CAP.

I ORGANIZAREA JUDICIAR
I. GENERALITI
LEGEA nr. 304 din 28 iunie 2004, privind organizarea judiciar,
republicat i actualizat pn la data de 4 noiembrie 2008, prevede c
organizarea judiciar are ca finalitate asigurarea respectrii drepturilor si a
libertilor fundamentale ale persoanei prevzute, in principal, in urmtoarele
documente: Carta internaionala a drepturilor omului, Convenia pentru
aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale, Convenia
Organizaiei Naiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectrii
Constituiei si a legilor tarii.
Organizarea judiciar are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea
respectrii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de ctre
instane judectoreti in mod imparial si independent de orice influente
extranee.
Principiile organizrii judiciare:
1. Puterea judectoreasc se exercita de nalta Curte de Casaie si
Justiie si de celelalte instane judectoreti stabilite de lege. Consiliul Superior
al Magistraturii este garantul independentei justiiei. Ministerul Public i
exercita atribuiile prin procurori constituii in parchete, in condiiile legii.
2. Justiia se nfptuiete in numele legii, este unica, impariala si egala
pentru toi.
3. Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane judectoreti:
a) nalta Curte de Casaie si Justiie;
b) curi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instane militare;
f) judectorii.
4. Competenta organelor judiciare si procedura judiciar sunt stabilite de
lege.
5. In activitatea judiciar Ministerul Public reprezint interesele generale
ale societii si apar ordinea de drept, precum si drepturile si libertile
cetenilor. Parchetele funcioneaz pe lng instanele de judecata, conduc si
supravegheaz activitatea de cercetare penal a poliiei judiciare, in condiiile
legii.
6. Ministerul Justiiei asigura buna organizare si administrare a justiiei
ca serviciu public.

Accesul la justiie principii:

1. orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a
libertilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un
proces echitabil, sau, cu alte cuvinte, accesul la justiie nu poate fi ngrdit.
2. toate persoanele sunt egale in fata legii, fr privilegii si fr
discriminri.
3. justiia se realizeaz in mod egal pentru toi, fr deosebire de rasa,
naionalitate, origine etnic, limba, religie, sex, orientare sexual, opinie,
apartenena politica, avere, origine ori condiie social sau de orice alte criterii
discriminatorii.
Asistenta judiciar internaionala - se solicita sau se acorda in condiiile
prevzute de lege, de tratatele internaionale la care Romnia este parte sau,
dup caz, pe baza de reciprocitate.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - funcioneaz ca instanta
de judecata pentru soluionarea contestaiilor formulate de judectori si
procurori mpotriva hotrrilor pronunate de seciile Consiliului Superior al
Magistraturii, cu excepia celor date in materie disciplinar.
Dispoziii generale privind procedura judiciar
1. Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la soluionarea
cauzelor ntr-un termen rezonabil, de ctre o instana imparial si
independent, constituit potrivit legii.
2. Activitatea de judecata se desfoar cu respectarea principiilor
distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitii, cu excepia situaiilor in care
judectorul nu poate participa la judecata din motive obiective. ( abinere,
recuzare, prorogarea competenei materiale).
3. edinele de judecata sunt publice, in afar de cazurile prevzute de
lege. Pronunarea hotrrilor se face in edina publica, cu excepia cazurilor
prevzute de lege.
4. edinele de judecata se nregistreaz prin mijloace tehnice video sau
audio (n materie penal) ori se consemneaz prin stenografiere( n materie
civil). nregistrrile sau stenogramele se transcriu de ndat.
5.Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaz toate afirmaiile,
ntrebrile si susinerile celor prezeni, inclusiv ale preedintelui completului de
judecata.
6. La cerere, prile pot primi o copie a transcrierii nregistrrilor,
stenogramelor sau notelor grefierului.

7. Procedura judiciar se desfoar in limba romana.

Cetenii romani aparinnd minoritilor naionale au dreptul sa se
exprime in limba matern, in fata instanelor de judecata, in condiiile prezentei
legi.
In cazul in care una sau mai multe pri solicita sa se exprime in limba
matern, instana de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui
interpret sau traductor autorizat.
In situaia in care toate prile solicita sau sunt de acord sa se exprime in
limba matern, instana de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept,
precum si buna administrare a justiiei, cu respectarea principiilor
contradictorialitii, oralitii si publicitii.
Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai in limba romana.
Dezbaterile purtate de pri in limba matern se nregistreaz,
consemnndu-se in limba romana. Obieciunile formulate de cei interesai cu
privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instana de judecata
pana la ncheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnndu-se in ncheierea de
edina.
Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele ntocmite, pentru
conformitate, atunci cnd acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fcut in
baza traducerii sale.
8. Dreptul la aprare este garantat. In tot cursul procesului, prile au
dreptul sa fie reprezentate sau, dup caz, asistate de un aprtor, ales sau numit
din oficiu, potrivit legii.
9. Hotrrile judectoreti trebuie respectate si aduse la ndeplinire in
condiiile legii.
Hotrrile judectoreti pot fi desfiinate sau modificate numai in cile de
atac prevzute de lege si exercitate conform dispoziiilor legale.
Instanele judectoreti
nalta Curte de Casaie si Justiie
Organizarea naltei Curi de Casaie si Justiie
In Romnia funcioneaz o singura instana suprema, denumita nalta
Curte de Casaie si Justiie, cu personalitate juridic si cu sediul in capitala
tarii.
nalta Curte de Casaie si Justiie asigura interpretarea si aplicarea
unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competentei
sale.
Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie are calitatea de ordonator
principal de credite.
3

Cheltuielile necesare funcionarii se finaneaz din bugetul de stat.

nalta Curte de Casaie si Justiie se compune din: preedinte, un
vicepreedinte, 4 preedini de secii si judectori.
nalta Curte de Casaie si Justiie este organizat in 4 secii:
- Secia civil si de proprietate intelectual,
- Secia penal,
- Secia comercial,
- Secia de contencios administrativ si fiscal , la care se adaug
- Completul de 9 judectori si
- Seciile Unite,
fiecare avnd competenta proprie.
In cadrul naltei Curi de Casaie si Justiie funcioneaz magistraiasisteni, stabilii prin statul de funcii.
nalta Curte de Casaie si Justiie cuprinde in structura:
- Cancelaria,
- direcii,
- servicii si
- birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcii.
Competenta naltei Curi de Casaie si Justiie
A)pe secii
Secia civil si de proprietate intelectual, Secia penal, Secia
comercial si Secia de contencios administrativ si fiscal ale naltei Curi de
Casaie si Justiie judeca recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile
de apel si a altor hotrri, in cazurile prevzute de lege.
Secia penal a naltei Curi de Casaie si Justiie judeca:
a) in prima instana, procesele si cererile date prin lege in competenta de
prim instan a naltei Curi de Casaie si Justiie;
b) recursurile, in condiiile prevzute de lege.
Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie, in raport cu competenta fiecreia,
soluioneaz:
a) cererile de strmutare, pentru motivele prevzute in codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevzute de lege;
c) orice alte cereri prevzute de lege.
Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie soluioneaz si recursurile
declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice
natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaii a fost
ntrerupt in fata curilor de apel.

B)Completul de 9 judectori
Soluioneaz recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instan
de Secia penal a naltei Curi de Casaie si Justiie,precum i alte cauze date in
competenta sa prin lege, precum si ca instan disciplinar.
C) Secii Unite
nalta Curte de Casaie si Justiie se constituie in Secii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) soluionarea, in condiiile prezentei legi, a sesizrilor privind schimbarea
jurisprudenei naltei Curi de Casaie si Justiie;
c) sesizarea Curii Constituionale pentru controlul constituionalitii legilor
nainte de promulgare.
Dac o secie a naltei Curi de Casaie si Justiie considera ca este necesar
sa revin asupra propriei jurisprudene, ntrerupe judecata si sesizeaz Seciile
Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie, care judeca cu citarea prilor din
dosarul a crui judecata a fost ntrerupt. Dup ce Seciile Unite s-au pronunat
asupra sesizrii privind schimbarea jurisprudenei, judecata continua.
La sfritul fiecrui an, nalta Curte de Casaie si Justiie, in Secii Unite,
stabilete cazurile in care este necesar mbuntirea legislaiei si le comunica
ministrului justiiei.
Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie poate ncuviina ca
judectorii sa se informeze la sediul instanelor asupra aspectelor privind
aplicarea corecta si unitar a legii, fcnd cunoscut jurisprudena naltei Curi
de Casaie si Justiie, si sa constate situaii care justifica propuneri de
mbuntire a legislaiei.
Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie
Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie se exercita de preedinte,
vicepreedinte si colegiul de conducere.
Preedintele reprezint nalta Curte de Casaie si Justiie in relaiile
interne si internaionale.
Preedintele, vicepreedintele si 9 judectori, alei pe o perioada de 3 ani
in adunarea general a judectorilor, cu reprezentarea fiecrei secii, constituie
Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie. Cnd se dezbat
probleme economico-financiare si administrative, la edinele colegiului de
conducere participa managerul economic al naltei Curi de Casaie si Justiie,
care are vot consultativ. La edinele colegiilor de conducere pot participa si
preedinii de secii.
Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie are
urmtoarele atribuii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si funcionarea administrativ,
precum si statele de funcii si de personal ale naltei Curi de Casaie si Justiie;
5

b) analizeaz candidaturile depuse pentru funcia de judector la nalta Curte

de Casaie si Justiie si prezint Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
raportul consultativ asupra promovrii in funcia de judector la nalta Curte de
Casaie si Justiie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea si ncetarea din funcie a magistrailor-asisteni;
d) organizeaz si supravegheaz rezolvarea petiiilor, in condiiile legii;
e) propune proiectul de buget al naltei Curi de Casaie si Justiie;
f) exercita alte atribuii prevzute in Regulamentul privind organizarea si
funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie si Justiie.
Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie este prezidat
de ctre preedinte, iar in lipsa acestuia, de ctre vicepreedinte.
Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie se ntrunete
trimestrial sau ori de cte ori este necesar, la convocarea preedintelui naltei
Curi de Casaie si Justiie sau la solicitarea a cel puin 3 dintre membrii si.
Hotrrile Colegiului de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie se
adopta cu votul majoritii membrilor si.
Adunarea general a judectorilor naltei Curi de Casaie si Justiie se
ntrunete pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitii;
b) aprobarea bugetului naltei Curi de Casaie si Justiie, cu avizul consultativ
al Ministerului Finanelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in
condiiile legii.
Completele de judecata
Completele de judecata se compun din 3 judectori ai aceleiai secii.
Dac numrul de judectori necesar formrii completului de judecata nu
se poate asigura, acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii,
desemnai de ctre preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie si
Justiie.
Completul de 9 judectori este prezidat de preedintele sau
vicepreedintele naltei Curi de Casaie si Justiie. In lipsa acestora, completul
poate fi prezidat de un preedinte de secie sau de un judector desemnat in acest
scop de preedintele ori vicepreedintele naltei Curi de Casaie si Justiie.
Completul de 9 judectori se constituie, de regula, din judectori
specializai, in funcie de natura cauzei.
Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie prezideaz Seciile Unite,
Completul de 9 judectori, iar in cadrul seciilor orice complet, cnd participa
la judecata.
In lipsa preedintelui, edinele la care acesta trebuie sa ia parte sunt
prezidate de vicepreedintele instanei sau de un preedinte de secie.
6

Preedinii de secii pot prezida orice complet de judecata din cadrul

seciei, iar ceilali judectori prezideaz prin rotaie.
In cazul in care nalta Curte de Casaie si Justiie judeca in Secii Unite, la
judecata trebuie sa ia parte cel puin doua treimi din numrul judectorilor in
funcie. Decizia poate fi luat numai cu majoritatea voturilor celor prezeni.
Curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judectoriileorganizarea
Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic, in circumscripia
crora funcioneaz mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei
nr. 1 care face parte integrant din prezenta lege.
In cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau, dup caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind
conflicte de munca si asigurri sociale, precum si, in raport cu natura si numrul
cauzelor, secii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic, organizate la nivelul
fiecrui jude si al municipiului Bucureti, si au, de regula, sediul in municipiul
reedina de jude.
In circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate judectoriile din
jude sau, dup caz, din municipiul Bucureti.
In cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind
conflicte de munca si asigurri sociale, precum si, in raport cu natura si numrul
cauzelor, secii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
In domeniile prevzute de art. 36 alin. (3) se pot nfiina tribunale
specializate.
Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic, care pot
funciona la nivelul judeelor si al municipiului Bucureti si au, de regula, sediul
in municipiul reedina de jude.
Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in
domeniile in care se nfiineaz.
Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic, organizate in judee
si in sectoarele municipiului Bucureti, potrivit anexei nr. 1.
Localitile care fac parte din circumscripiile judectoriilor din fiecare
jude se stabilesc prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul judectoriilor se pot
nfiina secii sau complete specializate.
In cadrul judectoriilor se vor organiza secii sau complete specializate
pentru minori si familie i fond funciar( ad. n.).
7

Completele si seciile specializate pentru minori si familie, precum si

tribunalele specializate pentru minori si familie judeca att infraciunile svrite
de minori, cat si infraciunile svrite asupra minorilor.
Cnd in aceeai cauza sunt mai muli inculpati, unii minori si alii majori,
si nu este posibila disjungerea, competenta aparine tribunalului specializat
pentru minori si familie.
Dispoziiile Codului de procedura penal se aplica in mod corespunztor.
Seciile si completele specializate ale curilor de apel si ale instanelor din
circumscripia acestora se nfiineaz, la propunerea colegiilor de conducere ale
fiecrei instane, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Componenta seciilor si completelor specializate se stabilete de colegiul
de conducere al instanei, in raport cu volumul de activitate, inndu-se seama
de specializarea judectorului.
In mod excepional, in situaia in care in cadrul unei secii nu se poate
constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instanei poate
dispune participarea unor judectori de la alte secii.
In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor
deduse judecaii, pentru curile de apel, tribunale si judectorii se pot nfiina
sedii secundare cu activitate permanenta in alte localiti din jude sau in
municipiul Bucureti.
Conducerea instanelor judectoreti
Fiecare instana judectoreasc este condus de un preedinte care
exercita atribuiile manageriale in scopul organizrii eficiente a activitii
acesteia.
Preedinii curilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea,
atribuii de coordonare si control ale administrrii instanei unde funcioneaz,
precum si ale instanelor din circumscripie.
Preedinii judectoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atribuii
de administrare a instanei.
Preedinii curilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite,
iar preedinii tribunalelor au calitatea de ordonator teriar de credite.
Pentru instanele militare, Direcia instanelor militare din cadrul
Ministerului Aprrii este ordonator teriar de credite.
In funcie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curile
de apel, tribunale si tribunale specializate, preedintele poate fi ajutat de 1-2
vicepreedini, iar la judectorii, preedintele poate fi ajutat de un
vicepreedinte.
La Curtea de Apel Bucureti si la Tribunalul Bucureti, preedintele poate
fi ajutat de 1-3 vicepreedini.
Preedinii si vicepreedinii instanelor judectoreti iau msuri pentru
organizarea si buna funcionare a instanelor pe care le conduc si, dup caz, a
8

instanelor din circumscripiile acestora, asigura si verifica respectarea

obligaiilor statutare si a regulamentelor de ctre judectori si personalul auxiliar
de specialitate.
Verificrile efectuate personal de preedini sau vicepreedini ori prin
judectori anume desemnai trebuie sa respecte principiile independentei
judectorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
Atribuiile date prin lege sau prin regulament in competenta preedinilor
sau a vicepreedinilor de instane nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
Preedinii instanelor desemneaz judectorii care urmeaz sa
ndeplineasc, potrivit legii, si alte atribuii dect cele privind activitatea de
judecata.
Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de cte un preedinte de
secie.
In cadrul fiecrei instane judectoreti funcioneaz un colegiu de
conducere, care hotrte cu privire la problemele generale de conducere ale
instanei si ndeplinete atribuiile prevzute la art. 41.
Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numr impar de membri si
au urmtoarea componenta:
- la curile de apel si tribunale: preedintele si 6 judectori, alei pe o perioada de
3 ani in adunarea general a judectorilor;
- la tribunale specializate si judectorii: preedintele si 2 sau 4 judectori, alei
pe o perioada de 3 ani in adunarea general a judectorilor.
In cazul in care la judectorii si tribunale specializate numrul
judectorilor este mai mic de 3, atribuiile colegiului de conducere se exercita de
preedinte.
Hotrrile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritii
membrilor si.
La edinele colegiilor de conducere pot participa si preedinii de secii.
La curile de apel si tribunale, cnd colegiul de conducere dezbate
probleme economico-financiare sau administrative, la edinele acestuia
participa si managerul economic al instanei, cu vot consultativ.
In funcie de problemele supuse dezbaterii, la edinele colegiilor de
conducere ale curilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi
invitai si judectori de la alte instane, care nu au drept de vot.
Membrii alei ai colegiilor de conducere pot fi revocai de adunrile
generale in cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor prevzute de lege.
La instanele judectoreti se organizeaz, anual sau ori de cte ori este
necesar, adunri generale ale judectorilor.
Adunrile generale ale judectorilor se convoac dup cum urmeaz:
a) adunarea general a curii de apel si adunarea general a judectorilor din
circumscripia acesteia - de preedintele curii de apel;
b) adunarea general a tribunalului si adunarea general a judectorilor din
circumscripia acestuia - de preedintele tribunalului;
9

c) adunarea general a tribunalului specializat - de preedintele acestuia;

d) adunarea general a judectorilor - de preedintele judectoriei.
Adunrile generale ale judectorilor se convoac si la solicitarea unei
treimi din numrul judectorilor care fac parte din aceasta.
Adunrile generale ale judectorilor se pot convoca si de ctre Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanei.
Adunrile generale ale judectorilor, prevzute la art. 50 alin. (1), au
urmtoarele atribuii:
a) dezbat activitatea anuala desfurata de instane;
b) aleg, in condiiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaz proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiiei sau
a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaz puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) iniiaz procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, in condiiile prevzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul
Superior al Magistraturii;
h) ndeplinesc alte atribuii prevzute de lege sau regulamente.
Completele de judecata
Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la
nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. Schimbarea
membrilor completelor se face in mod excepional, pe baza criteriilor obiective
stabilite de Regulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti.
Completul de judecata este prezidat, prin rotaie, de unul dintre membrii
acestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in
sistem informatizat.
Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui
complet dect in condiiile prevzute de lege.
Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instan a judectoriei,
tribunalului si curii de apel se judeca in complet format dintr-un judector, cu
excepia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurri sociale.
Apelurile se judeca in complet format din 2 judectori, iar recursurile, in
complet format din 3 judectori, cu excepia cazurilor in care legea prevede
altfel.
In cazul completului format din 2 judectori, dac acetia nu ajung la un
acord asupra hotrrii ce urmeaz a se pronuna, procesul se judeca din nou in
complet de divergenta, in condiiile legii.

10

Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de

judecata, a preedintelui sau a vicepreedintelui instanei, a preedintelui de
secie ori a judectorului din planificarea de permanenta.
Completul pentru soluionarea in prima instan a cauzelor privind
conflictele de munca si asigurri sociale se constituie din 2 judectori si 2
asisteni judiciari.
Asistenii judiciari participa la deliberri cu vot consultativ si semneaz
hotrrile pronunate. Opinia acestora se consemneaz in hotrre, iar opinia
separat se motiveaz.
In cazul in care judectorii care intra in compunerea completului de
judecata nu ajung la un acord asupra hotrrii ce urmeaz a se pronuna,
procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3)
si (4) fiind aplicabile.
Instanele militare
Instanele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureti;
c) Curtea Militar de Apel Bucureti.
Circumscripiile instanelor militare sunt prevzute in anexa nr. 2 care
face parte integrant din prezenta lege.
Instanele militare au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ
propriu.
Instanele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice,
instana poate dispune ca judecata sa se desfoare in alt loc.
Instanele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani,
membri ai unei forte multinaionale, in condiiile in care, potrivit unei convenii
internaionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia
romana.
La edinele de judecata, judectorii si procurorii militari sunt obligai sa
poarte uniforma militar.
Cnd inculpatul este militar activ, preedintele completului de judecata,
precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa fac parte cel
puin din aceeai categorie de grade.
Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai categorie cu gradul
nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
categoria corespunztoare, numit de conductorul parchetului la care este
nregistrat cauza.
In municipiile Bucureti, Cluj-Napoca, Iai si Timioara funcioneaz
tribunale militare.
Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in
competenta lor.
11

Tribunalul militar este condus de un preedinte ajutat de un

vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiile
de conducere fiind formate din preedinte si doi judectori.
In municipiul Bucureti funcioneaz Tribunalul Militar Teritorial
Bucureti.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureti este condus de un preedinte ajutat
de un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor,
colegiul de conducere fiind format din preedinte si doi judectori.
Preedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureti este ordonator tertiar
de credite.
Curtea Militar de Apel funcioneaz in municipiul Bucureti, ca instana
unica, cu personalitate juridic, fiind condus de un preedinte ajutat de un
vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiul
de conducere fiind format din preedinte si doi judectori.
Preedintele Curii Militare de Apel Bucureti este ordonator secundar de
credite.
Ministerul Public
Atribuiile Ministerului Public
Ministerul Public i exercita atribuiile in temeiul legii si este condus de
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie.
Procurorii i desfoar activitatea potrivit principiilor legalitii,
imparialitii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiiei, in
condiiile legii.
Procurorii i exercita funciile in conformitate cu legea, respecta si
protejeaz demnitatea uman si apr drepturile persoanei.
Parchetele sunt independente in relaiile cu instanele judectoreti,
precum si cu celelalte autoriti publice.
Ministerul Public exercita, prin procurori, urmtoarele atribuii:
a) efectueaz urmrirea penal in cazurile si in condiiile prevzute de lege si
participa, potrivit legii, la soluionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaz activitatea de cercetare penal a poliiei
judiciare, conduce si controleaz activitatea altor organe de cercetare penal;
c) sesizeaz instanele judectoreti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit
legii;
d) exercita aciunea civil, in cazurile prevzute de lege;
e) participa, in condiiile legii, la edinele de judecata;
f) exercita cile de atac mpotriva hotrrilor judectoreti, in condiiile
prevzute de lege;

12

g) apr drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse

sub interdicie, ale dispruilor si ale altor persoane, in condiiile legii;
h) acioneaz pentru prevenirea si combaterea criminalitii, sub coordonarea
ministrului justiiei, pentru realizarea unitar a politicii penale a statului;
i) studiaz cauzele care genereaz sau favorizeaz criminalitatea, elaboreaz
si prezint ministrului justiiei propuneri in vederea eliminrii acestora, precum
si pentru perfecionarea legislaiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de deinere preventiv;
k) exercita orice alte atribuii prevzute de lege.
Dispoziiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate
cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
In soluiile dispuse, procurorul este independent, in condiiile prevzute
de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in
cadrul procedurii de verificare a conduitei judectorilor si procurorilor,
intervenia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmririi
penale sau in adoptarea soluiei.
Soluiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de ctre
conductorul parchetului, cnd sunt apreciate ca fiind nelegale. Soluiile
adoptate de conductorii parchetelor pot fi infirmate, motivat, de conductorul
parchetului ierarhic superior.
Lucrrile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in
urmtoarele situaii:
a) suspendarea sau ncetarea calitii de procuror, potrivit legii;
b) in absenta sa, dac exista cauze obiective care justifica urgenta si care
mpiedica rechemarea sa;
c) lsarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul
procedurii de verificare a conduitei judectorilor si procurorilor, msura dispus,
potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonai conductorului parchetului
respectiv.
Conductorul unui parchet este subordonat conductorului parchetului
ierarhic superior din aceeai circumscripie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie, de procurorul general al Parchetului Naional
Anticorupie sau de procurorul general al parchetului de pe lng curtea de apel
asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori
anume desemnai.
Organele de poliie judiciar i desfoar activitatea de cercetare
penal, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind
obligate sa aduc la ndeplinire dispoziiile acestuia.
Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea
informaiilor au obligaia de a pune, de ndat, la dispoziia parchetului
13

competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informaiile, neprelucrate,

deinute in legtura cu svrirea infraciunilor.
Nerespectarea obligaiilor prevzute la alin. (1) si (2) atrage rspunderea
juridic potrivit legii.
Procurorul participa la edinele de judecata, in condiiile legii, si are rol
activ in aflarea adevrului.
Procurorul este liber sa prezinte in instana concluziile pe care le
considera ntemeiate, potrivit legii, innd seama de probele administrate in
cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii
intervenia procurorului ierarhic superior, pentru influenarea in orice forma a
concluziilor.
In procesele penale, la edina de judecata, poate participa procurorul
care a efectuat urmrirea penal sau alt procuror desemnat de conductorul
parchetului.
Procurorul exercita, in condiiile legii, cile de atac mpotriva hotrrilor
judectoreti pe care le considera netemeinice si nelegale.
Ministrul justiiei, cnd considera necesar, din proprie iniiativa sau la
cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra
procurorilor, prin procurori anume desemnai de procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, de
procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie, ori de ministrul justiiei.
Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care
procurorii i ndeplinesc atribuiile de serviciu si in care se desfoar
raporturile de serviciu cu justiiabilii si cu celelalte persoane implicate in
lucrrile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza msurile dispuse de
procuror in cursul urmririi penale si soluiile adoptate.
Ministrul justiiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorului general al
Parchetului Naional Anticorupie informri asupra activitii parchetelor si sa
dea ndrumri scrise cu privire la msurile ce trebuie luate pentru prevenirea si
combaterea eficienta a criminalitii.
Organizarea Ministerului Public
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie coordoneaz
activitatea parchetelor din subordine, ndeplinete atribuiile prevzute de lege,
are personalitate juridic si gestioneaz bugetul Ministerului Public.
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este condus de
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.

14

In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte

de Casaie si Justiie este ajutat de 3 consilieri.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie este ordonator principal de credite.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie reprezint Ministerul Public in relaiile cu celelalte autoriti publice si
cu orice persoane juridice sau fizice, din ara sau din strintate.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie exercita, direct sau prin procurori anume desemnai, controlul asupra
tuturor parchetelor.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie participa la edinele naltei Curi de Casaie si Justiie in Secii Unite,
precum si la orice complet al acesteia, cnd considera necesar.
In cazul imposibilitii de participare, procurorul general deleag pe primadjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul
sau, la edinele naltei Curi de Casaie si Justiie prevzute la alin. (1).
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie desemneaz, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care
participa la edinele Curii Constituionale, in cazurile prevzute de lege.
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie are in structura
secii conduse de procurori efi, care pot fi ajutai de adjunci. In cadrul seciilor
pot funciona servicii si birouri conduse de procurori efi.
In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
funcioneaz Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate
Organizat si Terorism, ca structura specializat in combaterea criminalitii
organizate si terorismului.
Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si
Terorism se ncadreaz cu procurori numii prin ordin al procurorului general
al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de
funcii, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numii in cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat si Terorism procurorii trebuie sa aib o buna pregtire
profesional, o conduita morala ireproabil, o vechime de cel puin 6 ani in
funcia de procuror sau judector si sa fi fost declarai admii in urma interviului
organizat de comisia constituit in acest scop.
La interviu poate participa orice procuror care ndeplinete condiiile
prevzute la alin. (4).
Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale, a capacitii de a
lua decizii si de a-si asuma rspunderea, rezistentei la stres, precum si altor
caliti specifice.

15

La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si activitatea desfurat

de procurori, cunoaterea unei limbi strine si cunotinele de operare pe
calculator.
Comisia prevzut la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, si este
format din 3 procurori din cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat si Terorism. Din comisie pot face parte si specialiti in
psihologie, resurse umane si alte domenii.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie evalueaz, anual, rezultatele obinute de procurorii Direciei de
Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism.
Procurorii numii in cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat si Terorism pot fi revocai prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitrii necorespunztoare a
atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei sanciuni disciplinare.
La data ncetrii activitii in cadrul Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcioneze
potrivit legii.
Atribuiile, competenta, structura, organizarea si funcionarea Direciei de
Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism sunt stabilite
prin lege special.
In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de
pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie emite ordine cu caracter intern.
In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
funcioneaz colegiul de conducere, care hotrte asupra problemelor generale
de conducere ale Ministerului Public.
Colegiul de conducere al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
si Justiie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, prim-adjunctul, si 5 procurori alei in
adunarea general a procurorilor.
Adunarea general a procurorilor Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie se convoac de ctre procurorul general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie, anual sau ori de cte ori este necesar.
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie elaboreaz anual
un raport privind activitatea desfurata, pe care l prezint Consiliului
Superior al Magistraturii si ministrului justiiei, nu mai trziu de luna februarie
a anului urmtor. Ministrul justiiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra
raportului de activitate a Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie.

16

Parchetul Naional Anticorupie

Parchetul Naional Anticorupie este specializat in combaterea
infraciunilor de corupie, potrivit legii, i exercita atribuiile pe ntreg teritoriul
Romniei si funcioneaz pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
Parchetul Naional Anticorupie se organizeaz ca structura autonom in
cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
Parchetul Naional Anticorupie are personalitate juridic si sediul in
municipiul Bucureti.
Parchetul Naional Anticorupie i desfoar activitatea potrivit
principiului legalitii, al imparialitii si al controlului ierarhic.
Parchetul Naional Anticorupie este independent in raport cu instanele
judectoreti si cu parchetele de pe lng acestea, precum si in relaiile cu
celelalte autoriti publice, exercitndu-i atribuiile numai in temeiul legii si
pentru asigurarea respectrii acesteia.
Parchetul Naional Anticorupie este condus de un procuror general,
asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, ajutat de 2 adjunci, asimilai adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie.
In activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie
este ajutat de 2 consilieri, asimilai consilierilor procurorului general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
Procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie este ordonator
principal de credite.
Finanarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului Naional
Anticorupie se asigura de la bugetul de stat.
In cadrul Parchetului Naional Anticorupie funcioneaz colegiul de
conducere, care hotrte asupra problemelor generale de conducere ale acestui
parchet.
Colegiul de conducere al Parchetului Naional Anticorupie este constituit
din procurorul general, unul dintre adjuncii acestuia si 5 procurori alei in
adunarea general a procurorilor.
Adunarea general a procurorilor Parchetului Naional Anticorupie se
convoac de ctre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cte ori
este necesar.
In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
Naional Anticorupie emite ordine cu caracter intern.
In cadrul Parchetului Naional Anticorupie se pot nfiina servicii
teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al
procurorului general al acestui parchet.

17

Sediul serviciilor teritoriale si circumscripia acestora se stabilesc de

procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie, de regula, in localitile
in care i au sediul parchetele de pe lng curile de apel si in raport cu
circumscripiile acestora.
Parchetul Naional Anticorupie se ncadreaz cu procurori numii prin
ordin al procurorului general al Parchetului Naional Anticorupie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de
funcii, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numii in cadrul Parchetului Naional Anticorupie, procurorii
trebuie sa aib o buna pregtire profesional, o conduita morala ireproabila, o
vechime de cel puin 6 ani in funcia de procuror sau judector si sa fi fost
declarai admii in urma unui interviu organizat de comisia constituit in acest
scop.
La interviu poate participa orice procuror care ndeplinete condiiile
prevzute la alin. (2).
Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale, a capacitii de a lua
decizii si de a-si asuma rspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor caliti
specifice.
La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si activitatea desfurat
de procurori, cunoaterea unei limbi strine si cunotinele de operare pe
calculator.
Comisia prevzut la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului
general al Parchetului Naional Anticorupie si este format din 3 procurori de la
Parchetul Naional Anticorupie. Din comisie pot face parte si specialiti in
psihologie, resurse umane si alte domenii.
Procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie evalueaz, anual,
rezultatele obinute de procurorii Parchetului Naional Anticorupie.
Procurorii numii in cadrul Parchetului Naional Anticorupie pot fi
revocai prin ordin al procurorului general al Parchetului Naional Anticorupie,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitrii
necorespunztoare a atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei
sanciuni disciplinare.
La data ncetrii activitii in cadrul Parchetului Naional Anticorupie,
procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul
sa funcioneze potrivit legii.
Atribuiile, competenta, structura, organizarea si funcionarea Parchetului
Naional Anticorupie sunt stabilite prin lege special.
Parchetul Naional Anticorupie elaboreaz anual un raport privind
activitatea desfurat, pe care l prezint Consiliului Superior al Magistraturii
si ministrului justiiei, nu mai trziu de luna februarie a anului urmtor.
Ministrul justiiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de
activitate al Parchetului Naional Anticorupie.

18

Parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale pentru

minori si familie si judectorii
Pe lng fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie
si judectorie funcioneaz un parchet.
Parchetele au sediul in localitile in care i au sediul instanele pe lng
care funcioneaz si au aceeai circumscripie cu acestea.
Parchetele de pe lng curile de apel si parchetele de pe lng tribunale
au personalitate juridic. Parchetele de pe lng tribunalele pentru minori si
familie si parchetele de pe lng judectorii nu au personalitate juridic.
Parchetele de pe lng curile de apel si tribunale au in structura secii, in
cadrul crora pot funciona servicii si birouri. Parchetele de pe lng curile de
apel au in structura si cte o secie pentru minori si familie.
In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe lng
judectorii pot funciona secii maritime si fluviale.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul ministrului justiiei.
In localitile unde funcioneaz sediile secundare ale tribunalelor si
judectoriilor se nfiineaz sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanenta, avnd aceeai circumscripie cu sediile secundare ale instanelor pe
lng care funcioneaz.
Parchetele de pe lng curile de apel sunt conduse de procurori generali.
Parchetele de pe lng tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii
sunt conduse de prim-procurori.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de apel si primprocurorii parchetelor de pe lng tribunale exercita si atribuii de coordonare si
control al administrrii parchetului unde funcioneaz, precum si al parchetelor
din circumscripie.
Prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunalele pentru minori si primprocurorii parchetelor de pe lng judectorii exercita si atribuii de administrare
a parchetului.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de apel au calitatea
de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lng
tribunale au calitatea de ordonatori teriari de credite.
In funcie de volumul de activitate, la parchetele de pe lng curile de
apel si tribunale, procurorul general sau, dup caz, prim-procurorul poate fi
ajutat de 1-2 adjunci, iar la parchetele de pe lng tribunalele pentru minori si
familie si judectorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
La Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti si la Parchetul de pe
lng Tribunalul Bucureti, procurorul general sau, dup caz, prim-procurorul
poate fi ajutat de 1-3 adjunci.
19

Seciile, serviciile si birourile parchetelor de pe lng instane sunt

conduse de procurori efi.
Conductorul fiecrui parchet repartizeaz procurorii pe secii, servicii si
birouri, in funcie de pregtirea, specializarea si aptitudinile acestora.
Conductorul fiecrui parchet repartizeaz dosarele procurorilor, innd
cont de specializarea acestora.
In cadrul parchetelor funcioneaz colegii de conducere, care avizeaz
problemele generale de conducere ale parchetelor.
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lng curi de apel, tribunale,
tribunale pentru minori si familie si judectorii au in componenta procurori care
dein funcii de nivelul celor prevzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de
conducere ale instanelor.
Organizarea parchetelor militare
Pe lng fiecare instana militar funcioneaz un parchet militar. Pe lng
Curtea Militar de Apel Bucureti funcioneaz Parchetul Militar de pe lng
Curtea de Apel Bucureti, pe lng Tribunalul Militar Teritorial Bucureti
funcioneaz Parchetul Militar de pe lng Tribunalul Militar Teritorial
Bucureti, iar pe lng tribunalele militare funcioneaz parchetele de pe lng
tribunalele militare.
Circumscripiile parchetelor militare sunt prevzute in anexa nr. 2 care
face parte integrant din prezenta lege.
Parchetele militare prevzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate
militar, cu indicativ propriu.
Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un
prim-procuror militar adjunct.
Parchetul Militar de pe lng Curtea de Apel Bucureti este condus de un
procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuiile prevzute la art.
63, care se aplica in mod corespunztor.
Parchetele militare efectueaz urmrirea penal in cauzele privind fapte
penale comise de militari romani dislocai pe teritoriul altor state, in cadrul
unor forte multinaionale, in condiiile in care, potrivit unei convenii
internaionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia
romana. Procurorii militari participa la edinele de judecata ce se desfoar
potrivit art. 57.
Parchetele militare dispun de organe de cercetare special puse in
serviciul lor si fata de care exercita atribuiile prevzute la art. 63 lit. b).
Cnd inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaz
urmrirea penal trebuie sa fac parte cel puin din aceeai categorie de grade.
Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai categorie cu gradul
nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
20

categoria corespunztoare, numit de conductorul parchetului la care este

nregistrat cauza.
In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si
Parchetului Naional Anticorupie funcioneaz secii sau servicii de combatere
a infraciunilor svrite de militari care au, fiecare, statut de unitate militar,
cu indicativ propriu.
Pentru prevenirea si combaterea criminalitii, precum si pentru stabilirea
cauzelor care genereaz sau favorizeaz criminalitatea in rndul militarilor,
seciile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
si Justiie si Parchetului Naional Anticorupie organizeaz si desfoar
activiti comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul
Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei si Internelor,
precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.
Organizarea si funcionarea Institutului Naional al Magistraturii
Institutul Naional al Magistraturii este instituia publica cu personalitate
juridic, aflat in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care
realizeaz formarea iniial a judectorilor si procurorilor, formarea
profesional continua a judectorilor si procurorilor in funcie, precum si
formarea formatorilor, in condiiile legii.
Institutul Naional al Magistraturii nu face parte din sistemul naional de
nvmnt si educaie si nu este supus dispoziiilor legale in vigoare cu privire
la acreditarea instituiilor de nvmnt superior si recunoaterea diplomelor.
Institutul Naional al Magistraturii are sediul in municipiul Bucureti.
Institutul Naional al Magistraturii este condus de un consiliu tiinific
format din 13 membri: un judector al naltei Curi de Casaie si Justiie, un
procuror de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, un
judector al Curii de Apel Bucureti, un procuror de la Parchetul de pe lng
Curtea de Apel Bucureti, desemnai de Consiliul Superior al Magistraturii, 3
profesori universitari, recomandai de Facultatea de Drept a Universitii
Bucureti, Facultatea de Drept a Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din Iai si
Facultatea de Drept a Universitii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3
reprezentani alei ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un
reprezentant al auditorilor de justiie, un reprezentant al asociaiilor profesionale
legal constituite ale judectorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului
Naional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si l prezideaz.
Directorul Institutului Naional al Magistraturii si cei doi adjunci ai
acestuia sunt numii de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
Consiliului tiinific al Institutului Naional al Magistraturii, din rndul
personalului de instruire de specialitate juridic al Institutului, al judectorilor si
procurorilor sau al cadrelor didactice din nvmntul superior juridic acreditat
potrivit legii.
21

Directorul Institutului Naional al Magistraturii i cei doi adjunci ai

acestuia sunt numii i revocai de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea
directorului Institutului Naional al Magistraturii i a celor doi adjunci ai
acestuia se face din rndul personalului de instruire de specialitate juridic al
Institutului, al judectorilor i procurorilor sau al cadrelor didactice din
nvmntul superior juridic acreditat potrivit legii.
Durata mandatului membrilor consiliului tiinific este de 3 ani si poate fi
rennoit, cu excepia mandatului reprezentantului auditorilor de justiie, care este
ales pe un an.
Calitatea de membru al consiliului tiinific al Institutului Naional al
Magistraturii este incompatibil cu calitatea de membru al unui partid politic.
Consiliul tiinific al Institutului Naional al Magistraturii propune
proiectul de buget si hotrte asupra problemelor care privesc organizarea si
funcionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituii.
Institutul Naional al Magistraturii este finanat de la bugetul de stat, prin
bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in condiiile legii.
Directorul Institutului Naional al Magistraturii este ordonator secundar de
credite.
Numrul maxim de posturi pentru Institutul Naional al Magistraturii se
stabilete prin hotrre a Guvernului.
Structura organizatoric, statele de funcii si statele de personal ale
Institutului Naional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Personalul de instruire al Institutului Naional al Magistraturii este
asigurat, de regula, din rndul judectorilor si procurorilor in funcie, care pot fi
detaai in condiiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu
avizul consiliului tiinific al Institutului.
Institutul Naional al Magistraturii poate folosi, in condiiile legii, si cadre
didactice din nvmntul juridic superior acreditat potrivit legii, ali specialiti
romani si strini, precum si personal de specialitate juridic prevzut la art. 87
alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicat, pentru desfurarea procesului de
formare profesional.
Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naional al
Magistraturii la plata cu ora se face in funcie de numrul de ore de seminar sau
curs susinute, de indemnizaia bruta lunar a funciei de judector la nalta
Curte de Casaie si Justiie si de norma didactica stabilit conform art. 80 alin.
(2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu
modificrile si completrile ulterioare.
Prin hotrre a Guvernului se pot nfiina, in subordinea Ministerului
Justiiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesional
continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

22

Asistenii judiciari
Asistenii judiciari sunt numii de ministrul justiiei, la propunerea
Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o
vechime in funcii juridice de cel puin 5 ani si care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condiii:
a) au cetenia romana, domiciliul in Romnia si capacitate deplina de
exerciiu;
b) sunt liceniate in drept si dovedesc o pregtire teoretic corespunztoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna
reputaie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea
funciei.
Asistenii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se
supun numai legii.
Dispoziiile legale privind obligaiile, interdiciile si incompatibilitile
judectorilor si procurorilor se aplica si asistenilor judiciari.
Dispoziiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medical gratuita
si gratuitatea transportului, prevzute de lege pentru judectori si procurori, se
aplica si asistenilor judiciari.
Asistenii judiciari depun jurmntul in condiiile prevzute de lege pentru
judectori si procurori.
Numrul total al posturilor de asisteni judiciari si repartizarea posturilor
pe instane, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al
ministrului justiiei.
Asistenii judiciari exercita atribuiile prevzute la art. 55 alin. (2), precum
si alte atribuii prevzute in Regulamentul de ordine interioar al instanelor
judectoreti.
Asistenilor judiciari li se aplica dispoziiile legale privind abaterile si
sanciunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din funcie prevzute de
lege pentru judectori si procurori.
Sanciunile disciplinare se aplica de ctre ministrul justiiei.
mpotriva sanciunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaie,
in termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii, la secia de contencios
administrativ si fiscal a curii de apel in circumscripia creia funcioneaz cel
sancionat. Hotrrea curii de apel este definitiva.
Asistenii judiciari pot fi eliberai din funcie si ca urmare a reducerii
numrului de posturi, in raport cu volumul de activitate al instanei.
Sanciunile aplicate asistenilor judiciari si eliberarea din funcie a
acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justiiei.

23

Prin hotrre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social

si a Ministerului Justiiei, se stabilesc:
a) condiiile, procedura de selecie si de propunere de ctre Consiliul
Economic si Social a candidailor, pentru a fi numii ca asisteni judiciari de
ctre ministrul justiiei;
b) condiiile de delegare, detaare si transfer al asistenilor judiciari.
Magistraii consultani in funcie la data de intrrii in vigoare a prezentei
legi sunt numii de drept in funciile de asisteni judiciari si i continua
activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurri sociale sau, dup caz, al
seciilor sau completelor specializate.
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanelor si al
parchetelor
Toate instanele judectoreti si toate parchetele au in structura
urmtoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relaii publice;
e) biblioteca.
Instanele judectoreti si parchetele pot avea si alte compartimente
stabilite prin regulamentele prevzute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1).
Curile de apel si parchetele de pe lng aceste curi, nalta Curte de
Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si
Parchetul Naional Anticorupie au, de asemenea, in structura un compartiment
de documentare si un compartiment de informatica juridic. Compartimentele
de informatica juridic se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor
specializate, a judectoriilor si a parchetelor de pe lng aceste instane.
Instanele si parchetele militare au in structura si un compartiment de
documente clasificate.
Biroul de informare si relaii publice asigura legturile instanei sau ale
parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea
garantrii transparenei activitii judiciare, in condiiile stabilite de lege.
Conductorul biroului, care ndeplinete si rolul de purttor de cuvnt,
poate fi un judector sau procuror desemnat de preedintele instanei sau, dup
caz, de conductorul parchetului ori un absolvent al unei faculti de jurnalistica
sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii
instanelor sau parchetelor unde funcioneaz.
Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate se face de preedintele instanei sau de procurorul general ori, dup
caz, de prim-procurorul parchetului.
24

La curile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe

lng acestea, compartimentele in care i desfoar activitatea personalul
auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la seciile Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, la seciile Parchetului Naional
Anticorupie, la judectorii si parchetele de pe lng acestea, de grefieri-efi.
Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de
vedere administrativ preedintelui instanei din care face parte si profesional
Direciei de exploatare a tehnologiei informaiei din cadrul Ministerului Justiiei.
Personalul auxiliar de la instanele si parchetele militare, de la seciile
sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie si Parchetului Naional Anticorupie poate proveni si din rndul
militarilor activi.
Grefierii care participa la edinele de judecata sau la efectuarea actelor
de urmrire penal sunt obligai sa efectueze toate consemnrile despre
desfurarea acestora si sa ndeplineasc orice alte nsrcinri din dispoziia si
sub controlul preedintelui completului de judecata sau, dup caz, al
procurorului.
La edinele de judecata, grefierii sunt obligai sa poarte inuta
vestimentara corespunztoare instanei unde funcioneaz. inuta vestimentara
se stabilete prin hotrre a Guvernului si se asigura in mod gratuit.
La edinele de judecata, grefierii militari sunt obligai sa poarte uniforma
militar.
In vederea informatizrii activitii instanelor si parchetelor, preedintele
naltei Curi de Casaie si Justiie, ministrul justiiei, procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz,
procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie iau msuri pentru
dotarea tehnica corespunztoare a acestora.
Numrul informaticienilor se stabilete de ctre preedintele instanei sau,
dup caz, de ctre conductorul parchetului, cu avizul conform al direciei de
specialitate din cadrul Ministerului Justiiei, respectiv al compartimentului
informatic din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
In cazul naltei Curi de Casaie si Justiie si al Parchetului Naional
Anticorupie, avizul prevzut la alin. (2) nu este necesar.
In vederea crerii unui sistem informatic unitar si funcional, instituiile
sistemului judiciar au obligaia de a duce la ndeplinire msurile prevzute in
strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotrre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Justiiei.
Dotarea tehnica necesar informatizrii instanelor militare, a seciei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
ori, dup caz, din cadrul Parchetului Naional Anticorupie, precum si a
parchetelor militare se asigura de Ministerul Aprrii Naionale.

25

Paza instanelor judectoreti si a parchetelor si protecia magistrailor

Paza sediilor instanelor judectoreti si a parchetelor, a bunurilor si
valorilor aparinnd acestora, supravegherea accesului si meninerea ordinii
interioare necesare desfurrii normale a activitii in aceste sedii se asigura, in
mod gratuit, de ctre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.
Numrul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea
prevederilor alin. (1) se stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiiei si ministrului administraiei si internelor, precum si a
preedintelui naltei Curi de Casaie si Justiie.
Activitatea personalului prevzut la alin. (2) este coordonata de
preedintele instanei sau de conductorul parchetului.
Instanele si parchetele militare dispun de poliia militar pus in serviciul
lor de Ministerul Aprrii Naionale, in mod gratuit. Necesarul de personal de
poliie militar va fi stabilit prin hotrre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Justiiei si a Ministerului Aprrii Naionale.
Poliia militar pus in serviciul instanelor si parchetelor militare este
subordonata preedinilor sau prim-procurorilor acestora.
Paza sediilor instanelor si parchetelor militare, a celorlalte spaii folosite
de acestea, a bunurilor si valorilor ce le aparin, supravegherea accesului si
meninerea ordinii interioare necesare desfurrii normale a activitii se
asigura, in mod gratuit, de ctre Poliia Militar.
Numrul personalului necesar pentru fiecare instana sau parchet va fi
stabilit de ministrul justiiei, la propunerea preedintelui Curii Militare de Apel
si a seciei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie.
Poliia Romana si Jandarmeria Romana au obligaia de a acorda sprijinul
necesar, potrivit atribuiilor legale, instanelor si parchetelor militare, seciei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
si din cadrul Parchetului Naional Anticorupie, pentru buna desfurare a
procesului penal, la solicitarea acestora.
Modul de utilizare a personalului de poliie pentru asigurarea proteciei
judectorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului
Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanelor judectoreti si
parchetelor, a bunurilor si valorilor aparinnd acestora, supravegherea accesului
si meninerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol ncheiat ntre nalta
Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, Parchetul Naional Anticorupie sau, dup caz, Ministerul Justiiei si
Ministerul Administraiei si Internelor.

26

Gestiunea economico-financiar si administrativ a instanelor si

parchetelor
Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ
nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, Parchetul Naional Anticorupie, curile de apel, parchetele de
pe lng curile de apel, tribunalele si parchetele de pe lng tribunale au in
structura cte un departament economico-financiar si administrativ, condus de
un manager economic.
Managerul economic este subordonat preedintelui instanei sau, dup
caz, conductorului parchetului in cadrul cruia funcioneaz.
Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul
tribunalelor si parchetelor de pe lng acestea asigura activitatea economic,
financiar si administrativ si pentru tribunalele specializate si judectoriile sau,
dup caz, pentru parchetele din circumscripia lor.
Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic i ordonatorilor de credite pentru
instanele i parchetele militare.
Poate fi numita in funcia de manager economic persoana care a fost
admis la concursul organizat in acest scop de ctre:
a) nalta Curte de Casaie si Justiie, pentru managerul economic al acestei
instane;
b) curile de apel, pentru managerii economici ai curilor de apel si ai
tribunalelor;
c) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, pentru managerul
economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe
lng curi de apel si tribunale;
d) Parchetul Naional Anticorupie, pentru managerul economic al acestui
parchet.
La concursul prevzut la alin. (1) se pot nscrie persoanele care au studii
economice superioare si o vechime in specialitate de minimum 5 ani.
Numirea in funcia de manager economic a persoanelor declarate admise
la concursul prevzut la alin. (1) se face prin ordin al conductorului instanei
sau, dup caz, al conductorului parchetului care organizeaz concursul.
Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si
administrativ este ncadrat de ctre preedintele naltei Curi de Casaie si
Justiie, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie, preedintele
curii de apel sau, dup caz, procurorul general al parchetului de pe lng curtea
de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
Concursul prevzut la alin. (1) si (4) se organizeaz potrivit unui
regulament aprobat de preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie, de
ministrul justiiei, de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte
27

de Casaie si Justiie sau, dup caz, de procurorul general al Parchetului Naional

Anticorupie.
Managerul economic are urmtoarele atribuii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instanei
sau parchetului in cadrul cruia funcioneaz;
b) rspunde pentru gestiunea economico-financiar a instanelor sau
parchetelor fr personalitate juridic din circumscripia instanei sau a
parchetului in cadrul cruia funcioneaz;
c) ndeplinete, pe baza delegrii primite din partea ordonatorilor de credite,
toate atribuiile acestora prevzute de lege;
d) organizeaz elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a
proiectelor de buget anuale, la termenele si in condiiile prevzute de Legea nr.
500/2002 privind finanele publice, cu modificrile si completrile ulterioare;
e) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor instanelor si parchetelor
si ia msuri pentru asigurarea condiiilor materiale in vederea desfurrii
corespunztoare a activitii instanelor si parchetelor;
f) ia msuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru
lucrrile de reparaii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investiii,
urmrete si rspunde de realizarea acestora;
g) organizeaz inerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau
administrarea instanelor ori, dup caz, a parchetelor, precum si a celorlalte
bunuri aflate in patrimoniul acestora;
h) urmrete si rspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la
bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeaz inerea la zi a contabilitii instanei si parchetului din
circumscripia in cadrul creia funcioneaz si controleaz efectuarea corecta a
tuturor operaiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum si
ntocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situaiilor financiare asupra
patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitii nr.
82/1991, republicat;
j) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor instanelor si parchetelor
din circumscripiile in cadrul crora funcioneaz, stabilind msuri pentru
asigurarea condiiilor materiale in vederea desfurrii corespunztoare a
activitii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curenia si paza bunurilor in
sediile instanelor, inclusiv msuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare
tehnice si contabile au calitatea de funcionari publici, avnd drepturile si
obligaiile prevzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor
publici, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare.
Managerii economici si personalul de specialitate din activitatea financiarcontabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au
28

calitatea de funcionari publici, avnd drepturile si obligaiile prevzute de

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu
modificrile si completrile ulterioare.
Preedinii instanelor si conductorii parchetelor pot delega calitatea de
ordonator de credite managerilor economici.
Instanele militare care nu au sediul in municipiul Bucureti si parchetele
de pe lng acestea au in structura un compartiment economico-administrativ.
Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are
urmtoarele atribuii principale:
a) ntocmete documentaia pentru achiziiile publice, serviciile si lucrrile
necesare desfurrii activitii instanelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de ntreinere si uz gospodresc,
mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfurrii optime
a activitii instanelor;
c) asigura ntreinerea si funcionarea cldirilor, instalaiilor tehnico-sanitare
de nclzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curenia si paza bunurilor in sediile instanelor;
e) ntreprinde msuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si
pentru nlturarea consecinelor unor calamitai.
Bugetele instanelor si parchetelor
Activitatea instanelor si parchetelor este finanat de la bugetul de stat.
Bugetul curilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al
judectoriilor este gestionat de Ministerul Justiiei, ministrul justiiei avnd
calitatea de ordonator principal de credite.
Bugetul pentru parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale
specializate si judectorii este gestionat de Parchetul de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie.
Bugetele instanelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul
Aprrii Naionale, ministrul aprrii naionale avnd calitatea de ordonator
principal de credite.
Curile de apel si parchetele de pe lng curile de apel elaboreaz
proiectele de buget anual pentru instanele sau, dup caz, parchetele din
circumscripiile lor.
Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului
Justiiei sau, dup caz, Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Parchetul
Naional Anticorupie i elaboreaz propriile proiecte de buget anual. In bugetul
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sunt cuprinse si
bugetele parchetelor de pe lng celelalte instane judectoreti.
Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului
conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
29

Bugetul naltei Curi de Casaie si Justiie se aproba de adunarea general

a judectorilor acestei curi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor
Publice.
Proiectele de buget anual ale instanelor militare se elaboreaz de Direcia
instanelor militare din cadrul Ministerului Aprrii, iar cele ale parchetelor
militare - de secia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte
de Casaie i Justiie, dup consultarea instanelor, respectiv a parchetelor
militare, i se transmit ordonatorului principal de credite.
Anual, Guvernul Romniei va include in bugetul Ministerului Aprrii
Naionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
Fiecare instana si fiecare parchet se ncadreaz cu numrul necesar de
judectori sau, dup caz, de procurori, precum si cu numrul necesar de personal
auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si
administrativ.
Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie si preedinii curilor de
apel, mpreun cu ministrul justiiei, procurorul general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorul general al
Parchetului Naional Anticorupie analizeaz anual volumul de activitate al
instanelor si parchetelor si, in funcie de rezultatele analizei, iau msuri pentru
suplimentarea sau reducerea numrului de posturi, cu acordul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Numrul maxim de posturi pentru instane si parchete se stabilete prin
hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Pentru nalta Curte de Casaie si Justiie, numrul maxim de posturi se
stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei si a
preedintelui naltei Curi de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Pentru instanele si parchetele militare, numrul maxim de posturi se
aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului aprrii naionale.
n cazul n care buna funcionare a instanelor sau a parchetelor este grav
afectat din cauza numrului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate
pe perioad nedeterminat, potrivit legii, n cazul n care vacantarea posturilor
s-a realizat n urma:
a) numirii n funcii de conducere;
b) numirii ca procuror n cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat i Terorism ori al Direciei Naionale Anticorupie;
c) detarii;
d) alegerii n funcia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) suspendrii din funcie, n temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
f) vacantrii din alte cauze, pe o perioad mai mare de un an.

30

Numrul posturilor vacante temporar care se pot ocupa n cazurile

prevzute la alin. (1) se aprob pentru fiecare instan sau, dup caz, parchet de
Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
Dup ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), n cazul n care
judectorul sau procurorul revine la instana sau parchetul unde a funcionat
anterior, ordonatorul principal de credite este obligat s-i asigure de ndat un
post vacant din fondul de rezerv prevzut la alin. (4) i (5), n cazul n care nu
mai exist posturi vacante la acea instan sau parchet.
Pentru asigurarea posturilor necesare de judector sau procuror la
ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un
fond de rezerv de 50 de posturi de judector i 50 de posturi de procuror.
Numrul posturilor din fondul de rezerv se poate actualiza anual prin hotrre a
Guvernului.
Posturile prevzute la alin. (4) vor fi repartizate instanelor i parchetelor
prin ordin al ministrului justiiei, n situaia n care la instanele sau parchetele
unde judectorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu exist posturi
vacante.
n cazul vacantrii ulterioare a unor posturi la instana sau parchetul
respectiv/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judector sau procuror
repartizate n condiiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantrii, n
fondul de rezerv, iar judectorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post
este considerat ncadrat pe postul care se vacanteaz. Includerea postului
vacantat n fondul de rezerv se constat prin ordin al ministrului justiiei, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, n termen de 15 zile de la
vacantare.
Sumele de bani corespunztoare finanrii posturilor neocupate prevzute
la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfritul fiecrui an calendaristic.
Statele de funcii si de personal pentru curile de apel, tribunale, tribunale
specializate, judectorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiiei.
Statele de funcii si de personal pentru fiecare instana militar si parchet
de pe lng aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiiei, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii si al ministrului aprrii
naionale.
Statele de funcii i de personal pentru fiecare instan militar i parchet
de pe lng aceasta se aprob prin ordin comun al ministrului justiiei i al
ministrului aprrii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008, atribuiile Ministerului Justiiei
referitoare la gestionarea bugetului curilor de apel, al tribunalelor, al
tribunalelor specializate si al judectoriilor vor fi preluate de nalta Curte de
Casaie si Justiie.

31

Dispoziii tranzitorii si finale

Pe lng instanele judectoreti funcioneaz, in condiiile legii,
urmtoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare social si supraveghere;
b) oficiile registrului comerului;
c) alte structuri nfiinate prin lege special.
Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si
financiare necesare pentru buna funcionare a activitii instanelor si
parchetelor.
Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile
judeene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziia naltei
Curi de Casaie si Justiie, a Ministerului Justiiei, a Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie si a Parchetului Naional Anticorupie sediile
necesare bunei funcionari a instanelor judectoreti si a parchetelor.
Drepturile materiale si bneti ale personalului instanelor si parchetelor
militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcionarii
instanelor si parchetelor militare, seciei sau serviciului din cadrul Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si seciei sau serviciului din cadrul
Parchetului Naional Anticorupie se asigura de Ministerul Aprrii Naionale.
Prin Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti se
stabilesc:
a) organizarea administrativ a curilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate si a judectoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, in
vederea asigurrii respectrii principiilor distribuiei aleatorii si continuitii;
c) atribuiile preedinilor, vicepreedinilor, judectorilor inspectori,
preedinilor de secii, ale judectorilor si ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea si modul de desfurare a activitii colegiilor de conducere ale
instanelor judectoreti si a adunrilor generale ale judectorilor;
e) vacanta judectoreasc;
f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile compartimentelor auxiliare
de specialitate;
g) modul de organizare, funcionarea si atribuiile departamentului
economico-financiar si administrativ.
Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti se
elaboreaz de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se
aproba prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Prin Regulamentul de ordine interioar al parchetelor se stabilesc:

32

a) organizarea administrativ a Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie

si Justiie, a Parchetului Naional Anticorupie, a parchetelor de pe lng curile
de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii;
b) atribuiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjuncilor
acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor efi si ale procurorilor,
precum si ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfurare a activitii colegiilor de conducere ale
parchetelor si a adunrilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funciilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcionarea si atribuiile compartimentelor auxiliare
de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile departamentului
economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.
Regulamentul de ordine interioar prevzut la alin. (1) se aproba prin
ordin al ministrului justiiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de
pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, a procurorului general
al Parchetului Naional Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Referirile la Curtea Suprema de Justiie cuprinse in actele normative in
vigoare se considera a fi fcute la nalta Curte de Casaie si Justiie.
Datele la care vor ncepe sa funcioneze tribunalele specializate si
localitile in care i vor desfura activitatea se stabilesc, in mod ealonat, prin
ordin al ministrului justiiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al
Magistraturii.
Dispoziiile prezentei legi privind managerii economici ai instanelor si ai
parchetelor se aplica ncepnd cu 1 iulie 2005.
Funcia de manager economic se echivaleaz cu funcia de director
executiv.
Pana la nceperea funcionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe
lng aceasta instana, cauzele de competenta acestora se soluioneaz de
Tribunalul Bucureti si, respectiv, de Parchetul de pe lng Tribunalul
Bucureti.
Dispoziiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem
informatizat se aplica treptat, aciunea ncheindu-se pana in anul 2007.
Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instanele care nu dispun de
sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in condiiile stabilite prin
Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti.
La data intrrii in vigoare a Legii nr. 247/2005, funciile de judector
inspector si procuror inspector se desfiineaz, iar posturile se transforma in
posturi de judector, respectiv procuror.
Activitile aflate in curs de desfurare ale judectorilor inspectori si
procurorilor inspectori vor fi continuate de judectori sau procurori desemnai de
conductorii instanelor judectoreti sau parchetelor.
33

ANEXA 1
A. JUDECTORIILE, PARCHETELE
REEDINA ALE ACESTORA

SI

LOCALITILE

DE

B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LNG TRIBUNALE SI

LOCALITILE DE REEDINA
C. CURILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LNG CURILE DE
APEL, CIRCUMSCRIPIILE ACESTORA SI LOCALITILE DE
REEDINA

ORDONAN DE URGEN nr. 56 din 27 mai 2009

pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009
Lund n considerare faptul c dispoziiile n vigoare ale Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, prevd accesul procurorilor i judectorilor cu o vechime de cel
puin 6 ani n aceste funcii n cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat i Terorism (DIICOT) i al Direciei Naionale
Anticorupie (DNA) din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
i Justiie, indiferent de nivelul parchetului unde acetia funcioneaz,
avnd n vedere c, ncepnd din anul 2007, un numr mare de procurori
care au activat n cadrul DIICOT i DNA, la data ncetrii activitii n aceste
structuri, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoaterea
gradelor profesionale specifice DIICOT i DNA, fr s fi parcurs procedurile
de concurs n vederea obinerii acestora, iar nalta Curte de Casaie i Justiie a
admis n mod constant asemenea cereri prin hotrri irevocabile,
constatnd c aceast practic judiciar a avut ca efect acordarea gradului
profesional specific Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie
pentru un numr de 350 de procurori care nu au parcurs procedurile de

34

concurs prevzute de lege pentru obinerea acestuia, dintre care unii

funcioneaz la parchete de pe lng judectorii,
n scopul prevenirii pentru viitor a unor asemenea consecine, care conduc la
inechiti profesionale i salariale ntre procurori care lucreaz n cadrul
acelorai parchete, fr a fi urmate procedurile de concurs pentru avansarea n
grad profesional, situaie ce trebuie reglementat de urgen, inechitile fiind
cu att mai mari cu ct numrul procurorilor salarizai cu coeficient maxim va
crete, grevnd bugetul de stat n mod inutil, fapt ce justific situaia
extraordinar a crei reglementare nu poate fi amnat,
n temeiul art. 115 alin. (4) din Constituia Romniei, republicat,
Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan de urgen.
ARTICOL UNIC
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, se completeaz dup cum urmeaz:
1. La articolul 75, dup alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul
(11^1), cu urmtorul cuprins:
"(11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet
unde au dreptul s funcioneze potrivit legii, procurorii care au activat n cadrul
Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i
Terorism i redobndesc gradul profesional de execuie i salarizarea
corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele dobndite ca urmare a
promovrii, n condiiile legii, n timpul desfurrii activitii n cadrul acestei
direciei."
2. La articolul 87, dup alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul
(9^1), cu urmtorul cuprins:
"(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet
unde au dreptul s funcioneze, potrivit legii, procurorii care au activat n
cadrul Direciei Naionale Anticorupie i redobndesc gradul profesional de
execuie i salarizarea corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele
dobndite ca urmare a promovrii, n condiiile legii, n timpul desfurrii
activitii n cadrul direciei."

35

CAP. II - LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004,

privind statutul judectorilor si procurorilor
DISPOZIII GENERALE
Notiuni si principii
Magistratura este activitatea judiciar desfasurata de judectori in scopul
infaptuirii justiiei si de procurori in scopul aprrii intereselor generale ale
societii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertilor cetenilor.
Judectorii numii de Preedintele Romniei sunt inamovibili, in
condiiile prezentei legi.
Judectorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detaare sau
promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendai sau eliberai din funcie in
condiiile prevzute de prezenta lege.
Judectorii sunt independeni, se supun numai legii si trebuie sa fie
impartiati.
Orice persoana, organizaie, autoritate sau instituie este datoare sa
respecte independenta judectorilor.
Procurorii numii de Preedintele Romniei se bucura de stabilitate si sunt
independeni, in condiiile legii.
Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detaare
sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegai, suspendai sau eliberai
din funcie in condiiile prevzute de prezenta lege.
Judectorii si procurorii sunt obligai ca, prin ntreaga lor activitate, sa
asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertile persoanelor, precum
si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu
tuturor participanilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa
respecte Codul deontologic al judectorilor si procurorilor si sa participe la
formarea profesional continua.
Judectorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este
neclara sau incompleta.
Incompatibiliti si interdicii
Funciile de judector, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt
incompatibile cu orice alte funcii publice sau private, cu excepia funciilor
didactice din nvmntul superior, precum si a celor de instruire din cadrul
Institutului Naional al Magistraturii si al colii Naionale de Grefieri, in
condiiile legii.
Judectorii si procurorii sunt obligai sa se abin de la orice activitate
legat de actul de justiie in cazuri care presupun existenta unui conflict ntre
36

interesele lor si interesul public de nfptuire a justiiei sau de aprare a

intereselor generale ale societii, cu excepia cazurilor in care conflictul de
interese a fost adus la cunotina, in scris, colegiului de conducere al instanei
sau conductorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de
interese nu afecteaz ndeplinirea impartiala a atribuiilor de serviciu.
Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni si personalul auxiliar de
specialitate sunt obligai sa dea, anual, o declaraie pe propria rspundere in care
sa menioneze dac soul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv
exercita o funcie sau desfoar o activitate juridic ori activiti de investigare
sau cercetare penal, precum si locul de munca al acestora. Declaraiile se
nregistreaz si se depun la dosarul profesional.
Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni, personalul de specialitate
juridic asimilat magistrailor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligai
sa fac o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, privind
apartenena sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de
securitate, ca poliie politica.
Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii verifica
declaraiile prevzute la alin. (1). Rezultatele verificrilor se ataeaz la dosarul
profesional.
Dispoziiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitii ca poliie politica se aplica in mod corespunztor.
Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni, personalul de specialitate
juridic asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instanelor
judectoreti si parchetelor nu pot fi lucrtori operativi, inclusiv acoperii,
informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii.
Persoanele prevzute la alin. (1) completeaz, anual, o declaraie
autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu
sunt lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai
serviciilor de informaii.
Consiliul Suprem de Aprare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea
Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiiei i libertilor
ceteneti*), realitatea declaraiilor prevzute la alin. (2).
nclcarea dispoziiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcia
detinuta, inclusiv cea de judector sau procuror.
Prin ORDONANA DE URGEN nr. 221 din 23 decembrie 2008,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus
reorganizarea unor ministere, astfel: "Art. 12 - Se nfiineaz Ministerul Justiiei
i Libertilor Ceteneti prin reorganizarea Ministerului Justiiei."
Judectorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfoare activiti de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta
natura;

37

c) sa aib calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere,

administrare sau control la societi civile, societi comerciale, inclusiv bnci
sau alte instituii de credit, societi de asigurare ori financiare, companii
naionale, societi naionale sau regii autonome;
d) sa aib calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judectorii si procurorii pot
fi acionari sau asociai ca urmare a legii privind privatizarea in masa.
Judectorii si procurorii nu pot sa fac parte din partide sau formaiuni
politice si nici sa desfoare sau sa participe la activiti cu caracter politic.
Judectorii si procurorii sunt obligai ca in exercitarea atribuiilor sa se
abin de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor
politice.
Judectorii si procurorii nu i pot exprima public opinia cu privire la
procese aflate in curs de desfurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat
parchetul.
Judectorii si procurorii nu pot sa dea consultaii scrise sau verbale in
probleme litigioase, chiar dac procesele respective sunt pe rolul altor instane
sau parchete dect acelea in cadrul crora i exercita funcia si nu pot ndeplini
orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaz de avocat.
(3) Judectorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in condiiile
prevzute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendenilor si
descendenilor, ale soilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela
lor. Chiar si in asemenea situaii ns judectorilor si procurorilor nu le este
ingaduit sa se foloseasc de calitatea pe care o au pentru a influenta soluia
instanei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar
putea influenta in orice fel soluia.
Judectorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicaii, pot
elabora articole, studii de specialitate, lucrri literare ori tiinifice si pot
participa la emisiuni audiovizuale, cu excepia celor cu caracter politic.
Judectorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau
de ntocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau
internaionale.
Judectorii si procurorii pot fi membri ai societilor tiinifice sau
academice, precum si ai oricror persoane juridice de drept privat fr scop
patrimonial.
Cariera judectorilor si procurorilor
Admiterea in magistratura si formarea profesional iniial a
judectorilor si procurorilor
Admiterea in magistratura a judectorilor si procurorilor se face prin
concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.
38

Admiterea in magistratura si formarea profesional iniial in vederea

ocuprii funciei de judector si procuror se realizeaz prin Institutul Naional al
Magistraturii.
Admiterea la Institutul Naional al Magistraturii se face cu respectarea
principiilor transparenei si egalitii, exclusiv pe baza de concurs.
La concursul pentru admiterea la Institutul Naional al Magistraturii se
poate nscrie persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) are cetenia romana, domiciliul in Romnia si capacitate deplina de
exerciiu;
b) este licentiata in drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
d) cunoate limba romana;
e) este apt, din punct de vedere medical i psihologic, pentru exercitarea
funciei. Comisia medical se numete prin ordin comun al ministrului justiiei i
libertilor ceteneti i al ministrului sntii. Taxele examenului medical
pentru candidaii declarai admii se suport din bugetul Institutului Naional al
Magistraturii.
Concursul de admitere se organizeaz anual la data si locul stabilite de
Institutul Naional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al
Magistraturii. Data, locul, modul de desfurare a concursului de admitere si
numrul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe
cea a Institutului Naional al Magistraturii, cu cel puin 60 de zile nainte de data
stabilit pentru concurs.
Datele prevzute la alin. (1) se aduc la cunotina si printr-un comunicat
care se publica in trei cotidiene centrale.
Pentru nscrierea la concursul prevzut la alin. (1), candidatul pltete o
taxa al carei cuantum se stabilete prin hotrre a Consiliului Superior al
Magistraturii, in funcie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
Consiliul Superior al Magistraturii stabilete in fiecare an numrul de
cursani, in funcie de posturile de judectori si procurori vacante, precum si de
cele care vor fi nfiinate.
Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de
soluionare a contestaiilor sunt numite prin hotrre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naional al Magistraturii. Verificarea
dosarelor candidailor si ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 14 alin. (2) se
realizeaz de comisia de admitere.
Rezultatele concursului se afieaz la sediul Institutului Naional al
Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii si pe cea a Institutului Naional al Magistraturii.
Candidaii nemulumii de rezultatele concursului pot formula contestaii
in termen de 3 zile de la afiare la comisia de soluionare a contestaiilor.
Aceasta le va soluiona in termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluionare a
39

contestaiilor este irevocabil, dispoziiile alin. (6) fiind aplicabile in mod

corespunztor.
Cursanii Institutului Naional al Magistraturii au calitatea de auditori de
justiie.
Formarea profesional iniial in cadrul Institutului Naional al
Magistraturii consta in pregtirea teoretic si practica a auditorilor de justiie
pentru a deveni judectori sau procurori.
Durata cursurilor de formare profesional a auditorilor de justiie este de
2 ani. Dup primul an de cursuri, auditorii de justiie opteaz, in ordinea
mediilor si in raport cu numrul posturilor, pentru funcia de judector sau
procuror.
In perioada cursurilor, auditorii de justiie efectueaz stagii de practica in
cadrul instanelor judectoreti si al parchetelor, asista la edinele de judecata si
la activitatea de urmrire penal, pentru a cunoate in mod direct activitile pe
care le desfoar judectorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate.
Programul de formare profesional a auditorilor de justiie se aproba de
Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naional al
Magistraturii.
Auditorii de justiie beneficiaz de o bursa avnd caracterul unei
indemnizaii lunare corespunztoare funciei de judector stagiar si procuror
stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
Bursa auditorilor de justiie prevzut la alin. (1) are natura si regimul
juridic al unui drept salarial si se stabilete pe baza indemnizaiei brute
prevzute de lege pentru judectorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula
retinerile pentru obinerea indemnizaiei nete, urmnd a se vira obligaia
angajatorului si a asigurailor la asigurrile sociale de stat, precum si obligaia
angajatorului si a asigurailor privind contribuia la asigurrile sociale de
sntate. Auditorii de justiie beneficiaz de indemnizaie si in perioada
vacantelor.
Indemnizaiile auditorilor de justiie se pltesc din fondul prevzut in
bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
Auditorii de justiie beneficiaz de drepturile prevzute de art. 79 alin. (4)
si (5), care se aplica in mod corespunztor.
Perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justiie, dac a
promovat examenul de absolvire a Institutului Naional al Magistraturii,
constituie vechime in funcia de judector sau procuror.
Prevederile alin. (1)-(3) si (5) se aplica si auditorilor de justiie provenii
din alte tari, pe baza nelegerilor ncheiate cu ministerele de justiie din rile
respective.
Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiie de la ndatoririle ce le
revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naional al Magistraturii se
sancioneaz disciplinar.
Constituie abateri disciplinare:
40

a) desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea

convingerilor politice in exercitarea atribuiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de
conducere al Institutului Naional al Magistraturii, precum si fata de persoanele
cu care intra in contact in perioada efecturii stagiului;
c) absentele nemotivate de la cursuri, dac acestea depesc 8 ore ntr-o luna.
Sanciunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) diminuarea bursei proporional cu numrul absentelor nemotivate, dac
acestea depesc 8 ore ntr-o luna;
d) exmatricularea din Institutul Naional al Magistraturii.
Avertismentul se aplica, in scris, de directorul Institutului Naional al
Magistraturii si poate fi contestat la consiliul tiinific al institutului.
Sanciunile prevzute la alin. (3) lit. b), c) si d) se apica de Consiliul
tiinific al Institutului Naional al Magistraturii.
Hotrrile consiliului tiinific prevzute la alin. (5) pot fi atacate la
instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.
In cazul exmatricularii din Institutul Naional al Magistraturii, cel
sancionat este obligat sa restituie indemnizaia si cheltuielile de colarizare.
Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanciunilor
disciplinare se stabilete prin Regulamentul Institutului Naional al
Magistraturii.
Dup ncheierea cursurilor in cadrul Institutului Naional al Magistraturii,
auditorii de justiie susin un examen de absolvire, constnd in probe teoretice si
practice, prin care se verifica nsuirea cunotinelor necesare exercitrii funciei
de judector sau de procuror.
Auditorii de justiie care au promovat examenul prevzut la alin. (1) vor
fi numii, potrivit legii, de regula, in funciile pentru care au optat dup primul
an de cursuri in cadrul Institutului Naional al Magistraturii.
Auditorii de justiie care nu promoveaz examenul de absolvire se pot
prezenta nc o data pentru susinerea acestuia la urmtoarea sesiune organizat
de Institutul Naional al Magistraturii. In cazul in care auditorul de justiie nu se
prezint, in mod nejustificat, la examen sau nu promoveaz examenul in a doua
sesiune, el nu poate fi numit ca judector sau procuror si este obligat sa restituie
bursa si cheltuielile de colarizare.
Absolvenii Institutului Naional al Magistraturii sunt obligai sa
ndeplineasc timp de 6 ani funcia de judector sau de procuror.
In cazul in care un absolvent al Institutului Naional al Magistraturii este
eliberat din funcie nainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori
din motive care ii sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de
justiie si cheltuielile de colarizare efectuate cu formarea sa, proporional cu
timpul rmas pana la mplinirea termenului prevzut la alin. (1).
41

n perioada dintre data promovrii examenului de absolvire i data

numirii n funcia de judector sau procuror stagiar, absolvenii Institutului
Naional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc
indemnizaia lunar corespunztoare funciei de auditor de justiie. Drepturile
salariate se suport din bugetul Institutului Naional al Magistraturii.
Judectorii stagiari si procurorii stagiari
Judectorii stagiari si procurorii stagiari sunt numii in funcie de ctre
Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obinut prin
nsumarea celor trei medii de la sfritul fiecrui an de studiu si de la examenul
de absolvire a Institutului Naional al Magistraturii.
Perioada cuprins ntre promovarea examenului de absolvire i numirea
de ctre Consiliul Superior al Magistraturii n funcia de judector sau procuror
stagiar, precum i perioada n care o persoan a avut calitatea de judector sau
procuror stagiar, dac a promovat examenul de capacitate prevzut de art. 25,
constituie vechime n funcia de judector sau procuror.
Judectorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numii in funcie numai la
judectorii sau, dup caz, la parchetele de pe lng acestea.
Judectorii stagiari se bucura de stabilitate.
Durata stagiului este de 1 an.
In perioada stagiului, judectorii si procurorii sunt obligai sa continue
formarea profesional, sub coordonarea unui judector sau procuror anume
desemnat de preedintele judectoriei sau, dup caz, de prim-procurorul
parchetului de pe lng aceasta instanta.
Conducerea instanelor si a parchetelor este obligat sa asigure toate
condiiile pentru buna desfurare a stagiului.
Judectorii stagiari judeca:
a) cererile privind pensiile de ntreinere, cererile privind nregistrrile si
rectificrile in registrele de stare civil, cererile privind popririle, ncuviinarea
executrii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor msuri
asiguratorii;
b) litigiile patrimoniale avnd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea
unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depete 100
milioane lei (10 mii lei RON);
c) plngerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraveniilor si de
aplicare a sanciunilor contravenionale;
d) somaia de plata;
e) reabilitarea;
f) constatarea interveniei amnistiei ori graierii;
g) infraciunile prevzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura
penal.

42

Procurorii stagiari au dreptul sa pun concluzii in instanta, sa efectueze

si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de
stabilitate.
Soluiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii
coordoneaz.
Judectorul sau procurorul care rspunde de coordonarea judectorilor
stagiari sau, dup caz, a procurorilor stagiari ntocmete trimestrial un referat de
evaluare individual privind nsuirea cunotinelor practice specifice activitii
de judector sau de procuror.
In vederea prezentrii la examenul de capacitate, ultimul referat de
evaluare individual cuprinde avizul consultativ al preedintelui curii de apel
sau al procurorului general al parchetului de pe lng aceasta.
Dup ncheierea perioadei de stagiu, judectorii si procurorii stagiari sunt
obligai sa se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care judectorul
stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este
obligat sa se prezinte la sesiunea urmtoare.
Lipsa nejustificat de la examenul de capacitate sau respingerea
candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitii de judector stagiar sau de
procuror stagiar. In aceasta situaie, judectorul sau procurorul stagiar este
obligat sa restituie bursa de auditor de justiie si cheltuielile de colarizare
efectuate pentru formarea sa profesional.
Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de
capacitate poate susine acest examen dac de la ncheierea stagiului pana la data
fixat pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziiile alin. (2) se
aplica in mod corespunztor.
Dup trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevzute la alin. (3) sunt
obligate sa efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
Examenul de capacitate al judectorilor stagiari si al procurorilor stagiari
se organizeaz anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul
Institutului Naional al Magistraturii.
La examenul de capacitate prevzut la alin. (1) particip judectorii
stagiari i procurorii stagiari, precum i personalul de specialitate juridic
asimilat judectorilor i procurorilor din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, Institutului Naional al Magistraturii, Ministerului Public i al
Ministerului Justiiei i Libertilor Ceteneti.
Data, locul si modul de desfurare a examenului de capacitate se
publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a III-a, precum si pe pagina de
Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului Naional al
Magistraturii si se comunica instanelor judectoreti si parchetelor de pe lng
acestea, cu cel puin 90 de zile nainte de data stabilit pentru examenul de
capacitate.
Cererile de nscriere la examenul de capacitate, nsoite de referatele de
evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul
43

de capacitate al judectorilor stagiari si al procurorilor stagiari, se depun la

Consiliul Superior al Magistraturii in termen de 60 de zile de la publicarea datei
examenului.
Comisia pentru examenul de capacitate al judectorilor si comisia pentru
soluionarea contestaiilor sunt alctuite din judectori de la nalta Curte de
Casaie si Justiie, judectori de la curile de apel si formatori din Institutul
Naional al Magistraturii, numii prin hotrre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naional al Magistraturii.
Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si comisia pentru
soluionarea contestaiilor sunt alctuite din procurori de la Parchetul de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie, procurori de la parchetele de pe lng
curile de apel si formatori din Institutul Naional al Magistraturii, numii prin
hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naional al Magistraturii.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunotinelor teoretice si
practice prin probe scrise si orale.
Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituionale ale
statului de drept, instituiile de baza ale dreptului, organizarea judiciar si Codul
deontologic al judectorilor si procurorilor. La susinerea probelor orale
participa cel puin 3 membri ai comisiilor prevzute la art. 27.
Probele cu caracter practic constau in soluionarea de spete si ntocmirea
de acte judiciare, distincte pentru judectori si procurori, in funcie de specificul
activitii acestora.
n cazul personalului de specialitate juridic asimilat judectorilor i
procurorilor, probele cu caracter practic constau n ntocmirea de lucrri
specifice activitii desfurate n cadrul instituiilor la care funcioneaz.
Rezultatele examenului de capacitate se nscriu in tabelul de clasificare a
candidailor, care se afieaz la sediul Institutului Naional al Magistraturii si se
publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a
Institutului Naional al Magistraturii.
Contestaiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se
trimit la Institutul Naional al Magistraturii, in termen de 72 de ore de la afiarea
rezultatelor, de ctre candidai, curile de apel sau parchetele de pe lng acestea.
Contestaiile se soluioneaz in termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluionare
a contestaiilor este irevocabil, dispoziiile alin. (1) fiind aplicabile in mod
corespunztor.
Notarea la probele orale este definitiva.
Dup ntocmirea tabelului de clasificare a candidailor, Consiliul Superior
al Magistraturii valideaz examenul de capacitate, in prima edina care urmeaz
afirii rezultatelor.
Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte,
examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate

44

condiiile prevzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului

sau ca exista dovada svririi unor fraude.
Dup validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante
de la judectorii si parchetele de pe lng aceste instane se publica de ndat,
separat pentru judectori si procurori, in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a
III-a, si se afieaz la sediile instanelor si parchetelor, prin grija Consiliului
Superior al Magistraturii.
Candidaii declarai admii la examenul de capacitate au dreptul, in
ordinea mediilor, sa-si aleag posturile, in termen de 15 zile libere de la
publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a III-a.
Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului in
termenul prevzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de ctre Consiliul
Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat
demisie.
La medii egale are prioritate la alegerea postului, in urmtoarea ordine,
candidatul care funcioneaz la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel
care are o vechime mai mare in magistratura.
Repartizarea pe posturi se afieaz la sediul Consiliului Superior al
Magistraturii, al instanelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate
si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
In circumscripiile instanelor si parchetelor unde o minoritate naionala
are o pondere de cel puin 50% din numrul locuitorilor, la medii egale, au
prioritate candidaii cunosctori ai limbii acelei minoriti.
Numirea judectorilor si procurorilor
Judectorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt
numii de Preedintele Romniei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validrii
examenului de capacitate.
Preedintele Romniei poate refuza o singura data numirea judectorilor
si procurorilor prevzui la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de ndat
Consiliului Superior al Magistraturii.
In situaia in care Consiliul Superior al Magistraturii susine propunerea
iniial, are obligaia sa motiveze opiunea si sa o comunice de ndat
Preedintelui Romniei.
In perioada dintre data validrii examenului de capacitate si data intrrii
in vigoare a actului de numire de ctre Preedintele Romniei, judectorii si
procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul
corespunztor funciei imediat superioare celei de judector sau procuror stagiar.

45

Poate fi numita judector sau procuror militar persoana care

ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru intrarea in magistratura, dup
dobndirea calitii de ofier activ in cadrul Ministerului Aprrii Naionale.
Verificrile pentru chemarea n cadrele active ale armatei, cu privire la
persoana care ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru a fi numit
judector sau procuror militar, se fac de structura abilitat din Ministerul
Aprrii Naionale, care asigur managementul funciilor militare la nivelul
instanelor i parchetelor militare.
Pot fi numii in magistratura, pe baza de concurs, dac ndeplinesc
condiiile prevzute la art. 14 alin. (2), persoanele care au ndeplinit funcia de
judector, procuror si care si-au ncetat activitatea din motive neimputabile,
personalul de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin. (1), avocaii, notarii,
asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au ndeplinit funcii de
specialitate juridic in aparatul Parlamentului, Administraiei Prezideniale,
Guvernului, Curii Constituionale, Avocatului Poporului, Curii de Conturi sau
al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din nvmntul juridic superior
acreditat, cu o vechime in specialitate de cel puin 5 ani, precum si magistraiiasisteni la nalta Curte de Casaie si Justiie cu o vechime de cel puin 5 ani si
care si-au ncetat activitatea din motive neimputabile.
Pot fi numii n magistratur, pe baz de concurs, dac ndeplinesc
condiiile prevzute la art. 14 alin. (2), fotii judectori i procurori care i-au
ncetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridic
prevzut la art. 87 alin. (1), avocaii, notarii, asistenii judiciari, consilierii
juridici, personalul de probaiune cu studii superioare juridice, ofierii de poliie
judiciar cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice,
persoanele care au ndeplinit funcii de specialitate juridic n aparatul
Parlamentului, Administraiei Prezideniale, Guvernului, Curii Constituionale,
Avocatului Poporului, Curii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din
Institutul de Cercetri Juridice al Academiei Romne i Institutul Romn pentru
Drepturile Omului, cadrele didactice din nvmntul juridic superior
acreditat, precum i magistraii-asisteni de la nalta Curte de Casaie i
Justiie, cu o vechime n specialitate de cel puin 5 ani.
Concursul prevzut la alin. (1) se organizeaz anual sau ori de cte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naional al
Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judectorii si parchetele
de pe lng acestea.
In termen de cel mult 30 de zile de la data validrii concursului prevzut
la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preedintelui Romniei
numirea in funcia de judector sau, dup caz, de procuror a candidailor admii.
Dispoziiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunztor.
Persoanele care au ndeplinit funcia de judector sau procuror cel puin
10 ani si care si-au ncetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite,
fr concurs, in funcia de judector sau procuror.
46

Persoanele prevzute la alin. (5) pot fi numite la instane sau parchete de

acelai grad cu cele unde au funcionat, cu excepia naltei Curi de Casaie si
Justiie.
Persoanele care au ndeplinit funcia de magistrat-asistent la nalta
Curte de Casaie si Justiie cel puin 10 ani si care si-au ncetat activitatea din
motive neimputabile, precum si avocaii cu o vechime in profesie de cel puin 10
ani pot fi numite, fr concurs, la judectorii sau parchetele care funcioneaz
pe lng acestea.
Persoanele care ndeplinesc condiia de la alin. (5) si (7) prin cumularea
vechimii in funcia de judector, procuror sau in profesia de avocat pot fi numite
judector sau procuror, fr concurs, la instane sau parchete de acelai grad cu
cele unde au funcionat, cu excepia naltei Curi de Casaie si Justiie.
In vederea numirii in funcia de judector sau procuror, persoanele
prevzute la alin. (5), (7) si (8) vor susine un interviu in fata sectiei
corespunztoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a fi numite in funcia de judector sau procuror, persoanele
prevzute la alin. (5), (7) si (8) trebuie sa ndeplineasc si condiiile prevzute de
art. 14 alin. (2).
Persoanele care au ndeplinit funcia de judector sau procuror cel puin
10 ani i care i-au ncetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fr
concurs, n funcia de judector sau procuror.
Persoanele prevzute la alin. (10^1) pot fi numite la instane sau parchete
de acelai grad cu cele unde au funcionat, cu excepia naltei Curi de Casaie i
Justiie.
Persoanele care au ndeplinit funcia de magistrat-asistent la nalta Curte
de Casaie i Justiie cel puin 10 ani i care i-au ncetat activitatea din motive
neimputabile, precum i avocaii, consilierii juridici, notarii i profesorii
universitari de specialitate juridic cu o vechime n profesie de cel puin 10 ani
pot fi numite, fr concurs, la judectorii sau parchetele care funcioneaz pe
lng acestea.
Persoanele care ndeplinesc condiia de la alin. (10^1) i (10^3) prin
cumularea vechimii n funcia de judector, procuror sau n profesia de avocat
pot fi numite judector ori procuror, fr concurs, la instane sau parchete de
acelai grad cu cele unde au funcionat, cu excepia naltei Curi de Casaie i
Justiie.
Persoanele prevzute la alin. (10^1) i (10^3) pot fi numite judector sau
procuror sub condiia ca cererea de admitere n magistratur s fie formulat cu
10 ani nainte de mplinirea vrstei de pensionare.
n vederea numirii n funcia de judector sau procuror, persoanele
prevzute la alin. (10^1), (10^3) i (10^4) vor susine un interviu n faa seciei
corespunztoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Criteriile vor fi
stabilite prin hotrre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii n termen

47

de 30 de zile de la intrarea n vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonane

de urgen.
Pentru a fi numite n funcia de judector sau procuror, persoanele
prevzute la alin. (10^1), (10^3) i (10^4) trebuie s ndeplineasc i condiiile
prevzute la art. 14 alin. (2).
Preedintele Romniei poate refuza o singura data numirea judectorilor
si procurorilor prevzui la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de ndat
Consiliului Superior al Magistraturii.
In situaia in care Consiliul Superior al Magistraturii susine propunerea
iniial, are obligaia sa motiveze opiunea si sa o comunice de ndat
Preedintelui Romniei.
Dup numirea in funcia de judector sau procuror, persoanele prevzute
la alin. (1), (5), (7) si (8) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un
curs de formare profesional in cadrul Institutului Naional al Magistraturii care
va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
Dup numirea n funcia de judector sau procuror, persoanele prevzute
la alin. (1) sunt obligate s urmeze, pe o perioad de 6 luni, un curs de formare
profesional n cadrul Institutului Naional al Magistraturii, care va cuprinde n
mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
Persoanele numite n condiiile prezentului articol nu pot fi delegate,
detaate, transferate i nu pot promova la alte instane sau parchete timp de cel
puin 3 ani de la numirea n funcie.
Judectorii Curii Constituionale care, la data numirii, aveau funcia de
judector sau de procuror au dreptul, la ncetarea mandatului, sa revin la postul
deinut anterior.
nainte de a ncepe sa-si exercite funcia, judectorii si procurorii depun
urmtorul jurmnt: "Jur sa respect Constituia si legile tarii, sa apar
drepturile si libertile fundamentale ale persoanei, sa-mi ndeplinesc
atribuiile cu onoare, constiinta si fr partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeus"
Referirea la divinitate din formula jurmntului se schimba potrivit credinei
religioase a judectorilor si procurorilor si este facultativ.
Refuzul depunerii jurmntului atrage, de drept, nulitatea numirii in
funcie.
Jurmntul se depune in edina solemna, in fata judectorilor instanei
sau, dup caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judectorul sau
procurorul, dup citirea actului de numire.
Depunerea jurmntului se consemneaz ntr-un proces-verbal, care se
semneaz de conductorul instanei sau, dup caz, al parchetului si de 2 dintre
judectorii sau procurorii prezeni, precum si de cel care a depus jurmntul.
Depunerea jurmntului nu este necesar in cazul transferului sau al
promovrii judectorului ori procurorului in alta funcie.

48

Formarea profesional continua si evaluarea periodic a judectorilor

si procurorilor
Formarea profesional continua a judectorilor si procurorilor constituie
garania independentei si imparialitii in exercitarea funciei.
Formarea profesional continua trebuie sa in seama de dinamica
procesului legislativ si consta, in principal, in cunoaterea si aprofundarea
legislaiei interne, a documentelor europene si internaionale la care Romnia
este parte, a jurisprudenei instanelor judectoreti si a Curii Constituionale,
a jurisprudenei Curii Europene a Drepturilor Omului si a Curii de Justiie a
Comunitilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, in
abordarea multidisciplinara a instituiilor cu caracter de noutate, precum si in
cunoaterea si aprofundarea unor limbi strine si operarea pe calculator.
Responsabilitatea pentru formarea profesional continua a judectorilor si
procurorilor revine Institutului Naional al Magistraturii, conductorilor
instanelor sau parchetelor la care acetia i desfoar activitatea, precum si
fiecrui judector si procuror, prin pregtire individual.
Judectorii si procurorii participa, cel puin o data la 3 ani, la programe
de formare profesional continua organizate de Institutul Naional al
Magistraturii, de instituii de nvmnt superior din ara sau din strintate ori
la alte forme de perfecionare profesional.
Judectorii si procurorii au obligaia de a urma in cadrul programelor de
formare profesional continua un curs intensiv pentru nvarea sau
aprofundarea unei limbi strine si un curs intensiv pentru iniierea sau
aprofundarea cunotinelor de operare pe calculator organizate de Institutul
Naional al Magistraturii sau de instanele judectoreti sau parchete, de instituii
de nvmnt superior din ara sau din strintate, precum si de alte instituii de
specialitate.
Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea
Institutului Naional al Magistraturii, programul de formare profesional
continua a judectorilor si procurorilor.
Formarea profesional continua a judectorilor si procurorilor se
realizeaz innd seama de necesitatea specializrii lor.
Cheltuielile de cazare i mas ale judectorilor, procurorilor, personalului
de specialitate juridic asimilat judectorilor i procurorilor, auditorilor de
justiie, personalului de instruire prevzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, care particip la activitile de formare profesional continu
organizate de Institutul Naional al Magistraturii, se suport din bugetul acestei
instituii.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevzute la alin. (1) se stabilete prin
decizie a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Naional al Magistraturii.
49

Cheltuielile de transport ale judectorilor, procurorilor, personalului de

specialitate juridic asimilat judectorilor i procurorilor, care particip la
activitile de formare profesional continu organizate de Institutul Naional al
Magistraturii, se suport din bugetul instituiilor unde ndeplinesc funcia de
baz.
Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiie i ale personalului de
instruire al Institutului Naional al Magistraturii, care particip la activitile de
formare profesional continu organizate de Institutul Naional al Magistraturii,
se suport din bugetul acestei instituii.
Judectorii, procurorii, personalul de specialitate juridic asimilat
judectorilor i procurorilor, auditorii de justiie, precum i personalul de
instruire care particip la activitile de formare organizate de Institutul Naional
al Magistraturii nu beneficiaz de diurn de delegare de la instituiile unde
ndeplinesc funcia de baz.
Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului tiinific al Institutului
Naional al Magistraturii care nu au domiciliul n municipiul Bucureti se
suport din bugetul Institutului Naional al Magistraturii.
In cadrul fiecrei curi de apel si in cadrul fiecrui parchet de pe lng
curtea de apel se organizeaz periodic activiti de formare profesional
continua, constnd in consultri, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde,
cu participarea Institutului Naional al Magistraturii. Tematica acestora se
aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
Cheltuielile aferente organizrii activitilor prevzute la alin. (1),
inclusiv cele privind cazarea, masa i transportul personalului de instruire i al
participanilor, se suport din bugetul curii de apel sau, dup caz, al parchetului
de pe lng curtea de apel.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevzute la alin. (1^1) se stabilete prin
ordin al ministrului justiiei i libertilor ceteneti*), respectiv al procurorului
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevzute la alin. (1^1) se stabilete prin
ordin al ministrului justiiei i libertilor ceteneti, respectiv al procurorului
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.
Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care particip la
activitile prevzute la alin. (1) se suport din bugetul curii de apel sau, dup
caz, al parchetului de pe lng curtea de apel. Dispoziiile art. 108 alin. (3) din
Legea nr. 304/2004, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, se
aplic n mod corespunztor.
Judectorii, procurorii, precum i personalul de instruire care particip la
activitile prevzute la alin. (1) nu beneficiaz de diurn de delegare de la
instituiile unde ndeplinesc funcia de baz.
Preedintele curii de apel sau, dup caz, procurorul general al parchetului
de pe lng curtea de apel desemneaz judectorii, respectiv procurorii, care
rspund de organizarea activitii de formare profesional continua a
50

judectorilor si procurorilor de la curtea de apel si instanele din circumscripia

acesteia, respectiv de la parchetul de pe lng curtea de apel si parchetele
subordonate.
Pentru verificarea ndeplinirii criteriilor de competenta profesional si de
performanta judectorii si procurorii sunt supui la fiecare 3 ani unei evaluri
privind eficienta, calitatea activitii si integritatea, obligaia de formare
profesional continua si absolvirea unor cursuri de specializare, iar in cazul
judectorilor si procurorilor numii in funcii de conducere, si modul de
ndeplinire a atribuiilor manageriale.
Prima evaluare a judectorilor si procurorilor se face la 2 ani de la
numirea in funcie.
Evaluarea prevzut la alin. (1) se face de comisii constituite prin
hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judectori si
procurori, formate din preedintele instanei sau, dup caz, conductorul
parchetului, sectiei sau direciei din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte
de Casaie si Justiie sau Parchetului Naional Anticoruptie, precum si din 2
judectori sau procurori desemnai de colegiul de conducere.
Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direciei de
Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism si
Parchetului Naional Anticoruptie fac parte si procurorul general al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si, respectiv, procurorul general al
Parchetului Naional Anticoruptie care rspund direct de performanele acestor
structuri.
Criteriile de evaluare a activitii profesionale a judectorilor si
procurorilor sunt prevzute in anexa*) care face parte integrant din prezenta
lege.
Regulamentul privind evaluarea activitii profesionale a judectorilor si
procurorilor se aproba prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin raportul de evaluare a activitii profesionale a judectorului sau
procurorului ntocmit de comisiile prevzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate
acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfctor" sau
"nesatisfctor".
Judectorii sau procurorii nemulumii de calificativul acordat pot face
contestaie la secia corespunztoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in
termen de 30 de zile de la comunicare.
In soluionarea contestaiei, seciile Consiliului Superior al Magistraturii
pot cere conductorului instanei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor
prevzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informaii pe care le considera
necesare, iar citarea judectorului sau procurorului pentru a fi audiat este
obligatorie.
Hotrrile seciilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii. Hotrrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca
instanta de judecata, sunt definitive si irevocabile.
51

Judectorii si procurorii care primesc calificativul "nesatisfctor" sunt

obligai sa urmeze pentru o perioada cuprins ntre 3 si 6 luni cursuri speciale
organizate de Institutul Naional al Magistraturii.
Judectorii si procurorii care primesc calificativul "satisfctor" in urma a
doua evaluri consecutive sunt obligai sa urmeze pentru o perioada cuprins
ntre 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naional al
Magistraturii.
Cursurile prevzute la alin. (1) si (2) se ncheie prin susinerea unui
examen, in condiiile prezentei legi.
Judectorul sau procurorul care primete in urma a doua evaluri
consecutive calificativul "nesatisfctor" sau care nu a promovat examenul
prevzut la alin. (3) este eliberat din funcie pentru incapacitate profesional de
ctre Preedintele Romniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Evoluia carierei de judector sau procuror se consemneaz in fia din
dosarul profesional, care se ntocmete si se pstreaz de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Datele coninute in dosarul profesional sunt confideniale, in condiiile
prevzute de lege.
Judectorii si procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot
obine copii ale actelor existente in dosar.
Promovarea judectorilor si procurorilor si numirea in funciile de
conducere
Promovarea la tribunale, curi de apel si la parchete
Promovarea judectorilor si procurorilor se face numai prin concurs
organizat la nivel naional, in limita posturilor vacante existente la tribunale si
curi de apel sau, dup caz, la parchete.
Concursul pentru promovarea judectorilor si procurorilor se
organizeaz, anual sau ori de cte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naional al Magistraturii.
Comisia pentru promovarea judectorilor este alctuit din judectori de
la nalta Curte de Casaie si Justiie, judectori de la curile de apel si formatori
din Institutul Naional al Magistraturii, numii prin hotrre a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naional al Magistraturii.
Comisia pentru promovarea procurorilor este alctuit din procurori de la
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, procurori de la
parchetele de pe lng curile de apel si formatori din Institutul Naional al
Magistraturii, numii prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea Institutului Naional al Magistraturii.

52

Data, locul, modul de desfurare a concursului si posturile vacante

pentru care se organizeaz concurs se comunica tuturor judectorilor si
procurorilor, prin curile de apel si parchete, si se publica pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naional al Magistraturii, a
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si in trei cotidiene
centrale, cu cel puin 60 de zile nainte de data stabilit pentru concurs.
Pot participa la concursul de promovare la instanele sau parchetele
imediat superioare judectorii si procurorii care au avut calificativul "foarte
bine" la ultima evaluare, nu au fost sancionai disciplinar in ultimii 3 ani si
ndeplinesc urmtoarele condiii minime de vechime:
a) 5 ani vechime in funcia de judector sau procuror, pentru promovarea in
funciile de judector de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul
de pe lng tribunal sau la parchetul de pe lng tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime in funcia de judector sau procuror, pentru promovarea in
funciile de judector de curte de apel si procuror la parchetul de pe lng
aceasta;
c) 8 ani vechime in funcia de judector sau procuror, pentru promovarea in
funcia de procuror la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
La calcularea vechimii prevzute la alin. (1) se ia in considerare si
perioada in care judectorul sau procurorul a fost avocat.
Consiliul Superior al Magistraturii verifica ndeplinirea condiiilor
prevzute la alin. (1).
Judectorii si procurorii care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 44
pot participa la concurs, in vederea promovrii pe loc, in limita numrului de
locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
Concursul de promovare consta in probe scrise, cu caracter teoretic si
practic.
Probele constau in:
a) in funcie de specializare, una dintre urmtoarele materii: drept civil, drept
penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul
muncii, dreptul familiei, drept internaional privat;
b) jurisprudenta naltei Curi de Casaie si Justiie si jurisprudenta Curii
Constituionale;
c) jurisprudenta Curii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curii
de Justiie a Comunitilor Europene;
d) procedura civil sau procedura penal, in funcie de specializarea
judectorului sau procurorului.
Procedura de desfurare a concursului, inclusiv modalitatea de
contestare a rezultatelor este prevzut in Regulamentul privind organizarea si
desfurarea concursului de promovare a judectorilor si procurorilor.
Dispoziiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunztor.

53

In termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul

Superior al Magistraturii dispune, prin hotrre, promovarea judectorilor si
procurorilor declarai admii.
Numirea in funciile de conducere din cadrul judectoriilor, tribunalelor,
curilor de apel si parchetelor corespunztoare
Numirea in funciile de preedinte si vicepreedinte la judectorii,
tribunale, tribunale specializate si curi de apel se face numai prin concurs sau
examen organizat, ori de cte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naional al Magistraturii.
Pot participa la concurs sau examen judectorii care au calificativul
"foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancionai disciplinar in ultimii 3
ani si ndeplinesc condiiile de vechime prevzute de lege.
Judectorii i depun candidaturile nsoite de orice alte acte considerate
relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau
examenului, la Institutul Naional al Magistraturii.
Concursul sau examenul consta in prezentarea unui proiect referitor la
exercitarea atribuiilor specifice funciei de conducere si in probe scrise privind
managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a
lua decizii si de a-si asuma rspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.
Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii,
la propunerea Institutului Naional al Magistraturii, si este format din 2
judectori de la nalta Curte de Casaie si Justiie, 2 judectori de la curile de
apel si 3 specialiti in management si organizare institutionala. La constituirea
comisiilor vor fi avui in vedere, in principal, judectorii care au urmat cursuri
de management.
Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau
examenului elaborat de Institutul Naional al Magistraturii se aproba de
Consiliul Superior al Magistraturii si se afieaz pe pagina de Internet a
Institutului Naional al Magistraturii, Ministerului Justiiei i Libertilor
Ceteneti*), Consiliului Superior al Magistraturii si la sediile instanelor
judectoreti, cu cel puin 30 de zile nainte de data desfurrii acestuia.
Consiliul Superior al Magistraturii valideaz rezultatul concursului sau
examenului si numete judectorii in funciile de conducere in termen de 15 zile
de la data afirii rezultatelor finale. Dispoziiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod
corespunztor.
Numirea judectorilor care au obinut rezultatul cel mai bun la concurs
sau, dup caz, au fost declarai admii la examen in funciile pentru care au
candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura
data, in condiiile prevzute la alin. (1).

54

Numirea judectorilor in celelalte funcii de conducere se face pe o

perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea preedintelui instanei.
Nu pot fi numii in funcii de conducere judectorii care au fcut parte din
serviciile de informaii nainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori
judectorii care au un interes personal, ce influeneaz sau ar putea influenta
ndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atribuiilor prevzute de lege.
Judectorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propui
pentru o funcie de conducere sunt obligai sa dea o declaraie pe proprie
rspundere din care sa rezulte ca nu au fcut parte din serviciile de informaii
nainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaraie de
interese care se actualizeaz anual sau in termen de 15 zile de la apariia unei
schimbri sau de la data la care judectorul a luat cunotina despre aceasta.
nainte de numirea in funciile de conducere, Consiliul Naional pentru
Studierea Arhivelor Securitii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la
solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dac judectorul a fcut parte
din serviciile de informaii nainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
Evidenta posturilor vacante de conducere de la instanele judectoreti
este publica si disponibil permanent pe paginile de Internet ale Consiliului
Superior al Magistraturii, Institutului Naional al Magistraturii si Ministerului
Justiiei i Libertilor Ceteneti*), precum si prin afiare la sediile instanelor
judectoreti.
Numirea in funcii de conducere potrivit prezentului articol se face in
termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.
Numirea in funciile de procuror general al parchetului de pe lng
curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lng tribunal, primprocuror al parchetului de pe lng tribunalul pentru minori si familie sau
prim-procuror al parchetului de pe lng judectorie si de adjunci ai acestora
se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naional al Magistraturii.
Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul
"foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancionai disciplinar in ultimii 3
ani si ndeplinesc condiiile de vechime prevzute de lege.
Procurorii i depun candidaturile nsoite de orice alte acte considerate
relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau
examenului, la Institutul Naional al Magistraturii.
Dispoziiile art. 48 alin. (4) se aplica in mod corespunztor.
Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii,
la propunerea Institutului Naional al Magistraturii, si este format din 2
procurori de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, 2
procurori de la parchetele de pe lng curile de apel si 3 specialiti in
management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avui
in vedere, in principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
55

Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau

examenului elaborat de Institutul Naional al Magistraturii se aproba de
Consiliul Superior al Magistraturii si se afieaz pe pagina de Internet a
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, a Institutului Naional
al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiiei i
Libertilor Ceteneti*) si la sediile parchetelor, cu cel puin 30 de zile nainte
de data desfurrii acestuia.
Consiliul Superior al Magistraturii valideaz rezultatul concursului sau
examenului si numete procurorii in funciile de conducere in termen de 15 zile
de la data afirii rezultatelor finale. Dispoziiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod
corespunztor.
Numirea procurorilor care au obinut rezultatul cel mai bun la concurs
sau, dup caz, au fost declarai admii la examen in funciile pentru care au
candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura
data, in condiiile prevzute la alin. (1).
Numirea in celelalte funcii de conducere la parchete se face pe o
perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de
pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
Pentru numirea in funciile de conducere prevzute la alin. (9) este
necesar recomandarea conductorului parchetului unde urmeaz sa fie numit
procurorul.
Dispoziiile art. 48 alin. (10)-(12) si (14) se aplica in mod corespunztor
si in cazul numirii procurorilor in funciile de conducere.
Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publica si
disponibil permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului
Naional al Magistraturii si Ministerului Justiiei i Libertilor Ceteneti*),
precum si prin afiare la sediile parchetelor.
Pentru numirea in funcii de conducere, sunt necesare urmtoarele
condiii minime de vechime:
a) pentru funcia de preedinte si vicepreedinte de judectorie, prim-procuror
al parchetului de pe lng judectorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani
in funcia de judector sau procuror;
b) pentru funcia de preedinte si vicepreedinte de tribunal sau tribunal
specializat, precum si preedinte de secie la tribunal, prim-procuror al
parchetului de pe lng tribunal sau al parchetului de pe lng tribunalul pentru
minori si familie, adjunct al acestuia si procuror ef secie al parchetului de pe
lng tribunal sau al parchetului de pe lng tribunalul pentru minori si familie,
o vechime de 6 ani in funcia de judector sau procuror;
c) pentru funcia de preedinte, vicepreedinte, preedinte de secie la curtea
de apel, procuror general al parchetului de pe lng curtea de apel si adunct al

56

acestuia, procuror ef secie al parchetului de pe lng curtea de apel, o vechime

de 8 ani in funcia de judector sau procuror.
La calcularea vechimii prevzute la alin. (1) se ia in considerare si
perioada in care judectorul sau procurorul a fost avocat.
Pentru numirea in funcii de conducere, judectorul si procurorul trebuie
sa aib dreptul sa funcioneze la instanta sau, dup caz, parchetul la care
urmeaz sa fie numit in funcia de conducere.
La ncetarea mandatului funciei de conducere judectorii sau procurorii
pot ocupa, in condiiile prevzute de art. 48, 49 si 50, o funcie de conducere la
aceeai instanta sau la acelai parchet ori la alta instanta sau parchet ori revin la
instanele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au
dreptul sa funcioneze potrivit legii.
Revocarea din funcia de conducere a judectorilor se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunrii
generale ori a preedintelui instanei, pentru urmtoarele motive:
a) in cazul in care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile necesare pentru
numirea in funcia de conducere;
b) in cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor manageriale privind
organizarea
eficienta,
comportamentul
si
comunicarea,
asumarea
responsabilitilor si aptitudinile manageriale;
c) in cazul aplicrii uneia dintre sanciunile disciplinare.
La verificarea organizrii eficiente a activitii vor fi avute in vedere, in
principal, urmtoarele criterii: folosirea adecvat a resurselor umane si
materiale, evaluarea necesitilor, gestionarea situaiilor de criza, raportul
resurse investite - rezultate obinute, gestionarea informaiilor, organizarea
pregtirii si perfecionrii profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul
instanelor sau parchetelor.
La verificarea comportamentului si comunicrii vor fi avute in vedere, in
principal, comportamentul si comunicarea cu judectorii, procurorii, personalul
auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate in actul de justiie, alte instituii,
mass-media, asigurarea accesului la informaiile de interes public din cadrul
instanei sau parchetului si transparenta actului de conducere.
La verificarea asumarii responsabilitii vor fi avute in vedere, in
principal, ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege si regulamente,
implementarea strategiilor naionale si secventiale in domeniul justiiei si
respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dup caz, al repartizrii pe
criterii obiective a cauzelor.
La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in
principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la
stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie
si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de
adaptare rapida.

57

Revocarea din funcia de conducere a procurorilor se dispune de

Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunrii
generale ori a conductorului parchetului, pentru motivele prevzute la alin. (2)
care se aplica in mod corespunztor.
Promovarea in funcia de judector la nalta Curte de Casaie si Justiie
si numirea in funciile de conducere din cadrul naltei Curi de Casaie si
Justiie, Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si
Parchetului Naional Anticoruptie
Promovarea in funcia de judector la nalta Curte de Casaie si Justiie se
face de ctre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au
obinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancionai
disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesional si au o vechime in funcia
de judector sau procuror de cel puin 12 ani.
Evidenta posturilor vacante de judector la nalta Curte de Casaie si
Justiie este publica si disponibil permanent pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii si pe cea a naltei Curi de Casaie si Justiie.
Judectorii care ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (1) i pot depune
candidaturile pentru funcia de judector la nalta Curte de Casaie si Justiie,
nsoite de orice nscrisuri considerate relevante, in termen de 30 de zile de la
publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si
Justiie, care le analizeaz si le nainteaz Consiliului Superior al Magistraturii,
nsoite de un raport consultativ asupra promovrii, in termen de 10 zile de la
primire.
Preedintele, vicepreedintele si preedinii de secii ai naltei Curi de
Casaie si Justiie sunt numii de ctre Preedintele Romniei, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judectorii naltei Curi de Casaie si
Justiie care au funcionat la aceasta instanta cel puin 2 ani.
Preedintele Romniei nu poate refuza numirea in funciile de conducere
prevzute la alin. (1) dect motivat, aducnd la cunotina Consiliului Superior
al Magistraturii motivele refuzului.
Numirea in funciile prevzute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani,
cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
Judectorii naltei Curi de Casaie si Justiie care ndeplinesc condiiile
prevzute la alin. (1) i pot depune candidaturile pentru funcia de preedinte
sau vicepreedinte al naltei Curi de Casaie si Justiie ori preedinte de secie,
la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care
funcia de preedinte, vicepreedinte sau preedinte de secie a devenit vacanta.
Revocarea din funcie a preedintelui, a vicepreedintelui sau a
preedinilor de secii ai naltei Curi de Casaie si Justiie se face de ctre
Preedintele Romniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care
se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numrul membrilor sau la
58

cererea adunrii generale a instanei, pentru motivele prevzute la art. 51 alin.

(2) care se aplica in mod corespunztor.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului
Naional Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii efi de secie ai acestor
parchete, precum si procurorul ef al Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat si Terorism si adjunctii acestora sunt numii de
Preedintele Romniei, la propunerea ministrului justiiei i libertilor
ceteneti*), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii
care au o vechime minima de 10 ani in funcia de judector sau procuror, pe o
perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
Dispoziiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunztor.
Preedintele Romniei poate refuza motivat numirea in funciile de
conducere prevzute la alin. (1), aducnd la cunotina publicului motivele
refuzului.
Revocarea procurorilor din funciile de conducere prevzute la alin. (1) se
face de ctre Preedintele Romniei, la propunerea ministrului justiiei i
libertilor ceteneti*) care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunrii
generale sau, dup caz, a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie ori a procurorului general al Parchetului Naional
Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele
prevzute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunztor.
Numirea in celelalte funcii de conducere in cadrul Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie si al Parchetului Naional Anticoruptie se
face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de ctre
Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau a procurorului
general al Parchetului Naional Anticoruptie, dup caz.
Pentru numirea in funciile de conducere prevzute la alin. (1) este
necesar recomandarea conductorului sectiei ori, dup caz, al direciei din
cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau Parchetului
Naional Anticoruptie, unde urmeaz sa fie numit procurorul.
Dispoziiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunztor.
Revocarea din funciile de conducere a procurorilor numii potrivit alin.
(1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la
propunerea procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie ori, dup caz, a procurorului general al Parchetului Naional
Anticoruptie, pentru motivele prevzute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod
corespunztor.
Propunerea prevzut la alin. (4) poate fi formulat din oficiu sau la
sesizarea adunrilor generale ori a conductorilor seciilor ori, dup caz, al
direciei din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau
Parchetului Naional Anticoruptie.
59

La ncetarea mandatului pentru funciile de conducere prevzute la art.

53, 54 si 55, judectorii sau procurorii revin la instanele sau parchetele de unde
provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa funcioneze potrivit legii.
Delegarea, detasarea si transferul
In cazul in care o judectorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu
poate funciona normal din cauza absentei temporare a unor judectori,
existenei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preedintele curii de
apel, la propunerea preedintelui respectivei instane din circumscripia acelei
curi de apel, poate delega judectori de la alte instane din circumscripia
menionat, cu acordul scris al acestora.
Delegarea judectorilor de la judectorii, tribunale si tribunale
specializate in circumscripia altei curi de apel se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preedintelui curii
de apel in circumscripia creia se cere delegarea si cu avizul preedintelui curii
de apel unde acetia funcioneaz.
Delegarea judectorilor curilor de apel se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preedintelui curii
de apel.
Delegarea in funcii de conducere a judectorilor de la curile de apel,
tribunale, tribunale specializate si judectorii se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea funciei prin
numire in condiiile prezentei legi.
Delegarea in funciile de conducere de la nalta Curte de Casaie si
Justiie a judectorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preedintelui naltei
Curi de Casaie si Justiie.
Delegarea judectorilor se poate face pe o perioada de cel mult 90 de zile
ntr-un an si poate fi prelungit, cu acordul scris al acestora, cel mult nc 90 de
zile.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegai, cu acordul scris al
acestora, inclusiv in funcii de conducere, de ctre procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, la parchetele din
cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile ntr-un an.
Delegarea procurorilor poate fi prelungit, cu acordul scris al acestora,
cel mult nc 90 de zile.
Pe perioada delegarii judectorii si procurorii beneficiaz de toate
drepturile prevzute de lege pentru funcia in care sunt delegai. Cnd salariul si
celelalte drepturi bneti prevzute pentru funcia in care este delegat
judectorul sau procurorul sunt inferioare, acesta i pstreaz indemnizaia de
ncadrare lunar si celelalte drepturi bneti.

60

Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judectorilor si

procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instane sau parchete, la
Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naional al Magistraturii,
Ministerul Justiiei i Libertilor Ceteneti*) sau la unitile subordonate
acestuia ori la alte autoriti publice, in orice funcii, inclusiv cele de demnitate
publica numite, la solicitarea acestor instituii, precum si la instituii ale Uniunii
Europene sau organizaii internaionale.
Durata detarii este cuprins ntre 6 luni si 3 ani. Detasarea se
prelungete o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in condiiile
prevzute la alin. (1).
In perioada detarii, judectorii si procurorii i pstreaz calitatea de
judector sau procuror si beneficiaz de drepturile prevzute de lege pentru
personalul detaat. Cnd salariul si celelalte drepturi bneti prevzute pentru
funcia in care este detaat judectorul sau procurorul sunt inferioare, acesta i
pstreaz indemnizaia de ncadrare lunar si celelalte drepturi bneti.
Judectorii, procurorii i personalul asimilat acestora, detaai n
strintate pentru aciuni n interesul serviciului, beneficiaz de drepturi i au
obligaiile stabilite prin normele speciale ale instituiei la care sunt detaai.
n lipsa normelor speciale prevzute la alin. (3^1), personalul detaat n
strintate beneficiaz de urmtoarele drepturi:
a) indemnizaia de ncadrare lunar, la care se adaug sporurile cu caracter
permanent prevzute de lege pentru funcia deinut anterior detarii;
b) decontarea costului transportului ntre locul de domiciliu i locul detarii,
la nceputul i la sfritul perioadei de detaare, precum i pentru efectuarea
concediului de odihn n ar;
c) decontarea chiriei, n limita plafonului stabilit prin ordin al ministrului
justiiei sau al procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie i Justiie ori prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii sau a
Plenului naltei Curi de Casaie i Justiie;
c) decontarea chiriei, n limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei
bugetului alocat n acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al
ministrului justiiei i libertilor ceteneti*), al preedintelui Consiliului
Superior al Magistraturii, al preedintelui naltei Curi de Casaie i Justiie, al
procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie
i al procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie;
d) diurn, n cuantumul prevzut de lege pentru deplasarea n strintate a
secretarilor de stat.
Personalul detaat n strintate nu poate beneficia n ar de aceleai
drepturi acordate de instituia unde este detaat.
Perioada detarii constituie vechime in funcia de judector sau
procuror.
Dup ncetarea detarii, judectorul sau procurorul revine in funcia
detinuta anterior.
61

Detasarea nu se poate face la instane sau parchete de nivel superior celor la

care judectorul sau procurorul are dreptul sa funcioneze potrivit legii.
Transferul judectorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de
la un parchet la alt parchet ori la o instituie publica se aproba, la cererea celor in
cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
La cererea motivat, judectorii pot fi numii in funcia de procuror, iar
procurorii, in funcia de judector, prin decret al Preedintelui Romniei, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiiilor
prevzute in prezenta lege.
Pentru numirea in funciile prevzute la alin. (1), candidaii vor susine un
interviu in fata sectiei pentru judectori a Consiliului Superior al Magistraturii in
cazul procurorilor care solicita numirea ca judectori si, respectiv, a sectiei
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judectorilor
care solicita numirea ca procuror.
Preedintele Romniei nu poate refuza numirea in funciile prevzute la
alin. (1) dect motivat, aducnd la cunotina Consiliului Superior al
Magistraturii motivele refuzului.
Suspendarea din funcie si incetara funciei de judector si procuror
Judectorul sau procurorul este suspendat din funcie in urmtoarele
cazuri:
a) cnd a fost pus in micare aciunea penal impotriva sa prin ordonana sau
rechizitoriu;
b) cnd sufer de o boala psihic, care l mpiedica sa-si exercite funcia in
mod corespunztor.
Suspendarea din funcie a judectorilor si procurorilor se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii.
In perioada suspendrii din funcie, judectorului si procurorului nu i se
pltesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime in
magistratura.
In perioada suspendrii din funcie, judectorului sau procurorului nu ii
sunt aplicabile dispoziiile referitoare la interdiciile si incompatibilitile
prevzute la art. 5 si 8.
In cazul prevzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al
Magistraturii comunica de ndat judectorului sau procurorului si conducerii
instanei sau parchetului unde acesta funcioneaz hotrrea prin care s-a dispus
suspendarea din funcie.
Dac se dispune scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea urmririi
penale, achitarea sau ncetarea procesului penal fata de judector sau procuror,
suspendarea din funcie nceteaz, iar acesta este repus in situaia anterioar, i se
pltesc drepturile bneti de care a fost lipsit pe perioada suspendrii din funcie
si i se recunoate vechimea in magistratura pentru aceasta perioada.
62

In cazul prevzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihic se constata
printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea preedintelui instanei sau a
conductorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din
funcie se dispune pe perioada recomandat de comisia medical de specialitate,
numita in condiiile art. 14 alin. (2) lit. e).
Dup expirarea perioadei prevzute la alin. (1), Consiliul Superior al
Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotr ncetarea suspendrii si
repunerea in funcie a judectorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau,
dac boala este ireversibila, propune eliberarea din funcie potrivit legii.
In perioada suspendrii, judectorului sau procurorului i se pltesc
drepturile de asigurri sociale de sntate, potrivit legii.
(1) Judectorii si procurorii sunt eliberai din funcie in urmtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer ntr-o alta funcie, in condiiile legii;
d) incapacitate profesional;
e) ca sanciune disciplinar;
f) condamnarea definitiva a judectorului sau procurorului pentru o
infraciune;
g) nclcarea dispoziiilor art. 7;
h) nepromovarea examenului prevzut la art. 33 alin. (14);
i) nendeplinirea condiiilor prevzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e).
Eliberarea din funcie a judectorilor si procurorilor se dispune prin
decret al Preedintelui Romniei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Trecerea in rezerva sau in retragere a judectorilor si procurorilor militari
se face in condiiile legii, dup eliberarea din funcie de ctre Preedintele
Romniei. In caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcie se face
dup trecerea in rezerva sau, dup caz, in retragere.
Eliberarea din funcie a judectorilor stagiari si a procurorilor stagiari se
face de Consiliul Superior al Magistraturii.
In cazul in care judectorul sau procurorul cere eliberarea din funcie prin
demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult
30 de zile de la care demisia sa devin efectiv, dac prezenta judectorului sau
procurorului este necesar.
Judectorul sau procurorul eliberat din funcie din motive neimputabile
i pstreaz gradul profesional dobndit in ierarhia instanelor sau a parchetelor.
Prin derogare de la dispoziiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat, cu modificrile
ulterioare, recursul impotriva hotrrilor de suspendare din funcie a
judectorului sau procurorului nu este suspensiv de executare.
In cazul in care, impotriva hotrrii de eliberare din funcie a
judectorului sau procurorului se exercita calea de atac a recursului, acesta va fi
63

suspendat din funcie pana la soluionarea irevocabil a cauzei de ctre instanta

competenta.
Dispoziiile art. 63 alin. (2) si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod
corespunztor.
Magistraii-asisteni ai naltei Curi de Casaie si Justiie
Prim-magistratul-asistent, magistraii-asisteni efi si magistraii-asisteni
ai naltei Curi de Casaie si Justiie se bucura de stabilitate.
Magistraii-asisteni sunt numii si promovati in funcie de Consiliul
Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
Condiiile generale de numire a magistrailor-asisteni sunt cele prevzute
pentru funcia de judector si procuror.
Dispoziiile prezentei legi privind incompatibilitile si interdiciile,
formarea profesional continua si evaluarea periodic, drepturile si ndatoririle,
precum si rspunderea disciplinar a judectorilor si procurorilor se aplica in
mod corespunztor si magistrailor-asisteni.
Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraii-asisteni efi cu
o vechime de cel puin 4 ani in aceasta funcie.
Magistraii-asisteni efi gradul III sunt promovati dintre magistraiiasisteni cu cel puin 3 ani vechime in aceasta funcie. Dup o perioada de 2 ani
ca magistrai-asisteni efi pot fi trecui in gradul II si dup ali 5 ani in gradul I.
Magistraii-asisteni gradul III sunt numii fr concurs dintre judectorii
sau procurorii cu o vechime in magistratura de cel puin 4 ani. Dup o perioada
de 3 ani in aceasta funcie, magistraii-asisteni pot fi trecui in gradul II, iar
dup ali 3 ani in gradul I.
Magistraii-asisteni gradul III pot fi numii, prin concurs, i dintre
avocai, notari, personal de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin. (1),
precum i dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curile de apel i
nalta Curte de Casaie i Justiie, cu o vechime de cel puin 5 ani.
Prim-magistratul-asistent are urmtoarele atribuii:
a) coordoneaz activitatea magistrailor-asisteni din secii si a funcionarilor
din Cancelaria naltei Curi de Casaie si Justiie;
b) ia parte la edinele Seciilor Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie si
ale Completului de 9 judectori, ca instanta disciplinar.
Prim-magistratul-asistent are si alte atribuii stabilite prin Regulamentul
privind organizarea administrativ si funcionarea naltei Curi de Casaie si
Justiie.
Magistraii-asisteni efi au urmtoarele atribuii:
a) participa la edinele de judecata ale seciilor si ale Completului de 9
judectori;
b) repartizeaz magistraii-asisteni care participa la edinele de judecata;

64

c) asigura inerea in bune condiii a evidentelor seciilor si realizarea la timp a

tuturor lucrrilor.
Magistraii-asisteni participa la edinele de judecata ale seciilor.
Magistraii-asisteni care participa la edinele de judecata ale naltei Curi
de Casaie si Justiie redacteaz ncheierile, participa cu vot consultativ la
deliberri si redacteaz hotrri, conform repartizrii fcute de preedinte pentru
toi membrii completului de judecata.
Magistraii-asisteni aduc la ndeplinire orice alte sarcini ncredinate de
preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie, de vicepreedinte sau de
preedintele sectiei.
Drepturile si ndatoririle judectorilor si procurorilor
Stabilirea drepturilor judectorilor si procurorilor se face inndu-se
seama de locul si rolul justiiei in statul de drept, de rspunderea si
complexitatea funciei de judector si procuror, de interdiciile si
incompatibilitile prevzute de lege pentru aceste funcii si urmrete garantarea
independentei si imparialitii acestora.
Pentru activitatea desfasurata, judectorii si procurorii au dreptul la o
remuneraie stabilit in raport cu nivelul instanei sau al parchetului, cu funcia
detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevzute de lege.
Drepturile salariale ale judectorilor si procurorilor nu pot fi diminuate
sau suspendate dect in cazurile prevzute de prezenta lege. Salarizarea
judectorilor si procurorilor se stabilete prin lege special.
Salarizarea judectorilor naltei Curi de Casaie si Justiie se stabilete
prin legea privind indemnizaiile pentru persoanele care ocupa funcii de
demnitate publica.
Judectorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile
si obligaiile ce decurg din aceasta calitate.
Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judectorilor si procurorilor
militari se asigura de Ministerul Aprrii Naionale, in concordanta cu
prevederile legislaiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din
organele autoritii judectoreti si cu reglementrile referitoare la drepturile
materiale si bneti specifice calitii de militar activ si, respectiv, de salariat
civil al acestui minister.
Acordarea gradelor militare si naintarea in grad a judectorilor si
procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din
Ministerul Aprrii Naionale.
Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligaia de a apara
judectorii si procurorii impotriva oricrui act care le-ar putea afecta
independenta sau imparialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
65

Judectorii sau procurorii care considera ca independenta si

imparialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte de imixtiune in activitatea
profesional se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a
dispune msurile necesare, conform legii.
Judectorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la
organizaii profesionale locale, naionale sau internaionale, in scopul aprrii
intereselor lor profesionale, precum si la cele prevzute de art. 11 alin. (3).
Judectorii si procurorii in funcie sau pensionari au dreptul de a li se
asigura msuri speciale de protecie impotriva amenintarilor, violentelor sau a
oricror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
Msurile speciale de protecie, condiiile si modul de realizare a acestora
se stabilesc prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiiei i
Libertilor Ceteneti si a Ministerului Administraiei si Internelor.
Judectorii si procurorii beneficiaz de asigurare pentru risc profesional,
realizat din fondurile bugetare ale naltei Curi de Casaie si Justiie, ale
Ministerului Justiiei, Ministerului Public sau, in cazul judectorilor si
procurorilor militari, din fondurile Ministerului Aprrii Naionale, pentru
viaa, sntate si bunuri, dac sunt afectate in exercitarea atribuiilor de
serviciu sau in legtura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in
aceste funcii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.
La eliberarea din funcie, asigurarea prevzut la alin. (1) nceteaz.
Asigurarea prevzut la alin. (1) se realizeaz in condiiile stabilite prin
hotrre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Judectorii si procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste
limita prevzut la alin. (1).
Prin hotrre a Guvernului, se poate nfiina Casa de asigurri a
judectorilor si procurorilor.
Judectorii i procurorii beneficiaz de despgubiri acordate din
fondurile bugetare ale naltei Curi de Casaie i Justiie, ale Ministerului
Justiiei i Libertilor Ceteneti, Ministerului Public sau, n cazul
judectorilor i procurorilor militari, din fondurile Ministerului Aprrii
Naionale, n cazul n care viaa, sntatea ori bunurile le sunt afectate n
exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu acestea.
Despgubirile prevzute la alin. (1) se acord n condiiile stabilite prin
hotrre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Judectorii si procurorii beneficiaz anual de un concediu de odihna
pltit de 35 de zile lucrtoare.
Judectorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate
pltite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate
in ara sau in strintate, pentru pregtirea si susinerea examenului de
capacitate si de doctorat, precum si la concedii fr plata, potrivit
Regulamentului privind concediile judectorilor si procurorilor.

66

Judectorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii,

in conformitate cu legislaia in vigoare.
In perioada concediului de cretere a copilului in vrsta de pana la 2 ani,
judectorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaie in cuantum de 75% din
media veniturilor nete realizate in ultimele 6 luni anterioare datei de la care se
acorda acest concediu.
Judectorii si procurorii in activitate sau pensionari, precum si soul sau
sotia si copiii aflai in ntreinerea acestora beneficiaz in mod gratuit de
asistenta medical, medicamente si proteze, in condiiile respectrii dispoziiilor
legale privind plata contribuiei la asigurrile sociale.
Judectorii si procurorii au dreptul la nchirierea locuinelor de serviciu.
Locuinele de serviciu aflate in proprietatea sau administrarea Ministerului
Justiiei i Libertilor Ceteneti si unitilor subordonate, precum si cele
aflate in proprietatea sau in administrarea Ministerului Public nu pot fi
cumprate de judectori, procurori sau orice ali salariai ai acestor instituii.
In cazul pensionrii pentru limita de vrsta, titularul contractului de
nchiriere prevzut la alin. (6) si, dup caz, soul ori sotia acestuia i pstreaz
drepturile locative pe tot parcursul vieii.
Judectorii si procurorii beneficiaz anual de 6 cltorii in ara dus-ntors,
gratuite, la transportul pe calea ferat clasa I, auto, naval si aerian sau de
decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cltorii in ara
dus-ntors, in cazul in care deplasarea se efectueaz cu autoturismul.
Judectorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani
beneficiaz, la data pensionrii sau a eliberrii din funcie pentru alte motive
neimputabile, de o indemnizaie egala cu 7 indemnizaii de ncadrare lunare
brute, care se impoziteaz potrivit legii.
Indemnizaia prevzut la alin. (1) se acorda o singura data in decursul
carierei de judector sau procuror si se nregistreaz, potrivit legii.
Modul de calcul al vechimii continue in magistratura se stabilete prin
hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul decesului judectorului sau
procurorului aflat in activitate. In acest caz, de indemnizaie beneficiaz
soul/sotia si copiii care se afla in ntreinerea acestuia la data decesului.
Judectorii si procurorii cu o vechime de cel puin 25 de ani in
magistratura beneficiaz, la mplinirea vrstei prevzute de lege, de pensie de
serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12
luni de activitate nainte de data pensionrii.
Judectorii si procurorii sunt pensionai la cerere nainte de mplinirea
vrstei prevzute de lege si beneficiaz de pensia prevzut la alin. (1), dac au
o vechime de cel puin 25 de ani numai in aceste funcii. La calcularea acestei
vechimi se iau in considerare si perioadele in care judectorul sau procurorul a
exercitat profesia de avocat, fr ca ponderea acestora sa poat fi mai mare de 10
ani.
67

Judectorii, procurorii, precum si judectorii financiari si procurorii

financiari care au exercitat aceste funcii la Curtea de Conturi a Romniei sunt
pensionai, la cerere, nainte de mplinirea vrstei prevzute de lege si
beneficiaz de pensia prevzut la alin. (1), dac au o vechime de cel puin 25 de
ani numai in aceste funcii. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si
perioadele in care judectorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fr
ca acestea sa poat fi mai mari de 10 ani.
Pentru fiecare an care depete vechimea de 25 de ani in funcia de
judector sau procuror, la cuantumul pensiei se adauga cte 1%, fr a se putea
depi venitul brut avut la data pensionrii.
De pensia de serviciu beneficiaz si judectorii si procurorii cu o vechime
in magistratura ntre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei prevzut la
alin. (1) fiind micorat cu 1% pentru fiecare an care lipsete din vechimea
integrala.
Persoanele care ndeplinesc condiiile de vechime prevzute la alin. (1) si
(3) numai in funcia de judector sau procuror beneficiaz de pensie de serviciu,
chiar dac la data pensionrii au o alta ocupaie. In acest caz, pensia se stabilete
pe baza drepturilor salariale pe care le are un judector sau procuror in funcie in
condiii identice de vechime si nivel al instanei sau parchetului.
De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost
eliberate din funcia de judector sau procuror din motive neimputabile.
Judectorii si procurorii militari pot opta ntre pensia de serviciu sau
pensia militar de serviciu.
Judectorii si procurorii care beneficiaz de pensie de serviciu potrivit
alin. (1), (2) si (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o
activitate profesional, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Judectorii i procurorii cu o vechime de cel puin 25 de ani n
magistratur se pot pensiona i pot beneficia, la mplinirea vrstei de 60 de ani,
de pensie de serviciu, n cuantum de 80% din baza de calcul reprezentat de
indemnizaia de ncadrare brut lunar i sporurile avute n ultima lun de
activitate nainte de data pensionrii.
Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni de la nalta Curte de Casaie
i Justiie i personalul de specialitate juridic asimilat judectorilor i
procurorilor, precum i fotii judectori i procurori financiari i consilierii de
conturi de la secia jurisdicional care au exercitat aceste funcii la Curtea de
Conturi, cu o vechime de cel puin 25 de ani n funcia de judector ori procuror,
magistrat-asistent sau personal de specialitate juridic asimilat judectorilor i
procurorilor, precum i n funcia de judector ori procuror financiar sau
consilier de conturi de la secia jurisdicional a Curii de Conturi se pot
pensiona la cerere i pot beneficia, la mplinirea vrstei de 60 de ani, de pensie
de serviciu, n cuantum de 80% din baza de calcul reprezentat de indemnizaia
de ncadrare brut lunar sau de salariul de baz brut lunar, dup caz, i sporurile
avute n ultima lun de activitate nainte de data pensionrii.
68

Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni de la nalta Curte de Casaie

i Justiie, personalul de specialitate juridic asimilat judectorilor i
procurorilor, precum i fotii judectori i procurori financiari i consilierii de
conturi de la secia jurisdicional care au exercitat aceste funcii la Curtea de
Conturi se pot pensiona la cerere nainte de mplinirea vrstei de 60 de ani i
beneficiaz de pensia prevzut la alin. (1), dac au o vechime de cel puin 25 de
ani numai n funcia de judector, procuror, magistrat-asistent sau personal de
specialitate juridic asimilat judectorilor, precum i n funcia de judector ori
procuror financiar sau consilier de conturi de la secia jurisdicional a Curii de
Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau n considerare i perioadele n care
judectorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate
juridic asimilat judectorilor i procurorilor, precum i judectorul, procurorul
financiar i consilierul de conturi la secia jurisdicional a Curii de Conturi a
exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridic n fostele arbitraje
de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
De pensia de serviciu prevzut la alin. (1) beneficiaz, la mplinirea
vrstei de 60 de ani, i judectorii i procurorii cu o vechime n magistratur
ntre 20 i 25 de ani, n acest caz cuantumul pensiei fiind micorat cu 1% din
baza de calcul prevzut la alin. (1), pentru fiecare an care lipsete din vechimea
integral n magistratur.
Pentru fiecare an care depete vechimea n magistratur prevzut la
alin. (1) i (2) la cuantumul pensiei se adaug cte 1% din baza de calcul
prevzut la alin. (1), fr a o putea depi.
Persoanele care ndeplinesc condiiile de vechime prevzute la alin. (1) i
(3) numai n funcia de judector sau procuror se pot pensiona i pot beneficia,
la mplinirea vrstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dac la data
pensionrii au o alt ocupaie. n acest caz, pensia se stabilete dintr-o baz de
calcul egal cu indemnizaia de ncadrare brut lunar pe care o are un judector
sau procuror n activitate, n condiii identice de funcie, vechime i grad al
instanei sau parchetului, i sporurile, n procent, avute la data eliberrii din
funcie. De aceast pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au
fost eliberate din funcia de judector sau procuror din motive neimputabile.
Persoanele care ndeplinesc condiiile de vechime prevzute la alin. (1) i
(3) n funcia de judector, procuror, magistrat-asistent sau personal de
specialitate juridic asimilat judectorilor, precum i n funcia de judector ori
procuror financiar sau consilier de conturi de la secia jurisdicional a Curii de
Conturi se pot pensiona i pot beneficia, la mplinirea vrstei de 60 de ani, de
pensie de serviciu, chiar dac la data pensionrii au o alt ocupaie. n acest caz,
pensia se stabilete dintr-o baz de calcul egal cu indemnizaia de ncadrare
brut lunar pe care o are un judector sau procuror n activitate, n condiii
identice de funcie, vechime i grad al instanei sau parchetului, i sporurile, n
procent, avute la data eliberrii din funcie ori, dup caz, cu salariul de baz brut
lunar i sporurile avute n ultima lun de activitate nainte de data pensionrii.
69

De aceast pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost

eliberate din funcie din motive neimputabile.
De prevederile alin. (1), (3) i (4) pot beneficia i judectorii i procurorii
pensionai anterior intrrii n vigoare a prezentei legi, care beneficiaz de pensie
n sistemul public i care ndeplinesc condiiile prevzute de prezenta lege
pentru acordarea pensiei de serviciu. n acest caz, pensia de serviciu se stabilete
dintr-o baz de calcul egal cu indemnizaia de ncadrare brut lunar pe care o
are un judector sau procuror n activitate, n condiii identice de funcie,
vechime i nivel al instanei sau parchetului unde a funcionat naintea eliberrii
din funcia de judector sau procuror, i sporurile, n procent, avute la data
eliberrii din funcie.
Judectorii i procurorii pot opta ntre pensia de serviciu i pensia din
sistemul public. Judectorii i procurorii militari pot opta ntre pensia de serviciu
i pensia militar de serviciu.
Pensia prevzut de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii
pentru limit de vrst.
Judectorii si procurorii de la toate instanele, precum si magistraiiasisteni de la nalta Curte de Casaie si Justiie si personalul de specialitate
juridic prevzut la art. 87 alin. (1) nu pot fi mentinuti in funcie dup mplinirea
vrstei de pensionare prevzute de lege.
Judectorii i procurorii, precum i magistraii-asisteni de la nalta Curte
de Casaie i Justiie i personalul de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin.
(1) pot fi meninui n funcie dup mplinirea vrstei de pensionare prevzute de
lege, pn la vrsta de 65 de ani, cu avizul anual al Consiliului Superior al
Magistraturii.
Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni de la nalta Curte de Casaie
i Justiie, precum i personalul de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin.
(1) pot fi meninui n funcie dup mplinirea vrstei de pensionare prevzute de
lege, pn la vrsta de 70 de ani. Pn la vrsta de 65 de ani, magistratul poate
opta s rmn n funcie, ns dup mplinirea acestei vrste, pentru meninerea
n activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judectorii i procurorii care au fost eliberai din funcie prin pensionare
pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate
profesional, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Rencadrarea n funcia de judector, procuror ori magistrat-asistent se
face fr concurs i cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanele
sau, dup caz, la parchetele de pe lng acestea n cadrul crora au funcionat
pn la data pensionrii. n acest caz, numirea n funcia de magistrat-asistent se
face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea n funcia de judector
sau procuror se face de Preedintele Romniei, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii.
n situaia prevzut la alin. (3), plata pensiei de serviciu se suspend
pn la ncetarea rencadrrii.
70

n termen de 30 de zile de la data suspendrii plii pensiei de serviciu n

condiiile alin. (4), judectorii i procurorii pensionari sunt obligai s restituie
instituiei din cadrul creia s-au pensionat indemnizaia prevzut la art. 81.
Judectorii i procurorii pot fi pensionai anticipat, cu reducerea vrstei
de pensionare prevzute de prezenta lege cu pn la 5 ani, n cazul n care
depesc vechimea n magistratur prevzut la art. 82 alin. (1) cu cel puin 5
ani. Cei care ndeplinesc att condiiile pentru acordarea pensiei n condiiile
prezentului articol, ct i pe cele prevzute la art. 82 alin. (2) pot opta ntre cele
dou pensii.
Pensia prevzut la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
Beneficiarii pensiei de serviciu prevzute la alin. (1) nu pot cumula
pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional,
indiferent de nivelul veniturilor respective, pn la vrsta de 60 de ani.
Beneficiarii pensiei de serviciu prevzute la alin. (1) nu pot cumula
pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional,
indiferent de nivelul veniturilor respective, pn la vrsta de 60 de ani.
Cuantumul pensiei anticipate se stabilete potrivit prevederilor art. 82
alin. (1) i (4).
Soul supravieuitor al judectorului sau procurorului are dreptul, la
mplinirea vrstei de 60 de ani, la pensia de urma n condiiile prevzute de
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale, cu modificrile i completrile ulterioare, calculat din pensia de
serviciu aflat n plat sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susintorul,
actualizat, dup caz.
Copiii minori ai judectorului sau procurorului decedat, precum i copiii
majori pn la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la
pensia de urma, calculat din pensia de serviciu aflat n plat sau la care ar fi
avut dreptul la data decesului susintorul decedat, actualizat, dup caz, n
condiiile Legii nr. 19/2000, cu modificrile i completrile ulterioare, i n
procentele prevzute de aceast lege, n funcie de numrul de urmai.
n cazul n care la data decesului procurorul sau judectorul nu
ndeplinete condiiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum i
copiii majori pn la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au
dreptul la o pensie de urma n cuantum de 75% din indemnizaia de ncadrare
brut lunar avut de susintorul decedat n ultima lun de activitate, n
condiiile prevzute de Legea nr. 19/2000, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Partea din pensia de serviciu care depete nivelul pensiei din sistemul
public al asigurrilor sociale se suporta din bugetul de stat.
Pensiile de serviciu ale judectorilor si procurorilor, precum si pensiile de
urma prevzute la art. 84 se actualizeaz anual in raport cu media veniturilor
brute realizate in ultimele 12 luni a judectorilor si procurorilor in activitate.

71

Dispoziiile alin. (2) se aplica si judectorilor sau procurorilor pensionari,

precum si persoanelor care beneficiaz de pensia de urma prevzut la art. 84.
Partea din pensia de serviciu care depete nivelul pensiei din sistemul
public, pensia prevzut de art. 82 alin. (2), art. 83^1 i i art. 84 alin. (3),
precum i pensia de serviciu acordat celor care nu ndeplinesc condiia de
limit de vrst prevzut de Legea nr. 19/2000, cu modificrile i completrile
ulterioare, se suport din bugetul de stat.
Pensiile de serviciu ale judectorilor i procurorilor, precum i pensiile de
urma prevzute la art. 84 se actualizeaz ori de cte ori se majoreaz
indemnizaia brut lunar a unui judector i procuror n activitate, n condiii
identice de funcie, vechime i grad al instanei sau parchetului, cu luarea n
considerare, n procent, a sporurilor intrate n baza de calcul la acordarea pensiei
de serviciu, precum i a sporului de vechime. Dac n urma actualizrii rezult o
pensie de serviciu mai mic, judectorul sau procurorul i poate pstra pensia
aflat n plat.
Cererile de pensionare formulate de judectorii i procurorii n activitate
pentru acordarea pensiei de serviciu prevzute de prezenta lege se depun la casa
teritorial de pensii competent. Plata pensiei se face de la data prevzut n
decretul Preedintelui Romniei ca fiind cea a eliberrii din funcie sau, n cazul
lipsei unei astfel de date, de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, a decretului Preedintelui Romniei de eliberare din funcie.
Constituie vechime n magistratur perioada n care judectorul,
procurorul, personalul de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin. (1) sau
magistratul-asistent a ndeplinit funciile de judector, procuror, personal de
specialitate juridic n fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de
justiie, judector financiar, judector financiar inspector, procuror financiar,
procuror financiar inspector, consilier i consilier de conturi n secia
jurisdicional a Curii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau
personal de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin. (1), precum i perioada
n care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic n nvmntul
juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofier de poliie judiciar
cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice,
autorizat potrivit legii, personal de probaiune cu studii superioare juridice sau
care a ndeplinit funcii de specialitate juridic n Institutul de Cercetri Juridice
al Academiei Romne, Institutul Romn pentru Drepturile Omului, n Parlament
sau n aparatul acestuia ori n cadrul Administraiei Prezideniale, Guvernului,
Curii Constituionale, Avocatului Poporului, Curii de Conturi, Consiliului
Legislativ.
Pe durata ndeplinirii funciei, personalul de specialitate juridic din
Ministerul Justiiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al
Magistraturii, din Institutul Naional de Criminologie si din Institutul Naional al
Magistraturii este asimilat judectorilor si procurorilor in ceea ce privete
drepturile si ndatoririle, inclusiv susinerea examenului de admitere, evaluarea
72

activitii profesionale, susinerea examenului de capacitate si de promovare,

dispoziiile prezentei legi aplicndu-se in mod corespunztor, cu excepia
dreptului prevzut de art. 82 alin. (2).
Pe durata ndeplinirii funciei, personalul de specialitate juridic din
Ministerul Justiiei i Libertilor Ceteneti, Ministerul Public, Consiliul
Superior al Magistraturii, Institutul Naional de Criminologie, Institutul Naional
de Expertize Criminalistice i din Institutul Naional al Magistraturii este
asimilat judectorilor i procurorilor n ceea ce privete drepturile i ndatoririle,
inclusiv susinerea examenului de admitere, evaluarea activitii profesionale,
susinerea examenului de capacitate i de promovare, dispoziiile prezentei legi
aplicndu-se n mod corespunztor.
Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a
procedurii de cercetare si aplicare a sanciunilor disciplinare se face prin ordin al
conductorilor autoritilor prevzute la alin. (1).
Pentru merite deosebite in activitate, judectorii si procurorii pot fi
distini cu Diploma Meritul judiciar.
Diploma Meritul judiciar se acorda de Preedintele Romniei, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judectori, si la
propunerea ministrului justiiei i libertilor ceteneti*), pentru procurori.
Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu
avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de ctre ministrul
justiiei i libertilor ceteneti.
Judectorii si procurorii sunt datori sa se abin de la orice acte sau fapte
de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.
Relaiile judectorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se
bazeaz pe respect si buna-credina.
Judectorii si procurorii sunt obligai sa rezolve lucrrile in termenele
stabilite si sa soluioneze cauzele in termen rezonabil, in funcie de
complexitatea acestora, si sa respecte secretul profesional.
Judectorul este obligat sa pstreze secretul deliberrilor si al voturilor
la care a participat, inclusiv dup ncetarea exercitrii funciei.
Judectorii si procurorii sunt obligai sa aib, in timpul edinelor de
judecata, inuta vestimentara corespunztoare instanei la care funcioneaz.
inuta vestimentara se stabilete prin hotrre a Guvernului, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, si se asigura in mod gratuit.
Judectorii si procurorii sunt obligai sa prezinte, in condiiile si la
termenele prevzute de lege, declaraia de avere si declaraia de interese.
Rspunderea judectorilor si procurorilor
Dispoziii generale

73

Judectorii si procurorii rspund civil, disciplinar si penal, in condiiile

legii.
Judectorii, procurorii si magistraii-asisteni pot fi perchezitionati,
reinui sau arestai preventiv numai cu ncuviinarea seciilor Consiliului
Superior al Magistraturii.
In caz de infraciune flagrant, judectorii, procurorii si magistraiiasisteni pot fi reinui si supui percheziiei potrivit legii, Consiliul Superior al
Magistraturii fiind informat de ndat de organul care a dispus reinerea sau
percheziia.
Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare.
Rspunderea statului este stabilit in condiiile legii si nu nltura
rspunderea judectorilor si procurorilor care si-au exercitat funcia cu reacredina sau grava neglijena.
Cazurile in care persoana vtmat are dreptul la repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare svrite in procese penale sunt stabilite de Codul de
procedura penal.
Dreptul persoanei vtmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate
prin erorile judiciare svrite in alte procese dect cele penale nu se va putea
exercita dect in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotrre
definitiva, rspunderea penal sau disciplinar, dup caz, a judectorului sau
procurorului pentru o fapta svrit in cursul judecaii procesului si dac
aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciar.
Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul
procesului, a contribuit in orice mod la svrirea erorii judiciare de ctre
judector sau procuror.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vtmat se poate indrepta cu
aciune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanelor Publice.
Dup ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotrrii irevocabile
date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o aciune in
despgubiri impotriva judectorului sau procurorului care, cu rea-credina sau
grava neglijena, a svrit eroarea judiciar cauzatoare de prejudicii.
Termenul de prescripie a dreptului la aciune in toate cazurile prevzute
de prezentul articol este de un an.
Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau
prin conductorii instanelor ori ai parchetelor, in legtura cu activitatea sau
conduita necorespunztoare a judectorilor sau procurorilor, nclcarea
obligaiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori svrirea de ctre
acetia a unor abateri disciplinare.
Exercitarea dreptului prevzut la alin. (1) nu poate pune in discuie
soluiile pronunate prin hotrrile judectoreti, care sunt supuse cilor legale
de atac.

74

Rspunderea disciplinar a judectorilor si procurorilor

Judectorii si procurorii rspund disciplinar pentru abaterile de la
ndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaz prestigiul
justiiei.
Rspunderea disciplinar a judectorilor si procurorilor militari poate fi
angajata numai potrivit dispoziiilor prezentei legi.
Constituie abateri disciplinare:
a) nclcarea prevederilor legale referitoare la declaraiile de avere,
declaraiile de interese, incompatibiliti si interdicii privind judectorii si
procurorii;
b) interveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea
rezolvrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane,
altfel dect in limita cadrului legal reglementat pentru toi cetenii, precum si
imixtiunea in activitatea altui judector sau procuror;
c) desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea
convingerilor politice in exercitarea atribuiilor de serviciu;
d) nerespectarea secretului deliberrii sau a confidenialitii lucrrilor care au
acest caracter;
e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispoziiilor legale
privitoare la soluionarea cu celeritate a cauzelor;
f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau
actele depuse de prile din proces;
g) refuzul nejustificat de a ndeplini o ndatorire de serviciu;
h) exercitarea funciei cu rea-credina sau grava neglijena, dac fapta nu
constituie infraciune;
h) exercitarea funciei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu reacredina sau din grava neglijena, dac fapta nu constituie infraciune;
i) efectuarea cu ntrziere a lucrrilor, din motive imputabile;
j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
k) atitudinea nedemna in timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fata de
colegi, avocai, experi, martori sau justitiabili;
l) nendeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baza la instanta sau
parchetul la care funcioneaz;
m) nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal,
jocuri de noroc sau sisteme de investiii pentru care nu este asigurata
transparenta fondurilor in condiiile legii.
Sanciunile disciplinare care se pot aplica judectorilor si procurorilor,
proporional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu pana la 15% pe o
perioada de la o luna la 3 luni;
75

c) mutarea disciplinar pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta

sau la un parchet, situate in circumscripia aceleiai curi de apel ori in
circumscripia aceluiai parchet de pe lng aceasta;
d) excluderea din magistratura.
Sanciunile disciplinare prevzute la art. 100 se aplica de seciile
Consiliului Superior al Magistraturii, in condiiile legii sale organice.
Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotrre care se publica in
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a
Institutului Naional al Magistraturii, care prevede modul de organizare,
tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfurare a
concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minima
de admitere si de absolvire a Institutului Naional al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului Naional al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judectorilor stagiari si al
procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia,
probele de examen, procedura de desfurare si media minima de promovare a
examenului de capacitate al judectorilor stagiari si al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea si desfurarea concursului de admitere
in magistratura;
e) Regulamentul privind modul de desfurare a cursurilor de formare
profesional continua a judectorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor
obinute;
f) Regulamentul privind organizarea si desfurarea concursului de
promovare a judectorilor si procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea
in funcii de conducere a judectorilor si procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activitii profesionale a judectorilor si
procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judectorilor si procurorilor.
DECIZIE nr. 785 din 12 mai 2009
referitoare la excepia de neconstituionalitate a prevederilor art. 44 alin. (2)
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUIONAL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 15 iunie 2009
Ioan Vida
- preedinte
Nicolae Cochinescu - judector
Aspazia Cojocaru
- judector
Acsinte Gaspar
- judector

76

Ion Predescu
- judector
Puskas Valentin Zoltan - judector
Tudorel Toader
- judector
Augustin Zegrean
- judector
Simona Ricu
- procuror
Valentina Brbeanu - magistrat-asistent
Pe rol se afl soluionarea excepiei de neconstituionalitate a dispoziiilor
art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor.
Excepia a fost ridicat de Florina Izabela Crstea n Dosarul nr. 7.856/1/2008
al naltei Curi de Casaie i Justiie - Secia de contencios administrativ i
fiscal.
Dezbaterile au avut loc n edina public din 5 mai 2009, fiind consemnate n
ncheierea de edin de la acea dat, cnd Curtea, avnd nevoie de timp pentru
a delibera, a dispus amnarea pronunrii pentru data de 12 mai 2009.
CURTEA,
avnd n vedere actele i lucrrile dosarului, constat urmtoarele:
Prin ncheierea din 3 decembrie 2008, pronunat n Dosarul nr.
7.856/1/2008, nalta Curte de Casaie i Justiie - Secia de contencios
administrativ i fiscal a sesizat Curtea Constituional cu excepia de
neconstituionalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judectorilor i procurorilor. Excepia de neconstituionalitate a fost
ridicat de Florina Izabela Crstea ntr-un litigiu avnd ca obiect soluionarea
recursului introdus mpotriva unei hotrri a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii referitoare la nscrierea acesteia la concursul de promovare n
funcia de judector de tribunal.
n motivarea excepiei autoarea acesteia susine, n esen, c prevederea de
lege criticat "este neconstituional prin excludere i discriminatorie", ntruct
face posibil promovarea n condiii mai facile la instanele superioare numai a
magistrailor foti avocai i excluderea posibilitii promovrii n aceleai
condiii a magistrailor care anterior admiterii n magistratur au fost consilieri
juridici. Precizeaz c judectorii n funcie, indiferent de activitatea
desfurat anterior admiterii n magistratur, au acelai statut constituional.
Autoarea excepiei susine c discriminarea este cu att mai evident cu ct,
anterior admiterii n magistratur, activitatea desfurat anterior n funcia de
consilier juridic a fost asimilat cu cea de avocat. Arat c, dei iniial toi
magistraii se afl n situaie de egalitate, pentru admiterea n profesie fiind
cerut vechime de 5 ani n diferite profesii juridice, pe parcursul desfurrii
profesiei, legea instituie o prezumie de "necorespundere profesional" a
magistrailor foti consilieri juridici fa de cei care au fost avocai, care sunt
77

prezumai de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se

reduce perioada de activare n magistratur necesar pentru promovare,
restrngnd astfel dreptul celorlali magistrai.
nalta Curte de Casaie i Justiie - Secia de contencios administrativ i
fiscal, ntrunit n plen, "a hotrt n unanimitate sesizarea din oficiu n aceste
dosare a Curii Constituionale cu excepia de neconstituionalitate a
prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ncheierea de
sesizare a fost comunicat preedinilor celor dou Camere ale Parlamentului,
Guvernului i Avocatului Poporului, pentru a-i exprima punctele de vedere
asupra excepiei de neconstituionalitate.
Guvernul consider c excepia de neconstituionalitate este inadmisibil,
ntruct "autoarea acesteia dorete, n realitate, completarea dispoziiei
criticate din Legea nr. 303/2004 n sensul lurii n considerare, la calculul
vechimii prevzute de art. 44 alin. (1) din acelai act normativ, i a perioadei n
care judectorul sau procurorul a fost consilier juridic", ceea ce excedeaz
competenei Curii Constituionale, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992.
Avocatul Poporului apreciaz c dispoziiile de lege criticate sunt
neconstituionale. n opinia sa, dispoziiile de lege criticate fac abstracie de
faptul c dobndirea calitii de magistrat s-a realizat n urma promovrii
concursului de admitere n magistratur, cu ndeplinirea condiiilor cerute de
lege, printre care i cele privind vechimea minim necesar n funcii juridice,
inclusiv cea n funcia de consilier juridic. Arat c, n contradicie cu principiul
egalitii n drepturi a cetenilor, la examenul de promovare a magistrailor se
ia n considerare i perioada n care judectorul sau procurorul a fost avocat.
Consider c, pe cale de consecin, pentru persoane aflate n aceeai situaie,
judectori i procurori care au promovat concursul de admitere n
magistratur, cu ndeplinirea condiiilor cerute de lege, se aplic un tratament
juridic diferit n ceea ce privete promovarea la instanele sau parchetele
imediat superioare, fiind nclcat principiul egalitii n drepturi.
Preedinii celor dou Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinnd ncheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului i
Avocatului Poporului, raportul ntocmit de judectorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziiile legale criticate, raportate la prevederile Constituiei,
precum i Legea nr. 47/1992, reine urmtoarele:
Curtea Constituional a fost legal sesizat i este competent, potrivit
dispoziiilor art. 146 lit. d) din Constituie, precum i ale art. 1 alin. (2), ale art.

78

2, 3, 10 i 29 din Legea nr. 47/1992, s soluioneze excepia de

neconstituionalitate.
Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie, potrivit ncheierii de
sesizare, prevederile art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judectorilor i procurorilor, republicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din motivarea scris a excepiei
rezult ns c autorul acesteia are n vedere numai alin. (2) al art. 44, care are
urmtorul cuprins:
- Art. 44 alin. (2): "La calcularea vechimii prevzute la alin. (1) se ia n
considerare i perioada n care judectorul sau procurorul a fost avocat."
Art. 44 alin. (1) prevede condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc
judectorii i procurorii pentru a putea participa la concursul de promovare la
instanele sau parchetele imediat superioare, printre acestea numrndu-se i
anumite condiii minime de vechime.
n opinia autorului excepiei de neconstituionalitate, textul de lege criticat
contravine dispoziiilor din Legea fundamental cuprinse la art. 16 - "Egalitatea
n drepturi" i art. 53 - "Restrngerea exerciiului unor drepturi sau liberti".
Examinnd excepia de neconstituionalitate, Curtea observ c sub incidena
prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 intr, n principal, acei magistrai
care au fost numii n magistratur pe baz de concurs n condiiile art. 33 alin.
(1) din aceeai lege. Este vorba despre fotii judectori i procurori care i-au
ncetat activitatea din motive neimputabile lor, personalul de specialitate
juridic din Ministerul Justiiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al
Magistraturii, Institutul Naional de Criminologie, Institutul Naional de
Expertize Criminalistice i din Institutul Naional al Magistraturii, avocaii,
notarii, asistenii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaiune cu
studii superioare juridice, ofierii de poliie judiciar cu studii superioare
juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au ndeplinit
funcii de specialitate juridic n aparatul Parlamentului, Administraiei
Prezideniale, Guvernului, Curii Constituionale, Avocatului Poporului, Curii
de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetri Juridice al
Academiei Romne i Institutul Romn pentru Drepturile Omului, cadrele
didactice din nvmntul juridic superior acreditat i magistraii-asisteni de
la nalta Curte de Casaie i Justiie. Toate aceste persoane pot participa la
concursul de admitere n magistratur dac au o vechime minim de 5 ani n
funciile enumerate.
Dintre cei declarai admii la concursul de admitere n magistratur, numai
cei care au fost avocai se pot nscrie, ulterior, la concursul de promovare la
instanele sau parchetele imediat superioare fr s aib vechimea minim
efectiv n magistratur necesar, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr.
303/2004, beneficiind de asimilarea vechimii n avocatur cu vechimea n
magistratur.

79

Aadar, n ceea ce privete condiiile ce trebuie ndeplinite pentru a accede la

funcia de judector sau procuror la instanele sau parchetele superioare, se
instituie un privilegiu n favoarea celor care au fost avocai, n detrimentul
tuturor celorlali. innd cont de faptul c, la momentul nscrierii la concursul
de admitere n magistratur, toi candidaii au fost considerai egali sub
aspectul profesiei i al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
303/2004, este inechitabil oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un
moment ulterior unei anumite categorii de magistrai. Nimic nu justific
apariia unei diferenieri ntre cele dou momente din cariera unui magistrat,
respectiv momentul admiterii n magistratur i cel al promovrii. De vreme ce
au fost declarai admii la concursul de admitere n magistratur, nu se poate
presupune dect c toi magistraii, indiferent de funcia n domeniul juridic pe
care au avut-o anterior, au evoluat i s-au perfecionat n cadrul unor repere
profesionale similare, neexistnd niciun motiv pentru conferirea unei mai mari
ndreptiri la promovarea la instanele sau parchetele superioare unei anumite
categorii. ntre magistrai, pe parcursul dezvoltrii profesionale, nu pot exista
dect eventuale discrepane generate de gradul individual de pregtire,
nicidecum de mprejurri particulare, anterioare admiterii n magistratur.
Diferenierea nu se poate justifica nici pe considerentul c activitatea pe care
o desfoar avocaii este mai apropiat de cea pe care o desfoar
judectorii i procurorii. Acelai lucru se poate spune i despre alte categorii de
juriti, printre cele mai sugestive exemple n acest sens fiind asistenii judiciari
(care particip alturi de judectori n completele care soluioneaz litigii de
munc), grefierii cu studii superioare juridice (care sunt auxiliari ai justiiei,
fiind ndeaproape implicai n partea procedural a activitii jurisdicionale)
ori magistraii-asisteni de la nalta Curte de Casaie i Justiie (care au un
statut foarte asemntor judectorilor, condiiile generale de numire a lor fiind
cele prevzute pentru funcia de judector i procuror, iar dispoziiile Legii nr.
303/2004 privind incompatibilitile i interdiciile, formarea profesional
continu i evaluarea periodic, drepturile i ndatoririle, precum i
rspunderea disciplinar a judectorilor i procurorilor aplicndu-se n mod
corespunztor i acestora).
Este de asemenea adevrat c tipul de activitate desfurat anterior
admiterii n magistratur de alte categorii de juriti, cum ar fi, spre exemplu,
persoanele care au ndeplinit funcii de specialitate juridic n aparatul
Parlamentului ori al Administraiei Prezideniale, este greu s fie asimilat cu
activitatea jurisdicional i, implicit, vechimea n astfel de funcii s fie
asimilat vechimii n magistratur necesar pentru nscrierea la concursul de
promovare la instanele sau parchetele superioare.
Tocmai de aceea soluia pentru ndeprtarea strii de neconstituionalitate
rezultat din condiiile difereniate pe criteriul funciei anterior deinute,
prevzute de textul de lege criticat, nu poate fi dect constatarea existenei unei
inegaliti, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituie.
80

Prin urmare, Curtea constat c prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr.
303/2004 constituie o nclcare a principiului egalitii i nediscriminrii, prin
instituirea unui tratament difereniat unor cazuri egale, n lipsa unei justificri
obiective i rezonabile.
Curtea Constituional a mai fost sesizat n cteva rnduri cu excepia de
neconstituionalitate ce face obiectul cauzei de fa, dar a respins-o ca
inadmisibil, fr s examineze conformitatea textului de lege criticat cu
normele constituionale, ntruct motivarea neconstituionalitii textului de lege
tindea la completarea acestuia, atribuie ce excedeaz competenei instanei de
contencios constituional. n cazul de fa, ns, analiznd situaia general
reglementat de norma criticat i observnd c aceasta afecteaz, ntr-un fel
sau altul, un numr considerabil de magistrai, Curtea constat c prevederile
de lege criticate sunt neconstituionale, observnd, totodat, c legiuitorul este
singurul n msur s remedieze situaia injust pe care a generat-o prin
edictarea acestui text de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, n temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147
alin. (4) din Constituie, precum i al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUIONAL
n numele legii
DECIDE:
Admite excepia de neconstituionalitate ridicat de Florina Izabela Crstea
n Dosarul nr. 7.856/1/2008 al naltei Curi de Casaie i Justiie - Secia de
contencios administrativ i fiscal i constat c prevederile art. 44 alin. (2) din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor sunt
neconstituionale.
Definitiv i general obligatorie.
Decizia se comunic preedinilor celor dou Camere ale Parlamentului i
Guvernului.
Pronunat n edina public din data de 12 mai 2009.

ORDONAN DE URGEN nr. 59 din 27 mai 2009

pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i
procurorilor i pentru modificarea i completarea Legii nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009
81

Lund n considerare necesitatea asigurrii independenei inspectorilor

judiciari i a eficientizrii activitii acestora, aspect semnalat n mod constant
de Comisia European cu ocazia evalurii progreselor realizate de Romnia n
cadrul Mecanismului de cooperare i verificare,
avnd n vedere faptul c recent Consiliul Superior al Magistraturii a
ntreprins un important proces de recrutare de inspectori pentru Inspecia
judiciar, msur care, ns, ar trebui dublat, n mod necesar, i de o
mbuntire urgent a cadrului legislativ n care Inspecia judiciar i va
desfura activitatea, avnd ca baz propunerile rezultate din experiena
aplicrii n practic a reglementrilor n materie pn n prezent,
innd cont de imperativul meninerii, pe ct posibil, a unui grad nalt de
ocupare a posturilor vacante de conducere, pe calea extraordinar a delegrii,
pn la ocuparea lor pe calea ordinar a concursului pentru promovarea n
funcii de execuie i, respectiv, de conducere,
n temeiul art. 115 alin. (4) din Constituia Romniei, republicat,
Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan de urgen.
ART. I
Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor, republicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, se modific dup cum urmeaz:
- La articolul 57, alineatele (6), (7) i (8) vor avea urmtorul cuprins:
"(6) Delegarea judectorilor se poate face pe o perioad de cel mult 6 luni i
poate fi prelungit, cu acordul scris al acestora, cel mult nc 6 luni.
(7) n interesul serviciului, procurorii pot fi delegai, cu acordul scris al
acestora, inclusiv n funcii de conducere, de ctre procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, la parchetele din
cadrul Ministerului Public pe o perioad de cel mult 6 luni.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungit, cu acordul scris al acestora,
cel mult nc 6 luni."
ART. II
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile ulterioare, se modific i se completeaz dup cum urmeaz:
1. Articolul 45 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Aciunea disciplinar se exercit de comisiile de disciplin ale
Consiliului Superior al Magistraturii.

82

(2) Comisiile de disciplin pot fi sesizate de Inspecia judiciar sau se pot

sesiza din oficiu n legtur cu abaterile disciplinare ale judectorilor i
procurorilor.
(3) Comisiile de disciplin sunt formate din 3 inspectori ai Serviciului de
inspecie judiciar pentru judectori i, respectiv, 3 inspectori ai Serviciului de
inspecie judiciar pentru procurori.
(4) Membrii comisiilor de disciplin nu pot desfura pe perioada mandatului
dect activitate specific acestei caliti i sunt nlocuii de membri supleani n
situaiile n care, din motive ntemeiate, nu pot participa la soluionarea
lucrrilor.
(5) Membrii comisiilor de disciplin i membrii supleani sunt numii de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de un an, cu
posibilitatea renvestirii o singur dat."
2. Dup articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 45^1, cu urmtorul
cuprins:
"Art. 45^1. - (1) Orice persoan interesat, inclusiv conductorii instanelor
sau ai parchetelor, poate semnala Inspeciei judiciare aspecte n legtur cu
activitatea ori conduita necorespunztoare a judectorilor sau procurorilor, cu
nclcarea obligaiilor profesionale n raporturile cu justiiabilii ori cu
svrirea de ctre acetia a unor abateri disciplinare.
(2) Orice semnalare privind activitatea necorespunztoare a judectorilor i
procurorilor, greit ndreptat la instane sau parchete, va fi naintat Inspeciei
judiciare n termen de 5 zile de la nregistrare.
(3) Aspectele semnalate sunt supuse unor verificri prealabile efectuate de
inspectorii din cadrul Serviciului de inspecie judiciar pentru judectori,
respectiv ai Serviciului de inspecie judiciar pentru procurori, n cadrul crora
se stabilete dac exist indiciile svririi unei abateri disciplinare.
(4) Dac n urma efecturii verificrilor prealabile se constat c nu exist
indiciile svririi unei abateri disciplinare, rezultatul se comunic direct
persoanei care a formulat sesizarea i persoanei vizate de sesizare.
(5) n cazul n care se constat c exist indiciile svririi unei abateri
disciplinare, Serviciul de inspecie judiciar pentru judectori, respectiv
Serviciul de inspecie judiciar pentru procurori sesizeaz comisia de disciplin
corespunztoare."
3. Articolul 46 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"Art. 46. - (1) n vederea exercitrii aciunii disciplinare este obligatorie
efectuarea cercetrii disciplinare, care se dispune potrivit art. 45 alin. (2), n
termen de maximum 10 zile de la data sesizrii.
(2) Cercetarea disciplinar se efectueaz de inspectorii din cadrul Serviciului
de inspecie judiciar pentru judectori, respectiv din cadrul Serviciului de
inspecie judiciar pentru procurori.
83

(3) n cadrul cercetrii disciplinare se stabilesc faptele i urmrile acestora,

mprejurrile n care au fost svrite, precum i orice alte date concludente din
care s se poat aprecia asupra existenei sau inexistenei vinoviei. Ascultarea
celui n cauz i verificarea aprrilor judectorului sau procurorului cercetat
sunt obligatorii. Refuzul judectorului sau procurorului cercetat de a face
declaraii sau de a se prezenta la cercetri se constat prin proces-verbal i nu
mpiedic ncheierea cercetrii. Judectorul sau procurorul cercetat are dreptul
s cunoasc toate actele cercetrii i s solicite probe n aprare.
(4) Cercetarea disciplinar se desfoar cu respectarea dispoziiilor legale
referitoare la informaiile clasificate i la protecia datelor cu caracter
personal.
(5) Cercetarea disciplinar se suspend atunci cnd mpotriva judectorului
sau procurorului cercetat s-a dispus punerea n micare a aciunii penale pentru
aceeai fapt.
(6) Organul de urmrire penal este obligat s comunice Consiliului Superior
al Magistraturii ntr-un termen rezonabil actul prin care s-a dispus punerea n
micare a aciunii penale.
(7) Suspendarea se dispune de comisia de disciplin, prin rezoluie.
(8) Suspendarea opereaz pn cnd soluia pronunat n cauza care a
motivat suspendarea a devenit definitiv. Dispoziiile alin. (6) se aplic n mod
corespunztor.
(9) Cercetarea prealabil se efectueaz n termen de 30 de zile de la data
dispunerii acesteia, cu excepia situaiei n care intervine suspendarea. Comisia
de disciplin poate dispune prelungirea termenului, cu cel mult 30 de zile, dac
exist motive ntemeiate care justific aceast msur.
(10) n cazul n care, nainte de sesizarea seciei, comisia de disciplin
constat c sunt necesare verificri suplimentare, solicit completarea
cercetrii disciplinare. Rezultatul verificrilor suplimentare este naintat
comisiei de disciplin n cel mult 30 de zile de la data la care s-a dispus
completarea verificrilor.
(11) n termen de 20 de zile de la primirea rezultatului cercetrii disciplinare
sau, dup caz, a rezultatului verificrilor suplimentare, comisia de disciplin, n
cazul n care consider c se justific, sesizeaz secia corespunztoare n
vederea soluionrii aciunii disciplinare.
(12) n cazul n care comisia de disciplin consider c exercitarea aciunii
disciplinare nu se justific, dispune clasarea. Rezoluia se comunic
persoanelor indicate la art. 45^1 alin. (4) i inspectorului judiciar care a
efectuat cercetarea.
(13) mpotriva soluiei de clasare poate fi formulat contestaie de persoana
indicat la art. 45^1 alin. (1), de persoana vizat sau de inspectorul judiciar
care a efectuat cercetarea la secia corespunztoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, n termen de 30 de zile de la comunicarea rezoluiei.

84

(14) Aciunea disciplinar poate fi exercitat n termenul de prescripie de cel

mult un an de la data la care fapta a fost cunoscut."
4. La articolul 47, dup alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul
(2^1), cu urmtorul cuprins:
"(2^1) Dispoziiile art. 46 alin. (5) i (6) se aplic n mod corespunztor.
Suspendarea se dispune, prin ncheiere, de secia corespunztoare a Consiliului
Superior al Magistraturii."
5. La articolul 47, dup alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul
(4), cu urmtorul cuprins:
"(4) Dispoziiile din prezenta lege ce reglementeaz procedura de soluionare
a aciunii disciplinare se completeaz cu dispoziiile Codului de procedur
civil."
6. Articolul 53 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea
de judector sau procuror rspund civil, disciplinar i penal, n condiiile legii.
(2) Prevederile art. 45-47 se aplic n mod corespunztor."
7. Articolul 54 se abrog.
8. La articolul 61, alineatul (3) se modific i va avea urmtorul cuprins:
"(3) Inspectorii din cadrul Inspeciei judiciare sunt numii de plen, prin
concurs sau examen, pentru un mandat de 6 ani, dintre persoanele care
ndeplinesc condiiile prevzute la art. 60 alin. (2) i au avut calificativul foarte
bine la ultima evaluare."
9. La articolul 61, dup alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele
(3^1)-(3^5), cu urmtorul cuprins:
"(3^1) Pe durata exercitrii mandatului de inspector, judectorii i procurorii
sunt suspendai de drept din funciile pe care le ocup la instane i parchete.
Judectorii i procurorii cu funcii de conducere sunt obligai s opteze ntre
funcia de conducere i cea de inspector judiciar, n termen de 30 de zile de la
data dobndirii dreptului de a ocupa n continuare funcia de inspector judiciar.
Dup cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care
nu s-a fcut opiunea devine vacant de drept.
(3^2) Inspectorii din cadrul Inspeciei judiciare pot fi revocai din funcie de
plen, din oficiu sau la propunerea inspectorului ef, pentru nendeplinirea ori
ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor de serviciu sau n cazul aplicrii
unei sanciuni disciplinare.
(3^3) Dispoziiile art. 45-47 se aplic n mod corespunztor inspectorilor
judiciari. Aciunea disciplinar se exercit de comisia de disciplin
85

corespunztoare serviciului de inspecie judiciar din care face parte i va fi

soluionat de Secia pentru judectori sau de Secia pentru procurori, dup
caz.
(3^4) La ncetarea funciei de inspector n cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, judectorii i procurorii revin la instanele sau parchetele unde
au funcionat anterior ori, cu consimmntul lor, la alte instane sau parchete
unde au dreptul s funcioneze potrivit legii. Art. 134^1 alin. (2)-(5) din Legea
nr. 304/2004, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, se aplic
n mod corespunztor.
(3^5) Perioada n care judectorul sau procurorul este inspector judiciar n
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime n funcia de
judector sau procuror."
ART. III
(1) Inspectorii judiciari care la data prezentei ordonane de urgen ocup
aceste funcii prin detaare i ncheie mandatul de inspector judiciar la data
expirrii detarii, urmnd ca pentru un nou mandat s urmeze procedura
prevzut de lege pentru ocuparea funciei de inspector judiciar.
(2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari care, nainte de numirea n
funcie, au funcionat la alte instane sau parchete dect cele din municipiul
Bucureti beneficiaz, pe lng drepturile salariale, de decontarea chiriei.

86

CAP. III
REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOAR AL
INSTANELOR JUDECTORETI
CAP. I Dispozitii generale
ART. 1
(1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si
de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Puterea judecatoreasca este separata si in echilibru cu celelalte puteri ale
statului, avand atributii proprii, ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in
conformitate cu principiile constitutionale ale independentei si inamovibilitatii
judecatorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale.
(3) Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia, in numele legii, in scopul
apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,
precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii, fara
privilegii si fara discriminari.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constitutional care
indeplineste rolul de garant al independentei justitiei.
ART. 2
(1) Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel si
instantele militare sunt organizate si functioneaza potrivit dispozitiilor Legii nr.
304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale prezentului
regulament.
(2) In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa
caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale,
cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si
numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
(3) In domeniile prevazute la alin. (2) se pot infiinta tribunale specializate.
(4) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate
pentru cauze cu minori si familie. In raport cu natura si numarul cauzelor in
cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate si in alte
materii.
(5) In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor
deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta
sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in
municipiul Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Legea nr.
304/2004, republicata.
ART. 3
87

(1) Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca

serviciu public.
(2) Mijloacele materiale si financiare necesare functionarii instantelor sunt
asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare,
cheltuieli judiciare si alte surse extrabugetare, in conditiile legii, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor
materiale si financiare se realizeaza prin curtile de apel si tribunale, presedintii
acestor instante fiind ordonatori secundari de credite si, respectiv, ordonatori
tertiari de credite.
CAP. II
Dispozitii privind conducerea instantelor, atributiile judecatorilor, ale
personalului auxiliar de specialitate si ale personalului din departamentul
economico-financiar si administrativ
SECTIUNEA I
Dispozitii generale
ART. 4
(1) Instantele judecatoresti se incadreaza cu numarul necesar de judecatori,
precum si cu numarul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al
departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Conducerea instantelor este asigurata de presedinte si, in functie de
volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, de unul sau mai multi
vicepresedinti. De asemenea, la fiecare instanta functioneaza colegiul de
conducere si adunarea generala a judecatorilor.
SECTIUNEA a II-a
Dispozitii privind activitatea judecatorilor
ART. 5
(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Judecatorii
stagiari se bucura de stabilitate.
(2) Judecatorii au urmatoarele indatoriri:
a) sa asigure, prin activitatea desfasurata, respectarea legii si independenta
puterii judecatoresti;
b) sa respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezulta
din regulamente, din hotararile adunarilor generale si ale colegiilor de
conducere;
c) sa-si perfectioneze continuu pregatirea profesionala, conform necesitatilor
de specializare;
d) sa respecte programul de lucru, sa aiba un comportament decent si civilizat
in relatiile de serviciu;
88

e) sa dea dovada de competenta profesionala si sa manifeste calm, rabdare,

politete si impartialitate fata de justitiabili, martori, avocati si alte persoane cu
care intra in contact in calitate oficiala;
f) sa participe la sedintele de judecata, in completele de judecata stabilite
conform legii si sa respecte secretul deliberarii;
g) sa solutioneze intr-un termen rezonabil cauzele deduse judecatii;
h) sa asigure securitatea dosarelor pe perioada in care acestea le sunt
incredintate spre studiu, solutionare sau motivare;
i) sa aduca de indata la cunostinta presedintelui instantei in care functioneaza
orice ingerinta in actul de justitie din partea unei persoane fizice sau juridice ori
a unui grup de interese, care ar putea sa-i afecteze independenta sau
impartialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;
j) sa indeplineasca, in limitele functiei, alte atributii decat cele privind
activitatea de judecata, stabilite in conformitate cu legea de conducerea instantei.
ART. 6
(1) Functia de judecator este incompatibila cu orice alte functii publice sau
private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a
celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii
Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
(2) Activitatea didactica din invatamantul superior se desfasoara in afara
programului de lucru stabilit la instanta la care functioneaza judecatorul.
ART. 7
Judecatorii pot participa la elaborarea de publicatii, articole, studii de
specialitate, lucrari literare sau stiintifice ori la emisiuni audiovizuale, cu
exceptia celor cu caracter politic. Judecatorii pot fi membri ai unor comisii de
examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente
interne sau internationale si pot fi membri ai societatilor stiintifice sau
academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop
patrimonial.
ART. 8
Interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor sunt prevazute de lege.
SECTIUNEA a III-a
Conducerea instantelor
ART. 9
(1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care exercita
atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia.
(2) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile
de apel, tribunale si tribunale specializate presedintele poate fi ajutat de 1-2
vicepresedinti, iar la judecatorii presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
Judecatoriile in care presedintii sunt ajutati de catre vicepresedinti se stabilesc
de catre Consiliul Superior al Magistraturii.
89

(3) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti presedintele poate

fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.
(4) Sectiile instantelor sunt conduse de presedintii de sectie.
1. Presedintele si vicepresedintele curtii de apel
ART. 10
(1) Presedintele curtii de apel exercita prerogative manageriale in scopul
organizarii eficiente a activitatii curtii, precum si atributii de coordonare si
control privind administrarea curtii de apel si a instantelor din circumscriptie,
dupa cum urmeaza:
a) ia masuri pentru organizarea si buna functionare a instantei pe care o
conduce, precum si a activitatii instantelor din circumscriptia curtii de apel;
b) asigura si verifica, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al
altor judecatori pe care ii desemneaza in acest scop, cu aprobarea colegiului de
conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori
si personalul auxiliar de specialitate, la toate instantele din circumscriptie;
c) organizeaza si coordoneaza controlul administrarii curtii de apel si al
instantelor din circumscriptia acesteia;
d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de
presedinte de sectie;
e) desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte
atributii decat cele privind activitatea de judecata;
f) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii;
g) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre
cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al
Magistraturii, la solicitarea acesteia;
h) desemneaza judecatorii care raspund de organizarea activitatii de formare
profesionala continua a judecatorilor de la curtea de apel si instantele din
circumscriptia acesteia;
i) emite avizul consultativ in vederea prezentarii la examenul de capacitate al
judecatorilor stagiari;
j) deleaga, cu acordul lor, judecatorii de la judecatoriile, tribunalele sau
tribunalele specializate din circumscriptia curtii de apel, in conditiile legii;
k) solicita Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii, delegarea
judecatorilor;
l) convoaca, anual sau ori de cate ori este necesar, adunarea generala a
judecatorilor curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din
circumscriptia acesteia, pe care le prezideaza;
m) convoaca colegiul de conducere al curtii si prezideaza sedintele acestuia;
n) numeste personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul
economico-financiar si administrativ al curtii de apel si al instantelor din
circumscriptia acesteia, aproba transferul, delegarea, detasarea si dispune
90

promovarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru aceste categorii de

personal, in conditiile legii;
o) repartizeaza personalul in cadrul compartimentelor auxiliare ale curtii de
apel;
p) urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor
umane la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, pentru
asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate, raportat la
fiecare persoana, si propune masuri pentru suplimentarea sau reducerea
numarului de posturi;
q) ia masuri pentru respectarea programului de activitate si folosirea eficienta
a timpului afectat acestuia de catre intreg personalul curtii, pentru indeplinirea la
timp si in conditii de calitate a lucrarilor si pentru stabilirea unor raporturi de
serviciu care sa asigure realizarea corespunzatoare a atributiilor;
r) asigura, in conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia curtii
de apel cu parchetele de pe langa acestea, organele de politie, organizatiile
profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor
judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii;
s) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste
atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate
temporara de exercitare a functiei;
s) aproba stimulentele banesti provenite din timbrul judiciar, premiile si
primele prevazute de lege pentru judecatori si celelalte categorii de personal din
cadrul curtii de apel si al instantelor judecatoresti din circumscriptia acesteia;
t) indruma si verifica activitatea inginerului constructor de la curtea de apel;
aceasta competenta poate fi delegata managerului economic;
t) este ordonator secundar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a
sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care
o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama
contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator de credite
pot fi delegate managerului economic;
t) este ordonator secundar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a
sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care
o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama
contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator secundar
de credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, dupa caz, unuia dintre
vicepresedinti ori managerului economic;
u) sesizeaza comisia medicala de specialitate in cazul prevazut de art. 62 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor,
republicata;
v) ia masuri pentru elaborarea si publicarea jurisprudentei curtii de apel.
(2) Atributiile presedintelui prevazute la alin. (1) lit. e), g), k), p) si s) sunt
exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curtii de apel, iar atributia

91

prevazuta la alin. (1) lit. d) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si

a colegiului de conducere.
(3) Presedintele curtii de apel indeplineste orice alte atributii prevazute de
lege si de regulamente.
ART. 11
(1) Vicepresedintele curtii de apel exercita urmatoarele atributii:
a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de
catre judecatori, personalul auxiliar de specialitate si personalul din
departamentul economico-financiar si administrativ;
b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar,
a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;
c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative
nou-aparute;
d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea
acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) raspunde de organizarea activitatii de formare profesionala continua a
judecatorilor de la curtea de apel si de la instantele din circumscriptia acesteia si
de modul in care judecatorii desemnati in acest scop isi indeplinesc atributiile;
f) asigura operationalitatea bazei de date informatice privind personalul de la
curtea de apel si de la instantele din circumscriptie si ia masurile necesare pentru
intretinerea acesteia in conditii optime;
g) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza
contra incendiilor, in conditiile legii;
h) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia
muncii;
i) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele,
mapele de hotarari si registrele curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia
acesteia;
j) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul curtii de apel.
(2) Vicepresedintele curtii de apel indeplineste orice alte atributii prevazute de
lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.
(3) Vicepresedintele desemnat sa inlocuiasca presedintele instantei exercita,
in lipsa acestuia, atributiile prevazute de art. 10.
(4) La curtile de apel unde functioneaza 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile
fiecaruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui curtii.
2. Presedintele si vicepresedintele tribunalului
ART. 12
(1) In activitatea de coordonare si control privind administrarea tribunalului si
a instantelor din circumscriptie, presedintele tribunalului exercita urmatoarele
atributii:

92

a) convoaca, anual sau ori de cate ori este necesar, adunarea generala a
judecatorilor tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia
acestuia, pe care le prezideaza;
b) convoaca colegiul de conducere al tribunalului si prezideaza sedintele
acestuia;
c) asigura buna desfasurare a activitatii tribunalului si a instantelor din
circumscriptia acestuia;
d) asigura si verifica, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al
altor judecatori pe care ii desemneaza in acest scop, cu aprobarea colegiului de
conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori
si personalul auxiliar de specialitate, la tribunal si la instantele din circumscriptia
acestuia;
e) desemneaza judecatorii care, potrivit legii, urmeaza sa indeplineasca si alte
atributii decat cele privitoare la activitatea de judecata;
f) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre
cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al
Magistraturii, la solicitarea acesteia;
g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de
presedinte de sectie;
h) urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor
umane la tribunal si la instantele din circumscriptia acestuia, pentru asigurarea
unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare
persoana;
i) asigura, in conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia
tribunalului cu parchetele de pe langa acestea, cu organele de politie, cu
organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici,
executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si
organizatii;
j) repartizeaza personalul in cadrul compartimentelor auxiliare ale instantei;
k) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste
atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate
temporara de exercitare a functiei;
l) exercita, la nivelul tribunalului si in limitele functiei sale, atributiile
prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f), q), s) si u);
m) este ordonator tertiar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a
sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care
o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama
contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator de credite
pot fi delegate managerului economic;
m) este ordonator tertiar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a
sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care
o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama
contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator tertiar de
93

credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, dupa caz, unuia dintre

vicepresedinti ori managerului economic;
n) numeste grefierii arhivari si registratorii de la tribunal si judecatoriile din
circumscriptia acestuia, potrivit legii.
(2) Presedintele tribunalului indeplineste orice alte atributii prevazute de lege
si de regulamente.
(3) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. e), f) si j) se exercita cu aprobarea
colegiului de conducere al tribunalului, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. g)
este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere.
ART. 13
(1) Vicepresedintele tribunalului exercita urmatoarele atributii:
a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de
catre judecatori, personalul auxiliar de specialitate si personalul din
departamentul economico-financiar si administrativ;
b) raspunde de organizarea activitatii de formare profesionala continua a
judecatorilor de la tribunal si de la instantele din circumscriptia acestuia si de
modul in care judecatorii desemnati in acest scop isi indeplinesc atributiile;
c) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar,
a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;
d) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative
nou-aparute;
e) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea
acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare;
f) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza
contra incendiilor, in conditiile legii;
g) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia
muncii;
h) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele,
mapele de hotarari si registrele tribunalului si ale judecatoriilor din
circumscriptia acestuia;
i) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului.
(2) Vicepresedintele tribunalului indeplineste orice alte atributii prevazute de
lege si de regulamente.
(3) Vicepresedintele desemnat sa inlocuiasca presedintele instantei exercita,
in lipsa acestuia, atributiile prevazute de art. 12.
(4) La tribunalele unde functioneaza 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile
fiecaruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui tribunalului.
3. Presedintele si vicepresedintele tribunalului specializat
ART. 14

94

(1) Presedintele tribunalului specializat exercita atributiile manageriale in

vederea organizarii eficiente a activitatii acestuia, precum si atributii de
administrare a instantei, scop in care:
a) convoaca si prezideaza adunarea generala a judecatorilor, anual sau ori de
cate ori este necesar;
b) convoaca colegiul de conducere al tribunalului specializat si prezideaza
sedintele acestuia;
c) numeste, cand este cazul, judecatorul de serviciu si stabileste locul si
programul de desfasurare a activitatii acestuia;
d) repartizeaza personalul in compartimentele auxiliare si organizeaza,
coordoneaza si controleaza activitatea acestuia;
e) desemneaza judecatorii care indeplinesc si alte atributii decat cele de
judecata;
f) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre
cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al
Magistraturii, la solicitarea acesteia;
g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de
presedinte de sectie, acolo unde este cazul;
h) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste
atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate
temporara de exercitare a functiei;
i) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;
j) asigura, in conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe langa tribunalul
specializat, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor,
notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si
interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se exercita cu aprobarea
colegiului de conducere al judecatoriei, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. g)
este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere.
(3) Presedintele tribunalului specializat indeplineste orice alte atributii
prevazute de lege si de regulamente.
ART. 15
(1) Vicepresedintele tribunalului specializat exercita urmatoarele atributii:
a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de
catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate;
b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar,
a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;
c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative
nou-aparute;
d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea
acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza
contra incendiilor, in conditiile legii;
95

f) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia

muncii;
g) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele,
mapele de hotarari si registrele tribunalului specializat;
h) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului
specializat.
(2) Vicepresedintele tribunalului specializat indeplineste orice alte atributii
prevazute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei,
conform legii.
(3) Vicepresedintele tribunalului specializat exercita atributiile presedintelui
instantei, in lipsa acestuia.
4. Presedintele si vicepresedintele judecatoriei
ART. 16
(1) Presedintele judecatoriei exercita atributiile manageriale in vederea
organizarii eficiente a activitatii acesteia, precum si atributii de administrare a
instantei, scop in care:
a) convoaca si prezideaza adunarea generala a judecatorilor, anual sau ori de
cate ori este necesar;
b) convoaca colegiul de conducere al judecatoriei si prezideaza sedintele
acestuia;
c) organizeaza si verifica activitatea judecatorilor stagiari si asigura conditiile
necesare pentru buna desfasurare a stagiului;
d) numeste, cand este cazul, judecatorul de serviciu si stabileste locul si
programul de desfasurare a activitatii acestuia;
e) repartizeaza personalul in compartimentele auxiliare si organizeaza,
coordoneaza si controleaza activitatea acestuia;
f) desemneaza judecatorii care indeplinesc si alte atributii decat cele de
judecata;
g) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre
cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al
Magistraturii, la solicitarea acesteia;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de
presedinte de sectie, acolo unde este cazul;
i) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste
atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate
temporara de exercitare a functiei;
j) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;
k) asigura, in conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe langa judecatorie,
cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor
publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si
interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii.
96

(2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. d) si f) se exercita cu aprobarea

colegiului de conducere al judecatoriei, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. h)
este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere.
(3) Presedintele judecatoriei indeplineste orice alte atributii prevazute de lege
si de regulamente.
ART. 17
(1) Vicepresedintele judecatoriei exercita urmatoarele atributii:
a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de
catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate;
b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar,
a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;
c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative
nou-aparute;
d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea
acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza
contra incendiilor, in conditiile legii;
f) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia
muncii;
g) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele,
mapele de hotarari si registrele judecatoriei;
h) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecatoriei.
(2) Vicepresedintele judecatoriei indeplineste orice alte atributii prevazute de
lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.
(3) Vicepresedintele judecatoriei exercita atributiile presedintelui instantei, in
lipsa acestuia.
5. Adunarea generala a judecatorilor
ART. 18
Adunarea generala a judecatorilor este compusa din toti judecatorii in functie
ai instantei, inclusiv judecatorii stagiari, precum si judecatorii delegati sau
detasati de la alte instante.
ART. 19
Adunarea generala a judecatorilor are urmatoarele atributii:
a) dezbate activitatea anuala desfasurata de instanta;
b) desemneaza candidatii si alege membrii in Consiliul Superior al
Magistraturii, in conditiile legii;
c) dezbate probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii sau a ministrului justitiei;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
97

f) alege si revoca membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate

si judecatorii stabileste numarul membrilor ce urmeaza sa fie alesi, potrivit legii;
g) initiaza, daca este cazul, procedura de revocare a judecatorilor alesi in
Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prevazute de lege;
h) propune revocarea din functia de conducere a judecatorilor pentru motivele
prevazute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata;
i) desemneaza judecatorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de
compensatii financiare victimelor infractiunilor si supleantii acestora;
j) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau de regulamente.
ART. 20
(1) Adunarea generala a judecatorilor este convocata de presedintele instantei,
iar in lipsa acestuia, de vicepresedinte.
(2) Adunarea generala a judecatorilor se convoaca si la solicitarea a cel putin
unei treimi din numarul judecatorilor care o compun.
(3) Adunarea generala a judecatorilor poate fi convocata si de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instantei.
(4) La desemnarea candidatilor pentru functia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii, adunarile generale sunt convocate de colegiile de
conducere ale curtilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, adunarile generale sunt convocate de colegiile de conducere ale
curtilor de apel sau, dupa caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.
(5) In procedura de revocare a membrilor alesi ai Consiliului Superior al
Magistraturii, adunarile generale se convoaca potrivit alin. (2)-(4), care se aplica
in mod corespunzator.
(6) Adunarea generala a judecatorilor este prezidata de presedinte, iar in lipsa
acestuia, de vicepresedinte. Daca presedintele sau vicepresedintele lipseste,
adunarea generala este prezidata de un judecator ales de aceasta.
(7) Pentru desemnarea candidatilor si alegerea membrilor Consiliului Superior
al Magistraturii, adunarea generala a judecatorilor este prezidata de judecatorul
cu cea mai mare vechime in magistratura, care nu si-a depus candidatura pentru
functia de membru in Consiliul Superior al Magistraturii.
(8) Adunarea generala a judecatorilor este legal constituita in prezenta
majoritatii judecatorilor.
(9) In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generala a judecatorilor este legal
constituita in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor.
(10) Hotararile adunarii generale a judecatorilor se adopta cu votul majoritatii
membrilor prezenti. In cazul revocarii membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, hotararea de revocare se adopta cu votul a doua treimi din
numarul judecatorilor.
6. Colegiul de conducere

98

ART. 21
(1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de
conducere. Presedintele instantei este si presedintele colegiului de conducere.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si
au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o
perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunalele specializate si la judecatorii: presedintele si 2 sau 4
judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.
(3) Adunarea generala pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se
convoaca potrivit art. 20 alin. (1).
(4) La tribunalele specializate si la judecatorii, adunarea generala a
judecatorilor stabileste, prin vot, inainte de declansarea procedurii de alegere,
numarul judecatorilor care urmeaza sa fie alesi in colegiu.
(5) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se intocmesc liste cu
toti judecatorii instantei, cu exceptia presedintelui si a celor care declara, in
prealabil, ca nu inteleg sa faca parte din colegiu.
(6) Listele intocmite potrivit alin. (5) se inmaneaza judecatorilor prezenti.
Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.
(7) Fiecare judecator exprima un numar de voturi egal cu numarul membrilor
alesi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, dupa caz, de adunarea
generala a judecatorilor, pentru categoria de instante din care face parte.
(8) La instantele la care functioneaza sectii, membrii colegiului de conducere
se aleg, de regula, din sectii diferite.
(9) Sunt declarati alesi membri ai colegiului de conducere judecatorii care
obtin cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate.
(10) Procedura de votare se repeta in cazul in care, la primul tur de scrutin, nu
au fost alesi toti membrii colegiului de conducere.
(11) La urmatorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, in ordinea descrescatoare
a voturilor obtinute, un numar de judecatori mai mare cu cel putin unu fata de
numarul locurilor ramase neocupate in colegiul de conducere. Dispozitiile alin.
(9) se aplica in mod corespunzator la fiecare tur de scrutin.
ART. 22
(1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a
instantei si adopta hotarari menite sa asigure buna organizare si functionare a
acesteia.
(2) Colegiul de conducere indeplineste urmatoarele atributii:
a) propune sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in
raport cu natura si numarul cauzelor, infiintarea sectiilor si completelor
specializate ale instantei;
b) stabileste componenta sectiilor si completelor specializate, in functie de
volumul de activitate, tinand seama de specializarea judecatorilor;

99

c) stabileste compunerea completelor de judecata la inceputul anului,

urmarind asigurarea continuitatii acestora;
d) aproba, in mod exceptional, schimbarea membrilor completelor de
judecata, in cazurile in care, din motive obiective, se impune aceasta;
e) convoaca adunarea generala a judecatorilor, potrivit legii;
f) aproba sau, dupa caz, avizeaza, la cererea presedintelui, deciziile acestuia,
in cazurile prevazute de prezentul regulament;
g) promoveaza in functii de conducere informaticienii-sefi, primii-grefieri,
grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi.
ART. 23
(1) Colegiul de conducere al curtii de apel fundamenteaza si propune
proiectul de buget pentru curtea de apel si pentru instantele din circumscriptia
acesteia si il transmite Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului
Justitiei.
(2) Colegiul de conducere al curtii de apel solicita Inaltei Curti de Casatie si
Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate
diferit de instantele judecatoresti.
ART. 24
(1) Colegiul de conducere al curtii de apel primeste si centralizeaza
candidaturile judecatorilor din circumscriptia curtii de apel, pe categorii de
instante, pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii si
verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru judecatorii care si-au
depus candidaturile.
(2) Colegiul de conducere al fiecarei curti de apel organizeaza propria adunare
generala, adunarea generala a judecatorilor de la tribunale si tribunale
specializate, precum si adunarea generala a judecatorilor de la judecatoriile din
circumscriptia curtii de apel, in vederea desemnarii candidatilor pentru functia
de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Colegiul de conducere al fiecarei curti de apel convoaca propria adunare
generala pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Colegiul de conducere al fiecarui tribunal convoaca propria adunare
generala, la care participa si judecatorii tribunalelor specializate, precum si
adunarea generala a judecatorilor de la judecatoriile din circumscriptia sa, pentru
alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 25
(1) Colegiul de conducere se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar.
(2) Colegiul de conducere este convocat de presedintele instantei sau de cel
putin o treime din numarul membrilor sai.
(3) Convocarea colegiului de conducere si comunicarea ordinii de zi se fac
prin secretariatul acestuia, cu cel putin o zi inainte de data sedintei. Secretariatul
colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, dupa caz, de
grefierul sef al instantei ori de un alt grefier desemnat de presedinte.

100

(4) La sedintele colegiului de conducere pot participa si presedintii de sectii

sau alti judecatori care nu sunt membri ai acestuia, fara drept de vot.
(5) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate
probleme financiare sau economico-administrative, la sedintele acestuia
participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de
conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi
invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de
conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi
invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot. In aceleasi
conditii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor,
tribunalelor specializate si judecatoriilor pot fi invitati si reprezentanti ai
organizatiilor sindicale din cadrul acestor instante.
(7) Sedintele colegiului de conducere nu sunt publice.
(8) Colegiul de conducere adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor sai.
(9) Dezbaterile si hotararile colegiului de conducere se consemneaza intr-un
proces-verbal, incheiat de secretariatul colegiului si semnat de toti membrii sai.
Hotararile colegiului de conducere se aduc la cunostinta celor interesati.
(10) Procesele-verbale incheiate potrivit alin. (3) se pastreaza intr-o mapa
speciala de catre primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul sef al instantei ori de
grefierul desemnat de presedinte.
SECTIUNEA a IV-a
Conducerea sectiilor
ART. 26
(1) Presedintele sectiei organizeaza activitatea administrativ-judiciara a
sectiei, avand urmatoarele atributii:
a) asigura buna desfasurare a activitatii de judecata a sectiei;
b) propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecata,
precum si a completelor specializate, daca este cazul, urmarind asigurarea
continuitatii acestora;
c) organizeaza studiul profesional al judecatorilor sectiei, urmareste realizarea
acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul
sectiei;
d) participa la invatamantul profesional al judecatorilor sectiei;
e) comunica lunar instantelor arondate situatia hotararilor desfiintate sau
casate in caile de atac;
f) indruma si verifica activitatea administrativ-judiciara a personalului sectiei;
g) face propuneri de desemnare a judecatorilor care indeplinesc si alte
atributii decat cele de judecata;
h) urmareste solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil;
101

i) tine evidenta cazurilor de aplicare neunitara a legii, in baza referatului

intocmit de judecatorul delegat;
j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudentei curtii de apel;
k) ia masuri in vederea repartizarii aleatorii a cauzelor.
(2) Presedintele sectiei indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau
regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.
SECTIUNEA a IV^1-a
Masuri privind unificarea practicii judiciare
ART. 26^1
(1) La nivelul fiecarei sectii sau, dupa caz, al fiecarei instante, acolo unde nu
sunt organizate sectii se organizeaza intalniri lunare ale judecatorilor, in care vor
fi discutate problemele de drept care au condus la pronuntarea unor solutii
diferite.
(2) Problemele de drept prevazute la alin. (1) sunt analizate, in prealabil, de
catre presedintele sectiei sau, dupa caz, de vicepresedintele instantei ori de
judecatorul delegat de presedintele instantei, care va prezenta un studiu asupra
acestora, cu referire si la practica judiciara a altor instante, in care, in mod
obligatoriu, isi va expune opinia motivata, studiu ce se supune dezbaterii
judecatorilor.
(3) Opiniile judecatorilor asupra problemelor de drept dezbatute se
consemneaza intr-o minuta care va fi analizata in cadrul intalnirilor trimestriale
ce se organizeaza la nivelul curtii de apel.
ART. 26^2
(1) Vicepresedintele curtii de apel raspunde de organizarea intalnirilor
trimestriale ale judecatorilor din cadrul curtii si al instantelor din circumscriptia
acesteia, in care vor fi dezbatute problemele de drept care au generat o practica
neunitara. Intalnirile pot fi organizate si pe domenii de specializare. Dispozitiile
alin. (2) ale art. 26^1 se aplica in mod corespunzator.
(2) La intalnirile prevazute la alin. (1) poate fi invitat si procurorul general al
parchetului de pe langa curtea de apel.
ART. 26^3
In cazul in care intalnirile trimestriale se organizeaza pe domenii de
specializare, sunt invitati si judecatori din cadrul sectiei de specialitate a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, in scopul discutarii problemelor de practica neunitara
la nivel national.
ART. 26^4
Presedintii sectiilor sau, dupa caz, vicepresedintii instantelor, judecatorul
delegat cu organizarea studiului profesional al judecatorilor vor urmari ca in
cadrul intalnirilor periodice ale acestora sa fie analizata practica instantelor de
control judiciar. De asemenea, va fi organizata discutarea, in colective de
judecatori, a noilor reglementari si a modului de interpretare a acestora.
102

ART. 26^5
(1) Pentru publicarea hotararilor judecatoresti pe portalul instantelor de
judecata, judecatorii vor prezenta lunar un rezumat al hotararilor considerate
relevante din punctul de vedere al problemelor de drept solutionate, cu indicarea
numarului hotararii si a domeniului asociat.
(2) Trimestrial, curtile de apel vor intocmi Buletinul jurisprudentei cu decizii
relevante.
SECTIUNEA a V-a
Judecatorii desemnati sau delegati
1. Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului de executari
penale
ART. 27
Judecatorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitatii de
indrumare si control a compartimentului de excutari penale exercita urmatoarele
atributii:
a) urmaresc si controleaza modul in care se emit si se comunica mandatele de
executare si supravegheaza luarea tuturor masurilor pentru ducerea la indeplinire
a acestora, precum si a celorlalte dispozitii din hotararile penale;
b) iau masuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite in cursul executarii;
c) urmaresc tinerea evidentei amanarilor si intreruperilor de executare a
pedepsei inchisorii, a detentiunii pe viata si a masurii educative a internarii intrun centru de reeducare si iau masuri pentru emiterea adreselor de revenire;
d) sesizeaza instanta de executare in cazul in care, cu prilejul punerii in
executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire ori
impiedicare;
e) inchid pozitiile din registrul de executari penale;
f) informeaza conducerea instantei despre intarzierile nejustificate in
executarea hotararilor;
g) verifica pastrarea in bune conditii a dosarelor si a lucrarilor de executari;
h) rezolva corespondenta aferenta activitatii de punere in executare a
hotararilor penale.
2. Judecatorii cu atributii privind activitatea de executare civila
ART. 28
Judecatorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitatii de
executari civile solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite.
3. Judecatorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control
judiciar
103

ART. 29
Judecatorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control judiciar
sunt desemnati de presedintii instantelor si intocmesc lunar un referat privind
problemele de drept relevante ivite in solutionarea cauzelor, evidentiind practica
neunitara atat a propriei instante, cat si a instantei ierarhic superioare, daca este
cazul.
4. Judecatorii cu atributii in solutionarea cererilor privind cetatenia
romana
ART. 30
Judecatorii desemnati in Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a
cetateniei romane au urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele comisiei in zilele si la orele planificate;
b) examineaza cererile de acordare, redobandire sau renuntare la cetatenia
romana, pe baza inscrisurilor depuse de solicitanti;
c) intocmesc rapoarte, potrivit legii, in vederea promovarii de catre ministrul
justitiei a proiectelor de hotarari ale Guvernului pentru acordarea, redobandirea
sau renuntarea la cetatenia romana;
d) redacteaza incheierile de respingere a cererilor solicitantilor.
5. Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului
ART. 31
(1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza
in registrul comertului se exercita de catre justitie prin judecatori anume
delegati.
(2) Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului sunt delegati de
presedintii tribunalelor sau tribunalelor comerciale si indeplinesc, in principal,
urmatoarele atributii:
a) dispun inmatricularea societatilor comerciale, in conditiile legii;
b) dispun inregistrarea mentiunilor privind modificarile intervenite in
organizarea si functionarea societatilor comerciale;
c) exercita, cel putin o data pe luna, controlul actelor si faptelor de
competenta oficiului registrului comertului.
(3) Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului indeplinesc orice
alte activitati prevazute de lege.
6. Judecatorii-sindici
ART. 32

104

(1) Judecatorul-sindic nominalizat de presedintele tribunalului sau, dupa caz,

al tribunalului comercial, dintre judecatorii desemnati ca judecatori-sindici,
conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, are ca
principale atributii:
a) pronunta hotararile de deschidere a procedurii;
b) judeca contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor
pentru inceperea procedurii;
c) desemneaza prin hotarare administratorul sau lichidatorul si stabileste
atributiile acestuia; controleaza activitatea administratorului si lichidatorului, iar
daca este cazul, dispune inlocuirea lor;
d) judeca cererile prin care se solicita debitorului ridicarea dreptului de a-si
mai conduce activitatea;
e) judeca actiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea
unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
f) judeca contestatiile debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate
de administrator sau de lichidator;
g) confirma planul de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea
lui de catre creditori;
h) hotaraste asupra continuarii activitatii debitorului, in caz de reorganizare;
i) solutioneaza obiectiile la rapoartele trimestriale si la cel final al
administratorului sau al lichidatorului;
j) autentifica actele juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate
este necesara forma autentica;
k) pronunta hotarari de inchidere a procedurii;
l) desemneaza, prin incheiere, persoane de specialitate si stabileste retributia
acestora;
m) poate organiza intalniri cu lichidatorii si administratorii desemnati in
cauzele repartizate.
(2) Judecatorii-sindici indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege.
7. Judecatorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea
personalitatii juridice asociatiilor de proprietari
ART. 33
Judecatorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitatii
juridice asociatiilor de proprietari are urmatoarele atributii:
a) examineaza cererile avand ca obiect acordarea personalitatii juridice
asociatiilor de proprietari si redacteaza incheierile pronuntate in cauzele
respective;

105

b) indruma si controleaza activitatea grefierului delegat la acest

compartiment, respectiv de tinere a evidentelor, de efectuare a inscrierilor,
inregistrarilor, comunicarilor sau publicitatii prevazute de lege.
8. Judecatorul desemnat cu aplicarea apostilei
ART. 34
Judecatorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999
pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei
supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961,
aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile si completarile ulterioare,
verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si aplica apostila pe:
a) documentele care emana de la o autoritate sau de la un functionar al unei
jurisdictii a statului, inclusiv cele care emana de la Ministerul Public, de la un
grefier sau de la un executor judecatoresc;
b) actele notariale;
c) declaratiile oficiale, cum ar fi cele privind mentiuni de inregistrare, viza de
investire cu data certa si legalizari sub semnatura, depuse pe un act sub
semnatura privata.
SECTIUNEA a VI-a
Dispozitii privind activitatea asistentilor judiciari
ART. 35
Completele pentru solutionarea, in prima instanta, a cauzelor privind
conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2
asistenti judiciari, dintre asistentii judiciari numiti, potrivit legii.
ART. 36
(1) Asistentii judiciari participa la deliberare cu vot consultativ si semneaza
hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia
separata se motiveaza.
(2) Asistentii judiciari sunt datori sa studieze temeinic dosarele in cauzele la a
caror solutionare participa, sa respecte programarea sedintelor stabilita de
presedintele tribunalului si sa se conformeze dispozitiilor date in aplicarea legii
si regulamentelor.
SECTIUNEA a VII-a
Dispozitii privind activitatea
instantelor judecatoresti
1. Dispozitii generale
ART. 37
106

compartimentelor

auxiliare

ale

(1) La judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel

functioneaza personal auxiliar de specialitate si personal incadrat in
departamentul economico-financiar si administrativ.
(2) Toate instantele au cate o grefa, o registratura, o arhiva, o biblioteca si un
birou de informare si relatii publice.
(3) Curtile de apel si tribunalele au si cate un departament economicofinanciar si administrativ, condus de un manager economic.
(4) Compartimentul personal functioneaza in cadrul departamentului
economico-financiar si administrativ.
(5) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtilor de
apel si al tribunalelor asigura activitatea economica, financiara si administrativa
a instantelor la care functioneaza. Pentru tribunalele specializate si judecatorii
aceasta activitate este asigurata de departamentul economico-financiar si
administrativ de la tribunalul in a carui circumscriptie functioneaza.
(6) Curtile de apel au si un compartiment de documentare si un compartiment
de informatica juridica, structuri ce pot fi infiintate si la nivelul tribunalelor,
tribunalelor specializate si al judecatoriilor.
(7) Instantele militare au in structura si un compartiment de documente
clasificate.
ART. 38
(1) Grefa, registratura si arhiva efectueaza operatiuni privind primirea,
inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea
registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari
a activitatii instantelor.
(2) Personalul este repartizat pe sectii si compartimente de activitate de catre
presedintele instantei, potrivit nevoilor acestora, iar in cadrul sectiei, de catre
presedintele sectiei.
ART. 39
Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale
efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea
conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si gospodarirea
localurilor.
ART. 40
Serviciul de documentare tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si
gestiunea bibliotecii.
ART. 41
Personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economicofinanciar si administrativ este angajat in conditiile legii.
ART. 42
(1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate si a celui din
departamentul economico-financiar si administrativ este supusa controlului
ierarhic.

107

(2) Atributiile personalului din compartimentele auxiliare ale instantelor sunt

cuprinse in fisele posturilor.
(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate, fisa postului se intocmeste de
primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul-sef.
(4) Pentru personalul din departamentul economico-financiar si administrativ,
fisa postului se intocmeste de managerul economic.
(5) Fisele posturilor intocmite potrivit alin. (3) si (4) se aproba de presedintele
instantei.
(6) Pentru primul-grefier sau, dupa caz, grefierul-sef si pentru managerul
economic si inginerul constructor, fisa postului se intocmeste de presedintele
instantei.
ART. 43
(1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economicofinanciar si administrativ este obligat sa respecte programul de lucru, sa
efectueze lucrarile in termenele stabilite, sa indeplineasca toate indatoririle ce ii
revin potrivit legilor si regulamentelor.
(2) Prezentarea la serviciu dupa orele legale de program, parasirea locului de
munca in timpul programului de activitate, precum si invoirile care nu depasesc
durata unei zile de munca se aproba de presedintele instantei sau de inlocuitorul
acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-sef, dupa caz. Invoirile
de la program pot fi acordate si de presedintii de sectii, in aceleasi conditii.
ART. 44
(1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economicofinanciar si administrativ este obligat sa respecte secretul cu privire la
informatiile obtinute in cursul indeplinirii atributiilor lor, care nu sunt destinate
publicitatii.
(2) Personalul acestor compartimente trebuie sa indeplineasca indatoririle de
serviciu fara partinire, sa se manifeste calm, demn si politicos cu partile din
proces, cu martorii, avocatii si alte persoane cu care intra in contact in calitate
oficiala.
(3) Atunci cand apreciaza ca nu are competenta, potrivit fisei postului, sa
solutioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de indata
la cunostinta primului-grefier sau, dupa caz, grefierului-sef aceste cereri, iar
personalul din departamentul economico-financiar si administrativ va sesiza
managerul economic.
ART. 45
Activitatea personalului auxiliar de specialitate si din departamentul
economico-financiar si administrativ se desfasoara sub coordonarea si sub
controlul presedintelui instantei.
ART. 46
Coordonarea si controlul prevazute la art. 45 pot fi efectuate si de
vicepresedintele instantei sau de membrii colegiului de conducere al instantei,
potrivit repartizarii sarcinilor stabilite in cadrul colegiului.
108

ART. 47
Persoanele cu atributii de control verifica cel putin o data pe luna efectuarea
in termen a lucrarilor si calitatea acestora si consemneaza constatarile si
propunerile in registrul de control, care se pastreaza de catre presedintele
instantei.
2. Grefa
ART. 48
Presedintele instantei stabileste, prin ordin de serviciu, repartizarea
personalului pe sectii, in raport cu pregatirea profesionala si cu experienta
fiecaruia.
ART. 49
Presedintele curtii de apel numeste, prin decizie, informaticienii-sefi, primiigrefieri, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi ai curtii de
apel si ai instantelor din circumscriptia acesteia, pentru o perioada de 5 ani, in
conditiile legii. Primul-grefier si grefierul-sef nu participa, de regula, in sedinte
de judecata.
ART. 50
(1) Primii-grefieri ai curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor
specializate au urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza activitatea personalului auxiliar de specialitate,
atat al instantei la care functioneaza, cat si al instantelor din circumscriptie,
personal sau prin grefieri cu functii de conducere desemnati;
b) intocmesc fisele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din
cadrul instantei;
c) coordoneaza si urmaresc uniformizarea inregistrarilor statistice in
colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii;
d) asigura evidenta si gestionarea datelor si documentelor ce nu sunt destinate
publicitatii si verifica modul in care se asigura securitatea lucrarilor;
e) intocmesc si contrasemneaza corespondenta cu caracter administrativ a
instantei;
f) tin registrele speciale prevazute de lege pentru instanta la care functioneaza;
g) pastreaza registrul de control al curtii si ia masuri ca un registru de control
sa se pastreze la fiecare sectie a curtii si la instantele din circumscriptia acesteia;
h) duc la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului
instantei, securitatii bunurilor, pazei contra incendiilor si protectiei muncii;
i) verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta
instantei;
j) intocmesc acte de constatare a neregulilor evidentiate in activitatea
personalului auxiliar controlat si sesizeaza presedintele instantei pentru luarea
masurilor corespunzatoare;
109

k) urmaresc respectarea de catre personalul auxiliar al instantelor a normelor

de conduita in raporturile cu avocatii si cu publicul;
l) indruma si verifica evidenta si gestiunea bibliotecii;
m) tin evidenta concediilor personalului.
(2) Primii-grefieri ai curtilor de apel tin registrele privind controlul averilor,
confirmarea si autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice,
autorizarea perchezitiilor, evidenta cererilor privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitatii ca politie politica, evidenta notarilor publici si a
executorilor judecatoresti.
(3) Primii-grefieri ai tribunalelor tin registrele privind persoanele juridice,
registrele privind confirmarea si autorizarea interceptarii si inregistrarii
convorbirilor telefonice, autorizarea perchezitiilor, evidenta traducatorilor si
interpretilor autorizati.
(4) Primul-grefier al Tribunalului Bucuresti tine registrele privind partidele
politice si alte formatiuni politice.
(5) Primul-grefier indeplineste, in limita functiei, orice alte atributii de
serviciu date de presedintele instantei, potrivit legii.
ART. 51
(1) Primii-grefieri pot delega, cu acordul presedintilor instantelor, unele
atributii grefierilor anume desemnati.
(2) In lipsa primului-grefier al curtii de apel, al tribunalului sau al tribunalului
specializat, unul dintre grefierii sefi de sectie sau, dupa caz, un grefier, desemnat
de presedintele instantei, il va inlocui in toate atributiile sale.
ART. 52
(1) Grefierul sef de sectie are urmatoarele atributii:
a) supravegheaza si verifica lucrarile intocmite de personalul auxiliar al
sectiei;
b) supravegheaza comunicarea in termen a hotararilor penale;
c) supravegheaza completarea corecta a registrelor de evidenta si punere in
executare a hotararilor penale, precum si a celorlalte evidente prevazute in
regulament;
d) ajuta judecatorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;
e) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea;
f) propune presedintelui de sectie repartizarea grefierilor in sedintele de
judecata;
g) urmareste tehnoredactarea in termen a hotararilor intocmite in concept de
judecatorii sectiei;
h) tine registrul de evidenta a redactarii hotararilor sectiei si pastreaza mapele
de hotarari;
i) verifica dosarele sectiei inainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu
respectarea dispozitiilor regulamentare;
j) participa, conform programarii, la sedintele de judecata, ca grefier de
sedinta;
110

k) intocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnica a personalului auxiliar al

sectiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, si se ingrijeste de
aprovizionarea sectiei cu materialele necesare;
l) tine evidenta si gestioneaza titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca
mijloc de proba in cauzele aflate pe rolul sectiei;
m) verifica si semneaza pentru conformitate copiile legalizate si certificatele
intocmite;
n) tine registrele de evidenta privind arestarea preventiva si celelalte registre
prevazute de lege in materie penala, cu exceptia celor date in competenta
primului-grefier;
o) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control
judiciar, in care inregistreaza toate dosarele sosite din caile de atac;
p) verifica modul de completare si pastrare a evidentelor sectiei;
q) verifica si supravegheaza modul de inregistrare a sedintelor de judecata,
prin mijloace tehnice audio sau video, in conditiile legii;
r) tine evidenta inregistrarilor audio sau video ale sedintelor de judecata;
s) coordoneaza si supravegheaza activitatea grefierului desemnat cu
executarea silita;
s) supravegheaza modul de intocmire si trimitere a titlurilor executorii catre
organele de executare de catre grefierul desemnat cu executarea silita;
t) indruma si controleaza activitatea de evidenta si punere in executare a
hotararilor civile prin care s-au stabilit creante pentru care executarea se face din
oficiu.
(2) Grefierul sef de sectie indeplineste, in limitele functiei, alte sarcini de
serviciu date de presedintele sectiei sau de presedintele ori vicepresedintele
instantei, conform legii.
(3) In cazul sectiilor cu volum mare de activitate, unele atributii ale
grefierului sef de sectie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a
presedintelui instantei.
ART. 53
(1) Grefierul sef al judecatoriei are urmatoarele atributii:
a) supravegheaza si verifica lucrarile intocmite de personalul auxiliar de
specialitate al judecatoriei;
b) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea;
c) ajuta judecatorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;
d) participa, conform programarii, la sedintele de judecata, ca grefier de
sedinta;
e) verifica si semneaza pentru conformitate copiile legalizate si certificatele
intocmite;
f) tine registrele de evidenta privind arestarea preventiva, precum si celelalte
registre prevazute de lege in materie penala;
g) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control
judiciar, in care inregistreaza toate dosarele sosite din caile de atac;
111

h) intocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnica a personalului auxiliar, pe

care le trimite compartimentului de specialitate;
i) incaseaza si plateste drepturile salariale ale personalului judecatoriei;
j) tine evidenta si gestioneaza bunurile instantei, titlurile de valoare si
obiectele ce servesc ca mijloc de proba in cauzele aflate pe rol;
k) se ingrijeste de buna desfasurare a activitatilor gospodaresti si de
aprovizionarea instantei cu materialele necesare;
l) duce la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului
instantei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor si protectia muncii;
m) verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta
instantei;
n) asigura evidenta, pastrarea si manipularea datelor si documentelor ce nu
sunt destinate publicitatii si verifica modul cum se asigura securitatea lucrarilor,
cu respectarea normelor legale privind informatiile clasificate;
o) intocmeste si contrasemneaza corespondenta cu caracter administrativ a
judecatoriei;
p) organizeaza si urmareste tehnoredactarea in termen a hotararilor redactate
in concept de judecatorii instantei;
q) propune presedintelui judecatoriei repartizarea grefierilor in sedintele de
judecata;
r) tine la zi registrul de evidenta a redactarii hotararilor instantei si pastreaza
mapele de hotarari;
s) verifica dosarele instantei inainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu
respectarea dispozitiilor regulamentare;
s) tine registrele speciale prevazute de lege pentru instanta la care
functioneaza;
t) are in pastrare dosarele administrative si biblioteca instantei;
t) intocmeste lucrarile de statistica judiciara ale judecatoriei.
(2) Grefierul sef al judecatoriei indeplineste, in limitele functiei, orice alte
sarcini de serviciu date de presedintele instantei, conform legii.
(3) La judecatoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atributiile
prevazute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a presedintelui
instantei.
ART. 54
(1) Grefierul de sedinta are urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele de judecata, indeplinind atributiile prevazute de lege
si de prezentul regulament, sub controlul presedintelui completului de judecata;
b) intocmeste conceptele pentru citarea partilor din proces;
c) intocmeste actele de procedura dispuse de completul de judecata;
d) completeaza borderourile si preda corespondenta pentru expediere;
e) completeaza condica sedintelor de judecata, in care se trec dosarele din
sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, cu urmatoarele mentiuni:
numarul curent, numele sau denumirea partilor, numarul dosarului si obiectul
112

cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amanarii cauzei sau, dupa caz,
solutia pronuntata, pe baza minutei intocmite de catre presedintele completului;
in cazul amanarii pronuntarii se va indica data acesteia;
e) completeaza condica sedintelor de judecata, in care se trec dosarele din
sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, cu urmatoarele mentiuni:
numarul curent, numele sau denumirea partilor, numarul dosarului si obiectul
cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amanarii cauzei sau, dupa caz,
solutia pronuntata, pe baza minutei intocmite de catre presedintele completului;
in cazul amanarii pronuntarii se va indica data acesteia;
f) comunica hotararile judecatoresti in termenul prevazut de lege;
g) tehnoredacteaza hotararile judecatoresti si alte lucrari repartizate de
conducerea instantei; hotararile vor cuprinde, in final, initialele redactorului, ale
tehnoredactorului, data tehnoredactarii si numarul de exemplare; la instantele de
control judiciar se trece, in plus, compunerea completului de judecata a instantei
a carei hotarare este supusa controlului judiciar, cu indicarea, daca este cazul, a
caracterului reformarii;
h) transcrie inregistrarile audio sau stenogramele sedintelor de judecata, in
conditiile legii;
(2) Grefierul de sedinta indeplineste, in limita functiei, orice alte sarcini de
serviciu date de presedintele instantei sau de presedintele completului de
judecata.
(3) Grefierul debutant participa la sedintele de judecata dupa insusirea
cunostintelor necesare pentru indeplinirea acestei activitati.
(4) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa aiba tinuta vestimentara
corespunzatoare instantei unde functioneaza. Grefierii militari sunt obligati sa
poarte uniforma militara.
ART. 55
Grefierul delegat la compartimentul executari penale exercita atributiile
prevazute de art. 110 si 115-118.
ART. 56
(1) Grefierul delegat la compartimentul de executari silite are urmatoarele
atributii:
a) consemneaza in registrul general de evidenta cererile de incuviintare a
executarii silite si intocmeste opisul alfabetic dupa numele creditorului si al
debitorului;
b) participa, in calitate de grefier de sedinta, la solutionarea cauzelor privind
incuviintarea executarii silite;
c) elibereaza incheierile pronuntate de judecatorul desemnat cu judecarea
cauzelor privind executarea silita;
d) tine evidenta si raspunde de punerea in executare a hotararilor civile prin
care s-au stabilit creante a caror executare se face din oficiu;
e) asigura pastrarea in buna stare a dosarelor si registrelor.

113

(2) Grefierul delegat la compartimentul de executari silite indeplineste orice

alte atributii stabilite de judecatorul delegat sau de presedintele instantei,
conform legii.
ART. 57
(1) Grefierul delegat la biroul executari contraventionale are urmatoarele
atributii:
a) efectueaza inregistrarile corespunzatoare in registrele de punere in
executare a hotararilor judecatoresti privind sanctiuni contraventionale;
b) intocmeste si expediaza in termen mandatele de executare a sanctiunii
contraventionale privind munca in folosul comunitatii, cu respectarea
dispozitiilor legale;
c) comunica organelor financiare si organelor de politie masurile dispuse prin
hotararile judecatoresti;
d) participa, in calitate de grefier de sedinta, la sedintele de judecata, conform
dispozitiilor presedintelui instantei;
e) rezolva corespondenta compartimentului de executari contraventionale si
raspunde de expedierea ei;
f) asigura pastrarea in bune conditii a dosarelor si registrelor.
(2) Grefierul delegat la biroul executari contraventionale indeplineste orice
alte atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii.
ART. 58
(1) Grefierul delegat pentru activitatea de inregistrare si evidenta a
persoanelor juridice indeplineste urmatoarele atributii:
a) inregistreaza cererile formulate pentru acordarea personalitatii juridice
asociatiilor, fundatiilor, sindicatelor si altor persoane juridice de drept privat fara
scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, si orice alte cereri
privind acte sau fapte supuse inscrierii in registrele speciale de evidenta a
persoanelor juridice. Cererilor de inregistrare a modificarilor actelor constitutive
li se va atribui un numar nou de dosar;
b) intocmeste, pastreaza si completeaza registrul general de dosare, opisul
alfabetic, condica sedintelor de judecata si registrul special al asociatiilor si
fundatiilor, federatiilor, persoanelor juridice straine, sindicatelor sau alte registre
speciale, dupa caz;
c) efectueaza inscrierea in registrele prevazute in legi speciale a persoanei
juridice in ziua ramanerii irevocabile sau definitive, dupa caz, a hotararii
judecatoresti de admitere a cererii de acordare a personalitatii juridice;
d) opereaza mentiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului,
dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice;
e) elibereaza, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de
inscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata
de functionare si data inscrierii in registrul special si alte certificate, in conditiile
legii;

114

f) asigura publicarea lichidarii asociatilor sau fundatiilor, prin afisare la usa

instantei si efectuarea altor formalitati de publicitate, in cazurile prevazute de
lege;
g) comunica Ministerului Justitiei copii de pe hotararile judecatoresti privind
constituirea, modificarea si incetarea oricarei asociatii, fundatii sau federatii,
precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 3 zile de la data ramanerii
irevocabile a hotararii;
h) comunica organului financiar local in a carui raza teritoriala se afla sediul
persoanei juridice incheierea prin care s-a dispus inscrierea persoanei juridice,
cu mentionarea numarului de inscriere in registrul asociatiilor si fundatiilor;
i) asigura arhivarea in conditii corespunzatoare a registrelor si dosarelor.
(2) Grefierul delegat pentru activitatea de inregistrare si evidenta a
persoanelor juridice indeplineste, in limitele functiei, orice alte atributii stabilite
de presedintele instantei sau de judecatorul delegat, in conditiile prevazute de
lege.
ART. 59
(1) Grefierul delegat la organul financiar local are urmatoarele atributii:
a) inregistreaza cererile formulate pentru acordarea personalitatii juridice a
asociatiilor de proprietari sau privind modificarile referitoare la statut ori actul
constitutiv;
b) intocmeste, completeaza si pastreaza: registrul general de dosare, opisul
alfabetic, condica sedintelor de judecata si registrul special al asociatiilor de
proprietari;
c) intocmeste citatiile si toate celelalte acte de procedura dispuse de
judecatorul delegat;
d) efectueaza comunicarea incheierilor catre petenti si Ministerul Public, daca
este cazul, urmarind ramanerea definitiva a incheierilor pronuntate, dupa care
preda organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanti si
copie de pe incheierea ramasa definitiva;
e) participa la sedintele de judecata la termenele stabilite pentru solutionarea
cererilor de inregistrare formulate de asociatiile de proprietari;
f) asigura pastrarea in bune conditii a registrelor si dosarelor.
(2) Grefierul delegat la organul financiar local indeplineste, in limitele
functiei, orice alte atributii stabilite in sarcina sa de judecatorul delegat sau de
presedintele instantei.
ART. 60
(1) Grefierul statistician are urmatoarele atributii:
a) efectueaza zilnic inregistrarile de statistica judiciara, intocmeste periodic
darile de seama statistice si completeaza fisele inculpatilor;
b) exploateaza aplicatia de statistica judiciara, colaborand sub acest aspect cu
inspectorul sau referentul de specialitate;

115

c) grefierul statistician de la tribunal verifica si indruma personalul de la

tribunalele specializate si de la judecatorii care inregistreaza si centralizeaza
datele statistice;
d) efectueaza lucrarile de statistica judiciara dispuse de Consiliul Superior al
Magistraturii, pe care le inainteaza la Biroul de statistica la datele fixate, si orice
alte situatii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii,
presedintele curtii de apel sau de presedintele tribunalului, precum si de
Ministerul Justitiei;
e) are in pastrare darile de seama statistice si fisele inculpatilor, pe care le
indosariaza anual in mape speciale si le conserva potrivit dispozitiilor legale
privind termenele de pastrare a documentelor;
f) colaboreaza cu comisiile judetene de statistica in vederea alcatuirii si
predarii buletinelor statistice, precum si in legatura cu alte activitati specifice.
(2) Grefierul statistician indeplineste orice alte atributii stabilite de
presedintele instantei, potrivit legii.
(3) Activitatea desfasurata de grefierul statistician si de personalul de la
judecatorii care executa lucrarile de statistica judiciara este coordonata de
primul-grefier, respectiv grefierul sef al instantei.
ART. 61
Grefierul documentarist are urmatoarele atributii:
a) tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei;
b) informeaza periodic despre necesarul de carte sau de alte publicatii;
c) tine evidenta si gestiunea bibliotecii;
d) intocmeste, la cererea conducerii instantei, lucrari privind modificarile
legislative;
e) informeaza zilnic judecatorii instantei la care functioneaza cu privire la
actele normative nou-aparute si la jurisprudenta publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
ART. 62
(1) Grefierul arhivar si registratorul au urmatoarele atributii:
a) primesc, inregistreaza si repartizeaza la sectii si la celelalte compartimente
actele de sesizare a instantei, dosarele de la celelalte instante si restul
corespondentei;
b) expediaza dosarele solutionate si corespondenta;
c) primesc si inregistreaza dosarele intrate, tin evidenta acestora si a
circulatiei lor;
d) intocmesc conceptele pentru citarea partilor din procese, intocmesc citatiile
pentru primul termen si urmaresc expedierea acestora;
e) pun dosarele la dispozitia publicului si tin evidenta persoanelor care
primesc dosarele spre studiu;
f) pregatesc dosarele pentru sedintele de judecata si asigura circulatia acestora
in cadrul instantei, precum si trimiterea lor la alte instante;

116

g) informeaza persoanele care au calitatea de parti ori sunt imputernicite de

acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele in care acestea sunt
direct interesate;
h) la judecatorii si tribunale, inainteaza instantelor superioare dosarele in care
s-a declarat apel sau recurs, iar la sectii, le predau la registratura generala pentru
inaintare;
i) asigura pastrarea in buna stare a dosarelor si registrelor;
j) pastreaza, pe ani, dosarele solutionate, mapele de hotarari, registrele si
condicile de sedinta;
k) participa anual la activitatea de arhivare si intocmesc lista dosarelor aflate
in conservare in arhiva instantei;
l) participa anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea
termenului de pastrare.
(2) Grefierul arhivar si registratorul indeplinesc, in limitele functiei, si alte
atributii stabilite de presedintele instantei sau al sectiei, potrivit legii.
ART. 63
(1) Presedintele instantei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare,
grefierul cu atributii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru si a timbrului
judiciar.
(2) Grefierul desemnat calculeaza, sub indrumarea completului de judecata,
taxele judiciare de timbru si timbru judiciar, datorate.
ART. 64
(1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal
functioneaza in cadrul departamentului economico-financiar si administrativ,
care isi desfasoara activitatea la curtile de apel si la tribunale, si are urmatoarele
atributii:
a) completeaza si tine la zi carnetele de munca pentru intregul personal al
curtii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecatoriilor din
circumscriptia acestuia;
b) intocmeste, conduce si inregisteaza la inspectoratul de munca registrele de
evidenta a salariatilor, in conditiile legii;
c) efectueaza lucrarile privind incadrarea, promovarea si incetarea activitatii
pentru personalul numit de presedintele curtii de apel;
d) completeaza si inainteaza dosarele de pensie pentru tot personalul curtii de
apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecatoriilor din
circumscriptia acestuia;
e) intretine si actualizeaza permanent baza de date informatizata privind
personalul de la instantele din circumscriptia curtii de apel sau a tribunalului si
judecatoriilor din circumscriptia acestuia si asigura mentinerea legaturii, prin
sistemul informatizat, cu directia de specialitate din cadrul Consiliului Superior
al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de catre
informatician;

117

f) executa, in limitele functiei, si alte sarcini date de presedintele curtii de apel

sau de presedintele tribunalului.
(2) Compartimentul personal de la nivelul curtii de apel coordoneaza
activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscriptia curtii si
realizeaza o evidenta centralizata.
ART. 65
Agentul procedural are urmatoarele atributii:
a) comunica actele procedurale, cu respectarea termenelor prevazute de lege,
persoanelor din localitatea unde se afla sediul instantei, depunand cel mai tarziu
a doua zi dovezile de inmanare; pentru cazuri urgente si cand dotarea instantelor
permite, comunicarea actelor de procedura se va putea efectua prin agent
procedural si in alte localitati;
b) indeplineste sarcinile stabilite de presedintele instantei si serviciul de
curier, primind si predand in aceeasi zi corespondenta pentru destinatarii din
localitate.
ART. 66
Aprodul are urmatoarele atributii:
a) efectueaza, in sedintele de judecata, strigarea partilor, martorilor, expertilor
si a celorlalte persoane chemate la instanta si indeplineste dispozitiile date de
presedintele completului de judecata;
b) indeplineste unele dintre atributiile compartimentelor auxiliare (arhiva,
registratura) stabilite de presedintele instantei, cum ar fi: atasarea actelor de
procedura la dosare, stocarea dosarelor in arhiva, supravegherea persoanelor
care consulta dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite
compartimente, precum si alte activitati;
c) ajuta la pastrarea ordinii si curateniei in localul instantei.
ART. 67
(1) Personalul de specialitate informatica este subordonat din punct de vedere
administrativ presedintelui instantei.
(2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei, cu
avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei.
(3) Personalul de specialitate informatica are urmatoarele atributii:
a) participa, la solicitarea Ministerului Justitiei, la partea de analiza si
implementare a aplicatiilor informatice comune privind activitatea instantelor;
b) asigura exploatarea programelor informatice elaborate de Directia
informatica juridica si de Biroul de statistica, la nivelul instantelor judecatoresti,
instaland produsele informatice si controland periodic respectarea, de catre
operatorii de aplicatie, a instructiunilor de utilizare;
c) coordoneaza si controleaza activitatea de informatica juridica la instantele
din circumscriptia la care functioneaza;
d) asigura initierea personalului instantei in exploatarea aplicatiilor;
e) realizeaza aplicatii la nivelul instantelor judecatoresti;

118

f) supravegheaza modul de utilizare a tehnicii de calcul si ia masurile necesare

pentru asigurarea bunei functionari a acesteia.
(4) Personalul de specialitate informatica indeplineste orice alte atributii
stabilite de presedintele instantei.
3. Arhiva si registratura
ART. 68
La fiecare instanta functioneaza o registratura si o arhiva.
ART. 69
(1) La instantele cu volum mare de activitate poate functiona o registratura
generala, precum si cate o registratura si o arhiva pentru fiecare sectie, in baza
hotararilor colegiilor de conducere.
(2) Colegiile de conducere pot hotari organizarea de arhive distincte pentru
completele specializate.
ART. 70
La registratura generala se intocmesc si se pastreaza:
a) registre generale pentru inregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite
in apel, a dosarelor primite in recurs, a actelor de procedura si a corespondentei;
b) borderouri pentru expedierea prin posta si condici de predare a dosarelor,
actelor de procedura si a restului corespondentei.
ART. 71
La instantele la care nu exista grefier arhivar sef, unul dintre grefierii arhivari,
desemnat de presedintele instantei, coordoneaza intreaga activitate de arhiva si
registratura.
4. Departamentul economico-financiar si administrativ
ART. 72
(1) In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza un departament
economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.
(2) In cadrul departamentului economico-financiar si administrativ
functioneaza:
a) compartimentul financiar-contabil;
b) compartimentul administrativ.
(3) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei si exercita
urmatoarele atributii:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ;
b) raspunde pentru organizarea si tinerea contabilitatii financiare si de
gestiune, potrivit dispozitiilor legale;
c) coordoneaza activitatea de elaborare si fundamentare a bugetului anual de
venituri si cheltuieli;

119

d) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite,

atributiile prevazute de lege;
e) raspunde de utilizarea creditelor bugetare si de realizarea veniturilor,
folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor
incredintate instantei, de organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si de
prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra starii patrimoniului aflat in
administrare si a executiei bugetare;
f) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si ia masuri
pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii corespunzatoare a
activitatii acestora;
g) elaboreaza programul pentru activitatea economica si administrativa a
instantelor in vederea realizarii sarcinilor curente si de perspectiva;
h) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru
lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii;
i) urmareste si raspunde de realizarea lucrarilor de reparatii si a obiectivelor
de investitii;
j) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea si
administrarea instantelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul
acestora;
k) raspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
l) informeaza Directia economica din cadrul Ministerului Justitiei cu privire la
deficientele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei
copii de pe procesele-verbale intocmite, in vederea luarii masurilor ce se impun,
potrivit legii.
(4) Managerul economic indeplineste orice alte atributii in domeniul sau de
activitate, stabilite de presedintele curtii de apel sau al tribunalului, precum si
cele transmise de ministrul justitiei.
ART. 73
(1) Seful compartimentului financiar-contabil indeplineste urmatoarele
atributii:
a) conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea compartimentului
financiar-contabil;
b) solicita fondurile necesare desfasurarii activitatii si asigura repartizarea lor
la instante;
c) desemneaza persoana care indeplineste atributiile de casier, de incasare si
plata a drepturilor banesti pentru personalul tribunalului, tribunalelor
specializate si judecatoriilor, respectiv pentru cel al curtii de apel;
d) urmareste respectarea dispozitiilor legale privind plata drepturilor banesti si
recuperarea sumelor incasate necuvenit de personalul instantelor;
e) controleaza operatiunile patrimoniale, exactitatea operatiunilor contabile si
financiare din activitatea curenta, precum si modul de efectuare a inventarierilor;

120

f) comunica compartimentului specializat din Ministerul Justitiei date si

informatii privind necesarul de credite, executia bugetara, intocmirea balantelor
financiare, a darilor de seama contabile si alte situatii solicitate;
g) verifica situatia lucrarilor privind investitiile, reparatiile curente si capitale,
in vederea inscrierii acestora in limitele indicatorilor aprobati;
h) coordoneaza si raspunde de buna organizare si desfasurare a activitatii
financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe langa
tribunal.
(2) Seful compartimentului financiar-contabil executa, in limitele functiei, si
alte atributii prevazute de lege ori stabilite de presedintele curtii de apel sau,
dupa caz, de presedintele tribunalului ori de managerul economic.
ART. 74
(1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are urmatoarele
atributii:
a) efectueaza lucrarile pentru elaborarea si fundamentarea proiectului de buget
anual de venituri si cheltuieli si pentru deschiderea de credite lunare;
b) efectueaza repartizarea creditelor deschise, pe articole si alineate, pentru
toate instantele din circumscriptia tribunalului si pentru curtea de apel, atunci
cand este cazul, urmarind incadrarea cheltuielilor in limitele stabilite;
c) organizeaza si efectueaza operatiile contabile privind evidenta
patrimoniului, activitatea de administrare si inventariere a acestuia, casarea si
declasarea mijloacelor fixe si a altor bunuri materiale;
d) asigura evidenta contabila pentru activitatea desfasurata de instante si
intocmeste darile de seama contabile trimestriale si anuale;
e) efectueaza lucrarile legate de statele de functii, transformarile si
transferurile de posturi si opereaza modificarile intervenite in privinta salariilor
si celorlalte drepturi banesti;
f) asigura calculul si plata drepturilor banesti, a cheltuielilor de delegare,
detasare, a avansurilor spre decontare, a garantiilor gestionare si altele, urmarind
justificarea si decontarea lor in termen;
g) urmareste executia si decontarea lucrarilor de investitii, reparatii capitale
sau curente, pe baza situatiilor de lucrari prezentate de constructori.
(2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil executa orice
alte atributii stabilite de presedintele curtii de apel, presedintele tribunalului,
managerul economic sau contabilul-sef.
ART. 75
(1) Seful compartimentului administrativ conduce si coordoneaza activitatea
acestui compartiment.
(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are urmatoarele
atributii:
a) intocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrarile
necesare desfasurarii activitatii instantelor;

121

b) asigura aprovizionarea cu materiale de intretinere si uz gospodaresc,

mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfasurarii optime
a activitatii instantelor;
c) asigura intretinerea si functionarea cladirilor, instalatiilor tehnico-sanitare
si de incalzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;
d) asigura aprovizionarea cu carburanti, lubrifianti si piese de schimb pentru
autoturismele din dotarea instantelor si urmareste decontarea consumurilor;
e) asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor in sediile instantelor;
f) intreprinde masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si
pentru inlaturarea consecintelor unor calamitati.
(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ executa orice alte
atributii stabilite de conducerea instantelor.
ART. 76
(1) La fiecare curte de apel functioneaza un inginer constructor.
(2) Inginerul constructor are urmatoarele atributii:
a) asigura legatura dintre conducerea curtii de apel si conducerile instantelor
din circumscriptia acesteia, cu proiectantii, executantii si dirigintii de santier, in
ceea ce priveste proiectarea si/sau executia lucrarilor de reparatii curente,
reparatii capitale si de investitii;
b) reprezinta conducerea curtii de apel si a instantelor din circumscriptia
acesteia, in raporturile cu reprezentantii institutiilor avizatoare, in probleme de
investitii, consolidari, reparatii capitale si curente, inclusiv cu cei ai Ministerului
Justitiei, scop in care obtine avize, autorizatii de constructie, precum si
reinnoirea acestora, potrivit atributiilor ce revin beneficiarului din reglementarile
in materie;
c) asigura informarea tehnica periodica si, ori de cate ori este nevoie, a
presedintelui curtii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectiva de
la Directia investitii si administrativ din cadrul Ministerului Justitiei, a
managerului economic, precum si a conducerilor instantelor din circumscriptia
curtii de apel;
d) asigura controlul tehnic periodic al imobilelor curtii de apel si instantelor
din circumscriptia acesteia si dispune, de la caz la caz, masurile necesare pentru
prevenirea si remedierea problemelor tehnice constatate, atat in cazul
constructiilor, cat si al instalatiilor aferente;
e) tine evidenta patrimoniului, a situatiei juridice a constructiilor curtii de apel
si ale instantelor din circumscriptia curtii de apel si a modului de utilizare a
terenurilor aferente;
f) intocmeste, verifica si tine la zi Cartea tehnica a constructiilor si a
instalatiilor aferente ale curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia,
precum si fisa tehnica a acestora;
g) participa, alaturi de sefii compartimentelor contabile de la tribunale si de la
curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea

122

lunara a creditelor alocate pe obiective si categorii de lucrari; face propuneri de

valori pentru bugetul anual privind construirea si reparatiile imobilelor;
h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
i) participa, din partea beneficiarului, in comisia de aplicare si urmarire a
masurilor de protectie a muncii, in cadrul instantelor si pe santiere;
j) intocmeste sau participa la intocmirea documentatiilor necesare solicitarii
de oferte pentru lucrari de reparatii curente la imobilele curtii de apel si ale
instantelor aflate in circumscriptia acesteia;
k) verifica intocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii
lor si solicita, daca este cazul, completarile necesare;
l) face parte din colectivul de analiza si adjudecare a ofertelor de executie
pentru lucrarile de reparatii curente, capitale si de investitii, dupa caz;
m) face parte, in calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din
comisiile de licitatie pentru executia lucrarilor de investitii, consolidare si
reparatii capitale la sediile curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia
acesteia;
n) verifica si aproba documentatiile tehnico-economice, fara obligativitatea de
a obtine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrarile de reparatii curente si
interventii de urgenta, pana la valoarea stabilita prin reglementarile legale in
vigoare;
o) analizeaza, solicita completari sau restituie, daca este cazul, pentru refacere
acele documentatii tehnico-economice ce urmeaza a fi transmise la Ministerul
Justitiei, in vederea verificarii si avizarii lor;
p) verifica situatia stadiilor fizice aferente lucrarilor de investitii, consolidari,
reparatii capitale si curente la toate imobilele in executie apartinand curtii de
apel si instantelor din circumscriptia acesteia, in vederea respectarii termenelor
din graficul de executie aprobat si a calitatii lucrarilor executate si transmite
lunar aceasta situatie dispecerului de zona;
q) asigura controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra
dirigintilor de santier privitor la derularea lucrarilor in curs de executie;
r) face parte, in calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de
receptie a lucrarilor si de receptie finala a obiectivelor ce se realizeaza in
circumscriptia curtii de apel si participa efectiv la verificarea modului de
intocmire a cartilor tehnice ale constructiilor, a completarilor ulterioare, precum
si a modului de utilizare a constructiilor, ulterior receptiei.
(3) Inginerul constructor indeplineste orice alte atributii stabilite de
presedintele instantei.
5. Biroul de informare si relatii publice
ART. 77
(1) Biroul de informare si relatii publice este organizat si functioneaza potrivit
dispozitiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes
123

public si ale Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii

de solutionare a petitiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 233/2002.
(2) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei cu
publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantarii
transparentei activitatii judiciare, in conditiile legii.
(3) Biroul de informare si relatii publice asigura activitatea de solutionare in
termen a petitiilor, in conditiile legii.
ART. 78
(1) Biroul de informare si relatii publice este condus de un judecator desemnat
de presedintele instantei ori de un absolvent al facultatii de jurnalistica sau de un
specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducatorul biroului
indeplineste si rolul de purtator de cuvant.
(1^1) Desemnarea unui judecator sa conduca biroul de informare si relatii
publice se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia. In functie de
volumul de activitate al judecatorului desemnat sa conduca biroul de informare
si relatii publice, presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere, poate
dispune degrevarea partiala sau totala a acestuia de atributiile ce ii revin ca
judecator.
(2) In cadrul biroului de informare si relatii publice functioneaza consilieri
pentru informatii publice si unul sau mai multi grefieri desemnati de
presedintele instantei.
(2^1) Presedintele instantei poate dispune ca un alt judecator sau, dupa caz,
unul dintre consilierii prevazuti la alin. (2) sa-l inlocuiasca pe purtatorul de
cuvant in situatia in care acesta lipseste din instanta sau este antrenat in alte
activitati.
(3) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instantei,
intr-o zi pe saptamana fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de functionare si dupaamiaza, dupa incheierea programului de lucru al instantei.
ART. 79
(1) Conducatorul biroului de informare si relatii publice are urmatoarele
atributii:
a) conduce si coordoneaza activitatea biroului;
b) organizeaza activitatea de furnizare pe loc a informatiilor, atunci cand acest
lucru este posibil;
c) analizeaza cererile de furnizare a informatiilor publice, dispune cu privire
la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate
de la liberul acces - si ia masuri pentru rezolvarea solicitarilor, potrivit legii, si
pentru transmiterea raspunsurilor catre solicitanti, in termenul legal;
d) asigura indeplinirea obligatiei legale de furnizare din oficiu a informatiilor
prevazute de lege, prin afisare in locuri vizibile la sediul instantei a inscrisurilor
care sa cuprinda aceste informatii si prin publicarea lor pe pagina de Internet a
instantei;

124

e) analizeaza petitiile inregistrate si dispune cu privire la modul de

solutionare, de redactare a raspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea
presedintelui instantei;
f) repartizeaza petitiile compartimentelor de specialitate, in functie de
activitatea acestora, si asigura solutionarea lor si trimiterea raspunsului in
termenul legal;
g) identifica stirile difuzate de mass-media locala si nationala, care au un
impact negativ asupra activitatii si imaginii instantei sau judecatorilor ce
functioneaza in cadrul acesteia, verifica veridicitatea informatiilor si asigura
informarea corecta a opiniei publice, exprimand pozitia instantei fata de
problemele semnalate;
h) redacteaza declaratii de presa si participa la interviuri, furnizand
informatiile de interes public, in scopul unei informari corecte si complete;
i) sprijina judecatorii in exercitarea dreptului la replica.
(2) Conducatorul biroului de informare si relatii publice indeplineste orice alte
atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii si regulamentului.
ART. 80
(1) Purtatorul de cuvant al instantei are dreptul de a consulta documentele sau
dosarele aflate la instanta, avand obligatia de a respecta secretul de serviciu si de
a proteja informatiile confidentiale de care ia cunostinta.
(2) Furnizarea de informatii privind activitatea judiciara poate fi restransa, in
conditiile legii, atunci cand aceasta se face in interesul moralitatii, al ordinii
publice ori al securitatii nationale sau cand interesele minorilor ori protectia
vietii private a partilor in proces o impun. Dreptul la liberul acces la informatii
poate fi restrans si atunci cand, in imprejurari speciale, instanta apreciaza ca
publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
ART. 81
(1) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice are urmatoarele
atributii:
a) primeste si inregistreaza cererile de furnizare a informatiilor publice;
b) primeste si inregistreaza petitiile adresate instantei;
c) prezinta conducatorului biroului, zilnic, petitiile si cererile inregistrate;
d) transmite catre compartimentele de specialitate solicitarile de informatii si
petitiile, spre solutionare;
e) urmareste solutionarea la timp a solicitarilor si petitiilor si aduce la
cunostinta conducatorului biroului orice problema ivita in derularea activitatii;
f) comunica raspunsurile catre petitionari si solicitanti;
g) redacteaza si pune la dispozitie publicului inscrisurile cu informatiile care
se comunica din oficiu, precum si formularele pentru solicitarile de informatii
publice si pentru reclamatiile administrative;
h) furnizeaza pe loc, atunci cand este posibil, informatiile publice solicitate;
i) face mentiunile in registrul de petitii si in registrul pentru inregistrarea
cererilor si raspunsurilor privind accesul la informatiile publice;
125

j) pastreaza in mape separate petitiile si cererile, precum si raspunsurile date

acestora.
(2) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice indeplineste
orice alte atributii stabilite de conducatorul biroului, potrivit legii si
regulamentului.
SECTIUNEA a VIII-a
Evidenta activitatii instantei
ART. 82
(1) Inregistrarile in registrele si condicile existente la fiecare instanta se tin, de
regula, in sistem informatizat.
(2) Evidenta in sistem informatizat se pastreaza si pe suport hartie, prin
listarea periodica a inregistrarilor si legarea lor in mape distincte.
(3) Pana la generalizarea sistemului informatizat, la instantele la care acesta
nu exista, evidentele se tin pe suport hartie, in registrele si condicile prevazute la
art. 83.
ART. 83
(1) Pentru evidenta activitatii instantelor se intocmesc si se pastreaza:
1. Registrul general de dosare
In acest registru se trec, in ordinea intrarii, toate dosarele inregistrate la
judecatorii, tribunale, tribunale specializate, curti de apel sau la sectiile acestora,
cu rubricile stabilite in acest scop; sub acelasi numar se vor inregistra toate
cererile depuse ulterior sau corespondenta in legatura cu dosarul.
La instantele unde exista registratura generala si cate o registratura si o arhiva
pentru fiecare sectie se tine un registru la registratura generala in care se va trece
si sectia la care a fost repartizat dosarul si cate un registru general la fiecare
sectie.
Dupa numarul dosarului inregistrat la sectie se va trece indicativul sectiei (C civila, P - penala, CAF - contencios administrativ si fiscal, Com. - comerciala) si
numarul cu care a fost inregistrat la registratura generala. La instantele unde
functioneaza mai multe sectii pentru aceeasi materie se utilizeaza indicative
numerice pentru identificarea acestora.
In cazul utilizarii inregistrarilor in sistem informatizat, se va constitui un
singur registru general de dosare care va contine date suplimentare menite sa
asigure obtinerea unor evidente derivate. In acest scop, registrul informatizat va
fi completat, conform instructiunilor ce insotesc programul de evidenta, cu toate
informatiile prevazute in structura bazei de date. Aceste date suplimentare,
legate de fiecare cauza, vor fi completate permanent in cursul judecatii.
La sfarsitul fiecarei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin
salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform
instructiunilor de exploatare a bazei informatice.
2. Opisul alfabetic
126

In acest registru se trec numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor
din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior in proces, precum si numarul
dosarului.
La instantele la care functioneaza sectii, opisul alfabetic se tine pe sectii.
3. Registrul informativ
In acest registru se mentioneaza, pentru fiecare dosar trecut in ordinea
numerica, primul termen de judecata si termenele ulterioare; data iesirii
dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului in
arhiva; numarul si data sentintei, deciziei sau incheierii, dupa caz, si solutia pe
scurt; data trimiterii dosarului la alte instante, la parchet sau la alte autoritati si
data revenirii dosarului, conexarea sau atasarea dosarului la alt dosar.
La instantele unde functioneaza sectii se tine cate un registru informativ
pentru fiecare sectie.
4. Registrul de termene al arhivei
In acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate,
consemnandu-se numarul si data inregistrarii lor.
La instantele la care functioneaza sectii se tine cate un registru de termene
pentru fiecare sectie.
5. Condica sedintelor de judecata
In acest registru se trec, in ordinea inscrisa in lista, dosarele din fiecare
sedinta, separat pe complete, noul termen de judecata in caz de amanare a
judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si initialele
judecatorului care o va redacta.
La judecatoriile cu volum mare de activitate se tin doua condici, una pentru
cauzele penale si una pentru cauzele civile.
La instantele unde functioneaza sectii se tine cate o condica pentru fiecare
sectie; la instantele unde nu exista sectii, condicile se tin pe materii.
La curtile de apel si tribunale se tin condici separate pentru activitatea de
prima instanta, de apel si de recurs.
Se vor tine condici separate pentru sedintele de judecata desfasurate in camera
de consiliu, pentru sedintele de judecata privind adoptia, pentru sedintele de
judecata a sesizarilor privind efectuarea perchezitiilor si a interceptarilor si
inregistrarilor convorbirilor telefonice si a sedintelor de judecata a recursurilor
solutionate prin incheiere.
6. Registrul privind arestarea preventiva
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si
prenumele invinuitului/inculpatului; numarul si data adresei parchetului;
numarul dosarului instantei; data si solutia pronuntata; numarul si data
mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care
incepe masura si a datei la care expira; numele si prenumele judecatorului care a
emis mandatul; data declararii recursului; data inaintarii recursului la instanta de
control judiciar; solutia instantei de recurs, precum si prelungirile arestarii
preventive.
127

7. Registrul de evidenta a mandatelor de arestare preventiva emise de

judecator in cursul judecatii
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si
prenumele inculpatului; numarul dosarului; numarul si data incheierii prin care
s-a dispus arestarea; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata
arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; data
declararii recursului; data inaintarii dosarului la instanta de recurs; solutia
instantei de recurs; observatii.
Instanta de recurs va tine un registru distinct pentru aceste spete.
In cazul cailor de atac de reformare, in aceste registre se trec, in ordinea datei
declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii
care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii
hotararii atacate, data declararii caii de atac, data inaintarii dosarului la instanta
competenta, data restituirii dosarului, observatii.
In cazul cailor de atac de retractare, in registre se vor trece, in ordinea datei
declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii
care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii
hotararii atacate, data declararii caii de atac, numarul si data hotararii prin care sa solutionat calea de atac, observatii.
8. Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii
perchezitiilor date de judecator in cursul urmaririi penale
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent, numarul si
data adresei parchetului, numarul dosarului instantei, numarul si data incheierii,
numarul de autorizatie, data si ora emiterii, numele si prenumele persoanei,
sediul unitatii publice sau al persoanei juridice la care se efectueaza perchezitia,
a sistemelor informatice si a suporturilor de stocare a datelor informatice,
perioada de valabilitate a autorizatiei de perchezitie, numele si prenumele
judecatorului care a emis autorizatia.
Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii perchezitiilor
nu este destinat publicitatii.
9. Registrul de evidenta a sesizarilor privind confirmarea si autorizarea
interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numarul si
data adresei parchetului, data inregistrarii cererii persoanei vatamate; numarul
dosarului instantei; data pronuntarii incheierii; numarul de autorizatie, data si
ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus
supravegherii; judecatorul care a emis autorizatia; data comunicarii de catre
parchet a finalizarii operatiunii de interceptare si inregistrare; data efectuarii
comunicarii catre persoana a carei convorbire sau comunicare a fost interceptata;
data prelungirii.
Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii interceptarilor
si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice tip de suport nu este destinat
publicitatii.
128

10. Registrul privind evidenta si punerea in executare a plangerilor introduse

impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza urmaririi penale
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numarul
dosarului si data inregistrarii, numele si prenumele petentului, numarul si data
rezolutiei sau ordonantei, data pronuntarii si solutia, data declararii recursului,
data trimiterii dosarului la instanta de recurs, numarul dosarului instantei de
recurs, numarul deciziei pronuntate in recurs, cheltuieli judiciare, punerea in
executare a cheltuielilor judiciare, mentiuni cu privire la modul de inchidere a
pozitiei, semnatura judecatorului delegat.
11. Registrul de evidenta a cailor de atac declarate impotriva hotararilor civile
si penale
In acest registru se trec, in ordinea datei declararii apelurilor sau, dupa caz, a
recursurilor: numele si prenumele partii care a declarat apelul sau recursul;
numarul dosarului, data declararii caii de atac si data inaintarii dosarului la
instanta competenta.
12. Registrul de evidenta a redactarii hotararilor
In acest registru se trec in ordinea numerica, separat pe materii, dupa caz,
toate sentintele, deciziile sau incheierile pronuntate si se noteaza: numarul
dosarului, numele judecatorului care a redactat hotararea, data predarii de catre
judecator a conceptului pentru tehnoredactare, data redactarii (care se considera
data depunerii la mapa a hotararii tehnoredactate, facandu-se, cand este cazul,
mentiune separata despre data predarii de catre judecator a conceptului pentru
tehnoredactare).
13. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale
In acest registru se trec, in ordinea numerica, hotararile penale, inscriindu-se
datele si lucrarile prevazute in art. ...
In acest registru se trec, in ordinea numerica, hotararile penale, inscriindu-se
datele si lucrarile prevazute in art. 117-125.
Evidenta in legatura cu amanarea sau intreruperea executarii pedepselor
privative de libertate, a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de
reeducare si a platii amenzii, esalonata in rate lunare, se tine separat.
Se va tine separat o evidenta a condamnatilor la pedeapsa inchisorii cu
suspendarea conditionata a executarii sau cu suspendarea conditionata a
executarii sub supraveghere, precum si a celor condamnati la inchisoare cu
executare la locul de munca.
Separat se va tine si evidenta condamnatilor de alte instante, care executa
pedeapsa la locul de munca in una dintre unitatile din circumscriptia instantei.
14. Registrul de evidenta si punere in executare a incheierilor penale
pronuntate in recurs
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent, data
incheierii, numarul dosarului, numele si prenumele inculpatului, domiciliul
inculpatului sau locul de detentie, solutia pronuntata in recurs, cheltuielile
judiciare in recurs, data trimiterii si confirmarii primirii extrasului, data trimiterii
129

si confirmarii titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, mentiuni cu privire

la modul de inchidere a pozitiei, semnatura judecatorului delegat.
15. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor civile
In acest registru se tine evidenta creantelor stabilite prin hotarari judecatoresti
pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi
contraventionale.
16. Registrele judecatorilor-sindici
La sectiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se
pastreaza registre pentru evidenta masurilor luate si a operatiunilor efectuate de
judecatorul-sindic, in conditiile legii.
17. Registrul valorilor si corpurilor delicte
In acest registru de evidenta se va face descrierea amanuntita a valorilor care
constituie mijloc de proba in procesele civile, precum si, separat de aceasta, a
obiectelor-corpuri delicte, aratandu-se starea calitativa, materialul din care sunt
confectionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrica, seria, culoarea, precum
si orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea
de inlocuire. Aceasta evidenta se completeaza cu procesul-verbal de primire si
cu procesul-verbal incheiat la sfarsitul fiecarui an, potrivit art. 131 alin. (3) din
prezentul regulament.
18. Registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative
In acest registru se inregistreaza corespondenta care nu are legatura cu
dosarele. Corespondenta de serviciu care nu este destinata publicitatii se va
inregistra intr-un registru separat.
La fiecare instanta se tine un singur registru de intrare-iesire a corespondentei
administrative.
19. Registrul de evidenta a petitiilor
In acest registru se vor inscrie in ordinea primirii toate petitiile adresate
instantei, cu mentionarea datei primirii, a termenului fixat pentru solutionare, a
compartimentului caruia i-au fost repartizate si a datei inaintarii la acest
compartiment, a datei la care raspunsul redactat a fost inaintat spre semnare
persoanei competente, a datei la care raspunsul a fost comunicat petitionarului
sau, dupa caz, cu mentionarea altei solutii date petitiei (conexare sau clasare).
20. Registrul de evidenta pentru inregistrarea cererilor si raspunsurilor privind
accesul la informatiile de interes public
Acest registru cuprinde: numarul si data cererii, numele si prenumele
solicitantului, informatiile solicitate si raspunsul comunicat. La rubrica raspuns
se va trece:
a) da - acces liber la informatii;
b) termen - 30 de zile, daca solutionarea necesita un termen de raspuns;
c) trimis la alta institutie;
d) nu - informatie exceptata;
e) nu - informatie inexistenta.
21. Registrul de control
130

In acest registru se vor inscrie constatarile si masurile dispuse de catre

persoana care efectueaza controlul, mentionandu-se numarul si data actului de
control. La curtile de apel si tribunale se va tine cate un registru de control si la
fiecare sectie.
22. Registrul privind evidenta practicii instantelor de control judiciar
In acest registru se inregistreaza toate dosarele sosite de la instantele de
control judiciar, solutiile pronuntate in caile de atac si caracterul reformarii.
23. Registrul special pentru inregistrarea datelor privind cazierul fiscal
In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si
prenumele condamnatului, datele de stare civila, codul numeric personal;
domiciliul; infractiunea savarsita; hotararea pronuntata; masuri asiguratorii ori
masuri privind latura civila; comunicarea hotararii catre Ministerul Finantelor
Publice; semnatura judecatorului-delegat.
(2) Pentru evidenta activitatii instantelor vor fi tinute orice alte registre
prevazute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 84
(1) Hotararile redactate si motivate, inclusiv incheierile pronuntate in
conformitate cu art. 673^5 din Codul de procedura civila, incheierile de amanare
a pronuntarii, incheierile privind indreptarea erorilor materiale si incheierile
privind lamurirea sau completarea dispozitivului hotararilor, se pastreaza in
mape.
(2) Pentru celelalte categorii de incheieri se pot tine mape separate pe materii,
in functie de specificul instantei.
(3) Fiecare mapa contine, de regula, cate 100 de hotarari, grupate in ordine
numerica pe ani si, separat, pe materii. La mapa se pune al doilea exemplar al
hotararii, semnat de toti membrii completului de judecata si de grefier.
(4) Mapele se tin pe sectii, separat, dupa cum hotararile sunt pronuntate in
prima instanta, in apel sau in recurs.
(5) Este interzisa scoaterea mapelor din instanta. De asemenea, este interzisa
scoaterea hotararilor din mape.
(6) Mapele se pastreaza de grefierul-sef sau, dupa caz, de grefierul sef de
sectie timp de 6 luni de la data ultimei hotarari, dupa care se predau la arhiva, in
conservare.
ART. 85
La judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se infiinteaza
dosarele administrative prevazute de lege, cu respectarea normelor tehnice
privind inregistrarea, selectionarea si pastrarea documentelor, precum si mapele
ce cuprind darile de seama statistice.
ART. 86
(1) La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima operatie, in fiecare registru se va
intocmi un proces-verbal de inchidere, care va fi semnat de presedintele instantei
si primul-grefier, respectiv grefierul-sef sau, dupa caz, presedintele de sectie si
grefierul sef de sectie, aplicandu-se stampila instantei.
131

(2) Pentru registrele de evidenta a valorilor se aplica in mod corespunzator

normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale si banesti.
CAP. III
Desfasurarea activitatii administrativ-judiciare a instantelor
SECTIUNEA I
Raporturile de serviciu cu publicul
ART. 87
(1) Personalul instantelor este obligat sa indeplineasca indatoririle ce ii revin
potrivit legii si regulamentelor.
(2) Pentru depunerea cererilor si a actelor sau obtinerea de informatii,
persoanele interesate se pot adresa, dupa caz, presedintelui instantei sau
inlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecatorului de serviciu, biroului
de informare si relatii publice sau personalului de la registratura si arhiva.
(2) Pentru depunerea cererilor si actelor sau obtinerea de informatii,
persoanele interesate se pot adresa, dupa caz, presedintelui instantei sau
inlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecatorului de serviciu, biroului
de informare si relatii publice sau personalului de la registratura si arhiva. In
interesul infaptuirii justitiei, avocatii au prioritate.
(3) In incinta instantei, in locuri vizibile pentru public, vor fi afisate regulile
de conduita, precum si indrumari catre compartimentele care au relatii cu
publicul.
(4) La aceste compartimente se vor pune la dispozitia publicului materiale
informative ajutatoare pentru o mai buna adresabilitate.
(5) Presedintele instantei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna,
daca se impune, prin rotatie, unul sau mai multi judecatori de serviciu care
indeplinesc urmatoarele atributii:
a) primesc actele de sesizare a instantei si verifica daca sunt indeplinite
cerintele prevazute de normele procedurale;
b) iau masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure
solutionarea fara intarziere a actiunilor si cererilor primite, cu respectarea
normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.
(6) Registratura si arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore,
repartizate in functie de programul sedintelor de judecata.
ART. 88
(1) Programul de lucru la instante este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe
saptamana; programul incepe de regula la ora 8,00 si se incheie la ora 16,00.
(2) Programarea in sedintele de judecata a judecatorilor se face in raport cu
nevoile instantei, asigurandu-se acestora si timpul necesar pregatirii
profesionale.

132

(3) In cazuri exceptionale, in materie penala, sedintele de judecata pot fi

stabilite si in zile nelucratoare.
ART. 89
(1) Sedintele de judecata incep de regula la ora 8,30, putand fi fixate si sedinte
succesive, iar in cazuri justificate, si dupa-amiaza.
(2) Ora de chemare a partilor in fata instantei se va fixa in functie de
programarea sedintelor de judecata.
(3) In caz de amanare a judecarii cauzei, atunci cand partile convin, instanta
va putea fixa o ora de strigare a dosarelor pentru termenul urmator.
ART. 90
Purtarea ecusonului in incinta instantei este obligatorie pentru personalul
auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, si pentru personalul economicofinanciar si administrativ.
ART. 91
(1) Accesul publicului este permis:
a) in salile de sedinta, cu 30 de minute inainte de deschiderea sedintelor de
judecata;
b) la compartimentele care desfasoara activitati cu publicul, potrivit
programului stabilit, precum si in orele de audienta.
(2) Programul sedintelor de judecata si programul de lucru cu publicul se aduc
la cunostinta prin afisare la loc vizibil.
ART. 92
(1) Scoaterea din incinta instantelor a dosarelor, actelor si lucrarilor, in afara
cazurilor prevazute de lege si de prezentul regulament, este interzisa.
(2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecata pot fi
consultate de persoanele care justifica un interes legitim, precum si de ziaristii
acreditati, cu respectarea ordinii de solicitare si a masurilor de asigurare a
integritatii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va
depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobata de persoana care coordoneaza
activitatea compartimentului arhiva, tinand seama de prioritatile impuse de buna
desfasurare a procesului in cauza respectiva.
(2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecata pot fi
consultate de persoanele care justifica un interes legitim, cu respectarea ordinii
de solicitare si a masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Cererea, cu
datele de identificare ale solicitantului, se aproba de persoana care coordoneaza
activitatea compartimentului arhiva. Cererile formulate de ziaristi se aproba de
purtatorul de cuvant sau, in lipsa acestuia, de persoana care coordoneaza
activitatea compartimentului arhiva.
(2^1) Cererile prevazute la alin. (2) se depun in dosarul cauzei.
(3) Accesul la dosar si la evidentele instantei este permis cu respectarea
dispozitiilor art. 31 din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 14 din
Legea nr. 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public.

133

(4) Documentele prevazute la alin. (2) se studiaza numai in arhiva, dupa

identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a
delegatiei si notarea numelui si prenumelui acestuia. Dupa studiere, se verifica
integritatea documentelor.
(5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei partile, avocatii sau
reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in cauza.
(5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, in urmatoarea ordine:
avocatii, partile sau reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in
cauza.
(6) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate in sedinta secreta,
cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuarii perchezitiilor
si confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor
telefonice pot fi consultate numai de catre persoanele mentionate la alin. (5), in
conditiile legii. In acelasi mod pot fi consultate documentele si evidentele
speciale ale instantei care presupun confidentialitate.
SECTIUNEA a II-a
Activitatea premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a
lucrarilor cu caracter administrativ
ART. 93
(1) Actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite
prin posta, curier ori fax, se depun la registratura unde, in aceeasi zi primesc
data certa, dupa care se predau presedintelui instantei sau, dupa caz,
judecatorului de serviciu, avand atasate dovezile privind modul in care au fost
transmise.
(1) Actele de sesizare a instanei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite
prin pot, curier ori fax, se depun la registratur, unde, n aceeai zi, dup
stabilirea obiectului cauzei, primesc numr din aplicaia ECRIS i dat cert.
(2) Dupa rezolutia presedintelui sau a judecatorului de serviciu, actele de
sesizare primesc numar din registrul general de dosare.
(2) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regul, de ctre un grefier cu studii
superioare, sub coordonarea unui judector. Dup stabilirea numrului din
aplicaia ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea
repartizrii aleatorii, avnd ataate dovezile privind modul n care au fost
transmise.
(3) Celelalte cereri si acte de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter
administrativ, sosite prin posta, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de
comunicare, se inregistreaza in registrul general de dosare, registrul de intrareiesire a corespondentei administrative ori registrul de evidenta a petitiilor, dupa
caz, si se prezinta presedintelui impreuna cu dovezile de expediere.

134

(3) Celelalte cereri i acte de orice natur, inclusiv corespondena cu caracter

administrativ, sosite prin pot, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de
comunicare, se nregistreaz n registrul general de dosare, registrul de
intrareieire a corespondenei administrative ori n registrul de eviden a
petiiilor i se prezint, dup caz, preedintelui instanei sau, atunci cnd cererea
privete un dosar aflat pe rolul instanei, completului cruia i-a fost repartizat
cauza. n cazul n care o cerere sau un act privete un dosar aflat pe rolul
instanei n ziua depunerii lui, dup nregistrare, grefierul registrator l va preda
direct grefierului de edin.
(4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instantei
sub semnatura, dupa caz se predau arhivarului care le ataseaza la dosar, facanduse mentiune despre aceasta pe conceptul de citare.
(5) Actele si cererile de orice natura, prezentate de justitiabili sau de
reprezentantii lor, inclusiv avocati, presedintelui instantei ori judecatorului de
serviciu, primesc data certa la prezentarea lor, prin aplicarea stampilei de intrare
a instantei respective, iar dupa rezolvare se predau registratorului care le
inregistreaza potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), dupa caz.
(6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezinta personal la instanta actul
de sesizare poate primi, sub semnatura depusa pe act, termen de judecata in
cunostinta, cu respectarea criteriului repartizarii aleatorii a cauzelor, in afara de
cazul in care legea dispune altfel.
(7) Documentele si inscrisurile care nu pot fi atasate la dosar, precum si
obiectele ce servesc ca mijloc de proba vor fi predate direct grefierului sef de
sectie, respectiv grefierului-sef, cu respectarea dispozitiilor prezentului
regulament privind gestiunea corpurilor delicte.
(8) Inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor ce nu sunt destinate
publicitatii se vor face in conditiile prevazute de lege.
(9) Plicurile continand corespondenta cu caracter confidential se inregistreaza
in registrul de intrare a corespondentei, cu aceasta mentiune, fara a fi desfacute,
dupa care se predau destinatarului.
ART. 94
(1) Inregistrarea statistica a cererilor, formarea dosarelor, intocmirea
conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare in fata instantei si
comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instantei se fac imediat dupa
fixarea termenului de judecata, pentru cauzele de natura urgenta, sau cel mai
tarziu a doua zi lucratoare, in celelalte cauze. Persoana care intocmeste
procedurile va face mentiune, pe conceptul de citare, despre data predarii
acestora spre expediere.
(2) Expedierea corespondentei se va realiza prin posta, agent procedural sau
curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi
identificat si supravegheat si care sa asigure caracterul oficial al acesteia.
ART. 95

135

(1) In vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de

judecata, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu
repartizarea aleatorie a cauzelor.
(2) Repartizarea cauzelor se va efectua in sistem informatic prin programele
MJREP sau ECRIS.
(2) Repartizarea cauzelor se va efectua n sistem informatic prin programul
ECRIS.
(3) In cazul in care repartizarea in sistem informatic nu se poate aplica din
motive obiective, repartizarea cauzelor se efectueaza prin metoda sistemului
ciclic. Repartizarea aleatorie in sistem informatic sau ciclic se realizeaza o
singura data, urmand ca in situatiile in care pe parcursul desfasurarii procesului
apar incidente procedurale sa se recurga la regulile stabilite in prezentul
regulament.
(4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu in sistem informatic sau ciclic,
dosarele se inregistreaza in ordinea sosirii la instanta si se repartizeaza in aceeasi
ordine de catre persoana sau persoanele desemnate anual de presedintele
instantei, cu avizul colegiului de conducere.
(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la
inceputul fiecarui an si se numeroteaza pe instanta sau, dupa caz, pe sectii,
tinandu-se seama de materiile in care se judeca, de specializarea completelor si
de faza procesuala in care se afla cauzele, respectiv fond, apel sau recurs.
Modificarea numarului completelor de judecata sau schimbarea judecatorilor
care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, in conditiile
legii.
(6) In cazul existentei unui sistem computerizat automat de gestiune a
activitatii de inregistrare a actelor de sesizare, presedintele instantei urmareste ca
utilizarea acestuia sa se realizeze conform instructiunilor.
(7) La sfarsitul fiecarei zile se listeaza cauzele repartizate in ziua respectiva,
tinandu-se o evidenta separata a listelor.
(8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atat in materie penala, cat
si in materie civila, se vor respecta programele informatice sau, dupa caz,
metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele
specializate.
(8^1) La cererea motivat a completului de judecat nvestit cu soluionarea
unui dosar care n mod constant necesit un timp de lucru ce acoper durata
normal a unei edine de judecat, colegiul de conducere al instanei poate s
dispun, pn la soluionarea cauzei respective sau pn la un alt moment al
procesului, ca acelui complet s nu i mai fie repartizate alte cauze.
(9) Toate modificarile aduse compunerii completului de judecata ori
repartizarii dosarelor in conditiile prezentului regulament vor fi evidentiate in
programele informatice de repartizare aleatorie. In situatia in care programele
informatice nu permit asemenea evidente, se va tine un registru special pentru
136

evidentierea acestor modificari, sub semnatura persoanei sau a persoanelor

desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
(10) Incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii
aleatorii a cauzelor vor fi pastrate in mape separate.
ART. 96
Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau
persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizeaza cate un dosar, in
ordine, completelor de judecata stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeasi regula
se aplica la repartizarea cauzelor catre completele specializate.
ART. 96^1
(1) Cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judeca de
acelasi complet.
(2) Cererile privind masurile asiguratorii care se pot dispune si fara a fi pe rol
o judecata asupra fondului se repartizeaza aleatoriu.
(2) Cererile privind msurile asigurtorii se repartizeaz aleatoriu, dac nu
este pe rol o judecat asupra fondului.
ART. 97
Dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de
presedintele sau de unul dintre judecatorii completului de judecata, care va lua
masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure
solutionarea cu celeritate a cauzelor.
(2) In situatia in care judecatorii prevazuti la alin. (1) se afla in imposibilitate
sa ia masurile necesare pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea
cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de presedintele instantei ori al
sectiei sau de judecatorul de serviciu.
ART. 98
(1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecata
se vor solutiona cu respectarea normelor de procedura si a normelor de
repartizare aleatorie a cauzelor.
(2) Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de
judecata, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea, se vor solutiona de
completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in
materia respectiva nu exista decat un singur complet de judecata, incidentele
procedurale referitoare la toti membrii completului vor fi solutionate de
completul imediat urmator, indiferent de materia in care judeca.
(3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se
constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata
aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza completului
care a solutionat incidentul procedural.
(3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se
constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata
aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza completului
urmator celui care a solutionat incidentul procedural sau, daca nu exista un
137

asemenea complet, cauza va fi judecata de completul care a solutionat incidentul

procedural.
(4) In situatia in care incidentele procedurale se refera la o parte din membrii
completului de judecata, solutionarea acestora se va face de catre un complet
constituit prin includerea judecatorului sau a judecatorilor stabiliti prin
planificarea de permanenta, pe materii, realizata cel putin semestrial. Completul
de judecata astfel constituit va pastra cauza pentru judecata, in situatia in care, in
urma solutionarii incidentelor procedurale, se va stabili ca judecatorul sau
judecatorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot
participa la judecarea cauzei. Daca judecata se amana, la termenul urmator
constituirea completului se face cu judecatorul de permanenta planificat pentru
acea zi.
(4) n situaia n care incidentele procedurale se refer la o parte din membrii
completului de judecat, soluionarea acestora se va face de ctre un complet
constituit prin includerea judectorului sau a judectorilor stabilii prin
planificarea de permanen, pe materii, realizat cel puin semestrial. Completul
de judecat astfel constituit va pstra cauza pentru judecat n situaia n care, n
urma soluionrii incidentelor procedurale, se va stabili c judectorul sau
judectorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot
participa la judecarea cauzei.
(5) Planificarea de permanenta se face de presedintele instantei sau, dupa caz,
de presedintele sectiei, cu acordul colegiului de conducere, tinandu-se cont de
completele de judecata din care face parte judecatorul, avand prioritate
asigurarea timpului necesar studierii dosarului. In cadrul planificarii de
permanenta se vor avea in vedere si situatiile in care judecatorii lipsesc din
instanta.
(5^1) Planificarea de permanen se face pentru fiecare zi. n cazul n care
incidentele procedurale prevzute la alin. (4) nu se soluioneaz n ziua n care
au fost invocate, ntregirea completului se face cu judectorul sau judectorii din
planificarea de permanen din ziua n care acestea au fost invocate. Dac
incidentul procedural se invoc ntre termenele de judecat, n alctuirea
completului intr judectorul sau judectorii din lista de permanen aferent
zilei n care s-a stabilit termenul de judecat.
(6) In caz de absenta, compunerea completului de judecata se va realiza prin
participarea judecatorilor din planificarea de permanenta, desemnati conform
alin. (4) si (5), intocmindu-se in acest sens un proces-verbal.
(7) n cazul existenei, ntr-o singur zi, a mai multor incidente procedurale
sau a situaiilor de absen a membrilor completului de judecat, soluionarea
acestora se face, prin rotaie, de judectorii aflai pe planificarea de permanen
din acea dat, n ordinea nregistrrii.
ART. 99
(1) Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4)
si (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii
138

completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind

repartizarea aleatorie, in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii.
(1) Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4)
si alin. (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea
continuitatii completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor
privind repartizarea aleatorie in cazul in care nu se poate aplica principiul
continuitatii. In aceleasi conditii se solutioneaza si declaratiile de abtinere sau
cererile de recuzare a procurorului, magistratului-asistent sau grefierului de
sedinta.
(2) Transpunerea cauzei de la o sectie la alta, in cadrul aceleiasi instante, se va
realiza prin incheiere. La instantele la care dosarele se inregistreaza separat pe
sectii, sectia competenta care primeste dosarul va da acestuia un numar nou si va
proceda la repartizarea lui aleatorie. La instantele la care dosarele nu se
inregistreaza separat pe sectii, dosarul isi pastreaza numarul si va fi transpus la
completul similar care judeca in aceeasi zi, la sectia competenta, sau, daca in
ziua respectiva nu exista sedinta de judecata la aceasta sectie, la completul
imediat urmator al sectiei competente.
(3) In situatia recalificarii cailor de atac se va proceda astfel: daca apelul este
recalificat in recurs, completul de judecata va fi intregit cu un judecator din lista
de permanenta, iar daca recursul este recalificat in apel, completul de judecata
va fi format din primii 2 judecatori ai completului de recurs.
(4) In caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizeaza aceluiasi complet
pentru respectarea principiului continuitatii.
(5) Repunerea pe rol a cauzei dupa suspendare, pentru continuarea judecatii
sau pentru perimare, se va realiza de catre completul care a dispus suspendarea.
In cazul in care completul care a dispus suspendarea a fost desfiintat sau
membrii acestuia nu mai functioneaza in cadrul instantei, dosarul se va repartiza
completului care va avea acelasi numar in noua configuratie. In situatia in care
nu exista un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat
urmator competent sa judece cauza, corespunzator fazei procesuale in care se
afla aceasta. Aceeasi rezolvare se va da cererilor de indreptare a erorilor
materiale si cererilor de completare a hotararii.
(5) Repunerea pe rol a cauzei dup suspendare, pentru continuarea judecii
sau pentru perimare, se va realiza de ctre completul nvestit aleatoriu cu
soluionarea cauzei. n cazul n care acest complet a fost desfiinat sau membrii
acestuia nu mai funcioneaz n cadrul instanei, dosarul se va repartiza
completului care are acelai numr n noua configuraie. n situaia n care nu
exist un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat urmtor
competent s judece cauza, corespunztor fazei procesuale n care se afl
aceasta. Aceeai rezolvare se va da cererilor de ndreptare a erorilor materiale i
cererilor de completare a hotrrii.
(6) Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare dupa desfiintare/casare se va
face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor.
139

(7) Completul de divergenta se va constitui potrivit <LLNK 12004 304 11

202 54 40>art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicata, prin includerea
presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a
judecatorului din planificarea de permanenta.
(7) Completul de divergen se va constitui potrivit <LLNK 12004 304 11
202 54 40>art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare, prin includerea preedintelui sau a vicepreedintelui
instanei, a preedintelui de secie ori a judectorului din planificarea de
permanen aferent datei la care se vor relua dezbaterile.
(8) Cererile de preschimbare a primului termen de judecata vor fi solutionate
de completul de judecata care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.
(9) Cererile de suspendare a hotararilor supuse cailor de atac se vor solutiona
de completul care a fost investit cu judecarea cauzei. Daca cererea de suspendare
se inregistreaza mai inainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza in
procedura aleatorie.
(9) Cererile de suspendare a executrii hotrrilor supuse cilor de atac se vor
soluiona de completul care a fost nvestit cu judecarea cauzei. Dac cererea de
suspendare se nregistreaz nainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza
n procedura aleatorie.
(10) Suspendarea provizorie a executarii hotararii in conditiile Codului de
procedura civila se va solutiona dupa modelul completelor specializate in
compunerea carora intra presedintele instantei sau, dupa caz, presedintele de
sectie ori inlocuitorii acestora.
(11) In situatia desfiintarii completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul
ciclic celorlalte complete ale instantei, competente sa judece in materia
respectiva, de presedintele instantei sau de judecatorul desemnat cu repartizarea
aleatorie a cauzelor.
ART. 99^1
(1) Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate
de judecatorul-sindic in cadrul procedurii deschise impotriva unui debitor se
constituie un singur dosar.
(2) Cererile de recurs ulterioare, formulate impotriva altor hotarari care
vizeaza acelasi debitor, vor primi coperti inscriptionate cu acelasi numar unic de
dosar, atribuit prin repartizarea aleatorie a primului recurs. Pentru solutionarea
fiecarui recurs, completul astfel investit poate pronunta cate o decizie.
(2) Cererile de recurs ulterioare formulate mpotriva altor hotrri care
vizeaz acelai debitor vor primi coperte inscripionate cu acelai numr unic de
dosar, atribuit prin repartizarea aleatorie a primului recurs, i cu meniunea
supliment - recurs ... 1, 2, 3, ..., dup caz. Pentru soluionarea fiecrui recurs,
completul astfel nvestit poate pronuna cte o decizie.
ART. 99^2
(1) Incepand cu 1 iulie 2006 se generalizeaza sistemul ECRIS al numarului
unic de dosar la toate instantele. Numarul unic al dosarului este format din:
140

numarul din registrul general electronic/numarul identificator al instantei/anul

inregistrarii dosarului.
(2) Numarul din registrul general electronic reprezinta numarul dosarului in
cadrul registrului electronic pentru intreaga instanta. Acest numar incepe de la
valoarea 1 pentru primul dosar din anul curent si continua incremental pentru
fiecare nou dosar creat.
(3) Numarul identificator al instantei reprezinta un numar unic de identificare
a instantei de judecata. Lista numerelor de identificare a instantelor de judecata
este prevazuta in anexa la prezentul regulament.
(4) Numarul unic dat de instanta de fond se pastreaza fara modificari, pe tot
parcursul solutionarii dosarului, pana la executarea hotararii.
(4) Numrul unic dat de instana de fond se pstreaz fr modificri pe tot
parcursul soluionrii dosarului pn la executarea hotrrii. n situaia casrilor
cu trimitere spre rejudecare ori n alte situaii n care n mod obiectiv programul
nu permite pstrarea aceluiai numr, se va genera un numr nou n sistem
informatic.
(5) La data intrarii in utilizare a aplicatiei ECRIS, numerele unice emise
anterior in instanta se preiau in sistemul informatic, odata cu introducerea
dosarelor aflate pe rol.
ART. 99^3
(1) In caz de avarie, instantele care folosesc sistemul ECRIS vor proceda la
atribuirea numarului unic de dosar prin alocarea unei plaje de numere care sa
porneasca de la un numar mai mare decat ultimul numar atribuit electronic.
Fiecare dosar inregistrat se noteaza in registrul de avarie.
(2) Dupa ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au
obligatia de a inregistra toate dosarele din acest registru in sistemul ECRIS,
pentru a deveni numere unice de dosare.
(3) Inregistrarea de noi dosare in sistemul ECRIS se realizeaza numai dupa
preluarea in sistemul electronic a tututor numerelor din registrul de avarie.
ART. 99^4
(1) Instantele judecatoresti care in prezent nu folosesc sistemul ECRIS vor
trece la utilizarea acestui program pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2006.
(2) Instantele judecatoresti care utilizeaza sistemul ECRIS vor lua masuri
pentru completarea tuturor campurilor aplicatiei ECRIS cu date complete si
corecte, conform instructiunilor de utilizare.
ART. 100
Pe perioada vacantei judecatoresti se vor forma complete separate, pentru a se
asigura solutionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.
ART. 101
Neluarea masurilor necesare aplicarii normelor criteriului aleatoriu de
repartizare a cauzelor sau incalcarea acestor norme atrage raspunderea
disciplinara a persoanelor vinovate, in conditiile legii.
ART. 102
141

(1) Pe coperta dosarului se va mentiona, dupa caz, denumirea instantei, sectia,

completul de judecata, numarul dosarului, numele sau denumirea partilor,
obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecata, numarul si data hotararii,
initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii, indicele statistic si
pozitia din registrul de executari penale.
(2) Inainte de a fi puse la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta
de judecata, dosarele trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate.
(3) In cazul in care dosarul urmeaza a fi inaintat la instanta de apel sau recurs
ori la alta autoritate sau se depune in conservare, se va proceda la snuruirea
definitiva si aplicarea sigiliului, iar pe fata interioara a ultimei coperte grefierul
arhivar va certifica numarul filelor in cifre si, in paranteza, in litere.
(4) In ipoteza in care partile solicita eliberarea unor inscrisuri aflate in
dosarele altor autoritati, atasate dosarului ce se conserva, se poate proceda la
desigilarea acestora cu intocmirea unui proces-verbal despre operatiunea
intreprinsa, realizandu-se in mod corespunzator o noua numerotare, lasandu-se
la dosar o copie a actului respectiv.
(5) Dosarele se pot forma in doua sau mai multe volume, iar in adresele de
inaintare a dosarelor se indica numarul volumelor si numarul de pagini ale
fiecarui volum.
(6) La instanta de apel si la instanta de recurs se formeaza un nou dosar la
care se ataseaza separat dosarul primei instante si, dupa caz, al instantei de apel.
(7) In cazul desfiintarii sau casarii hotararii, cu trimitere spre rejudecare, se va
forma un dosar nou, la care se va atasa dosarul initial.
ART. 103
(1) Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul
de termene, cu cel putin doua zile inaintea sedintei, afiseaza lista cauzelor cu o
zi inaintea termenului de judecata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de
inceperea sedintei la instantele la care activitatea se desfasoara in 2-3 timpi.
Grefierul de sedinta completeaza condica de sedinta, verifica daca au sosit la
instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare ori de comunicare a
citatiilor si a celorlalte acte de procedura, precum si relatiile si actele solicitate
de presedinte sau de instanta de judecata. De asemenea, grefierul de sedinta
verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate
la dosar si informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele
constatate. Dosarele se predau completului de judecata.
(2) La instantele la care se utilizeaza sistemul computerizat lucrarile vor fi
realizate prin selectia automata a datelor.
(3) Presedintele instantei asigura procurorului de sedinta, partilor,
reprezentantilor partilor, avocatilor si celorlalte persoane prevazute de lege
posibilitatea consultarii din timp a dosarelor.
(4) Cand una dintre parti se afla in stare de arest, presedintele instantei sau
presedintele completului ia masuri ca aceasta sa-si poata exercita pe deplin, in

142

tot cursul judecatii, dreptul de a examina actele dosarului si de a lua legatura cu

avocatul sau.
(5) La inscrierea dosarelor pe lista se da intaietate cauzelor in care sunt
arestati si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta,
tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate in
proces.
SECTIUNEA a III-a
Activitatea in timpul sedintei de judecata
ART. 104
(1) Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu jumatate de ora inainte de
inceperea sedintei de judecata, pentru a pune la dispozitie dosarele spre
consultare; acesta se ingrijeste totodata de atasarea la dosare a ultimelor acte de
procedura sau a corespondentei sosite la registratura.
(2) Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau
avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de
complet, dupa o prealabila verificare a identitatii si calitatii.
(3) Grefierul de sedinta verifica buna functionare a instalatiilor de sonorizare,
pentru apelul persoanelor chemate in fata instantei de judecata.
(4) Grefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea judecatorilor.
(5) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii
acestuia.
(6) Accesul publicului in sala de sedinta poate fi limitat numai in cazurile si in
conditiile prevazute de lege.
(7) Fotografierea, filmarea sau inregistrarea in sala de sedinta se fac numai cu
aprobarea presedintelui completului.
(8) Sedinta de judecata poate fi suspendata pentru motive justificate. Durata
suspendarii va fi anuntata si afisata pe usa salii de sedinta, prin grija grefierului.
(9) Apelul partilor si al celorlalte persoane citate se face, de regula, de
grefierul de sedinta, prin instalatia de sonorizare.
(10) Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grefierul de sedinta face oral
referatul cauzei, prezentand pe scurt obiectul pricinii si stadiul in care se afla
judecata acesteia, comunica modul in care s-a indeplinit procedura de citare a
persoanelor chemate la proces si daca s-au realizat celelalte masuri dispuse de
instanta la termenele anterioare.
(11) Cauzele care se amana, fara discutii, vor putea fi strigate la inceputul
sedintei, in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer
amanarea sau in cauza s-a solicitat judecata in lipsa.
(12) La cererea partilor, instanta va putea lasa cauza la urma, fixand o
anumita ora, cand dosarul va fi strigat din nou.
(13) In cazul in care nici una dintre parti nu se prezinta la strigarea cauzei,
dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei cand, dupa o noua strigare, in ordinea
143

listei, se va proceda conform dispozitiilor procedurale. Pentru motive temeinice,

presedintele completului poate dispune luarea cauzelor intr-o alta ordine decat
cea inscrisa pe lista de sedinta.
(14) Cererile sau actele depuse in timpul sedintei de judecata vor fi datate,
vizate si semnate de presedintele completului de judecata.
(15) In cursul sedintei de judecata grefierul va consemna in caietul de note:
numarul dosarului, pozitia acestuia pe lista de sedinta, sustinerile orale din
timpul sedintei, depunerile de cereri si acte in conditiile alin. (14), masurile
dispuse de instanta, precum si toate celelalte aspecte din desfasurarea procesului.
(16) Notele vor fi vizate de presedintele completului de judecata, care in
prealabil va verifica continutul acestora si va urmari atasarea listei de sedinta la
caietul de note.
(17) Caietul de note va fi numerotat si sigilat; acesta se va depune la arhiva
instantei, unde se va pastra timp de 3 ani, socotiti de la data ultimelor note.
(18) In cazul in care desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu
mijloace tehnice, suportul inregistrarii se va pastra in arhiva instantei timp de 3
ani, socotiti de la data efectuarii ultimelor inregistrari.
(19) In cazul amanarii judecatii cauzei, la fixarea noului termen si a orei de
prezentare la instanta se va tine seama de programarea si incarcatura sedintelor
de judecata.
(20) In situatia in care cauza ramane in pronuntare, presedintele completului
anunta in sedinta ora si, eventual, ziua stabilita pentru pronuntarea hotararii.
SECTIUNEA a IV-a
Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor
ART. 105
(1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care va fi scrisa pe
cererea de chemare in judecata, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima
incheiere.
(1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care va fi scrisa pe
cererea de chemare in judecata, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima
incheiere. Transcrierea minutei, integral sau in extras, in condica sedintelor de
judecata se face de presedintele completului ori de un alt judecator, membru al
acestuia.
(2) Daca nu exista suficient spatiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori
tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, dupa caz, pe foi
separate, numerotate.
(3) Apelurile si recursurile declarate oral in sedinta in care s-a pronuntat
hotararea vor fi consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedintele
completului si de grefierul de sedinta.
(4) Numerele de hotarare se dau in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta,
separat pe materii.
144

(5) La curtile de apel si tribunale hotararile pronuntate in prima instanta, in

apel si in recurs primesc numar separat.
ART. 106
Pentru cauzele penale a caror judecata se suspenda, instanta verifica periodic
daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea, fixand in acest scop
termene de control. Aceste termene de control vor fi mentionate in registrul de
termene al arhivei.
ART. 107
(1) Incheierile de amanare a judecatii cauzelor, conceptele de citare pentru
termenul urmator, adresele si celelalte lucrari dispuse de instanta, precum si
incheierile de amanare a pronuntarii se intocmesc de grefier in termen de doua
zile lucratoare, iar partea introductiva a hotararilor, in 3 zile lucratoare de la
terminarea sedintei, cu exceptia situatiilor in care legea prevede termene mai
scurte.
(2) Termenele prevazute la alin. (1) pot fi depasite, cu aprobarea si in masura
stabilita de presedintele instantei, cu exceptia cauzelor urgente sau a celor pentru
care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a cailor de atac.
ART. 108
(1) Judecatorii sunt obligati sa verifice efectuarea in termen a incheierilor si a
celorlalte lucrari intocmite de grefierul de sedinta, restituindu-le pe cele
necorespunzatoare si dand indrumarile necesare pentru refacerea lor.
(2) Dupa redactarea si semnarea incheierilor, grefierii de sedinta predau
dosarele amanate grefierului arhivar sef, care semneaza de primirea lor pe listele
de sedinta.
(3) Citatiile si mandatele de aducere se intocmesc in ordinea urgentei, cel mai
tarziu a doua zi dupa intocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau
telegrafice de citare se transmit de indata, in primul caz facandu-se mentiunea
datei, orei si persoanei care le-a primit, dupa care se depun la dosarul cauzei.
ART. 109
(1) A doua zi dupa pronuntarea hotararilor, grefierii sunt obligati sa prezinte
dosarele solutionate si cele in care judecata a fost suspendata grefierului-sef, iar
la curtile de apel, tribunale si tribunalele specializate, si persoanei cu atributii pe
linie de statistica, spre a fi inregistrate in registrul de evidenta a redactarii
hotararilor, in situatiile statistice, precum si in celelalte evidente.
(2) Dosarele solutionate se predau grefierului delegat cu intocmirea lucrarilor
de executare, care va inscrie hotararile pronuntate in registrul de executari
penale sau, dupa caz, in registrul de executari civile. Grefierul delegat la
compartimentul de executari penale va face mentiunile cu privire la comunicarea
hotararilor pentru cei ce au lipsit la dezbateri si cu privire la apelurile si
recursurile declarate oral in sedinta.
(3) In cauzele cu inculpati arestati preventiv vor fi atasate dosarele in care s-a
dispus luarea si, dupa caz, prelungirea arestarii preventive.

145

(4) Pentru inculpatii militari in termen, pentru cei condamnati cu suspendarea

conditionata a executarii pedepsei, cu suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de munca, pentru cei gratiati
conditionat si pentru cei arestati se va mentiona in plus daca au fost prezenti la
pronuntarea hotararii.
(5) Grefierul de sedinta va mentiona, sub semnatura, in partea de jos a minutei
sau a hotararii redactate, dupa caz, data comunicarii si partile carora li s-a
comunicat dispozitivul sau hotararea.
(6) In cazul in care, dupa redactarea hotararilor, grefierul de sedinta este in
imposibilitate sa semneze hotararea, aceasta va fi semnata de primul-grefier sau
grefierul-sef, dupa caz, facandu-se mentiune despre cauza care l-a impiedicat sa
semneze. In lipsa primului-grefier sau grefierului-sef, hotararea va fi semnata de
un alt grefier desemnat de presedinte.
(7) Dosarele penale in care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi
inaintate parchetului competent, de catre grefierul delegat cu lucrarile de
executari penale, imediat dupa redactarea hotararii.
(8) In cazul evidentei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de
aplicatia de statistica judiciara din baza de date generala.
ART. 110
(1) Cel mai tarziu a patra zi dupa pronuntare sau dupa inregistrarea caii de
atac, grefierul de sedinta va preda dosarele judecatorilor, in vederea motivarii
hotararilor, dupa ce, in prealabil, a intocmit partea introductiva a acestora.
(2) Daca se apreciaza ca este necesara amanarea pronuntarii hotararii, aceasta
poate fi dispusa potrivit legii.
(3) Hotararile tehnoredactate vor purta pe ultima pagina urmatoarele
mentiuni: data tehnoredactarii, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si
numarul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele
judecatorilor care au pronuntat hotararile supuse controlului si, dupa caz,
caracterul reformarii. Hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar,
spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea
prevede ca hotararea se comunica integral. Primele doua exemplare de pe fiecare
hotarare vor fi semnate de membrii completului de judecata si de grefierul de
sedinta.
(3) Hotararile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagina, urmatoarele
mentiuni: data tehnoredactarii, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si
numarul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele
judecatorilor care au pronuntat hotararile supuse controlului. Hotararile se vor
redacta in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora
tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral.
Doua exemplare de pe fiecare hotarare vor fi semnate de membrii completului
de judecata si de grefierul de sedinta.

146

(4) Dupa verificarea si semnarea hotararii, grefierul de sedinta va preda in

aceeasi zi al doilea exemplar de pe hotarare grefierului-sef, respectiv grefierului
sef de sectie, in vederea depunerii la mapa.
(5) Dupa intocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de sedinta va preda
dosarele grefierului arhivar sef, sub semnatura pe lista de sedinta. Listele
purtand semnatura de predare-primire vor fi indosariate si pastrate pentru
evidenta.
SECTIUNEA a V-a
Inregistrarea cererilor de apel sau de recurs si inaintarea dosarelor la
instanta de apel sau de recurs
ART. 111
(1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin posta,
curier ori fax se inregistreaza mai intai in registrul general de dosare, in forma
informatizata sau scrisa, dupa care registratorul le preda presedintelui instantei,
care le va rezolva in aceeasi zi.
(2) La cererile de apel sau de recurs primite prin posta se vor atasa si plicurile
in care au fost expediate.
(3) Persoanei care se prezinta nemijlocit la instanta cu cererea de apel sau de
recurs i se va elibera, daca solicita, dovada scrisa a depunerii cererii.
(4) Registratorul va verifica daca cererile de apel sau de recurs, formulate
separat, au fost prezentate in numarul de exemplare necesar pentru comunicare
si atasare la dosarul cauzei.
(5) Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de
recurs formulate separat, expediate prin posta in numar insuficient de exemplare,
se vor inregistra asa cum au fost primite, indicandu-se numarul de exemplare pe
cerere si in registru.
(6) Dupa inregistrare, cererile de apel sau de recurs in materie civila se predau
grefierului arhivar, iar cele privind hotararile penale, grefierului delegat cu
lucrarile de executari penale.
(7) Pana la expedierea dosarelor in apel sau in recurs, aceste cereri se
pastreaza in mape.
(8) Dupa primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua
mentiunile in registrul de evidenta a apelurilor ori recursurilor, dupa caz.
ART. 112
(1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale face
mentiunea despre declararea apelului sau recursului la pozitia respectiva din
registrul de executari penale si verifica daca au sosit dovezile de comunicare a
hotararii si daca a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate partile.
(2) Dosarele penale in care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi
expediate cu adresa de inaintare la parchetul competent, in cel mult 24 de ore de

147

la redactarea hotararii, iar dupa restituire, se vor inainta instantei de apel ori de
recurs, dupa expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate partile.
(3) Dosarele vor fi restituite de procuror in cel mult 10 zile, iar in cauzele cu
arestati, in cel mult 5 zile.
(4) Data inaintarii dosarelor la parchet si data restituirii lor vor fi mentionate
in registrul de executari penale.
(5) Grefierul delegat cu lucrarile de executari penale va mentiona, in registrul
de executari penale, data expedierii fiecarui dosar la instanta de apel sau de
recurs si va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmeaza a fi
expediate impreuna cu cererile de apel ori de recurs si adresele de inaintare,
semnate de presedinte sau judecatorul-delegat; in dosarele in care hotararile au
ramas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va intocmi de indata lucrarile de
punere in executare.
ART. 113
(1) Dupa sosirea dovezilor de comunicare a hotararilor civile si dupa
implinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate partile, grefierul arhivar
va inainta dosarul la instanta de apel ori de recurs, cu adresa semnata de
presedintele instantei sau de judecatorul desemnat, in care se vor consemna:
numarul dosarului, numarul si data hotararii atacate, numele si prenumele
partilor care au declarat apel sau recurs, numarul copiilor de pe cererea de apel
ori recurs, mentiunea daca apelul sau recursul a fost timbrat, caz in care se va
indica valoarea taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar ce au fost
achitate. Despre inaintarea dosarului se va face mentiune si in registrul general
de dosare.
(2) Apelul sau recursul va fi transmis de indata daca s-a facut cerere pentru
suspendarea executarii hotararii primei instante. In aceasta situatie, toate
comunicarile vor fi efectuate de instanta care a pronuntat hotararea apelata sau
recurata.
(3) Cererile de apel sau de recurs si adresa de inaintare a dosarului la instanta
de apel ori de recurs se ataseaza, necusute, la inceputul fiecarui dosar.
ART. 114
Daca se constata intarzieri in restituirea dovezilor de comunicare a hotararilor
se vor lua masuri de verificare la oficiul postal sau la agentul procedural. In
functie de rezultatul verificarilor, presedintele, la sesizarea grefierului arhivar
sau a partii interesate, va lua masurile corespunzatoare.
SECTIUNEA a VI-a
Circuitul dosarelor restituite de instantele de apel sau de recurs
ART. 115
(1) Dosarele restituite de instantele de apel sau de recurs pentru executare ori
conservare vor fi inregistrate in aceeasi zi in registrul general de dosare si in
148

registrul informativ - in sistem informatizat sau scris -, mentionandu-se si data

restituirii dosarului.
(2) In cazul in care instanta de apel sau de recurs a desfiintat ori a casat
hotararea si a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi inregistrat ca un nou
act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor
componente, facandu-se mentiune despre aceasta si la pozitiile initiale din
registrul general de dosare si din registrul informativ.
(3) Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii
de repartizare aleatorie.
(4) Cand instanta de control judiciar desfiinteaza sau caseaza hotararea cu
trimiterea cauzei la alta instanta, la parchet ori la un alt organ, va comunica de
indata aceasta solutie instantei initial investite, prin adresa, in vederea efectuarii
mentiunilor obligatorii in registrul general de dosare si in registrul informativ.
ART. 116
(1) Dupa efectuarea lucrarilor mentionate in art. 115, circuitul dosarelor este
urmatorul:
a) grefierul arhivar preda de indata dosarele pentru rezolvare presedintelui
instantei;
b) dupa rezolvare, dosarele se predau presedintelui sectiei sau, dupa caz,
judecatorului care urmareste practica instantelor de control judiciar, iar acesta, in
urma examinarii deciziilor, le va preda in aceeasi zi persoanei cu atributii pe
linie statistica sau grefierului-sef, pentru efectuarea inregistrarilor statistice;
c) in cazul anularii sau desfiintarii ori al casarii hotararii, cu retinerea cauzei
spre rejudecare, grefierul arhivar mentioneaza in registre noul termen fixat
pentru judecata, dupa care se procedeaza potrivit dispozitiilor art. 102.
(2) Dupa solutionarea definitiva ori irevocabila, dupa caz, a dosarelor la care
au fost atasate alte dosare, acestea din urma vor fi separate, mai inainte de a fi
trecute in conservare la arhiva si, atunci cand este cazul, vor fi restituite instantei
sau autoritatii de la care au fost primite.
SECTIUNEA a VII-a
Punerea in executare a hotararilor
1. Punerea in executare a hotararilor penale
ART. 117
Lucrarile de punere in executare a hotararilor penale se indeplinesc la fiecare
instanta de grefierul care functioneaza la acest compartiment sub indrumarea si
controlul judecatorului-delegat.
ART. 118
Grefierul delegat va intocmi toate lucrarile in legatura cu:
a) executarea pedepselor principale, complimentare si accesorii, a sanctiunilor
cu caracter administrativ, masurilor educative luate fata de inculpatii minori,
149

masurilor de siguranta, cheltuielilor judiciare acordate statului, despagubirilor

civile recunoscute ori acordate statului sau institutiilor publice, inclusiv
restituirea lucrurilor ori restabilirea situatiei anterioare;
b) comunicarea hotararilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotarari
catre autoritatile si persoanele obligate de lege sa le inregistreze sau sa le
execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a
oricarui alt venit din munca ori, dupa caz, institutia care dispune efectuarea platii
pensiei sau institutia financiara competenta);
c) schimbarile intervenite in executarea unor hotarari penale, amanarea si
intreruperea executarii pedepselor, a masurii internarii intr-un centru de
reeducare, inlaturarea sau modificarea pedepsei, inlocuirea amenzii cu
inchisoare ori inlocuirea executarii pedepsei inchisorii prin obligarea la plata
unei amenzi;
d) comunicarea catre instanta de executare corespunzatoare in grad a datelor
necesare privind pe inculpatii condamnati care executa pedeapsa la locul de
munca in cadrul unor unitati situate pe raza teritoriala a altei instante;
e) evidenta recursurilor declarate in cauzele privind masurile preventive si
inaintarea dosarelor la instanta de recurs in termenele prevazute de lege;
f) inregistrarea datelor in registrele speciale privind cazierul fiscal si evidenta
plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza de
urmarire penala.
ART. 119
(1) Primind dosarele de la grefierul de sedinta, grefierul delegat cu efectuarea
lucrarilor de executari penale va inscrie de indata hotararile respective in
registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si in
celelalte evidente prevazute de regulament. Dosarele vor fi restituite in aceeasi
zi grefierului de la care au fost primite.
(2) Inscrierea se face prin mentionarea fiecarui inculpat prevazut in sentinta
sau decizia respectiva, indiferent de solutia pronuntata si prin completarea,
pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se refera rubricile registrului; in
cazul concursului de infractiuni se vor inscrie toate pedepsele, nu numai
pedeapsa ce urmeaza a fi executata; in registru se vor inscrie si alte persoane
decat inculpatul, daca prin hotararea penala au fost obligate la cheltuieli
judiciare catre stat, la despagubiri civile, restituiri sau reparari; numele acestora
se vor mentiona dupa numele inculpatilor, la pozitii separate, aratandu-se si
calitatea procesuala, precum si solutia instantei. Fiecare pozitie din registru se va
numerota distinct.
(3) Intre pozitiile din registru se va lasa un spatiu in care se vor face ulterior,
cu culori diferite, mentiunile cuprinse in hotararea data in apel sau in recurs,
aratandu-se si data deciziei instantei de apel ori de recurs, solutia pronuntata, iar
atunci cand executarea se face pe baza extrasului trimis de instanta de apel sau
de recurs, si data inregistrarii extrasului la instanta de apel ori de recurs, data

150

inregistrarii extrasului la instanta de executare, precum si masurile de executare

luate.
(4) In cazul casarii cu trimitere sau al oricarei alte solutii prin care se
desfiinteaza hotararea primei instante, pozitia din registru se va inchide,
facandu-se mentiune despre noua solutie.
ART. 120
(1) Lucrarile de executare se efectueaza in ziua in care hotararea a devenit
executorie sau, dupa caz, la data cand s-a primit de la instanta de apel sau de
recurs extrasul deciziei penale.
(2) Mandatele de executare se intocmesc potrivit prevederilor Codului de
procedura penala. Acestea se tehnoredacteaza si se expediaza in aceeasi zi
organului de executare.
(3) Dupa intocmirea lucrarilor de executare se va mentiona pe sentinta sau
decizia respectiva, aflata la dosar, numarul pozitiei si anul din registrul de
executari penale in care s-au inscris lucrarile efectuate.
(4) Lucrarile de executare, inclusiv corespondenta, poarta numarul de ordine
al pozitiei din registrul de executari penale si numarul dosarului, sub forma de
fractie.
(5) Actele doveditoare ale executarii se inregistreaza imediat dupa primirea
lor in registrul de executari.
ART. 121
Pozitiile din registrul de executari penale se vor inchide de judecatorul delegat
prin completarea ultimelor doua coloane, numai dupa ce acesta a constatat
personal ca:
a) a sosit dovada de incarcerare sau, dupa caz, comunicarea de prezentare la
unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca ori s-a depus
chitanta de plata a amenzii si a cheltuielilor judiciare si s-au intocmit celelalte
lucrari de la pozitia respectiva;
b) s-au expediat actele de punere in executare a cheltuielilor judiciare,
primindu-se confirmarea de inregistrare a debitului;
c) s-au achitat toate ratele, in cazul in care plata amenzii a fost esalonata, ori
s-a primit de la organele carora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea
ca aceasta a fost integral achitata;
d) s-au efectuat lucrarile de comunicare catre toate institutiile si persoanele
obligate de lege sa inregistreze sau sa execute hotararile penale;
e) s-au executat toate masurile prevazute in hotararea prin care s-a dispus
inlocuirea raspunderii penale;
f) a expirat termenul de apel sau de recurs, in cazul achitarii sau al altor solutii
care nu comporta nici o lucrare de executare sau comunicare;
g) s-a expediat dosarul la instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.
ART. 122
(1) In registrul de evidenta a executarii deciziilor penale de la tribunal si
curtea de apel pozitiile se vor inchide dupa restituirea dosarelor la prima
151

instanta, iar in cazul in care decizia s-a comunicat in extras in vederea punerii ei
in executare, numai dupa ce prima instanta a confirmat, in scris, in cel mult 3
zile, primirea extrasului.
(2) Extrasele se emit in 24 de ore de la pronuntarea deciziilor si contin
solutiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competentei, de trimitere spre
rejudecare la prima instanta sau de restituire la organul de urmarire penala. Nu
se intocmesc extrase in cazul solutiilor de achitare si de incetare a procesului
penal, daca in dosarele respective nu figureaza inculpati condamnati si daca nu
s-au acordat despagubiri civile si cheltuieli judiciare ori nu s-a inlocuit
raspunderea penala.
(3) In extras vor fi mentionate si pedepsele complimentare, masurile de
siguranta, masurile educative, pedepsele accesorii, despagubirile civile acordate
statului, cheltuielile judiciare, precum si orice alte dispozitii referitoare la
executare.
(4) Extrasele deciziilor pronuntate in apel se comunica primei instante, cu
mentiunea ca sunt definitive sau s-a declarat recurs.
(5) Extrasele deciziilor pronuntate in recurs se comunica primei instante, iar
cand se judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate, ca instante
de apel, de tribunale, se comunica si acestor instante.
ART. 123
(1) Daca mandatele de executare a pedepselor cu inchisoarea nu au fost
executate in termen de doua luni de la emiterea lor, se va face revenire la
organul caruia i-au fost trimise spre executare. In cazul condamnatilor care au
fost dati in urmarire generala pe tara, revenirea se va face in termen de un an la
organul la care se afla spre executare mandatul, iar pentru cei care au parasit
tara, la Inspectoratul General al Politiei.
(2) In celelalte situatii, precum si in cazul neconfirmarii primirii titlurilor care
servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va
face in termen de 3 luni.
(3) De asemenea, se va verifica, in raport de cuantumul amenzii si de
posibilitatile de plata ale condamnatului, cel putin o data la 6 luni, situatia
incasarii amenzilor transmise spre executare.
(4) In cazul in care se constata ca executarea intarzie fara justificare,
presedintele instantei sesizeaza organele competente.
ART. 124
(1) Orice modificare survenita in executarea hotararii, dupa ramanerea
definitiva a acesteia, va fi mentionata atat in registrul de executari, cat si pe
hotararea aflata la dosar si la mapa de hotarari. Daca modificarea se face printr-o
hotarare judecatoreasca, numarul si data acesteia vor fi mentionate la pozitia
respectiva din registrul de executari, iar daca hotararea ultima a fost pronuntata
de aceeasi instanta, se va face trimitere si la noua pozitie deschisa in registru.
(2) Dosarele in care s-au facut lucrari de executare se vor pastra de grefierul
delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale pana la inchiderea pozitiei de
152

executare, dupa care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare
se ataseaza la dosarul de fond, in ordine cronologica.
ART. 125
Dupa restituirea dosarelor de catre instantele de apel sau de recurs se va
proceda astfel:
a) se va controla si se va confrunta continutul dosarelor cu datele inscrise in
registru, pe baza extraselor primite anterior, inlaturandu-se imediat eventualele
erori si intocmindu-se de indata restul lucrarilor de executare care eventual nu au
fost efectuate. Se va face totodata mentiunea de executare pe hotararea ce se
executa;
b) se vor completa rubricile din registrul de evidenta a executarilor penale
ramase necompletate.
2. Punerea in executare a sanctiunilor contraventionale si a altor dispozitii
civile din hotararile judecatoresti
ART. 126
(1) Lucrarile privind punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au
aplicat sanctiuni contraventionale sau prin care s-a inlocuit sanctiunea obligarii
contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii se intocmesc
de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari civile sau de catre o alta
persoana desemnata de presedintele instantei.
(2) In registrul de executari privind aceste sanctiuni se vor inscrie, in ordinea
lor numerica, a doua zi dupa pronuntare, toate hotararile pronuntate. Inscrierea
se face prin mentionarea numelui contravenientului, al organului administrativ
care a propus sanctionarea, precum si al primariei de care apartine locul in care
contravenientul executa sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul
comunitatii.
(3) Pozitiile din registru se vor inchide numai dupa ce:
a) a fost confirmata inceperea prestarii activitatii in folosul comunitatii de
catre primarul caruia i s-a trimis mandatul de executare;
b) a sosit dovada de incarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, dupa
trecerea termenului de un an;
c) s-a confirmat primirea titlului referitor la despagubiri civile.
(4) Dispozitiile referitoare la punerea in executare a hotararilor penale
prevazute la art. 115-118, 121 si 122 se aplica in mod corespunzator.
ART. 127
(1) Cand executarea civila se face din oficiu, lucrarile de evidenta si punere in
executare a hotararilor civile se indeplinesc de catre grefierul delegat cu
efectuarea lucrarilor de executari civile, sub indrumarea si controlul grefieruluisef sau, dupa caz, a grefierului sef de sectie.
(2) In registrul de evidenta si punere in executare se inscriu in ordine
cronologica toate hotararile prevazute in alineatul precedent, denumirea si sediul
153

creditorului, numele si adresa debitorului, creanta datorata, modul in care

hotararea a ramas definitiva (eventual numarul si data deciziei instantei de
control judiciar la care hotararea a ramas definitiva sau irevocabila, dupa caz),
data cand instanta a comunicat creditorului titlul executoriu.
(3) Comunicarea hotararii in vederea executarii se face, potrivit dispozitiilor
legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.
(4) Pozitia din registrul de evidenta se va inchide, dupa confirmarea primirii
comunicarii, prin mentiunea si semnatura grefierului-sef sau, dupa caz, a
grefierului sef de sectie.
(5) Dupa confirmarea comunicarii, dosarul se preda sub semnatura grefierului
arhivar care face mentiune despre aceasta in registrul informativ si depune
dosarul in conservare.
SECTIUNEA a VIII-a
Eliberarea certificatelor si a copiilor de pe acte.
Restituirea inscrisurilor originale
ART. 128
(1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc si se rezolva de catre
primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul-sef.
(2) Acestia dispun intocmirea certificatului de catre un grefier sau un grefier
arhivar si eliberarea acestuia, de regula, in aceeasi zi.
(3) Certificatul se verifica si se semneaza de grefierul-sef sau, dupa caz, de
grefierul sef de sectie si se inmaneaza petitionarului, sub luare de semnatura, sau
se expediaza prin posta.
(4) Inainte de a semna certificatul, grefierul-sef sau dupa caz, grefierul sef de
sectie verifica daca s-au achitat taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar, in
conditiile legii.
(5) Copia certificatului impreuna cu cererea petitionarului se ataseaza la
dosarul cauzei.
(6) Cererea se inregistreaza in registrul de intrare-iesire a corespondentei si,
dupa caz, in registrul general de dosare.
(7) Dispozitiile alin. (1)-(6) se aplica in mod corespunzator si la eliberarea
copiilor de pe hotarari sau de pe alte acte din dosar, termenul de intocmire a
acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifica pentru conformitate si se
aplica stampila instantei pe fiecare fila.
(8) La eliberarea copiilor de pe hotarari sau a certificatelor referitoare la
solutiile pronuntate de instanta se va face mentiunea daca hotararea respectiva
este ramasa definitiva sau irevocabila, in ce mod, aratandu-se si data de cand
aceasta a ramas definitiva sau irevocabila.
ART. 129
(1) Restituirea inscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se
incuviinteaza, pentru dosarele in curs de judecata, de presedintele completului
154

de judecata sau, in lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru

dosarele arhivate, de primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul sef al instantei ori
inlocuitorii acestora.
(2) Restituirea inscrisurilor originale se face numai daca actul poate fi pastrat
la instanta si in copie, fara ca prin aceasta sa se produca o vatamare partilor din
proces.
(3) In vederea obtinerii inscrisului original, petitionarul va depune o cerere
motivata si o copie, certificata de el insusi, a actului solicitat.
(4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate si se va aplica stampila
instantei pe fiecare fila.
(5) Cererea si copia actului se vor pastra la dosarul cauzei.
SECTIUNEA a IX-a
Gestionarea corpurilor delicte si a valorilor
ART. 130
(1) Primirea, pastrarea si eliberarea corpurilor delicte la instantele de judecata
se fac de catre grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier desemnat
de presedintele instantei, cu respectarea conditiilor legale privind ocuparea unei
functii cu atributii de gestiune.
(2) Primirea obiectelor se face pe baza de proces-verbal in care se vor
specifica elementele si caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor.
In cazul primirii prin posta, obiectele se identifica dupa datele inscrise in
inventarul insotitor.
ART. 131
(1) Recipisele de consemnare la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C.
- S.A. care sunt atasate de catre organele de urmarire penala la dosar vor fi
preluate de grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier care va lasa
in locul lor o nota semnata si datata; aceste documente se vor inregistra in
registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte.
(2) Registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte va fi numerotat,
snuruit si parafat, iar pe ultima pagina se va mentiona numarul de file de catre
presedintele instantei si grefierul sef de sectie sau, dupa caz, grefierul-sef.
(3) La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima inregistrare se va incheia un procesverbal care va cuprinde: numarul pozitiilor inregistrate, numarul pozitiilor
lichidate, precum si numarul pozitiilor nelichidate, stabilite cu ocazia
inventarierii, care urmeaza a se reporta prin reinregistrare la inceputul anului
urmator.
ART. 132
(1) Pastrarea corpurilor delicte se va face in deplina securitate, obiectele de
valori mari fiind tinute in case de fier sau in dulapuri metalice cu incuietori
speciale; fiecare obiect va avea atasata o eticheta pe care se va nota numarul
dosarului si pozitia din registrul de evidenta.
155

(2) Obiectele cu volum mic se ambaleaza in pungi sau plicuri pe care se vor
nota datele de identificare.
ART. 133
(1) Restituirea sau pastrarea corpurilor delicte se face in conditiile si catre
persoanele specificate in hotararea judecatoreasca, dupa ramanerea definitiva ori
irevocabila a acesteia.
(2) In cazul in care restituirea nu se poate face persoanei careia i-au apartinut
bunurile, acestea se vor distruge in conditiile stabilite prin lege.
(3) Daca prin hotarare s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor
preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul
directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.
(4) Predarea-primirea bunurilor confiscate in conditiile alineatului precedent
se va face prin incheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmand a
fi predat instantei.
ART. 134
Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplica in mod
corespunzator si pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie
mijloace de proba in procesele civile. Evidentierea obiectelor de valoare se face
in acelasi registru, separat de situatia corpurilor delicte.
SECTIUNEA a X-a
Organizarea documentarii juridice si a bibliotecilor
ART. 135
(1) La fiecare instanta se vor tine exemplare de control din coduri si celelalte
acte normative importante, de aplicare frecventa, ce se vor stabili de catre
presedintele instantei.
(2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin atasarea tuturor
modificarilor.
(3) La instante pot fi utilizate si programe de evidenta informatizata a
legislatiei.
ART. 136
Pentru fiecare instanta se vor face abonamente la Monitorul Oficial al
Romaniei si la reviste de specialitate.
ART. 137
La curtile de apel se vor organiza servicii de documentare, a caror activitate
va fi coordonata si controlata de catre presedintele instantei.
(2) Presedintii curtilor de apel vor lua masuri pentru achizitionarea, de catre
serviciile de documentare, in limita fondurilor disponibile, a culegerilor de
decizii ale Curtii Constitutionale, jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, a curtilor de apel, precum si a jurisprudentei Curtii Europene pentru
Drepturile Omului si a Curtii Europene de Justitie.
ART. 138
156

(1) Fondurile de tiparituri aflate in dotarea instantelor se inregistreaza si se

pastreaza dupa cum urmeaza:
a) Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se pastreaza in mape cu clasor, in
ordine cronologica; mapele se tin la biblioteca atat timp cat este necesar, dupa
care pot fi tinute la arhiva;
b) cartile din biblioteca se inscriu in registrul de inventar, potrivit normelor de
inregistrare stabilite;
c) publicatiile periodice vor fi inscrise intr-un registru de inventar propriu; la
primirea fiecarui numar de revista, acesta va fi inregistrat pe pagina rezervata
publicatiei respective. Totodata, se va mentiona pe pagina de titlu a publicatiei
numarul de ordine din registrul de inventar.
(2) Cartile si revistele din fondul bibliotecii pot fi imprumutate numai
personalului instantei.
(3) Cartile si revistele imprumutate se inscriu in registrul de imprumut, in care
fiecare cititor va avea partida sa pe o fila separata. Cei vinovati de deteriorarea
sau pierderea lucrarilor imprumutate vor fi obligati la plata contravalorii
acestora, potrivit normelor legale.
(4) Asupra activitatii bibliotecii se va intocmi o data pe an o dare de seama
statistica.
(5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, in lipsa acestuia, de
grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de presedinte.
(6) Gestionarul bibliotecii are obligatia sa urmareasca permanent ca toate
publicatiile periodice la care instanta este abonata sa fie primite cu regularitate si
inregistrate in registrul de inventar.
(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al Romaniei, la colectiile de legi si
revistele juridice se fac de catre curtile de apel si tribunale.
(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de imprumut si
al darii de seama asupra activitatii bibliotecii sunt cele stabilite de institutiile
competente.
SECTIUNEA a XI-a
Compartimentul de protectie a muncii
ART. 139
(1) In raport cu natura, complexitatea si volumul activitatilor desfasurate, cu
riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si cu numarul de personal, la
fiecare instanta se organizeaza compartimentul de protectie a muncii sau, dupa
caz, se desemneaza persoana responsabila cu atributii in domeniul protectiei
muncii.
(2) Pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) si a cazurilor concrete de accidente
si imbolnaviri profesionale, presedintele instantei va face propuneri concrete de
organizare a compartimentului de protectie a muncii sau va desemna o persoana
cu atributii in domeniul protectiei muncii.
157

(3) Persoanele desemnate cu atributii in domeniul protectiei muncii sunt, de

regula, absolventi de studii tehnice. La instantele la care sunt incadrati
absolventi cu studii superioare tehnice, unul dintre acestia va fi desemnat cu
atributii in domeniul protectiei muncii.
(4) La instantele cu volum redus de activitate si riscuri minime de accidente
sau imbolnaviri profesionale, presedintele ori vicepresedintele va indeplini si
atributiile in domeniul protectiei muncii.
ART. 140
(1) La instantele la care se organizeaza compartimente de protectie a muncii,
acestea vor cuprinde:
a) serviciul de securitate a muncii;
b) serviciul de medicina a muncii.
(2) Serviciul de securitate a muncii indeplineste functia de fundamentare a
deciziilor in domeniul securitatii muncii si exercita urmatoarele atributii:
a) evalueaza riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si propune
masurile de prevenire corespunzatoare;
b) controleaza, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, in
scopul prevenirii accidentelor si imbolnavirilor profesionale;
c) asigura instruirea si informarea personalului in probleme de protectie a
muncii;
d) colaboreaza cu serviciul de medicina a muncii pentru cunoasterea situatiei
imbolnavirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de
munca pentru stabilirea factorilor de risc de imbolnavire profesionala si propune
masurile de securitate corespunzatoare.
(3) Serviciul de securitate a muncii se incadreaza, de regula, cu personalul
prevazut la art. 139 alin. (3).
(4) Serviciul de medicina a muncii indeplineste urmatoarele atributii:
a) participa la evaluarea, identificarea si comunicarea riscurilor privind
imbolnavirile profesionale;
b) monitorizeaza starea de sanatate a personalului incadrat, prin controale
medicale periodice;
c) consiliaza presedintele instantei in fundamentarea strategiei de securitate si
sanatate la locul de munca.
(5) Prestarea serviciilor medicale de medicina a muncii se realizeaza, in raport
cu volumul si gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de
medicina muncii incadrat in statul de functii si personal al instantei, fie - pe baze
contractuale - prin intermediul structurilor specializate care functioneaza in baza
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
ART. 141
(1) La fiecare instanta judecatoreasca, potrivit criteriilor stabilite la art. 139
alin. (1), se constituie comitetul de securitate si sanatate in munca sau se
desemneaza responsabilul cu protectia muncii care va indeplini atributiile
specifice comitetului. Comitetul de securitate si sanatate in munca asigura
158

implicarea personalului in elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul

protectiei muncii.
(2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se compune din presedintele
instantei, conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana
desemnata cu atributii in acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicina a
muncii si unul sau mai multi reprezentanti ai personalului instantei, in raport cu
numarul acestuia. La instantele cu pana la 50 de membri se desemneaza un
reprezentant, la cele care au intre 50 si 199 de membri sunt desemnati 3
reprezentanti, la cele care au intre 200 si 499 de membri sunt desemnati 4
reprezentanti, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnati 6
reprezentanti.
(3) Presedintele instantei este presedintele comitetului de securitate si sanatate
in munca.
(4) Desemnarea reprezentantilor personalului in comitetul de securitate si
sanatate in munca se face prin decizie a presedintelui instantei, dupa consultarea
personalului acesteia.
(5) Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana
desemnata cu atributii in domeniu asigura secretariatul comitetului de securitate
si sanatate in munca.
(6) Convocarea comitetului de securitate si sanatate in munca se face
trimestrial si ori de cate ori este nevoie, de presedintele instantei sau de cel putin
o treime din numarul membrilor sai. Convocarea si ordinea de zi a lucrarilor se
aduc la cunostinta membrilor comitetului cu cel putin 3 zile inainte.
(7) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal constituit in
prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotarari cu votul a doua treimi din
numarul membrilor prezenti. Lucrarile comitetului se consemneaza intr-un
proces-verbal care se semneaza de membrii sai.
(8) Hotararile comitetului de securitate si sanatate in munca se aduc la
cunostinta celor interesati.
ART. 142
Comitetul de securitate si sanatate in munca exercita urmatoarele atributii:
a) aproba programul anual de securitate si sanatate in munca si urmareste
aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii masurilor
cuprinse in program;
b) analizeaza propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de
munca si a imbolnavirilor profesionale si verifica eficienta masurilor luate
pentru imbunatatirea conditiilor de munca;
c) efectueaza inspectii proprii privind aplicarea si respectarea normelor de
securitate si sanatate in munca;
d) informeaza inspectoratele teritoriale de protectie a muncii in legatura cu
starea protectiei muncii in cadrul instantei;
e) asigura participarea personalului la luarea unor hotarari in domeniul
protectiei muncii.
159

CAP. IV
Numirea, promovarea, eliberarea din functie si raspunderea juridica a
personalului auxiliar de specialitate si a personalului din departamentul
economico-financiar si administrativ
SECTIUNEA I
Numirea si eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate
ART. 143
(1) Numirea in functie a personalului auxiliar de specialitate se face in
conditiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar
de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.
(2) Poate fi numita in functia de grefier persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de
exercitiu;
b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna
reputatie;
c) cunoaste limba romana;
d) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
e) are studii superioare de specialitate juridica sau studii medii, cunostinte de
operare pe calculator sau de dactilografiere;
f) este absolventa a Scolii Nationale de Grefieri.
(3) In cazuri exceptionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide
organizarea unui concurs la nivel national sau poate aviza numirea in functia de
grefier, fara concurs, pentru persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la
alin. (2) lit. a)-e).
(4) Pentru indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. e) in vederea numirii
in functia de grefier statistician, este necesara absolvirea de studii superioare
economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.
(5) Pentru indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. e) in vederea numirii
in functia de grefier documentarist, este necesara absolvirea de studii superioare
juridice, studii superioare de administratie publica sau filologice ori studii medii.
ART. 144
Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 143 sunt numite in
functie la curtea de apel si la instantele din circumscriptia acesteia prin decizie a
presedintelui curtii de apel.
ART. 145
(1) Pentru numirea in functia de informatician, candidatii trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), sa fie absolventi
de studii superioare de specialitate si sa promoveze concursul organizat la

160

nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al

Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei.
(2) Numirea in functia de informatician a persoanelor prevazute la alin. (1)
care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii de apel atat
pentru aceasta instanta, cat si pentru instantele din circumscriptia curtii de apel.
(3) Pentru numirea in functiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural
si aprod, candidatii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 143 alin.
(2) lit. a)-d), sa fie absolventi de studii medii si sa promoveze concursul
organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(4) Numirea in functiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent
procedural si aprod din cadrul curtii de apel a persoanelor prevazute la alin. (3)
care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii. Numirea
in functiile vacante din cadrul tribunalului si al instantelor din circumscriptia
acestuia se face prin decizie a presedintelui tribunalului.
ART. 146
(1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din functie in urmatoarele
cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, in conditiile legii;
c) constatarea nepregatirii profesionale corespunzatoare sau, dupa caz,
indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de conducere;
d) neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute pentru numirea in
functie;
e) ca sanctiune disciplinara;
f) condamnarea definitiva pentru savarsirea unei infractiuni.
(2) Eliberarea din functie se face prin decizie a presedintelui instantei care a
dispus numirea in functia respectiva.
(3) Deciziile de eliberare din functie pentru personalul auxiliar de specialitate
care a urmat cursurile Scolii Nationale de Grefieri si nu a implinit 5 ani de la
numirea in functie se aduc la cunostinta acesteia, in termen de 30 de zile de la
emitere, pentru luarea masurilor prevazute de Legea nr. 567/2004.
(4) Decizia de eliberare din functie a informaticienilor pentru cazul prevazut
la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica
din Ministerul Justitiei.
(5) Deciziile de eliberare din functie pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit.
c)-f) pot fi contestate la instanta competenta.
SECTIUNEA a II-a
Promovarea personalului auxiliar de specialitate
ART. 147

161

(1) Promovarea in functii de executie, in grade sau trepte profesionale

superioare, in cadrul aceleiasi instante, a personalului auxiliar de specialitate se
face pe baza de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(2) Promovarea in functii de executie la instantele superioare a personalului
auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecarei
curti de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidatii trebuie sa aiba o
vechime de cel putin 3 ani in functia in care sunt incadrati si sa fi obtinut in
aceasta perioada calificativul "foarte bine".
(3) Regulamentele prevazute la alin. (1) si (2) urmeaza sa contina si
propunerile ministrului justitiei in cazul examenului sau concursului organizat
pentru promovarea in functie a informaticienilor.
(4) Promovarea in functiile de conducere de prim-grefier, grefier-sef, grefier
arhivar sef si informatician-sef se face de colegiul de conducere al instantei la
care functia este vacanta. Selectia candidatilor se face pe baza candidaturii
depuse, a proiectului de imbunatatire a activitatii personalului auxiliar al
instantei si a interviului sustinut in fata membrilor colegiului. Candidatul
desemnat castigator este numit in functie prin decizie a presedintelui curtii de
apel, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii. Pentru numirea in
functia de informatician-sef este necesar avizul compartimentului de specialitate
informatica din Ministerul Justitiei.
SECTIUNEA a III-a
Raspunderea personalului auxiliar de specialitate
ART. 148
Personalul auxiliar de specialitate raspunde civil, disciplinar, administrativ si
penal, dupa caz, in conditiile legii.
ART. 149
(1) Personalul auxiliar de specialitate raspunde disciplinar pentru abaterile de
la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza
intereselor serviciului sau prestigiului justitiei.
(2) Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:
a) intarzierea nejustificata in efectuarea lucrarilor;
b) absentele nemotivate de la serviciu, precum si incalcarea dispozitiilor din
regulamentele privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti,
referitoare la programul de lucru;
c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind
satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor
persoane, precum si orice alte imixtiuni in activitatea judecatorilor;

162

d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de

judecatori si procurori, fata de colegi, avocati, experti, martori, justitiabili sau
orice alta persoana cu care intra in relatii;
e) nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
f) nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza modul de comunicare
fata de terte persoane a datelor si informatiilor referitoare la activitatea
instantelor judecatoresti;
g) manifestari care aduc atingere demnitatii sau probitatii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce ii revine potrivit legii si
regulamentelor privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti ori
alte atributii stabilite de conducatorii instantelor judecatoresti;
i) neglijenta grava ori neglijente repetate in rezolvarea lucrarilor;
j) incalcarea incompatibilitatilor sau interdictiilor prevazute de lege;
k) omisiunea grava de a indeplini atributiile ce ii revin potrivit legii;
l) nerespectarea prevederilor cuprinse in Codul deontologic al personalului
auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa
acestea.
(3) Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de
specialitate in raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului si/sau a indemnizatiei de conducere pe o
durata de 1-3 luni;
c) retrogradarea in gradul profesional sau treapta profesionala in cadrul
aceleiasi functii, pe o durata de 1-3 luni;
d) revocarea din functia de conducere ocupata;
e) mutarea disciplinara la o alta instanta din circumscriptia aceleiasi curti de
apel, pe o durata de 1-3 luni;
f) excluderea din profesie.
(4) Sanctiunea prevazuta la alin. (3) lit. a) poate fi aplicata si de conducatorul
instantei in cadrul careia isi desfasoara activitatea persoana respectiva, iar
sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. b)-f) se aplica de presedintele curtii de apel
in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea persoana in cauza.
(5) In cazul nerespectarii prevederilor cuprinse in Codul deontologic al
personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor
de pe langa acestea, conducatorul instantei care aplica sanctiunea poate dispune
ca, pe langa sanctiunea disciplinara aplicata, persoana sanctionata sa urmeze
cursuri de deontologie a profesiei organizate de Scoala Nationala de Grefieri.
ART. 150
(1) In cazul in care exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare,
presedintele instantei, competent sa aplice sanctiunea, va dispune efectuarea
cercetarii prealabile.

163

(2) Cercetarea prealabila este obligatorie in toate cazurile, se efectueaza de

catre un judecator desemnat de presedintele instantei si se finalizeaza printr-un
act de constatare.
(3) In vederea efectuarii cercetarii prealabile se va dispune citarea persoanei
in cauza, ascultarea acesteia si verificarea apararilor formulate. Refuzul
persoanei cercetate de a se prezenta la cercetari sau de a face declaratii se
constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii.
(4) Pe perioada cercetarii, presedintele curtii de apel poate dispune, in raport
cu gravitatea faptei, suspendarea din functie a persoanei in cauza. Masura
suspendarii din functie poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la instanta competenta.
ART. 151
(1) Sanctiunea disciplinara se aplica in termen de 30 de zile de la data
inregistrarii actului de constatare la cabinetul presedintelui instantei, competent
sa o aplice, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii abaterii disciplinare.
(2) Sanctiunea disciplinara se aplica prin decizie emisa in forma scrisa si se
comunica persoanei sanctionate in cel mult 5 zile de la data emiterii.
Comunicarea se face personal, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al
primirii, prin scrisoare recomandata trimisa la domiciliul sau la resedinta
indicata de persoana in cauza. Decizia produce efecte de la data comunicarii.
(3) Sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia cuprinde, in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor legale care au fost incalcate de cel sanctionat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de cel sanctionat
in timpul cercetarii disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a
fost citata sau ascultata;
d) temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara;
e) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea disciplinara poate fi contestata.
(4) Decizia de sanctionare poate fi contestata in termen de 30 de zile de la
data comunicarii la instanta competenta.
SECTIUNEA a IV-a
Numirea, promovarea, eliberarea din functie si raspunderea juridica a
personalului din departamentul economico-financiar si administrativ
ART. 152
(1) Managerul economic conduce departamentul economico-financiar si
administrativ din cadrul curtii de apel si al tribunalului si este subordonat
presedintelui instantei.
(2) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care
indeplineste conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice, prevazute
de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu
164

modificarile si completarile ulterioare, are studii superioare economice, o

vechime in specialitate de minimum 5 ani si a promovat concursul organizat la
nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.
(3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor care indeplinesc
conditiile prevazute la alin. (1), atat la curtea de apel, cat si la tribunalele din
circumscriptia acesteia, se face prin decizie a presedintelui curtii de apel.
ART. 153
Numirea in celelalte functii publice de executie si de conducere din cadrul
departamentului economico-financiar si administrativ se face prin decizie a
presedintelui curtii de apel dintre persoanele care indeplinesc conditiile generale
pentru ocuparea unei functii publice, prevazute de >Legea nr. 188/1999,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si au promovat concursul
organizat la nivelul curtii de apel.
ART. 154
Dispozitiile privind drepturile si indatoririle personalului din departamentul
economico-financiar si administrativ, care are calitatea de functionar public,
promovarea in functie si evaluarea performantelor profesionale ale acestuia,
modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu, raspunderea
juridica, precum si celelalte prevederi stabilite prin <LLNK 11999 188 11 201
0 18>Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
se aplica in mod corespunzator.
ART. 155
(1) Personalul care desfasoara activitati administrative in cadrul
departamentului economico-financiar si administrativ nu are calitatea de
functionar public si este angajat cu contract individual de munca.
(2) Selectarea personalului care urmeaza sa desfasoare activitati
administrative se face pe baza de concurs organizat la nivelul curtii de apel,
potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei. Pentru personalul din
cadrul departamentului economico-financiar si administrativ, care urmeaza sa
indeplineasca atributii de serviciu, angajarea se face pe baza verificarii
aptitudinilor profesionale prin proba practica. Conditiile de organizare a probei
practice se stabilesc prin decizie a presedintelui curtii de apel.
ART. 156
(1) Personalului angajat in baza unui contract individual de munca ii sunt
aplicabile dispozitiile din legislatia muncii in ceea ce priveste incheierea,
executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de
munca.
(2) Raspunderea disciplinara a personalului prevazut la alin. (1) este angajata
pentru savarsirea unei abateri disciplinare.
(3) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si consta intr-o
actiune sau inactiune, savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a
incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau
ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
165

(4) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care

salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu
poate depasi 10 zile lucratoare;
c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in
care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
d) reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
ART. 157
(1) Cu exceptia sanctiunii prevazute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o alta
sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea cercetarii disciplinare
prealabile de catre persoana imputernicita de presedintele curtii de apel.
(2) In vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi
convocat in scris de persoana imputernicita sa realizeze cercetarea, precizanduse obiectul, data, ora si locul intrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile alin. (2), fara
un motiv obiectiv, ii da dreptul presedintelui curtii de apel sa dispuna
sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sa
formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa-i ofere persoanei
imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le
considera necesare, precum si dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de catre un
reprezentant al sindicatului al carui membru este.
(5) Sanctiunea disciplinara se dispune de presedintele curtii de apel prin
decizie, emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data
luarii la cunostinta de savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data
savarsirii faptei.
(6) Sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia cuprinde in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din actele normative in vigoare care au fost
incalcate de cel sanctionat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de cel sanctionat
in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost
efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara;
e) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea disciplinara poate fi contestata.
(7) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile
calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
(8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in
caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata trimisa la domiciliul sau la
resedinta indicata de acesta.
166

(9) Decizia de sanctionare poate fi contestata in termen de 30 de zile de la

data comunicarii la instanta competenta.
CAP. V
Solutionarea cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor
ART. 158
(1) Cererile sau reclamatiile individuale ale personalului se adreseaza
presedintelui instantei/sectiei, care este obligat sa raspunda in timp util si in
scris.
(2) Persoana nemultumita de continutul raspunsului il poate contesta la
colegiul de conducere al instantei.
CAP. VI
Vacanta judecatoreasca
ART. 159
(1) Vacanta judecatoreasca este de doua luni in fiecare an calendaristic, in
intervalul 1 iulie - 31 august.
(2) Concediul de odihna anual pentru intregul personal al instantelor
judecatoresti se efectueaza, de regula, in timpul vacantei judecatoresti.
(3) In timpul vacantei judecatoresti vor fi judecate cauzele pentru care legea
prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate.
ART. 160
In timpul vacantei judecatoresti, colegiile de conducere, la propunerea
presedintilor, vor stabili numarul si compunerea completelor de judecata care
vor functiona numai pentru aceasta perioada.
ANEXA
LISTA numerelor de identificare ale instanelor de judecata

CAP. IV - LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizat*)

notarilor publici i a activitii notariale
(actualizat pn la data de 4 octombrie 2009*)
EMITENT: PARLAMENTUL
------------*) Textul iniial a fost publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 16 mai
1995. Aceasta este forma actualizat de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul
Electronic" S.A. pn la data de 4 octombrie 2009, cu modificrile i
completrile aduse de: ORDONANA DE URGEN nr. 85 din 23 decembrie
1997 abrogat de ORDONANA nr. 73 din 27 august 1999; ORDONANA DE
167

URGEN nr. 177 din 26 octombrie 2000; ORDONANA DE URGEN nr.

295 din 30 decembrie 2000; LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001; LEGEA nr.
267 din 13 iunie 2003; ORDONANA DE URGEN nr. 25 din 31 martie
2005; ORDONANA DE URGEN nr. 190 din 21 noiembrie 2005;
ORDONANA DE URGEN nr. 125 din 5 noiembrie 2007; ORDONANA
DE URGEN nr. 166 din 19 noiembrie 2008; LEGEA nr. 298 din 28
septembrie 2009.
**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
Parlamentul Romniei adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispoziii generale
ART. 1
Activitatea notarial asigura persoanelor fizice si juridice constatarea
raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exerciiul
drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea.
ART. 2
Activitatea notarial se realizeaz de notarii publici prin acte notariale si
consultaii juridice notariale, in condiiile prezentei legi.
ART. 3
Notarul public este investit sa ndeplineasc un serviciu de interes public si
are statutul unei funcii autonome.
ART. 4
Actul ndeplinit de notarul public, purtind sigiliul si semntura acestuia, este
de autoritate publica si are forta probanta prevzut de lege.
ART. 5
Actele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale Romniei, precum si de alte instituii in condiiile si limitele
prevzute de lege.
168

ART. 6
Notarii publici si celelalte instituii prevzute la art. 5, care desfoar
activitate notarial, au obligaia sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa
nu cuprind clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lmuriri
prilor asupra coninutului acestor acte spre a se convinge ca le-au neles
sensul si le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor.
In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul
public va refuza ntocmirea lui.
Dac nscrisul prezentat are un coninut indoielnic, iar notarul public nu poate
refuza instrumentarea actului, va atrage atenia prilor asupra consecinelor
juridice la care se expun si va face meniune expres in act.
Dac partea se opune la inserarea meniunii, notarul public va refuza
ntocmirea actului.
ART. 7
Activitatea notarial se nfptuiete in mod egal pentru toate persoanele, fr
deosebire de rasa, de naionalitate, de origine etnic, de limba, de religie, de sex,
de opinie, de apartenena politica, de avere sau de origine social.
CAP. II
Competenta notarilor publici
ART. 8
Notarul public ndeplinete urmtoarele acte notariale:
a) redactarea nscrisurilor cu coninut juridic, la solicitatea prilor;
b) autentificarea nscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal
sau de avocat;
c) procedura succesoral notarial;
-------------Litera c^1) a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.

169

d) certificarea unor fapte, in cazurile prevzute de lege;

e) legalizarea semnturilor de pe nscrisuri, a specimenelor de semntura,
precum si a sigiliilor;
f) darea de data certa nscrisurilor prezentate de pri;
g) primirea in depozit a nscrisurilor si a documentelor prezentate de pri;
h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;
i) legalizarea copiilor de pe nscrisuri;
j) efectuarea si legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a ntocmit;
l) orice alte operaiuni prevzute de lege.
ART. 9
Notarii publici dau consultaii juridice in materie notarial, altele dect cele
referitoare la coninutul actelor pe care le ndeplinesc si participa, in calitate de
specialiti desemnai de pri, la pregtirea si ntocmirea unor acte juridice cu
caracter notarial.
ART. 10
In ndeplinirea atribuiilor ce-i revin, notarul public are competenta general,
cu excepiile prevzute in situaiile urmtoare:
a) procedura succesoral notarial este de competenta notarului public din
biroul notarial situat in circumscripia teritorial a judectoriei in care defunctul
si-a avut ultimul domiciliu;
b) in cazul mostenirilor succesive, motenitorii pot alege competenta oricruia
dintre birourile notariale din circumscripia teritorial a judectoriei in care si-a
avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma;
c) actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de notarul
public din circumscripia teritorial a judectoriei in care urmeaz a se face
plata;
d) eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se fac de notarul
public in al crui birou se afla originalul acestora.
ART. 11
Conflictele de competenta ntre birourile notarilor publici situate in aceeai
circumscripie a unei judectorii se soluioneaz de acea judectorie, la sesizarea
partii interesate. Hotrrea judectoriei este definitiva.
Cnd conflictul intervine ntre birouri notariale situate in circumscripii
diferite, competenta aparine judectoriei in a carei circumscripie se afla biroul
de notar public cel din urma sesizat.
ART. 12
Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraelor unde nu funcioneaz
birouri ale notarilor publici vor ndeplini, la cererea prilor, urmtoarele acte
notariale:
a) legalizarea semnturilor de pe nscrisurile prezentate de pri;
b) legalizarea copiilor de pe nscrisuri, cu excepia nscrisurilor sub semntura
privat.
170

Actele prevzute la alin. 1, in cazul in care depunerea lor este necesar la

unele instituii sau ageni economici, vor fi ndeplinite de acestea.
ART. 13
Activitatea notarial a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale
Romniei se desfoar pe baza legii romane si a nelegerilor internaionale la
care Romnia este parte, precum si potrivit uzantelor internaionale.
La cererea persoanelor fizice avnd cetenia romana, precum si a persoanelor
juridice romane, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romniei
ndeplinesc urmtoarele acte notariale:
a) redactarea de nscrieri in vederea autentificrii sau legalizarii semnturii;
b) autentificarea nscrisurilor, cu excepia transmisiunilor imobiliare ncheiate
prin acte juridice ntre vii;
------------Litera b) a alin. 2 al art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. I din
ORDONANA DE URGEN nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 9 noiembrie 2007.
c) legalizarea sigiliilor si a semnturilor;
d) darea de data certa nscrisurilor prezentate de pri;
e) certificarea unor fapte;
f) legalizarea de copii de pe nscrisuri;
g) efectuarea si legalizarea traducerilor;
h) primirea in depozit a nscrisurilor si documentelor prezentate de pri;
i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale ntocmite de misiunile
diplomatice sau oficiile consulare.
Activitile notariale prevzute la alin. 2, care produc efecte juridice n
Romnia, pot fi ndeplinite de ctre misiunile diplomatice i oficiile consulare
ale Romniei i la cererea persoanelor fizice sau juridice strine, n msura n
care legile i reglementrile statului de reedin sau acordurile bilaterale nu se
opun.
------------Alin. 3 al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 760 din 9 noiembrie 2007.
------------Alin. 3^1 al art. 13 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 760 din 9 noiembrie 2007.
Actele notariale se ndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor
consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc care
se afla staionate in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul
ceteanului roman ori in alt loc, dac acest lucru este prevzut in conveniile
171

internaionale la care Romnia si statul de reedina sunt pri sau legea local
nu se opune.
CAP. III
Organizarea activitii notarilor publici
SECIUNEA I
Organizarea si funcionarea birourilor notarilor publici
ART. 14
Activitatea notarilor publici se desfoar in cadrul unui birou, in care pot
funciona unul sau mai muli notari publici asociai, cu personalul auxiliar
corespunztor.
Prin asociere, notarul public nu-si pierde dreptul de birou notarial individual.
Notarul public sau notarii publici asociai, titulari ai unui birou, pot angaja
notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal
administrativ si de serviciu necesar activitii notariale.
Evidenta birourilor de notari publici si lucrrile privind numirea si ncetarea
funciei notarilor publici se ntocmesc de personalul de specialitate notarial din
Ministerul Justiiei.
ART. 15
In circumscripia unei judectorii pot funciona unul sau mai multe birouri de
notari publici. Numrul notarilor publici si al birourilor in care acetia i
desfoar activitatea se stabilete de ministrul justiiei, la propunerea
Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor Publici.
Numrul de notari publici se actualizeaz anual de ctre ministrul justiiei,
potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici si, cu prioritate, in raport cu
numrul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.
In cazul in care in circumscripia unei judectorii funcioneaz mai multe
birouri de notari publici, competenta teritorial a fiecruia se ntinde pe tot
cuprinsul acelei circumscripii.
ART. 16
Notar public poate fi cel care ndeplinete urmtoarele condiii:
a) are cetenia romn i domiciliul n Romnia i are capacitatea de
exerciiu al drepturilor civile;
--------------Litera a) a art. 16 a fost modificat de art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 166 din 19 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008.
b) este liceniat in drept - tiine juridice - sau doctor in drept;
c) nu are antecedente penale;
d) se bucura de o buna reputaie;
172

e) cunoate limba romana;

f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funciei;
g) a ndeplinit timp de 2 ani funcia de notar stagiar i a promovat examenul
de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcia de notar, judector,
procuror, avocat sau o alt funcie de specialitate juridic i dovedete
cunotinele necesare funciei de notar public, prin promovarea unui concurs
organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul
Uniunii Naionale a Notarilor Publici.
--------------Litera g) a art. 16 a fost modificat de pct. 1 al art. XV din ORDONANA
DE URGEN nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005.
ART. 17
Notarul public este numit de ministrul justiiei, la propunerea Consiliului
Uniunii Naionale a Notarilor Publici, in baza cererii celui interesat si dup ce
face dovada ndeplinirii cerinelor artate la art. 16.
ART. 18
nainte de a-si ncepe activitatea, in termen de 60 de zile de la numire, notarul
public este obligat sa-si nregistreze biroul la Curtea de apel in circumscripia
creia i are sediul biroul de notar public. Pentru nregistrarea biroului, notarul
public va prezenta sigiliul si specimenul de semntura.
Ministrul justiiei poate, in cazuri temeinic justificate, sa prelungeasc acest
termen.
Nendeplinirea condiiilor prevzute la alin. 1 atrage revocarea numirii
notarului public.
ART. 19
Dup ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 18, notarul public va depune
jurmntul in fata ministrului justiiei si a preedintelui Uniunii Naionale a
Notarilor Publici sau a reprezentanilor acestora.
Jurmntul are urmtorul coninut:
"Jur sa respect Constituia si legile tarii, sa-mi ndeplinesc cu onoare si
credibilitate publica, cu constiinta si fr partinire atribuiile ce-mi revin si sa
pstrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Referirea la divinitate din formula jurmntului se schimba potrivit credinei
religioase a notarului public.
Notarul public fr confesiune va depune jurmntul fr formula religioas,
pe constiinta si onoare.
ART. 20
Poate fi notar stagiar cel care:
a) ndeplinete condiiile prevzute la art. 16 lit. a) - f);
b) este angajat ntr-un birou de notar public;

173

c) se afla in perioada de stagiu pn la promovarea examenului de notar

public.
ART. 21
Notarul public poate delega pe notarul stagiar sa ndeplineasc urmtoarele
atribuii:
a) efectuarea lucrrilor de secretariat;
b) legalizarea copiilor de pe nscrisuri;
c) legalizarea semnturii traducatorului;
d) darea de data certa a nscrisurilor prezentate de pri;
e) redactarea unor proiecte de nscrisuri cu coninut juridic.
Condiiile de ncheiere a contractului de munca si formarea profesional a
notarului stagiar sunt in sarcina Camerei Notarilor Publici si se stabilesc prin
statutul Uniunii Naionale a notarilor Publici.
ART. 22
Examenul de notar public se susine in fata unei comisii formate din: un
membru al Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor Publici, reprezentantul
Ministerului Justiiei, un membru al corpului didactic din nvmntul superior
de specialitate si doi notari publici cu pregtire si prestigiul profesional,
desemnai in condiiile prevzute in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
ART. 23
Calitatea de notar public nceteaz:
a) la cerere;
b) prin pensionare sau in cazul constatrii incapacitii de munca, in condiiile
legii;
c) prin desfiinarea biroului notarului public, urmat de neexercitarea fr
justificare de ctre titularul acestuia a profesiei, in condiiile legii, ntr-un alt
birou de notar public, in termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispus ca sanciune disciplinar, in condiiile
prezentei legi;
e) in cazul vaditei sale incapaciti profesionale, constatat in urma unor
inspecii repetate;
f) in cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei
infraciuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;
g) in cazul in care notarul public nu mai ndeplinete condiiile prevzute de
art. 16 lit. a), d) si f).
ncetarea calitii de notar public se constata sau se dispune, dup caz, de
ministrul justiiei.
ART. 24
Exerciiul funciei de notar public se suspenda:
a) in caz de incompatibilitate;
b) in situaiile prevzute la art. 41 lit. c) si art. 42 din prezenta lege;
c) in caz de neachitare a obligaiilor bneti profesionale, dup 6 luni de la
scadenta acestora, pn la achitarea debitului;
174

d) in caz de incapacitate temporar de munca.

ART. 25
Suspendarea se dispune de ministrul justiiei, la solicitatea Consiliului Uniunii
Naionale a Notarilor Publici.
ncetarea suspendrii se poate dispune cu respectarea condiiei prevzute in
alineatul precedent.
SECIUNEA II
Camera Notarilor Publici
ART. 26
In circumscripia fiecrei Curi de apel funcioneaz cte o Camera a Notarilor
Publici, cu personalitate juridic.
Din Camera fac parte toi notarii publici care funcioneaz in circumscripia
Curii de apel.
Camera Notarilor Publici este condus de un colegiu director format dintr-un
preedinte, un vicepreedinte si 3 - 5 membri. Colegiul director este ales de
adunarea general a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre
notarii publici.
Preedintele Colegiului director va primi o indemnizaie al carei cuantum se
va stabili de adunarea general.
Colegiul director va avea un secretar salarizat si personal auxiliar, in numrul
si in structura stabilite de adunarea general a notarilor publici din judeele ce
compun circumscripia Camerei.
Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmtoarele atribuii:
a) rezolva plingerile prilor impotriva notarilor publici si a notarilor stagiari,
luind msurile corespunztoare si aducindu-le la cunotina Uniunii Naionale a
Notarilor Publici;
b) deleag, in cazuri excepionale, pentru o perioada determinata, un notar
public, din aceeai circumscripie a judectoriei, care sa asigure funcionarea
unui alt birou de notar public, cu ncunotinarea Uniunii Naionale a Notarilor
Publici. Cheltuielile cu delegarea se suporta din veniturile biroului notarului
public la care este delegat;
c) informeaz Uniunea Naionala a Notarilor Publici in legtura cu activitatea
birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari
si face recomandri cu privire la persoanele ce urmeaz sa fie propuse de uniune
numirea lor in funcia de notar public de ctre ministrul justiiei;
d) reprezint Camera in relaiile cu terii la nivelul circumscripiei Curii de
apel;
e) ntocmete documentarea juridic si asigura consultarea in informarea
curenta a notarilor publici;
f) tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contribuiei membrilor
si;
175

g) procura datele si lucrrile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si

asigura difuzarea acestuia;
h) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege si de regulament.
SECIUNEA III
Uniunea Naionala a Notarilor Publici
ART. 27
Notarii publici din Romnia se constituie in Uniunea Naionala a Notarilor
Publici, organizaie profesional cu personalitate juridic, care i alege un
consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.
ART. 28
Consiliul Uniunii Naionale a Notarilor Publici este constituit din cte un
reprezentant al fiecrei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg preedintele
si doi vicepreedini, in condiiile stabilite prin statutul uniunii.
Consiliul uniunii are urmtoarele atribuii:
a) propune ministrului justiiei numirea, suspendarea, revocarea ori ncetarea
calitii de notar public;
b) propune ministrului justiiei numrul necesar al birourilor de notari publici
si condiiile de desfurare a examenelor de notari publici;
c) stabilete, cu aprobarea ministrului justiiei, onorariile minimale pentru
serviciile prestate de notarii publici;
d) aproba cotele de contribuie ale birourilor notarilor publici la Camera,
precum si cele ale Camerelor la Uniunea Naionala a Notarilor Publici, potrivit
statutului acesteia;
e) reprezint Uniunea Naionala a Notarilor Publici in raporturile cu terii, pe
plan intern si internaional;
f) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege sau de regulament.
ART. 29
In cadrul Uniunii Naionale a Notarilor Publici se va organiza si va funciona
o casa de asigurri pentru garantarea responsabilitii civile a notarilor publici,
cu personalitate juridic, in condiiile stabilite prin statut propriu, aprobat de
Uniunea Naionala a Notarilor Publici.
ART. 29^1
(1) n cadrul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia se nfiineaz,
se organizeaz i funcioneaz Institutul Notarial Romn, entitate cu
personalitate juridic, n condiiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de
Consiliul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia.
(2) Institutul Notarial Romn asigur perfecionarea activitii notariale,
pregtirea notarilor stagiari, precum i pregtirea profesional continu a
notarilor publici i a altor specialiti liceniai n drept, avnd dreptul de a elibera
diplome recunoscute de instituiile abilitate.

176

(3) Institutul Notarial Romn are tampil i sigl proprii i se nfiineaz, se

organizeaz i funcioneaz fr ndeplinirea altor formaliti.
(4) Statutul Institutului Notarial Romn, Regulamentul de organizare i
funcionare, precum i modalitile de formare profesional continu a notarilor
publici i a notarilor stagiari se vor aproba prin hotrre a Consiliului Uniunii
Naionale a Notarilor Publici din Romnia.
------------Art. 29^1 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 298 din
28 septembrie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 1
octombrie 2009, care completeaz art. I din ORDONANA DE URGEN nr.
166 din 19 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25
noiembrie 2008, cu pct. 2.
CAP. IV
Drepturile si ndatoririle notarilor publici
SECIUNEA I
Drepturile notarilor publici
ART. 30
Notarii publici i exercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate in
funcie, neputind fi mutati in alta localitate fr acordul lor.
------------Art. 31 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANA DE URGEN nr.
25 din 31 martie 2005, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 4
aprilie 2005.
ART. 32
Notarii publici au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, in
conformitate cu art. 28 alin. 2 lit. c).
ART. 33
Notarul public are dreptul la concediu de odihna, in condiiile stabilite prin
statut.
ART. 34
Notarii publici beneficiaz de drepturile de asigurri sociale pe baza
contribuiei la sistemul asigurrilor sociale de stat, in condiiile legii.
ART. 35
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibil cu:
a) desfurarea unei activiti salarizate sau de executor judectoresc, avocat
ori consilier juridic, cu excepia:
- activitii didactice universitare;
- activitii literare i publicistice;

177

- calitii de deputat sau senator ori a celei de consilier n consiliile judeene

sau locale, pe durata mandatului;
- calitii de membru n organele de conducere sau n alte organisme ale
Uniunii Naionale a Notarilor Publici, Camerelor Notarilor Publici ori n alte
organizaii interne i internaionale la care Uniunea Naional a Notarilor Publici
i Camerele Notarilor Publici sunt afiliate sau cu care colaboreaz.
------------Litera a) a art. 35 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr.
298 din 28 septembrie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 1
octombrie 2009, care completeaz art. I din ORDONANA DE URGEN nr.
166 din 19 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25
noiembrie 2008, cu pct. 3.
b) desfurarea unor activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c) calitatea de asociat ntr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat
in societile in comandit simpla sau pe aciuni, administrator al unei societi
cu rspundere limitat, preedinte al unui consiliu de administraie, membru al
consiliului de conducere, director general sau director al unei societi pe
aciuni, administrator al unei societi civile.
SECIUNEA II
ndatoririle si rspunderile notarilor publici
ART. 36
Notarii publici si personalul birourilor notariale au obligaia sa pstreze
secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunotina
in cadrul activitii lor, chiar si dup ncetarea funciei, cu excepia cazurilor in
care legea sau prile interesate ii elibereaz de aceasta obligaie.
ART. 37
Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fr a asigura
functionalitatea biroului sau, in condiiile legii.
In cazul nerespectrii dispoziiilor alin. 1, Camera Notarilor Publici poate
delega, dup caz, un alt notar public pentru ndeplinirea atribuiilor notarului
public absent, in condiiile prevzute de statutul uniunii.
ART. 38
Rspunderea civil a notarului public poate fi angajata, in condiiile legii
civile, pentru nclcarea obligaiilor sale profesionale, atunci cnd acesta a cauzat
un prejudiciu.
Asigurarea de rspundere profesional a notarului public se realizeaz prin
casa de asigurri, constituit in acest scop.
ART. 39
Rspunderea disciplinar a notarului public intervine pentru urmtoarele
abateri:
178

a) intirziere sau neglijena in efectuarea lucrrilor;

b) lipsa nejustificat de la birou;
c) nerespectarea secretului profesional;
d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.
ART. 40
Aciunea disciplinar se exercita de Colegiul director si se judeca de Consiliul
de disciplina.
Pentru suspendarea din funcie sau excluderea din profesie este obligatorie o
cercetare prealabil, care se efectueaz de ctre Colegiul director.
Audierea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind ndreptit sa ia
cunotina de coninutul dosarului si sa-si formuleze aprarea.
Consiliul de disciplina citeaza prile si pronuna o hotrre motivat, care se
comunica acestora.
Impotriva hotrrii prile pot face contestaie la Consiliul uniunii, in termen
de 10 zile de la comunicare.
Hotrrea Consiliului uniunii poate fi atacat la instanta judectoreasc
competenta, civil sau de contencios administrativ, dup caz.
Hotrrea definitiva se comunica si Ministerului Justiiei.
Procedura judecrii abaterilor disciplinare se stabilete prin regulament.
ART. 41
Sanciunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in:
a) observatie scris;
b) amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul
Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data
rmnerii definitive a hotrrii atrage suspendarea de drept a notarului public
pn la achitarea sumei.
Hotrrea definitiva constituie titlu executoriu;
c) suspendarea din funcie pe o durata de maximum 6 luni;
d) excluderea din profesie.
ART. 42
In cazul in care impotriva notarului public s-a luat msura arestrii preventive,
ministrul justiiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor
Publici, va lua msura suspendrii din funcie pn la soluionarea cauzei penale,
potrivit legii.
Dac hotrrea de condamnare a rmas definitiva si ea se refer la
infraciunile prevzute de art. 23 lit. f) din lege, cu acea data ministrul justiiei
dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat.
Sigiliul, registrele si lucrrile notarului public suspendat sau exclus vor fi
depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovada.
CAP. V
Procedura actelor notariale

179

SECIUNEA I
Dispoziii comune
ART. 43
Toate actele notariale se ndeplinesc la cerere.
nscrisurile redactate de pri sau, dup caz, de reprezentanii lor legali sau
conventionali vor fi verificate cu privire la ndeplinirea condiiilor de fond si
forma, notarul public putindu-le aduce modificrile si completrile
corespunztoare, cu acordul prilor.
nscrisurile referitoare la actele notariale se redacteaz potrivit voinei prilor
si in condiiile prevzute de lege.
nscrisurile vor fi redactate cite, ngrijit si fr prescurtri; meniunile in cifre
se vor nscrie si in litere, iar locurile goale se vor completa prin tragere de linii.
In cadrul lucrrilor de ndeplinire a actelor notariale, notarul public stabilete
identitatea, domiciliul si capacitatea prilor, in afar cazurilor in care se solicita
dare de data certa, ntocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaii
juridice notariale.
ART. 44
nscrisurile pentru care legea prevede forma autentic vor fi redactate numai
de notari publici, de avocatul prilor interesate sau de consilierul juridic ori
reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregtire juridic
superioar vor putea redacta nscrisurile in care figureaz ca parte, ele, sotii,
ascendenii sau descendenii lor.
Consultatiile date de notarul public in domeniul juridic notarial sunt scrise sau
verbale si se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe baza de
contract cu durata determinata.
ART. 45
Notarul public are obligaia sa desluseasca raporturile reale dintre pri cu
privire la actul pe care vor sa-l ncheie, sa verifice dac scopul pe care l
urmresc este in conformitate cu legea si sa le dea ndrumrile necesare asupra
efectelor lui juridice.
De asemenea, el trebuie sa ceara prilor, ori de cte ori este cazul,
documentele justificative si autorizaiile necesare pentru ncheierea actului sau,
la cererea acestora, va putea obine el nsui documentaia necesar.
Actele din care rezulta drepturi ce urmeaz a fi supuse publicitii mobiliare
sau imobiliare se vor comunica de ndat, la locul unde se tine aceasta evidenta,
de notarul public, care va face si demersurile necesare in numele titularilor
pentru aducerea la ndeplinire a tuturor lucrrilor de publicitate. Se excepteaz
cazul in care prile interesate vor cere in scris sa ndeplineasc ele nsele
formalitile de mai sus.
In vederea ndeplinirii obligaiilor ce-i revin potrivit alin. 2 si 3, notarul public
va avea acces liber la birourile de publicitate mobiliar si imobiliar.

180

Notarul public nu poate refuza ndeplinirea actului notarial solicitat dect in

condiiile artate la art. 6.
ART. 46
Organele de ordine publica vor acorda sprijin notarilor publici, in cazul in
care acetia sunt mpiedicai sa-si exercite atribuiile. De asemenea, autoritile
administraiei publice locale au obligaia ca in cadrul atribuiilor lor sa acorde
notarilor publici concursul solicitat pentru ndeplinirea actelor notariale.
ART. 47
Actele solicitate de pri si orice acte de procedura notarial de ntocmesc in
limba romana.
Cetenilor aparinnd minoritilor naionale sau persoanelor care nu vorbesc
sau nu neleg limba romana li se acorda posibilitatea de a lua cunotina de
cuprinsul actului printr-un interpret. Funcia de interpret public poate fi
ndeplinit, in afar de notarul public, si de un angajat din cadrul biroului
notarial, care cunoate limba acelei persoane, precum si de traducatorii
autorizai.
Actele redactate de pri si prezentate pentru efectuarea operaiunilor notariale
vor fi in limba romana.
La cererea justificat a prilor, notarul public poate ndeplini acte in legtura
cu nscrisurile ntocmite de pri ntr-o alta limba dect cea romana, numai dac
notarul instrumentelor cunoate limba in care sunt ntocmite actele sau dup ce a
luat cunotina de cuprinsul acestora prin interpret, caz in care un exemplar
tradus in limba romana si semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataat la
dosar.
nscrisurile destinate a fi traduse ntr-o limba strin se vor redacta fie pe
doua coloane, cuprinznd in prima coloana textul in limba romana, iar in cea dea doua, textul in limba strin, fie in mod succesiv, mai nti textul in limba
romana, continuindu-se cu textul in limba strin.
ART. 48
Actele notariale se ndeplinesc la sediul biroului notarului public in timpul
programului de serviciu cu publicul, afiat in mod corespunztor.
Un act notarial se poate ndeplini in afar sediului biroului notarului public, in
limitele circumscripiei sale teritoriale, dac la ncheierea lui este interesat un
numr mai mare de persoane sau partea care-l solicita este mpiedicat sa se
prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului.
In cazul in care ntocmirea unui act notarial nu sufer amnare din motive
obiective, acesta va putea fi ndeplinit si in afar programului de lucru, la
cererea partii interesate.
ART. 49
ndeplinirea actelor notariale, in afar de redactarea nscrisurilor si de
consultatiile juridice notariale, se constata prin ncheiere, care va cuprinde:
a) sediul biroului notarial;
b) denumirea ncheierii si numrul acesteia;
181

c) data ndeplinirii actului notarial;

d) numele si prenumele notarului public;
e) locul unde s-a ndeplinit actul notarial, in cazul ndeplinirii in afar sediului
biroului notarial, precizndu-se mprejurarea care justifica ntocmirea nscrisului
in acel loc;
f) numele sau denumirea prilor, domiciliul sau sediul acestora si meniunea
faptului prezentrii lor in persoana, reprezentate ori asistate, precum si modul in
care li s-a constatat identitatea, cu excepia ncheierilor prin care se da data certa
nscrisurilor sau se legalizeaz copii de pe nscrisuri;
g) artarea ndeplinirii condiiilor de fond si de forma ale actului notarial
ntocmit in raport cu natura acelui act;
h) constatarea ndeplinirii actului notarial si a citirii acestuia de ctre pri;
i) meniunea perceperii taxelor de timbru, a onorariului si cuantumul acestora;
j) semntura notarului public;
k) sigiliul biroului notarului public.
ART. 50
Prile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin
meniunea in ncheiere ca ele sunt cunoscute personal de acesta. In cazul in care
notarul public nu cunoate prile, este obligat sa se conving de identitatea
acestora, stabilit, dup caz, prin:
a) acte de identitate sau legitimatii oficiale prevzute cu semntura, tampila
si fotografia posesorului;
b) atestarea avocatului care asista partea;
c) doi martori de identitate, cunoscui personal de notarul public sau legitimati
conform lit. a).
Nu poate fi martor de identitate cel care:
a) nu a mplinit 18 ani;
b) figureaz in act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apt pentru dovedirea
identitii.
ART. 51
In situaia in care se refuza ndeplinirea actului notarial, ncheierea de
respingere se va da numai dac prile struie in cerere, dup ce li s-a atras
atenia ca actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri. ncheierea va
cuprinde si motivarea refuzului, calea de atac la judectorie si termenul de
exercitare.
ndeplinirea actului notarial poate fi respins si pentru urmtoarele motive:
a) solicitarea lucrrilor in afar orelor de lucru, cu excepiile prevzute la art.
48 alin. 3;
b) neprezentarea documentaiei necesare sau prezentarea ei incompleta;
c) neplata taxelor si a onorariului stabilit;
d) imposibilitatea identificarii prilor sau lipsa lor de discernamint.
ART. 52
182

nclcarea cerinelor prevzute la art. 49 lit. c), f), j) si k) se sancioneaz cu

nulitatea, iar a celorlalte cerine cu anularea, in afar de cazul in care
ndeplinirea acestora rezulta din lucrrile actului.
ART. 53
Actele notariale care prezint erori materiale sau omisiuni vadite pot fi
ndreptate sau completate prin ncheiere de ctre notarul public, la cerere sau din
oficiu, cu acordul prilor, dac lucrurile cuprind date care fac posibila
ndreptarea greelilor sau completarea omisiunilor. Acordul prilor se prezuma
dac, fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea. Despre ndreptarea sau
completarea efectuat se face meniune pe toate exemplarele actului.
ART. 54
Actele care au disprut fr a mai fi rmas un exemplar original se
reconstituie la cerere, prin ncheiere, pe baza acordului prilor sau, dup caz, a
succesorilor acestora. Reconstituirea se face la biroul notarului la care s-a
ntocmit actul.
In lipsa acordului prilor, reconstituirea actelor disprute se va face de
judectoria in circumscripia creia i are sediul biroul notarial care a ntocmit
actul, in conformitate cu dispoziiile din Codul de procedura civil.
In cazul in care actul disprut a fost ntocmit de alte instituii cu activitate
notarial, reconstituirea se face de judectoria in circumscripia creia i are
sediul instituia care a ntocmit acel act sau se afla domiciliul ori sediul uneia
dintre pri, dup caz.
ART. 55
La cererea partii de a li se da un duplicat al actului original, biroul notarial
care a ntocmit acel act poate ncuviina eliberarea duplicatului. In acest scop,
notarul public va cita prile sau, dup caz, pe succesorii acestora.
In textul duplicatului se reproduc, cuvint cu cuvint, cuprinsul nscrisului, ct si
a ncheierii prin care s-a constatat ntocmirea nscrisului original. In locul
semnturilor originale se menioneaz numele de familie si prenumele fiecrui
semnatar.
Duplicatul are aceeai forta probanta ca si originalul.
ART. 56
Notarul public nu poate ndeplini acte notariale, sub sanciunea nulitii, dac:
a) in cauza sunt pri sau interesai in orice calitate, el soul, ascendenii si
descendenii lor;
b) este reprezentantul legal ori mputernicitul unei pri care participa la
procedura notarial.
ART. 57
In cazul in care, valabilitatea in strintate a actului notarial, este necesar
supralegalizarea semnturii si sigiliului notarului public de ctre Ministerul
Justiiei, Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomatic sau oficiul
consular din Romnia ale statului in care actul urmeaz a fi folosit, notarul
public va pune in vedere partii obligaia ndeplinirii acestei cerine.
183

Birourile notariale nu pot lua in considerare actele care emana de la

autoritile altui stat, dect dac semnturile si sigiliile acelor autoriti sunt
supralegalizate de ctre misiunea diplomatic sau oficiul consular al Romniei
din acest stat sau de ctre Ministerul Afacerilor Externe al Romniei.
In cazul in care prin convenii internaionale la care Romnia este parte se
prevede altfel, se aplica acele convenii.
SECIUNEA II
Autentificarea actelor
ART. 58
Pentru autentificarea unui act, notarul public verifica si stabilete, in prealabil,
identitatea prilor.
Prile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura
special autentic.
ART. 59
Cnd notarul public are ndoieli cu privire la deplinatatea facultilor mintale
ale vreuneia dintre pri, procedeaz la autentificare numai dac un medic
specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil
consimmntul in momentul ncheierii actului.
ART. 60
Pentru a lua consimmntul prilor, dup citirea actului, notarul public le va
intreba dac au neles coninutul acestuia si dac cele cuprinse in act exprima
voina lor.
Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar in aceeai zi,
consimmntul prilor care figureaz in act. In acest caz, in ncheierea de
ncuviinare a autentificrii se va meniona ora si locul lurii consimtamintului
fiecrei pri.
ART. 61
Declaraia de voina a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se
va da in scris in fata notarului public, prin nscrierea de ctre parte, naintea
semnturii, a meniunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
Dac surdul, mutul sau surdomutul se gsesc din orice motiv in imposibilitate
de a scrie, declaraia de voina se va lua prin interpret.
Pentru a lua consimmntul unui nevazator, notarul public va intreba dac a
auzit bine cnd i s-a citit nscrisul si dac cele auzite reprezint voina sa,
consemnind acestea in ncheierea de autentificare.
ART. 62
In cazul acelora care din pricina infirmitii, a bolii sau din orice alte cauze nu
pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face meniune despre aceasta
mprejurare in ncheierea pe care o ntocmete, meniunea astfel fcuta innd loc
de semntura.
ART. 63
184

Notarul public sau prile pot solicita ca martorii prevzui la art. 50 sa fie
prezeni si la semnarea actului.
ART. 64
Toate exemplarele originale ale nscrisului autentificat, cerute de pri,
precum si cel ce se pstreaz in arhiva biroului notarial, mpreun cu anexele
care fac parte integrant din acest nscris, se semneaz in fata notarului public de
ctre pri sau reprezentanii lor si, dup caz, de cei chemai a ncuviina actele
pe care prile le ntocmesc, de martorii-asisteni, atunci cnd este cerut
prezenta lor, si - dac este cazul - de cel care a redactat nscrisul, in condiiile
prezentei legi.
Fiecare parte poate solicita cel puin un exemplar original al nscrisului
autentic.
ART. 65
ncheierea care constata autentificarea unui nscris va cuprinde, sub
sanciunea nulitii, pe lng datele prevzute la art. 49, si urmtoarele meniuni:
a) constatarea ca s-a luat consimmntul prilor;
b) constatarea ca nscrisul a fost semnat in fata notarului de toi cei inui sa-l
semneze.
Meniunea notarului public ca una dintre pri nu a putut semna tine loc de
semntura pentru aceasta;
c) numrul anexelor cuprinse in actul autentic;
d) dispoziia de investire cu forma autentic, care se exprima prin cuvintele:
"Se declara autentic prezentul nscris".
ART. 66
Actul autentificat de notarul public care constata o creana certa si lichid are
putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa actului original,
titlul executoriu l poate constitui duplicatul sau copia legalizat de pe
exemplarul din arhiva notarului public.
ART. 67
In cazul in care notarul public respinge cererea de autentificare, ncheierea va
cuprinde meniunile de la art. 51 alin. 1.
Dac se face plngere impotriva ncheierii de respingere si judectoria o
admite, notarul public va da ncheierea de autentificare a actului, conform
hotrrii judectoreti rmas definitiva si irevocabil, si va meniona ca actul
produce efecte de la nregistrarea cererii de autentificare.
SECIUNEA III
Procedura succesoral
ART. 68
Procedura succesoral notarial se deschide, dup caz, la cererea oricrei
persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al

185

localitii in raza creia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cnd are
cunotina ca motenirea cuprinde bunuri imobile.
In cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in ara,
procedura succesoral se poate ndeplini de notarul public din circumscripia
teritorial a judectoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante
ca valoare.
Notarul public sesizat are obligaia de a verifica in prealabil competenta
teritorial, iar dac constata ca succesiunea este in competenta altui birou
notarial, se desesizeaza, fr sa mai citeze prile, trimind cauza notarului
public competent.
In cazul in care ntr-o circumscripie teritorial sunt mai multe birouri de
notari publici, competenta de ndeplinire a procedurii succesorale aparine
primului birou sesizat. Notarul public va verifica dac procedura succesoral nu
s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeai circumscripie, cercetind,
in acest scop, registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului.
ART. 69
In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menionate datele de
stare civil ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul motenitorilor
prezumtivi, bunurile defunctului, cu menionarea valorii acestora, precum si a
pasivului succesoral.
Cererea va fi nscris in registrul succesoral al notarului public.
ART. 70
In cazurile prevzute de lege sau la cererea celor interesai, notarul public,
personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Dac
nu exista cerere anterioar pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de
inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.
Inventarierea notarial se va putea face numai cu acordul persoanei in posesia
creia se afla bunurile defunctului. In caz de refuz, se va ncheia un procesverbal, semnat de cei prezeni.
ART. 71
Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea si
evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data
decesului.
Bunurile a cror proprietate este contestat se vor meniona separat.
In inventar se cuprind meniuni privind pasivul succesoral.
Bunurile defunctului care se gsesc in posesia altei persoane vor fi
inventariate cu precizarea locului unde se afla si a motivului pentru care se
gsesc acolo.
In cazul in care, cu ocazia inventarierii, se va gsi testament lsat de defunct,
va fi vizat spre neschimbare si va fi depus in depozit la biroul notarului public.
Inventarul se semneaz de cel care l-a ntocmit, de succesibilii aflai la locul
inventarului, iar in lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna, inventarul va fi
semnat de martorii prezeni.
186

ART. 72
Dac exista pericol de nstrinare, pierdere, nlocuire sau distrugere a
bunurilor, notarul public va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui
custode.
In cazul in care conservarea bunurilor succesorale necesita anumite cheltuieli,
acestea vor fi fcute, cu ncuviinarea notarului public, de custodele prevzut la
alin. 1 sau, in lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru
administrarea bunurilor.
Bunurile date in custodie sau in administrare se predau pe baza de procesverbal semnat de notar si de custode sau curator. Dac predarea are loc o data cu
inventarierea, se va meniona in procesul-verbal de inventariere, un exemplar al
procesului-verbal predindu-se custodelui sau curatorului.
Custodele sau curatorul este obligat sa restituie bunurile si sa depun conturile
la biroul notarului public la finalizarea procedurii succesorale sau atunci cnd
notarul considera necesar.
ART. 73
Dac in timpul efecturii inventarului se vor gsi sume de bani, hirtii de
valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune in depozitul notarial sau la o
instituie specializat, facindu-se meniune despre aceasta si in procesul-verbal
de inventariere.
Din sumele de bani gsite la inventariere se vor lasa motenitorilor sau celor
care locuiau cu defunctul si gospodareau mpreun cu acesta sumele necesare
pentru:
a) ntreinerea persoanelor ce era in sarcina celui decedat, pentru maximum 6
luni;
b) plata sumelor datorate in baza contractelor de munca sau plata asigurrilor
sociale;
c) acoperirea cheltuielilor pentru pstrarea si administrarea averii succesorale.
In succesiunea in care exista indicii ca urmeaz a fi declarata vacanta, notarul
public va putea incredinta administrarea provizorie a bunurilor succesorale unui
curator desemnat, cu ncunotinarea autoritii administrativ-teritoriale.
ART. 74
Msurile de conservare luate de notarul public se vor comunica motenitorilor
legali, legatarilor si, dup caz, executorilor testamentari, dovada comunicrii
anexindu-se la dosar.
Completarea sau modificarea msurilor de mai sus poate fi dispus de notar
pn la ncheierea finala a procedurii succesorale. Efectele msurilor de
conservare nceteaz la data finalizarii procedurii succesorale.
Oricine se considera vtmat prin inventarul ntocmit sau prin msurile de
conservare luate de notarul public poate face plngere la judectorie.
ART. 75

187

Dup ce constata ca este legal sesizat, notarul public nregistreaz cauza si

dispune citarea celor care au vocaie la motenire, iar dac exista testament,
citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.
Dac printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaza,
in lipsa de motenitori rezervatari, numai legatarul; dac testamentul este olograf
sau mistic, se citeaza si motenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si
executorul testamentar, dac a fost desemnat prin testament.
In succesiunea ce urmeaz a fi declarata vacanta, notarul public citeaza
autoritatea administraiei publice competenta a prelua bunurile.
In cazul motenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si
autoritatea tutelara.
ART. 76
In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilete calitatea
motenitorilor si legatarilor, ntinderea drepturilor acestora, precum si
compunerea masei succesorale.
In cazul existenei unui testament gsit la inventar sau prezentat de partea
interesat, notarul public procedeaz la deschiderea lui. Dac testamentul este
olograf sau mistic se constata starea lui material si se ntocmete un procesverbal.
Pe baza de declaraie sau probe administrate in cauza se va stabili dac
succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.
Declaraiile de renunare la succesiune si cele de acceptare sub beneficiu de
inventar se nscriu ntr-un registru special.
ART. 77
Calitatea de motenitor si numrul acestora se stabilesc prin acte de stare
civil si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesoral se dovedesc prin
nscrisuri sau orice ale mijloace de proba admise de lege.
In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale
soului supravieuitor, cotele de contribuie ale acestora la dobindirea bunurilor
se stabilesc prin acordul motenitorilor.
ART. 78
Procedura succesoral se poate suspenda in urmtoarele cazuri:
a) au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, dei au fost legal citai,
succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesoral, fr a cere
eliberarea certificatului de motenitor si exista dovada ca cel puin unul dintre ei
a acceptat motenirea;
b) succesibilii i contesta unii altora calitatea sau nu se neleg cu privire la
compunerea masei succesorale si la ntinderea drepturilor care li se cuvin;
c) motenitorii sau alte persoane interesate prezint dovada ca s-au adresat
instanei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.
In ncheierea de suspendare se consemneaz elementele care au rezultat din
dezbateri, pn la momentul suspendrii, cu privire la identitatea celor prezeni,
opiunea succesoral a acestora si compunerea masei succesorale.
188

In cazurile prevzute la alin. 1 lit. b), notarul public stabilete prin ncheiere
masa succesoral, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contesta,
ntinderea drepturilor motenitorilor si motivele neintelegerii, indrumind prile
sa soluioneze nenelegerile dintre ele pe cale judectoreasc.
In cazurile de suspendare a procedurii succesorale prevzute la alin. 1 lit. a) si
b), dac nu s-a fcut dovada ca cei in cauza s-au adresat instanei sau cei
interesai n-au cerut repunerea pe rol a cauzei, notarul public va stabili taxele
succesorale provizorii si onorariile si le va comunica organelor financiare.
La cererea prilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral
oricind, dac se constata ncetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.
ART. 79
In cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public ntocmete
o ncheiere motivat, care va cuprinde meniunile referitoare la ndeplinirea
procedurii, declaraiile prilor, prezenta martorilor si msurile dispuse in
vederea soluionrii cauzei.
ART. 80
Dac notarul public constata ca in masa succesoral nu exista bunuri, dispune
prin ncheiere nchiderea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fr obiect.
ART. 81
In succesiunea in care exista bunuri, s-a realizat acordul ntre motenitori si sau administrat probe ndestultoare, notarul public ntocmete ncheierea finala a
procedurii succesorale.
ncheierea finala va cuprinde, pe lng meniunile comune ncheierilor
notariale, numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului,
numele, domiciliul si ntinderea drepturilor tuturor motenitorilor si legatarilor,
bunurile si datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum si alte date
care au fost necesare la soluionarea cauzei.
Dac motenitorii si-au mprit bunurile prin buna-nvoiala, in ncheiere se
va arata modul de mpreala si bunurile succesorale atribuite fiecruia. Actul de
mpreala va putea fi cuprins in ncheierea finala sau se va putea ntocmi
separat, ntr-una din formele prescrise de lege.
ART. 82
ncheierea procedurii succesorale se poate face si nainte de expirarea
termenului de acceptare a succesiunii, dac este nendoielnic ca nu mai sunt si
alte persoane ndreptite la succesiune.
De asemenea, procedura succesoral se poate ncheia de ndat, in temeiul
unui testament, dac acesta ndeplinete condiiile legale de forma, nu conine
dispoziii contrare legii si nu aduce atingere drepturilor motenitorilor
rezervatari sau exista acordul acestora. In aceleai condiii, notarul public va
putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin
testament.
Notarul public, avnd acordul tuturor motenitorilor, va putea proceda la
reducerea liberalitilor, pn la limitele prevzute de lege.
189

ART. 83
Pe baza ncheierii finale, in termen de 20 de zile, se redacteaz certificatul de
motenitor sau de legatar, care va cuprinde constatrile din aceasta ncheiere
referitoare la masa succesoral, numrul si calitatea motenitorilor si cotele ce le
revin din patrimoniul defunctului.
Un exemplar al certificatului de motenitor se elibereaz fiecruia dintre
motenitori sau legatari, dup caz, dup achitarea taxelor succesorale si a
onorariilor.
In cazul in care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, in
condiiile de mai sus, un certificat constatator al acestei caliti.
Dup suspendarea procedurii succesorale in condiiile art. 78 alin. 1 lit. b) si
c), certificatul de motenitor se elibereaz in baza hotrrii judectoreti rmas
definitiva si irevocabil.
ART. 84
In cazul in care nu s-a fcut dovada existenei unor bunuri in patrimoniul
defunctului ori determinarea acestora necesita operaiuni de durata si
motenitorii solicita sa li se stabileasc numai calitatea, se poate emite certificat
de calitate de motenitor.
ART. 85
In lipsa motenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului
statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberind certificat
de vacanta succesoral, dup expirarea termenului legal de acceptare a
succesiunii.
ART. 86
Dup emiterea certificatului de motenitor nu se mai poate ntocmi alt
certificat, dect in situaiile prevzute de lege.
Cu acordul tuturor motenitorilor, notarul public poate relua procedura
succesoral, in vederea completrii ncheierii finale cu bunurile omise din masa
succesoral, eliberind un certificat de motenitor suplimentar.
ART. 87
Erorile materiale cuprinse in ncheierea finala, precum si eventualele omisiuni
se vor putea indrepta, la cererea motenitorilor, in baza unei ncheieri, facindu-se
meniune despre aceasta in ncheierea finala si pe toate exemplarele
certificatului de motenitor.
ART. 88
Cei care se considera vtmai in drepturile lor prin emiterea certificatului de
motenitor pot cere instanei judectoreti anularea acestuia si stabilirea
drepturilor lor, conform legii. Pn la anularea sa prin hotrre judectoreasc,
certificatul de motenitor face dovada deplina in privina calitii de motenitor
si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecrui motenitor in parte.
In cazul anulrii certificatului de motenitor, notarul public va elibera un nou
certificat, pe baza hotrrii judectoreti definitive si irevocabile. In acest scop,
instanelor judectoreti le revine obligaia de a trimite la biroul notarului public
190

competent in soluionarea cauzei copie de pe hotrrea rmas definitiva si

irevocabil, mpreun cu dosarul notarial, dac a fost cerut in timpul judecaii.
------------Seciunea III^1 din Cap. V a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI
DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30
aprilie 2001, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^1 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^2 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
191

Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie

2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^3 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^4 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai

192

2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie

2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^5 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^6 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^7 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
193

Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie

2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^8 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai
2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie
2000 au fost suspendate.
------------Art. 88^9 a fost eliminat prin respingerea ORDONANEI DE URGEN nr.
177 din 26 octombrie 2000 de ctre LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. 1 din ORDONANA DE URGEN nr. 295 din 30 decembrie
2000, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe
data de 1 ianuarie 2001 se suspend aplicarea ORDONANEI DE URGEN
nr. 177 din 26 octombrie 2000, pn la adoptarea legii de aprobare sau de
respingere de catre Parlament.
ntruct prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANA DE URGEN nr. 177 din
26 octombrie 2000 a fost respins, rezult c, n intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai

194

2001, dispoziiile ORDONANEI DE URGEN nr. 177 din 26 octombrie

2000 au fost suspendate.
SECIUNEA IV
Alte proceduri notariale
A. Legalizarea semnturilor si a sigiliilor
ART. 89
Notarul public poate legaliza semntura prilor numai pe nscrisurile pentru
care legea nu cere forma autentic ca o condiie de valabilitate a actului.
Pentru legalizarea semnturii, prile vor prezenta exemplarele nscrisului
nesemnate.
Notarul public va identifica prile, se va convinge ca acestea cunosc
coninutul nscrisului, dup care le va cere sa subscrie in fata sa toate
exemplarele nscrisului.
In ncheiere se va arata ca s-au ndeplinit condiiile eseniale ale legalizarii de
semntura, in sensul art. 49 lit. g), prin urmtoarele meniuni:
a) data (anul, luna, ziua);
b) numele partii si faptul prezentrii ei in persoana;
c) constatarea subscrierii in fata notarului public a tuturor exemplarelor
nscrisului.
La cererea partii, notarul public poate legaliza specimenul de semntura al
persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial si care va
semna in fata notarului public.
Pentru legalizarea sigiliului, partea l va prezenta notarului public care, dup
verificare, va ntocmi ncheierea de legalizare.
B. Dare de data certa nscrisurilor
ART. 90
nscrisul cruia urmeaz sa i se dea data certa se ntocmete in numrul de
exemplare cerut de parte.
In ncheiere se va arata ca s-au ndeplinit condiiile eseniale pentru dare de
data certa, in sensul art. 49 lit. g), prin urmtoarele meniuni:
a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora;
b) starea in care se afla nscrisul.
C. Certificarea unor fapte
ART. 91
Notarul public poate certifica urmtoarele fapte pe care le constata personal:
a) faptul ca o persoana se afla in viaa;
195

b) faptul ca o persoana se afla ntr-un anumit loc;

c) faptul ca persoana din fotografie este aceeai cu persoana care cere
certificarea;
d) faptul ca o persoana, ca urmare a unei somaii sau notificri, s-a prezentat
sau nu ntr-o anumit zi si la o anumit ora la sediul biroului notarial si
declaraia acesteia.
In ncheiere se va meniona si ora constatrii, precum si fapta care se certifica.
ART. 92
Notarul public certifica, la cerere, procesele-verbale si hotrrile adunrilor
generale ale actionarilor sau asociailor societilor comerciale, printr-o
ncheiere in care se vor meniona data si locul adunrii, faptul semnrii
procesului-verbal sau a hotrrii de ctre preedintele adunrii generale sau de
ctre toi participanii.
La cererea preedintelui sau a unei pri dintre participanii la adunarea
general, notarul public poate stabili identitatea participanilor.
D. Legalizarea copiilor dup nscrisuri
ART. 93
Notarul public elibereaz copii legalizate dup nscrisurile originale
prezentate de pri, dup confruntarea copiei cu originalul.
In ncheiere se va arata ca s-au ndeplinit condiiile eseniale ale legalizarii
copiei, in sensul art. 49 lit. g), prin urmtoarele meniuni:
a) atestarea conformitatii, copiei cu nscrisul prezentat;
b) starea in care se afla nscrisul;
c) semntura secretarului care a fcut colationarea.
Dac se legalizeaz un nscris sub semntura privat sau din arhiva biroului
notarial, in ncheiere se va face meniune expres in acest sens.
In cazul in care confruntarea copiei cu originalul nscrisului cere o pregtire
de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntarii efectuate de ctre
un expert desemnat de notar, potrivit prevederilor legale. In acest caz ncheierea
este semnat si de expert.
Copii legalizate de pe actele autentificate din arhiva biroului notarial se
elibereaz numai prilor, succesorilor si reprezentanilor acestora, precum si
celor ce justifica un drept sau un interes legitim.
E. Efectuarea si legalizarea traducerilor
ART. 94
Pentru efectuarea traducerii, dac aceasta nu este fcuta de notarul public
autorizat in acest scop, traductorul atestat potrivit legii, care a ntocmit
traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza

196

semntura traducatorului. Legalizarea semnturii traducatorului se poate face si

dup specimenul de semntura depus la biroul notarului public.
Dac nscrisul se traduce din limba romana ntr-o limba strin sau dintr-o
limba strin in alta limba strin, att certificarea traducerii, ct si legalizarea
semnturii traducatorului de ctre notarul public se vor face si in limba strin in
care se face traducerea.
F. Primirea in depozit de nscrisuri si documente
ART. 95
La primirea in depozit a unor nscrisuri si documente, notarul public va
meniona, in ncheiere, ca s-au ndeplinit condiiile eseniale ale primirii in
depozit, in sensul art. 49 lit. g), prin urmtoarele meniuni:
a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora;
b) identificarea nscrisurilor predate, aratindu-se toate datele necesare in acest
scop;
c) numele deponentului si al persoanei creia trebuie sa i se elibereze
nscrisurile;
d) termenul de pstrare.
G. Acte de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin
ART. 96
ntocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin
se face in condiiile stabilite prin legile speciale.
H. Eliberarea de duplicate ale nscrisurilor notariale
ART. 97
La cererea partii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original
aflat in arhiva sa. In acest scop notarul public va cita toate prile sau, dup caz,
pe succesorii acestora.
In textul duplicatului se reproduce cuvint cu cuvint cuprinsul nscrisului, ct si
cel al ncheierii prin care s-a ncuviinat ntocmirea nscrisului original. In locul
semnturii originale se menioneaz numele de familie si prenumele fiecrui
semnatar.
Duplicatul are aceeai forta probanta ca si nscrisul original.
Competenta eliberrii duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau
alte organe cu activitate notarial aparine instituiei care a preluat arhiva
acestora.
I. Reconstituirea actelor originale

197

ART. 98
In situaia dispariiei unui act din care nu mai exista nici un exemplar original
se va proceda, la cererea si cu acordul prilor, la reconstituirea acelui act.
Reconstituirea se va face la biroul notarului public unde s-a ntocmit actul, cu
citarea tuturor prilor sau, dup caz, a succesorilor acestora.
In cazul in care actul disprut a fost ntocmit de alte organe cu activitate
notarial, reconstituirea se face de judectoria in raza creia si-a avut sau i are
sediul organul care a ntocmit actul, in condiiile prevzute la alineatele
precedente.
CAP. VI
Controlul activitii notariale, arhiva si evidenta activitii
SECIUNEA I
Controlul activitii notariale
ART. 99
Actele notariale sunt supuse controlului judectoresc, in condiiile art. 100.
Activitatea notarilor publici este supus controlului profesional administrativ,
in condiiile prezentei legi.
ART. 100
Actele notariale pot fi atacate de pri sau de orice persoana interesat prin
aciune in anulare la instanta judectoreasc, in conformitate cu prevederile
Codului de procedura civil.
Totodat, partea nemultumita poate introduce plngere impotriva ncheierii de
respingere a cererii de ndeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la
data cnd a luat cunotina, la judectoria in circumscripia creia i are sediul
biroul notarial care a refuzat ndeplinirea actului.
Plngerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta
o va nainta de ndat instanei, mpreun cu dosarul cauzei.
Judecarea plingerii se face cu citarea tuturor prilor interesate in cauza. In
cazul admiterii plingerii, instanta indica in hotrre modul in care trebuie
ntocmit actul.
Notarul public este obligat sa se conformeze hotrrii judectoreti rmas
definitiva si irevocabil.
ART. 101
Controlul profesional administrativ se exercita de ctre Uniunea Naionala a
Notarilor Publici prin consiliul sau de conducere si va avea in vedere:
a) organizarea Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici;
b) calitatea actelor si lucrrilor ncheiate de notarii publici.
Consiliul uniunii poate delega Colegiului director al Camerei Notarilor
Publici exercitarea controlului prevzut la lit. b), in circumscripia sa.

198

Ministrul justiiei poate ordona controlul activitii notarilor publici prin

inspectori generali de specialitate.
SECIUNEA II
Arhiva si evidenta activitii
ART. 102
Arhiva activitii notariale este proprietatea statului si se pstreaz, se
conserva si se preda in condiiile legii.
ART. 103
Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprii.
Secretariatul va efectua operaiuni privind primirea, nregistrarea si
expedierea corespondentei, nregistrarea si indosarierea actelor, pstrarea
registrelor, precum si alte lucrri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari
a activitii notariale.
Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila.
CAP. VII
Dispoziii tranzitorii si finale
ART. 104
Dispoziiile prezentei legi se completeaz cu prevederile Codului civil si cu
cele ale Codului de procedura civil.
--------------Art. 105 a fost abrogat de pct. 2 al art. XV din ORDONANA DE
URGEN nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005.
ART. 106
In termen de 90 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei legi, notarii
publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici si a Uniunii
Naionale a Notarilor Publici.
ART. 107
Regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi va fi adoptat de
Ministerul Justiiei, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.
ART. 108
La mplinirea termenului prevzut la art. 106 de la intrarea in vigoare a legii,
atribuiile de publicitate mobiliar si imobiliar, toate lucrrile, evidentele,
registrele de transcripiuni-inscriptiuni, mapele de amanet, precum si crile
funciare vor trece in competenta judectorilor in circumscripia crora se afla
notariatele de stat.
Pe aceeai data denumirile de "notariat de stat", "notar de stat", "secretariat"
sau "secretar", prevzute in reglementrile in vigoare privind atribuiile de
199

publicitate imobiliar si mobiliar introduse prin Decretul nr. 378/1960, se

nlocuiesc cu cele de "judectorie", "judector", "grefa" sau "grefier", dup caz.
Pentru ndeplinirea atribuiilor de la alin. 1, judectoriile vor prelua numrul
necesar de notari de stat, precum si personalul cu astfel de atribuii de
publicitate, existent la notariatele de stat.
ART. 109
Notarii publici i vor ncepe activitatea dup 6 luni de la intrarea in vigoare a
prezentei legi.
ART. 110
Consiliile locale si judeene, prefectii, precum si Ministerul Justiiei au
obligaia de a pune la dispoziia notarilor publici, la cererea acestora, spaiile
necesare in vederea organizrii si funcionarii corespunztoare a serviciilor
publice pe care le presteaz, prin ncheiere, fr licitaie.
--------------Art. 111 a fost abrogat de art. 44 din ORDONANA DE URGEN nr. 85
din 23 decembrie 1997, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 29
decembrie 1997.
ORDONANA DE URGEN nr. 85 din 23 decembrie 1997 a fost abrogat
de art. 86 din ORDONANA nr. 73 din 27 august 1999, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999.
ORDONANA nr. 73 din 27 august 1999 a fost abrogat de art. 85 din
ORDONANA nr. 7 din 19 iulie 2001, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 435 din 3 august 2001.
ORDONANA nr. 7 din 19 iulie 2001 a fost abrogat de art. 298 din LEGEA
nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 927
din 23 decembrie 2003.
ART. 112
Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanti, personalul auxiliar
administrativ si de serviciu de la notariatele de stat.
Personalul rmas disponibil va fi ncadrat prin redistribuire de ctre
Ministerul Justiiei, in sistemul sau, in condiiile legii.
ART. 113
Lucrrile notariale in curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate
pn la data prelurii activitii de ctre notarii publici, in conformitate cu
procedura stabilit in prezenta lege.
Arhiva notariatelor de stat care i nceteaz activitatea se va preda
judectorilor in a cror circumscripie teritorial se afla.
Cauzele succesorale care au in continuare termene de dezbatere, dup
ncetarea activitii notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale cror
birouri sunt situate in circumscripia judectoriei in raza creia defunctul si-a
avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al
Camerei Notarilor Publici.
200

ART. 114
Competenta teritorial a birourilor de notari publici cu sediul in municipiul
Bucureti se ntinde pe tot cuprinsul municipiului.
ART. 115
Birourile notariale constituite in condiiile prezentei legi i pot organiza sedii
secundare in localitile din aceeai circumscripie teritorial in care nu au luat
fiina birouri de notari publici.
Sediile secundare i vor nceta activitatea o data cu constituirea in acea
localitate a unui birou de notar public.
nregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevzute de
art. 18 alin. 1.
ART. 116
Ori de cte ori in alte acte normative se folosete expresia "notariat de stat"
sau "notar de stat" se va nelege "biroul notarului public" si, dup caz, "notar
public".
ART. 117
La expirarea termenului prevzut la art. 109, Decretul nr. 387/1952 privitor la
urmrirea unor datorii pe cale notarial, Decretul nr. 40/1953 privitor la
procedura succesoral notarial, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si
funcionarea Notariatului de Stat si Regulamentul privind aplicarea dispoziiilor
Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea si funcionarea Notariatului de Stat,
aprobat prin H.C.M. nr. 1518/1960, precum si orice alte dispoziii contrare se
abroga.
Aceasta lege a fost adoptat de Senat in edina din 2 martie 1995, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituia Romniei.
PREEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptat de Camera Deputailor in edina din 14 martie
1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituia Romniei.
p. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR
IOAN GAVRA
-------------------------

201

CAP. V STATUTUL Uniunii Naionale a Notarilor Publici

din Romnia
(MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 11 februarie 1999)
CAP. 1
Dispoziii generale
ART. 1
Uniunea Nationala a Notarilor Publici este organizaia profesional a notarilor
publici din Romnia.
ART. 2
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romnia, denumita n continuare
Uniunea, are drept scop reprezentarea i aprarea intereselor profesionale ale
membrilor si i acioneaz pentru asigurarea prestigiului i autoritii profesiei
de notar public.
ART. 3
Uniunea are, potrivit legii, personalitate juridic de la data constituirii ei i a
adoptrii statutului de ctre primul Congres al notarilor publici.
Uniunea are sigiliu i sigla proprii.
Sediul Uniunii este n Bucureti, Str. Calarasilor nr. 177, sectorul 3.
ART. 4
Din structura Uniunii fac parte Camerele Notarilor Publici, numite n
continuare Camere, n compunerea crora intra toi notarii publici care
funcioneaz n circumscripia fiecrei Curi de apel.
Relaiile decurgnd din drepturile i obligaiile notarilor publici fata de
Uniune i Camere deriva din calitatea lor de membri i se ntemeiaz pe
colegialitate.
CAP. 2
Obiectul i principiile de funcionare a Uniunii
ART. 5
Uniunea coordoneaz n plan naional activitatea notarilor publici i urmrete
respectarea regulilor deontologice n activitatea acestora.
ART. 6
Uniunea asigura cadrul corespunztor pentru perfecionarea nivelului
profesional, a calitii actelor ntocmite i a intaririi autoritii instituiei
notarului public, prin:
a) informarea cu privire la practica judiciar, notarial i doctrina de
specialitate n materie;
b) organizarea unor centre n care se vor desfasura colocvii semestriale,
precum i desfurarea unor reuniuni, simpozioane i a altor forme de intalniri la
nivel zonal, naional i internaional, la care se vor prezenta i se vor analiza
practici, metode sau principii pentru perfecionarea activitii notariale;
202

c) editarea unor publicaii proprii pe probleme de doctrina, practica, drept

comparat, breviarul legislativ al actelor emise de Uniune, aspecte din activitatea
organelor reprezentative ale Uniunii, participarea la reuniuni, schimburi de
experienta n ara i n strintate;
d) organizarea controlului profesional, financiar i administrativ;
e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional,
financiar i administrativ;
f) unificarea practicii notariale i aplicarea unitar a legii prin opinii
exprimate n special cu privire la: activitatea notarial, conduita notarilor,
pregtirea i formarea profesional a stagiarilor, evidente notariale, condiii de
funcionare a birourilor notariale i de conservare a arhivelor acestora, furnizarea
datelor statistice;
g) introducerea i nsuirea tehnicilor noi n activitatea notarial;
h) stimularea notarilor publici prin asigurarea condiiilor de exprimare a
opiniilor cu caracter profesional n publicaiile Uniunii, ale Uniunii
Internaionale a Notariatului Latin, n alte publicaii de specialitate, precum i
delegarea acestora la manifestri naionale i internaionale de interes notarial.
ART. 7
n scopul mbuntirii sistemului legislativ, al actualizrii i oportunitii
acestuia potrivit dezvoltrii i dinamicii social-economice n domeniile de
referinta, Uniunea, prin structurile sale, formuleaz propuneri autoritilor sau
persoanelor cu initiativa legislativ pentru proiecte de legi sau acte ale
Guvernului i ale ministerelor, participnd la elaborarea acestora.
ART. 8
Funcionarea Uniunii se bazeaz pe urmtoarele principii:
a) Uniunea i Camerele i desfoar activitatea prin autofinanare realizat
din contribuia membrilor si i din alte surse, potrivit prezentului statut;
b) Uniunea i Camerele nu pot fi angajate politic prin aciunile membrilor si;
c) organele de conducere ale Uniunii i ale Camerelor asigura aprarea
intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Uniunii i ale
Camerelor i raporturile acestora cu membrii lor printr-o continua i colegiala
colaborare, n mod egal, fr privilegii i discriminri;
d) actele Uniunii i ale Camerelor, emise n baza atribuiilor ce le-au fost
conferite de Legea notarilor publici i a activitii notariale nr. 36/1995,
denumita n continuare lege de regulamentul de aplicare a acesteia, denumit n
continuare regulament, i de prezentul statut, sunt obligatorii i executorii fata
de membrii si, n condiiile stabilite de acestea, sub sanciunea atragerii
rspunderii disciplinare;
e) principalul deziderat al Uniunii este de a asigura condiiile necesare pentru
perfecionarea profesional a notarilor publici i pentru ntrirea autoritii
instituiei notarului public.
ART. 9

203

Uniunea, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului

sau, n conformitate cu dispoziiile legale, cu regulile statutare i cu principiile
deontologice.
CAP. 3
Calitatea de membru al Uniunii, drepturile i obligaiile acestuia
ART. 10
Sunt membri ai Uniunii toi notarii publici cuprini n Camere, care i
desfoar activitatea pe teritoriul Romniei.
ART. 11
Membrii Uniunii au urmtoarele drepturi:
a) de a alege i de a fi alei n organele reprezentative ale Uniunii i ale
Camerelor, n condiiile prevzute n prezentul statut; dreptul la vot nu poate fi
delegat;
b) sa se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii i ale Camerelor i sa
primeasc informaiile solicitate;
c) sa participe la manifestrile organizate de Uniune i de Camera din care fac
parte;
d) sa poarte nsemnele Uniunii;
e) sa beneficieze de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucrtoare;
f) sa aib acces la toate datele care privesc organizarea administrativ a
activitii notariale att la nivelul Camerelor, cat i al Uniunii;
g) sa li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare i
de excelenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dup caz, a
Consiliului Uniunii;
h) sa beneficieze de asigurri sociale de stat n condiiile legii.
ART. 12
Pentru merite deosebite n promovarea, organizarea i ridicarea prestigiului
instituiei notarului public Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru
de onoare.
Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevzute la art. 11 lit. c), d) i g).
ART. 13. - Obligaiile membrilor Uniunii sunt urmtoarele:
a) sa respecte dispoziiile legii i ale regulamentului;
b) sa respecte dispoziiile prezentului statut i hotrrile organelor de
conducere ale Uniunii i ale Camerelor;
c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate de organele de conducere, sa
conlucreze activ la aplicarea i executarea hotrrilor acestora i sa acioneze
pentru realizarea scopului Uniunii;
d) sa participe la manifestrile iniiate de organele de conducere, la activitile
profesionale, precum i la edinele organelor de conducere din care fac parte;
e) sa se abin de la deliberrile organelor de conducere n care sunt alei, n
cazul n care, n ndeplinirea unor atribuii ale acestor organe, au un interes
propriu;
204

f) sa achite cu regularitate cotele de contribuie stabilite pentru formarea

bugetului Camerelor i al Uniunii;
g) sa pstreze secretul profesional;
h) sa pstreze n cadrul profesiei confidenialitatea asupra dezbaterilor,
opiniilor i voturilor exprimate n organele de conducere;
i) sa respecte normele, principiile i ndatoririle deontologiei notariale i sa
aib un comportament demn n exercitarea profesiei.
CAP. 4
Structura organizatoric
Seciunea I
Uniunea
ART. 14
Organele de conducere ale Uniunii sunt:
- Congresul notarilor publici;
- Consiliul Uniunii;
- Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
- preedintele.
ART. 15
Congresul notarilor publici este constituit din toi membrii Uniunii. Congresul
se ntrunete n sesiuni ordinare i extraordinare.
Congresul se ntrunete n sesiune ordinar o data la 3 ani i n sesiune
extraordinar, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dac acestea
reprezint cel puin o treime din numrul notarilor publici.
Convocarea Congresului notarilor publici se face de ctre Biroul executiv, la
cererea Consiliului Uniunii, cu cel puin o luna calendaristic nainte de data
stabilit pentru inerea acestuia, iar n sesiune extraordinar, cu cel puin 10 zile
nainte, prin ntiinarea n scris a Camerelor prin publicaii n presa, cu
menionarea datei, a locului desfurrii i a ordinii de zi.
Congresul este valabil constituit n prezenta a doua treimi din numrul
membrilor si i adopta hotrri cu majoritatea simpla a membrilor prezeni.
Cvorumul astfel stabilit la nceputul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe
toat durata acesteia.
n cazul n care cvorumul nu este ntrunit, prezidiul Congresului, de fata cu
cei prezeni, stabilete un nou congres n cel mult 30 de zile. Preedintele
Uniunii are obligaia sa ndeplineasc procedura de convocare cu cel puin 15
zile nainte de data fixat.
Congresul convocat n condiiile prevzute la alineatul precedent este valabil
constituit cu participarea a cel puin jumtate din numrul membrilor Uniunii i
adopta hotrri cu majoritatea simpla a membrilor prezeni.
ART. 16
Congresul notarilor publici are urmtoarele atribuii:
a) adopta Statutul Uniunii i completrile sau modificrile care i se aduc;
205

b) adopta Codul deontologic al notarului public i completrile sau

modificrile care i se aduc;
c) adopta Statutul de organizare i funcionare a Casei de Asigurri a
Notarilor Publici i completrile sau modificrile care i se aduc;
d) verifica ndeplinirea condiiilor prevzute de statut pentru notarii publici
desemnai ca reprezentani ai Camerelor n Consiliul Uniunii i n Consiliul de
disciplina i constata incompatibilitile, dup caz; dup verificare, valideaz n
bloc reprezentanii n Consiliul Uniunii i n Consiliul de disciplina;
e) alege preedintele i vicepreedinii dintre reprezentanii desemnai de
Camere;
f) alege comisia de cenzori a Uniunii;
g) alege preedintele Casei de Asigurri a Notarilor Publici;
h) stabilete plafonul cotelor de contribuie a notarilor publici la Camere i la
Uniune;
i) analizeaz i aproba raportul de activitate al Consiliului Uniunii;
j) analizeaz i aproba raportul de activitate al comisiei de cenzori;
k) ratifica ntre congrese completrile sau modificrile aduse statutului de
ctre Consiliul Uniunii ca urmare a hotrrilor Camerelor;
l) adopta nsemnele Uniunii;
m) ndeplinete orice alte atribuii date n competenta sa prin lege, regulament
sau statut.
ART. 17
Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din cte un membru
titular reprezentant al fiecrei Camere.
Camerele vor alege i cte un membru supleant al titularului lor n Consiliul
Uniunii.
n cazul participrii la edinele Consiliului Uniunii a membrului supleant,
acesta are toate drepturile i obligaiile membrului titular pe care l nlocuiete.
Membrul supleant nu l poate nlocui pe membrul titular al Consiliului
Uniunii n calitatea acestuia de membru al Biroului executiv al Consiliului
Uniunii.
ART. 18
Preedintele i vicepreedinii vor fi alei dintre membrii titulari ai Consiliului
Uniunii numai prin vot secret.
Desemnarea candidailor propui se face cu consimmntul acestora.
Candidatul care ntrunete majoritatea simpla din numrul voturilor exprimate
va fi declarat ales.
Dac pentru ocuparea funciei exista o singura candidatura, iar candidatul nu
obine majoritatea cerut, se organizeaz un al doilea tur de scrutin cu alt (ali)
candidat (candidai), fiind declarat ales candidatul care ntrunete majoritatea
simpla.
n situaia n care pentru ocuparea funciei exista mai multe candidaturi i nici
unul dintre candidai nu ntrunete majoritatea, se organizeaz al doilea tur de
206

scrutin cu participarea primilor doi candidai care au obinut cele mai multe
voturi. n acest caz va fi declarat ales candidatul care a ntrunit cele mai multe
voturi.
Alegerile pentru funciile de preedinte i de vicepreedinte au loc simultan,
pe buletine de vot separate.
Orice candidatura se depune pentru o singura funcie.
ART. 19
Consiliul Uniunii se ntrunete trimestrial i ori de cte ori este convocat de
ctre preedinte.
Consiliul Uniunii i desfoar activitatea cu participarea a doua treimi din
numrul membrilor si.
Hotrrile se adopta cu majoritatea voturilor exprimate.
ART. 20
Consiliul Uniunii are urmtoarele atribuii principale:
a) propune numrul notarilor publici i al birourilor notariale n circumscripia
fiecrei judectorii, precum i, dup caz, actualizarea anuala a acestora, pe baza
hotrrilor primite de la Camere, n raport cu numrul notarilor n exerciiu, cu
cerinele locale rezultate din ntinderea teritoriului, numrul locuitorilor,
volumul solicitrilor, dup numirea notarilor stagiari care au promovat examenul
de notar public;
b) organizeaz concursuri pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici
i elaboreaz norme de desfurare i de promovare a acestora;
c) propune ministrului justiiei numirea, suspendarea, revocarea i ncetarea
calitii de notar public n condiiile legii i ale regulamentului;
d) elaboreaz norme privind condiiile-cadru de ncheiere a contractului
individual de munca i cu privire la formarea profesional a notarului stagiar i
stabilete condiiile de desfurare i promovare a examenelor de notari publici;
e) stabilete onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici,
precum i, dup caz, actualizarea acestora i le propune spre aprobare
ministrului justiiei;
f) examineaz i aproba bilanul contabil i execuia bugetului de venituri i
cheltuieli pentru exerciiul financiar ncheiat, precum i raportul comisiei de
cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii;
g) aproba bugetul de venituri i cheltuieli al Uniunii pentru exerciiul
financiar urmtor, prezentat de Biroul executiv;
h) aproba cotele de contribuie a notarilor publici la Camere, precum i a
Camerelor la Uniune, n limitele stabilite de Congresul notarilor publici;
i) soluioneaz contestaiile impotriva hotrrilor Consiliului de disciplina;
j) reprezint Uniunea n raporturile cu terii pe plan intern i internaional,
prin preedintele sau sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;
k) stabilete modelul sigiliului notarilor publici i l supune aprobrii
ministrului justiiei, precum i modelul unitar al firmelor birourilor notariale i
ale Camerelor;
207

l) exercita controlul profesional-administrativ asupra Camerelor i birourilor

notarilor publici, precum i asupra calitii actelor notariale, cel puin o data la 2
ani;
m) stabilete indemnizaia de conducere a preedintelui i indemnizaiile
vicepreedinilor;
n) stabilete indemnizaiile membrilor Consiliului Uniunii;
o) stabilete structura organizatoric i numrul personalului de specialitate i
administrativ al Uniunii, limitele de salarizare a acestuia, precum i condiiile de
ncheiere a contractului individual de munca;
p) desemneaz prin vot 2 membri ai si n componenta Biroului executiv al
Consiliului Uniunii;
q) repartizeaz sarcinile i responsabilitile vicepreedinilor i ale celorlali
membri ai Consiliului Uniunii;
r) organizeaz i coordoneaz activitatea de editare a Buletinului notarilor
publici i a altor publicaii privind activitatea notarial i desemneaz redactorulef;
s) elaboreaz norme de evidenta financiar-contabila, n condiiile legii i ale
regulamentului, att pentru activitatea notarial, cat i pentru activitile proprii;
t) tine, prin aparatul propriu, evidenta notarilor publici i a birourilor notariale
i centralizeaz datele statistice privind activitatea notarial, pe baza rapoartelor
anuale ale Camerelor;
u) avizeaz cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor n
circumscripia altei judectorii, n condiiile prezentului statut;
v) rezolva nenelegerile dintre Camere, precum i dintre Camere i membrii
acestora, n legatura cu exercitarea atribuiilor profesionale stabilite de lege,
regulament i statut;
w) aproba afilierea Uniunii la organizaii internaionale profesionale ale
notarilor publici i cotele de contribuie la acestea;
x) convoac, n cazul prevzut la art. 41, Adunarea general a Camerei;
y) accepta donaiile i legatele fcute Uniunii; aproba sponsorizri;
z) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, regulament, de Statutul
Casei de Asigurri a Notarilor Publici i de prezentul statut.
n cazul atribuiilor prevzute la lit. a), e), f), g), h), m), n), o) i x), hotrrile
se adopta cu majoritate calificat de doua treimi din numrul voturilor exprimate
de membrii Consiliului Uniunii.
ART. 21
Membrii Consiliului Uniunii rspund pentru prejudiciile cauzate prin
hotrrile adoptate n legatura cu administrarea i gestionarea patrimoniului
Uniunii, n funcie de votul exprimat.
ART. 22
La nivelul Consiliului Uniunii funcioneaz comisiile permanente care sunt
organe de lucru ale acestora, nfiinate n scopul de a pregati temeinic lucrrile

208

Congresului notarilor publici sau ale Consiliului Uniunii, pentru fundamentarea

teoretic a hotrrilor i pentru asigurarea aplicrii corespunztoare a acestora.
ART. 23
Consiliul Uniunii constituie urmtoarele comisii permanente:
a) Comisia pentru stabilirea numrului notarilor publici, a numrului notarilor
stagiari i a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii
publici;
b) Comisia de nvmnt i formare profesional a notarilor publici;
c) Comisia de control a activitii notarilor publici, de unificare a practicii
notariale i de aplicare unitar a legii;
d) Comisia de organizare a colaborrii interne i externe;
e) Comisia de disciplina, mediere i deontologie profesional;
f) Comisia de pregtire a congreselor i a reuniunilor cu caracter tiinific;
g) Comisia pentru activitatea financiar, statistica i logistica.
Consiliul Uniunii poate infiinta i alte comisii speciale.
ART. 24
Componenta comisiilor permanente se stabilete de ctre Consiliul Uniunii pe
baza acordului prealabil al notarilor publici propui, urmrindu-se, pe cat
posibil, ca membrii fiecrei comisii sa fie desemnai astfel nct sa fie
reprezentate toate Camerele.
Comisiile permanente i desfoar activitatea n mod continuu, pe baza unor
norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii. Preedintele comisiei va informa
Consiliul Uniunii despre activitatea acesteia.
n cazul n care problema nscris pe ordinea de zi a edinei Consiliului
Uniunii necesita prezenta preedintelui unei comisii permanente, acesta va fi
invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ.
ART. 25
Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din preedinte, cei 2
vicepreedini i din 2 membri alei de Consiliul Uniunii.
Biroul executiv al Consiliului Uniunii se ntrunete n edina ordinar lunar i
n edine extraordinare ori de cte ori este nevoie, la convocarea preedintelui,
lucreaz valabil n prezenta majoritii membrilor si i adopta decizii cu
majoritatea simpla a voturilor exprimate, cu excepia cazurilor prevzute la art.
26 lit. h), cnd hotrrile se iau cu votul calificat a doua treimi din numrul
membrilor si.
ART. 26
Biroul executiv al Consiliului Uniunii are urmtoarele atribuii principale:
a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;
b) pregtete proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere i
aprobare Consiliului Uniunii;
c) elaboreaz proiectul raportului anual al activitii Uniunii;

209

d) elaboreaz proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta

a patrimoniului, urmrete ntocmirea bilanului financiar-contabil i executa
bugetul;
e) ntocmete proiectul tarifului minimal de onorariu al notarilor publici;
f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuie a notarilor
publici la Camere i contribuia fiecrei Camere la Uniune;
g) aduce la ndeplinire hotrrile Consiliului Uniunii i exercita orice alte
atribuii stabilite de acesta;
h) n cazuri excepionale, pentru situaiile prevzute la art. 20 lit. c), d), j), l),
r) i s), Biroul executiv poate adopta i hotrri, acestea urmnd a fi examinate i
ratificate, dup caz, n prima edina a Consiliului Uniunii.
Membrii Biroului executiv rspund pentru prejudiciile cauzate prin hotrrile
adoptate privind gestionarea curenta a patrimoniului, n funcie de votul
exprimat.
ART. 27
Preedintele Uniunii are urmtoarele atribuii principale:
a) reprezint Uniunea n raporturile cu autoritile publice din Romnia, cu
organizaiile guvernamentale i neguvernamentale, cu cele profesionale i cu
alte persoane juridice, iar n plan extern, cu organizaiile naionale i
internaionale ale notarilor publici i oriunde va fi invitat oficial n calitate de
preedinte al Uniunii;
b) angajeaz personalul de specialitate i administrativ al Uniunii;
c) convoac i conduce edinele Consiliului Uniunii i ale Biroului executiv
al acestuia;
d) ordonaneaz cheltuielile bugetare ale Uniunii. Preedintele poate delega
aceasta atribuie unuia dintre vicepreedini;
e) comunica notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele cu
caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii i, dup caz, de Biroul executiv;
f) n absenta, preedintele este nlocuit de unul dintre vicepreedini, pe care l
desemneaz n acest scop; n lipsa unei astfel de desemnari, atribuiile
preedintelui vor fi preluate de vicepreedintele mai n varsta.
Funcia de preedinte nu poate fi exercitat dect cel mult doua mandate.
n exercitarea atribuiilor sale preedintele Uniunii emite dispoziii.
n cazul demisiei, decesului sau al incapacitii preedintelui, Consiliul
Uniunii va alege, prin vot, dintre vicepreedini, persoana care va prelua
atribuiile preedintelui pana la organizarea urmatorului congres i, de
asemenea, va alege un vicepreedinte n locul devenit astfel vacant.
Numrul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul
Camerei din care a provenit preedintele.
Aceeai procedura se aplica i n cazul demisiei, decesului sau al incapacitii
vicepreedinilor.
Pe perioada mandatului att preedintele, cat i vicepreedinii au obligaia de
a exercita funcia de notar public.
210

ART. 28
Comisia de cenzori a Uniunii este compusa din 5 membri, dintre care 3 notari
publici, alei de Congres, i 2 experi contabili desemnai de Consiliul Uniunii.
Cenzorii nu pot ndeplini mai multe de doua mandate consecutive.
Cenzorii i exercita personal mandatul ncredinat i i desfoar activitatea
potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul Uniunii.
Comisia de cenzori este obligat sa supravegheze gestiunea patrimoniului
Uniunii i verifica execuia bugetului de venituri i cheltuieli al Uniunii.
Cenzorul este ndreptit sa ceara lmuriri tuturor celor care se ocupa de gestiune
i sa examineze orice acte i documente privitoare la aceasta gestiune.
Cenzorul are dreptul sa obin de la Biroul executiv al Uniunii, trimestrial, o
situaie cu privire la exerciiul bugetului i conturile Uniunii.
Comisia de cenzori raporteaz Consiliului Uniunii i, dup caz, Congresului
notarilor publici i le aduce la cunostinta acestora neregulile pe care le constata
n administrarea i gestionarea patrimoniului Uniunii i nclcrile dispoziiilor
legale i ale altor acte normative.
Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibil cu orice alta funcie eligibil
n cadrul Camerelor i al Uniunii.
ART. 29
Uniunea are patrimoniu i buget proprii.
Fondurile Uniunii sunt formate din contribuii bneti, taxe, bunuri primite
prin acte cu titlu gratuit i din beneficiile rezultate din activiti economice
conexe.
Fiecare notar public, dup numirea sa n condiiile legii, va plati o taxa
stabilit de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii.
Cotele de contribuie a notarilor publici se stabilesc de ctre Consiliul
Uniunii, n raport cu veniturile lor brute, fr a putea depi 5% din acestea.
Cotele de contribuie se pltesc lunar, fr a depi prima decada a lunii
urmtoare, sub sanciunea disciplinar prevzut de lege.
Camerele vor transmite lunar, n condiiile precizate la alin. 5, cotele de
contribuie cuvenite Uniunii, pana la data de 15 a lunii urmtoare.
Seciunea II
Camera Notarilor Publici
ART. 30
Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridic i sigiliu
propriu. Fiecare Camera i are sediul n localitatea n care funcioneaz Curtea
de apel.
ART. 31
Organele de conducere ale Camerei sunt:
- Adunarea general a notarilor publici;
- Colegiul director;
- preedintele.

211

Funcionarea tuturor organelor Camerei se realizeaz potrivit prezentului

statut i unui regulament propriu.
ART. 32
Adunarea general se ntrunete trimestrial n edina ordinar i, ori de cte
ori este nevoie, n edina extraordinar, la convocarea preedintelui Colegiului
director sau la cererea a cel puin o treime din numrul membrilor si ori la
solicitarea Consiliului Uniunii, n condiiile prevzute n prezentul statut.
Convocarea adunrii generale n edina ordinar se face cu cel puin 15 zile
nainte de data stabilit pentru inerea acesteia, iar n edina extraordinar, cu
cel puin 7 zile nainte, prin ntiinarea membrilor si, cu menionarea datei, a
locului desfurrii i a ordinii de zi.
Prezenta notarilor publici la adunrile generale este obligatorie.
ART. 33
Adunarea general este legal constituit n prezenta majoritii membrilor si.
Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea
general.
n cazul n care numrul legal nu este ntrunit, Colegiul director, de fata cu cei
prezeni, stabilete o noua adunare general n termen de cel mult 7 zile.
Adunarea general, convocat n condiiile alineatului precedent, i va putea
desfasura activitatea n prezenta cel puin unei treimi din numrul membrilor si.
Adunarea general adopta hotrri cu votul majoritii celor prezeni, cu
excepiile prevzute n prezentul statut.
ART. 34
Adunarea general a Camerei are urmtoarele atribuii principale:
a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din preedinte,
vicepreedinte i 3-5 membri i stabilete indemnizaia acestora;
b) i alege i i revoca pe membrii Colegiului director, pe reprezentantul
Camerei i pe supleantul acestuia n Consiliul Uniunii.
Revocarea se va putea hotr, la cererea majoritii membrilor Consiliului ori
a majoritii membrilor Adunrii generale a Camerei, pentru inactivitate,
comportament necorespunztor n exercitarea funciei sau a calitii de notar
public, de natura sa aduc atingere intereselor Uniunii, Camerei sau prestigiului
instituiei notariale;
c) stabilete anual numrul de notari stagiari din circumscripia sa i condiiile
de ncheiere a contractului individual de munca, la propunerea Colegiului
director;
d) propune Consiliului Uniunii numrul de notari publici din circumscripia
fiecrei judectorii din raza sa de activitate, precum i actualizarea anuala a
acestuia, potrivit criteriilor prevzute la art. 20 lit. l) din prezentul statut i art.
26 lit. c) din lege;
e) alege comisia de cenzori a Camerei i stabilete indemnizaia cenzorilor;
f) aproba bugetul anual i raportul comisiei de cenzori i de descrcare de
gestiune;
212

g) i alege i i revoca pe reprezentantul Camerei i pe supleantul acestuia n

Consiliul de disciplina al Uniunii;
h) i alege i i revoca pe reprezentantul Camerei i pe supleantul acestuia n
Consiliul de administraie al Casei de Asigurri a Notarilor Publici;
i) analizeaz anual activitatea Colegiului director;
j) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i de
prezentul statut.
Hotrrile cu privire la ndeplinirea atribuiilor prevzute la lit. b), c), d), e) i
f) se adopta cu votul calificat a doua treimi din numrul celor prezeni.
ART. 35
Alegerea preedintelui, a vicepreedintelui, precum i a reprezentanilor i
supleanilor acestora n Consiliul Uniunii i n Consiliul de disciplina se face de
ctre Adunarea general a Camerei, prin vot secret, dintre notarii cu prestigiul
moral i profesional nestirbit.
Desemnarea candidailor pentru funciile de preedinte, vicepreedinte i de
membru al Colegiului director al Camerei se va face dintre notarii publici cu o
vechime de cel puin 5 ani n profesia de notar.
Candidatul pentru funcia de reprezentant al Camerei n Consiliul Uniunii
trebuie sa aib cel puin 5 ani vechime n profesia de notar, pe care a exercitat-o
n mod continuu.
Reprezentantul Camerei n Consiliul Uniunii nu poate fi i preedintele
acesteia.
Pentru funcia de reprezentant n Consiliul de disciplina candidaii vor avea o
vechime n profesia de notar de minimum 5 ani, acetia neputnd ndeplini alte
funcii eligibile.
ART. 36
Colegiul director al Camerei lucreaz legal n prezenta majoritii membrilor
si i adopta hotrri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.
ART. 37
Colegiul director al Camerei se ntrunete n edine ordinare lunar sau n
edine extraordinare, la convocarea preedintelui.
ART. 38
Colegiul director al Camerei are urmtoarele atribuii:
a) primete cererile solicitanilor pentru ocuparea posturilor de notari publici,
mpreun cu documentaia necesar n acest scop, i le nainteaz Consiliului
Uniunii cu cel puin 10 zile nainte de data stabilit pentru concurs, dac sunt
ndeplinite cerinele prevzute de lege;
b) primete contestaiile formulate impotriva rezultatelor concursului i le
nainteaz Consiliului Uniunii;
c) ntocmete recomandrile i confirmrile prevzute de regulament privind
ndeplinirea condiiilor legale pentru numirea notarului public i nregistrarea
biroului notarial;

213

d) primete certificatul de nregistrare a biroului notarial, eliberat de primul

grefier al Curii de apel, i l comunica de ndat Consiliului Uniunii i
compartimentului de specialitate notarial din Ministerul Justiiei;
e) avizeaz cererile de angajare a notarilor stagiari de ctre notarul public i
verifica semestrial stadiul pregtirii i al formrii profesionale a notarilor
stagiari;
f) soluioneaz sesizrile impotriva notarilor publici i propune, dup caz,
luarea msurilor legale i statutare;
g) deleag, n cazurile prevzute de lege i de regulament, un notar public, cu
acordul acestuia, din aceeai circumscripie a judectoriei sau dintr-o alta
circumscripie, care sa asigure funcionarea unui birou notarial pentru
ndeplinirea actelor care sunt de competenta teritorial a acelui birou;
h) avizeaz cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor n
cadrul aceleiai circumscripii i face recomandri Consiliului Uniunii de
avizare a cererilor de schimbare a sediilor n circumscripia altei judectorii;
i) reprezint Camera n relaiile cu terii, prin preedinte, iar n lipsa acestuia,
prin vicepreedinte;
j) difuzeaz Buletinul notarilor publici; aduce la cunostinta notarilor publici
din circumscripia sa msurile privind unificarea practicii notariale;
k) exercita aciunea disciplinar impotriva notarilor publici;
l) n vederea exercitrii controlului profesional administrativ desemneaz
notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscripie o data pe
an.
Controlul se va face de ctre un notar public dintr-o alta circumscripie a
judectoriei dect cea n care funcioneaz notarul public controlat. Toi notarii
publici sunt supui controlului.
Controlul se refer la toate lucrrile, gestiunea i conduita notarului public i
va conine ndrumrile necesare pentru remedierea aspectelor negative
constatate i propuneri, dup caz, pentru exercitarea aciunii disciplinare de ctre
Colegiul director al Camerei.
Actul constatator al controlului efectuat se ntocmete n patru exemplare.
Cte un exemplar al actului constatator se va inainta de ctre Colegiul director al
Camerei ministrului justiiei, Consiliului Uniunii i notarului public verificat, iar
al patrulea exemplar se va pstra n arhiva Colegiului director al Camerei;
m) desemneaz biroul notarial din circumscripia fiecrei judectorii, care va
tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale nregistrate n intreaga
circumscripie teritorial, registrul de renunri la succesiune i care primete
sesizrile secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor
succesorale, cu excepia municipiului Bucureti i a altor circumscripii n care
se va stabili ca aceste registre sa fie pstrate la Camera;
n) stabilete modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante;
o) stabilete organigrama secretariatului, schema de funcii i de salarizare,
precum i condiiile de angajare a personalului de specialitate i administrativ;
214

p) prezint adunrii generale rapoarte privind modul n care au fost realizate

veniturile i cheltuielile prevzute n bugetul Camerei i informeaz n acest
sens birourile notariale;
q) asigura, prin personalul propriu de specialitate i administrativ, efectuarea
lucrrilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii i alte drepturi de asistenta
social privind personalul angajat al Camerei;
r) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i de
prezentul statut.
ART. 39
Preedintele Colegiului director al Camerei are urmtoarele atribuii:
a) reprezint Camera n raporturile cu terii;
b) aduce la ndeplinire hotrrile Colegiului director i rezolva lucrrile
curente;
c) angajeaz personalul de specialitate i administrativ al secretariatului
Camerei;
d) prezint periodic adunrii generale i Colegiului director al Camerei
rapoarte privind activitatea desfasurata i propuneri pentru mbuntirea
activitii;
e) convoac i conduce edinele Adunrii generale i ale Colegiului director
ale Camerei;
f) ordonaneaz cheltuielile bugetare ale Camerei. Preedintele poate delega
aceasta atribuie vicepreedintelui;
g) comunica notarilor publici actele normative ale Colegiului director i actele
cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii i, dup caz, de Biroul
executiv;
h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i de
prezentul statut.
Preedintele Colegiului director al Camerei nu se subordoneaz
reprezentantului Consiliului Uniunii.
Funcia de preedinte nu poate fi exercitat dect cel mult pe parcursul a doua
mandate. Vicepreedintele exercita atribuiile preedintelui n lipsa acestuia,
precum i responsabilitile stabilite de Colegiul director sau de adunarea
general.
ART. 40
Reprezentantul Camerei n Consiliul Uniunii are urmtoarele drepturi i
obligaii:
a) participa de drept la edinele Colegiului director;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizaie stabilit de Consiliul Uniunii;
d) participa din partea Camerei la toate edinele Consiliului Uniunii;
e) prezint Consiliului Uniunii propunerile Adunrii generale a Camerei i
apara interesele acesteia;

215

f) informeaz cu regularitate Adunarea general i Colegiul director ale

Camerei despre toate hotrrile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) ntocmete trimestrial rapoarte de activitate i le supune aprobrii adunrii
generale;
h) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de Adunarea general a Camerei.
ART. 41
nclcarea dispoziiilor legii, ale regulamentului i ale prezentului statut,
ndeplinirea n mod necorespunztor sau nendeplinirea atribuiilor de ctre
membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din funcie de ctre
adunarea general.
n acest scop, Consiliul Uniunii va face o cercetare prealabil, cu audierea
celui n cauza, i, dac se considera necesar, cu majoritatea calificat de doua
treimi din numrul membrilor, va convoca adunarea general n edina
extraordinar.
ART. 42
Camera are patrimoniu i buget proprii.
Fondurile Camerei sunt formate din contribuii bneti, taxe, bunuri mobile,
imobile i din beneficii rezultate din activiti economice conexe.
Pentru nscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public
candidatul va plati o taxa stabilit de Consiliul Uniunii, care se face venit la
bugetul Camerei n circumscripia creia se afla postul vacant de notar public
pentru care candidatul s-a nscris la concurs.
ART. 43
Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2
notari publici i un expert contabil.
Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor
Camerelor i prezint anual un raport adunrilor generale.
Personalul cu atribuii financiar-contabile al Camerei este obligat sa pun la
dispoziie comisiei de cenzori toate evidentele i datele necesare pentru
efectuarea verificrilor.
Seciunea III
Biroul notarului public
ART. 44
Notarul public i exercita funcia n cadrul unui birou individual, prin
asociere sau n societi civile profesionale.
ART. 45
Biroul notarial va avea un sediu corespunztor pentru desfurarea activitii
cu publicul i pentru depozitarea, pstrarea i conservarea n foarte bune condiii
a arhivei.
Notarul public asigura securitatea biroului sau prin msuri de protecie
impotriva incendiilor, efractiilor sau a altor cauze previzibile.
ART. 46

216

Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu de cel puin 8 ore

zilnic, din care 6 ore activitate cu publicul, n fiecare zi lucrtoare. Orice
modificare a programului de lucru, determinata de motive obiective, se va
comunica Colegiului director al Camerei.
ART. 47
Biroul notarului public i societatea civil profesional nu sunt persoane
juridice.
ART. 48
Toate nenelegerile de natura patrimonial dintre notarii publici i cele
privind formele asociative de desfurare a activitii notariale urmeaz a fi
rezolvate pe cale amiabila.
n caz de nesoluionare a litigiului pe cale amiabila, notarul public este obligat
sa ceara concilierea preedintelui Camerei, n termen de cel mult 20 de zile.
Dac concilierea nu stinge litigiul dintre pri, ele sunt obligate sa recurg la
arbitrajul prevzut la art. 340-370 din Codul de procedura civil, arbitrii putnd
fi numai notari cu cel puin 10 ani vechime n profesie, pe care au exercitat-o n
mod efectiv i continuu.
n cazul n care prile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele l vor
sesiza pe preedintele Camerei, care va desemna 3 notari publici din Camera,
dintre care prile vor alege un arbitru. Dac prile nu cad de acord asupra
unuia dintre acetia, cauza va fi soluionat de tribunalul arbitral compus din toi
cei 3 notari publici desemnai de preedinte.
Oficiul de arbitrare este gratuit.
Notarul public desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar
dac cererea este justificat, preedintele va desemna un alt arbitru.
ART. 49
Indiferent de forma de desfurare a activitii, n mod individual sau prin
asociere, atribuiile intrinseci profesiei i rspunderea pentru actele notariale
revin exclusiv notarului public care le-a ndeplinit, n conformitate cu
dispoziiile legale.
ART. 50
Notarii publici sunt obligai sa respecte reglementrile legale i statutare n
materie financiar-contabila, sub sanciunea atragerii rspunderii disciplinare i
civile.
ART. 51
Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate
exercitrii profesiei sale.
Patrimoniul biroului notarilor publici asociai are regimul juridic
corespunztor aportului fiecrui membru al societii civile fr personalitate
juridic, constituit n acest scop.
Creanele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmrirea
patrimoniului biroului notarilor asociai, dect dup partajul intervenit cu ceilali
asociai.
217

ART. 52
Schimbarea sediilor birourilor notarilor publici dintr-o localitate n alta, n
aceeai circumscripie sau ntr-o alta circumscripie, se face la cerere, n limita
numrului de locuri vacante de notari publici, reactualizat prin ordin al
ministrului justiiei, avndu-se n vedere i opiunile notarilor stagiari care au
promovat examenul de notari publici.
Dup soluionarea cererilor de schimbare a sediilor n condiiile alin. 1 vor fi
publicate locurile rmase vacante n vederea ocuprii lor prin concursul de
verificare a cunotinelor, organizat de Consiliul Uniunii.
Notarii publici pot cere schimbarea sediilor birourilor lor numai dup 3 ani de
activitate n localitatea unde au fost numii prin ordin al ministrului justiiei, cu
urmtoarele excepii:
- stabilirea domiciliului ntr-o alta localitate, ca urmare a cstoriei;
- rentregirea familiei n localitatea n care cellalt so a trebuit sa i schimbe
domiciliul prin transfer sau alte cazuri asemntoare;
- asocierea notarului public pentru un sediu comun aflat ntr-o alta localitate,
precum i ncetarea calitii de asociat i revenirea la sediul anterior al biroului
individual;
- alte cauze temeinic justificate, care impun schimbarea domiciliului notarului
public ntr-o alta localitate.
Schimbarea sediului biroului notarial n circumscripia altei judectorii se face
prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea Consiliului Uniunii, iar n cadrul
aceleiai circumscripii, cu avizul Camerei Notarilor Publici.
Seciunea IV
Notarul stagiar
ART. 53
Pot fi notari stagiari persoanele care ndeplinesc condiiile expres prevzute
de dispoziiile legii, fr a depi 5 ani de la data obinerii diplomei de licenta.
ART. 54
Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de 5 ani n
profesia de notar.
Notarul public poate angaja n aceeai perioada un singur notar stagiar.
ART. 55
Notarul stagiar este angajat prin contract de munca individual, ncheiat pe
durata determinata cu notarul public, n condiiile prevzute de lege, regulament
i de prezentul statut.
Angajarea notarului stagiar se face n urma unei convorbiri pe teme de drept,
susinut n fata Colegiului director al Camerei, n prezenta notarului public n
biroul cruia va fi angajat.
n cazul n care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari dect numrul
aprobat de adunarea general, soluionarea acestora se va face prin concurs, n
condiiile stabilite de Colegiul director al Camerei.
ART. 56
218

n cazul ncetrii calitii notarului public sau al suspendrii exercitrii

funciei acestuia pe o perioada mai mare de 6 luni, obligaiile din contractul
individual de munca al notarului stagiar vor fi preluate de Camera, sub aspectul
plii salariului, Colegiul director al Camerei nominalizand notarul public n
biroul cruia i va desfasura activitatea notarul stagiar pana la susinerea
examenului de notar public.
Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile n cazul n care un alt notar public l
angajeaz pe notarul stagiar, preluand contractul individual de munca.
CAP. 5
Rspunderea notarului public
ART. 57
Notarul public rspunde pentru modul n care i legalitatea raporturilor
juridice pe care le constata i la exercitarea drepturilor i ocrotirea intereselor
subiectilor de drept care solicita ncheierea actelor notariale.
ART. 58
Rspunderea civil sau disciplinar a notarului public poate fi angajata n
condiiile legii.
ART. 59
Aciunea disciplinar se judeca de Consiliul de disciplina constituit la nivelul
Uniunii.
Consiliul de disciplina este compus din 15 membri, cte unul din fiecare
Camera, desemnai de ctre Adunarea general a Camerei pe durata dintre doua
congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de ctre Congresul Uniunii.
Consiliul de disciplina i desfoar activitatea n mod independent i nu se
subordoneaz Consiliului Uniunii.
ART. 60
Dup confirmarea congresului, Consiliul de disciplina i desemneaz
preedintele i vicepreedintele.
ART. 61
Consiliul de disciplina judeca n complet de 3 membri, prezidat de un
preedinte desemnat de ctre preedintele Consiliului de disciplina.
ART. 62
edinele de judecata se in la sediul Uniunii.
Preedintele Consiliului de disciplina poate dispune ca edinele de judecata
sa se desfoare i la sediul Camerei din care face parte notarul public judecat.
La edinele de judecata poate asista orice notar public din Camera al carei
membru este judecat.
ART. 63
Lucrrile cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplina vor fi efectuate de un
secretar.
ART. 64

219

Pentru nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor care i

revin n calitate de membru al Consiliului de disciplina, notarul public poate fi
revocat de ctre Adunarea general a Camerei din care face parte, la cererea
preedintelui Consiliului de disciplina.
n asemenea situaii, preedintele Consiliului va convoca ntregul Consiliu de
disciplina, care se va pronuna asupra propunerii de revocare, urmnd a sesiza,
dup caz, Adunarea general a Camerei.
ART. 65
Consiliul de disciplina are competenta de a judeca abaterile prevzute de lege,
svrite de notari publici, indiferent de calitatea pe care o au n structurile
organizatorice ale Uniunii i Camerei, pentru:
a) ntrziere sau neglijena n efectuarea lucrrilor;
b) lipsa nejustificat de la birou;
c) nerespectarea secretului profesional;
d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.
ART. 66
Titularul aciunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate
autosesiza sau poate fi sesizat, dup caz, de ctre ministrul justiiei sau de
organele de control ale Consiliului Uniunii, prin preedinte.
Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligaia ca, n termen de 60
de zile de la data la care a luat cunostinta de svrirea unei abateri, sa efectueze
cercetarea prealabil, sa ancheteze notarul public n cauza i sa i aduc la
cunostinta acestuia coninutul dosarului, urmnd a promova sau nu aciunea
disciplinar.
n cazul n care a fost sesizat de ctre organele prevzute la primul alineat, n
cadrul aceluiai termen de 60 de zile Colegiul director are obligaia de a
comunica acestora rezultatul cercetrii prealabile i msurile dispuse.
Dac se constata ca notarul public cercetat a svrit una dintre abaterile
disciplinare prevzute de lege, Colegiul director sesizeaz Consiliul de
disciplina.
Refuzul notarului public cercetat de a face declaraii sau de a se prezenta la
cercetri se constata prin proces-verbal i nu impiedica finalizarea cercetrii.
ART. 67
n cazul n care Consiliul de disciplina este sesizat, preedintele acestuia
nregistreaz cauza, fixeaz termenul edinei, desemneaz completul, locul
desfurrii edinei i citeaza prile i, dup caz, martorii.
n cazul n care, dei legal citat, notarul public judecat nu se prezint la
termen, judecarea se face n lipsa.
Colegiul director este reprezentat de preedinte, vicepreedinte sau de unul
dintre membrii si.
Notarul public impotriva cruia a fost promovata aciunea disciplinar are
dreptul sa cunoasc toate actele dosarului, sa solicite probe n aprare i sa fie
asistat de un alt notar ori de un avocat.
220

ART. 68
Judecarea abaterii disciplinare de ctre completul de judecata al Consiliului de
disciplina se desfoar dup cum urmeaz:
- preedintele completului prezint coninutul sesizrii;
- se asculta prile i se admit probele solicitate;
- declaraiile prilor i ale martorilor se consemneaz n scris i vor fi
semnate de cei n cauza i de preedintele completului de judecata;
- n caz de amnare a judecrii cauzei, se redacteaz o ncheiere, artndu-se
motivele care au determinat amnarea.
ncheierea se semneaz de ctre preedintele completului de judecata i de
secretar.
ART. 69
Dup administrarea probelor preedintele da cuvntul prilor.
n cazul n care notarul public supus judecrii este asistat de un avocat sau de
un alt notar, se va da cuvntul i acestuia, n calitate de aprtor.
ART. 70
Dac se constata ca notarul public judecat a svrit abaterea, completul
dispune aplicarea uneia dintre sanciunile disciplinare prevzute la art. 41 din
lege.
n cazul n care notarul public nu a fost gsit vinovat, precum i atunci cnd
sesizarea a fost facuta peste termen, completul dispune respingerea aciunii
disciplinare i nchiderea dosarului.
ART. 71
Hotrrea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului
i se comunica prilor n termen de 15 zile.
Hotrrea cuprinde numrul dosarului, numele membrilor completului i al
secretarului, numele i, dup caz, domiciliul sau sediul prilor, susinerile
acestora, descrierea n esenta a abaterii disciplinare, probele administrative,
textele de lege aplicate, soluia i data pronunrii, indicarea caii de atac i
meniunea dac pronunarea s-a fcut n prezenta sau n lipsa prilor.
Hotrrea se semneaz de ctre preedintele completului i de secretar i se
comunica prilor.
ART. 72
Impotriva hotrrii prile pot face contestaie la Consiliul Uniunii n termen
de 10 zile de la comunicare pentru prile lipsa i de la pronunare pentru cei
care au fost prezeni.
Hotrrea Consiliului Uniunii poate fi atacat n justiie, potrivit legii.
ART. 73
Toate cheltuielile efectuate n legatura cu soluionarea cauzei vor fi suportate
potrivit normelor dreptului comun.
ART. 74
Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinar.
ART. 75
221

Notarul public sancionat disciplinar nu poate exercita funcii eligibile pe o

perioada de 3 ani de la data rmnerii definitive a msurii sanctionatorii.
CAP. 6
Dispoziii finale i tranzitorii
ART. 76
Aprobarea statutului i primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii
i ale Camerelor se vor face de ctre primul congres al notarilor publici i, dup
caz, de adunarea general, prezidate de cel mai n varsta dintre notarii publici
prezeni.
Pregtirea, verificarea i validarea alegerilor se vor face de ctre o comisie adhoc.
ART. 77
Consiliul Uniunii i, dup caz, Colegiul director al fiecrei Camere vor
elabora norme privind organizarea i desfurarea Congresului notarilor publici
i, respectiv, adunrilor generale ale Camerelor, n caz de alegere sau de
revocare a preedinilor, vicepreedinilor, membrilor Consiliului Uniunii sau ai
Colegiului director al Camerelor ori a cenzorilor.
ART. 78
Arhiva Uniunii i arhivele Camerelor se vor pstra n condiiile i la termenele
stabilite de dispoziiile legale privind fondul arhivistic naional.
ART. 79
Dispoziiile art. 59-64 din prezentul statut vor intra n vigoare la data
aprobrii de ctre ministrul justiiei a modificrilor Regulamentului de punere n
aplicare a Legii nr. 36/1995, data pana la care rmn n vigoare dispoziiile
corespunztoare din Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 155 din 22 iulie 1996.
ART. 80
Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare
privind activitatea notarial, precum i modificrile impuse de situaii deosebite
se vor face de ctre Consiliul Uniunii, n baza hotrrilor Camerelor, urmnd sa
fie ratificate la primul congres al notarilor publici.
ART. 81
Dup adoptare, statutul Uniunii va fi comunicat ministrului justiiei i va fi
publicat n Monitorul Oficial al Romniei.
----------------HOTRRE nr. 26 din 27 martie 1999
pentru modificarea Statutului Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia
EMITENT: UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 23 iulie 1999

222

n conformitate cu prevederile art. 19 alin. 3 i ale art. 80 din Statutul Uniunii

Naionale a Notarilor Publici din Romnia,
Consiliul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia hotrte:
ART. 1
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, se
modifica i se completeaz dup cum urmeaz:
1. Alineatul 3 al articolului 3 va avea urmtorul cuprins:
"Sediul Uniunii este n Bucureti."
2. La articolul 38, litera e) a alineatului 1 va avea urmtorul cuprins:
"e) avizeaz cererea de angajare a notarului stagiar de ctre notarul public i
verifica semestrial stadiul pregtirii i al formrii profesionale a notarilor
stagiari, n condiiile prezentului statut;"
3. La articolul 48, dup alineatul 5 se introduce un alineat cu urmtorul
cuprins:
"Notarul public desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fr o
justificare intemeiata."
4. Articolul 52 va avea urmtorul cuprins:
"Art. 52. - Cererile de schimbare a sediilor birourilor notarilor publici dintr-o
circumscripie n alta sau n cadrul aceleiai circumscripii dintr-o localitate n
alta se pot face n termen de 30 de zile de la data validrii rezultatelor
examenului de notari publici susinut de notarii stagiari.
Aducerea la cunostinta notarilor publici a posturilor vacante nainte de
publicarea acestora n Monitorul Oficial al Romniei se realizeaz de ctre
Consiliul Uniunii, n termen de 10 zile de la comunicarea ordinului ministrului
justiiei privind reactualizarea posturilor de notari publici.
Cererile de schimbare a sediilor birourilor notariale se pot face doar de ctre
notarii publici care au ndeplinit cel puin 3 ani atribuiile funciei de notar n
circumscripia din care solicita schimbarea.
n cazul n care pe acelai post vacant sunt mai multe cereri, schimbarea
sediului biroului notarial se va face prin concurs, organizat de Consiliul Uniunii
n termen de 5 zile de la data expirrii termenului pentru formularea cererii.
Cererile de schimbare a sediilor vor fi soluionate, n condiiile alin. 1, 3 i 4,
nainte de publicarea locurilor rmase vacante."
5. Articolul 68 va avea urmtorul cuprins:

223

"Art. 68. - Judecarea abaterii disciplinare de ctre Consiliul de disciplina

parcurge urmtoarele etape:
- preedintele completului expune coninutul sesizrii;
- se asculta prile i, eventual, martorii;
- declaraiile se consemneaz n scris i vor fi semnate de ctre pri, precum
i de preedinte;
- se administreaz alte probe i dovezi necesare pentru rezolvarea cauzei.
Prile au obligaia sa pun la dispoziie preedintelui completului, la cererea
acestuia, toate informaiile i actele solicitate.
n caz de amnare a judecrii se redacteaz o ncheiere, artndu-se motivele
care au determinat amnarea."
ART. 2
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia, cu modificrile
aduse prin prezenta hotrre, va fi republicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I.
ART. 3
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia, republicat, va fi
naintat Ministerului Justiiei.

224

CAP. VI - LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995

pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: PARLAMENTUL
------------*) Textul republicat al legii a fost publicat n MONITORUL OFICIAL nr.
113 din 6 martie 2001. Aceasta este forma actualizat de S.C. "Centrul Teritorial
de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neam pn la data de 26 noiembrie 2008, cu
modificrile aduse de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002; ORDONANA DE
URGEN nr. 77 din 4 septembrie 2003; LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004;
LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004; LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004;
ORDONANA nr. 94 din 26 august 2004; ORDONANA DE URGEN nr.
190 din 21 noiembrie 2005; DECIZIA nr. 513 din 20 iunie 2006;
ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008.
**) Republicat n temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000
privind modificarea i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea i
exercitarea profesiei de avocat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dndu-se alineatelor i articolelor
numerotarea corespunztoare.
Legea nr. 51/1995 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 116 din 9 iunie 1995 i a mai fost modificat prin Ordonana de urgenta a
Guvernului nr. 85/1997 (publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
378 din 29 decembrie 1997, aprobat i modificat prin Legea nr. 246/1998,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie
1998, i ulterior abrogat prin Ordonana Guvernului nr. 73/1999, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) i prin
Legea nr. 231/2000, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 635
din 7 decembrie 2000.
***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. V din ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie
2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008, n
tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, sintagma "societate civil profesional cu rspundere limitat" se
nlocuiete cu sintagma "societate profesional cu rspundere limitat".
CAP. I
Dispoziii generale
ART. 1

225

(1) Profesia de avocat este liber i independent, cu organizare i funcionare

autonome, n condiiile prezentei legi i ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercit numai de avocaii nscrii n tabloul baroului
din care fac parte, barou component al Uniunii Naionale a Barourilor din
Romnia, denumit n continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea i funcionarea de barouri n afara U.N.B.R. sunt interzise.
Actele de constituire i de nregistrare ale acestora sunt nule de drept.
-----------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 2
(1) n exercitarea profesiei avocatul este independent i se supune numai legii,
statutului profesiei i codului deontologic.
(2) Avocatul promoveaz i apr drepturile, libertile i interesele legitime
ale omului.
(3) Avocatul are dreptul s asiste i s reprezinte persoanele fizice i juridice
n faa instanelor autoritii judectoreti i a altor organe de jurisdicie, a
organelor de urmrire penal, a autoritilor i instituiilor publice, precum i n
faa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaia s permit i s asigure
avocatului desfurarea nestingherit a activitii sale, n condiiile legii.
(4) Orice persoan are dreptul s i aleag n mod liber avocatul.
(5) n exercitarea dreptului de aprare avocatul are dreptul i obligaia de a
strui pentru realizarea liberului acces la justiie, pentru un proces echitabil i
ntr-un termen rezonabil.
-----------Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 3
(1) Activitatea avocatului se realizeaz prin:
a) consultaii i cereri cu caracter juridic;
b) asisten i reprezentare juridic n faa instanelor judectoreti, a
organelor de urmrire penal, a autoritilor cu atribuii jurisdicionale, a
notarilor publici i a executorilor judectoreti, a organelor administraiei
publice i a instituiilor, precum i a altor persoane juridice, n condiiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitii prilor, a coninutului i a
datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea i reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate n faa
altor autoriti publice cu posibilitatea atestrii identitii prilor, a coninutului
i a datei actelor ncheiate;

226

e) aprarea i reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor i

intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice n raporturile acestora cu
autoritile publice, cu instituiile i cu orice persoan romn sau strin;
f) activiti de mediere;
g) activiti fiduciare constnd n primirea n depozit, n numele i pe seama
clientului, de fonduri financiare i bunuri, rezultate din valorificarea sau
executarea de titluri executorii, dup ncheierea procedurii succesorale sau a
lichidrii, precum i plasarea i valorificarea acestora, n numele i pe seama
clientului, activiti de administrare a fondurilor sau a valorilor n care acestea
au fost plasate;
h) stabilirea temporar a sediului pentru societi comerciale la sediul
profesional al avocatului i nregistrarea acestora, n numele i pe seama
clientului, a prilor de interes, a prilor sociale sau a aciunilor societilor
astfel nregistrate;
i) activitile prevzute la lit. g) i h) se pot desfura n temeiul unui nou
contract de asisten juridic;
j) orice mijloace i ci proprii exercitrii dreptului de aprare, n condiiile
legii.
(2) Activitile prevzute la alin. (1) se exercit numai de avocat, dac legea
nu prevede altfel.
-----------Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 4
In exercitarea profesiei i n legtura cu aceasta avocatul este protejat de lege.
ART. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale,
cabinete asociate, societi civile profesionale sau societi profesionale cu
rspundere limitat*).
----------Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(2) n cabinetul individual i poate exercita profesia un avocat definitiv,
singur sau mpreun cu ali avocai colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia n scopul exercitrii n comun a
profesiei; drepturile i obligaiile avocailor titulari ai unor cabinete asociate i
pstreaz caracterul personal i nu pot fi cedate. n mod corespunztor
cabinetele individuale se pot asocia i cu societile civile profesionale.

227

(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-i crea faciliti tehnicoeconomice n vederea exercitrii profesiei i i pstreaz individualitatea n
relaiile cu clienii.
(5) Societatea civil profesional se constituie din 2 sau mai muli avocai
definitivi. n societatea civil profesional i pot exercita profesia i avocai
colaboratori sau avocai salarizai. Societatea civil profesional i avocaii care
profeseaz n cadrul ei nu pot acorda asisten juridic persoanelor cu interese
contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societile civile profesionale i
societile profesionale cu rspundere limitat pot avea i proprietate comun.
----------Alin. (6) al art. 5 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei"societate
civil profesional cu rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional
cu rspundere limitat".
(7) Avocatul poate schimba oricnd forma de exercitare a profesiei, cu
ntiinarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu i poate exercita profesia, n acelai timp, n mai multe forme
de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi nstrinate prin acte ntre vii numai
ntre avocai definitivi i aflai n exerciiul profesiei sau pot fi lichidate la
ncetarea calitii, cu respectarea regimului investiiilor reglementat prin
prezenta lege.
-----------Art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 5^1*)
(1) Societatea profesional cu rspundere limitat este o societate civil cu
personalitate juridic, constituit, n condiiile prevzute de prezenta lege i de
statut, prin asocierea a cel puin 2 avocai definitivi, aflai n exerciiul profesiei,
indiferent dac dein sau nu ori dac aparin sau nu unei alte forme de exercitare
a profesiei.
(2) Dobndirea personalitii juridice a societii civile profesionale cu
rspundere limitat are loc la data nregistrrii la barou a deciziei emise de ctre
consiliul baroului n a crui raz teritorial se afl sediul ei principal.
(3) Societatea profesional cu rspundere limitat deine un patrimoniu de
afectaiune.
(4) Obligaiile i rspunderea societii profesionale cu rspundere limitat
sunt garantate cu patrimoniul de afectaiune. Asociaii rspund personal, n
limita aportului social al fiecruia.
228

(5) n situaia n care societatea profesional cu rspundere limitat se

constituie din avocai care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei,
acestea din urma pot s nu fie supuse lichidrii, dac asociaii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dac este cazul,
i nceteaz activitatea profesional desfurat n nume propriu pe perioada n
care avocatul titular sau, dup caz, avocaii titulari ai acesteia au calitatea de
asociat n societatea profesional cu rspundere limitat. Pe perioada n care
forma de exercitare a profesiei i nceteaz activitatea din aceasta cauz, n
Tabloul avocailor se menioneaz corespunztor situaia privind ncetarea
activitii, n condiiile prevzute de statut.
(7) n cazul prestaiilor profesionale constnd n asisten i reprezentare
juridic la instane, parchete, organe de cercetare penal sau alte autoriti,
societatea profesional cu rspundere limitat are obligaia de a meniona n
contractul ncheiat cu clientul numele avocatului ales sau acceptat de client s
asigure serviciul profesional, precum i acordarea sau, dup caz, neacordarea
dreptului de substituire.
(8) Societatea profesional cu rspundere limitat conduce contabilitatea n
partid simpl i este supus regimului transparenei fiscale. Plata impozitului pe
venit se face de ctre fiecare asociat, pentru venitul su propriu.
----------Art. 5^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANA DE URGEN
nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792
din 26 noiembrie 2008.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. III din ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie
2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008,
dispoziiile prezentei ordonane de urgen referitoare la societile profesionale
cu rspundere limitat intr n vigoare dup intrarea n vigoare a modificrilor
Statutului profesiei de avocat, prevzut la art. II.
ART. 6
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate s ncheie
convenii de colaborare cu experi sau cu ali specialiti, n condiiile legii.
Societile civile profesionale i societile profesionale cu rspundere limitat
pot ncheia astfel de convenii numai cu acordul tuturor asociailor.
----------Art. 6 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE URGEN nr. 159
din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26
noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei "societate civil profesional cu
rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional cu rspundere limitat".
ART. 7

229

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat i cabinetele grupate vor fi

individualizate prin denumire, dup cum urmeaz:
a) n cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de
sintagma cabinet de avocat;
b) n cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de
sintagma cabinete de avocat asociate;
c) n cazul societilor civile profesionale i al societilor profesionale cu
rspundere limitat numele a cel puin unuia dintre asociai, urmat de sintagma
societate civil de avocai sau, dup caz, societate de avocai cu rspundere
limitat;
----------Litera c) a alin. (1) al art. 7 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei "societate
civil profesional cu rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional
cu rspundere limitat".
d) n cazul cabinetelor grupate - numele fiecrui titular de cabinet, urmat de
sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizat potrivit alin.
(1), poate fi pstrat i dup decesul sau plecarea unuia dintre asociai, cu
acordul acestuia, sau, dup caz, al tuturor motenitorilor celui decedat, exprimat
n form autentic.
(3) Denumirile prevzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau
societilor, n condiiile stabilite de statutul profesiei.
(4) n cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de ctre avocaii strini
se pot utiliza denumirea i numele formei de exercitare a profesiei din ar sau
din strintate, n condiiile prezentului articol.
-----------Art. 7 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 8
(1) Conveniile de grupare i de asociere a cabinetelor, actele de constituire a
societilor civile profesionale de avocai i a societilor profesionale cu
rspundere limitat, precum i conveniile prevzute la art. 6 se ncheie n form
scris, cu respectarea condiiilor de fond prevzute de lege i de statutul
profesiei.
----------Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei "societate

230

civil profesional cu rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional

cu rspundere limitat".
(2) Consiliul baroului sesizat verific ndeplinirea condiiilor legale i,
constatnd ndeplinirea lor, dispune nregistrarea conveniei n termen de o lun
de la nregistrarea cererii.
(3) mpotriva deciziei consiliului baroului orice persoan care se consider
vtmat ntr-un drept sau interes legitim al su poate formula plngere la
organele de jurisdicie profesional, n condiiile prezentei legi i ale statutului
profesiei.
(4) Barourile in evidena separat a avocailor pentru fiecare form de
exercitare a profesiei.
-----------Art. 8 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 9
(1) Barourile i U.N.B.R. asigur exercitarea calificat a dreptului de aprare,
competena i disciplina profesional, protecia demnitii i onoarei avocailor
membri.
(2) n fiecare jude exist i funcioneaz un singur barou membru al
U.N.B.R., cu sediul n localitatea de reedin a judeului.
(3) Fiecare barou organizeaz i asigur funcionarea a cte unui serviciu de
asisten judiciar pe lng fiecare judectorie. Consiliul baroului rspunde de
organizarea i funcionarea acestui serviciu.
-----------Art. 9 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 10
Avocatul este dator sa pstreze secretul profesional privitor la orice aspect al
cauzei care i-a fost ncredinat, cu excepia cazurilor prevzute expres de lege.
CAP. II
Dobndirea calitii de avocat
SECIUNEA 1
Condiiile de nscriere n avocatura
ART. 11
(1) Poate fi membru al unui barou din Romnia cel care ndeplinete
urmtoarele condiii:
a) are exerciiul drepturilor civile i politice;
231

-----------Litera a) a alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din

ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
b) este liceniat al unei faculti de drept cu durata stabilit de lege.
-----------Litera b) a alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din
ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
c) nu se gsete n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute de
prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) ndeplinirea condiiei prevzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedit cu
certificat medical de sntate, eliberat pe baza constatrilor fcute de o comisie
medical constituit n condiiile prevzute n statutul profesiei.
-----------Art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 12
(1) Membrul unui barou dintr-o alt ar poate exercita profesia de avocat n
Romnia, n cazul ndeplinirii condiiilor prevzute de prezenta lege.
-----------Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(2) Pentru a acorda consultan juridic privind dreptul romnesc, avocatul
strin are obligaia de a susine un examen de verificare a cunotinelor de drept
romnesc i de limb romn, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strin poate exercita profesia de avocat n Romnia, la alegere,
n cadrul uneia dintre formele de organizare prevzute la art. 5.
(4) Avocatul strin nu poate pune concluzii orale sau scrise n faa instanelor
judectoreti i a celorlalte organe jurisdicionale i judiciare, cu excepia celor
de arbitraj internaional.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strin se vor nregistra i se vor plti
integral n Romnia.
(6) Avocatul strin care exercit profesia n Romnia este obligat s se nscrie
n tabloul special inut de fiecare barou i se supune prevederilor prezentei legi,
ale statutului profesiei i codului deontologic.
-----------232

Art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 13
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc la pedeapsa cu
nchisoare pentru svrirea unei infraciuni intenionate, de natura sa aduc
atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a svrit abuzuri prin care au fost nclcate drepturi i liberti
fundamentale ale omului, stabilite prin hotrre judectoreasc, sau a svrit
abuzuri mpotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevzut n
Statutul profesiei de avocat.
-----------Litera b) a art. 13 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
c) cel cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre judectoreasc sau disciplinar;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
ART. 14
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibil cu:
a) activitatea salarizata n cadrul altor profesii dect cea de avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea i independenta profesiei de avocat sau
bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocit de fapte materiale de comer.
ART. 15
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier n consiliile locale sau judeene;
b) activiti i funcii didactice n nvmntul juridic superior;
-----------Litera b) a art. 15 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
c) activitatea literar i publicistica;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal,
consilier n proprietate intelectual, consilier n proprietate industrial,
traductor autorizat, administrator sau lichidator n cadrul procedurilor de
reorganizare i lichidare judiciar, n condiiile legii.
-----------Litera d) a art. 15 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

233

ART. 16
(1) Primirea n profesie se obine numai pe baza unui examen la nivel naional
organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei legi i Statutului profesiei de avocat*).
-----------Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform alin. (1) al art. IV din ORDONANA DE URGEN nr. 159 din
12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26
noiembrie 2008, dispoziiile pct. 6 al art. I intr n vigoare la data de 1 ianuarie
2009.
-----------Alin. (2) al art. 16 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Alin. (3) al art. 16 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Art. 16 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
Art. 16^1 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANA DE URGEN
nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792
din 26 noiembrie 2008.
ART. 17
(1) La nceputul exercitrii profesiei avocatul efectueaz n mod obligatoriu
un stagiu de pregtire profesional cu durata de 2 ani, timp n care are calitatea
de avocat stagiar.
(2) Condiiile efecturii stagiului, drepturile i obligaiile avocatului stagiar,
ale avocatului ndrumtor, precum i ale baroului fa de acetia sunt
reglementate prin statutul profesiei.
-----------Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(2^1) n perioada stagiului, cu acordul avocatului ndrumtor, avocaii stagiari
pot urma cursuri de masterat, care sunt luate n considerare la aprecierea

234

formrii profesionale iniiale n condiiile prevzute de Statutul profesiei de

avocat.
-----------Alin. (2^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(3) Stagiul se suspend n caz de lips motivat din profesie ori n caz de
ncetare a ndrumrii profesionale fr culpa avocatului stagiar. Perioada de
stagiu anterior efectuat se socotete pentru ndeplinirea stagiului.
-----------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(4) Dup efectuarea stagiului avocatul stagiar va susine examenul de
definitivare.
(5) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus
din profesie.
-----------Alin. (5) al art. 17 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 18
Activitatea unui avocat stagiar poate fi ndrumat numai de avocai definitivi
cu o vechime de cel puin 6 ani n aceast calitate i care se bucur de o reputaie
profesional netirbit.
-----------Art. 18 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 19
(1) Dobndete calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat
examenul de definitivare n condiiile art. 17, precum i avocatul care a
promovat examenul de absolvire a Institutului Naional pentru Pregtirea i
Perfecionarea Avocailor, n condiiile prevzute de statutul profesiei.
(2) Dobndete calitatea de avocat definitiv cel nscris n profesie n condiiile
art. 16 alin. (2), dac a fost definitivat n funcia juridic pe care a exercitat-o
nainte de primirea n avocatur.
(3) Dobndete calitatea de avocat definitiv cel care a fost nscris n profesie
n condiiile art. 16 alin. (2), dac a promovat examen de definitivare n funcia
juridic pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu ndeplinesc condiiile de
vechime n profesiile anterioare vor fi obligai s susin examenul de
definitivare n avocatur.
235

(4) Avocaii - foti judectori nu pot pune concluzii la instanele unde au

funcionat, iar fotii procurori i cadre de poliie nu pot acorda asisten juridic
la unitatea de urmrire penal la care i-au desfurat activitatea, timp de 2 ani
de la ncetarea funciei respective.
-----------Art. 19 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 20
(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitat la instanele, precum i la
parchetele de pe lng acestea, inclusiv la nalta Curte de Casaie i Justiie sau
la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, unde soul avocatului
sau ruda ori afinul su pn la gradul al treilea inclusiv ndeplinete funcia de
judector sau procuror, indiferent de secia, direcia, serviciul sau biroul n care
i desfoar activitatea.
-----------Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplica n mod corespunztor i avocatului al crui
so, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv ndeplinete funcia de
judector la Curtea Constituional ori funcia de judector financiar, consilier
de conturi sau procuror financiar la instanele Curii de Conturi.
-----------Alin. (3) al art. 20 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(4) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic i avocatului titular, avocatului
asociat, avocatului colaborator sau salarizat n cadrul profesiei, care se folosete
de forma de organizare profesional ori de raporturile de conlucrare profesional
stabilite n condiiile legii n scopul eludrii acestor interdicii, sub sanciunea
svririi unei abateri disciplinare grave.
-----------Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 21
(1) La nscrierea n barou avocatul depune n faa consiliului baroului, n
cadru solemn, urmtorul jurmnt:

236

Jur s respect i s apr Constituia i legile rii, drepturile i libertile

omului i s exercit profesia de avocat cu cinste i demnitate. Aa s-mi ajute
Dumnezeu!
(2) Jurmntul poate fi depus i fr formula religioas. n acest caz,
jurmntul va ncepe cu formula: Jur pe onoare i contiin!
-----------Art. 21 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 22
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judectorie i poate asista
ori reprezenta partea la organele i instituiile prevzute la art. 3.
(2) Avocatul definitiv are dreptul s pun concluzii la toate instanele, cu
excepia naltei Curi de Casaie i Justiie i Curii Constituionale, unde va
putea pune concluzii dac are o vechime nentrerupt n profesie de cel puin 5
ani de la definitivare.
-----------Art. 22 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 23
(1) Baroul are obligaia sa ntocmeasc anual tabloul avocailor definitivi i
stagiari n ordine alfabetic, cu menionarea numelui, prenumelui, titlului
tiinific, datei nscrierii n barou, sediului profesional, formei de exercitare a
profesiei i a instanelor la care au dreptul sa pun concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societile civile
profesionale i societile profesionale cu rspundere limitat, cu indicarea
sediului i a avocailor care le compun.
----------Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei "societate
civil profesional cu rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional
cu rspundere limitat".
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocailor i modificrile intervenite
sunt comunicate la nceputul fiecrui an instanelor judectoreti, organelor de
urmrire penal i autoritilor administrative ale judeului sau municipiului
Bucureti, precum i U.N.B.R.
-----------Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

237

(4) nscrierea avocailor n tablou se face pe baza licenei de exerciiu al

profesiei, confirmat din 3 n 3 ani pe baza dovezii frecventrii formelor de
pregtire profesional continu organizate de barouri i U.N.B.R.
-----------Alin. (4) al art. 23 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 24
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocailor
imcompatibili, la cerere sau din oficiu, iar renscrierea pe tabloul avocailor cu
drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dup ncetarea strii de
incompatibilitate.
(2) n cazurile n care exist incompatibilitate, decizia de primire n profesie
va produce efectele numai de la data ncetrii strii de incompatibilitate, care
trebuie rezolvat n termen de dou luni de la emiterea deciziei.
-----------Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 25
(1) Exercitarea oricrei activiti de asisten juridic specific profesiei de
avocat i prevzut la art. 3 de ctre o persoan fizic sau juridic ce nu are
calitatea de avocat nscris ntr-un barou i pe tabloul avocailor acelui barou
constituie infraciune i se pedepsete potrivit legii penale.
(2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate n mod public de o persoan
care nu a dobndit calitatea de avocat n condiiile prezentei legi, sunt nule dac
s-a produs o vtmare ce nu poate fi remediat n alt mod, n afar de cazul n
care modul de ndeplinire a acestora a fost de natur s produc o eroare comun
cu privire la calitatea celui care le-a svrit.
-----------Alin. (2) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(3) n cazurile prevzute de prezentul articol, baroul are dreptul la aciune n
despgubiri mpotriva persoanei fizice sau juridice care exercit fr drept
profesia de avocat.
-----------Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

238

(4) Sumele obinute cu titlu de despgubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse n
bugetele barourilor i vor fi folosite n mod exclusiv pentru organizarea
activitii de pregtire profesional a avocailor, n condiiile legii.
-----------Alin. (4) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Art. 25 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
SECIUNEA a 2-a
ncetarea i suspendarea calitii de avocat
ART. 26
Calitatea de avocat nceteaz:
a) prin renunarea scris la exerciiul profesiei;
b) prin deces;
c) dac mpotriva avocatului s-a luat msura excluderii din profesie ca
sanciune disciplinar;
d) dac avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapt prevzut de legea
penal i care l face nedemn de a fi avocat, conform legii.
-----------Art. 26 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 27
Calitatea de avocat este suspendat:
a) n caz de incompatibilitate, pe durata existenei acestei stri;
b) pe perioada interdiciei de a profesa, dispus prin hotrre judectoreasc
sau disciplinar;
c) n caz de neplat total sau parial a taxelor i a contribuiilor profesionale
ctre barou, ctre U.N.B.R. i ctre sistemul propriu de asigurri sociale, timp de
3 luni de la scadena acestora i pn la lichidarea integral a datoriilor;
d) la cererea scris a avocatului.
d) n cazul n care avocatul nu face dovada c a frecventat formele de
pregtire profesional continu, n perioada celor 3 ani anteriori actualizrii
licenei de exerciiu al profesiei, n condiiile prevzute de statutul profesiei.
-----------Litera d) a art. 27 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------239

Art. 27 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
CAP. III
Drepturile i ndatoririle avocatului
SECIUNEA 1
Drepturile avocailor
ART. 28
(1) Avocatul nscris n tabloul baroului are dreptul sa asiste i sa reprezinte
orice persoana fizica sau juridic, n temeiul unui contract ncheiat n forma
scris, care dobndete data certa prin nregistrarea n registrul oficial de
evidenta.
(2) Avocatul, precum i clientul au dreptul s renune la contractul de
asisten juridic sau s l modifice de comun acord, n condiiile prevzute de
statutul profesiei. Renunarea unilateral a clientului nu constituie cauz de
exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaiale prestate,
precum i pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat n interesul
procesual al clientului.
-----------Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 29
Avocatul are dreptul de a alege i de a fi ales n organele de conducere ale
profesiei, n condiiile prevzute n prezenta lege i n statut.
ART. 30
(1) Pentru activitatea sa profesional avocatul are dreptul la onorariu i la
acoperirea tuturor cheltuielilor fcute n interesul procesual al clientului su.
(2) n acest scop, avocatul poate s i deschid un cont bancar pentru
ncasarea onorariilor i altul pentru depunerea sumelor primite de la client
pentru cheltuieli procesuale n interesul acestuia. Modul de administrare a
sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale n interesul
su, va fi stabilit prin convenia dintre avocat i client, n condiiile prevzute de
statutul profesiei.
(3) Contractul de asisten juridic, legal ncheiat, este titlu executoriu.
nvestirea cu formul executorie este de competena judectoriei n a crei raz
teritorial se afl sediul profesional al avocatului. Restanele din onorarii i alte
cheltuieli efectuate de avocat n interesul procesual al clientului su se
recupereaz potrivit dispoziiilor statutului profesiei.
------------

240

Art. 30 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 31
Contestaiile i reclamaiile privind onorariile se soluioneaz de consiliul
baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plngere la Comisia
permanenta, a carei soluie este definitiva.
ART. 31
Contestaiile i reclamaiile privind onorariile se soluioneaz de decanul
baroului. Decizia decanului poate fi atacat la consiliul baroului.
-----------Art. 31 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
-----------Art. 31^1 a fost abrogat de litera a) a art. XXXVIII, Seciunea a 25-a din Cap.
II din ORDONANA nr. 94 din 26 august 2004, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.
ART. 32
(1) Avocaii au propriul sistem de asigurri sociale.
(2) Sistemul de asigurri sociale al avocailor este reglementat prin lege i se
bazeaz pe contribuia acestora, precum i pe alte surse prevzute de lege ori de
Statutul Casei de Asigurri a Avocailor.
(3) Timpul servit n avocatura este considerat vechime n munca.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitii de munc, n condiiile
prevzute de Statutul profesiei de avocat.
-----------Alin. (4) al art. 32 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 33
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele i lucrrile cu caracter
profesional aflate asupra avocatului sau n cabinetul su sunt inviolabile.
Percheziionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului su sau ridicarea de
nscrisuri i bunuri nu poate fi fcut dect de procuror, n baza unui mandat
emis n condiiile legii.
-----------Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

241

(2) Nu vor putea fi ascultate i nregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice,

convorbirile telefonice ale avocatului i nici nu va putea fi interceptata i
nregistrat corespondenta sa cu caracter profesional, dect n condiiile i cu
procedura prevzute de lege.
ART. 34
(1) Contactul dintre avocat i clientul sau nu poate fi stnjenit sau controlat,
direct sau indirect, de nici un organ al statului.
(2) n cazul n care clientul se afl n stare de arest sau detenie, administraia
locului de arest ori detenie are obligaia de a lua msurile necesare pentru
respectarea drepturilor prevzute la alin. (1).
-----------Alin. (2) al art. 34 a fost introdus de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 35
Avocatul care profeseaz individual, cabinetele asociate, societatea civil
profesional i societatea profesional cu rspundere limitat au dreptul la sediu
profesional n circumscripia baroului n care sunt nscrii i la sedii secundare n
alt barou din ar sau din strintate unde sunt luai n eviden.
----------Art. 35 a fost modificat de art. V din ORDONANA DE URGEN nr. 159
din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26
noiembrie 2008 prin nlocuirea sintagmei "societate civil profesional cu
rspundere limitat" cu sintagma "societate profesional cu rspundere limitat".
ART. 36
Ministerul Justiiei asigura spaiile necesare n vederea desfurrii activitii
avocailor n sediul instanelor judectoreti.
ART. 37
(1) In exercitarea profesiei avocaii sunt ocrotii de lege, fr a putea fi
asimilai funcionarului public sau altui salariat.
(2) Ameninarea svrit nemijlocit mpotriva avocatului n timpul exercitrii
profesiei i n legtur cu aceasta se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend.
-----------Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(3) Lovirea sau alte acte de violenta svrite impotriva avocatului n
condiiile alin. (2) se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

242

(4) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a partii

vtmate, iar pentru faptele prevzute la alin. (3), i din oficiu. Retragerea
plngerii prealabile sau mpcarea prilor nltura rspunderea penal.
(4^1) n cazul infraciunilor prevzute la alin. (2) i (3), svrite mpotriva
soului sau a unei rude apropiate a avocatului n scop de intimidare ori de
rzbunare n legtur cu exercitarea de ctre avocat a profesiei, limitele speciale
de pedeaps prevzute de lege se majoreaz cu jumtate.
-----------Alin. (4^1) al art. 37 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(5) Avocatul este obligat s respecte solemnitatea edinei de judecat, s nu
foloseasc cuvinte sau expresii de natur a aduce atingere autoritii, demnitii
i onoarei completului de judecat, procurorului, celorlali avocai i prilor ori
reprezentanilor acestora din proces.
-----------Alin. (5) al art. 37 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(6) Avocatul nu rspunde penal pentru susinerile fcute oral sau n scris, n
forma adecvat i cu respectarea prevederilor alin. (5), n faa instanelor de
judecat, a organelor de urmrire penal sau a altor organe administrative de
jurisdicie i numai dac aceste susineri sunt n legtur cu aprarea n acea
cauz i sunt necesare stabilirii adevrului.
-----------Alin. (6) al art. 37 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(7) Nerespectarea de ctre avocat a prevederilor alin. (5) i (6) constituie
abatere disciplinar grav. Rspunderea disciplinar nu exclude rspunderea
juridic penal sau civil, dup caz.
-----------Alin. (7) al art. 37 a fost introdus de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
-----------Art. 37^1 a fost abrogat de art. I din ORDONANA DE URGEN nr. 190
din 21 noiembrie 2005, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28
decembrie 2005.
SECIUNEA a 2-a
ndatoririle avocailor

243

ART. 38
Avocatul este dator s studieze temeinic cauzele care i-au fost ncredinate,
angajate sau din oficiu, s se prezinte la fiecare termen la instanele de judecat
sau la organele de urmrire penal ori la alte instituii, conform mandatului
ncredinat, s manifeste contiinciozitate i probitate profesional, s pledeze cu
demnitate fa de judectori i de prile din proces, s depun concluzii scrise
sau note de edin ori de cte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori
instana de judecat dispune n acest sens. Nerespectarea imputabil a acestor
ndatoriri profesionale constituie abatere disciplinar.
-----------Art. 38 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 39
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridic n cauzele n care a fost
desemnat din oficiu sau gratuit de ctre barou.
ART. 40
Avocatul este obligat sa se asigure pentru rspunderea profesional, n
condiiile stabilite prin statutul profesiei.
ART. 41
Avocatul este obligat sa participe la toate edinele convocate de consiliul
baroului, la activitile profesionale i la edinele organelor de conducere din
care face parte. Absentarea repetat i n mod nejustificat constituie abatere
disciplinar.
ART. 42
(1) Avocatul este obligat s in evidenele cerute de lege i de statut cu
privire la cauzele n care s-a angajat i s achite cu regularitate i la timp taxele
i contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului i a fondurilor Casei
de Asigurri a Avocailor din Romnia i ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este
format din contribuiile barourilor, stabilite conform legii i statutului profesiei.
(2) Actele ntocmite de avocat pentru inerea evidenelor profesionale cerute
de lege, precum i pentru legitimarea fa de teri a calitii de reprezentant sunt
acte autentice.
-----------Alin. (2) al art. 42 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Art. 42 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 43

244

Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au ncredinat persoanei de la

care le-a primit.
ART. 44
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese contrare n
aceeai cauza sau n cauze conexe i nu poate pleda impotriva partii care l-a
consultat mai nainte n legtura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor i nu poate furniza relaii nici unei
autoriti sau persoane cu privire la cauza care i-a fost ncredinat, dect dac
are dezlegarea prealabil, expres i scris din partea tuturor clienilor si
interesai n cauza.
(3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la
faptele i mprejurrile pe care acesta le-a cunoscut nainte de a fi devenit
aprtor sau reprezentant al vreunei pri n cauza.
(4) Dac a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfura nici o
activitate profesional n acea cauza.
(5) Avocatul nu poate ndeplini funcia de expert sau de traductor n cauza n
care este angajat aprtor.
------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
ORDONANA DE URGEN nr. 77 din 4 septembrie 2003, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003 a fost aprobat cu
modificri de LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004 fr a mai face vreo referire la art. 44^1 care
a fost introdus prin ORDONANA DE URGEN nr. 77 din 4 septembrie
2003.
Art. I din ORDONANA DE URGEN nr. 77 din 4 septembrie 2003,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003, n forma
modificat de LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004, conine o dispoziie de completare pentru
Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n
exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,
prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
n aceste condiii, credem c art. 44^1 din Legea nr. 51/1995 republicat,
trebuie eliminat.
ART. 45
(1) Avocatul este obligat s poarte rob n faa instanelor judectoreti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei n afara incintei instanei judectoreti este interzis, cu
excepia cazurilor n care avocatul este delegat de ctre organele profesiei s
reprezinte baroul sau U.N.B.R. ntr-o ocazie care impune aceast inut.
-----------245

Art. 45 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 46
(1) Este interzis avocatului ca, n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse,
sa foloseasc procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul
dobndirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasc mijloace de reclama
sau de publicitate n acelai scop. Statutul stabilete cazurile i msura n care
avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. IV
Organizarea profesiei de avocat
SECIUNEA 1
Baroul
ART. 47
(1) Profesia de avocat este organizat i funcioneaz n baza principiului
autonomiei, n limitele competentelor prevzute n prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai
prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotrri numai prin vot deschis.
Deliberrile i votul constituie secret profesional.
ART. 48
(1) Baroul este constituit din toi avocaii dintr-un jude sau din municipiul
Bucureti. Sediul baroului este n oraul de reedina al judeului, respectiv n
municipiul Bucureti.
(2) Baroul are personalitate juridic, patrimoniu i buget propriu.
(3) Contribuia avocailor la realizarea bugetului este stabilit de consiliul
baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit n activiti productoare de venituri,
n condiiile legii.
ART. 49
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea general;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) n cadrul baroului i desfoar activitatea comisia de cenzori i comisia
de disciplin. Organizarea, funcionarea, precum i atribuiile acestora sunt
reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
------------

246

Alin. (2) al art. 49 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANA DE

URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 50
(1) Adunarea general este format din toi avocaii nscrii n tabloul
baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea general are urmtoarele competente:
a) stabilete msuri pentru exercitarea profesiei n baroul respectiv, n limitele
legii i ale statutului;
b) alege i revoc decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori
i pe cei ai comisiei de disciplin. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani i
poate fi reales o singur dat. Decanul se alege dintre avocaii cu o vechime de
minimum 12 ani n profesie, n acelai barou.
-----------Litera b) a alin. (2) al art. 50 a fost modificat de pct. 22 al art. I din
ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
c) alege delegaii baroului la Congresul avocailor;
d) aproba proiectul de buget al baroului i da descrcare consiliului cu privire
la activitatea i gestiunea sa.
ART. 51
(1) Adunarea general ordinar se ntrunete anual, n primul trimestru, la
convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afiare la sediul baroului, la sediul serviciilor de
asisten din jude i prin publicare ntr-un ziar local cu cel puin 15 zile nainte
de data stabilit.
-----------Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(3) Adunarea general extraordinar poate fi convocat de consiliul sau de
comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este
obligat sa convoace adunarea general extraordinar n termen de cel mult 15
zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocrii va fi efectuat cu
cel puin 7 zile nainte de data stabilit.
(5) edina adunrii generale este condus de decan mpreun cu 5 membri
alei prin vot deschis de cei prezeni, dintre care unul va fi desemnat secretar. In
caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul
dintre acetia nu va face parte din prezidiu, iar edina va fi condus de cel mai
n vrsta membru prezent.
247

ART. 52
(1) Adunarea general este legal constituit cu participarea majoritii
membrilor si.
(2) n cazul n care numrul legal nu este ntrunit, iar pe ordinea de zi a
edinei nu este inclus alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul
adunrii generale, de fa cu cei prezeni, stabilete o nou adunare general n
termen de cel mult 15 zile de la data primei convocri. Consiliul baroului are
obligaia s ndeplineasc procedura convocrii cu cel puin 7 zile nainte de
data fixat.
-----------Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(3) Adunarea general convocat n condiiile alin. (2) este legal constituit cu
participarea a cel puin unei treimi din numrul total al membrilor si.
-----------Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Alin. (3^1) al art. 52 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
(4) Hotrrile adunrii generale se iau cu votul majoritii membrilor prezeni,
n afar de cazurile n care legea prevede alt cvorum de edin i de vot.
-----------Alin. (4) al art. 52 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 52^1
(1) Adunrile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt
legal constituite numai cu participarea majoritii membrilor adunrii generale a
baroului.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), n cazul barourilor care au n
eviden mai mult de 500 de avocai cu drept de exercitare a profesiei, n cazul
n care, la prima convocare, numrul legal de participani nu este ntrunit sunt
aplicabile, n mod corespunztor, dispoziiile art. 52 alin. (2) i (3).
(3) Participarea la adunarea general de alegere a organelor de conducere a
baroului se face personal sau printr-un reprezentant-elector.

248

(4) Reprezentantul-elector trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n

Statutul profesiei de avocat. Numrul de avocai care i pot delega votul unui
singur reprezentant-elector este de maximum 5.
(5) n cazul Baroului Bucureti, reprezentantul-elector poate exprima, n afara
propriului vot, i votul a cel mult 10 avocai reprezentai.
(6) La stabilirea numrului legal de participani la adunrile generale
prevzute de prezentul articol se vor avea n vedere i mandatele de
reprezentare, n condiiile prevzute de Statutul profesiei de avocat.
-----------Art. 52^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 53
(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alei pe o perioada
de 4 ani. Decanul i prodecanul se includ n acest numr.
(2) Consiliul baroului are urmtoarele atribuii:
a) adopt hotrri pentru aplicarea i respectarea prevederilor prezentei legi i
ale statutului profesiei;
b) duce la ndeplinire hotrrile Consiliului U.N.B.R. i ale adunrii generale
a baroului;
c) ntocmete, modific i d publicitii tabloul anual al avocailor, membri ai
baroului, i l comunic celor n drept;
d) adopt msuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar i
deontologic, pentru soluionarea sesizrilor i reclamaiilor, n condiiile
prevzute de lege i de statutul profesiei;
-----------Litera e) a alin. (2) al art. 53 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din
ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
f) hotrte asupra strii de incompatibilitate i asupra ncetrii acesteia;
g) soluioneaz cererile de transfer n conformitate cu prevederile legii i ale
statutului profesiei;
h) verific i constat dac actele privind constituirea, modificarea i
schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum i conveniile de grupare
sau de conlucrare profesional ndeplinesc condiiile prevzute de lege i de
statutul profesiei; organizeaz i ine evidena acestora;
i) coordoneaz activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurri a
Avocailor din raza de competen;
j) organizeaz conferinele de stagiu, cercurile de studii i editeaz publicaiile
baroului;

249

k) organizeaz i ndrum activitatea serviciilor de asisten juridic din jude,

potrivit legii i statutului profesiei;
l) sesizeaz comisia de disciplin cu judecarea abaterilor disciplinare ale
avocailor;
m) suspend din exercitarea profesiei, pe durata neplii taxelor, avocatul care
nu achit taxele i contribuiile prevzute de lege i de statutul profesiei timp de
3 luni de la scadena acestora, dac a fost avertizat despre neplat i nu s-a
conformat obligaiei;
n) soluioneaz contestaiile mpotriva deciziei decanului privind onorariile;
o) stabilete cota de contribuie a avocailor la bugetul baroului;
p) accept donaiile i legatele fcute baroului;
q) aprob statul de funcii i angajeaz personalul baroului;
r) ntocmete proiectul de buget anual, pe care l supune adunrii generale i
administreaz patrimoniul baroului;
s) prezint anual adunrii generale, spre aprobare, raportul de activitate a
consiliului i a decanului, de gestiune curent i de gestionare a patrimoniului
baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) soluioneaz plngerile i contestaiile mpotriva deciziilor decanului
baroului;
v) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau hotrte de Consiliul
U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
-----------Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 54
Consiliul baroului lucreaz legal n prezenta a doua treimi din numrul
membrilor si i ia hotrri valabile cu votul majoritii membrilor prezeni.
ART. 55
(1) Decanul baroului are urmtoarele competente:
a) reprezint baroul n raporturile acestuia cu persoanele fizice i juridice din
ara i din strintate;
b) convoac i prezideaz edinele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridic gratuita;
d) exercita cile de atac impotriva hotrrilor comisiei de disciplina i
impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevzute cai de atac;
e) ordonaneaz cheltuielile baroului;
f) ia msuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunrii
generale sau a consiliului baroului.
g) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau hotrte de organele
de conducere ale U.N.B.R. i date n competena sa.
-----------250

Litera g) a alin. (1) al art. 55 a fost introdus de pct. 44 al art. I din LEGEA
nr. 255 din 16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23
iunie 2004.
(2) Prodecanul l nlocuiete pe decan la cererea sau n absena acestuia.
-----------Alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(3) Dac decanul i prodecanul sunt n imposibilitate temporar de a-i
exercita funciile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a ndeplini,
n tot sau n parte, atribuiile decanului.
-----------Alin. (3) al art. 55 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(4) La Baroul Bucureti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este
nlocuit, la cerere sau n absena sa, de ctre prodecanul pe care l desemneaz n
scris.
-----------Alin. (4) al art. 55 a fost introdus de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 56
Avocatul nemulumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
-----------Art. 56 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
SECIUNEA a 2-a
Uniunea Naional a Barourilor din Romnia - U.N.B.R.
-----------Titlul Seciunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 48 al art. I din
LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559
din 23 iunie 2004.
ART. 57
(1) Uniunea Naional a Barourilor din Romnia - U.N.B.R. este format din
toate barourile din Romnia i are sediul n capitala rii, municipiul Bucureti.
(2) U.N.B.R. este persoan juridic de interes public, are patrimoniu i buget
proprii.

251

(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaz din contribuia barourilor n cote stabilite

de Congresul avocailor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit i n activiti
productoare de venituri, n condiiile legii.
(4) Baroul de avocai se constituie i funcioneaz numai n cadrul U.N.B.R.,
potrivit prezentei legi i statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocailor din Romnia.
(6) Folosirea fr drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naional a
Barourilor din Romnia", "U.N.B.R" ori "Uniunea Avocailor din Romnia" sau
a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de ctre
orice persoan fizic sau persoan juridic, indiferent de obiectul activitii
desfurate de aceasta, precum i folosirea nsemnelor specifice profesiei ori
purtarea robei de avocat n alte condiii dect cele prevzute de prezenta lege
constituie infraciuni i se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
-----------Alin. (6) al art. 57 a fost introdus de pct. 27 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
-----------Art. 57 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 58
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocailor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanent a U.N.B.R.;
d) preedintele U.N.B.R.
(2) n cadrul U.N.B.R. se constituie i funcioneaz:
a) Comisia central de cenzori;
b) Comisia central de disciplin;
c) aparatul tehnic-administrativ.
-----------Art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 59
(1) Congresul avocailor este constituit din delegai ai fiecrui barou, potrivit
normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, i din membrii Consiliului
U.N.B.R.
(2) Congresul avocailor se ntrunete anual n sesiune ordinar, la convocarea
Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel puin unei treimi din numrul barourilor, Consiliul
U.N.B.R. este obligat s convoace Congresul avocailor n sesiune extraordinar.
252

-----------Art. 59 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 60
(1) Convocarea congresului se face cu cel puin o luna nainte de data
stabilit, prin ntiinarea n scris a barourilor i prin publicare ntr-un ziar
central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afieze data convocrii i ordinea
de zi la sediul baroului i la instanele judectoreti din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate sa i aleag delegaii cu cel puin 10 zile nainte de
congres.
(3) Congresul este legal constituit n prezenta a doua treimi din numrul
membrilor si i adopta hotrri cu votul majoritii membrilor prezeni.
ART. 61
(1) Congresul avocailor are urmtoarele atribuii:
a) analizeaz i aprob raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia central de cenzori i Consiliul de conducere al Casei de
Asigurri a Avocailor;
c) face propuneri autoritilor cu drept de iniiativ legislativ privind profesia
de avocat;
d) adopt i modific statutul profesiei i statutul Casei de Asigurri a
Avocailor, n conformitate cu prevederile prezentei legi i pe baza proiectelor
ntocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adopt hotrri privitoare la relaiile dintre barouri, perfecionarea pregtirii
profesionale i respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege i revoc membrii Comisiei centrale de disciplin. Fiecare barou are
dreptul de a propune cte un candidat pentru Comisia central de disciplin.
Competena i procedura de judecat ale Comisiei centrale de disciplin se
stabilesc prin statut;
g) aprob bugetul anual al Casei de Asigurri a Avocailor i execuia
bugetar anual;
h) aprob bugetul anual al U.N.B.R. i execuia bugetar anual a acestuia i
stabilete cota de contribuie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R..
Cheltuielile necesare organizrii congreselor se suport de ctre fiecare barou n
funcie de numrul reprezentanilor si.
-----------Alin. (1) al art. 61 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(2) Hotrrile congresului sunt definitive i obligatorii pentru toate organele
profesiei.
ART. 62

253

(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor i reprezentanii

barourilor alei potrivit normei de reprezentare stabilite n statutul profesiei.
-----------Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. n cazul
ncetrii mandatului unuia dintre ei, nlocuitorul su execut diferena de
mandat. nlocuitorul este desemnat n condiiile prevzute la alin. (1).
-----------Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan l nlocuiete de
drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres
al avocailor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se ntrunete trimestrial la convocarea preedintelui
U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puin 15 zile nainte de data edinei.
-----------Alin. (4) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(5) La cererea a cel puin unei treimi din numrul membrilor Consiliului
U.N.B.R. sau n situaii excepionale, preedintele U.N.B.R. va convoca
Consiliul U.N.B.R. n edin extraordinar, n cel mult 10 zile de la data
solicitrii sau a evenimentului justificativ.
-----------Alin. (5) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreaz n prezena a cel puin dou treimi din
numrul membrilor si i adopt hotrri valabile cu votul majoritii membrilor
prezeni.
-----------Alin. (6) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 63
Consiliul U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) este organul reprezentativ i deliberativ al barourilor din Romnia i
asigur activitatea permanent a U.N.B.R.;
b) duce la ndeplinire hotrrile Congresului avocailor;

254

c) rezolv orice probleme interesnd profesia de avocat ntre sesiunile

Congresului avocailor, cu excepia acelora care sunt date n competena
exclusiv a Congresului avocailor;
d) exercit controlul asupra activitii i asupra hotrrilor Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
e) organizeaz examenul de verificare a cunotinelor de drept romnesc i de
limba romn ale avocailor strini;
f) organizeaz i conduce activitatea Institutului Naional de Pregtire i
Perfecionare a Avocailor, constituit ca persoan juridic de drept privat
nonprofit i care nu face parte din sistemul naional de nvmnt i nu este
supus procedurilor de autorizare i acreditare;
g) adopt hotrri n toate problemele privind pregtirea i perfecionarea
profesional a avocailor, precum i recomandri privind relaiile dintre barouri;
h) organizeaz examenul naional unitar de primire n profesia de avocat i
examenul de dobndire a titlului profesional de avocat definitiv;
-----------Litera h) a art. 63 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
i) organizeaz i supravegheaz serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaz i editeaz publicaiile U.N.B.R. i sprijin publicaiile
barourilor;
k) ntocmete proiectul de buget al U.N.B.R. i l supune spre aprobare
Congresului avocailor, precum i execuia bugetar anual a bugetului
U.N.B.R.;
l) ntocmete raportul anual de activitate i de gestiune a patrimoniului
U.N.B.R. i le supune spre aprobare Congresului avocailor;
m) struie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. i executarea de ctre barouri
a hotrrilor adoptate de Congresul avocailor i de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege i revoc preedintele i vicepreedinii U.N.B.R. i membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii si, avocai cu o vechime mai
mare de 10 ani n profesie, pentru un mandat de 4 ani;
-----------Litera o) a art. 63 a fost abrogat de pct. 29 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
p) anuleaz hotrrile barourilor pentru cauze de nelegalitate i rezolv
plngerile i contestaiile fcute mpotriva hotrrilor adoptate de consiliile
barourilor, n cazurile prevzute de lege i de statutul profesiei;
q) nfiineaz Casa Central de Credit i Ajutor a Avocailor i controleaz
activitatea acesteia;
255

r) coordoneaz activitatea Casei de Asigurri a Avocailor i adopt

regulamentul acesteia;
s) ndeplinete i alte atribuii prevzute de lege i adopt hotrri n interesul
profesiei, cu respectarea legii;
t) acord, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de
onoare, respectiv de preedinte de onoare al U.N.B.R.
-----------Art. 63 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 64
Comisia permanent a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5
membri sunt reprezentani ai Baroului Bucureti, iar 10 membri sunt
reprezentani ai celorlalte barouri din ar. Preedintele i vicepreedinii
U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. i se includ
n cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de
4 ani. n caz de ncetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a
U.N.B.R., desemnarea nlocuitorului se face pe aceleai criterii i nlocuitorul
execut diferena de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a
U.N.B.R. ndeplinete funcia de secretar al acesteia i este desemnat prin vot de
Comisia permanent a U.N.B.R. Preedintele U.N.B.R. este i preedintele
Comisiei permanente a U.N.B.R.
-----------Art. 64 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 65
(1) Comisia permanent a U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanent i
de legtur cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la ndeplinire hotrrile Congresului avocailor i ale Consiliului
U.N.B.R. i supravegheaz executarea acestor hotrri de ctre barouri,
adoptnd decizii corespunztoare;
c) organizeaz serviciile Consiliului U.N.B.R. i serviciile proprii i angajeaz
personalul acestora;
d) asigur execuia bugetar i urmrete realizarea resurselor bugetului
U.N.B.R.;
e) accept donaiile i legatele fcute U.N.B.R.;
f) n realizarea atribuiilor sale, emite decizii executorii.
(2) Comisia permanent a U.N.B.R. este condus de preedintele U.N.B.R. i
lucreaz valabil n prezena majoritii membrilor si i tot astfel adopt
deciziile.

256

(3) Comisia permanent a U.N.B.R. ndeplinete i alte atribuii stabilite de

lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
-----------Art. 65 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 66
(1) Preedintele U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) reprezint U.N.B.R. n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i
din strintate;
b) ncheie convenii, acorduri i contracte n numele U.N.B.R., cu autorizarea
Consiliului U.N.B.R.;
c) convoac i conduce edinele Consiliului U.N.B.R. i ale Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
d) ordonaneaz cheltuielile bugetare i extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneaz actele Consiliului i ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f) supravegheaz relaiile dintre structurile centrale ale profesiei i barouri,
precum i relaiile dintre barouri;
g) acord sprijin i ajutor barourilor n relaiile lor cu autoritile centrale i
locale;
h) vegheaz la asigurarea condiiilor corespunztoare de desfurare a
activitii avocailor la instanele judectoreti i la organele de urmrire penal.
(2) Preedintele este nlocuit, la cerere sau n absena sa, de ctre
vicepreedintele pe care l desemneaz n acest scop.
-----------Art. 66 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 67
Consiliul U.N.B.R. stabilete personalul necesar ndeplinirii atribuiilor
funciei pentru preedintele U.N.B.R.
-----------Art. 67 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
CAP. V
Asistena judiciar
-----------Cap. V a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE URGEN
nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792
din 26 noiembrie 2008.
SECIUNEA 1
Cazurile i condiiile de acordare a asistenei judiciare
257

-----------Seciunea 1 din Cap. V a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA

DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68
(1) n cazurile prevzute de lege, barourile asigur asistena judiciar n
urmtoarele forme:
a) n cauzele penale, n care aprarea este obligatorie potrivit dispoziiilor
Codului de procedur penal;
b) n orice alte cauze dect cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului
public judiciar, n condiiile legii;
c) asistena judiciar prin avocat, acordat la solicitarea organelor
administraiei publice locale.
(2) n cazuri de excepie, dac drepturile persoanei lipsite de mijloace
materiale ar fi prejudiciate prin ntrziere, decanul baroului poate aproba
acordarea cu titlu gratuit a asistenei de specialitate juridic.
-----------Art. 68 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE URGEN
nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792
din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^1
(1) n cazul n care, potrivit art. 11-19 din Ordonana de urgen a Guvernului
nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar n materie civil, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 193/2008, a fost ncuviinat cererea de
ajutor public judiciar sub forma asistenei prin avocat, cererea mpreun cu
ncheierea de ncuviinare se trimit de ndat decanului baroului din
circumscripia acelei instane.
(2) Decanul baroului sau avocatul cruia decanul i-a delegat aceast atribuie
va desemna, n termen de 3 zile, un avocat nscris n Registrul de asisten
judiciar, cruia i transmite, odat cu ntiinarea desemnrii, ncheierea
prevzut la alin. (1). Decanul baroului are obligaia de a comunica i
beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat.
Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el nsui desemnarea unui
anumit avocat, cu consimmntul acestuia, n condiiile legii.
-----------Art. 68^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^2

258

(1) Avocatul desemnat potrivit art. 68^1 alin. (2) s acorde ajutorul public
judiciar nu poate refuza aceast sarcin profesional dect n caz de conflict de
interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea
constituie abatere disciplinar, n condiiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunarea unilateral i
nejustificat a acestuia la asistena acordat de avocatul desemnat duce la
ncetarea ajutorului public sub forma asistenei prin avocat.
-----------Art. 68^2 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^3
(1) Asistena extrajudiciar prevzut la art. 35 din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 51/2008, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
193/2008, se acord de Serviciul de asisten judiciar constituit la nivelul
fiecrui barou, pe baza unei cereri al crei model se aprob de Departamentul de
coordonare a asistenei judiciare, care va cuprinde meniuni privind obiectul i
natura solicitrii de asisten, identitatea, codul numeric personal, domiciliul i
starea material ale solicitantului i ale familiei sale, atandu-se nscrisuri
doveditoare ale veniturilor acestuia i ale familiei sale, precum i dovezi cu
privire la obligaiile de ntreinere sau de plat. Cererea va fi nsoit i de o
declaraie pe propria rspundere a solicitantului, n sensul de a preciza dac n
cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, n ce form,
pentru ce cauz, precum i cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada strii materiale a solicitantului se face, n principal, cu
urmtoarele documente:
a) adeverin eliberat de autoritile competente sau de ctre angajator, dup
caz, din care s rezulte veniturile profesionale ale solicitantului i ale celorlali
membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate n
perioada prevzut de legislaia privind ajutorul public judiciar sau sumele
ncasate cu titlu de pensie, indemnizaie de omaj sau asigurri sociale i altele
asemenea, ncasate pe aceeai perioad;
b) livretul de familie i, dup caz, certificatele de natere ale copiilor;
c) certificatul de persoan cu handicap al solicitantului sau al copilului, dup
caz;
d) declaraie pe propria rspundere din care s reias c solicitantul i ceilali
membri ai familiei nu beneficiaz de alte venituri suplimentare;
e) declaraie pe propria rspundere privind situaia patrimonial a
solicitantului i a familiei sale;
f) declaraie pe propria rspundere din care s rezulte c solicitantul i/sau
cellalt printe natural ori adoptiv sau, dup caz, o alt persoan creia i s-a
259

ncredinat copilul n vederea adopiei sau care are copilul n plasament ori n
plasament n regim de urgen ori a fost numit tutore se ocup de creterea i
ngrijirea copilului i c acesta nu este ncredinat sau dat n plasament niciunui
organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane juridice;
g) dovada eliberat de autoritile competente privind situaia bunurilor
impozabile ale solicitantului sau, dup caz, ale celorlali membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asisten judiciar,
potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistenei extrajudiciare se depune la serviciul de
asisten judiciar i se soluioneaz n termen de cel mult 15 zile lucrtoare de
la data nregistrrii, prin decizie de admitere ori de respingere, dup caz.
(4) n cazul admiterii cererii de acordare a asistenei extrajudiciare, decizia
privind acordarea de asisten judiciar va cuprinde urmtoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal i de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana creia i se acord asistena extrajudiciar;
e) tipul sau forma asistenei extrajudiciare acordate;
f) data eliberrii, funcia i semntura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) n temeiul deciziei de acordare a asistenei extrajudiciare, decanul baroului
competent desemneaz un avocat din Registrul de asisten judiciar al baroului.
(6) Dup posibiliti, decanul baroului poate aproba acordarea asistenei
extrajudiciare de ctre un avocat ales de persoana creia i se acord asistena
judiciar.
(7) Decizia prevzut la alin. (3) se comunic solicitantului n termen de 5 zile
lucrtoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenei extrajudiciare poate
fi contestat la consiliul baroului, n termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestaiile formulate mpotriva deciziei de respingere se soluioneaz de
consiliul baroului, n termen de 5 zile de la data nregistrrii contestaiei.
-----------Art. 68^3 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^4
Avocatul care acord asisten judiciar potrivit prezentului capitol nu are
dreptul s primeasc de la client sau de la cel aprat niciun fel de remuneraie
sau de alte mijloace de recompens, nici chiar cu titlu de acoperire a
cheltuielilor.
------------

260

Art. 68^4 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE

URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
SECIUNEA a 2-a
Organizarea activitii de acordare a asistenei judiciare
-----------Seciunea a 2-a din Cap. V a fost introdus de pct. 30 al art. I din
ORDONANA DE URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^5
(1) n cadrul U.N.B.R. se organizeaz Departamentul de coordonare a
asistenei judiciare, organ cu activitate permanent, coordonat de un
vicepreedinte al U.N.B.R. Structura organizatoric a acestui departament se
stabilete prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistenei judiciare emite decizii i norme
metodologice n limitele atribuiilor conferite prin prezenta lege, n condiiile i
cu procedura prevzute de Statutul profesiei de avocat.
-----------Art. 68^5 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^6
Departamentul de coordonare a asistenei judiciare exercit, n principal,
urmtoarele atribuii:
a) desfoar conducerea metodologic a activitii de acordare a asistenei
judiciare;
b) elaboreaz proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de
asisten judiciar;
c) propune sau, dup caz, avizeaz, proiecte de protocoale ce se ncheie cu
autoritile publice competente n scopul obinerii mijloacelor financiare
necesare pentru organizarea serviciilor de asisten judiciar;
d) organizeaz Registrul naional de asisten judiciar pe baza registrelor
ntocmite de barouri;
e) organizeaz i coordoneaz metodologia de plat a onorariilor pentru
asistena judiciar acordat;
f) efectueaz controlul asupra asistenei judiciare acordate;
g) elaboreaz proiecte de acte normative n domeniul asistenei judiciare, pe
care le propune Ministerului Justiiei n vederea promovrii;

261

h) stabilete, mpreun cu Ministerul Justiiei, indicii statistici, ine evidena

statistic a sistemului de asisten judiciar i analizeaz informaiile necesare
pentru planificarea i coordonarea corect a sistemului de asisten judiciar;
i) colaboreaz cu Ministerul Justiiei pentru buna funcionare i planificarea,
inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asisten judiciar;
j) popularizeaz sistemul de asisten judiciar;
k) stabilete formularistica utilizat de barouri pentru organizarea activitii
de asisten judiciar i extrajudiciar, n condiiile legii;
l) reprezint U.N.B.R. n domeniul asistenei judiciare, n cadrul colaborrii
internaionale n materie, n condiiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
-----------Art. 68^6 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^7
n vederea organizrii activitii de asisten judiciar, barourilor ndeplinesc
urmtoarele atribuii:
a) organizeaz serviciile de asisten judiciar att la nivelul fiecrui barou,
ct i la sediul fiecrei instane judectoreti;
b) organizeaz i actualizeaz Registrul de asisten judiciar al fiecrui barou
pe baza cererilor avocailor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemneaz avocaii nscrii n Registrul de asisten judiciar pentru
acordarea asistenei judiciare, innd cont de experiena profesional i de
calificarea avocatului, precum i de natura i complexitatea cazului, de celelalte
desemnri ale acestuia n virtutea prezentei legi i de gradul de angajare al
acestuia;
d) efectueaz controlul asupra acordrii asistenei judiciare de ctre avocaii
din cadrul baroului;
e) organizeaz i execut programe de popularizare a sistemului de asisten
judiciar;
f) ndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege sau de Regulamentul
pentru organizarea serviciilor de asisten judiciar.
-----------Art. 68^7 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^8
(1) Baroul organizeaz serviciile de asisten judiciar la sediile tuturor
instanelor judectoreti din jude, n spaii destinate exclusiv desfurrii acestei
activiti, care se pun la dispoziie cu titlu gratuit de Ministerul Justiiei sau,
dup caz, de autoritile administraiei publice locale.
262

(2) Serviciile de asisten prevzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat

definitiv, numit de consiliul baroului, i sunt coordonate de un membru al
consiliului. Organizarea, funcionarea i atribuiile serviciilor de asisten
judiciar se realizeaz potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, n
baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asisten judiciar
aprobat de Consiliul U.N.B.R.
-----------Art. 68^8 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^9
(1) Fiecare barou organizeaz Registrul de asisten judiciar n care sunt
nscrii avocaii ce pot fi desemnai pentru acordarea asistenei judiciare i a
asistenei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pstreaz pe suport hrtie i n format electronic i
se public pe pagina de internet a fiecrui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asisten judiciar pentru urmtorul an
calendaristic se efectueaz pn la sfritul lunii septembrie a anului
calendaristic precedent.
(4) n cazurile excepionale, n Registrul de asisten judiciar pot fi operate
modificri i n cursul anului, potrivit procedurii prevzute pentru nscrierea n
registru.
(5) U.N.B.R. organizeaz Registrul naional de asisten judiciar, constituit
din registrele de asisten judiciar ale tuturor barourilor.
(6) Registrul naional de asisten judiciar se public pe pagina de internet a
U.N.B.R. i se actualizeaz n mod automat odat cu actualizarea datelor din
registrul fiecrui barou.
-----------Art. 68^9 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
Art. 68^10. - (1) Pentru nscrierea n Registrul de asisten judiciar, avocatul
depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevzut la alin. (1) se completeaz conform formularului
aprobat de Departamentul de coordonare a asistenei judiciare din cadrul
U.N.B.R.
(3) nscrierea avocatului n Registrul de asisten judiciar se efectueaz n
baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, s refuze nscrierea n registru sau s
radieze din registru un avocat n urmtoarele cazuri:
a) dac avocatului solicitant i s-a aplicat o sanciune disciplinar;
263

b) dac avocatul este nvinuit pentru svrirea unei infraciuni de drept

comun;
c) dac s-a constatat nclcarea repetat a dispoziiilor prezentei legi sau
calitatea inferioar a asistenei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispus pentru o perioad de un an, iar dac
se constat svrirea consecutiv a 3 sau a mai multor abateri de la obligaiile
prevzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioad de pn
la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de nscriere a avocatului solicitant n registru, precum i
msura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii
prevzute la cap. VI Rspunderea disciplinar.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunotin publicului prin
afiare pe pagina de internet a baroului, precum i pe pagina de internet a
U.N.B.R.
-----------Art. 68^10 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^11
(1) Pentru asistena judiciar acordat, avocatul desemnat are dreptul la un
onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii i volumului activitii
desfurate, n limitele sumelor stabilite prin protocolul ncheiat ntre U.N.B.R.
i Ministerul Justiiei.
(2) Prin actul de ncuviinare a asistenei judiciare, organul judiciar stabilete
i valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dup acordarea asistenei judiciare, avocatul ntocmete un referat scris cu
privire la prestaia avocaial efectiv, conform formularului aprobat de
Departamentul de coordonare a asistenei judiciare din cadrul U.N.B.R.
Referatul este supus confirmrii organului judiciar, care, n funcie de volumul i
complexitatea activitii desfurate de avocat, precum i n raport cu durata,
tipul i particularitile cauzei, poate dispune meninerea sau majorarea
onorariului stabilit iniial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se nainteaz baroului, n vederea
efecturii formalitilor prevzute de lege pentru plata onorariilor.
(5) n cazul n care avocatul este sancionat disciplinar, potrivit art. 70 alin.
(1), avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea
desfurat.
-----------Art. 68^11 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

264

ART. 68^12
(1) Plata onorariului pentru asistena judiciar acordat se face lunar prin
virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevzute la art. 68^11
alin. (2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dup caz, a remuneraiilor
pentru asistena judiciar se vireaz, n condiiile legii, ntr-un cont distinct,
deschis de fiecare barou. Evidena i controlul utilizrii, n scopurile prevzute
de prezenta lege, a sumelor virate se realizeaz potrivit reglementrilor n
materia gestiunii fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de ctre
barouri a destinaiei fondurilor astfel virate poate face i obiect al controlului
U.N.B.R., n condiiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
-----------Art. 68^12 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^13
(1) Pentru asistena extrajudiciar acordat, avocatul desemnat are dreptul la
un onorariu stabilit potrivit naturii, complexitii i volumului activitii
desfurate, certificate printr-un referat scris al avocatului, conform formularului
pentru decontare aprobat de Departamentul de coordonare a asistenei judiciare
din cadrul U.N.B.R.
(2) n cazul avocailor desemnai, coordonatorul Serviciului de asisten
juridic al baroului verific i avizeaz raportul avocatului care a acordat
asisten extrajudiciar i propune consiliului baroului cuantumul remunerrii n
funcie de particularitile cauzei, tipul, volumul de munc depus i calitatea
asistenei acordate, n limitele sumelor stabilite prin protocolul ncheiat ntre
U.N.B.R. i Ministerul Justiiei.
-----------Art. 68^13 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
ART. 68^14
U.N.B.R. i barourile conlucreaz cu Ministerul Justiiei, Consiliul Superior al
Magistraturii, instanele judectoreti, precum i cu parchetele de pe lng
acestea, n vederea desfurrii n bune condiii a activitii de acordare a
asistenei judiciare prevzute de prezentul capitol.
-----------Art. 68^14 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE
URGEN nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

265

ART. 69
(1) Onorariile pentru asistena judiciar acordat n oricare dintre formele
prevzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul ncheiat ntre
U.N.B.R. i Ministerul Justiiei, n condiiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevzute la alin. (1) se asigur
potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, cu modificrile i completrile ulterioare.
(3) Fondurile necesare organizrii i funcionrii serviciilor de asisten
judiciar din cadrul barourilor se asigur din sumele alocate pentru finanarea
sistemului de ajutor public judiciar i a sistemului de asisten juridic, potrivit
art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificrile i completrile
ulterioare, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justiiei de ctre
U.N.B.R., cu ocazia ntocmirii proiectului bugetului de stat.
Eliberarea sumelor aprobate se realizeaz potrivit procedurii stabilite prin
ordin al ministrului justiiei.
(4) Onorariile pentru asistena judiciar acordat n oricare dintre formele
prevzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraiei publice
locale, se acord din fondurile acestor organe, n limitele sumelor stabilite prin
protocol ncheiat de fiecare barou cu acestea. n lipsa protocolului, sunt
aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevzut la art. 68^11 alin. (1).
-----------Art. 69 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANA DE URGEN
nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792
din 26 noiembrie 2008.
CAP. VI
Rspunderea disciplinar
ART. 70
(1) Avocatul rspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei
legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de
organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum i pentru orice fapte
svrite n legtura cu profesia sau n afar acesteia, care sunt de natura sa
prejudicieze onoarea i prestigiul profesiei sau ale instituiei.
(2) Avocatul care conduce asistenta judiciar de pe lng fiecare instanta este
obligat sa sesizeze n scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, n
condiiile prevederilor alin. (1).
(3) Instanele judectoreti i parchetele Ministerului Public sunt obligate sa
nainteze consiliului baroului orice plngere fcuta impotriva unui avocat i sa l
ntiineze despre orice aciune de urmrire penal sau de judecata pornit
impotriva unui avocat.
ART. 71

266

(1) Anchetarea abaterii i exercitarea aciunii disciplinare sunt de competenta

consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii i exercitarea aciunii disciplinare privind decanii
barourilor i membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competena Consiliului
U.N.B.R. Persoana anchetat sau trimis n judecat disciplinar nu particip la
luarea hotrrii.
-----------Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la
dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a aciunii disciplinare.
(4) In toate cazurile aciunea disciplinar poate fi exercitat n termen de cel
mult un an de la data svririi abaterii.
ART. 72
In cadrul fiecrui barou se organizeaz i funcioneaz o comisie de disciplina
care judeca, n prima instanta i n complet de 3 membri, abaterile disciplinare
svrite de avocaii din acel barou.
(2) n cadrul U.N.B.R. este organizat i funcioneaz Comisia central de
disciplin, care judec:
a) ca instan de fond, n complet de 3 membri, abaterile svrite de membrii
Consiliului U.N.B.R. i de decanii barourilor;
b) n contestaie, n complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului
profesiei.
-----------Alin. (2) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(3) Recursul declarat mpotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de
disciplin, ca instan de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca
instan disciplinar n plenul su, n afar de persoana implicat n cauz.
-----------Alin. (3) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
(4) mpotriva hotrrilor pronunate potrivit alin. (2) i (3), partea interesat
poate declara recurs la secia de contencios a Curii de Apel Bucureti, a crei
hotrre este definitiv i irevocabil.
-----------Alin. (4) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

267

(5) Procedura judecrii abaterilor disciplinare este stabilit n statutul

profesiei i se completeaz cu prevederile Codului de procedur civil.
-----------Alin. (5) al art. 72 a fost introdus de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16
iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 73
(1) Sanciunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amend de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul
baroului. Plata amenzii se va face n termen de 30 de zile de la data rmnerii
definitive a hotrrii disciplinare. Neachitarea n acest termen atrage
suspendarea de drept din exerciiul profesiei, pn la achitarea sumei. Limitele
amenzii disciplinare se actualizeaz periodic de ctre Consiliul U.N.B.R., n
funcie de rata inflaiei.
-----------Litera c) a alin. (1) al art. 73 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA
nr. 255 din 16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23
iunie 2004.
d) interdicia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) In perioada interdiciei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta
juridic, nu poate face uz de calitatea de avocat i nu poate participa la
activitatea organelor profesiei.
(3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesat,
decanul baroului i preedintele uniunii, n termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 74
(1) In caz de abatere evidenta i grava, instanta disciplinar poate lua msura
suspendrii avocatului din exerciiul profesiei pana la judecarea definitiva a
cauzei.
(2) Impotriva ncheierii prin care s-a luat aceasta msura se poate declara
recurs n termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare i va fi soluionat de urgenta.
CAP. VII
Casa de Asigurri a Avocailor
ART. 75
(1) n cadrul U.N.B.R. este organizat i funcioneaz Casa de Asigurri a
Avocailor, n scopul stabilirii i acordrii pensiilor i ajutoarelor sociale

268

cuvenite avocailor i urmailor acestora cu drepturi proprii la pensie, n

condiiile prevzute de legea special.
(2) Organizarea i funcionarea Casei de Asigurri a Avocailor se stabilesc de
Congresul avocailor prin statutul acesteia.
-----------Art. 75 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 76
(1) Sunt membri ai Casei de Asigurri a Avocailor toi avocaii n activitate,
avocaii pensionari i urmaii acestora cu drepturi proprii la pensie i la ajutoare
sociale.
(2) Avocatul nscris n barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat s
contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurri a Avocailor. Contribuia
nu poate fi mai mic dect suma stabilit de Consiliul U.N.B.R., astfel nct s
acopere nevoile curente de plat ale Casei de Asigurri a Avocailor. Avocaii
pot face parte i din alte forme de asigurri sociale.
-----------Alin. (2) al art. 76 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 77
(1) Perioada n care un avocat este deputat sau senator este luat n calcul la
stabilirea vechimii n avocatura. Indemnizaia de parlamentar i celelalte
drepturi bneti ncasate se considera venituri din profesie i se iau n calcul la
stabilirea pensiei de ctre Casa de Asigurri a Avocailor.
(2) Raporturile bneti ntre Casa de Asigurri a Avocailor i asigurrile
sociale de stat se reglementeaz potrivit legii.
ART. 78
(1) Casa de Asigurri a Avocailor are personalitate juridic, patrimoniu i
buget propriu. Sediul sau este n municipiul Bucureti. Patrimoniul sau poate fi
folosit n activiti economice productoare de venituri, n condiiile legii, cu
autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurri a Avocailor poate nfiina sucursale sau filiale, n
condiiile i cu procedura prevzute n statutul de organizare i funcionare a
acesteia.
ART. 79
(1) Casa de Asigurri a Avocailor este condus i administrat de un consiliu
format din 5 membri, dintre care 3 avocai n activitate i 2 avocai pensionari,
alei de congres pe o perioada de 4 ani.
(2) Consiliul alege din rndurile sale un preedinte i un vicepreedinte. Unul
dintre membri, desemnat de preedinte, ndeplinete i funcia de secretar al
consiliului.
269

-----------Alin. (2) al art. 79 a fost modificat de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 255 din
16 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
ART. 80
(1) Controlul financiar al Casei de Asigurri a Avocailor se exercita de ctre
comisia de cenzori, compus din 3 membri, dintre care 2 avocai n activitate i
un avocat pensionar.
(2) Barourile i avocaii sunt obligai sa pun la dispoziie comisiei de cenzori
i inspectorilor financiari ai Casei de Asigurri a Avocailor toate datele privind
veniturile asupra crora se retine contribuia pentru fondul de pensii i ajutoare
sociale.
CAP. VII^1*)
Exercitarea n Romnia a profesiei de ctre avocaii care au obinut calificarea
profesional n unul dintre statele membre ale Uniunii Europene i ale Spaiului
Economic European
-----------Cap. VII^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform alin. (1) al art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004, prezenta lege intr n vigoare
la data aderrii Romniei la Uniunea European.
SECIUNEA 1
Dispoziii generale
-----------Seciunea 1 din Cap. VII^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din
25 mai 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^1
Dispoziiile prezentului capitol se aplic avocailor care i-au obinut
calificarea profesional n unul dintre statele membre ale Uniunii Europene i
ale Spaiului Economic European, care i exercit profesia pe teritoriul
Romniei:
a) n mod independent sau n asociere;
b) ca avocai salariai n Romnia;
c) prin prestarea de servicii.
-----------Art. 80^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

270

ART. 80^2
n sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezint orice persoan provenind dintr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spaiului Economic European, care este autorizat s-i
desfoare activitile profesionale sub titlul profesional corespunztor obinut
ntr-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezint statul membru al Uniunii Europene sau
al Spaiului Economic European, n care un avocat a obinut dreptul de a utiliza
unul dintre titlurile profesionale prevzute la lit. a), nainte de a practica profesia
de avocat n Romnia;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezint titlul profesional
utilizat n statul membru unde un avocat a obinut dreptul de a folosi acest titlu,
nainte de a practica profesia de avocat n Romnia;
d) grupare reprezint orice entitate, cu sau fr personalitate juridic,
organizat potrivit legislaiei unui stat membru, n cadrul creia avocaii i
desfoar activitile profesionale mpreun, sub nume comun;
e) titlu profesional din Romnia reprezint titlul profesional sub care un
avocat este nscris n Tabloul avocailor din Romnia;
f) autoritatea romn competent este structura din cadrul Uniunii Naionale a
Barourilor din Romnia, desemnat potrivit statutului.
-----------Art. 80^2 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^3
Avocaii care profeseaz n Romnia sub titlul profesional din statul membru
de origine pot desfura aceleai activiti profesionale ca i avocaii care
profeseaz sub titlul profesional obinut n Romnia, pot acorda asisten
juridic i pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice n faa instanelor
romne, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar,
dreptul internaional, precum i dreptul romnesc, cu respectarea regulilor de
procedur aplicabile n faa instanelor romne.
-----------Art. 80^3 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^4
(1) Avocaii care profeseaz n Romnia sub titlul profesional din statul
membru de origine vor folosi denumirea sub care i desfoar profesia n statul
membru de origine, exprimat n limba oficial sau n una dintre limbile oficiale
ale statului membru de origine respectiv.

271

(2) Pe lng denumirea prevzut la alin. (1), n denumire se va meniona,

alturi de forma juridic de exercitare a profesiei n Romnia, i forma juridic a
gruprii din statul membru de origine.
(3) Autoritatea romn competent poate cere unui avocat care profeseaz sub
titlul profesional obinut n statul membru de origine s indice gruparea
profesional din care face parte n statul membru de origine sau autoritatea
judiciar n cadrul creia este admis s-i exercite profesia, potrivit legii din
statul membru de origine.
(4) Avocatul care obine admiterea n profesia de avocat n Romnia n
condiiile art. 80^5 sau 80^14 are dreptul s foloseasc titlul profesional din
statul membru de origine, exprimat n limba oficial sau n una dintre limbile
oficiale ale statului membru de origine, alturi de titlul profesional
corespunztor profesiei de avocat din Romnia.
-----------Art. 80^4 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^5
(1) Indiferent de forma de exercitare a activitii pe teritoriul Romniei,
avocaii care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de origine pot
solicita oricnd recunoaterea diplomelor, n vederea admiterii n profesia de
avocat i a practicrii acesteia sub titlul profesional din Romnia.
(2) n vederea recunoaterii diplomelor n Romnia, solicitantul va trebui s
susin, la alegere, un examen de verificare a cunotinelor sau s efectueze un
stagiu de 3 ani n domeniul dreptului romnesc.
(3) Uniunea Naional a Barourilor din Romnia va stabili componena
comisiei de evaluare, precum i coninutul i modul de desfurare a examenului
sau a stagiului, dup caz.
(4) La depunerea cererii de recunoatere a diplomei, n vederea determinrii
coninutului i modului de desfurare a examenului sau a perioadei de stagiu,
comisia de evaluare va verifica n prealabil dac experiena profesional
dobndit de solicitant este de natur s acopere n tot sau n parte diferenele
existente ntre dreptul romnesc i cel al statului membru de origine n care a
fost obinut diploma, n vederea exceptrii pariale sau totale de la ndeplinirea
condiiilor prevzute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeaz cu dispoziiile legislaieicadru privind recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale.
-----------Art. 80^5 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^6

272

(1) Autoritatea competent romn i autoritile competente din statele

membre de origine colaboreaz n vederea aplicrii corespunztoare a
dispoziiilor prezentei legi, informaiile care se obin n cadrul acestor colaborri
fiind confideniale.
(2) Autoritatea competent din statul membru de origine poate formula
observaii n cadrul procedurilor disciplinare care se desfoar mpotriva unui
avocat care profeseaz sub titlul profesional din acel stat.
-----------Art. 80^6 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
SECIUNEA a 2-a
Exercitarea cu caracter permanent a profesiei n Romnia de ctre avocaii
care au obinut calificarea profesional n unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene i ale Spaiului Economic European
-----------Seciunea a 2-a din Cap. VII^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201
din 25 mai 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^7
(1) n condiiile prezentei seciuni, oricare dintre avocaii prevzui la art.
80^2 lit. a) poate desfura pe teritoriul Romniei, cu caracter permanent i sub
titlul profesional din statul membru de origine, activitile prevzute la art. 80^3.
(2) Avocaii care i exercit n mod permanent activitatea pe teritoriul
Romniei pot dobndi titlul profesional din Romnia fie n condiiile prevzute
la art. 80^5, fie potrivit art. 80^14.
-----------Art. 80^7 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^8
(1) Avocatul care dorete s profeseze n Romnia sub titlul profesional din
statul membru n care i-a obinut calificarea profesional se nscrie n tabloul
special inut de barourile romne, n condiiile prezentului articol, ale art. 12
alin. (6) i ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea romn competent nscrie avocatul solicitant pe baza
prezentrii unui certificat care atest nregistrarea lui la autoritatea competent
din statul membru de origine. Autoritatea romn competent informeaz
autoritatea competent din statul membru de origine despre nscriere.
(3) Certificatul prevzut la alin. (2) trebuie s fie eliberat cu cel mult 3 luni
nainte de formularea cererii de nscriere n Tabloul avocailor din Romnia.
(4) La publicarea numelor avocailor nscrii n Romnia, autoritatea romn
competent va publica i numele avocailor nscrii potrivit prezentei seciuni.
273

-----------Art. 80^8 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^9
(1) Avocailor care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de
origine li se asigur reprezentarea corespunztoare n asociaiile profesionale ale
avocailor din Romnia, potrivit dispoziiilor prezentei legi i ale statutului
profesiei; ei au cel puin dreptul de a participa la alegerea organelor de
conducere ale acestor asociaii.
(2) Avocaii care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de
origine sunt obligai fie s se asigure pentru rspundere profesional, n
condiiile stabilite prin statutul profesiei, fie s devin membri ai Casei de
Asigurri a Avocailor, n condiiile prevzute la cap. VII.
(3) Avocaii pot fi scutii de obligaiile prevzute la alin. (2), dac fac dovada
unei asigurri pltite sau a unei alte garanii date n condiiile legii statului
membru de origine, n msura n care asigurarea sau garania este echivalent
din punctul de vedere al condiiilor i al acoperirii. Dac acoperirea este doar
parial, avocaii trebuie s ncheie o asigurare suplimentar pentru a acoperi
aspectele care nu se regsesc n asigurarea sau n garania dat potrivit
reglementrilor din statul membru de origine.
-----------Art. 80^9 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^10
Avocaii nscrii n Romnia sub titlul profesional din statul membru de
origine pot profesa ca salariai n oricare dintre formele de organizare a
profesiei, permise pentru avocaii care profeseaz sub titlul profesional obinut
n Romnia.
-----------Art. 80^10 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^11
Avocaii care profeseaz n Romnia sub titlul profesional din statul membru
de origine se supun acelorai reguli de conduit profesional prevzute n
prezenta lege i n statutul profesiei ca i avocaii care profeseaz sub titlul
profesional obinut n Romnia, pentru activitile desfurate pe teritoriul rii.
-----------Art. 80^11 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

274

ART. 80^12
(1) Avocaii prevzui n prezentul capitol rspund disciplinar pentru
nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) nainte de iniierea procedurilor disciplinare mpotriva unui avocat care
profeseaz sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea
romn competent informeaz n cel mai scurt timp autoritatea competent din
statul membru de origine, furniznd orice informaii utile n cauz.
(3) Autoritatea romn competent coopereaz cu autoritatea competent din
statul membru de origine pe tot parcursul desfurrii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanent sau temporar de ctre autoritatea competent din
statul membru de origine a autorizaiei de exercitare a profesiei are ca efect
obligatoriu interdicia temporar sau permanent ca avocatul n cauz s
profeseze n Romnia sub titlul profesional din statul membru de origine.
-----------Art. 80^12 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^13
(1) Unul sau mai muli avocai din aceeai grupare ori din acelai stat
membru, care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de origine, pot
profesa n Romnia prin nfiinarea unui sediu secundar al gruprii respective,
organizat n orice form de exercitare a profesiei de avocat prevzut de legea
romn.
(2) Profesia de avocat se poate exercita i n cadrul formelor asociate
prevzute de legea romn, astfel:
a) mai muli avocai din diferite state membre, care profeseaz sub titlurile
profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai muli avocai dintre cei prevzui la lit. a) i unul sau mai
muli avocai din Romnia.
(3) Avocatul care intenioneaz s profeseze sub titlul profesional din statul
membru de origine informeaz autoritatea romn competent despre faptul c
este membru al unei forme de exercitare a profesiei n statul membru de origine
i furnizeaz toate detaliile relevante despre acea grupare.
-----------Art. 80^13 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^14
(1) Avocaii care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de
origine i care i desfoar activitatea efectiv i cu regularitate, pe o perioad
de cel puin 3 ani n Romnia, n domeniul dreptului romnesc sau al dreptului
comunitar sunt admii n profesia de avocat n Romnia, fr a fi necesar
ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor
275

prezentei legi referitoare la exerciiul drepturilor civile i politice i la cazurile

de nedemnitate i incompatibilitate.
(2) n faa autoritii romne competente solicitanii trebuie s fac dovada
desfurrii cu regularitate a activitii n Romnia pe o perioad de cel puin 3
ani n domeniul dreptului romnesc sau comunitar. n acest scop:
a) avocaii trebuie s prezinte toate informaiile i documentele relevante cu
privire la numrul de cauze n care au acordat asisten juridic, precum i cu
privire la natura acestora;
b) autoritatea romn competent poate s verifice caracterul efectiv i
regularitatea activitii desfurate i poate cere avocatului, dac este necesar, s
ofere clarificri, n scris sau verbal, cu privire la informaiile i documentele
prevzute la lit. a).
(3) Avocaii care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de
origine n Romnia pot oricnd s cear ca diplomele s le fie recunoscute,
potrivit dispoziiilor art. 80^5, n vederea obinerii admiterii n profesia de
avocat n Romnia i a exercitrii acesteia sub titlul profesional astfel obinut.
(4) Avocaii care profeseaz sub titlul profesional din statul membru de
origine i care au desfurat n mod efectiv i cu regularitate o activitate
profesional n Romnia pe o perioad de cel puin 3 ani, dar pe o perioad mai
scurt n domeniul dreptului romnesc, pot obine admiterea n profesia de
avocat i dreptul de a o practica sub titlul profesional din Romnia, fr a fi
necesar ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 80^5, cu respectarea
prevederilor prezentei legi referitoare la exerciiul drepturilor civile i politice i
la cazurile de nedemnitate i incompatibilitate, dup urmtoarea procedur:
a) autoritatea romn competent ia n considerare desfurarea efectiv i cu
regularitate a activitii n perioada de cel puin 3 ani, cunotinele i experiena
profesional dobndite n Romnia, precum i orice participare la prelegeri i
seminarii despre dreptul romnesc sau deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispoziia baroului romn orice informaie i
documentaie relevant, n special despre cauzele n care a acordat asisten
juridic.
(5) Decizia autoritii romne competente de a nu acorda nscrierea automat
n cazul n care nu s-a prezentat dovada c cerinele prevzute la alin. (1) sau (4)
au fost ndeplinite va fi motivat, comunicat solicitantului i baroului i supus
cilor de atac prevzute de statutul profesiei.
(6) Desfurarea efectiv i cu regularitate a activitii avocatului n Romnia
i capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susinut cu
comisia de evaluare prevzut la art. 80^5.
(7) Autoritatea romn competent poate, printr-o decizie motivat i supus
cilor de atac prevzute de statutul profesiei, s refuze avocatului solicitant
acordarea titlului profesional de avocat n Romnia, dac se consider c aceasta
ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor
plngeri i incidente de orice fel.
276

(8) Reprezentanii Uniunii Naionale a Barourilor din Romnia sunt obligai

s pstreze confidenialitatea informaiilor primite cu ocazia examinrii cererii
de acordare a titlului profesional n Romnia.
-----------Art. 80^14 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
SECIUNEA a 3-a
Exercitarea n Romnia, prin prestarea de servicii, a profesiei de ctre avocaii
provenind din statele membre ale Uniunii Europene i ale Spaiului Economic
European
-----------Seciunea a 3-a din Cap. VII^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201
din 25 mai 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^15
(1) n condiiile prezentei seciuni, avocaii provenind din statele membre ale
Uniunii Europene i ale Spaiului Economic European pot desfura n Romnia
activiti profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestrii de
servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevzut la alin. (1) se exercit n
Romnia prin reprezentarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor
fizice i persoanelor juridice n justiie sau n faa autoritilor publice, n
condiiile prevzute pentru avocaii stabilii n acest stat, fr a fi necesar
nscrierea n barou.
(3) Pentru exercitarea altor activiti dect cele menionate la alin. (2),
avocatul respect condiiile i regulile de conduit profesional ale statului
membru de origine, precum i legislaia romn privind profesia, n special cu
privire la incompatibiliti, la secretul profesional, la relaiile dintre avocai, la
interdicia ca acelai avocat s reprezinte dou pri avnd interese contrarii,
precum i la publicitate. Un avocat care nu este stabilit n Romnia este inut de
respectarea acestor reguli numai n msura n care respectarea lor este justificat
obiectiv pentru asigurarea exercitrii corecte a activitilor de avocat, a
demnitii profesiei i a respectrii regulilor privind incompatibilitatea.
-----------Art. 80^15 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
ART. 80^16
(1) Autoritatea romn competent cere avocatului care presteaz servicii
dovedirea calitii sale de avocat.
(2) n cazul nerespectrii obligaiilor prevzute la art. 80^15, autoritatea
romn competent stabilete prin statut consecinele acestei nerespectri.
277

(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaiilor prevzute la art.

80^15, autoritatea romn competent poate solicita orice informaii
profesionale utile cu privire la persoana care presteaz servicii.
(4) Autoritatea romn competent va informa autoritatea competent din
statul membru de origine despre orice decizie luat. Comunicrile prevzute de
prezentul alineat au caracter confidenial.
-----------Art. 80^16 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
CAP. VIII
Dispoziii tranzitorii i finale
ART. 81
Prezenta lege va fi pus n aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocailor din Romnia i vor
ndeplini n continuare atribuiile, potrivit legii i statutului profesiei, ca organe
de conducere ale U.N.B.R., pe ntreaga durat a mandatului pentru care au fost
alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei i l va adopta
n termen de cel mult 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi*).
Statutul profesiei va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor
organiza i vor funciona numai dup intrarea n vigoare a noului statut al
profesiei.
-----------Art. 81 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
--------*) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 i 84 fac referire la Legea nr.
255/2004.
ART. 82
(1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi*) persoanele fizice sau juridice
care au fost autorizate n baza altor acte normative ori au fost ncuviinate prin
hotrri judectoreti s desfoare activiti de consultan, reprezentare sau
asisten juridic, n orice domenii, i nceteaz de drept activitatea.
Continuarea unor asemenea activiti constituie infraciune i se pedepsete
potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrrii n vigoare a prezentei legi*) nceteaz de
drept efectele oricrui act normativ, administrativ sau jurisdicional prin care au
fost recunoscute ori ncuviinate activiti de consultan, reprezentare i
asisten juridic contrare dispoziiilor prezentei legi.
278

(3) Prevederile alin. (1) i (2) nu se aplic profesiei de consilier juridic, care
va fi exercitat potrivit dispoziiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea i
exercitarea profesiei de consilier juridic.
(4) Consiliile i decanii barourilor au obligaia i autorizarea s urmreasc
ducerea la ndeplinire a prevederilor alin. (1) i (2) i s ia msurile legale n
acest sens.
-----------Art. 82 a fost modificat de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
--------*) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 i 84 fac referire la Legea nr.
255/2004.
ART. 83
La data intrrii n vigoare a prezentei legi*), denumirea Uniunea Avocailor
din Romnia se nlocuiete cu denumirea Uniunea Naional a Barourilor din
Romnia, n toate actele normative.
-----------Art. 83 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
--------*) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 i 84 fac referire la Legea nr.
255/2004.
ART. 84
La data intrrii n vigoare a prezentei legi*) orice dispoziii contrare se
abrog.
-----------Art. 84 a fost introdus de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie
2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
--------*) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 i 84 fac referire la Legea nr.
255/2004.
NOTA:
----Potrivit art. II i III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea i
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de
avocat:
Art. II - Avocaii strini care exercita profesia n Romnia n diverse forme,
neprevzute de lege, sunt obligai sa se constituie n societi civile profesionale,
potrivit art. 12, n termen de 6 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi.

279

Pentru nscrierea n barou i nregistrarea societii civile profesionale este

necesar avizul conform al Uniunii Avocailor din Romnia.
Dup expirarea termenului de 6 luni organele de urmrire penal, din oficiu
sau la cererea Uniunii Avocailor din Romnia ori a baroului, se vor sesiza
pentru svrirea infraciunii prevzute la art. 25 din prezenta lege.
Art. III - Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevzute de
prezenta lege, se actualizeaz periodic, n funcie de rata inflaiei, de ctre
Consiliul Uniunii Avocailor din Romnia.

BIBLIOGRAFIE:

Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor si procurorilor

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar
Regulamentul de ordine interioar a instanelor
Legea nr. 36/1995 a notarilor publici i a activitii notariale
Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania
Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei
de avocat

280