1.

MEMORIU TEHNIC

1.1 Prezentarea masini : STRUNGUL CU COMAND NUMERIC SP 250 CNC

a) DOMENIUL DE UTILIZARE
Strungul cu comand numeric SP 250 CNC este destinat prelucrrilor n regim de
comand numeric, n producia de serie mic i mijlocie a pieselor de revoluie.
Strungul SP 250 CNC permite urmtoarele tipuri de prelucrri, strunjire cilindric
exterioar i interioar, strunjire frontal exterioar i interioar, strunjire conic exterioar
i interioar, strunjire filete cilindrice i conice, exterioare i interioare , strunjire melci,
strunjire canale exterioare i interioare, strunjire profilat exterioar i interioar, centruire,
gurire, alezare, tarodare etc.
b) CARACTERISTICI TEHNICE l DESCRIERE
Caracteristici tehnice
-diametrul maxim de strunjire ..........................................250 mm
-lungimea maxim de strunjire ........................................750 mm
-diametrul alezajului arborelui principal ............................ 52 mm
-cursa pe axa X .............................................................125 mm
-cursa pe axa Z ..............................................................750 mm
domeniul turaiilor la arborele principal
-(reglaj continuu) .............................................40-4000 rot/min
domeniul avansurilor de lucru pe X si Z
-(reglaj continuu) ...............................................1-3000 mm/min
-avansul rapid pe axa X ......................................... 5000 mm/min
-avansul rapid pe axa Z ........................................10000 mm/min
-pasul filetelor................................................................0,3-60 mm
-numrul posturilor de lucru din capul revolver........................12
-timpul necesar indexrii cu o poziie
................................3 s
-masa maxim a piesei de prelucrat ...............................125 kg
puterea motorului de curent continuu pentru
-acionarea principal ................................................... 18,2 kW
-fora de strngere din pinol ................................. 50-500 daN
- increment minim de deplasare ..................................0,001mm

20

c) Descrierea general a mainii

In figura 3. l se prezint prile constructive principale ale strungului SP 250 CNC,
mpreun cu echipamentul de comand.

Fig.1.1. Vedere general a strungului SP 250 CNC.

Batiul 8, de tipul batiu nclinat, susine n partea stng ppua fix 10, n a crei
universal hidraulic 11 se prinde piesa 12 pentru prelucrare, iar n partea dreapt suportul de
lucru i ppua mobil 1.
Suportul de lucru este constituit din sania longitudinal 3 (axa Z) i sania transversal 4
(axa X). Pe sania transversal se monteaz capul revolver 13, care are 12 posturi de lucru
unde se prind sculele 6 i portsculele 5, aferente prelucrrii.
In vederea eliminrii achiilor care rezult din procesul de achiere, maina este dotat
cu un transportor de span 7. Strungul este comandat de echipamentul de comand
numeric 9.
Aprtoarea mainii 2 protejeaz operatorul mpotriva accidentrilor.
Pentru a putea utiliza maina n condiii normale de lucru, este necesar ca regimurile de
exploatare alese s se ncadreze n cele recomandate de constructor. In acest scop, se vor
consulta n prealabil din cartea mainii, diagramele de putere funcie de turaia motorului,
diagramele forelor de strngere cu vrful ppuii mobile, posibilitile de ncrcare ale
mainii funcie de sculele montate n capul revolver (diametre maxime prelucrabiie), precum i
tabelul cu masele maxime prelucrabile pe main.

21

d) Fixarea piesei
In funcie de tipul prelucrrii (degroare, finisare sau degroare i finisare) i tipul piesei,
baza de aezare a semifabricatului se pregtete n prealabil pe o alta main-unealt.
Fixarea semifabricatului n vederea prelucrrii se poate face:
- n universal;
- n universal i vrful ppuii mobile,
- ntre vrfuri, n aceast situaie vrful de antrenare se prinde direct
pe conul arborelui principal (universalul fund ndeprtat) sau n universal,
iar rotaia piesei se primete de la o inim de antrenare.
Acionarea universalului i a pinolei ppuii mobile se face hidraulic. Cursa bacurilor
universalului, reglat pentru un anumit diametru de prindere, este redus. De aceea, n general
nu este posibila prelucrarea unei piese din mai multe prinderi, dect printr-un nou reglaj al
bacurilor.
Dac fixarea se face n universal i vrful ppuii mobile, este necesar o prelucrare a
poriunii ce va fi fixat n universal (fig.3. 2).

Fig.1.2. Pregtirea .semifabricatului.

e) Scule i portscule
Sculele utilizate la prelucrrile pe strungul SP 250 CNC sunt cuite de strung pentru
strunjiri exterioare i interioare, bare de alezat, burghie, alezoare, tarozi etc. Cuitele de strung
utilizate sunt armate cu plcue din carburi metalice, lipite sau fixate mecanic Se
recomand a se utiliza plcute cu fixare mecanic, datorit avantajelor pe care le prezint.
Sculele i portsculele aferente unei prelucrri se monteaz n capul revolver cu 12 poziii
(fig.3. 3).
Pentru prelucrri exterioare se pot folosi cuitele de strung 8, cu seciunea de 20x20 mm,
fixate pe partea frontala a capului revolver (cu ieire spre exteriorul capului revolver), prin
intermediul penei nclinate 9 i a dou uruburi 10 n funcie de configuraia piesei supus
prelucrrii, se pot utiliza cele trei tipuri de portscule 5, 6 sau 7, pentru fixarea sculelor.
Aceleai cuite se pot fixa n portsculele de tipul celor din figura 3.4.
Pentru prelucrri exterioare i interioare se pot utiliza cuite de strung cu seciunea
de 25x25 mm, fixate n portscula din figura 3.4,b. urubul l i piulia 2 (fig.3.3) servesc
pentru reglarea distanei de ieire a cuitului nafara portsculei i nafara capului revolver.
Tot pentru prelucrri exterioare se pot folosi bare de alezat, fixate n portscula din
figura 3.4,c pe alezajul 032mm i poziionate cu dou uruburi 1. Pentru dimensiuni mai
mici de bare de alezat sau burghie, alezoare, tarozi etc., se folosesc reduciile de tipul
celor din figura 3.4,d.
22

Fig.1.3. Vedere frontal i laterala a capului revolver.

Portsculele au sistemul de ghidare pe capul revolver cu pana cilindric teit i
zimat 4 (fig.3.3), fixat cu uruburile 4 (fig.3.4).
Cuitele de strung utilizate pentru strunjiri exterioare, fixate direct pe capu l
re vo lver, sun t cuite pe st nga i cui te pe dreap ta fig.3.5,a).Cuitele pe dreapta
sunt utilizate cnd prelucrarea se face dinspre ppua fix spre ppua mobila.

23

Pentru prelucrrile cu cuite fixate n capul revolver prin intermediul portsculelor, se

folosesc cuite pe dreapta pentru prelucrri exterioare (fig.3.5,b) i cuite pe stnga (fig.3.5,c)
pentru prelucrri interioare.
Distanele Wx i Wz , se numesc constante de scul.

Fig.1.4. Scule i
portscule utilizate:
a i b - strunjire
exterioar; c - strunjire
interioar.

f) ECHIPAMENTUL DE COMAND NUMERIC CNC-H645

Echipamentul de comand numeric CNC-H645 VEM NUMERIK, cu care este dotat
strungul S250 CNC, este de tip computerizat. Ca orice calculator, are o memorie extern
(caset racordabil alimentat cu acumulatori) i memorie intern de 8KO. Programele NC
introduse n echipament se pstreaz i dup ntreruperea curentului. Spre deosebire de
echipamentele de tip NC, acestea ofer cteva facilitai n programare.
-derularea programului NC n timpul execuiei piesei are loc din memoria intern a
echipamentului i nu prin citirea benzii perforate ca la echipamentele de tip NC
- posibilitatea corectrii n (din) memorie a programului;
- utilizarea subprogramelor la alctuirea programelor;
- posibilitatea utilizrii unor parametri n alctuirea programelor;
24

- accesul la procesorul geometric.

Echipamentul CNC-H645 execut comenzi de deplasare n dou axe (X,Z) i anume:
deplasri de poziionare, liniare i de conturare, cu avans rapid sau de lucru.

1.2. Consideratii generale despre tehnologie si piesa

Procesul tehnologic ales trebuie sa asigure prelucrarea in conformitate cu
prescriptiile documentatiei tehnice de precizie, de forma si de calitate a suprafetelor.
Tehnologul va analiza desenul produsului finit pentru a vedea functionalitatea si conditiile de
functionare ale acestuia in cadrul ansamblului din care face parte. Cu aceasta ocazie se vor
pune in evidenta conditiile tehnice care sut prescrise.
Intocmirea documentatiei tehnologice se face dupa ce in prealabil s-au facut o serie
de lucrari pregatitoare care tin de documentatie tehnica, de utilajele si cadrele necesare , de
necesarul de S.D.V.-uri .
Documentatia tehnologica trebuie sa contina toate datele necesare pentru a se putea
executa lucrarea in cele mai bune conditii.
Precizia formei geometrice a pieselor are un rol deosebit de important, constituind
adesea factorul principal in functiunea normala a unor aparate si masini. Pentru
determinarea preciziei de forma geometrica a suprafetelor se impune definirea urmatoarelor
notiuni:
Suprafata geometrica nominala este suprafata ideala, a carei forma este definita in
desen si in documentatia tehnica.
Suprafata reala defineste suprafata care limiteaza corpul respectiv si il separa de
mediul inconjurator.
Suprafata efectiva este suprafata obtinuta prin masurare si care este apropiata de
suprafata reala.
Suprafata adiacenta defineste suprafata de aceeasi forma cu suprafata data,
tangenta la suprafata reala dinspre partea exterioara a materialului piesei si asezata astfel
incat sa satisfaca conditiile prescrise in cazul particular dat
Profilul geometric nominal este conturul rezultat prin intersectia suprafetei geometrice
cu un plan cu orientare data
Profilul real conturul rezultat prin intersectia suprafetei realla cu un plan cu orientare
data
Profilul efectiv este profilul rezultat prin masurare , apropiat de profilul real
Profilul adiacent de forma data se defineste ca prode forma data tangent la pofilul
real din partea exterioara a materialului piesei
25

Arborii sunt organe de masini rotaive folosite pentru a sustine diferite organe de
masini aflate in miscare de rotatie, ca: rotoare de turbine, volanti, roti dintate, saibe de
curea, etc., si pentru a transmite altor organe de masini momente de torsiune. Arborii sunt
solicitati in principal la torsiune si incovoiere.

1.3. Analiza constructiva si tehnologica a piesei

Materialul OLC 50, din care este confecionat axul antrenat este un oel carbon de
calitate care asigur o rezisten sporit la rupere,la care se va aplica un tratament de
inbunatatire.
Arborele este folosit pentru transmiterea unei moment de torsiune, prin intermediul
rotilor de curea si sau a rotilor dintate. Suprafetele pe care vin montate organede masini
care servesc la preluarea si transmiterea momentului de torsiune vor avea rugozitatea de
1,6 m. Suprafetele care vor servii la sprijinarea arborelui, unde vin montate lagarele de
rostogolire, vor avea o rugozitate de 0.8 m.
Arborele se va prevedea cu caneluri pentu montarea inelelor elastice care au rolul de
a impiedica deplasarea lagarelor de rostogolire pe directie axiala. Va fi prevazut cu tesiri
pentru montatrea cat mai usoara a organelor de masini ce urmeaza de a fi montate.
La capatul pe care vine montat roata de curea se va executa o gaura filetata, unde va
fi montat un surub ce sa asigura fixarea roatei de curea.
Pentru motivul ca arborele este antrenat intr-o miscare de rotatie se doreste o
concentricitate cat mai ridicata.

1.4. Norme de protectia muncii

Legea nr. 5/1965 stabilete cui ii revine rspunderea pentru realizarea masurilor de
protecia muncii. In articolul 8 se arata ca obligaia ii revine , potrivit atribuiilor de serviciu
cei ce organizeaz , controleaz si conduc procesul de munca dup cum urmeaz:
la locul de munca : efii seciilor , sectoarelor ,atelierelor ,precum si efii brigzilor si
echipelor;
la nivelul ntreprinderilor si organizailor economice de stat , conductorul unitatii ;
Obligaia si rspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protecie a muncii,
de asemenea si toate celelalte persoane crora le revin atribuii de organizare , conducere
si control in procesul de munca.

26

Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protecie a muncii sunt abateri

grave si se mpart in trei categorii : abateri disciplinare, contravenii si infraciuni.

1.5.Tehnica securitii muncii la prelucrarea prin achiere

Principalele surse de pericol , ce pot aprea la prelucrarea prin achiere daca nu sunt
luate masuri corespunztoare sunt legate de : achiile care se degaja in cursul desfasurarii
procesului, pari din sculele achietoare ce ar putea fi expulzate in cazul distrugerii sculei,
fixarea necorespunztoare a semifabricatelor si sculelor in dispozitive, precum si curentul
electric.
Aciunea achiilor se manifesta prin tieturi si arsuri a cror gravitate e determinata in
mare msura de forma si temperatura acestora .Cele mai periculoase sunt achiile continue
sub forma de banda, ce se degaja in mod dezordonat in zona de achiere. De asemenea
sunt periculoase achiile scurte degajate cu viteza mare (in special la frezarea rapida si
rectificare ).
Prevenirea accidentelor datorate achiilor se poate realiza printr-o geometrie
corespunztoare a sculelor , prin alegerea corespunztoare a regimului de lucru si prin
masuri de protecie a operatorului mpotriva aciunii acestora.
Fixarea sigura a piesei sau a sculei in dispozitivul de lucru trebuie sa fie o preocupare
permanenta, att a proiectantului de echipament tehnologic cat si a persoanelor care
rspund de modul in care se respecta prescripiile tehnologice. O importanta deosebita o au
in aceasta privina asigurarea stabilitii dinamice a procesului de achiere si in general
reducerea tuturor surselor de vibraie. In principiu procesele de achiere instabile nu sunt
admise din punctul de vedere al proteciei muncii.
Ruperea sculelor si expulzarea unor bucati din acestea sunt consecine ale unui
regim de lucru necorespunztoare sau de execuie defectuoasa a sculelor. La rectificare de
exemplu , pentru prevenirea accidentelor deosebit de grave ce pot aprea la spargerea
discului abraziv , acestea trebuie verificate atent nainte de montare pe maina, nchiderea
lui in carcase potrivit normelor in vigoare si utilizarea de regimuri de lucru nepericuloase.
In general prevenirea accidentelor in sectoarele de prelucrri prin achiere trebuie sa aib la
baza respectarea tuturor normelor de protecie a muncii cuprinse in normativele departamentale si in
instruciunile proprii ale ntreprinderilor.

27