Drept procesual civil curs 03 26.02.

2014
Actele de procedura si termenele procedurale
Actul de procedura rep manifestarea de vointa sau operatia procedurala savarsite de catre
instanta, parti sau orice alt participant la procesul civil in legatura cu activitatea procesuala a fiecaruia.
Actul de procedura este atat manifestarea de vointa cat si inscrisul care constata aceasta
manifestare de vointa dar si operatia procedurala de punere in valoare a manifestarii de vointa.
In cazul cererii de chemare in judecata constituie act de procedura atat inscrisul care contine
manifestarea de vointa a reclamantului de a se adresa instantei printr-o cerere cu un anumit continut cat
si operatia procedurala de depunere la instanta a acestui inscris.
In procedura citarii este act de procedura citatia ca atare cu continutul predeterrminat de cod,
dovada de comunicare sau procesul verbal intocmit in momentul comunicarii citatiei precum si operatia
juridica de inmanare, comunicare a citatiei.
Actele de procedura pot fi clasificate in fc de mai multe criterii.
a. In functie de persoanele sau organele de la care emana sunt acte de procedura ale partilor, ale
instantei si ale altor participanti la procesul civil cum ar fi o declaratie de martor, raport de expertiza,
proces verbal de sechestru aplicat de exec judecatoresc.
b. In fc de continutul lor sunt acte de procedura care contin o manifestare de vointa (actele de
procedura sav de parti) si acte de procedura care constata o operatie procedurala.
c. In fc de natura lor sunt acte de procedura judiciare sav in cursul procesului inaintea instantei
si acte de procedura extrajudiciare care sunt sav in afara instantei indiferent cum inainte sau in cursul
procesului.
d. In fc de modul in care sunt intocmite actele de procedura sunt scrise (si aceasta este regula) si
verbale.
Conditiile generale pt intocmirea unui act de procedura
1. Actul de procedura se incheie in forma scrisa, regula pt orice cerere adresata instantei iar nu
cu privire numai la cererile care urm sa fie solutionate prin dispozitiv, art 148 alin 1 stabileste regula ca
cererea se face in forma scrisa.
De la regula exista si exceptii: declaratia de abtinere, recuzare, dreptul de reprezentare,
renuntarea la judecata/la drept.
Faptul ca aratarile partii sau ale altui organ sunt consemnate in scris nu le inlatura carac de acte
sav verbal pt ca in realitate in acest caz este vorba despre 2 acte de procedura, cel sav verbal si cel care
consta in consemnarea sustinerilor verbale.
2. Actul de procedura tb sa prevada prin el insusi faptul ca au fost respectate toate cerintele legii
pt intocmirea lui valabila.
Asta se traduce astfel, un act de procedura face dovada prin el insusi si nu pot fi administrate
probe extrinseci pt a se dovedi contrariul a ceea ce cuprinde actul de procedura.
De la regula exista exceptia numita principiul echipolentei sau al echivalentei si care inseamna
ca numai in cazurile anume ingaduite de legiuitor un act de procedura poate produce efectele altui act
de procedura.
A. Astfel in cazul in care partea nu poate sa semneze cererea la data depunerii acesteia si nici la
termenul ulterior, presedintele completului identifica partea, ii citeste continutul cererii si ia
consimtamantul asupra continutului cererii. Toate acestea sunt consemnate in incheierea de sedinta.
Echipolenta consta in actul de procedura al consemnarii in incheierea de sedinta este echivalent
unei cereri semnate de catre parte.
Ipoteza avuta in vedere de cod este ca partea nu poate sa semneze. Omisiunea semnarii va

atrage anularea cererii.

B. Daca citatia sau actul de proced se comunica prin posta sau curier procedura se considera
indeplinita la data semnarii de primire sau la data consemnarii refuzului de primire consemnare pe care
o face postasul sau curierul.
Actul de procedura al consemnarii refuzului de primire este echipolent actului de procedura al
primirii citatiei si semnarii de primire.
Citatia nu a fost comunicata partii sau nu a fost comunicata cu respectarea termenul prevazut la
art 159 adica cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pt judecata ori exista un alt motiv de nulitate
al procedurii de citare. Chiar si in aceasta ipoteza dc partea este prezenta in instanta personal sau prin
reprezentant, la cererea partii interesate se poate acorda un termen pt pregatirea apararii.
Actul de procedura al infatisarii partii in instanta pers sau prin reprezentant este echipolent
actului de procedura al comunicarii citatiei in conditii de regularitate procedurala.
C. Daca citatia este comunicata telefonic grefierul intocmeste un proces verbal in care
consemneaza aspectele in care s-a facut comunicare. Procesul vb intocmit de grefier este echipolent
actului de procedura al comunicarii clasice al citatiei prin posta, curier.
D. Daca partea primeste sub semnatura o copie dupa act sau solicita ca actul de procedura sa fie
comunicat adversarului ei, de la aceasta data incep sa curga termenele procedurale.
Termenul procedural curge de la data comunicarii efective al actului de procedura. In aceste
situatii prin echipolenta un alt act de procedura produce efectele comunicarii efective actului de
procedura care marcheaza inceputul curgerii termenului.
Prin urmare actul de procedura al primirii sub semnatura a unei copii de pe un inscris este
echipolent cu actul de procedura al comunicarii originalului.
E. Actul de procedura care rep cererea unei parti de comunicare catre adversarul sau a unui act
de procedura in raport cu care incepe sa curga un termen procedural este echipolent actului de
procedura al comunicarii efective.
F. Hotararea se considera comunicata atunci cand comunicarea a fost facuta odata cu incheierea
de incuviintare a exec silite. Prin urmare actul de proced al comunicarii hotararii odata cu incheierea de
incuviintare a exec silite este echipolent actului de procedura al comunicarii hotararii pt a marca
momentul de la care incepe sa curga termenul de exercitare a caii de atac.
G. Daca o parte declara apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se considera comunicata
la data depunerii cererii de apel.
Actul de procedura al depunerii cererii de apel chiar inainte de comunicarea hotararii este
echipolent actului de procedura al comunicarii hotararii de la care sa inceapa sa curga termenul de apel.
Echipolenta este importanta pt ca este posibil ca prima cerere de apel sa nu fi fost facuta in
conditii de regularitate procedurala in asa fel incat de la data depunerii cererii de apel cererea sa poata
fi facuta cu respectarea cerintelor legii pt intocmirea ei valab de vreme ce de la aceasta data incepe sa
curga termenul de apel.
Ultimele doua cazuri de echipolenta sunt valabile pt etapa apelului si a recursului.
Nulitatea
Sanctiunea cea mai grava care intervine in cazul nerespectarii conditiilor de intocmire a unui act
de procedura este nulitatea.
In fc de caracterul normei incalcate nulitatea este absoluta sau relativa, dupa cum este sau nu
prevazuta in mod expres vb despre nulitati exprese si nulitati virtuale, si dupa cum nulitatea este sau nu
conditionata de vatamare vb despre nulitate conditionata si neconditionata de vatamare procesuala.
Codul se ocupa in mod expres de ultimele 2 categorii de nulitate.

Nulitate conditionata de vatamare

Art 175 alin 1 spune ca actul de procedura savarsit cu nerespectarea cerintelor legii poate fi
anulat dc a produs partii o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata altfel.
Asadar pt a interveni aceasta nulitate tb indeplinite conditiile:
1. actul de proced a fost sav cu nerespectarea cerintelor legii.
De exemplu minuta nu este semnata de judecator, hotararea nu este semmnata de judecator, s-a
amanat pronuntarea si nu s-a intocmit incheierea de dezbatere, hotararea este data de un grefier.
2. intocmirea actului de proced in asemenea circumstante este de natura sa produca o vatamare
procesuala.
Partea care solicita anularea actului de procedura tb sa probeze vatamarea procesuala suferita
ori este posibil ca instanta sa deduca aceasta vatamare procesuala din circumstantele procesului.
Dc proced de citare nu este legal indeplinita instanta poate deduce vatamarea procesuala suferita
de parte care a fost pusa in imposibilitatea de a se prezenta si a-si face apararile. Daca se invoca
nerespectarea princ fundamentale ale procesului civil vatamarea procesuala poate fi dedusa de instanta.
3. vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturarata decat prin anularea actului.
In cazul nulitatilor exprese vatamarea procesuala se presupune ceea ce inseamna ca partea care
invoca nulitatea este scutita de sarcina de a proba vatamarea si revine adversarului ei care doreste sa
pastreze actul de procedura, sa faca dovada ca desi actul de procedura nu a fost intocmit cu respectarea
cerintelor legii, partea care invoca nulitatea nu a suferit nici o vatamare procesuala.
Mai retinem ca nu se pune semn de egalitate intre nulitate relativa si nulitate conditionata de
vatamare.
Nulitatea este cond de vatamare chiar si in cazul nulitatii absolute atat doar ca in cazul nulitatii
exprese partea nu tb sa probeze vatamarea.
Nu ar interveni nulitatea dc vatamarea poate fi inlaturata sau acoperita. Se poate intampla asta
cand hotararea nu a fost semnata de unul dintre judecatori compunereea fiind colegiala. In acest caz hot
ar putea fi semnata ulterior.
Dc nu a fost semnata minuta sau hot este semnata de catre presedintele instantei pt toti
judecatorii din complet intervine nulitatea si aceasta nu poate fi inlaturata prin semnarea ulterioara pt ca
daca nu a fost semnata minuta insemana ca judecatorul nu a participat la deliberare si nu a pronuntata
solutia iar dc hot este semnata de catre presedintele instantei pt toti judecatorii din complet inseamna ca
nici unul nu a redactat hotararea.
In cazul in care se amana pronuntarea, tb sa se intocmeasca incheierea de dezbateri in care se
consemneaza tot ceea ce s-a petrecut la ultimul termen de judecata. In lipsa incheierii de dezbateri
instanta de control judiciar nu poate face controlul pt ca nu stie ce cereri au facut partile la acel termen,
ce solutie a dat instanta acestora, ce probe au fost administrare si ce concluzii finale au pus partile.
Lipsa incheierii de dezbateri va atrage si nulitatea hotararii.
Vatamarea se acopera insa daca ceea ce tb consemat in incheierea de dezbateri s-a consemnat in
prima parte a hotararii si nu intervine nulitatea in acest caz.
Nulitatea neconditionata de vatamare
Cazurile de nulitate neconditionate de vatamate sunt anume prevazute de cod.
Nulitatea este necond in cazul lipsei cap procesuale de exercitiu, al competentei instantei, al
compunerii si constituirii instantei, al publicitatii sedintei de judecata si al altor cerinte extrinseci
actului de procedura.
In raport cu aceasta ultima categorie, cererea poate fi anulata dc nu este legal timbrata.
Intervine nulitatea dc nu este respectat termenul prohibitiv adica acela pana la implinirea caruia
actul de proced nu poate fi savarsit.

Intervine nulitatea in cazul in care cererea de apel sau recurs este depusa la instanta de apel sau
de recurs iar nu la instanta a carei hotarare se ataca.
Cat priveste mijloacele de invoc a nulitatii, pe parcursul procesului nulitatea poate fi invocata
prin intermediul exceptiei iar dc s-a pronuntat o hot finala, prin apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire.
Nulitatea poate fi invocata diferit in fc de caracterul normei incalcate.
Astfel exceptia nulitatii absolute poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, de orice
parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu daca prin lege nu se prevede altfel.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre partea ocrotita prin norma incalcata.
Dc se invoca incalcarea sau savarsirea unor nereg procedurale inainte de primul termen de
judecata, nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre parat si numai prin intampinare depusa in
termen.
Dc se invoca o nereg procedura sav pe parcursul procesului, nulitatea tb invocata chiar la
termenul la care a fost savarsita iar dc partea nu este prez, cel mai tarziu la termenul urmator si inainte
de a se pune concluzii in fond.
Asupra nulitatii invocate pe parcurul procesului instanta se pronunta printr-o incheiere dc
indiferent de solutia data exceptiei ea ramana in continuare investita.
Dc admitand exceptia instanta se dezinvesteste, pronunta o hotarare finala, sentinta sau decizie
dupa caz.
Anularea actului de procedura lipseste de efecte actul de procedura respectiv in ceea ce priveste
functia sa procedurala.
Actul de proced respectiv in masura in care este posibil ar putea produce efecte ca un alt act
juridic.
Anularea unui act de procedura atrage refacerea actului de procedura fie de catre aceeasi
instanta, daca aceasta nu se dezinvesteste ori daca nulitatea este constatata de instanta de control
judiciar care anuleaza sentinta, hotararea, si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Daca este constatata de instanta de control, refacerea actului se poate face de alta instanta cand
este legata de buna administrare a justitiei, instanta anuleaza hotarea si trimite cauza spre rejudecare la
alta instanta din circumscriptia sa teritoriala.
Anularea unui act de procedura va trage si anularea actelor de procedura ulterioare in masura in
care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
In masura in care un act de proced ulterior nu are legatura cu un act anulat acesta nu va mai fi
anulat.