Alegerea dimensiunilor sectiunilor

a) Conditia de stabilitate pentru grinzi si stilpi

Pentru sectiunile dreptunghiulare ale elementelor cu momente incovoietoare aplicate
la capete (grinzi si stilpi) se vor respecta urmatoarele conditii de stabilitate pentru
evitarea pericolului de pierdere a stabilitatii generale sau locale:
ln
25
bw

l h
100
b
n

ln =deschiderea libera a elementului

bw=latimea perpendiculara pe axa elementului
h=inaltimea sectiunii
Pentru elementele in consola cu sectiunea dreptunghiulara se aplica conditiile:

l
15
b
n

l h
60
b
n

b)Stilpi
Pentru stilpii cadrelor puternic solicitate seismic se aplica urmatorul mod de
predimensionare:
1. Inaltimea sectiunii stilpilor interiori hc se va alege in asa fel incit sa se asigure
ancorarea armaturilor longitudinale a riglelor care converg in stilp.
2. Zveltetea geometrica a stilpilor nu ar trebui sa depaseasca ln

Ca valori de orientare pentru dimensiunile sectiunii stilpilor

se pot folosii urmatoarele valori:
1-5 niveluri 0.4
5-10 niveluri 0.6
10-20 niveluri 0.8

c) Grinzi

Dimensiunile absolute ale grinzilor depind in mare masura de distributia stilpilor.

Dimensiunile tipice ale grinzilor in cladiri destinate birourilor sint:

Distanta intre stilpi

Dimensiunile grinzilor
6x6
hxb=0.5x0.35
8x8
0.75x0.4
Din motive de executie a armaturii se recomanda dimensionarea grinzilor cu
60-100 mm mai ingusta decit stilpii.
d) Pereti structurali
In peretii structurali se prevede de obicei pe fiecare fata cite o retea de armaturi. Din
aceasta cauza grosimea peretelui nu va fi mai mica de 200mm.
Exceptiile sint posibile in cazul fortelor taietoare mici sau in cazul in care constructia
are numai 2-3 niveluri.

Principii ale proiectarii antiseismice a elementelor structurale de beton

armat

Caracterul dinamic al actiunii seismice si al raspunsului structural este luat in calcul

intr-o maniera simplificata la stabilirea fortelor apelind la metoda spectrului de
raspuns.

Pentru determinarea eforturilor sectionale se utilizeaza fie metoda fortei statice

echivalente fie metoda analizei modale la care efectul modurilor superioare este
mai important.

Nivelul fortelor seismice de calcul presupune aparitia unor zone plastificate in

cadrul structurii de rezistenta la cutremurul prevazut de prescriptii. Localizarea lor
si marimea deformatiilor inelastice produse de actiunea cutremurului in aceste
zone nu pot fi stabilite prin metoda de proiectare prezentata.

Determinarea cantitatilor de armatura longitudinale si transversale se face pe baza

conditiei

max

cap

Principii ale proiectarii antiseismice a elementelor structurale de beton

armat

Aceasta conditie de siguranta exprimata in eforturi nu mai este suficienta pentru

elementele structurale care se plastifica in timpul unei actiuni seismice intense.

Pentru aceste elemente la care eforturile Smax ating valori practic egale cu Scap
Conditia de siguranta trebuie exprimata prin inegalitatea: max cap
este deplasarea maxima a elementului produsa la actiunea cutremurului
este deplasarea lui capabila
max

cap

Cu cit valoarea lui este mai apropiata de

avarii mai pronuntate.
max

cap

cu atit elementul structural sufera

Principii ale proiectarii antiseismice a elementelor structurale de beton

armat

max

ui

Mj

M i max

i
N

uj

Principii ale proiectarii antiseismice a elementelor structurale de beton

armat
De exemplu pentru stilpul unui cadru deformat in planul lui deplasarea max
max u j ui i H
este data de relatia :
u j , ui ,i sint deplasarile structurii in timpul actiunii seismice.
unde

Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

Conditia max cap implica considerarea raspunsului inelastic al structurii iar

acesta nu se poate evalua decit daca se cunoaste armarea.

Rezulta ,deci, ca proiectarea pe baza verificarii prin calcul a conditiei de mai sus
necesita in principiu parcurgerea unui proces de aproximatii succesive in solutia
initiala este cea furnizata de metoda curenta de proiectare antiseismica.

Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

Start

Solutia initiala se
stabileste pe baza
metodei curente de
proiectare antiseismica

Evaluarea deplasarii

max

prin procedee de tip ADN

max u
in conditii economice
Da
Stop

Nu

se modifica armarea si/sau

sectiunea de beton

Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

In principiu, sint posibile doua modalitati de evaluare a termenilor

Analizind raspunsul static neliniar al structurii (ASN)

Analizind raspunsul dinamic neliniar al structurii (AND)

max si

In procedeul ASN conditia se verifica pentru ansamblul structural.

Se considera forta taietoare S la baza structurii presupusa crescind monoton in pasi S
si avind o distributie data pe orizontala si verticala structurii de rezistenta si se
determina cresterile deplasarii la un anumit nivel al structurii, considerat nivel
caracteristic, rezolvind iterativ sistemul de ecuatii de echilibru static.

[ KT ]{ x } {F}
[ KT ] este matricea de rigiditate tangenta a structurii care se modifica pe masura ce
se plastifica elementele structurii
{x} este vectorul cresterilor de deplasare ale nodurilor structurii

Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

{F}este vectorul cresterilor de forte la nodurile structurii care rezulta pe baza
cresterii S a fortei taietoare de baza pastrind constanta distributia ei pe verticala.
Deplasarea se determina prin cumularea valorilor xi de pe directia lui . Se obtine
astfel prin procedeul de calcul biografic asa numita relatie S-
Plastificarea
unui element
structural

Si Si 1 S
Si 1

i 1 i

iesirea din
lucru a unui
element
structural

Diagrama S- ofera o omagine sintetica a comportarii structurii. Verificarea prin

procedeul ASN are un caracter global referindu-se la structura in ansamblu.

Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

In procedeul AND conditia max cap se verifica pentru fiecare element
structural in parte.
..
Se discretizeaza in pasi de timp t o accelerograma seismica u
Si se determina deplasarea max produsa de seism in fiecare element rezolvind
pentru fiecare pas de timp sistemul de ecuatii de echilibru dinamic.

..

[ M ]{ x} [C ]{ x} [ KT ]{x}
..

[ M ]{ u}
Pentru o accelerograma si o structura date se obtine localizarea zonelor plastice si
pentru fiecare element structural plastificat se inregistreaza valoarea
max

In raport cu procedeul ASN procedeul AND interpreteaza mult mai fidel comportarea
reala a structurii caracterizata prin aspectul dinamic al solicitarii.

a) Evitarea ruperii din forta taietoare

Se face la starea limita de rezistenta prin relatia

Q Qcap
In vederea evitarii ruperii premature in elementele structurale cu zone potential
plastice, forta taietoare de calcul Q se determina ca forta taietoare asociata
mecanismului de plastificare a elementului.

La evaluarea lui Qcap in zona plastica se reduce contributia datorata betonului Qb

cu atit mai mult cu cit este mai mare riscul degradarii betonului.

b)Evitarea degradarii aderentei intre bara de armatura longitudinala si beton in

special in zona de ancorare , care in mare majoritate a cazurilor reprezinta zona de
imbinare

La limita se poate scoate din lucru bara respectiva si deci reduce

capacitatea portanta.
In cazul incarcarii seismice acest risc este amplificat de efectul incarcarilor
ciclice, deseori alternante, si de efectul fisurarii betonului in lungul barei.

Pentru reducerea acestui risc:

-se folosesc cu prioritate bare cu profil periodic
-se iau masuri speciale de ancorare
-se sporeste lungimea de ancorare
-se evita inadirile (in special cele prin suprapunere fara sudura) in zonele
expuse plastificarii
-pentru asigurarea unei bune ancorari a etrierilor cu rol de fretare in zonele
plastice potntiale din elementele structurale verticale se prefera
patrunderea cirligului in miezul de beton al sectiunii.

Evitarea degradarii aderentei

10d

.
d

45
2.5d