijine,
alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern.
Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt:
- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;
- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.
Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura
auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul
lucrarilor si interventiilor sale.
Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca
obiective alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al
conturilor; aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un
scop.
Etapele aprecierii controlului intern sunt:
- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie o ocazie pentru
auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate,
proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund
sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelor
de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Descrierea procedurilor
de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:
* narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din
instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor
instituite;

* sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia
documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.
- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceasta etapa se
realizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea
intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa. Testele de
conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:
- observare directa
- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);
- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la
origine, pentru a-l testa.
5.

Aprecierea controlului intern: confirmarea intelegerii sistemului (testele de conformitate).

Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se
sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. Cele 2 etape
importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt:
- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;
- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.
Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura
auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul
lucrarilor si interventiilor sale.
Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca
obiective alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al
conturilor; aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.
Etapele aprecierii controlului intern sunt:
- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie o ocazie pentru
auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate,
proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund
sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelor
de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Descrierea procedurilor
de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:
- narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din
instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor
instituite;
- sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia
documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.
- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceasta etapa se
realizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea
intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa.
Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:
- observare directa
- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);
- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la
origine, pentru a-l testa.

6.

Auditul contractual: caracteristici si obiect.

Auditul contractual se realizeaza la cererea unui client si nu in virtutea unei obligatii legale.
Numirea auditorului se face de catre management, obiectivele fiind stabilite prin contract in functie
de asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste conditii, se pot emite

diferite rapoarte tinand cont de cerintele clientului. n cazul auditului contractual, cerintele etice nu
sunt atat de restrictive ca in cazul auditului statutar, misiunea putand avea natura unei consultante
7.

Auditul estimarilor contabile.

Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta
unei metode precise de masurare (determinare).
Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asupra estimarilor
contabile cuprinse in situatiile financiare, respectiv sa aprecieze caracterul rezonabil al acestor
estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe.
n aceste scop, auditorul poate:
- sa examineze si sa testeze procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru
efectuarea estimarii;
- sa utilizeze o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de
conducerea intreprinderii;
- sa revada evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili daca
estimarea se confirma.

8.

Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?

Scrisoarea de misiune este documentul in care sunt consemnati termenii si conditiile de
realizare a misiunii de audit. Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din
documentul respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea
situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile
sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor
i a altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informaii solicitate.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din
exerciiile viitoare.

9.

Cand se emite opinia defavorabila in auditul statutar?/ Opinia defavorabila: motive, mod
de prezentare.
Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Dezacordurile se refera
la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea
principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor
anuale.
Neregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care violeaza actele
normative, regulile si principiile contabile, dispozitiile statutului si hotararile AGA. Inexactitatile se
refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul,
inexactitati in prezentarea conturilor, inexactitati in informatiile furnizate de manageri. Se poate
prezenta astfel: Astfel, cum este explicat in nota X, nu s-au constatat amortismente in situatiile
financiare.
Aceasta practica, nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului
imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote
depentru cladiri sipentru utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de pentru exercitiul incheiat la

31 decembrie In consecinta, amortismentele cumulate trebuia sa se ridice lamii lei, iar

pierderea exercitiului si pierderile cumulate, lamii lei.
Dupa parerea noastra, din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent,
situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie.,
contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu
prevedrile legale si statutare.
10.

Care sunt tipurile de opinie n auditul statutar.

Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare, care au
aceeasi valoare: dau o imagine fidela sau ... prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative...
Exista patru tipuri de opinie:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia cu rezerve (opinie calificata);
- opinia defavorabila;
- imposibilitatea de a exprima o opinie.
O derivata a opiniei fara rezerve o constituie opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii; se emite atunci
cand auditorul are unele constatari care nu sunt de natura de a-i modifica opinia, dar care se considera care trebuie aduse la
cunostinta utilizatorilor situatiilor financiare.
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa includa in raportul sau
o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecara data cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta
posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date de preferinta intr-un paragraf distinct care sa il
preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie, si pot, de asemenea, sa faca
trimitere la o nota anexata mai aprofundata.

11.

Cand se emite opinia fara rezerve intr-un raport de audit statutar?/ Opinia fara rezerve:
semnificatie, mod de prezentare.
Daca in urma lucrarii efectuate, auditorul constata ca situatiile financiare dau o imagine
fidela pozitiei financiare si rezultatele obtinute sunt in acord cu referintele contabile si conform
prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opiniei
intitulat :opinia fara rezerve.
Ex : In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa a pozitiei si situatiei
financiare a societatii la data de 31 dec, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de
trezorerie pt exercitiul incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele internationale de
contabilitate.

12.

Care sunt cele 7 elemente de baza ale unui raport de audit statutar?
Raportul de audit este standardizat ( ISA 700-799) si are 7 elemente de baza:
- titlul: raportul auditorului independent, pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi
elaborate de alte persoane.
- destinatarul: Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere. Raportul de
audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de circumstantele care
caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit, raportul se adreseaza fie
actionarilor, fie consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii financiare au fost
auditate.
- paragraful introductiv:
identificarea responsabilitatilor conducerii si auditorului
(responsabilitatea asupra intocmirii situatiilor financiare revine conducerii;
responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie asupra acelor situatii
financiare) si identificarea situatiilor financiare auditate, data si perioada la care se refera.
- paragraful privind intinderea misiunii de audit: normele de audit aplicabile, o garantie ca
in situatiile financiare nu sunt erori semnificative, o declaratie ca in audit au fost puse in

lucru cele mai potrivite tehnici si proceduri si o mentiune ca auditul se bazeaza pe

sondaje, faptul ca auditul a fost planificat astfel incat sa asigure in mod rezonabil ca
situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
paragraful opiniei: Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra
faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si
rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative), in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca ele sunt conforme prevederilor
legale.

13.

Care sunt criteriile de calitate in aprecierea imaginii fidele a situatiilor financiare?

Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform
principiilor contabile si reglementrilor n vigoare si tin cont de evenimentele
posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate informatiile de important semnificativ asupra
situatiei patrimoniale, financiare si rezultatelor obtinute.
- Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijin pe procedurile analitice
prevzute de ISA 520 si n mod deosebit pe:
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiz financiar si compararea lor cu cele ale
exercitiilor precedente si a sectorului de activitate;
- comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare,
posterioare si previziunile ntreprinderii sau ale altor ntreprinderi similare;
- compararea n procent fat de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit
si pierdere.
Acest examen analitic asupra documentelor finale permite actualizarea si controlul concluzii
lor trase n timpul examenului analitic efectuat n etapele anterioare.

14.

Care sunt etapele metodologice pentru realizarea unei misiuni de audit statutar?
Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra
situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si zece etape care, in succesiunea lor
logica si practica, asa cum se pot identifica in Standardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:
Faza I: 1.Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; 2.Orientarea si
planificarea auditului.
Faza II: 3.Evaluarea controlului intern al entitatii; 4.Controlul conturilor; 5.Examenul de
ansamblu al situatiilor financiare.
Faza III: 6.Evenimente posterioare inchiderii exercitiului; 7.Utilizarea lucrarilor altor
specialisti; 8. Alte lucrari necasare inchiderii; 9.Raportarea; 10. Documentarea lucrarilor (memoria
misiunii).

15.

Care sunt formele de exprimare a opiniei in legatura cu imaginea fidela?

Obiectivul auditrii situaiilor financiare este s permit auditorului s exprime o opinie
conform creia situaiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, n
conformitate cu un sistem contabil de referin identificat.
Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi una dintre urmtoarele dou formule,
care sunt echivalente: dau o imagine fidel"; prezint n mod sincer, n toate aspectele lor
semnificative".

16.

Care sunt normele de referinta in autitul statutar?

In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de
referinta: norme contabile si norme d eaudit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt
comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare.
Normele contabile cuprind:
standarde internationale de raportare financiara (IAS/IFRS)
standarde sau norme contabile nationale ( OMFP 3055/2009, OMFP 1917/2005 etc)
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.
Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care
se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS),
Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale
pentru Misiuni Conexe ( ISRS).
- Norme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate in
domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie
de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are
de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a audditorului:
norme profesionale de lucru
norme de raportare
norme generale de comportament

17.

Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?

n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de
referinta: norme contabile si norme de audit.

18.

Ce este pragul de semnificatie in auditul statutar si cum se determina?

Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera
ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului
intreprinderii. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor
fi afectate semnificativ.
Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii;
evitarea lucrarilor inutile; jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa
aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative,
iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate
in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.
Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de
semnificatie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evolutia importanta de la un
an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale.

19.

Ce intelegeti prin independenta auditorului?

20.

Componentele independenei sunt: Independena de spirit (a raionamentului profesional)

caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care
pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu
integritate,obiectivitate i pruden profesional; Independena n aparen (comportamental)
caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter
persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de
prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena
profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un
raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt
natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane,
rezonabil i informat,care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod
firesc c sunt inacceptabile.
Componentele independenei sunt:
Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care
nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul
profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden
profesional;
Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i
circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd
toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament
profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c
importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,
care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
Ce sunt conturile semnificative in audit.
Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din
situatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si
care pot ascunde erori sau inexactitati semnificative a caror importanta relativa e direct legata de
regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare. Identificarea
conturilor semnificative se sprijina in mod esential pe examenul analitic, un ansamblu de tehnici
care consta in: efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare; analiza
fluctuatiilor si tendintelor;studiul si analiza elementelor neobisnuite.
Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de
erori ca, de exemplu: conturi cu solduri mici dar care tranziteaza sume importante; conturi puternic
afectate de aprecieri (provizioane); conturi care presupun tehnici contabile complexe; conturi cu
anomalii aparente (solduri creditoare la casa,de exemplu); conturi care prin natura sunt purtatoare
de riscuri (conturide regularizare).
Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din
situatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si
care pot ascunde erori sau inexactitati semnificative a caror importanta relativa e direct legata de
regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare.
Identificarea conturilor semnificative se sprijina in mod esential pe examenul analitic, un
ansamblu de tehnici care consta in:
efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare;
analiza fluctuatiilor si tendintelor;
studiul si analiza elementelor neobisnuite.

Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de
erori ca, de exemplu:
conturi cu solduri mici dar care tranziteaza sume importante;
conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane);
conturi care presupun tehnici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casa,de exemplu);
- conturi care prin natura sunt purtatoare de riscuri (conturide regularizare).
21.

Ce sunt domeniile, sistemele si conturile semnificative in audit?/ Ce sunt sistemele si

domeniile semnificative in audit.
Este semnificativ orice element ( grup de elemente) care este susceptibil s aaiba o influenta
asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora ( actionari,creditori, investitori).
Domeniile semnificative pot fi clasate in sisteme semnificative si conturi semnificative.
Prin sistem semnificativ, de regula, se intelege orice sistem existent in entitate care asigura
inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive, cand valoarea cumulate a acestora este ea insasi
semnificativa in raport cu situatiile financiare. Sistemele semnificative commune tuturor
intreprinderilor sunt cele privind: cumparari-furnizori, vanzari-clienti, plati personal, trezorerie,
productie-stocuri.
Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din
situatiile financiare sau cele care prin natural or ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si
care pot ascunde erori ori inexactitati semnificative a caror importanta relative e direct legata de
regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare.

22.

Ce sunt elementele probante si care sunt principalele tehnici pentru obtinerea acestora?
(pagina 154 carte)
Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit
reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza
opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza
situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ 2 condtii de calitate pt a putea sta la
baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu
privire la situatiile financiare. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a
testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de
procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si
functionarii sistemeleor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si
constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative in situatiile financiare. Ele sunt de doua tipuri: contoalele privind tranzactiile,
operatiile si soldurile conturilor; proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor
semnificative, examenul variatilor si examenul de coerenta cu alte informatii.
Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit
reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza
opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza
situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a
putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu
privire la situatiile financiare.

Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu

controalele substantive sau numai prin controalele substantive.
Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind
eficacitatea conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si
constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative in situatiile financiare. Ele sunt de doua tipuri:
- contoalele privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;
- proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor semnificative,
examenul variatilor si examenul de coerenta cu alte informatii.
23.

Cum explicati rolul si obiectul auditului statutar.

O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei
opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative,
conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi
formula dau o imagine fidela sau prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative
care sunt expresii echivalente.
Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata,
dar nu absoluta. Auditorul statutar are rolul de ultim aprtor al interesului publicului,
consumatorilor i utilizatorilor informaiilor cuprinse n situaiile financiare ale unei entiti.

24.

Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?

Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:
1. Etapa de pregatire
2. Etapa de realizare propriu-zisa
3. Etapa de incheiere ( evaluare si raportare)

25.

Care sunt cele patru categorii de audit intern in functie de natura?

1. auditul de conformitate/regularitate
2. auditul de eficacitate
3. auditul de management
4. auditul strategic

26.
1.
2.
3.
4.
5.

Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?

Necesitatea Codului consta in :
necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
conservarea increderii publicului in profesie;
asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau
utilizatori
ai serviciilor acestuia;
confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;
necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului
din care face parte.

27.

Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic?

1.
2.
3.

Integritate si obiectivitate
competenta profesionala si prudenta
confidentialitate

profesionalism
respect fata de normele etice si profesionale.

10

28.

6.
Continutul raportului de audit.
7. Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea
ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare,
performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;
- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
8.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor in raport.
9.
Continutul
Raportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi
conducerii societatii;
- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale intreprinderii pentru
a putea fi usor difuzate;
- analiza fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite
societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru
parti: nota de introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.
10.
Nota de
introducere si sinteza poate cuprinde:
- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului
intern, conditiile de executare si metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza
problema);
- data si semnatura.
11.
Sumarul
raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferite
feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de Detalii, reluarea
rapida a tuturor slabiciunilor constatate.
12.
Detaliile
raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar; structurarea detaliilor se face urmarindu-se
anumite principii:
- prezentarea punctelor in ordinea importantei;
- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi;
- o parte poate fi avuta in vedere pentru recomandari mai putin importante;
- o parte poate i destinata punctelor care pot avea o incidenta semnificativa asupra
certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilor
financiare in raportul general);
- recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora
nu li s-a dat curs.
13.
Fiecare
din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare;

sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.

14.
Ce este expertul contabil?
15. Expertul contabil e un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila in
conditiile fixate prin normele internationale si prin O.G. nr. 65/1994, aprobata prin L nr. 42/1995 cu
modificarile si completarile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind
profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu e legat
printr-un contract de munca, si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei
entitati.
16.
30. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
17. Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS),
Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale
pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri
(IAASB) din cadrul Federiei Internaionale a Contabililor (IFAC);
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n
domeniu.
18. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n
funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care
le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
19. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
20.
31.
Ce sunt si ce rol au normele contabile?
21. Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din
domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
22. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si
utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia
fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.
23. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei
game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de
informatii complementare care sa le satisfaca nevoile.
24. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referintele urmatoare:
- standarde internationale de raportare financiara;
- standarde sau norme contabile nationale;
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.
25. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru
Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
29.

- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

26. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de
referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare
(rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).
27.
32. Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si
credibilitatii a informatiilor contabileCe este riscul legat de control?
28. Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni,
izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita,
nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. In general auditorul
fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand:
- sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca
insuficiente.
29. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente
oricrui sistem contabil i de control intern.
30. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s
documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.
31.
33. Ce este riscul inerent?
32. Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori
semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza
unui control intern insuficient.
33. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe
evaluarea unor factori ca:
- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n
cursul exerciiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea
unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de
activitate);
- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei,
echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate);
- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i
concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;
- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind
exerciiile anterioare sau estimri;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului.
34.
34. Ce este riscul de nedetectare?
35. Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc
sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau
impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
36. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de
nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor.
37. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
38. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile
legate de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie
fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si,

invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al
riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit.
39. Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul
semnificativ si riscul de audit; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit
este mai mic si invers. Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil
este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:
- sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;
- sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea
controalelor proprii.
40.
35. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
41. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent
i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
42.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
43.
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte
componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar
i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor
obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l
constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
44.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile
utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar
de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
45.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale,
prin oferirea unei resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
46. Auditul financiar da posibilitatea auditorului sa-si exprime opinia, daca situatiile
financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general
identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula
ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste
expresii fiind echivalente.
47. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei

opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a
rezultatelor obtinute de aceasta.
48.
36. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
49. Obiectivele controlului intern sunt
A.
protejarea activelor intreprinderii :
1. definirea responsabilitatilor
2. separarea sarcinilor si functiilor
3. descrierea functiilor
4. procedura acordarii imputernicirilor
B.
asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative
2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
5. controalele de baza ale activitatii contabile
C.
asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
D.
promovarea eficacitatii exploatarii
50.
51.
37. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati?
52. Elementele de baza ale controlului intern sunt:
a)
existentea unui plan de organizare, cuprinzand :
definirea cat mai precisa a sarcinilor
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor
circulatia informatiilor
b)
competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii
c)
existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la :
producerea informatiilor
arhivarea informatiilor
53.
38.
Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
54.
56. Misiune de compilare
57.
Audit statutar
59. Nici o asigurare
60.
Asigurare ridicata, dar nu absoluta
62.
Auditorul pune
63.
in aplicare cunostintele sale de
Serviciul este un audit
contabilitate si nu pe cele din
domeniul auditului
65.
Scopul este acela
66.
de a strange, a grupa si a
Scopul este emiterea raportului de audit
sintetiza
informatiile
prin
elaborarea situatiilor financiare
67.
39. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
68. Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
- situatiile financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale;

conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare (denumirea acceptata
e de rubrica din situatiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situatiile financiare condensate (rezumate).

69.
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare
condensate;

referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor

si la tipul de opinie exprimata in acel raport;

opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare

condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate din care s-au
nascut;
- daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor,
raportul trebuie sa mentioneze ca, desi situatiile financiare condensate sunt in
concordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor, acestea provin din situatii
financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat;
- mentiunea ca, pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale
entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare
in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului; adresa auditorului si semnatura lui.
70.
41. Cum explicati responsabilitatile etice ale profesionistilor utilizati in cadrul unei misiuni de
audit de baza?
71.
Cerintele
etice aplicabile profesionistilor contabili cer ca acestia sa asigure cea mai inalta calitate prestarii
serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie.
72.
Codul
etic al profesionistilor contabili recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel
incat un profesionist contabil sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga
cele mai inalte niveluri de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea
acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza:
- Credibilitatea. n intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in
sistemele de informatii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a
putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea
profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
- ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti
incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor
servicii.
73.
Necesitate
a de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai
autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
40.

74.
Se impune
ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura
generala, singurele capabile sa-i intareasca discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru
a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri;
c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce il
consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie,
rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea
de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in
exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si
regulilor stabilite de Corp.
75.
42. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
76.
Principiile
fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea CEE din 15
noiembrie 2000 prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in doua
forme: control colegial si control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurata calitatea
controlorilor si obiectivitatea lor.
77.
Regulile
aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie
controlati;
- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care nu
s-au constatat deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective,
dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului
verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea
normelor deontologice (mai ales independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor
Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
- experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
- independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
78.
79.
43. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
80.
Obiectivel
e politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:
- exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism
inscrise in Codul etic;

aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau

societatii trebuie sa-i permita acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile
pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de
pregatirea si experienta necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate
esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund
normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare data, cand este necesar, vor fi consultate persoanele competente
din interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revizuita
periodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a
satisface cererea clientilor;
- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie
controlate periodic;
- coordonarea si supravegherea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite
lucrari trebuie informati de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce
trebuie urmarite;
- revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un
profesionist cu un nivel de competenta cel putin echivalent.
81.
Nivelul,
calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de
factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
82.
44. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii.
83.
84.
Dezacord
ul reprezinta o iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refuza sa o corecteze. Pot
constitui dezacorduri:
- insuficienta ajustarilor pentru deprecierile de stocuri si de creante;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori in calculul costurilor
productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor);
- nerespectarea principiului independentei exercitiilor;
- neluarea in considerare a evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului care
confirma sau infirma o situatie existenta la data inchiderii exercitiului;
- neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
- erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti in categoria clientilor obisnuiti)
85.
45. Continutul unui raport asupra controlului intern.
86. Continutul Raportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii
societatii;
- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale intreprinderii pentru a
putea fi usor difuzate;
- analiza fiecarei probleme in mod logic,de o maniera constructiva, pt a permite
societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in 4 parti:
nota de introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.
87. Nota de introducere si sinteza poate cuprinde:
- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului
intern, conditiile de executare si metodele utilizate;

concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza
problema);
- data si semnatura.
88. Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi
prezentat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de
Detalii, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate.
89. Detaliile raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar; structurarea detaliilor se
face urmarindu-se anumite principii:
- prezentarea punctelor in ordinea importantei;
- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi;
- o parte poate fi avuta in vedere pentru recomandari mai putin importante;
- o parte poate i destinata punctelor care pot avea o incidenta semnificativa asupra
certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilor
financiare in raportul general);
- recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu
li s-a dat curs.
90. Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare;
- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.
91.
46.
Ce sunt testele de conformitate?
92.
Testele de
conformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de tranzactii carora le
urmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele prevazute au fost efectuate. Scopul nu este
de descoperi erori in functionarea sistemului, ci numai de a obtine o asigurare ca sistemul descris
este cel real si ca a fost inteles.
93.
Modalitati
de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directa;
- confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere etc.);
- observarea ulterioara, constand in reluarea in intregime a circuitului, plecand de la
origine, pentru a-l testa.
94.
47. Ce sunt testele de permanenta?
95.
Testele de
permanenta sunt verificari efectuate pentru a stabili daca procedurile sistemului contabil si de
control intern fac obiectul unei aplicari efective si constante. Aceste teste trebuie sa fie suficient de
ample pentru ca auditorul sa se convinga in legatura cu faptul ca procedurile controlate sunt aplicate
intr-o maniera permanenta si fara defectiuni. Poate fi avuta in vedere si utilizarea tehnicilor
statistice.
96.
48. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea
situatiilor financiare;
- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la
reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este
auditorul;

forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de

audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a
sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern;
necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informatii solicitate.

97.
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?
98.
99.
Eroarea
estimata este eroarea pe care auditorul a calculat-o in etapa de determinare a pragului de
semnificatie si se calculeaza astfel:
- se determina numarul erorilor la nivelul uni esantion;
- se estimeaza apoi erorile prin extrapolare directa la intreaga populatie;
- se calculeaza eroare estimata tinand cont de eroarea de esantionare stabilita.
100.
Exemplu:
n cursul auditarii stocurilor, au fost descoperite supraevaluari in suma neta de 4.000 dintr-un
esantion de 60.000 extras dintr-o populatie de 500.000.
101.
Se
va
proceda la estimarea erorilor prin extrapolare directa, astfel:
102.(Valoarea neta a
Valoarea totala
103.
erorilor din esantion (4.000)
x
a populatiei (500.000))
104.
________
_________________________________________________ = Eroarea estimata prin extrapolare
directa (33.500)
105.
Valoarea totala a esantionului (60.000)
106.
107.
Eroarea de
esantionare se stabileste la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin
extrapolare directa (50% x 33.500 = 16.750).
108.
Rezulta o
estimare a valorii totale a prezentarilor eronate la stocuri de 50.250, adica 33.500 + 16.750.
109.
50. Ce este si cum se calculeaza eroarea tolerabila?
110.
Eroarea
tolerabila este eroarea maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte
tragand concluzii ca rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului. Ea se determina pe baza de
rationament profesional, tinand cont de pragul de semnificatie global calculat de auditor, ca procent
din acesta.
111.
Eroarea
tolerabila poate fi:
a) nula sau mica, atunci cand contul poate fi auditat in intregime cu cheltuieli mici si nu
asteapta descoperirea nici unei erori;
b) mare, atunci cand contul este mai mare si necesita o esantionare de proportii pentru a
putea fi auditat;
c) mare ca pondere in totalul contului, atunci cand contul poate fi verificat cu cheltuieli
extrem de mici, probabil prin proceduri analitice, in cazul in care eroarea tolerabila
este de proportii;
49.

d) redusa ca pondere in soldul total al contului, atunci cand cea mai mare parte a acelui
sold a ramas neschimbat si contul nu trebuie sa mai fie auditat;
e) moderat de mare, atunci cand se asteapta sa existe un numar relativ mare de erori.
112.
51. Ce este si ce semnificatie are importanta relativa?
113. Importanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploarea
diferitelor categorii de riscuri. Ea se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati
sau inexactitati care figureaza in informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care, singura sau
adaugata altora, tinand seama de circumstantele specifice situatiei respective, ar putea avea drept
consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe
aceasta informatie.
114.
52. Confirmarea externa directa procedura de control al conturilor
115. Confirmarea externa (directa) - Este o procedura care consta in a cere unui tert avand
legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind
existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea
acestei proceduri.
116. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca
aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una din
urmatoarele doua situatii:
- sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de
proba;
- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele
impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire
la certificare.
117. Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care
auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
- confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;
- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate
necesare;
- confirmarea conturilor de clienti si debitori;
- confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;
- valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari;
- imprumuturi de la terti;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. - Confirmarea poate sa fie
pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau
furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu
raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.
118. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea
raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
119. Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in
legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere
a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. 505,
aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.
120.Este o tehnica ce consta in a solicita unui tert, avand legaturi de afaceri cu intreprinderea
verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiunilor, a soldurilor
etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.
121.
53. Conceptul de independenta in audit.

122. Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber,

indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena
devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de
integritate i cu obiectivitate.
123. Componentele fundamentale ale independenei sunt:
Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit care
inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul
profesional, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta
profesionala;
Independenta in aparenta (comportamentala/faptica) caracterizata prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata (detinand
toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
124.
125.
54. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?
126.Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:
partea A tuturor profesionistilor contabili;
partea B numai profesionistilor contabili liber-profesionisti;
partea C numai profesionistilor contabili angajati.
127.
55. Confirmarea externa (directa).
128.Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afacere cu
intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor, a
soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.
129.Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca
aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una din
urmatoarele doua situatii:
- sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba;
- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse
de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la
certificare.
130. Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care
auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
- confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;
- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate
necesare;
- confirmarea conturilor de clienti si debitori;
- confirmarea stocurilor in depozite vamale,in consignatie si alte stocuri la terti;
- valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari;
- imprumuturi de la terti;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.
131. Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra
informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci cand tertului solicitat I se
cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.
132. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea
raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
Procedurile si principiile
fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utilizarea de catre auditor a
procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt

reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr.505, aplicabil incepand cu auditul
situatiilor financiare ale anului 2001.
133.
56. Controlul conturilor: tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante. Presupune
interventia proprie a auditorului in contabilitatea firmei, are drept scop stabilirea elementelor
probante adica acele acte, documente, informatii pe baza carora auditorul isi va forma opinia.
134.Elementele probante trebuie sa indeplineasca 2 calitati:
- sa fie suficiente - se det. prin raportarea la nr.total al constatarilor
- sa fie juste - se stabilesc in raport cu gradul de adecvare a constatarilor.
135.Principalele tehnici pt. obtinerea elementelor probante sunt:
136.1.inspectia fizica si observatia: se folosesc pt. auditul activelor.Inspectia fizica consta in
participarea la inventarierea generala a firmei.Participarea presupune interventia auditorului in 3
momente diferite:
- inaintea inventarierii cand auditorul studiaza procedurile stabilite pt. efectuarea
inventarierii
- in timpul inventarierii cand auditorul face 2 lucrari: observatia asupra modului in care
comisiile de inventar respecta procedurile prestabilite si reinventaierea prin sondaj
- dupa inventariere cand verifica modul de evaluare a stocurilor, de stabilire a
diferentelor si de regularizare a rezultatelor inventarierii in contabilitate.
137.Neparticiparea la inventariere a auditorului conduce la alta opinie de audit decat cea fara
reserve, daca nu a gasit metode alternative prin care sa se convinga de certitudinea stocurilor si
soldurilor la 31.12.
138.2. circularizarea sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor de terti.Se
trimit la terti de catre firma client sau auditor, o circulara pt. confirmarea soldurilor, raspunsurile se
primesc pe adresa firmei client.
139.3. studiul documentelor intrate si iesite din firma: in auditul activitatii de la sfarsitul
exercitiului
140.4. examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment.
141.
142.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia
de sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
143.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine
rubricile urmatoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale
trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile
necesare a se solicita intreprinderii;
- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce
pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor
de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere ca,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloana va fi
completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permite urmarirea
cronologica a lucrarilor;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
144.
57. Controlul conturilor: structura, continutul si modul de fundamentare a programului de
control.

145. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia
de sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
146. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile
urmatoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste
controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si
informatiile necesare a se solicita intreprinderii;
- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele
erori ce pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul
sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere
ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloana va fi
completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permite urmarirea
cronologica a lucrarilor;
- o referinta pentru foaia de lucru;
147.
58. Criterii de apreciere a imaginii fidele
148.Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela, auditorul trebuie sa se asigure
ca urmatoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborarii situatiilor financiare:

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in

contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele intreprinderii cat si toate
obligatiile si pasivele sale si, de o maniera generala, orice eveniment sau decizie care antreneaza o
modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al intreprinderii respective.

Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune ca toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de
cheltuieli reflecta valori reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauza; altfel spus,
toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie sa poata fi justificate si verificate.

Corecta inregistrare in contabilitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune

ca aceste operatii trebuie:
- sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se deci respectarea
independentei exercitiilor; criteriul perioadei corecte:
- sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte, urmarindu-se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare;
deci criteriul corectei evaluari;
- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare; deci criteriul corectei imputarii;
- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile
anuale conforma cu regulile in vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.
149.
59. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
150.Principalele obiective al auditului intern sunt:
1.
protejarea activelor intreprinderii;
2.
asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
3.
asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
4.
promovarea eficacitatii exploatarii.
a)
verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si
managementul acestuia, in conformitate cu preved legale;
b)
evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si
efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;
c)
evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate:

d)

protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.
151.
60. Controlul de calitate in audit.
152.Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza
analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in
cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste
organisme.
153.Obiective:
- Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
- Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor;
- Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi,
apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
154.Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidentialitatea, olegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.
Documentele
europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua
metode:
- controale colegiale membrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care
efectueaza controlul;
- controale prin personal angajat sunt persoane angajate de o organizatie profesionala
sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza
controlul de calitate.
155.
156.61. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor
contabili?
157.Misiunile de audit cu scop special, se pot referi la:
- Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractuale;
- Situatii financiare consolidate.
158.
159.
58.
Controlul de calitate in audit.
160.
Reprezint
a un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de
organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a
standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
161.
Obiective
:
Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor;
Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.

162.
Principiil
e fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.
163.
Document
ele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua
metode:
- controale colegiale mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza
controlul;
- controale prin personal angajat sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o
autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.
164.
61.
Continutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar.
165. Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului dac situaiile
financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod
sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac este cazul, dac ele
sunt conforme prevederilor legale.
166. Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint
n mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul
nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare.
167.In afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in Raportul
auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte
prevederi legale sau statutare.
168.
Acest
paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf
de observatii, Opinia cu rezerve, Imposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia defavorabila.
169.Opinia fr rezerve (curat) n opinia noastr, situaiile financiare ofer o imagine fidel i
just (sau prezint corect din toate punctele de vedere semnificative) a poziiei i situaiei financiare a
societii la data de 31 decembrie 200X, precum i asupra performanei financiare i a fluxurilor de
trezorerie pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale)
de contabilitate".
170.
Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: Acest tip de opinie se
formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii
se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare,
noi atragem atenia asupra notei X" din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de
infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese;
societatea a angajat o contraaciune, iar audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale
celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei situaii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n
consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte".
171.
Opinia cu
rezerve: motive, mod de prezentare. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii
lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Motive:
- cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau
lipseste ceva;
- cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru
intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra
deciziilor;
- cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor
intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini.
172.
Exemplu:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie , deoarece noi am fost desemnati

auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi nu
am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. In opinia noastra, cu exceptia incidentei
ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor,
situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31
decembrie, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt
conforme cu prevederile legale si statutare.:
173.
Imposibili
tatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare
174.
Imposibili
tatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
- unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este
posibila participarea la inventarierea stocurilor;
- altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul
efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert
extern.
175.
Noi nu
am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor
de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune. Avand in
vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile
financiare.
176.
62. Categoriile de riscuri in auditul statutar
177.Intr-o intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:
1. Riscuri generale, specifice intreprinderii-sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul
operatiilor intreprinderii (activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte,
organizarea si structura intreprinderii, politicile generale ale intreprinderii, perspectivele
de dezvoltare, organizarea administrative si contabila, politicile contabile ale
intreprinderii)
2. Riscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetitive, date punctuale, date
exceptionale.
3. Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
4. Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a
intinderii si datei interventiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe
care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult. Riscul de audit consta in faptul ca erori
semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formuleaza
o opinie eronata. El trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o
asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze
astfel riscul de aaudit la un nivel minim acceptabil.
178.Riscul de audit se divide in 3 componente:
- riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa
comporte erori semnificative, isolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii
de operatiuni, datorita unui control intern insufficient.
- riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o
categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenita , nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de
control intern utilizate.
- riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa
descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni,
izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

179.
Definiti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale definitiei
180.Definitie: Auditul in general reprezinta examinarea profesionala a unei informatii
efectuata de un specialist competent si independent in vederea emiterii unei opinii motivate prin
raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard, norma sau reglementare.
181.Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
182.Elementele principale care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent,
ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite
responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite,
cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de
calitate.
183.
64. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale definitiei.
184.Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist
contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii
unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare, deci
patrimoniului, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de
entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.
185.Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei
opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
186. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
187. Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte
componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar
i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor
obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l
constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
188. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor
sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
189.
63.

65.

Definiti conceptul de imagine fidela in audit

190.Imaginea fidela in auditul statutar este strans legata de 2 calitati ale contabilitatii:
regularitatea si sinceritatea. Regularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a
principiilor si regulilor prevazute in referentialul contabil adoptat. Sinceritatea presupune aplicarea
cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de referentialul contabil adoptat.
191.Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc 6 criterii de calitate: criteriul
exhaustivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost
inregistrate in contabilitate,; criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu
fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer intocmite,; criteriul perioadei corecte: presupune ca
tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare, cu respectarea principiului
independentei exercitiilor,; criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile,
cheltuielile, tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea
regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat.; criteriul imputarii corecte:
192.presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare, cu
respectarea regulilor de recunoastere; criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in
balante si din balante in situatiile financiare, pe componentele prevazute in referentialul contabil.
193.
66. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea.
194. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in
examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea
exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne
stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
195.Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza
verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza
verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
196. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si,
in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau
sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care
efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.
197.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si
proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a
unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de
gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si
exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
198.Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o
serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si
realitate.
199.
67. Definiti auditul financiar
200.Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu
caracter de control, inspectie, revizie, studiu sau cercetare, efectuata de un profesionist contabil
competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in
general sunt indeplinite.
201.Elemente principale:
- examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare
profesionala
- obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila
- examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz
un profesionist contabil
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate

examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.
202.Denumirea de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna misiuni precum:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea
legislaiei sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
203.Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi
calificat ca audit financiar.
204.
68. Definiti si explicati auditul intern si controlul intern.
205.Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n
examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne
stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).
206.Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz
verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz
verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
207.Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n
acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale;
auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care
efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
208.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i
proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a
unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de
gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i
exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
209.Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o
serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i
realitate.
210.Auditul intern este un compartiment din cadrul unei ntreprinderi care efectueaz
verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz
verificarea sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern se poate realiza i pe baze
contractuale cu o firm de audit, alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare
ale acelei entiti.
211. Sistemul de control intern reprezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare
de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i
eficiente a activitilor acesteia.
212.Controlul intern al unei entiti se refer la totalitatea procedurilor i la realizarea lui
particip ntreg personalul entitii respective.
213.Auditul intern al unei entiti se refer la controlul existenei i aplicrii procedurilor din
entitatea respectiv.
214.
69. Diferentele dintre auditul financiar si controlul financiar

215.Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n

examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne
stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).
216.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i
proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a
unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de
gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i
exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
217.Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui
particpa intreg personalul entitatii respective.
218.Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului
de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii.
El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).
219.
70. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.
220.Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un
profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in
vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei
financiare, deci patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare
inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.
221.Elemente principale:
- examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu
- examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
in standardele nationale si internationale de audit.
222. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
223. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile
utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar
de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
224. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor
sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
225.
71.
Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici.
226. Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente)
constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.

227. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente
probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile
financiare.
228.Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare
sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o
imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii.
229. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor
financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform
principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare
datei de inchidere;
- faptului ca anexele comporta toate informatiile de importantasemnificativa asupra situatiei
patrimoniale, financiare si rezultatele obtinute.
230. Tehnicile de examinare se bazeaza pe:
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale
exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;
- comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si
pierdere.
231. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca
acestea dau o imagine fidela clara si completa:
- pozitiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situatiei financiare.
232.n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divizeaza diligentele
verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare.
233. Reguli generale:
- bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare;
- bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa;
234.
72. Explicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar.
235.Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent
i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
236.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
237.Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent
i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
238.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).

239.
73. Prezentati schema metodologica a auditului statutar V3-2009,
240.Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare, deci
patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de
entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.
241.Elemente principale:
- examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu
- examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea
fidela
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite,
cuprinse in standardele nationale si internationale de audit, care constituie criteriu de
calitate.
242.Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de asteptarile utilizatorilor precum
si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi.
243.Publicul se asteapta ca ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale
prin oferirea reasigurari referitoare la:
- acuratetia declaratiilor financiare;
- continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
- existenta unor fraude;
- respectarea de catre firma a obligatiilor legale;
- comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si de
problemele sociale;
244.
74. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
245. Integritatea pp ca profesionistul contabil sa fie drept si onest in toate relatiile
profesionale si de afaceri.
246.Obiectivitatea pp ca profesionistul contabil sa fie impartial, fara prejudecati, sa nu se
afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau in alte situatii de natura sa determine
un tert sa-i puna la indoiala obiectivitatea. Profesionistii contabili trebuie sa garanteze integritatea
lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatilor
lor.
247. Pentru aceasta, profesionistii contabili trebuie sa evite situatiile care ii expun la riscuri
susceptibile de a le pune in discutie obiectivitatea sau cele care implica prejudecati. n plus, ei
trebuie sa se asigure ca personalul care efectueaza lucrari in numele lor respecta principiile de
obiectivitate. De asemenea, profesionistii contabili nu trebuie sa accepte cadouri sau alte avantaje
care le pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a
colaboratorilor lor.
248. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci
efectueaz servicii profesionale.
249. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr
prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la
ndoial obiectivitatea acestuia.
250.
75. Explicati principiul competentei in audit.
251. Profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta si
prudenta, fiind obligat sa-si mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala, care

sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului. El nu trebuie sa pretinda ca are competente
sau o experienta pe care nu le detine.
252.Competenta profesionala presupune:
obtinerea competentei profesionale (studii, vechime, examen de acces, de aptitudini;
mentinerea competentei profesionale prin actualizarea continua a cunostintelor profesionale
(norme nationale si internationale din domeniul contabilitatii si auditului; legislatie) si adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si
internationale in materie.
253.
76. Explicati principiul confidentialitatii in audit.
254.Profesionistul contabil (impreuna cu subalterni sau colaboratori acestuia) trebuie sa
respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze (in
beneficiul sau sau al unui tert) sau sa le divulge fara autorizare scrisa, in afara de cazurile cand
obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme. Obligatia se mentine si dupa terminarea
relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau. Obligatiile de confidentialitate depind si
de legislatia fiecarei tari.
255. Profesionistul contabil nu mai este tinut de secretul profesional:
cand divulgarea este autorizata de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele
tertilor, care ar putea fi lezate;
cand divulgarea e ceruta de lege sau cand exista obligatia profesionala de divulgare
(furnizarea de probe in cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritatilor
competente despre incalcarea legii, apararea intereselor profesionale in cazul unei
proceduri judiciare, auditul de calitate).
256.naintea divulgarii unor informatii, profesionistul contabil trebuie sa decida:
care este tipul de informatii care pot fi divulgate (daca pot fi justificate);
daca persoanele care urmeaza sa primeasca informatiile sunt destinatarii corecti ai
acestora;
daca divulgarea informatiilor atrage responsabilitatea sa.
257.
77. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.
258.Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si
intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
259.Titlul raportului trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : Raportul auditorului
independent;
260.Destinatarul raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in
functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se
adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.
261.Paragraf introductiv identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile
financiare si responsabilitatea auditorului; Paragraf care sa descrie natura auditului, si in care se
fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu
demersurile puse in practica de auditor.
262.Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra
faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie financiare si rezultatelor
obtinute in acord cu referintele contabile. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara
rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii, Opinia cu rezerve, Imposibilitatea
exprimarii unei opinii, Opinia defavorabila.
263.
78. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

264.Previziunile desemneaza informatiile financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze

referitoare la evenimente viitoare pe care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit
actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele mai
plauzibile).
265.Proiectiile desemneaza informatiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la
evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe
combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele.
266.
79. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
267.n misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si
adecvate care sa-i permita sa se asigure ca:
soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa
asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs;
soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, in cazuri
deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de inchiderea conturilor si metodele de evaluare folosite au fost aplicate in
mod constant sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele
anexe.
268.Cand situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de un alt auditor,
auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorului
precedent;
269.Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate sau auditorul nu este satisfacut de
rezultatul aplicarii procedurilor de obtinere a elementelor probante, acesta va pune in lucru alte
proceduri, cum ar fi:
pentru activele si datoriile pe termen scurt, este posibil sa obtina elemente probante
prin punerea in lucru a procedurilor pentru exercitiul in curs;
pentru activele si datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care
justifica soldurile de deschidere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin
confirmarea soldurilor de deschidere.
270. Daca prin aplicarea procedurilor mentionate nu se obtin elemente probante suficiente si
adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se
va afla in imposibilitatea de a emite o opinie.
271. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i
principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile
iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i
permit s se asigure c:
- soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ
asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs;
- soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri
deosebite, au fost ajustate retroactiv;
- politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n
mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele
anexe.
272. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor,
auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul
precedent.
273. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte
proceduri.

274. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i
adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se
va afla n imposibilitatea de a emite o opinie.
275.
80. Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
276.1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere
juridic, n timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
277.2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de
regul terii, iar auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
278.3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i
situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce
auditul intern apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare
pentru mbuntirea acestora.
279.4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea
situaiilor financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca
domeniu de aplicare toate funciile ntreprinderii.
280.5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are
sau se presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de
orice fraud.
281.6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce
auditorul intern este angajat.
282.7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern
este o activitate permanent.
283.8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde), n
timp ce auditorii interni au o metod de lucru specific.
284.
81. Examenul situatiilor financiare.
285. Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente)
constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor ii permit auditorului s obin unele elemente probante pe
baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru
a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu
concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
286. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform
principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele
posterioare datei de nchidere;
faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra
situaiei patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
287. Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale
exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare,
posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit
i pierdere.
288. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac
acestea dau o imagine fidel clar i complet:

- poziiei financiare intreprinderii;

- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
289. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz
diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare.
290. Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
291. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- bilant
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
292. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra
conturilor de venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
293. n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile
furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de
profit i pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
294.
82. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati.
295.Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al
executiei lor. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o
inexactitate iregularitate - avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba
posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.
296.Separarea functiilor, daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase, in functie de
marimea intreprinderii, trebuie sa asigure intotdeauna separarea a trei functii care, de regula, se
regasesc in mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:
- realizarea obiectivelor intreprinderii;
- protejarea sau conservarea patrimoniului;
- inregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor.
297.
83. Evaluarea controlului intern: continut, etape.
298.Cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita
intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica
functionarea acestui control intern. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor
considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine,
pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. Toate

actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari care
furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control
intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot
conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
299. Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente
ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului
intern.
300.Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura
auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul
lucrarilor si interventiilor sale.
301. Etapele aprecierii controlului intern:
a)
intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
b)
confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
c)
evaluarea riscurilor de eroare;
d)
verificarea functionarii controlului intern;
e)
evaluarea preliminara; teste de permanenta;
f)
evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
302.
84. Explicati semnificatia datarii raportului.
303.Raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel
informat ca auditorul a apreciat efectele evenimentelor si tranzactiilor intervenite pana la acea data
si de care el a avut cunostinta asupra situatiilor financiare.
304.ntrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor
financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data
anterioara celei la care situatiile finaciare au fost aprobate.
305.
85. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
306.Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul in situatiile
financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului,
care pot fi de doua tipuri:
- evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii
exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor
existente la data inchiderii;
- evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii
exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data inchiderii.
307. Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a
lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului, atat asupra
situatiilor financiare cat si asupra raportului sau, distingandu-se trei etape:
- fapte descoperite pana la data raportului de audit;
- fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare;
- fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare
308.
86. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati.
Separarea sarcinilor este necesara pentru a permite controlul reciproc al executiei lor. n acest fel se
evita ca o persoana sa poata comite o eroare sau o iregularitate, avand posibilitatea de a o ascunde
sau fara ca o alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.

309.
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.
310.Scopul controlului de calitate il reprezinta analiza modului de organizare si functionare a
unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a
normelor emise de organismele profesionale.
311. Obiectivele urmarite prin controlul de calitate sunt:
- sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor;
- sa armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- sa contribuie la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- sa aprecieze modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- sa dezvolte solidaritatea in randul profesiei (prin favorizarea contactelor intre colegi),
apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
312.
88. Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.
313.
314.Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit
reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza
opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza
situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
315.Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu
controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedura sunt testele
care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor
contabile si de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in
contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante
prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare; ele sunt de doua tipuri:
- controale privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;
- proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor)
semnificative, examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii.
316.n functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente, auditorul
stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata obtine elementele probante
necesare fundamentarii opiniei sale.
317.Elementele probante trebuie sa indeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a
putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).
318.Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaza in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. n mod
normal, auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente
prin ele insele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori sa fie determinat
sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie.
319.Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie
cu privire la situatiile financiare. n general, auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care
are acces pentru a-si forma opinia, in masura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la
soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern, aplicand tehnici de sondaj bazate pe
rationament profesional sau esantion statistic.
320.Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie
elemente probante suficiente cuprind:
Importanta riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:
- natura elementelor in cauza;
- adecvarea controlului intern;
- natura activitatilor realizate;
87.

existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra

conducerii intreprinderii;
- situatia financiara a intreprinderii.
Importanta relativa a elementului avut in vedere, tinand seama de ansamblul
informatiilor bilantului contabil.
Experienta capatata in cursul unor auditari anterioare.
Concluziile procedurilor de audit, in special descoperirea eventuala a unor fraude sau
erori.
Tipul de informatie disponibila.
321.n cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura, aspectele
sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strange elemente probante se
refera la:
- conceperea sistemelor contabile si de control intern; sunt aceste sisteme concepute de
o maniera care sa previna sau sa detecteze si corecteze anomalii semnificative?
- functionarea sistemelor contabile si de control intern; aceste sisteme au functionat de
o maniera satisfacatoare pe toata perioada?
322.n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se
asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii in materie:
- de existenta: controlul intern exista?
- de eficacitate: controlul intern functioneaza eficace?
- de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada in cursul careia
auditorul intelege sa se sprijine pe el?
323.n cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul
trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de
procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre
conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile urmatoare:
- de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat;
- de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un
element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data, la un moment dat;
- de apartenenta (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refera la
intreprinderea data si s-au produs in cursul perioadei respective;
- de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost
inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate;
- de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor
de inventar;
- de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrata la valoarea sa de
tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartin perioadei;
- de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata, clasata si descrisa
conform referentialului contabil aplicabil.
324.Obtinerea de elemente probante privind o informatie data, de exemplu, existenta de
stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie, de exemplu, evaluarea
lor.
325.Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante
adunate, de origine si de natura diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obtine un
grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate
izolat. Invers, atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre
ele, poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei.

326.Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante
si utilitatea informatiei obtinute. Cu toate acestea, dificultatile si costurile suportate pentru a
controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele insele, omisiunea unei proceduri.
327.Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta o
importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a
elimina aceste dubii. Daca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente, el nu
trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva.
328.
329.
89. Faze si etape metodologice ale auditului statutar./ Fazele si etapele unei misiuni de audit
statutar.
330.Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor
logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:
331.
332.Faze
333.Etape
acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
334.Faza iniial
orientarea i planificarea auditului
aprecierea controlului intern
335.Faza
executrii
controlul conturilor
lucrrilor
examenul situaiilor financiare
evenimente posterioare nchiderii exerciiului
utilizarea lucrrilor altor profesioniti
336.Faza final
alte lucrri necesare nchiderii
raportul de audit
documentarea lucrrilor de audit
337.
90. Fapte descoperite pana la data raportului de audit.
338.Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea e elemente
probante suficiente si adecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care
pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe, pana la data
raportului sau.
339.Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a
situatiilor financiare sau unei informatii in anexe, vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata de
data raportului de audit. Daca prin aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca evenimentele
posterioare au o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare, el trebuie sa determine daca
acestea au fost corect avute in vedere si au facut obiectul unei informari corespunzatoare in notele
anexe la situatiile financiare.
340.Cand un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor,
auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum
si necesitatea de a-l informa de data prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit.
341.
91. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare.
342.Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile
financiare, dupa data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, insa, trebuie sa informeze
auditorul asupra evenimentelor survenite dupa data raportului de audit si data publicarii situatiilor
financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora.
343.Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau, dar inaintea publicarii
situatiilor financiare, de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora,

auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute
aspectele in cauza cu conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.
344.Daca responsabilii intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in
lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit; in nici un
caz data noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si,
in consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pana la data noului raport de audit.
Daca responsabilii intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare, iar auditorul considera
necesare aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; daca
raportul de audit apucase sa fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice catre
terti situatiile financiare si raportul de audit, iar daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va
lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau.
345.
92. Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
346.
Dupa
publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.
347.
Daca insa
auditorul a luat cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui eveniment care,
daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el
trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele
respective cu conducerea intreprinderii.
348.
n cazul in
care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla masurile luate
de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor
financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport asupra
situatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de observatii facand
trimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare
publicate anterior. Data noului raport va fi anterioara celei de aprobare a situatiilor financiare
corectate.
349.
n cazul in
care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele care
au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de
situatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea, auditorul va
face cunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utilizeze
raportul sau.
350.
Nu
este
necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci cand situatiile
financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o informatie
corespunzatoare despre situatia existenta sa fie furnizata in notele anexate la aceste situatii
financiare.
351.
93.
Fisa de acceptare a mandatului; continut, rol.
352.O astfel de fisa poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a
misiunii :posibilitatea de a colecta informatiile de baza ptr.identificarea intrep.,a conducerii sale,a
obiectului de actvit.,a taliei sale,de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii,de a indica
bugetul necesar,de a formaliza procedurile de accptare,de a asigura indeplinirea obligatiilor
profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare.
353.Continut :
354.1. Informatii asupra intrepr. (sediul ;forma juridica; obiect de activitate; filiale;
conducerea,cifra de afaceri in ultimul an incheiat; efectiv de salariati; expertul contab.consultant;
cenzori; consultant juridic) ;

355.2.Natura misiunii (auditor ;originea mandatului ;lucrari de efectuat cu alti experti ;alte
misiuni in aceasta intrepr.) ;
356.3.Onorarii(barem ;onorarii estimate) ;
357.4.Decizia si procedura de acceptare(refuz de misiune) ;
358.5.Repartizarea dosarului(responsabilul lucrarii,responsabili adjuncti) ;
359.6.Alte proceduri(scrisoare catre cond.unit.,contactul cu auditorul anterior
360.
94.
Interesul propriu amenintare la adresa independentei.
361.
Interesul
propriu semnifica faptul ca un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un
interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intra in
conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului
respectiv;
- un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care
gestioneaza patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relatii de afaceri cu clientul (altele);
- potentiala angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale;
362.
95. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
363.Profesionistii contabili trebuie sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la cerintele
etice. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot
constitui abateri profesionale care pot da nastere unor sanctiuni disciplinare.
364.Puterea sanctiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C.E.C.C.A.R.
365.Sanctiunile pot fi :
- avertisment
- suspendarea practicarii profesiei liberale pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai
mult in cadrul unei abateri majore
- neacordarea vizei de practica
- retragerea calitatii de auditor.
366.Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor
profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
367.Investigatiile disciplinare vor incepe, de obicei, ca rezultat al unor plangeri; structurile
centrale si locale ale Corpului trebuie sa ia in considerare toate plangerile. Investigatiile pot, totusi,
sa fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o
plangere. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Trebuie intotdeauna instiintat
membrul impotriva caruia se face plangere, precum si cel care a facut plangerea. Acolo unde exista
o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin
comisiile de arbitraj ale acestora.
368.Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la
cerintele etice. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea
pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare.
369.
Puterea
actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C.E.C.C.A.R.

370.
Masurile
disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor
profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
371.
Investigati
ile disciplinare vor incepe, de obicei, ca rezultat al unor plangeri; structurile centrale si locale ale
Corpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din
oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o plangere.
Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Trebuie intotdeauna instiintat membrul
impotriva caruia se face plangere, precum si cel care a facut plangerea. Acolo unde exista o disputa,
se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de
arbitraj ale acestora.
372.
Poate fi
oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Astfel, sunt informati atat
membrii, cat si publicul larg. Totusi, aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie
luate in consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate.
373.
96. Imaginea fidela in audit./ Imaginea fidela in auditul statutar.
374.Imaginea fidela in auditul statutar este strans legata de 2 calitati ale contabilitatii:
regularitatea si sinceritatea.
375.Regularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor
prevazute in referentialul contabil adoptat.
376.Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de
referentialul contabil adoptat.
377.Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc 6 criterii de calitate: criteriul
exhaustivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost
inregistrate in contabilitate; criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu
fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer intocmite; criteriul perioadei corecte: presupune ca
tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare, cu respectarea principiului
independentei exercitiilor; criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile,
cheltuielile, tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea
regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat; criteriul imputarii corecte:
presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare, cu
respectarea regulilor de recunoastere; criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in
balante si din balante in situatiile financiare, pe componentele prevazute in referentialul contabil.
378.Imaginea fidela in auditul statutar este strans legata de 2 calitati ale contabilitatii:
regularitatea si sinceritatea.
379.Regularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor
prevazute in referentialul contabil adoptat.
380.Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de
referentialul contabil adoptat.
381.Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc 6 criterii de calitate:
criteriul exhaustivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc
intreprinderea si au fost inregistrate in contabilitate,
criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi
sustinute cu inscrisuri sincer intocmite,
criteriul perioadei corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile se refera la perioadele
corespunzatoare, cu respectarea principiului independentei exercitiilor,

criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile, cheltuielile,

tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de
evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat.
criteriul imputarii corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in
conturile corespunzatoare, cu respectarea regulilor de recunoastere
criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in
situatiile financiare, pe componentele prevazute in referentialul contabil.
382.
97. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.
383.Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
- limite impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este
posibila participarea la inventarierea stocurilor;
- limite impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuarii
unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
384. Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea
directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre
directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu
privire la situatiile financiare.
385.
98. Identificarea responsabilitatilor intr-un raport de audit.
386.Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma
prin semnarare scrisorii de angajament.
387.Responsabilitatile auditorului sunt de 3 naturi:
- responsabilitatea de baza, pt. opinia sa in legatura cu situaiile financiare auditate. Acest
paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit
sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor efectuate de ctre auditor.
- responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi,
reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si
proceduri diferite fata de cele folosite pentru misiunea de audit de baza, nu presupune
exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca de exemplu raspunsul la obligatia
legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi).
- responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi,
reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; pot fi abordate tehnici si
proceduri care nu sunt obligatorii pt. misiunea de audit de baza, presupune exprimarea in
mod explicit a unei opinii sau concluzii, raportarea se poate face separata sau poate fi
integrata in raportul de audit. Exemplu: conformitatea cu enele reglementari specifice (piata
de capital) sau raportul asupra controlului intern.
388.
99.
Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.
389.
n timpul
planificarii si realizarii misiunii de audit, auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia utilizarii de catre
conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baza a continuitatii activitatii la elaborarea
situatiilor financiare.
390.
Exemple
de fapte sau evenimente care, luate izolat sau impreuna, constituie semne de intrebare asupra
valabilitatii conventiei contabile de baza de continuare a exploatarii, fara a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- imprumuturi care ajung la scadenta, fara perspectiva de rambursare sau reesalonare, ori
recurgerea excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung;

indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori;

marja bruta de autofinantare negativa;
indicatori financiari nefavorabili;
pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor;
stoparea politicii de distribuire de dividende;
insuficienta trezoreriei pentru a face platile la scadenta;
refuzul creditelor-furnizori;
parasirea intreprinderii de catre cadrele de conducere;
pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furnizori principali;
miscari sociale;
lipsa materiilor prime de baza;
proceduri judiciare in curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte financiare grave;
schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile
asupra intreprinderii.
391.
Responsa
bilitatea auditorului consta in aprecierea modului in care conducerea intreprinderii a utilizat
conventia contabila de baza a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini semnificative in ce
priveste capacitatea intreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit sa fie prezentate in
anexe. El trebuie sa colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta
unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii.
392.
Auditorul
se poate gasi in una din urmatoarele situatii:
a) A fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii, dar exista o
incertitudine semnificativa. n acest caz, se verifica daca in notele anexe au fost descrise
corect faptele susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii; in caz afirmativ,
auditorul va emite o opinie fara rezerve, dar va introduce un paragraf de observatii; in caz
negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila;
b) Situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii, dar, in
rationamentul sau profesional, auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa
continue activitatea; in acest caz, el va emite o opinie defavorabila;
c) Conducerea intreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua
de o maniera complexa aspectele legate de continuitatea activitatii; auditorul poate
introduce o rezerva in raportul sau, ca urmare a limitarii intinderii lucrarilor sale.
393.
100. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.
394.- o astfel de misiune nu trebuie acceptata sau continuata de auditor decat atunci cand este
evident ca ipotezele sunt realiste sau cand informatiile financiare previzionate sunt adecvate
scopurilor pentru care au fot pregatite;
395.- auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii fiind indicata existenta unei
scrisori de misiune sau a uni contract cu clauze clare;
396.- auditorul trebuie sa se asigure ca au fost avute in vedere toate ipotezele semnificative
pentru pregatirea informatiilor financiare previzionate; de fapt, el va emite o opinie asupra
caracterului rezonabil al ipotezelor retinute de conducere, opinie care are un nivel de asigurare
moderata
397.- auditorul trebuie sa stabileasca in ce masura informatiile financiare istorice sunt fiabile;
398.- este obligatorie obtinerea unei scrisori de afirmare din partea conducerii cu privire la:
utilizarea informatiilor previzionate, exhaustivitatea ipotezelor retinute, acceptarea responsabilitatii
pentru informatiile financiare previzionate;
399.- raportul trebuie sa contina, pe langa elementele valabile si in cazul altor tipuri de
rapoarte: referirea la gradul de difuzare a acestor informatii, exprimarea unei asigurari negative ca

ipotezele constituie o baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionate, ca

informatiile...au fost corect pregatite, un avertisment asupra riscurilor de nerealizare a rezultatelor
prezentate prin aceste informatii previzionate.
400.
101. Manifestarile de familiarism - amenintare la adresa independentei.
401.
Au loc in
virtutea unor relatii mai stranse cu un client, cand cu cei care gestioneaza patrimoniul sau angajatii
acestuia, cabinetul/societatea sau membrul acestora devine prea intelegator fata de interesele
clientului. Exemple:
- un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o
functie de raspundere in intreprinderea client;
- un membru al cabinetului are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului,
este in masura sa exercite o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului
contractului incheiat cu clientul;
- un fost partener al cabinetului/societatii a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul
clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si
importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul;
- asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora;
- acceptare de daruri sau ospitalitate, in afara de cazurile cand valoarea acestora este
nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii de la client.
402.
102. Norme de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
403.
Raportul
de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari
negative, in sensul ca auditorul trebuie sa precizeze ca nu a descoperit fapte care sa-l faca sa
gandeasca ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform unui referential contabil
identificat.
404.
Daca
auditorul a descoperit fapte care afecteaza imaginea fidela conform referentialului contabil
identificat, el trebuie sa descrie aceste fapte si, in masura in care este posibil, sa cuantifice
incidentele asupra situatiilor financiare si, in acest caz:
- fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva;
- fie pune o concluzie nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela
conform.....(daca faptele descoperite au o incidenta atat de semnificativa asupra situatiilor
financiare incat o rezerva nu este suficienta pentru a califica natura incompleta sau
inselatoare a situatiilor financiare).
405.
Daca
exista o limitare importanta a intinderii examenului limitat, auditorul descrie aceasta situatie si:
- fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi trebuit
facute daca nu ar fi existat limitarea respectiva;
- fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii intinderii examenului limitat
sunt semnificative si privesc mai multe rubrici ale situatiilor financiare.
406.
Raportul
trebuie sa descrie intinderea misiunii permitandu-i celui care il citeste sa inteleaga natura lucrarilor
realizate si ca opinia nu este una de audit.
407.
103. Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
408.n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al
carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o
maniera detaliata in anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului;

aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu

constituie o rezerva.
409.Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: Fara sa
exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei X din anexa.
Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in
care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contraactiune
si audierile preliminare, cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, in prezent, sa fie determinat si, in consecinta, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte.
410.
104. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
411. Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze
pe baza de proceduri care nu pun in lucru toate diligentele necesare pentru un audit ca nici un fapt
semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare au fost stabilite in
toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa).
412.Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in Codul etic, si anume:
independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea,
profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale.
413.Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient ca pot exista
anumite circumstante care sa conduca la anomalii semnificative in situatiile financiare.
414.Pentru a exprima o asigurare negativa in raportul sau asupra situatiilor financiare
(examen limitat), auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate in vederea
fondarii concluziilor folosind in mod esential proceduri constand in cereri de informatii sau de
explicatii, precum si proceduri analitice.
415.O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile
examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este negativa.
416.Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de
clientul sau; acestia se inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contractul de prestari servicii de
audit.
417.
105.
Observarea fizica mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui active
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce
decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte
elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte
tehnici.
418.Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea ca:
419. intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in
conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si
se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise;
420. aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in
verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se
situeaza in timpul inventarierii propriu-zise;
421. lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta in a
controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza
deci dupa inventarierea propriu-zisa.
- elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii;
- bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
422.Reguli particulare. Auditorul verifica modul de inregistrare a:
- capitalurilor proprii;

- imprumuturi si datorii asimilate;

- imobilizari;
- stocuri si productie in curs de executie;
- conturile de terti;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
423. n legatura cu rezultatul exercitiului, auditorul :
- examineaza unele conturi de cheltuieli;
- examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra
conturilor de venituri;
- examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli.
424. In legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineaza informatiile
furnizate de acestea, analizand in mod deosebit:
- evolutia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de
profit si pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.
425.
106. Orientarea si planificarea misiunii de audit; lucrari necesare.
426.n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile
intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit
orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi
realizrii obiectivelor misiunii de audit.
427.Principalele lucrri din aceast etap sunt:
1. Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii
2. Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative
3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
4. Elaborarea programului de munc
428.Standardul International de Audit nr.300 intitulat Planificarea lucrarilor de audit
prevede obligatia planificarii Activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se
realizeaza de o maniera eficienta; elaborarea planului de munca (misiune) in care sunt definite
natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. Programul de munca este un
ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit. Poate sa
detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp ptr. fiecare rubrica si ptr. fiecare
procedura de audit folosita.
429.
107. Obiectul si caracteristicile principale ale auditului intern si extern se pot prezenta sintetic
astfel:
430.I.Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii si alte
comenzi sau solicitari ale conducerii).
431.Face parte din controlul intern al entitatii.
432.Se realizeaza de regula prin angajati (servicii, birouri etc.) independenti de celelalte
structuri executive.
433.Nu are obligatii extra entitate (de regula).
434.Independenta e limitata la nivelul intelegerii conducerii executive.
435.II. Auditul extern
436.Auditul statutar (auditarea situatiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de
lege)
437.Se realizeaza prin persoane fizice sau juridice stabilite de actionari.

438.Se respecta normele unui organism profesional.

439.Asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii.
440.Independenta - principiul de baza pentru credibilitate.
441.Auditul contractual (poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar (in
anumite conditii de deontologie, stabilite de organismul profesional) si poate realiza orice misiune
de audit)
442. Se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate.
443. Independenta si responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un inalt grad de
credibilitate a situatiilor financiare auditate.
444.
108. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
445. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor va trebui sa formuleze
o opinie cu rezerve.
446.Motive: cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este
pertinenta sau liseste ceva; cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea
intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta
semnificativa asupra deciziilor; cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta
pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini.
447. Ex: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie , deoarece noi am
fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale
societatii, noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. In opinia noastra, cu
exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic
al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la
31 decembrie, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt
conforme cu prevederile legale si statutare.
448.
109. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati salariati.
449.Un profesionist contabil angajat are obligatia profesionala de a se conforma principiilor
fundamentale referitoare la: conflicte potentiale, intocmirea si raportarea informatiilor, luarea de,
masuri in cunostinta de cauza, interese financiare, stimulente.
450.1. PCA trebuie sa sustina obiectivele legitime si etice enuntate de catre angajator si
regulile si procedurile stabilite in sprijinul acestor obiective; simultan el trebuie sa respecte sis a fie
loial si profesiei sale;
451.2. PCA trebuie sa intocmeasca/prezinte informatiile in mod corect, just si in conformitate
cu standardele profesionale relevante astfel incat acestea sa fie intelese in contextul lor. PCA care
are responsabilitatea de a intocmi sau aproba situatii financiare de uz general pentru o organizatie
angajatoare trebuie sa se asigure ca acele situatii financiare sunt prezentate in conformitate cu
standardele aplicabile de raportare financiara. Daca EL este constient de faptul ca emiterea unor
informatii eronate este fie semnificativa fie persistenta, trebuie sa aiba in vedere informarea
autoritatilor competente. PCA poate, de asemenea, sa faca apel la consultanta juridica sau sa
demisioneze.
452.3. Principiul fundamental al competentei profesionale si al prudentei solicita ca un
profesionist contabil angajat sa se implice doar in misiuni semnificative pentru care detine, sau
poate obtine, suficienta formare de specialitate sau suficienta experienta. El nu trebuie sa duca in
eroare, in mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregatire si experienta, nici sa omita sa
faca apel la consilierea de specialitate adecvata si asistenta cand este cazul.
453.4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu
interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, in unele situatii, sa conduca
la amenintari generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, amenintarile
generate de interesul propriu la adresa obiectivitatii sau confidentialitatii pot fi cauzate de existenta

unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informatii sensibile referitoare la pret pentru a castiga
beneficii financiare.
454.5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un
stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzand cadouri, ospitalitate, tratamente
preferentiale si solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate. Ofertele de
stimulente pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Cand unui
profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofera un stimulent, situatia
trebuie atent evaluata.
455.
456.
110. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
457.ntr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor
financiare care au aceeasi valoare: dau o imagine fidela sau prezinta in mod sincer in toate
aspectele lor semnificative.
458. Exizta 4 tipuri de opinie: opinia fara rezerve; opinia cu rezerve; opinia defavorabila;
imposibilitatea de a exprima o opinie.
459.
111. Prezent 10 proceduri (diligente) pt adutitarea ciclului vanzari-clienti.
460.1.Confruntati soldurile de clienti din balanta cu datele inregistrate in bilant. Asigurati-va
ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile
461.debitoare si creditoare.
462.2.Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu
sumele din balana general i cu cele din bilan.
463.3.Identificai clienii cu solduri creditoare; n mod normal, ele reprezint avansuri primite
sau sume pltite peste cele normale; asigurai-v c nu este
464.vorba de contabilizare eronata.
465.4.Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu
sumele comunicate de client.
466.5.Pentru creanele nencasate pn la data auditului, verificai-le pe cele cu ntrziere
semnificativ i asigurai-v de motivele ntrzierii fa de
467.termenele scadente si daca nu sunt necesare ajustari aduse valorii nete contabile.
468.6.Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care
trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o analiz
specific fiecrui client n parte;
469.7.Verificai dac ntreprinderea respect principiul permanenei metodelor contabile de la
un exerciiu la altul n nregistrarea cifrei de afaceri;
470.n caz contrar, evaluai impactul asupra rezultatului i dac obligaiile n materie de
informare financiar au fost respectate.
471.8.Verificai dac cifra de afaceri se contabilizeaz la net (fr taxe recuperabile) i
independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clienilor, care trebuie contabilizate distinct.
472.9.Verificai dac vnzrile efectuate n devize sunt contabilizate reinnd cursul de
schimb aplicabil la data efecturii tranzaciei;
473.10.verificai coerena tratamentului contabil al veniturilor cu principiul separrii
exerciiilor.
474.
112. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea conturilor de trezorerie.
475.Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor
bancare nscrise n balana general, separai soldurile pozitive de cele negative i verificai dac la
prezenterea n bilan s-a respectat principiul necompensrii soldurilor; Verificai dac soldurile la
nchidere au fost correct preluate la deschiderea exerciiului urmtor; Studiai lista persoanelor care

sunt autorizate s aprobe i s efectueze micri n aceste conturi: funcii,poziie ierarhic,

incompatibiliti; Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor;
Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data chiderii i cu cele de la deschidere,
stabilii diferenele i explicaiile acestora: Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu
celedin extensie i din contabilitate; Controlai conversia la data nchiderii soldurilor n devize;
Studiai natura tranzaciilor prin cas;
476.Dac soldurile sunt mari i estimaic procedurile interne sunt insuficiente, procedai la
verificarea fizic a soldului de cas la data auditului; Studiai, n timp,soldurile casei i asigurai-v
c nu sunt solduri creditoare; Pentru casa n devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii
conversiei la data nchiderii.
477.
478.
118.
Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern.
479.
Misiunea
de audit intern (MAI) poate imbraca, dupa caz, urmatoarele forme:
480.
1. dupa
sfera de cuprindere materiala:
481.
-MAl
globala: se refera la ansamblul unei activitati, actiuni sau operatiuni;
482.
-MAI
partiala: se refera doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, actiune sau operatiune;
483.
2. dupa
sfera de cuprindere teritoriala:
484.
-MAI
simpla: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul
administrativ in care structura de audit intern are competenta teritoriala;
485.
-MAI
mixta: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii
administrative care depasesc competenta teritoriala a structurii de audit intern respective;
486.
3. dupa
orizontul de timp in care se desfasoara:
487.
-MAI
subanuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mica de un an
calendaristic;
488.
-MAI
anuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp de un an calendaristic;
489.
-MAI
multianuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mare de un an
calendaristic;
490.
4. dupa
orizontul de timp supus auditarii:
491.
MAI
statica (fenomenala): orizontul de timp supus auditarii permite doar o diagnosticare spot a
obiectului auditat;
492.
MAI
dinamica (procesuala): orizontul de timp supus auditarii permite o evaluare a desfasurarii relevante
a obiectului auditat;
493.
5. dupa
periodicitatea auditarii aceluiasi obiect:

494.
MAI
ciclica: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiasi obiect auditat la anumite intervale, cu o
frecventa stabila;
495.
MAI
aleatoare: misiunea de audit intern nu urmareste realizarea unei anumite periodicitati de auditare a
aceluiasi obiect al auditului;
496.
6. dupa
gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelasi fel:
497.
-MAI
exhaustiva: cuprinde toate obiectele de acelasi fel, in legatura cu care se auditeaza o anumita
activitate, operatiune sau actiune;
498.
MAI
selectiva: cuprinde un esantion din obiectele de acelasi fel la care se auditeaza o anumita activitate,
operatiune sau actiune;
499.
7. dupa
stadiul obiectului auditat:
500.
-MAI ex
post: obiectul auditat si-a incheiat activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul
misiunii;
501.
-MAI
concomitent: activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul
obiectului auditat sunt in curs;
502.
8. dupa
gradul de complexitate al misiunii:
503.
MAI
omogena; misiunea de audit intern cuprinde o singura pista de audit intern;
504.
-MAI
eterogena: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern;
505.
506. Proceduri (diligente) Datorii i cheltuieli de exploatare
507.-Identificnd ansamblul creanelor i datoriilor legate de conturile de furnizori care
figureaz n activul i pasivul bilanului; facei un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un
exerciiu la altul; verificai concordana soldurilor cu cele din balana general;
508.-Asigurndu-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face compensnd
solduri debitoare i creditoare;
509.-Verificnd dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la furnizorii
din exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale reineri n contul garaniilor; atenie mare se
d furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor conturi au un impact direct
asupra rezultatului contabil, pe cnd cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizri
influeneaz numai modul de prezentare n bilan i masele contabile i finaniare;
510.-Confruntnd soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana analitic a
conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate faptului c anumite operaii referitoare la
furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i trebuie vzute motivele;
511. -Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale unor
furnizori; acestea pot apare, de regul, ca urmare a ncasrii unor avansuri sau plii unor sume mai
mari dect cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i analizai originea acestora;
asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare, plat unor tranzacii neefectuate;
512.-Preciznd dac ntreprinderea dispune de programe informatice pentru cumprri i plata
furnizorilor.

513.-Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea lor

corect n exerciiul urmtor;
514.-Verificai primele pli din exerciiul urmtor i asigurai-v c ele corespund datoriilor
reflectate n bilan;
515.-Identificai i analizai conturile furnizori-garanii reinute; verificai dac nu sunt
reineri n contul garaniei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor, dei trebuiau eliberate, i
care constituie de fapt profituri latente.
516.-Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al primei luni a
exerciiului urmtor, selectai cteva cheltuieli contabilizate i confruntai facturile cu celelalte
documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie, avize de expediie, scrisori de trsur,
contracte etc.) pentru a vedea dac se refer la exerciiul auditat sau nu;
517.- Prin procedura circularizrii externe,verificai soldurile contabile prin confruntarea cu
sumele comunicate de furnizori; pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli
nenregistrate(facturi de primit, de ex);
518.
113. Proceduri (diligente) Clieni i venituri din exploatare
519.
520.-Stabilii un tablou de sintez, din care s rezulte evoluia, n timpul exerciiului, a
conturilor de activ i de pasiv privind clienii: creane n activ,avansuri primite n pasiv, venituri
constatate n avans n pasiv; confruntai soldurile cu sumele din bilan; asigurai-v c n bilan nu sau fcut compensri ntre soldurile debitoare i creditoare.
521.-Verificai dac societatea nregistreaz distinct clienii, n funcie de regimul de TVA
(ceea ce va facilita controlul TVA).
522.-Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu
sumele din balana general i cele din bilan.
523.-Identificai clienii cu solduri creditoare; normal, ele reprezint avansuri primite sau
sume pltite peste cele normale; asigurai-v c nu este vorba de contabilizarea unor ncasri (clasa
5 la clasa 4) fr nregistrarea cifrei de afaceri corespunztoare (clasa 4 la clasa 7).
524.-Circularizai soldurile clienilor
525.-Obinei o balan analitic a clienilor la data nchiderii i grupai clienii pe vechime;
selecionai creanele cele mai vechi i cu sumele cele mai
526.importante; verificai care din acetia au fost ncasai pn la data cnd efectuai auditul,
studiind fie creditrile contului clieni, fie extrasele de banc sau conturile de trezorerie.
527.-Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care
trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o analiz
specific fiecrui client n parte; apreciai respectarea principiilor prudenei i permanenei
metodelor
528.-Obinei un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere i comparai-l cu cel din
exerciiul anterior; asigurai-v c o crean nu a fcut obiectul unui dublu calcul de provizionat.
529.-Verificai ca creanele luate n calculul provizioanelor s fie fr TVA.
530.-Pentru creanele depreciate la nchiderea exerciiului, asigurai-v c, iniial, au fost
nregistrate n conturile de venituri (i n venituri anticipate); n caz contrar, contul de rezultate va fi
de dou ori micorat prin provizioane.
531.- Concluzionai n ce privete caracterul justificat al provizioanelor pentru depreciere i n
ce privete valoarea net contabil a creanelor.
532.
114. Proceduri (diligente) Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
533.-Verificai dac cifrele reportate n conturile de provizioane sunt cele din conturile
aprobate AGA pentru anul precedent, att ca sum ct i ca post (cont)
534.-Stabilii un tablou al micrilor;

535.-Obinei explicaii pentru orice micare semnificativ

536.-Confruntai micrile din bilan cu cele din contul de profit i pierdere
537.-Verificai dac principiile i politicile contabile utilizate de ntreprindere sunt conforme
principiilor general admise i nu au fost schimbate fa de exerciiul precedent;
538.-Dac exist schimbri, verificai regularitatea acestora, i dac au fost corect i complet
prezentate n anexe i n raportul general.
539.-Verificai modul de calcul;
540.-Verificai tratamentul fiscal al provizioanelor
541.-Obinei declaraii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea i exhaustivitatea
provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli
542.-Identificai litigiile care prezint riscuri de cheltuieli pentru ntreprindere cu caracter
probabil de a se produce;
543.-Comparai provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea producerii
riscurilor.
544.
115. Proceduri (diligente) Capitaluri proprii
545.-Precizai forma juridic a societii, numrul de aciuni sau pri sociale, structura
capitalului social, structura acionariatului. Asigurai-v c toate aciunile sau prile sociale au
acelai regim juridic sau unele din ele prevd dividende majorate, prioritare, fr drept de vot sau cu
drept de vot dublu.
546.-Pentru societile pe aciuni precizai dac capitalul social subscris a fost n ntregime
eliberat (vrsat). Dac nu a fost dect parial vrsat, verificai respectarea dispoziiilor legale i
consecinele asupra vrsrii dividendelor.
547.-Evaluai dac suma capitalurilor proprii este inferioar cotei de 50% din capitalul social;
Dac da, obinei hotrrea AGE prin care s-a hotrt continuarea activitii de exploatare.
548.-Luai copii ale documentelor juridice ale exerciiului: procese verbale ale reuniunilor
organelor de conducere (consilii de supraveghere, comitetul de direcie, consiliul de administraie).
Analizai-le i reinei faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o infuen semnificativ asupra
viitorului societii sau care permit o mai bun nelegere a evoluiei activitii n cursul exerciiului
auditat. Pentru orice informaie semnificativ analizai tratamentul contabil;cel mai adesea aceast
analiz a documentelor menionate contribuie la identificarea de provizioane pentru riscuri i
cheltuieli omise n bilanul auditat.
549.-Luai copii ale proceselor verbale ale AGO sau AGE. Analizai modul de statuare asupra
repartizrii rezultatului contabil la sfritul exerciiului precedent: distribuirea de dividende,
punerea n rezerve etc.
550.-Verificai dac rezerva legal la sfritul exerciiului precedent a fost deja constituit
conform normelor legale i statutare.
551.-Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele legale.
552.-Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele statutare.
553.-Dac n cursul exerciiului au avut loc majorri, micorri de capital, verificai dac
exist rapoarte independente asupra acestor operaii (cenzori, experi contabili, auditori, etc.).
554.-Dac n cursul exerciiului au avut loc operaiuni de fuziune, divizare, asocieri cu pri
ale ntreprinderii, referii-v la respectarea textelor legale care reglementeaz astfel de operaiuni.
555.
116. Prezentati 4/5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern./Prezentati 6
diferente intre auditul statutar si auditul intern.
556.
557.Diferentele fundamentale intre AUDIT INTERN si AUDIT STATUTAR sunt:
1.
Statutul auditorului
- auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata

558.
-

auditorul intern face parte din structura intreprinderii;

2. Beneficiarii auditului :
auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii
finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale
intreprinderii;
559.
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a
pozitiei, situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al
procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;
560.
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul
statutar un MIJLOC.
561.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile
contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au
sau nu legatura cu practicile financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual
managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
562.
5. Pozitia fata de frauda
563.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra
situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
564.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in
masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra
oricarei nerespctari a procedurilor de control intern.
565.
6.Independenta
566.
Este diferita in sensul ca:
- Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
- Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice
structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
567.
7. Periodicitatea auditurilor
- Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
- Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor ,
potrivit planului de audit intern .
568.(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o
opinie fara rezerva. Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt.
incertitudinea stocurilor de ex) .
569.8. Metodologia :
- Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de
IAASB (Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
- Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI
(Institutul International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si
cultura intreprinderii , in folosul conducerii .
570.
571.
117. Prezentati 5 diferente intre auditul financiar si auditul intern.
1. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca:
- auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare;
- auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;

auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a

acestora in situatiile financiare;
- auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare
legislatiei sociale;
- auditul financiar asupra situatie fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor
indoielnice s-a facut de o maniera purdenta;
572.Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei
sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi
calificat drept audit financiar.
573.Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului
de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii.
El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare) Principalele
obiective ale auditului intern sunt :
2.
verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si
managemntul acesteia;
3.
evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse
si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;
4.
evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii
pentru cunoasterea realitatii din entitate;
5.
protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor
de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel
574.
118. Prezentati 5 proceduri (diligente) pt auditarea imobilizarilor financiare.
a) Obinei o situaie nominal a mprumuturilor acordate personalului i confruntai suma
total cu cele nscrise n bilan.
b) Stabilii un tablou de micri ale mprumuturilor n timpul exerciiului, verificai soldurile
la deschidere, analizai noile mprumuturi acordate n timpul exerciiului, a rambursrilor
i soldurile la sfritul exerciiului.
c) Controlai, prin sondaj, corecta reflectare n contabilitate a clauzelor din contractele de
mprumut
d) Controlai corecta contabilizare a dobnzilor.
e) Pentru fiecare societate n participaie, analizai situaia financiar de ansamblu: situaia
capitalurilor proprii, rezultatul exerciiului, evoluia cifrei de afaceri; pentru societile cu
dificulti, analiza este mult mai profund.
f) Identificai noile achiziii ale exerciiului; pentru fiecare achiziie, obinei documentele
juridice care valideaz transferul de proprietate i asigurai-v c ele au fost nregistrate
n contabilitate la data transferului de proprietate.
g) Identificai societile n participaie susceptibile s distribuie dividende.
h) Analizai regimul fiscal al dividendelor primite.
i) Asigurai-v c societatea nu a comis erori n contabilizarea avansurilor din dividende
acordate n cursul exerciiului; verificai temeinicia juridic a acestor avansuri i
asigurai-v c aceste avansuri nu sunt nregistrate n rezultatul exerciiului.
j) Identificai ieirile de titluri de participare n cursul exerciiului.
575.
119. Prezentati 8 diligente pentru controlul stocurilor./ Prezentati 10 proceduri (diligente)
folosite in auditarea stocurilor la o intreprindere industriala.
Identificai diferitele categorii de stocuri n funcie de activitatea ntreprinderii: mrfuri,
materii prime, n curs de fabricaie, produse finite. Asigurai-v c societatea a respectat distincia

ce trebuie fcut ntre stocuri i imobilizri pe de o parte, i ntre stocuri i cheltuielile constatate n
avans, pe de alt parte.
Identificai cazurile de stocuri existente fizic n ntreprindere dar care nu i aparin.
Analizai unitile de msur reinute de ntreprindere pentru inventariere: greutate,
cantitate, lungime, etc.; dac acestea sunt conforme naturii fizice a produciei n stoc
Analizai derularea practic a msurrii efectuate la inventarul fizic sub aspectele
urmtoare:

componena echipei de numrare, msurare;

exhaustivitate; toate produsele n stoc au fcut obiectul numrrii, msurrii?

cum sunt identificate articolele deja msurate (numrate);

exist o procedur de msurare (numrare) dubl?

calitatea instrumentelor folosite pentru msurare, numrare;

persoanele implicate n inventariere au cunotine suficiente despre produsele n stoc?

Exist riscul confundrii?
Analizai procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura folosit asigur
prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere s nu fie centralizate?
Dac ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului permanent, obinei stocul teoretic
(scriptic) existent la finele exerciiului, pentru stocurile cu valori mai importante i comparai-l cu
cel obinut prin inventariere fizic.
Dac ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent comparaia se face ntre
stocul obinut la inventarul fizic i cel obinut pe baza stocului de la inventarul fizic de la nchiderea
exerciiului precedent i a rulajelor de intrri i ieiri din cursul exerciiului auditat .
(Si + I E =
Sf).
n cursul vizitei la locurile de depozitare, identificai stocurile depreciate sau fr
micare.
Concluzionai n legtur cu calitatea inventarului fizic al stocurilor
Asigurai-v c stocurile care sunt pe teren dar nu aparin ntreprinderii nu au fost
cuprinse n soldul de la sfritul exerciiului, iar cele care se afl la teri au fost cuprinse
Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un
exerciiu la altul.
576.
120. Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un
exerciiu la altul.
577.Controlul nregistrrilor contabile
578.-Validai contabilizarea stocurilor la nchidere n activul bilanului i nregistrrile
variaiei stocurilor n contul de rezultate.
579.-Validai nregistrrile dotrilor i relurilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor.
Ajustarea anual a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor poate rezulta din dou scheme de
nregistrare:
580.fie variaia anual a provizionului va face obiectul unei dotri sau al unei reluri a
provizionului; varianta se aplic mai ales cnd stocurile la care se refer provizioanele sunt relativ
de aceeai natur;
581.fie provizionul precedent este n ntregime reluat, iar noul provizion, n ntregime creat
(dotat) la nchidere; varianta se aplic atunci cnd stocurile difer ca natur.
582.
121. Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar
583.Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la
certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal,
controlul legal sau auditul statutar.

584.Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte
misiuni ca, de exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora
n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice
s-a fcut de o manier prudent etc.
585.Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi
calificat ca audit financiar.
586.Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu
caracter de control, inspectie, revizie, studiu sau cercetare, efectuata de un profesionist contabil
competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in
general sunt indeplinite.
587.Elemente principale:
588.-examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare
profesionala
589.-obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila
590.-examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz
un profesionist contabil
591.-scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate
592.-examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite,
cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.
593.
122. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
594.Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele
Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre
auditor. Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost
indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor
nationale.
595.ntinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de
audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca
auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar,
se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in
mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
596. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
a) examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si
informatiile continute in situatiile financiare;
b) evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor
financiare;
c) evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile
financiare;
d) revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
597. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de
opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

598.Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face
referire la normele sau practicile nationale).
599.Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat
in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii
semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa
justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a evalua
principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea
entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de
ansamblu a acestora.
600.Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
601.
123. al raportului de audit statutar.
602.Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune
a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.
603.Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut
obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie sa
mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca
responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor
situatii financiare.
604.Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor
presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa,
ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru
pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste
situatii financiare, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de
exemplu, avea formularea urmatoare:
605.Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, incheiate la 31
decembrie 200, asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare
au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza
auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale.
606.
124. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat.
- cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor si practicilor contabile urmate de intreprindere;
- analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si
intocmirea documentelor de sinteza, strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele
anexe si pregatirea situatiilor financiare;
- aplicarea procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor
neobisnuite, constand in mod deosebit in:
compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente;
compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele
previzionale;
studiul diferentelor dintre cifrele inscrise in situatiile financiare pentru anumite
rubrici si cele planificate cu cele realizate de alte intreprinderi din acelasi sector.
607.
n cazul in care auditorul considera ca informatiile supuse examenului limitat
pot contine anomalii semnificative, el trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai
extinse.
608.
125. Prezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei.
609.-interesul propriu;slabirea autocontrolului;renuntarea la propriile convingeri;manifestarile
de familiarism;actiunile de intimidare.

610.
126. Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul
contractual.
611.
612.Audit statutar
613.
Audit contractual
614. Numirea se face de catre AGA
615.
Numire de catre management
616. Misiunea este plurianuala sau
617.
recurenta
Misiune cel mult anuala
618. Se emite un raport de audit
619.
Se pot emite diferite rapoarte
620. Se supune anumitor prevederi
621.
din Codul etic al profesiei
Reglementarile etice nu sunt la fel
de restrictive
622. Misiunea este permanenta
623.
Misiune punctuala
624. Misiunea se efectueaza prin
625.
sondaj din cauza multitudinii de
Misiunea
poate
presupune
operatiuni ce trebuie verificate
verificari totale
626. Nu poate avea imixtiuni in
627.
gestiunea unitatii
Poate avea natura unei consultante
628.
127. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de
audit statutar?
629.
630. Misiune de audit pe baza de
631.
proceduri convenite
Audit statutar
632. Nici o asigurare
633.
Asigurare ridicata, dar nu absoluta
634. Procedurile puse in lucru de
635.
auditor sunt definite de catre auditor
Procedurile sunt standardizate,
de comun acord cu clientul si cu toti clientul ne avand nici un rol in stabilirea
beneficiarii rezultatelor acestei lucrari
lor
636. Destinatarii sunt exclusiv
637.
partile care au convenit procedurile
Destinatarii sunt AGA si alti terti
puse in lucru
638.
128. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?
639.Raportul sau se refera exclusiv la respectarea clauzelor care vizeaza aspecte contabile si
financiare (de exemplu, metode de evaluare si de prezentare).
640.
129. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?
641.Este emis numai in cazul in care anterior a fost emis, de catre acelasi auditor, un raport de
audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. Raportul trebuie sa permita identificarea
situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Trebuie facuta
referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie
exprimata in acel raport. Este necesara mentiunea ca, pentru o buna intelegere a rezultatelor si
situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile
financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora.

642.Opinia auditorului, in acest caz, poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi
inclusa in raportul auditorului.
643.
130. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
644.
Masurile
de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari includ, dar nu sunt limitate la:
- cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea in profesie;
- cerinte de dezvoltare profesionala continua;
- reglementari de guvernare corporativa;
- standarde profesionale;
- proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala;
- examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui
profesionist contabil de catre o terta parte imputernicita prin lege.
645.
131. Protejarea independentei prin cauze contractuale cu clientul.
646.
Aceste
masuri constau in:
- aprobarea de catre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cand contractul a fost
semnat de persoanele imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-l reprezinte juridic
pe client;
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor
financiare) corecta;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si
valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigura procesul
de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea/cabinetul de
audit.
647.
132. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.
648.
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii lucrarilor
efectuate de cabinet;
- identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestora,
identificarea masurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici si proceduri interne de supraveghere a respectarii politicilor si procedurilor privind
independenta;
- politici si proceduri care sa permita identificarea eventualelor interese sau relatii dintre
client si auditor care ameninta independenta;
- politici si proceduri privind evitarea obtinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificarilor intervenite in politicile si procedurile cabinetului tuturor
angajatilor si colaboratorilor;
- existenta unui responsabil cu monitorizarea functionarii adecvate a sistemului de protejare
a independentei;
- existenta unui mecanism disciplinar care sa asigure conformarea cu politicile si
procedurile stabilite;
- politici si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaza
independenta si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenta;

- rotirea personalului cu functii de raspundere;

- eliminarea unor persoane din echipa de audit daca acesteia ii este afectata independenta;
649.
133. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor
contabili.
650.
Sectiunea
a 8-a se refera la independenta liber profesionistilor contabili. Obiectivul acestei sectiuni este de
sprijini cabinetele/societatile profesionistilor independenti si pe membrii acestora in ce priveste:
- identificarea amenintarilor la adresa independentei;
- evaluarea acestor amenintari si stabilirea importantei lor;
- in cazul in care aceste amenintari sunt importante, aplicarea masurilor de prevedere
corespunzatoare in vederea eliminarii sau reducerii acestora la un nivel acceptabil;
651.
Pentru
aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie sa le utilizeze profesionistii contabili pentru
identificarea si evaluarea acestor amenintari, precum si pentru a identifica, utilizand rationamentul
profesional, masurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel
acceptabil.
652.
134. Particularitati privind partile afiliate (legate) in audit.
653.
Auditorul
trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reunirii de elemente probante referitoare la
identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si la informatiile
prezentate in anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor intre partile legate, care au influenta
semnificativa asupra situatiilor financiare.
654.
n timpul
lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica existenta
partilor legate pana atunci necunoscute ca de exemplu:
- operatiuni efectuate in conditii comerciale anormale, mai ales in ce priveste pretul, rata
dobanzii, garantii si conditii de rambursare neobisnuite;
- operatii a caror existenta nu pare justificata pin nici o motivatie logica;
- operatii a caror substanta difera de forma acestora;
- operatii efectuate pe cai neobisnuite;
- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori, in raport
cu altii;
- operatii neinregistrate.
655.
Printre
procedurile puse in lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor-verbale ale AGA si ale consiliului de administratie;
- acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfarsitul perioadei;
- acordarea contractelor si conventiilor de imprumut;
- examenul operatiilor de cumparari si vanzari de parti ale unei societati in participatie;
- examenul operatiilor si tranzactiilor intre parti legate identificate;
- obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa se ateste ca
informatiile prezentate cu privire la identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost
corect descrise in anexele la situatiile financiare.
656.
135. Planul de misiune: continut, rol.
657.Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate
informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este

documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul intregii
misiuni de audit.
658.Planul de misiune permite auditorului:
- sa stabileasca natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales;
- sa-si organizeze lucrarile de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile
financiare in mod rational, cu maximum de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu
clientul.
659.Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul:
1.
Prezentarea intreprinderii;
2.
Informatii contabile;
3.
Definirea misiunii;
4.
Sisteme si domenii semnificative;
5.
Orientarea programului de lucru;
6.
Echipa si bugetul;
7.
Planificarea
660.
136. Programul de munca.
661.Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaia pentru
auditor de a elabora i documenta un Program de munc n care sunt definite natura, calendarul i
ntinderea procedurilor de audit necesare.
662.Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor
participanilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul
misiunii de audit. Programul de munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului,
precum i bugetul de timp pentru fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit.
663.Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a
riscurilor inerente i a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie
furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului).
664.Altfel spus, Programul de munc este o detaliere a tuturor elementelor coninute n Planul
de audit (de misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm.
665.Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu.
666.
667.PLANUL DE MISIUNE
668.- coninut tip I.
Prezentarea intreprinderii:
Denumirea
Sediul social
Capital social i acionari
nregistrare
Scurt istoric
Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena
II.
Informaii contabile:
Bugete i conturi previzionale
Particularitile sistemului contabil
Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale
III.
Definirea misiunii:
Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere
IV.
Sisteme i domenii semnificative:
Prag de semnificaie
Funcii i conturi semnificative

Zone de risc identificate

Controale semnificative pe care ne putem sprijini
669.

V.

Orientarea programului de lucru:

Aprecierea controlului intern
Lucrri deosebite
Confirmri de obinut (interne i externe)
Inventare fizice
Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
Documente de obinut
VI.
Echipa i bugetul;
VII.
Planificarea:
Repartizarea lucrrilor
Datele interveniilor pe etape
Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise
(cu datele limit).
670.
671.
137. Programul de control: rol, continut, forme de prezentare.
672.Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde
exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
673.Etapa de cunoatere a intreprinderii permite determinarea domeniilor semnificative, a
zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul
are posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii
modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de
fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai
amintit, poate fi restrns sau extins.
674.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia
de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
675.Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile
urmtoare:
lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie
ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se
solicita intreprinderii;
ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat
pentru controlul respectiv;
indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe
msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
referin pentru foaia de lucru;
probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
676.
138. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori-cumparatori.
1. Verificati concordanta soldurilor de furnizori din balanta contabila cu cele inregistrate in
bilant.
2. Asigurai-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face compensnd
soldurile debitoare i creditoare.

3. Confruntai soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana analitic a

conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate faptului c anumite operaii
referitoare la furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i trebuie
vzute motivele existenei acestei situaii.
4. Verificai dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la furnizorii
din exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale reineri n contul garaniilor; atenie mare trebuie acordat furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor
conturi au un impact direct asupra rezultatului contabil, pe cnd cele asupra conturilor de
furnizori pentru imobilizri influeneaz numai modul de prezentare n bilan i masele
contabile i financiare.
5. Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale unor
furnizori; acestea pot aprea, de regul, ca urmare a ncasrii unor avansuri sau a plii
unor sume mai mari dect cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i
analizai originea acestora; asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare sau plii unor tranzacii neefectuate.
6. Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea lor
corect n exerciiul urmtor.
7. Verificai dac neplata furnizorilor nu este motivat prin- tr-un litigiu, care poate s
genereze riscuri de aprovizionare;
8. Identificai principalele posturi de cheltuieli de exploatare referitoare la: cumprri de
materii prime, cumprri de mrfuri, cheltuieli externe, cheltuieli cu subcontractrile,
nchirieri, energie etc.
9. Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al primei luni a exerciiului
urmtor, selectai cteva cheltuieli contabilizate i confruntai facturile cu celelalte
documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie, avize de expediie, scrisori de
trsur, contracte etc.) pentru a vedea dac se refer la exerciiul auditat sau nu.
10. Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu
sumele comunicate de furnizori; pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului:
cheltuieli nenregistrate (facturi de primit, de exemplu).
11. Asigurai-v c anumite sume, dei trebuiau contabilizate n imobilizri, au fost
contabilizate n cheltuielile cu cumprrile.
677.
678.17. Proceduri (diligente) Clieni i venituri din exploatare
1. Stabilii un tablou de sintez, din care s rezulte evoluia, n timpul exerciiului, a
conturilor de activ i de pasiv privind clienii: creane n activ, avansuri primite n pasiv,
venituri constatate n avans n pasiv; confruntai soldurile cu sumele din bilan; asiguraiv c n bilan nu s-au fcut compensri ntre soldurile debitoare i creditoare.
2. Verificai dac societatea nregistreaz distinct clienii, n funcie de regimul de TVA
(ceea ce va facilita controlul TVA).
3. Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu sumele
din balana general i cele din bilan.
4. Identificai clienii cu solduri creditoare; normal, ele reprezint avansuri primite sau sume
pltite peste cele normale; asigurai-v c nu este vorba de contabilizarea unor ncasri
(clasa 5 la clasa 4) fr nregistrarea cifrei de afaceri corespunztoare (clasa 4 la clasa 7).
5. Circularizai soldurile clienilor
6. Obinei o balan analitic a clienilor la data nchiderii i grupai clienii pe vechime;
selecionai creanele cele mai vechi i cu sumele cele mai importante; verificai care din
acetia au fost ncasai pn la data cnd efectuai auditul, studiind fie creditrile contului
clieni, fie extrasele de banc sau conturile de trezorerie.

7. Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care
trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o
analiz specific fiecrui client n parte; apreciai respectarea principiilor prudenei i
permanenei metodelor
8. Obinei un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere i comparai-l cu cel din
exerciiul anterior; asigurai-v c o crean nu a fcut obiectul unui dublu calcul de
provizionat.
9. Verificai ca creanele luate n calculul provizioanelor s fie fr TVA.
10. Pentru creanele depreciate la nchiderea exerciiului, asigurai-v c, iniial, au fost
nregistrate n conturile de venituri (i n venituri anticipate); n caz contrar, contul de
rezultate va fi de dou ori micorat prin provizioane.
11. Concluzionai n ce privete caracterul justificat al provizioanelor pentru depreciere i n
ce privete valoarea net contabil a creanelor.
679.
680.18. Proceduri (diligente) Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Verificai dac cifrele reportate n conturile de provizioane sunt cele din conturile
aprobate AGA pentru anul precedent, att ca sum ct i ca post (cont)
Stabilii un tablou al micrilor;
Obinei explicaii pentru orice micare semnificativ
Confruntai micrile din bilan cu cele din contul de profit i pierdere
Verificai dac principiile i politicile contabile utilizate de ntreprindere sunt conforme
principiilor general admise i nu au fost schimbate fa de exerciiul precedent;
Dac exist schimbri, verificai regularitatea acestora, i dac au fost corect i complet
prezentate n anexe i n raportul general.
Verificai modul de calcul;
Verificai tratamentul fiscal al provizioanelor
Obinei declaraii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea i exhaustivitatea
provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli
Identificai litigiile care prezint riscuri de cheltuieli pentru ntreprindere cu caracter
probabil de a se produce;
Comparai provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea producerii
riscurilor.
681.
682.19. Proceduri (diligente) Trezoreria
Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor
bancare nscrise n balana general, separai soldurile pozitive de cele negative i verificai dac la
prezenterea n bilan s-a respectat principiul necompensrii soldurilor;
Verificai dac soldurile la nchidere au fost corect preluate la deschiderea exerciiului
urmtor;
Studiai lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze micri n aceste
conturi: funcii, poziie ierarhic, incompatibiliti;
Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor;
Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data chiderii i cu cele de la
deschidere, stabilii diferenele i explicaiile acestora:
Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu cele din extensie i din
contabilitate;
Controlai conversia la data nchiderii soldurilor n devize
Studiai natura tranzaciilor prin cas;
Dac soldurile sunt mari i estimaic procedurile interne sunt insuficiente, procedai la
verificarea fizic a soldului de cas la data auditului;

Studiai, n timp, soldurile casei i asigurai-v c nu sunt solduri creditoare;

Pentru casa n devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii conversiei la data

nchiderii.
683.
684.20. Proceduri (diligente) Capitaluri proprii
Precizai forma juridic a societii, numrul de aciuni sau pri sociale, structura
capitalului social, structura acionariatului. Asigurai-v c toate aciunile sau prile sociale au
acelai regim juridic sau unele din ele prevd dividende majorate, prioritare, fr drept de vot sau cu
drept de vot dublu.
Pentru societile pe aciuni precizai dac capitalul social subscris a fost n ntregime
eliberat (vrsat). Dac nu a fost dect parial vrsat, verificai respectarea dispoziiilor legale i
consecinele asupra vrsrii dividendelor.
Evaluai dac suma capitalurilor proprii este inferioar cotei de 50% din capitalul social;
Dac da, obinei hotrrea AGE prin care s-a hotrt continuarea activitii de exploatare.
Luai copii ale documentelor juridice ale exerciiului: procese verbale ale reuniunilor
organelor de conducere (consilii de supraveghere, comitetul de direcie, consiliul de administraie).
Analizai-le i reinei faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o infuen semnificativ asupra
viitorului societii sau care permit o mai bun nelegere a evoluiei activitii n cursul exerciiului
auditat. Pentru orice informaie semnificativ analizai tratamentul contabil; cel mai adesea aceast
analiz a documentelor menionate contribuie la identificarea de provizioane pentru riscuri i
cheltuieli omise n bilanul auditat.
Luai copii ale proceselor verbale ale AGO sau AGE. Analizai modul de statuare asupra
repartizrii rezultatului contabil la sfritul exerciiului precedent: distribuirea de dividende,
punerea n rezerve etc.
Verificai dac rezerva legal la sfritul exerciiului precedent a fost deja constituit
conform normelor legale i statutare.
Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele legale.
Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele statutare.
Dac n cursul exerciiului au avut loc majorri, micorri de capital, verificai dac
exist rapoarte independente asupra acestor operaii (cenzori, experi contabili, auditori, etc.).
Dac n cursul exerciiului au avut loc operaiuni de fuziune, divizare, asocieri cu pri
ale ntreprinderii, referii-v la respectarea textelor legale care reglementeaz astfel de operaiuni.
685.
139. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale./ Proceduri
(diligente) imobilizari corporale si necorporale (2013)
1.
Pentru fiecare cont de imobilizri se disting valorile brute, amortizarea acumulat, eventualele
provizioane pentru depreciere i valorile nete contabile i se elaboreaz un tablou, care s scoat n
eviden variaiile exerciiului.
2.
Verificai soldurile de deschidere i de nchidere cu cele din bilan i confruntai amortizarea
nregistrat pe conturi cu creterea amortizrilor evideniat n bilan.
3.
Apreciai ponderea activului net imobilizat n totalul activului bilanier i n totalul capitalurilor
proprii ale ntreprinderii.
4.
Analizai vrsta medie a echipamentelor ntreprinderii i consecinele asupra structurii financiare
a ntreprinderii.
5.
Identificai achiziiile exerciiului
6.
Verificai dac contabilizarea s-a fcut efectiv la data recepiei.
7.
Verificai facturile furnizorilor, pentru a v asigura c ntreprinderea este proprietara activului
cumprat, c valoarea achiziiei a fost bine determinat.
8.
Identificai imobilizrile produse de ntreprindere (ea nsi).
9.
Controlai soldul contului Producie imobilizat

10.

Asigurai-v c cheltuielile care conduc la creterea valorii sau a duratei de via a activului
imobilizat, au fost nregistrate n activ.
11. Verificai i asigurai-v c cheltuielile de ntreinere, a cror finalitate este s conserve bunul n
starea n care se afl, sunt contabilizate n cheltuielile perioadei.
12. Verificai i asigurai-v c cheltuielile de reparaii, avnd ca scop meninerea bunului n stare de
utilizare, sunt contabilizate n cheltuielile exerciiului.
13. Verificai modul de calcul i de contabilizare a amortizrii.
14. Identificai ieirile de imobilizri corporale i necorporale ale exerciiului: prin vnzare sau prin
casare.
686.
140. Proceduri (diligente) Datorii i cheltuieli de exploatare

Identificnd ansamblul creanelor i datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaz n

activul i pasivul bilanului; facei un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exerciiu la
altul; verificai concordana soldurilor cu cele din balana general;

Asigurndu-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face compensnd solduri

debitoare i creditoare;

Verificnd dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la furnizorii din
exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale reineri n contul garaniilor; atenie mare se d
furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor conturi au un impact direct asupra
rezultatului contabil, pe cnd cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizri influeneaz
numai modul de prezentare n bilan i masele contabile i finaniare;

Confruntnd soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana analitic a

conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate faptului c anumite operaii referitoare la
furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i trebuie vzute motivele;

Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale unor furnizori;
acestea pot apare, de regul, ca urmare a ncasrii unor avansuri sau plii unor sume mai mari dect
cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i analizai originea acestora; asigurai-v c
acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare, plat unor tranzacii neefectuate;

Preciznd dac ntreprinderea dispune de programe informatice pentru cumprri i plata

furnizorilor.

Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea lor corect n
exerciiul urmtor;

Verificai primele pli din exerciiul urmtor i asigurai-v c ele corespund datoriilor reflectate
n bilan;

Identificai i analizai conturile furnizori-garanii reinute; verificai dac nu sunt reineri n

contul garaniei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor, dei trebuiau eliberate, i care
constituie de fapt profituri latente.

Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al primei luni a exerciiului
urmtor, selectai cteva cheltuieli contabilizate i confruntai facturile cu celelalte documente de
livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie, avize de expediie, scrisori de trsur, contracte etc.)
pentru a vedea dac se refer la exerciiul auditat sau nu;

Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu sumele
comunicate de furnizori; pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli nenregistrate
(facturi de primit, de exemplu);
687.
141. Procedurile analitice in auditul situatiilor financiare.
688. Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii cu:
- informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;

rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau previziuni sau estimate

de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizarile);
- informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
689.
Proceduril
e analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si anume:
- pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de
audit;
- in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare.
690.
Atunci
cand auditorul foloseste procedurile analitice ca si controale substantive, trebuie sa tina seama de
factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice si gradul lor de fiabilitate;
- disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;
- sursele informatiilor disponibile (cele externe sunt cele mai fiabile);
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunostintele dobandite in misiunile anterioare.
691.
142. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
692.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si
formularea raportului.
693.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- buna organizare si controlul misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a
derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
694.
143. Rolul si importanta dosarului permanent.
695.Dosarul permanent cuprinde acele informatii si documente primite sau analizate in cursul
diferitelor etape ale misiunii care pot fi folosite pe toata durata mandatului. Cercetarea acestor
informatii nu este necesara in fiecare an. Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an
a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a
intreprinderii.
696.
144. Rolul raportului de audit.
697.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile
fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului
independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti
(misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele
emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz.
698.Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat,
respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare
prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii
auditate.

699.Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor

financiare.
700.Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
- responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate;
- responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i
proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune
exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la
obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi);
- responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i
alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii;
raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n
anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de
capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.
701.
145. Riscul de audit: componente si relatiile intre acestea.
702.Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c
erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat
de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
703.RA = Ri x RC x RN
704.Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand
exista erori semnificative in sit. fin.
705.Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea
preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul
de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina
natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.
706.
146. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
707.Acest raport nu se refera la situatiile financiare in ansamblul lor, ci doar la una sau mai
multe rubrici din situatiile financiare (creante, stocuri, constituirea unui provizion etc.). n
consecinta, opinia auditorului se va referi numai la rubrica sau la rubricile auditate.
708.Raportul trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata
rubrica respectiva din situatiile financiare.
709.Atunci cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare
a opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie in raportul
asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii
financiare
710.
147. Raportarea unei misiuni de compilare.
711.
Raportul
asupra unei misiuni de compilare trebuie sa contina urmatoarele elemente:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de
Audit aplicabile misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- daca este cazul, indicarea faptului ca auditorul nu este independent de intreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detaliile furnizate de
conducerea intreprinderii;

o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile

financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si,
in consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- daca este cazul, un paragraf asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata de
referentialul contabil utilizat;
- data; adresa si semnatura auditorului.
712.
Pe fiecare
pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate se
face na din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat.
148. Rolul si continutul notei de sinteza.
713.
Nota de
sinteza are rolul de recapitula toate punctele importante ale lucrarilor efectuate, de la cunoasterea
intreprinderii pana la controlul conturilor, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.
714.
Nota de
sinteza este intocmita pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
715.
Descrierea
punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in
special la:
- problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate;
- punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementare;
- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;
- o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cale care au fost contabilizate si distinct
pe cele care inca nu a fost acceptate de intreprindere.
716.
149. Rolul si continutul chestionarului de sfarsit de misiune.
717.
Chestiona
rul de sfarsit de misiune permite obtinerea asigurarii ca toate elementele necesare formularii opiniei
asupra situatiilor financiare au fost reunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt
complete. Fiind un document intern al auditorului, chestionarul de sfarsit de misiune poate contine
un numar de intrebari care depinde de marimea, structura si experienta cabinetului de audit, de
natura misiunii, precum si de faptul de a fi vorba de o prima misiune de audit la acel client sau
clientul este mai vechi.
718.
ntrebarile
din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor,
normelor si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza:
- intinderea lucrarilor;
- delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor;
- continutul situatiilor financiare;
- raportarile;
- comunicarile cu conducerea intreprinderii;
- latura administrativa.
719.
Chestiona
rul va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii.
720.
150. Raportul asupra controlului intern: continut, structura

721.
Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii-client observatiile pe care acesta
le are asupra controlului intern, oral sau in scris. Daca descopera lacune grave, el apreciaza daca
refuza certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent.
722. Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un Raport asupra controlului intern,
al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii
societatii;
- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru a putea
fi usor difuzate;
- analiza fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite
societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti:
introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.
723.
Nota de introducere si sinteza poate cuprinde:
- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului
intern, conditiile de executare si metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza problema);
- data si semnatura.
724.
Nota de introducere si sinteza are ca scop sa permita destinatarilor principali
(conducerea societatii) sa aiba rapid cunostinta de concluziile esentiale.
725.
Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si
poate fi prezentat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in
partea de Detalii, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate.
726.
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat in Sumar; structurarea
detaliilor se face urmarindu-se anumite principii:
- prezentarea punctelor in ordinea importantei;
- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupa de conturi;
- o parte poate fi avuta in vedere pentru sfaturi mai putin importante;
- o parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra certificarii
(insa atentie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare in
raportul general);
- sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat
curs.
727.
Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare;
- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.
728.
151. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
729.
Apare
atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia promoveaza sau poate fi perceput a
promova situatia sau opinia unui client pana in punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi
inteleasa ca fiind compromisa. Acesta ar putea fi cazul in care cabinetul/societatea sau un membru
al acestuia si-au subordonat rationamentul profesional aceluia al clientului. Exemple:
- a se ocupa cu sau a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului;
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului in litigiile lui sau in rezolvarea
neintelegerilor cu terte parti.
730.
152. Rolul si continutul scrisorii de afirmare
731.
Rolul
scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor neintelegeri intre auditori si conducatorii

clientului, prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor orale. De asemenea, scrisoare de
afirmare are rolul de a confirma afirmatiile verbale primite de auditor cu privire la elementele
semnificative ale situatiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate astepta in mod rezonabil sa
obtina elemente probante.
732.
Tot prin
intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc intreprinderea recunosc
responsabilitatea lor in intocmirea situatiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare
permite instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare
de catre informatiile pe care numai ea le detine.
733.
Exemple
de elemente declarate intr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care prezinta
un rol important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control intern,
susceptibile a avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate proceseleverbale ale AGA, ale consiliului de administratie, respectiv cele care s-au tinut la datele
de.....si.....si..... .
- Confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror
nerespectarea ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- Urmatoarele elemente au fost corect inregistrate si, dupa caz, in notele la situatiile
financiare s-au dat explicatiile necesare: pierderi din operatiuni de cumparari si vanzari,
active date in garantie (ipotecate), active vandute.
- Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze in mod semnificativ valoarea
contabila sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este
contabilizat la o suma superioara valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu exceptia
celor mentionate in nota.....la situatiile financiare.
- Noi am inregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii in notele anexe, iar
in nota anexa Y am indicat toate garantiile acordate tertilor.
- Cu exceptia evenimentului constand in ........ descris in nota anexa Z, nici un eveniment
posterior inchiderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor financiare nu s-a
produs sau aceste evenimente au fost prezentate in notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de ....... lei, provizionata in situatiile
financiare. Nici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost depusa si nu
este prevazuta.
734.
153. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
735.
Apare
atunci cand unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a
gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa asupra
nivelului de asigurare al angajamentului fata de client. Exemple:
un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent una din persoanele care a
gestionat patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent un angajat al clientului
intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de
certitudine asigurare - a contractului fata de client;
prestarea de servicii pentru un client al carui contract de audit sau de non-audit
poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurarii) profesionistului fata de client;

pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea

unor inregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de
client.

736.
154. Structura dosarului exercitiului.
737.Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea
sa. n general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata Sinteza misiunii si rapoarte;
- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata Orientare si planificare;
- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata Controale substantive;
- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata Verificari si informatii specifice;
- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata Lucrarile de sfarsit de misiune;
- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata Interventii cerute prin reglementari
diverse;
- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata Controlul conturilor consolidate;
738.
155. Structura dosarului permanent.
739.Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor
si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar
al continutului. inerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand data introducerii documentului.
740.Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din
partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata Generalitati;
- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind
exercitiile precedente;
- PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata Fiscal si social;
- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata Juridice;
- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata Interventii externi;
741.
156. Tehnica sondajului.
742.inand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate
verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cauta elementele probante pe un
esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii.
743.Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti
dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea
rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este
reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. 530.
744.Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi
diferite;
- in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul
cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea, prezinta o
caracteristica comuna (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia
cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;
- in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice
valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.

745.Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul
nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, insa, nu permite o
extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime.
Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de
gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale.
746.Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguli riguroase
privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii.
a)
alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;
b)
elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor,
prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
c)
alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la tehnici statistice;
d)
determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera
dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
e)
selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
f)
studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
g)
evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare
anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau
exceptionala;
h)
concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra
elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
157. Tehnica observarii fizice (directe). (2013)
747.Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa
ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului
respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului, valoarea atribuita etc. trebuie
verificate prin alte tehnici.
748.Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea ca:
- intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in
conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de
inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea
faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se
situeaza in timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta in a
controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pt evaluarea sumei stocurilor si se
situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.
749.
158. Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante (2013)
750.
751.Pe tot parcursul misiunii sale, utilizand diverse procedee si tehnici, auditorul urmareste
obtinerea elementelor probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare.
Aceste procedee si tehnici privesc:
- controlul asupra pieselor justificative si controlul de verosimilitate;
- observarea fizica;
- examenul analitic.
752.Tehnici de control folosite pentru obtinerea elementelor probante:
a) inspectia fizica si observatia = constau in a examina activele, conturile sau in a observa
maniera de aplicare a procedurilor;

b) confirmarea externa (directa) = consta in a obtine de la tertii intreprinderii informatii

asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate;
c) examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc ca piese justificative
sau la controlul operatiilor respective;
d) examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii, facturi, conturi, balante, etc.
e) controlul aritmetic;
f) analize, estimari si confruntari intre informatii si documente;
g) examen analitic, care consta in:
- efectuarea de comparatii intre datele care rezulta din situatiile financiare si datele
anterioare, posterioare si previzionale ale intreprinderii;
- analiza abaterilor si tendintelor;
- studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din comparatiile efectuate;
753.h) informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din intreprindere.
754.
755.Presupune interventia proprie a auditorului in contabilitatea firmei, are drept scop
stabilirea elementelor probante adica acele acte, documente, informatii pe baza carora auditorul isi
va forma opinia.
756.Elementele probante trebuie sa indeplineasca 2 calitati:
- sa fie sufieciente - se det. prin raportarea la nr.total al constatarilor
- sa fie juste - se stabilesc in raport cu gradul de adecvare a constatarilor.
757.Principalele tehnici pt. obtinerea elementelor probante sunt:
758.1.inspectia fizica si observatia: se folosesc pt. auditul activelor.Inspectia fizica consta in
participarea la inventarierea generala a firmei.Participarea presupune interventia auditorului in 3
momente diferite:
- inaintea inventarierii cand auditorul studiaza procedurile stabilite pt. efectuarea
inventarierii
- in timpul inventarierii cand auditorul face 2 lucrari: observatia asupra modului in care
comisiile de inventar respecta procedurile prestabilite si reinventaierea prin sondaj
- dupa inventariere cand verifica modul de evaluare a stocurilor, de stabilire a
diferentelor si de regularizare a rezultatelor inventarierii in contabilitate.
759.Neparticiparea la inventariere a auditorului conduce la alta opinie de audit decat cea fara
reserve, daca nu a gasit metode alternative prin care sa se convinga de certitudinea stocurilor si
soldurilor la 31.12.
760.2.circularizarea sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor de terti.Se
trimit la terti de catre firma client sau auditor, o circulara pt. confirmarea soldurilor, raspunsurile se
primesc pe adresa firmei client.
761.3.studiul documentelor intrate si iesite din firma: in auditul activitatii de la sfarsitul
exercitiului
762.4.examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment.
763.
764.
159. Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.
765.
Cand
auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine
incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.
766.
Auditorul
principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati care includ
conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor
desemneaza auditorul altul decat auditorul principal responsabil de examenul informatiilor
financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal.

767.
Auditorul
trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i
permite sa actioneze ca auditor principal.
768.
Atunci
cand utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa-i evalueze competenta si sa
obtina elemente probante care sa dovedeasca faptul ca lucrarile celuilalt auditor raspund
obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie sa-l
informeze pe acest alt auditor in legatura cu:
- obligatiile de independenta; va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea acestor
obligatii;
- coordonarea lucrarilor si a raportarilor; modalitatile de coordonare vor fi definite in etapa
de planificare a auditului;
- obligatiile contabile, de control si de raportare, obtinand o declaratie scrisa in legatura cu
respectarea acestora;
- intretinerea cu privire la procedurile de audit puse in opera; obtinerea unui rezumat scris al
procedurilor aplicate de catre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui
auditor.
769.
160. Utilizarea lucrarilor auditorului intern.
770.
Printre
activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona:
- examenul sistemelor contabile si de control intern;
- examenul informatiilor financiare si de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative, precum si al politicilor si
directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.
771.
Anumite
mijloace puse in lucru pentru atingerea obiectivelor de mai sus sun similare, iar anumite
considerente ale auditului intern pot fi utile pentru a defini natura, calendarul si intinderea
procedurilor de audit extern.
772.
Auditorul
extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica
si aborda in mod eficient auditul; el poate constata ca unele lucrari de audit intern permit
modificarea naturii si calendarului auditului si reducerea intinderii procedurilor puse in lucru de
catre auditorul extern.
773.
Criterii
avute in vedere de auditorul extern pentru evaluarea lucrarilor auditorului intern:
- statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii;
- natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate;
- competentele si experienta in calitate de auditor intern;
- organizarea profesionala (planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a
lucrarilor, existenta manualelor de audit si a dosarelor de lucru corespunzatoare;
774.
161. Utilizarea lucrarilor unui expert.
775.
Utilizarea
lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte petroliere sau stabilirea
duratei de viata ramasa a unor active corporale;
- evaluari actuariale;

- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrari de constructii;

- avize juridice in ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari.
776.
Cand are
in vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv;
- volumul si calitatea altor elemente probante disponibile.
777.
Pentru a
putea utiliza lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si
adecvate care sa demonstreze ca pot fi utilizate lucrarile unui anume expert in cadrul misiunii sale
de audit. Apoi, auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si obiectivitatea
lui. n plus, auditorul trebuie sa stranga elemente probante suficiente si adecvate care sa
demonstreze ca intinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor auditului.
778.
Auditorul
trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie indeplinite de situatiile financiare.
779.
Cand
auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiuni despre utilizarea lucrarilor
expertului.
780.
781.
782.Tema : AUDITUL STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE
783.Intrebarea nr.44: In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate
comerciala, din testele effectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea
contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii
societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie
veti formula in raportul de audit ?
784.Raspuns:
785.Potrivit prevederilor Codului Fiscal, art.22 (1) contribuabilul are dreptul la deducerea
rezervelor si provizioanelor, astfel:
786. lit.c) din art.22: provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data
de 01.01.2004, 25% incepand cu data de 01.01.2005 si 30% incepand cu data de 01.01.2006 din
valoarea creantelor asupra clientilor inregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc cumulative
urmatoarele conditii:
787.1. sunt inregistrate dupa data de 01.01.2004
788.2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei
789.3. nu sunt garantate de o alta persoana
790.4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului
791.5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului
792. li.j) din art.22 : provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea
creantelor asupra clientilor inregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc cumulative
urmatoarele conditii:
793.1. sunt inregistrate dupa data de 01.01.2007
794.2. creanta este detinuta la o persoana juridical asupra careia este declarata procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care atesta aceasta situatie
795.3. nu sunt garantate de o alta persoana
796.4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului
797.5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului
798.In acest caz auditorul exprima opinie contrara formulate astfel: Am fost angajati sa
auditam bilantul anexat al entitatii X la data de 31.12.N, precum si contul de profit si pierdere si

situatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul incheiat. Aceste situatii financiare sunt
responsabilitatea managementului entitatii X. Am desfasurat auditul in concordanta cu
(referire la cadrul de raportare). In opinia noastra, datorita efectelor aspectelor discutate in
paragraful precedent, situatiile financiare nu prezinta o imagine fidele a pozitiei financiare a
entitatii X la data de 31.12.N, a rezultatelor din exploatare si a fluxurilor de numerar pentru anul
incheiat la data respective si nu sunt in conformitate cu..( referire la statutele sau prevederile
legale).
799.
800.Intrebarea nr.64. Un salariat pleaca n delegatie cu masina firmei timp de 5 zile. Acesta
primeste ca diurna suma de 60 lei/zi. n plus primeste un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre
decontare urmtoarele documente:
801.- bonuri fiscale n valoare de 60 lei - tigari; 25 lei - butur; 20 - alimente;
802.- factura de la hotel pe care intr cazare 400 lei; mic dejun 100 lei si parcare 50 lei;
803.- facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei;
804.- facturi de la restaurant pentru o cin cu parteneri de afaceri 200 lei;
805.- bonuri benzin 300 lei, din care justificat 220 lei.
806.Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru
insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati ca
societatea a procedat bine? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta.
807.Raspuns:
808.Se admit la decontare urmatoarele cheltuieli:
809.- cheltuielile pentru diurna (art.2, art.9) in valoare de 300lei (5zileX60lei/zi)
810.- cheltuieli cu cazare si mic dejun (art.32) in valoare de 500 lei
811. - taxa pentru parcare (art.29) in valoare de 50 lei, conform prevederilor HG nr.1860/2006
privind obligatiile si drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii
si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interes de serviciu
812.- cheltuielile cu combustibil justificat in suma de 220lei, conform, prevederilor
Decretului nr. 209/1976 privind Regulamentul operatiunilor de casa
813.Total cheltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.070lei iar plata suplimentara
catre salariat este in suma de 70lei.
814.
815.
816.
817. 5. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul
intocmirii matricei si a raportului intermediar , inclusiv.
818.Rezolvare:
819.Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de
organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii
sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.
820.In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si
s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza
riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere
si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea
finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza
careia se va concentra munca pe teren.
821.In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de
verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de
control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii
fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a
iregularitatilor.

822.Probe de audit :
823.1) Obtinerea unei situatii a capitalului social
824.Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In
cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate
in situatiile financiare.
825.2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar
anterior
826.Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de
capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform
legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare. Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2,
Ceccar , Filiala Ilfov
827.

828.3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve

829.Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve
trebuie justificate in vbaza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn
reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie
probate orice miscari determinate de plata dividendelor.
830.Au fost solicitate catre verificare :
831.-statutul companiei s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la
capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;
832.-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;
833.-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale
conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar
834.-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost
aprobata de si s-a efectuat pe baze legale.
835.-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a
inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.
836.Presupunem urmatorul exemplu:
837.Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa
fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata.
Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie
a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social
sau la dividende a intregii sume.
838.Aplicand procentul de 5% rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului
incheiat sumele se vor evidentia astfel:
839.129 = 1061 45.000 lei "Repartizarea profitului" "Rezerve legale" In exercitiul urmator,
respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de
repartizare. Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
840.

841.121 = % 900.000 lei "Profit si pierdere" 129 45.000 lei "Repartizarea profitului" 117
855.000 lei "Rezultatul reportat
842.Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care
societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.
843.In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul
prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie
repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori.
844.Hotararea AGA de a majora capitalul social:
845.117 = 1068 855.000 lei
846."Rezultat reportat" "Alte rezerve"
847.1068 = 1011 855.000 lei "Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"
848.1011 = 1012 855.000 lei "Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"
849.Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul
Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.
850.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se
poate inregistra si astfel:
851.117 = 1012 855.000 lei Rezultatul reportat Capital subscris varsat Audit intern
Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
852.

853.In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o
distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile
expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.
854.Repartizarea profitului la dividend
855.Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii
situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:
856.121 = 117 855.000 lei "Profit si pierdere" "Rezultatul reportat"
857.117 = 457 855.000 lei "Rezultatul reportat" "Dividende de plata"
858.457 = % 855.000 lei
859."Dividende de plata" 5311 718.200 lei "Casa" 446 136.800 lei Alte impozite taxe
860.si varsaminte asimilate
861.446 = 5121 136.800 lei Alte impozite Conturi la banci in lei taxe si varsaminte
asimilate
862.
863.
864.6. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul
intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv. Audit intern Neacsu
Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov

865.Gestionarea resurselor umane ntr-o institutie publica reprezinta o functie suport

importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata n mare masura
de multitudinea de procese care sunt derulate si n mod implicit de riscurile care le nsotesc.
866.Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de
organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii
sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.
867.Obiectivele misiunii de audit:
868.Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele subobiective:
869.- stabilirea elementelor de natur salarial;
870.- modificarea drepturilor salariale;
871.- salarizarea muncii peste programul normal de lucru.
872.Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si
procedurilor prevazute de normele metodologice generale.
873.Etapele misiunii:
874.I. PREGTIREA MISIUNII DE AUDIT
875.Activitati:
876.1. Tiprirea i procesarea Ordinului de serviciu
877.2. Tiparirea i procesarea Declaraiei de independen
878.3. Pregtirea i transmiterea Notificrii privind declanarea misiunii de audit intern ctre
prile interesate
879.4. Colectarea i prelucrarea informaiilor
880.- Identificarea legilor i regulamentelor aplicabile structurii auditate
881.- Obinerea organigramei
882.- Obinerea Regulamentului de organizare i funcionare
883.- Obinerea fielor posturilor
884.- Obinerea procedurilor scrise
885.- Identificarea personalului responsabil
886.- Obinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior
887.5. ntocmirea Chestionarului de control intern Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem
2, Ceccar , Filiala Ilfov

888.Stabilirea elementelor de natura salarial

889.- exist un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natur salarial?
890.- dac da, v rugm s ne furnizai un exemplar.
891.- exist stabilit persoan responsabil pentru elaborarea i actualizarea procedurilor?
892.- exist lista activitilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?
893.- dac da, v rog s ne furnizai un exemplar.
894.- v rugm s ne furnizai cerinele privind experiena i pregtirea profesional necesare
postului?
895.- dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
896.Modificarea drepturilor salariale
897.- exist un sistem procedural de organizare al activitii privind modificarea i
comunicarea drepturilor salariale?
898.- exist stabilit persoana responsabil?
899.- v rugm s ne furnizai cerinele privind experiena i pregtirea profesional necesare
postului?
900.- exist responsabil cu actualizarea sistematic a procedurilor?
901.- dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
902.- exist lista activitilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?
903.- dac da, v rog s ne furnizai un exemplar.
904.Salarizarea muncii peste programul normal de lucru
905.- exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste programul normal de lucru?
906.- se ine un registru special?
907.- avei stabilit un responsabil pentru analiza i aprobarea fundamentrii timpului lucrat
peste programul normal de lucru?
908.- dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
909.- avei stabilit un responsabil privind aprobarea efecturii muncii peste programul normal
de lucru?
910.- dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
911. - v rugm s ne furnizai cerinele privind experiena i pregtirea profesional necesare
postului?
912.- exist lista activitilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului? Audit intern
Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
913.

914.- dac da, v rog s ne furnizai un exemplar.

915.6. ntocmirea Listelor centralizatoare a obiectelor auditabile
916.Stabilirea elementelor de natur salarial - obiecte auditabile:
917.- Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale
918.- Salariul de baz
919.- Indemnizaii de conducere
920.- Sporul pentru titlul tiinific de doctor
921.- Sporul pentru complexitatea n munc
922.- Sporul de vechime n munc
923.- Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte
924.- Salariul de merit
925.- Sistemul de premiere
926.Modificarea drepturilor salariale - obiecte auditabile:
927.- Decizia de modificare a drepturilor salariale
928.- Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salariale
929.Salarizarea muncii peste programul normal de lucru - obiecte auditabile:
930.- Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru
931.- Aprobarea efecturii muncii peste programul normal de lucru
932.- Evidena timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia
933.- Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru
934.7. Elaborarea Tabelului puncte tari i puncte slabe
935.8. ntocmirea Programului de audit intern
936.9. Intocmirea Notei i a Programului preliminar al interveniei la faa locului
937.10.Obinerea aprobrii Notei i a anexelor acesteia: Colectarea i prelucrarea datelor,
Tabelul puncte tari i puncte slabe i Programul interveniei la faa locului.
938.11. Planificarea i organizarea edinei de deschidere cu Direcia Resurse Umane
939.12. Redactarea Minutei edinei de deschidere. Obinerea numelui persoanelor de contact
i stabilirea unui loc pentru desfurarea activitii de audit. Audit intern Neacsu Andreea, anul III,
sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
940.

941.II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUI

942.Obiectiv: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
943.Activitati:
944.1. Efectuarea testrilor, detaliate Programul interveniei la faa locului
945.2. Discutarea constatrilor cu eful de serviciu
946.3. Elaborarea F.I.A.P. - urilor
947.4. Colectarea dovezilor
948.5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al coninutului i al formei i
ntocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru
949.Analiza riscurilor:
950.Obiective:
951.1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
952.Obiective auditabile:
953.1.Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale
954.Risc semnificativ: Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale
955.2.Salariul de baz
956.Risc semnificativ: Stabilirea eronata a salariului de baza
957.3.Indemnizaii de conducere
958.Risc semnificativ: Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite
959.4.Sporul pentru complexitatea n munc
960.Risc semnificativ: Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca
961.5.Sporul de vechime n munc
962.Risc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului de vechime n munca
963.6.Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte
964.Risc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte
Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
965.

966.7.Sistemul de premiere
967.Risc semnificativ: Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare
968.2. Modificarea drepturilor salariale
969.Obiective auditabile:
970.1.Decizia de modificare a drepturilor salariale
971.Risc semnificativ:
972.- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu a fost ntocmita
973.- Modificarea neargumentat a drepturilor salariale
974.2.Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salariale
975.Risc semnificativ:
976.- Salariatului nu i s-a comunicat decizia de modificare a drepturilor salariale
977.- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu s-a comunicat Serviciului salarizare
978.- Operarea modificrii drepturilor salariale n carnetul de munc i dosarul profesional
dup soluionarea contestaiilor
979.3. Salarizarea muncii peste programul normal de lucru
980.Obiective auditabile:
981.1.Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru
982.Risc semnificativ: Efectuarea fr justificare a orelor peste programul normal de lucru
983.2. Aprobarea efecturii muncii peste programul normal de lucru
984.Risc semnificativ: Efectuarea muncii peste programul normal de lucru nu a fost
autorizata de eful structurii
985.3. Evidena timpului lucrat peste programul normal de lucru i recuperarea acestuia
986.Risc semnificativ: Sistemul de evidenta a timpului lucrat peste programul normal de
lucru nu este formalizat
987.4.Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru
988.Risc semnificativ: Aplicarea eronat a indicilor salariali de echivalare a orelor peste
programul normal de lucru Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
989.

990.5. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de
prestari servicii turistice.
991.Rezolvare:
992.La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii
turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei
tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern. Planificarea strategica multianuala
de audit intern se refera la urmatoarelecategorii de misiuni: I) misiuni de asigurare;
993.II) misiuni de consiliere;
994.III) misiuni de evaluare.
995.Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prinoferirea
asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de
consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern.
Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la
eficacitatea managementului si controlului intern.
996.Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta
in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete de baza:
997.Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor
pachete turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentrulast minutes,
grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauzede achitare in avans);
998.Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate deaparitia
unor calamitati naturale, riscuri de tara);
999.Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice,
in care societatea are servicii turistice);
1000.
Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea
anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute);
1001.
Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care
seevalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cuprobabilitatea
aparitiei acestuia);
1002.
Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin
odata pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat); Audit intern Neacsu
Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1003.

1004.
Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic
multianualde audit intern (resurse financiare, tehnice, umane);
1005.
Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se
realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente);
1006.
Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al
planuluistrategic;
1007.
Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;
1008.
Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare
stabilitede Ministerul Finantelor. Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi
determinate activitatile supuse auditului. Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile.
In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile,care
presupune realizarea in 2 etape: I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile; II) ierarhizarea
activitatii si operatiunilor auditate. Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza
rezultatelor analizeiriscurilor.sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si
disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de
finantare si a contractelor incheiate in baza lor. La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi
supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza
riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil. Planurile anuale ale
activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile
anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de
consiliere si 2 misiuni de evaluare. La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele
informatii:
1009.
1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;
1010.
2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate;
1011.
3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor sistructurilor
entitatii;
1012.
4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii
deaudit subordonate.
1013.
Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:1.scopul actiunilor de auditare;
2.obiectele actiunilor de auditare; 3.operatiunile supuse auditului intern; 4.structurile organizatorice
la care se desfasoara actiunea de auditare; 5.durata actiunii de auditare; 6.perioada supusa auditarii;
7.auditorii antrenati in actiunea de audit; 8.precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor
straini care necesita de a fiimplicati in audit. Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar ,
Filiala Ilfov
1014.

1015.
6. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a
CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.
1016.
Rezolvare:
1017.
Carta auditului intern urmareste:
1018.
- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
1019.
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii comer;
1020.
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare
necesara pentrundeplinirea obiectivelor auditului intern.
1021.
A. Rolul si obiectivele auditului intern
1022.
1. Rolul auditului intern
1023.
Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata
pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor
prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea
obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o
asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie
desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de
productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a
managementului si a calitatii acestuia. Aceasta examinare se realizeaza n raport cu normele
existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri,
instructiuni etc.), pentru a stabili n ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul calitatii nu se
rezuma, nsa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor
norme si a rezultatelor obtinute ndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun
actiuni care sa duca la mbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii
identifica cauzele care au dus la aceste nendepliniri si propun masurile pe care le considera cele
mai potrivite pentru eliminarea lor.
1024.
2. Obiectivele auditului intern
1025.
2.1. Obiectivele auditului intern
1026.
Obiectivele generale ale auditului intern sunt: Audit intern Neacsu Andreea, anul
III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1027.

1028.
-sa asigure conducerea, actionarii, n general, ca societatea satisface sau nu
standardele minime de calitate;
1029.
- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe
sidocumente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;
1030.
- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la
asigurarea si cresterea calitatii;
1031.
- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu
ndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor.
1032.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
1033.
n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
1034.
- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de
productieside cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;
1035.
- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;
1036.
- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de
productie side cercetare dinsociectate auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de
management auditul de sistem.
1037.
3. Organizarea auditului intern
1038.
Conducatorul
societatii
ia
masurile
necesare
pentru
instituirea
cadruluiorganizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si
desfasoara activitatea n subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta
si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n elaborarea
procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii
interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este
o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare
managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace. Auditorii interni din
cadrul societatiii:
1039.
raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt
departament;
1040.
informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din
unitate;
1041.
nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu
exceptia
1042.
celor legate de gestionarea functiei de audit intern;
1043.
nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii; Audit intern
Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1044.

1045.
nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi
sisteme, dar pot fi consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de
controlce trebuie ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod
expres ca acelasi auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.
1046.
Relatia cu auditul extern:
1047.
Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru:
1048.
a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;
1049.
a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat
sirezultatele auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra n special pentru:
1050.
orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de
recomandarileauditorului extern;
1051.
primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre
recomandarile acestora;
1052.
cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata
pentrurealizarea auditului extern;
1053.
facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si
conducereauniversitatii.
1054.
4. Atributiile auditorilor interni
1055.
Auditorii interni au urmatoarele atributii:
1056.
a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt
acceptate decatre management;
1057.
b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;
1058.
c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de
managementsunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de
performanta specifici asigurarii interne a calitatii;
1059.
d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din
activitatilede audit
1060.
;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile
sipropunerile conducerii societatii
1061.
5. Standardele de audit intern
1062.
Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele
metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a
Auditului. Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1063.

1064.
B. Principiile activitatii auditului intern
1065.
1. Independenta si obiectivitate
1066.
Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor
(imixtiunilor)externe ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor
sipna la comunicarea rezultatelor acesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al
patrulea inclusiv, cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati.
Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti sau
afinipna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului
deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel n ndeplinireaactivitatilor
pe care n modpotential le pot audita si nici n elaborarea si implementareasistemelor de control
intern ale unitatiii.
1067.
2. Competenta si constiinta profesionala Pregatirea si experienta auditorilor
interni constituie un element esential n atingerea eficacitatii activitatii de audit. Structura de audit
public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara n realizarea misiunilor
de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi ncredintate acelor persoane cu o
pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor
proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile
vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si
sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor
informatice. Estenecesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.
1068.
3. Exercitarea unei activitati normate
1069.
Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitatecu
Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.
1070.
4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii
1071.
Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire
acalitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca
normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern
necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a
programului Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1072.

1073.
de calitate. Acest proces trebuie sa permitaevaluari interne si externe. Evaluarea
interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si controale
periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea
normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii misiunilor de
audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna
permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a
viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.
1074.
C. METODOLOGIE
1075.
1. Planul anual de audit intern
1076.
Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe
bazaevaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau
operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual
proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter
exceptional, necuprinse n planul anual de auditintern.
1077.
2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern
1078.
2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente
1079.
Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile
siprobante (inclusivcele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul
siobiectivele misiunii de audit intern.
1080.
2.2.. Realizarea misiunii la fata locului
1081.
Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea
unitatiitrebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea
functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.
1082.
2.3. Transmiterea rezultatelor
1083.
Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii
pemasura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii laaceste
comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt
comunicate conducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de
mbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii.
Conducerea unitatii comunicaeventualele observatii auditorilor. n termen de 10 zile Audit intern
Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1084.

1085.
de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, ntreprind
procedurile necesare pentru mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului
mbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit
conducerii unitatii
1086.
2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni
1087.
Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea
unitatii poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a
recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.
1088.
D. REGULI DE CONDUITA
1089.
Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa
respectesecretul profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie
de evaluare independenta, care se concretizeaza nrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul
privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica,
neregulile care facobiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale
(constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt
supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul nsusi.
Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.
1090.
1091.
1092.
7. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli
inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar.
1093.
Controlul operaiilor: venituri, cheltuieli
1094.
Care este rolul auditorului n momentul verificrii controlului intern al societii?
1095.
Trebuie certificate, nregistrate, confirmate, evaluate sistemul contabil i controlul
intern.
1096.
A certifica sistemul prin discuii cu managementul, prin observare i prin
ntrebri.
1097.
A nregistra sistemul utiliznd: flow charts, note descriptive, chestionare de
control intern (ICQ: internal control quetionnaires).
1098.
A confirma sistemul prin teste (walkthrough tests).
1099.
A evalua sistemul.
1100.
Care sunt tipurile de control efectuate?
1101.
A verifica faptul c operaiile i documentele sunt aprobate de persoane
responsabile (aprobarea plii facturilor).
1102.
a verifica n mod aritmetic corectitudinea documentelor prezentate (scadenarul
facturilor, furnizori sau clieni).
1103.
a efectua reconcilierea conturilor deschise la bnci, a conturilor clienilor etc.
1104.
a efectua reconcilierea ntre valorile contabile prezentate n cadrul conturilor i
valorile fizice.
1105.
a utiliza calculul de indicatori (durata clieni, durat furnizori, durata de rotaie a
stocurilor)
1106.
a compara rezultatele obinute cu cele care sunt bugetate.
1107.
a limita accesul la activele susceptibile de a fi furate.
1108.
a controla documentele (numerele facturilor pentru a verifica integralitatea).
Audit intern Neacsu Andreea, anul III, sem 2, Ceccar , Filiala Ilfov
1109.

1110.
a compara datele interne cu datele obinute de la teri (releve bancar, releve de
conturi furnizori etc.)
1111.
a controla ordinatoarele.
1112.
Metodologia de audit financiar
1113.
Care sunt dezavantajele?
1114.
costul
1115.
posibilitatea de a avea erori
1116.
procedurile de control intern sunt pregtite pentru operaiuni punctuale ( n
general nu exist
1117.
proceduri pentru operaii excepionale).
1118.
Care sunt etapele de realizare a testelor?
1119.
a identifica care sunt principalele operaii ale societii.
1120.
cum sunt iniiate operaiile
1121.
care sunt documentele contabile rezultate
1122.
cum funcioneaz sistemul contabil
1123.
1124.
1. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
1125.
Necesitatea Codului const n :
1126.
1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
1127.
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
1128.
3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari
sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
1129.
4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
1130.
5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului
contabil i a organismului din care face parte.
1131.
1132.
2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1133.
1. Integritatea i obiectivitatea;
1134.
2. Competena profesional, grij i srguin;
1135.
3. Confidenialitate;
1136.
4. Profesionalism;
1137.
5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.
1138.
1139.
135. Rolul contabilului pt intreprindere (V1.2007)
1140.
Profesionistii contabili au un rol important n ntreprindere. Investitorii,creditorii,
patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul conteaza pe
profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un managemnet
financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si
impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili, atunci cnd presteaza astfel de
servicii, au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor.
1141.