Nokia va inchide in acest an fabrica de la Jucu, astfel ca peste 2.000
de oameni vor ramane fara un loc de munca, exporturile Romaniei se vor reduce cu 1,5 miliarde euro, iar bugetul de stat va pierde cel putin cateva zeci de milioane de euro anual. In 2008, Nokia a relocat productia din Germania in Romania, motivul principal fiind mana de lucru mai ieftina. Acum, productia este din nou relocata, motivele fiind atat mana de lucru mai ieftina, cat si nevoia de optimizare a proceselor de productie, care va da prioritate fabricilor din Asia ce ofera beneficii mai mari, din punct de vedere al proximitatii si capacitatilor de productie. Pe scurt, fabrica de la Jucu se inchide pentru ca este mai rentabil sa produci telefoane ieftine in tarile in care salariile sunt mai mici. Este adevarat ca divizia de telefoane mobile a Nokia trece acum printr-o perioada foarte dificila, a pierdut masiv cota de piata, iar gama de produse este necompetitiva, insa dincolo de nevoia de restructurare, reorganizare si eficientizare a activitatii, mai trebuie sa intelegem ceva mai devreme sau mai tarziu, daca se pastra actualul mix de produse, relocarea tot ar fi avut loc. Cu alte cuvinte, la Jucu nu erau produse telefoane scumpe, care sa incorporeze extrem de mult know-how si o valoare adaugata ridicata, ci telefoane foarte ieftine, a caror productie necesita un foarte bun control al costurilor, mana de lucru ieftina si procese de productie simple. Or, in tarile dezvoltate, acest tip de productie a devenit nerentabil, astfel incat liniile de asamblare au fost transferate in tarile cu costuri mai mici. In acelasi timp insa, desi productia (chiar si a unor dispozitive complexe) a fost transferata in tarile low cost, banii raman de fapt in tarile de origine. Spre exemplu, dupa cum se poate observa in graficul alaturat, iPhone 4 se produce in China, insa chinezii nu retin decat 1% din pret,
restul de 99% mergand catre SUA, Germania, Japonia si alte tari
dezvoltate. Sa ne amintim si ce s-a intamplat in Romania cu industria textila dupa o crestere fulminanta la inceputul anilor 2000, a urmat o scadere semnificativa dupa ce am intrat in UE, motivul principal fiind acelasi: era mai ieftin sa produci in China sau Vietnam. In anii urmatori, pe masura ce salariile vor creste, tot mai multe dintre fabricile care utilizeaza intensiv forta de munca se vor inchide, iar singurul mod prin care putem preveni acest lucru este sa crestem gradul de complexitate al produselor pe care le fabricam, scazand astfel ponderea costurilor cu salariile in produsul finit. In momentul in care Romania nu va mai fi o destinatie pentru cei care cauta forta de munca ieftina, ci o tara in care marile corporatii vin pentru ca gasesc oameni capabili sa genereze (foarte) multa valoare adaugata la costuri mai mici decat cele din tarile dezvoltate, abia atunci ne putem gandi ca economia se dezvolta sanatos si sustenabil. Din fericire, exista si firme care au investit in Romania pe termen lung, insa cel putin deocamdata, numarul lor este inca destul de mic. PS: profitul net realizat de Nokia in Romania in ultimii trei ani se apropie de 100 milioane euro. Adica au plecat dupa ce si-au acoperit investitia initiala