UNIVERSITATEA SPIRU HARET BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE PEDAGOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

- PSIHODIAGNOZA An III, semestrul I

Titular curs,
Lector drd. GABRIELA DIMA

TEHNICILE PROIECTIVE IN
EVALUAREA PERSONALITATII

Tehnicile proiective in evaluarea

personalitatii
Definirea proiectiei
Testele proiective

Testele Arborelui
Testul Omului (persoanei); Determinarea maturitatii
mintale prin testul Omului
Testul Familiei
Testul petelor de cerneala (Rorschach)
Testul pulsiunilor (Szondi)
Testul de aperceptie tematica (T.A.T)

Probleme speciale in evaluarea proiectiva

Modalitati de manifestare a
proiectiei

Proiecia are loc n grade variabile i intensitatea ei

variaz pe o ax ncepnd cu gradul zero - nelegerea
obiectiv a realitii, pn la gradul maxim - pierderea
limitelor personale i invazia spre exterior a
fantasmelor noastre care deformeaz flagrant
realitatea.
Exist momente n via cnd proiectm mai mult sau
mai puin;
Exist persoane care, n general, proiecteaz mai
mult sau mai puin n comparaie cu ceilali;
Ca fenomen psihologic, proiecia este prezenta la
aproape toate nivelurile comportamentului nostru: in
sfera relatiilor interpersonale, in alegerea profesiei, in
boala mentala, in joc, in arta, in plan macro-social etc.

Definirea proiectiei
Termenul de proiecie a fost folosit pentru
prima dat n psihologie de S. Freud, n
lucrarea psihonevrozele de aprare (1894);
Proiecia este ,,o operaie prin care subiectul
expulzeaz din sine si localizeaz n altul
calitai, sentimente, dorine, chiar obiecte pe
care nu le cunoate sau le refuz n sine
nsui (Laplanche & Pontalis,1994).
Diveri autori au propus ns i alte
accepiuni ale proieciei, trecnd dincolo de
sensul ei primar de mecanism de aprare.

Definirea proiectiei
Definitie generala: Termen utilizat ntr-un sens foarte
general n neuro-fiziologie i n psihologie pentru a
desemna operaia prin care un fapt neurologic sau
psihologic este deplasat i localizat n exterior, fie
trecnd de la centru la periferie, fie de la subiect la
obiect. (Vocabularul psihanalizei al lui Laplanche &
Pontalis, 1994)
Definitie operationala: proiecia este tendina
oamenilor de a fi influenai de trebuinele, emoiile si
structura lor psihologic de ansamblu n interpretarea
realitii, ori de cte ori cmpul percetiv prezint o
anumit ambiguitate (Exner, 1994 dupa
Dumitrascu 2005).

Modalitati de manifestare a
proiectiei

In sfera relatiilor interpersonale: relatia de

cuplu, relatiile de prietenie, relatia medic - pacient,
relatia profesor - elev (contine proiectia imaginii
materne sau paterne care poate facilita sau bloca
procesul de invatare al elevului).
In alegerea profesiei: Szondi afirma ca unele
meserii reprezint un debueu ideal pentru
manifestarea socializat a unor tendine pulsionale
ale individului; Ex. proiectia tendintelor agresive sau
sadice in meserii ca macelar, sporturi agresive (box),
chirurgie, stomatologie, critica de arta etc.; Roy
Schafer (2003) face chiar un inventar al psihologilor
care si-au ales meseria pentru satisfacerea unor
trebuinte/tendinte personale: psihologul cu un simt
nesigur al identitii personale, psihologul matern,

Modalitati de manifestare a
proiectiei

In joc: ex. diferentele in jocul baietilor si fetelor care

proiecteaza identificarea cu rolul masculin-patern,
respectiv feminin-matern; jocurile agresive pe
calculator - pasiunea jocurilor e data de proiectia
instinctelor agresive frustrate.
In boala mental: ex. tematica delirului paranoid
exprim ntr-o form patologic, anumite dorine sau
trebuine frustrate ale pacientului Freud Cazul
presedintelui Schreber care proiecteaza asupra medicului sau
tendintele homosexuale latente ;

In plan macro-social: proiectia face posibil

manipularea oamenilor i transformarea lor n mase
de manevre politice oportuniste cazul liderilor
charismatici precum Hitler vazut in rol de salvator /
mantuitor;
In art: sublimarea in actul creativ; proiectia
dorintelor si conflictelor interioare.

Intensitatea proiectiei
Printre factorii care influenteaza intensitatea proiectiei
fac parte:
Intensitate a emoiilor sau a trebuinelor: cu ct o
emoie este mai puternic i cu ct o trebuin este
mai frustrat, cu att proiecia ei n exterior devine mai
virulent; ex. un om deprimat vede totul in negru;
invers, dac emoiile au o intensitate normal sau
dorinele sunt satisfcute, ele nu vor deforma n mod
semnificativ percepia realist i obiectiv asupra lumii.
Gradul de ambiguitate a situaiei: cu ct stimulul
sau situaia cu care ne confruntm este mai
nestructurat sau mai ambigu, cu att mai mult va
favoriza structurarea prin coninuturile noastre
subiective; ex. un joc de umbre, o foaie alba sunt
stimuli pentru a ne proiecta interioritatea;invers, dac
stimulul este clar sau sarcina bine structurat, ansele
de interpretare subiectiv scad la minimum.

Intensitatea proiectiei

Fora i integritatea Eului: fora Eului poate

fi definita ca si capacitate de a pstra un
control al impulsurilor subiective n
contactul cu realitatea i de a nu se lsa
dominat de incontientul incarcat afectiv, care
se exprima intens ntr-o manier proiectiva;
formele severe de psihopatologie, ex.
schizofrenia, se caracterizeaz prin scaderea
dramatic a forei Eului, avnd drept
consecin pierderea mai mult sau mai puin
total a simului realitatii.

Testele proiective

Au inceput sa fie utilizate n psihologia aplicat

ncepand cu anii 30, ca metode de evaluare
psihologic mai neconvenionale;
Prezint in general urmtoarele caracteristici
(Liebert & Spiegler, 1990 dupa Dumitrascu
2005):

Sunt sarcini mai ambigue ca cerine sau mai slab

structurate ca natur, care permit multiple rspunsuri
din partea subiectului (open-ended tasks);
Subiectul nu cunoate semnificaia rspunsurilor sale,
modul de codificare si interpretare;
Codificarea i/sau interpretarea rspunsurilor conin n
grade variabile o anumita implicare subiectiv din
partea psihologului.

Testele proiective

Aparitia lor a starnit vii controverse si dezbateri

furtunoase;
Partizanii abordrii psihometrice critica: lipsa
cerinele psihometrice de baz ale unui test
(fidelitate, validitate, standardizare),
subiectivismului psihologului in interpretare si
scorare;
Termenul de test este nc refuzat de unii autori,
preferndu-se mai curnd cel de tehnic
proiectiv (Anastasi, 1988); termenii test /
tehnica proiectiva sunt folositi de multi autori ca
echivalenti;

Distincia test obiectiv test proiectiv

Testele obiective se disting de testele proiective prin:

Reprezint sarcini bine structurate, prevzute cu modaliti clare

de raspuns (Da-Nu, A-F sau tip gril);
Sunt standardizate, valide si fidele;
Scorarea si interpretarea urmeaz reguli clare, care solicit la
minimum implicarea subiectiv a psihologului.

Exner (1994) aduce argumente care sa sustina ideea nefondarii

impartirii testelor in obiective si proiective:

Anumite raspunsuri la testele considerate obiective pot releva

continuturi proiectve (ex. 2+2=4 pentru ca sunt 4 anotimpuri care
simbolizeaza ciclurile vietii si ale mortii)
Anumite teste proiective au fost standardizate si li s-au calculat
proprietatile psihometrice (ex. Rotter sau Rorschach n varianta
Sistemului Comprehensiv).

Distincia test obiectiv - test proiectiv are la baz o prejudecat:

un test obiectiv poate conine itemi proiectivi, asa cum un test
proiectiv poate fi standardizat la nivelul unui test
obiectiv(Dumitrascu, 2005).

Clasificarea testelor proiective

Fiecare tehnic proiectiva apeleaz preferenial la o
anumit poart proiectiv un limbaj prin care
subiectivitatea noastr se proiecteaz (Dumitrascu,
2005):
Limbajul desenelor - proiecia grafic Ex. testele
de desen: Testul persoanei, testul Arborelui, testul
Familiei etc;
Limbajul percepiei - proiecia structural Ex.
testele Rorschach, Holtzmann etc., la care subiectul
trebuie s spun ce vede n nite pete de cerneal;
Limbajul povestilor - proiecia tematic Ex. Testul
de Apercepie Tematic (T.A.T), Children Apperception
Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie s alctuiasc
povestiri plecnd de la anumite imagini; fabulele Duss
pentru copii, unde subiectul trebuie s completeze

Clasificarea testelor
proiective

Limbajul culorilor - proiecia cromatic: Ex.

testul Luscher, unde subiectul trebuie s
selecteze nite culori n ordinea preferinelor;
Limbajul pulsiunilor - proiecia pulsional: Ex.
testul Szondi, la care subiectul trebuie s aleag
din nite fotografii pe cele care i plac i care i
displac cel mai mult;
Limbajul cuvintelor - proiecia asociativ: Ex.
testul de asociere verbal a lui Jung, la care
subiectul trebuie sa asocieze ct mai repede la
stimulii verbali prezentai de examinator;
Limbajul frustrrii Ex. testul Rosenzweig,
unde subiectul trebuie sa raspunda la nite
situaii frustrante prezentate de test.

Avantaje ale tehnicilor proiective

Dificultatea subiectului de a tria;

Pot dezvlui aspecte mai profunde ale personalitii
subiectului (temeri, dorine, conflicte incontiente);
trebuie mentionat ca nivelul de profunzime al
proieciei difer n funcie de tehnic i de
rezonana subiectului la respectiva tehnica;
Majoritatea tehnicilor proiective pot fi aplicate pe
subieci cu aptitudini verbale reduse sau
defavorizai cultural, crora nu li se pot aplica, de
exemplu, chestionare de personalitate;
Unele teste proiective (ex. testul culorilor sau testul
pulsiunilor) cosum un timp minim de aplicare i
scorare si ofera rapid informaii despre eventuale
frustrri sau probleme afective.

Dezavantaje ale tehnicilor proiective

Multe dintre ele sunt mai puin standardizate, au reguli

mai puin clare de scorare i/sau interpretare, ceea ce
implic un subiectivism mai mare n codificarea i
interpretare i un risc mai mare de eroare;
Riscul scade proporional cu nivelul de pregtire al
interpretului n tehnica respectiv;
Interpretarea tehnicilor proiective este mai dificila
decat a altor tehnici de evaluare;
Majoritatea tehnicilor necesit un timp i un efort mai
mare de nvare, o specializare intensiv (n alte ri,
SUA, Canada, Frana, tehnici ca Rorschach, T.A.T sau
Szondi implic programe de instruire variind ntre 1-3
ani).

Domeniile de aplicare a tehnicilor

proiective

In psihologia clinic: majoritatea tehnicilor s-au nscut n

strns relaie cu activitatea clinicianului, ca instrumente
utile n clarificarea diagnosticulu i evaluarea structurii iu
dinamicii personalittii pacientului; ele pot fi folosite i
pentru aprecierea evoluiei pacientului n cursul unei
psihoterapii, prin aplicri repetate ale aceluiasi test.
In psihologia colar: pot fi aplicate pe copii pentru a
evalua aspecte ale personalitii asociate cu eecul colar,
cu tulburri de conduit etc; necesita aptitudini verbale
minime.
In psihologia organizaional: sunt folosite de o serie de
autori in selectia de personal, evaluarea grupurilor de
munca, satisfactiei muncii sau stresului profesional; exista
critici vehemente la adresa folosirii tehnicilor proiective in
domeniul organizational, in evaluare si selectie.
n psihologia militar i n psihologia judiciara: pot
oferi informatii valoroase despre personalitatea criminalului
(Gacono & Meloy, 1994, Szondi 1959, 1973).

Testul de Apercepie
Tematic (T.A.T.)

Publicat n 1935 de ctre H. Murray, medic i

biochimist, profesor la Universitatea Harvard, S.U.A;
apariia testului a dus la numeroase sisteme de
scorare i interpretare (peste 20 la ora actuala, dupa
Exner, 1994).
Testul are la baza o teorie despre MOTIVATIE:
trebuintele unui om se pot manifesta direct in
comportament, fiind usor de identificat, dar si indirect,
latent, fiind mai greu de sesizat; testul masoara
aceste trebuinte si trasaturi de personalitate;
Ca material sunt folosite productiile narative povestirile subiectilor pe marginea unor planse
reprezentnd diverse situaii interpersonale;

Testul de Apercepie Tematic (T.A.T.)

Principiul testului:
Un subiect aflat sub influenta unei
trebuine are tendina de a proiecta
n obiectele inconjurtoare ceva din
imageria asociat cu trebuina
respectiva (Murray 1962 dupa
Dumitrascu 2005).
Povestind despre personajele i
obiectele prezente n planse, subiectul
povestete de fapt despre sine.

APERCEPTIA
condiionarea experienei
perceptive de experiena
anterioara a subiectului. Aceasta
faciliteaza i corecteaza aspectele
eventuale imprecise ale percepiei;
Aperceptia = continutul perceptiv
+ continutul proiectiv

Natura si materialul testului

Testul T.A.T. este compus dintr-un numar

de 31 de plane dintre care 30 cu
imagini reprezentnd personaje umane
sau obiecte, si o plansa alba.

Imaginile redau scene cu un anumit grad

de ambiguitate i un coninut esenial
pentru problematica psihologic uman
in general, permind o gam larg de
proiecii ale individului.

Aplicarea testului

Plansele se aplica diferentiat in functie de varsta

si sexul subiectului;
Fiecarui subiect i se aplica doar 20 de plane;
pe spatele planselor este numrul de ordine pe
care il ocupa n serie, iar anumite planse au
trecute simbolul care arata categoria de subieci
la care se aplic: BM (boys-males/baietibarbati),GF (girls-females/fete-femei), MF (malesfemales/ barbati-femei),BG (boys-girls/baietifete), B (boys),G (girls);
planele care nu prezint iniiale se aplic tuturor
subiecilor, indiferent de sex sau vrst.

Aplicarea testului

Testul se aplica in 2 sedinte a cate 10 planse fiecare

(prima serie: 1-10, a doua 11-20)
Instructajul: realizarea unei povestii pe marginea
fiecarei imagini (cam 5 minute / imagine);
povestirea s cuprinda ce s-a ntmplat nainte
de momentul prezentat n imagine, ce se
ntmpl acum i cum se va termina; accentul
sa fie pe ceea ce simte i gndete personajul din
imagine.
In general examinatorul nu are voie sa intervina, cu
exceptia unor intrebari de genul: ce s-a ntmplat
nainte, dar dupa, nu ai spus cum se va termina;
Nu este recomandat s se prezinte testul ca pe o
prob de imaginaie, ca poate inhiba subiectul;

Aplicarea testului

Faza de ancheta: are sopul de a elimina

eventualele neclariti sau confuzii narative si
de a depista prin intrebari sursele
povestirilor: experiena de via, fantezia,
producii literare sau artistice etc.;
Unii autori propun ancheta:

dupa ultima povestire (plansa 20),

pe parcursul testrii
uneori ancheta este sacrificat din motive de
timp.

Interpretarea T.A.T.

Inregistrarea datelor: examinatorul

trebuie s noteze ct mai fidel posibil
povestirile subiectulul pe foaia de
protocol, inclusiv stilul de verbalizare
sau particularitile discursive ale
subiectului (reveniri, poticniri, ezitri,
lapsusuri etc.).

Interpretarea T.A.T.

Interpretarea are n vedere dou dimensiuni:

Interpretarea coninutului - se refer la coninutul
propriu-zis al povestirilor: personaje, ambiant,
aciuni, emoii ale personajelor, teme,
deznodminte, simboluri etc.
Naratiunea poate implica perceptia de sine si a lumii, lumea

fanteziei, aspecte inconstiente, negate ale personalitatii, o

forma metaforica a unor conflicte interne in care personajele
sunt sub-identiatile personalitatii subiectului etc.; cea mal
dificil sarcin a interpretului este de a afla care dintre aceste
variante este valabil din povestirile individului.

Analiza formal vizeaz cadrul formal al

povestirilor: nivelul de conceptualizare, coerena
discursului, particulariti ale limbajului, fineea
analizei psihologice, tonul afectiv al povestirii,
resursele imaginative, gradul de implicare in
sarcina, etc.

Interpretarea continutului T.A.T.

Diveri autori (Stein, 1955; Rapaport et.al, 1974;
Piotrowski, 1950 dupa Dumitrascu 2005) au
ncercat s evidenieze unele principii generale de
analiz T.A.T., care sa asigure o anumita coerenta:
Principiul proieciei: oamenii i dezvluie
personalitatea vorbind despre alii, atunci cnd
structureaza o situatie nestructurat;
Principiul realismului narativ: personajele,
situaiile si problemele din naraiunile subiectului
sunt cele din viata de zi cu zi a subiectului; dupa
alti autori problema realitatii e mai complicata: nu
stim daca subiectul se transpune real sau imaginar
in personajele si actiunile povestii;

Interpretarea continutului T.A.T.

Principiul structurii: orice aciune, emoie,

trstur sau motivaie a personajelor din povestiri
cpt un sens ntreg numai privit n contextul
ntregii povestiri sau a mai multor povestiri;
Principiul repetiiei (al frecvenei): cu ct o
anumit trstur, emoie, motivaie, aciune sau
tem apare mai des cu att este mai important i
definitorie pentru subiect i posibil de a se
manifesta in comportamentul observabil;
Principiul intensitii afective: cu ct o anumit
tem din povestirile T.A. T. suscit emoii mai
puternice din partea subiectului, cu att tema
respectiv l caracterizeaz mai bine.

Paii de interpretare
1.

2.
3.
4.
5.

Identificarea personajului principal eroul din

fiecare povestire: are o semnificatie particulara, fiind
personajul cu care subiectul se identifica cel mai mult;
de obicei are acelai sex i/ sau vrst cu subiectul, dar
nu ntotdeauna.
Identificarea dorinelor, trebuintelor, aspiratiilor
eroului
Analiza interactiunii dintre Erou i mediu
Sinteza concluziilor partiale care deriv din aceast
analiz, pentru fiecare poveste;
Sinteza datelor descriere a personalitii subiectului
pe baza concluziilor desprinse din fiecare poveste cu
accent pe: teme frecvente, trsturi frecvent
atribuite Eroului, emoii si comportamente
dominante, deznodminte; in plus sunt relevante
povestirile foarte investite afectiv (reiese si din reactiile
emotionale la planse) sau cu o tem neobinuit pentru
plana respectiv.

Analiza formal

Analiza formala - se refera la limbajul

n care sunt elaborate naratiunile:
coerena, concizia, bogia detaliilor,
realismul, stilul, tendinele descriptive;
Evidentiaza particulariti precum:
inteligena, claritatea gndirii,
aptitudinile verbale, creativitaea,
intuiia psihologic, simul realitii.

Avantaje si limite ale T.A.T.

T.A.T. este unul dintre cele mai sofisticate instrumente
diagnostice i unul dintre cele mai rspndite n practica
psihologica att n Europa, ct i n America; se bucura de
o popularitate comparabila cu Rorschach.
Avantaje:

Ofera informaii despre diversele paliere ale personalitii stil cognitiv, complexitatea gndirii, sfera afectiv i
motivaional, relaii interpersonale;

Are aplicabilitate larga, att n clinic, ct i n afara ei (ex.

mediul educational - evaluarea nevoii de reusita scolara);

Exista o varianta pentru copii C.A.T. (Children Apperception

Test) care foloseste poze cu animale (Bellak & Sorel), si o
versiune pentru varsta a treia S.A.T. (Bellak & Bellak).
Dezavantaje:

Necesit un timp mai mare de nvare si expertiza in

utilizarea lui;

Necesita un timp mai mare de aplicare si interpretare.

Testul petelor de cerneal

(Rorschach)

Autorul testului - psihiatrul elveian Hermann

Rorschach (1884-1922) porneste elaborarea testului
de la un joc de societate celebru n epoca, jocul
Blotto: consta n asocierea liber n faa unor
imagini formate prin plierea unei foi peste nite pete
de cerneal; jucatorii trebuiau sa spuna ce vad;
Rorschach dorea un instrument prin care s poat
discrimina schizofrenia de alte tulburri mentale i
de subiecii normali; intre 1916-1920 a elaborat i
testat o serie de astfel de pete de cerneal pe
pacienii lui i a descoperit ca schizofrenii
reacionau diferit de ceilali pacieni si ca metoda
releva o serie de caracteristici psihologice i la
subiecii normali.

Istoric
Autorul publica descoperirile sale in Psihodiagnostic
vehement criticata de comunitatea stiintifica a vremii, dar
moare la 37 de ani; sansa testului este data de utilizarea sa
de catre colegii sai;

Ajuns in America testul capata o amploare fara precedent in

istoria testelor; dezvoltarea sa a fost influenata de teoriile
psihanalitice la moda si de apariia conceptului de tehnica
proiectiv lansat de L. Frank.

Tehnica petelor de cerneala a proliferat ntr-o gam

impresionant de coli de scorare i interpretare; s-au
desfasurat numeroase studii, experimente, cercetari, s-au
scris tratate, articole.
In prezent se foloseste Sistemul Comprehensiv, un sistem
standard de scorare si interpretare a autorului american John
Exner Jr. care a reuit s dea testului o baz empiric solid.

Natura testului Rorschach

Testul const n 10 pete de cerneal simetrice - 5
policrome i 5 alb-negru - care sunt rezultatul
ambiguu al plierii unei coli peste o pat de cerneal;
Autorul a selectionat aceste pete din multe altele
dup anumite criterii empirice (Psihodiagnostic)
cum ar fi: simetria; unele sunt compacte, altele
dispersate; criteriul culorii; efectul de clar-obscur al
petelor; gradul diferit de ambiguitate;
Testul este o sarcin perceptiv nestructurata (nu o
proba de imaginatie) la care se cere subiectului s
spun ce ar putea fi la fiecare plan; proba implica
un proces de interpretare a situatiei-stimul
(Formdeutung);
Principiul Rorschach: Ajunge s oferim percepiei un
cadru suficient de ambiguu de exprimare pentru a
ne releva interioritatea

Aplicarea Rorschach
Materiale necesare: cele 10 planse, cateva foi A4 si
aa-numita foaie de locaie, folosit n faza de
anchet pentru localizarea rspunsurilor pe plan;

Pozitia examinator-subiect indicat este de a sta unul langa

altul: reducerea efectelor indicilor nedorii, nonverbali prin
care examinatorul poate influenta subiectul; examinatorul
poate sa vada mult mai bine zonele planelor indicate de
ctre subiect;

Prezentarea testului i instructajul: O s v art nite pete de

cerneal si o s vreau s-mi spunei ce ar putea fi acolo;
dupa caz se poate preciza ca testul furnizeaz informatii
privind personalitatea;
Ce ar putea fi aici?; este singura instruciune permisa, dupa
care nu mai trebuie adugat nimic; plansa se da in mana
subiectului, care dupa caz o poate pune pe masa; daca
subiectul ii schimba se noteaza acest lucru.

Aplicarea Rorschach
Faza de rspuns este prima etapa a aplicarii testului: se
noteaza cuvant cu cuvant tot ce spune subiectul, pastrand
o atitudine neutra; raspunsurile care nu sunt notate fidel
nu pot fi codificate; inregistrarea se face pe o foaie A4
impartita in 2 coloane: in stanga se trec verbalizarile din
faza de raspuns, iar in dreapta explicatiile din faza de
ancheta.
Exceptii de la regula neinterventiei: (1) subiectul d doar un
rspuns la plana 1 i o inapoiaza; i se spune: Ar mai
putea fi i altceva? Nu v grbii, avem tot timpul; daca
la final protocolul are mai putin de 14 raspunsuri se reaplica testul cerand mai multe respunsuri; (2) subiectul
care tinde sa dea mai mult de cinci rspunsuri la o plansa
este oprit; (3) subiectului care se blocheaza Nu-mi spune
nimic, Chiar nu pot da nici un rspuns i se cere ferm, cu
tact: Mai uite-te, nu este nici o grab.

Aplicarea Rorschach
Faza de anchet - dup ce s-au dat toate rspunsurile
la cele l0 planse; scopul anchetei este de a clarifica ce
a fost perceput n faza de rspuns;
Instructajul anchetei este: Am terminat cu toate plansele.
Acum o s ne mai uitm o dat la ele, eu o s citesc ce
ai spus si vreau s-mi artai cu degetul pe plan i
s-mi explicati unde ati vazut, ce ati vazut si ce
anume din plansa v-a facut sa vedeti acel lucru,
aa nct s pot i eu s vd ca i dvs. Intelegeti ? ;
Esential este ca examinatorul vrea s vad asa cum vede
subiectul;.
Un rspuns este considerat clarificat dac, n urma
anchetei, examinatorul a aflat cele trei componente
majore ale scorrii:

Locaia (Unde este?),

Determinanii (Ce l face s semene cu?)
Coninutul (Ce este?).

Scorarea: limbajul Rorschach

Spre deosebire de alte scoli Rorschach, in Sistemul

Comprehensiv (Exner) scorarea se face dup reguli
destul de clar definite;
Regula de baz a scorrii este ca nu se scoreaz dect
ceea ce este explicit sau implicit exprimat de ctre
subiect;
Fiecare rspuns dat de subiect va fi codificat dup
anumite criterii astfel nct rspunsurile brute vor fi
transformate ntr-un sir de semne un fel de limbaj
stenografic sau un limbaj special Rorschach;
Schema de scorare a raspunsurilor include 6 categorii
posibile de scorare ale unui raspuns: locatia,
determinantul, calitatea formala (FQ), continutul,
banalitatea, scorurile speciale;
Unele dintre aceste criterii de scorare sunt obligatorii
pentru orice rspuns (Locaia, Determinantul i
Coninutul); celelalte nu sunt valabile decat pentru

Categoriile de scorare i semnificaia

lor
1.

2.

3.

Locaia: se refer la zona din plan pe care o ocup

rspunsul subiectului; ofera informatii despre
strategiile cognitive utilizate de subiect n rezolvarea
de probleme; scorurile posibile sunt 4: W(global),
D(detaliu major), Dd(detaliu inedit), S (zon alb).
Determinantul: se refer la caracteristicile petei de
cerneal pe care subiectul le-a folosit atunci cnd a
dat un rspuns: forma (F), culoarea (C), culoarea
acromalic (C), micarea (M, FM, m), nuanele (T,V,
Y), tridimensionalitatea (FD), simetria (Fr) i
combinaii ale lor; ofer informaii n special despre
latura afectiv-motivaional.
Calitatea formal (FQ): se refer la acuitate a
percepiei; se noteaza ,,+ form adecvat, ,,-
form inadecvat; ofera informaii despre simtul
realitatii.

Categoriile de scorare i semnificaia

lor
4.

5.

6.

Coninutul: indic n ce categorie semantic se

ncadreaz rspunsul subiectului; se foloseste o lista de
19 coninuturi care apar cel mai frecvent n rspunsurile
subiecilor; ofera informaii despre imaginea de sine i
relaiile interpersonale.
Banalitatea: se refer la acele rspunsuri care apar
foarte des la subiecii testai; exista un singur scor P
(popular) care arata cat de convenional gndete
individul n situaii simple, bine structurate.
Scorurile speciale: semnaleaz caracteristici ale
rspunsului care nu pot fi surprinse de celelalte scoruri;
sunt incluse scoruri care indica distorsiuni de la nivelul
construciei rspunsului - combinatii incongruente,
combinatii fabulate, contaminare - si scoruri speciale
pentru miscare cooperanta, miscare agresiva, raspuns
morbid, raspuns abstract.

Criterii de interpretare a Rorschach

A) Variabilele-cheie: scorurile L- lambda i EB- tipul de
rezonanta intima ne dau informaii n lumina carora trebuie
analizate cele patru clustere.

Lambda - ne arat dac subiectul tinde sa inteleaga lumea dintrun cadru ingust de referin, simplificand excesiv situatiile cu
care se confrunt;
EB - indica stilul de adaptare al subiectului / tipul de rezonan
intim - arat dac subiectul este orientat mai mult spre lumea
interioar, lumea extern sau ambele.

B) Clusterul cognitiv - in linii mari, arat efortul depus de

subiect si complexitatea operaiilor mentale desfurate n
rezolvarea de probleme, ct de bun este contactul cu
realitatea sau dac exista distorsiuni serioase la nivelul
gndirii.
C) Clusterul afectivitate ne da informaii despre controlul
emoional, implicarea afectiv i stresul resimtit pe plan
afectiv.

Criterii de interpretare a
Rorschach
D) Clusterul imaginii de sine ne d informaii
despre modul n care subiectul se percepe pe
sine, inclusiv despre obsesiile sau fantasmele
care invadeaza imaginea de sine.
E) Clusterul interpersonal se refer la natura si
calitatea relaiilor interpersonale ale subictului.
F) Interpretarea final reuneste informatiile
desprinse din analiza clusterelor si variabilelorcheie si le integreaza intr-un tablou final privind:
stilurile de conduit, modul de a gndi si de a
reaciona, dimensiunea emoional, stilul lui de
percepie a celorlali i de relaionare cu ei.

Avantaje i limite ale testului

Rorschach
Avantaje:

Dintre toate testele proiective, Rorschach-ul se pare ca merita cel mai

mult termenul de test: Sistemul Comprehensiv ofera o tehnica
standardizat la nivelul aplicrii, scorrii si interpretrii unui test
obiectiv; sistemul confer o anumit validitate i siguran scorrii i
interpretarii;

Testul msoar o serie de aspecte foarte variate i profunde ale

personalitatii subiectului si ofera un tablou integrat al personalitatii,
nu divizat ca multe alte teste;

Are aplicabilitate larga intrucat masoara de la stiluri i abiliti

cognitive pn la stiluri afectiv-temperamentale i interpersonale.
Dezavantaje:

Necesit un timp mare de nvare pentru a putea fi util n practica

evalurii personalitii.

Este consumatoare de timp: aplicarea dureaza in medie 30-45 de

minute, scorarea in jur de 20-30 minute, iar interpretarea in jur de 2
ore.

Poate fi greu aplicabila in conditii limtate de timp sau numar mare de

subiecti.

Testul pulsiunilor (Szondi)

Leopold Szondi (1893-1986), de formatie medic endocrinolog, a
fost unul dintre cei mai originali gnditori din domeniul
psihiatriei i psihopatologiei, dar unul dintre cei mai puin
menionai n manuale.

Baza conceptuala:
Analiza destinului
(Schicksalsanalyse) introduce
noiunea de destin n cadrul tiinelor
umane i medicale.

Analiza destinului
Dupa Szondi destinul este:

un sir de alegeri fundamentale pe care le face individul i

care i marcheaz viata in principalele ei domenii: in iubire,
prietenie, profesie, boal i moarte (Dumitrascu 2005);

Alegerile care contureaz profilul destinului se supun unei

determinari familiale o mostenire ereditara care impinge
persoana sa faca inconstient anumite alegeri; ca i cum
tendintele strmoilor lui ar continua s se manifeste si ii
dirijeaza viata.

Predispozitiile genetice familiale sunt denumite inconstient

familial (Szondi) situat la un nivel intermediar intre
inconstientul colectiv postulat de Jung i inconstientul
personal descris de Freud.

Teoria sa face un salt de la destin la genele familiale si

rolul genelor latente recesive asupra reactiilor psihologice;
urmeaza un alt salt, de la gena la pulsiune: genele se
manifest n viaa subiectului prin anumite pulsiuni a cror
interaciune asigur dinamismul psihic individual.

Teoria pulsiunilor a lui Szondi

Stiinta destinului a lui Szondi s-a transformat
intr-o teorie a pulsiunilor:
Conceptul de pulsiune este apropiat de cel de
trebuinta a lui Freud;
Pulsiunea - este un concept definit de o serie de
trebuine care prezint urmtoarele patru
caracteristici:

Sursa - dezechilibrul homeostatic din organism care duce

la apariia unei trebuine;
Tensiune - intensitatea pulsiunii, fora cu care ea
acioneaz din interior;
Scopul - care este satisfacerea pulsiunii;
Obiectul - reprezentat de acele obiecte din realitate prin
care pulsiunea se poate satisface.

Teoria pulsiunilor a lui Szondi

Spre deosebire de Freud, care spunea c nu se poate

cunoate numrul pulsiunilor, Szondi afirma c ele sunt n
numr de patru, fiecare fiind compus din doi factori
pulsionali complementari.
Acest sistem pulsional descris de Szondi este considerat
general uman, iar in functie de incarcatura genetica /
familiala pulsiunile se manifest n mod difereniat de la om
la om.

Manifestarea intens a unei pulsiuni nu duce

neaprat la dezadaptare!
Libertatea individului i asumarea propriului
destin const n capacitatea lui de a-i
contientiza i regla o anumit dispoziie
pulsional periculoas.

Sistemul pulsional Szondi

1. Pulsiunea Sexual - energia investit n

activitile sexuale i agresive:

Factorul h (iniiala de la homosexualitate) contureaz latura feminin, tandr a

sexualitii;
Factorul s (de la sadism) - se refer la latura
masculin, dur a sexualitii.

2. Pulsiunea Paroxismal - energia prin

care reactionam afectiv sau prin care ne
controlm exprimarea emotiilor:

Factorul e (de la epilepsie) - se refer la

tendina de descrcare brusc a energiei
afective;
Factorul hy (de la isterie) - se refer la dorina
de exhibiionism.

Sistemul pulsional Szondi

3. Pulsiunea de Contact energia investit
relaia cu obiectele lumii (de cutare, de
pstrare, de ataament):

Factorul d (de la depresie) indic nevoia de cutare i

de pstrare a obiectelor din mediu;
Factorul m (de la manie) - se refer la nevoia de a
obine plcere din aceste obiecte.

4. Pulsiunea Eului energia depus de subiect

pentru a regla i a controla celelalte trei pulsiuni,
nct s se asigure un echilibru ntre satisfacerea
lor i supravieuirea organismului:

Factorul k (de la catatonie) - nevoia de organizare a

Eului ca entitate distinct de mediu;
Factorul p (de la paranoia) - nevoia de fuziune a Eului
cu lumea.

Natura si materialul testului Szondi

Materialul testului: 48 de fotografii de bolnavi mental, alese
din multe altele, in baza unor cercetri empirice (inclusiv
genealogice); fiecare boal reprezinta cte un factor
pulsional; majoritatea feelor provin dintr-un atlas de
psihiatrie din secolul al XIX-lea, al lui Wilhelm Weygandt,
plus cateva figuri de criminali sadici si altele ale unor
pacienti a lui Szondi.
Szondi alege figurile unor bolnavi mental considerand ca
nebunia este o forma extrem i maladiv de manifestare a
genelor pulsionale, iar oamenii au tendina de reaciona
afectiv puternic la alti oameni care prezint acelasi tip de
ncrctur pulsional.
Cela 48 de fotografii ale testului sunt repartizate n sase serii
echivalente de cte opt fotografii.
Sarcina subiectul este sa aleag dintre fotografii pe cele care
i plac cel mai mult i cele care i displac cel mai mult

Aplicare i inregistrarea datelor

Pe spatele fiecarei fotografii apare:

Numarul seriei simbolizat printr-o cifr roman (I,II,III,IV,V,VI);

Locul fotografiei n seria respectiv notat cu o cifr arab (de la
1 la 8);
Initiala - h (homosexualitate), s (sadism), e (epilepsie), hy
(isterie), k (catatonie), p (paranoia), d (depresie) sau m (manie) indicand factorul la care se refer poza respectiv, adica tipul de
boal mental pe care o reprezint.

Aplicare:

Se pun n faa subiectului cele opt fotografii din prima serie, pe

doua randuri de cate patru;
Se solicita alegerea a 2 = simpatice si 2 = antipatice
Fotografiile alese de subiect sunt scoase din rand si puse
deoprate cu fata in jos; se noteaza intr-un tabel in dreptul primei
serii la alegeri simpatice si alegeri antipatice initialele de pe
spate (ex.d, h)
Din cele 4 fotografii ramase se mai aleg inca dou fotografii de
persoane antipatice
Alegerile se noteaza tot la prima serie la alegeri antipatice 2.
La fel se procedeaza pentru toate cele 6 serii de fotografii.

Aplicare i inregistrarea datelor

ASOCIAIA FACTORIALA - este ultima faz de aplicare a testului,
cu titlu facultativ; prezint o utilitate clinic de sine stttoare;
Sere subiectului s asocieze liber la unele fotografii alese de el ca plcute
sau neplcute; se prezint subiectului simultan toate fotografiile alese
ca simpatice (2x6=12) si i se cere s aleg dintre ele patru cele mai
simpatice; se face acelasi lucru cu grupul fotografiilor antipatice;
aceste 4+4=8 fotografii se prezinta subiectului pe rand si i se cere s
spun cteva lucruri despre individul respectiv: ce i sugereaz figura
lui? Ce fel de om este? etc.; se obin astfel informaii proiective utile
pentru corelarea cu profilul pulsional al subiectului i elaborarea unei
imagini mai concrete.

Observatie: Pentru a pune un diagnostic sau a avea o

imagine consistent despre personalitatea
subiectului, testul trebuie aplicat de cel puin ase
ori; se recomand s avem zece profile ale
subiectului, testat la intervale de minimum 24 de ore.

Principii generale de codificare si

interpretare

Fiecare reacie din profilele pulsionale este codificat cu unul dintre

urmtoarele patru semne:

Reacia pozitiv (+) - se noteaz cu + reacia n care exista 2 sau

mai multe alegeri simpatice si maximum una antipatic (2/0, 2/1 ,3/0,
3/1, 4/0, 4/1, 5/0, 5/1, 6/0); reactia pozitiva indica o identificare
constienta sau inconstienta cu structura motivationala corespunzatoare
acelui factor;
Reacia negativ (-) - se noteaz cu + reacia n care exista 2 sau
mai multe alegeri antipatice si maximum una simpatic (0/2, 1/2, 0/3,
1/3, 0/4, 1/4, 0/5, 1/5, 0/6); reactia negativa indica existenta unei
atitudini negative, refuzul identificarii cu pulsiunea acelui factor care
tinde sa se exprime n comportament ntr-o form modificat sau
disimulat.
Reacia ambivalent () se noteaz cu reacia n care subiectul
a ales minimum dou fotografii ale unui factor ca simpatice si minimum
dou ca antipatice (2/2, 2/3, 2/4, 3/3, 3/2, 4/2); reaciile ambivalente
exprim un conflict intre acceptarea si refuzul simutan al acelei
trebuinte; reactiile ambivalente sunt factori simptomatici subiectivi.
Reacia nul (0) - se noteaz cu 0 reacie n care apare maximum o
alegere simpatic si maximum o alegere antipatic (0/0, 0/1, 1/0, 1/1);
reacia nul arat c nu exist momentan o tensiune dinamic n
trebuina respectiv; reactiile nule sunt factori simptomatici obiectivi,
observabili comportamental, fie normal, fie patologic.

Interpretarea celor 8 factori

pulsionali
In interpretarea unui profil Szondi se analizeaza:

Reactiile tensionate - apar atunci cand subiectul

alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie (se
noteaz cte un ! unde avem 4 alegeri, !! la 5 si
!!! la 6 alegeri in aceeasi directie) ; factorii incarcati
indica trebuintele cele mai puternice care nu isi pot
descarca energia fie din cauza extremei lor
intensitati, fie existenta unor bariere interne sau
externe;
Reactiile ambivalente
Reactiile nule
Pozitia si tensiunea factorilor din fiecare vector
Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte.

Elaborarea profilelor pulsionale

Profil de fatada in care intra alegerile,

personele cele mai placute si primele
respingeri, cele mai antipatice; profilul
pulsional de faad prezint reaciile cele
mai actuale care i determin conduita.

Profil complementar experimental sau de

culise - in care intra a doua transa de
respingeri, iar pentru persoanele simpatice
se iau ultimele 2 poze ramase in fiecare
serie; profilul de culise arat tendinele
latente ale subiectului, care n anumite
circumstane se pot actualiza.

Avantaje i limite ale testului Szondi

Avantaje:

Testarea consuma putin timp, la fel si codificarea reactiilor;

Poate oferi, la un nivel minimal al interpretarii, o orientare rapid

n problematica subiectului; psihologul poate depista rapid
disconfortul produs de tensiunea unor trebuine nesatisfcute;

Ca tehnica non-verbala este accesibila copiilor sau persoanelor

cu un nivel redus de instruire;

Testul este mai putin vulnerabil la incercarile subiectului de a

trisa, fiind o sarcina putin transparenta pentru subiect.
Dezavantaje:

Necesit un timp destul de mare de practic pentru a putea

elabora o interpretare complexa despre personalitatea
subiectului;

Dificultatea de a face trecerea de la semnificatia de baza a

reaciilor pulsionale la anumite trsturi de personalitate sau
comportamente; sunt dificil de corelat reaciile factoriale i
vectoriale intre ele pentru a oferi o imagine unitar i dinamic a
structurii subiectului.

Interpretarea generala factorilor

pulsionali

Vectorul Sexual (S): indica intensitatea trebuinelor

sale erotice i agresive, tipul predominant de identificare
psiho-sexual (feminin sau masculin), dar i capacitatea
de sublimare sau socializare a libidoului; factorul h
reflect trebuina de tandree i de erotism, investirea
senzual a propriului corp i a relaiilor interpersonale;
factorul s msoar nevoia de activism fizic, de dominare
i de manipulare activ a obiectelor din mediu.

Vectorul Paroxismal (P): indic gradul de labilitate

sau de rigiditate a cenzurilor afective, modul n care
subiectul ii controleaz manifestrile emoionale;
factorul e ne arat n ce msur individul dorete s-i
controleze afectele dure, furia, iritabilitatea sau
irascibilitatea i s adopte o conduit etic i de intrajutorare; factorul hy reflecta intensitatea cenzurii
morale, controlul exprimrii emoiilor mai moi,
neagresive, a afectelor tandre.

Interpretarea generala factorilor

pulsionali

Vectorul Eului (Sch): ne arat fora Eului, gradul de complexitate

a mecanismelor de aprare, cat de mult dorete subiectul s-i
integreze i contientizeze trebuintele i conflictele interioare, deci
controlul general; arat cum este integrata aciunea celorlalti
vectori pulsionali ntr-un sistem; psihopatologie, tulburarile din
vectorul Sch duc la apariia celei mai grave patologii mentale,
schizofrenia; factorul k reprezinta tendinta organismului de a se
diferentia fa de ambian, de fi independent de ea; factorul p
reflect tendina invers, de fuziune afectiv cu mediul, de anulare
a distinctiei subiect-obiect care sa permita satisfacerea (mai mult
sau mai puin socializat) a tendintelor pulsionale.
Vectorul de Contact (C): arata ct de stabile i de satisfctoare
sunt relaiile obiectuale individului i dac este predispus la
tulburri ale dispoziiei; factorul d se refer la trebuina de cautare
n mediu a obiectelor care s fie investite afectiv; factorul m se
refera la tendina de a se acroa de aceste obiecte n scopul
obinerii de satisfacii orale.

Observatie: In interpretare ideea central este c toi factorii pulsionali

reprezinta niste trebuinte fundamentale ale oricrui individ si c oamenii se
deosebesc ntre ei prin tensiunea sau modul de manifestare a acestora.

Probleme speciale n evaluarea

proiectiv

Cea mai eficienta utilizare este in cadrul unei baterii de testare compusa
din teste obiective si proiective: numai aplicarea unei baterii face
posibila completarea reciproc sau amendarea unor caracteristici care
reies dintr-o prob sau alta (ex. testul Rorschach pune indirect in evidenta
si capacitatile intelectuale; dar, un individ anxios, inhibat poate da
raspunsuri sarace, limitate; testarea inteligentei lui ne indica nivelul
intelectual).

Bateria de tehnici proiective:

Fiecare tehnic proiectiv are n vizor, msoar preponderent anumite

aspecte ale personalitii, (chiar dac se afirm c unele dintre ele - cum
ar fi Rorschach i T.A.T.- tind s surprind personalitatea de ansamblu a
subiectului);
Exist caracteristici pe care un test le msoar direct i altele pe care le
evalueaz mai degraba indirect (ex. din testul Szondi putem afla
informaii despre tendinele creative ale subiectului, dar ele pot fi
evaluate mai direct prin Rorschach i T.A.T. ).
Alegerea optim a testelor se face in functie de SCOPUL evaluarii.

Subiectul trebuie pus ntr-o varietate de situaii pentru a putea

desprinde ceea ce este pervaziv, fundamental sau patologic n
personalitatea lui (Schafer, 1985)

Precauii in utilizarea tehnicilor

proiective
Relatia de testare - s-a dovedit ca in unele situatii si in special
la unele teste, relatia examinator - examinat poate afecta
decisiv performanta, raspunsurile subiectului si implicit
interpretarile psihologului:

Relatiile de familiaritate subiectii au dat raspunsuri diferite la

teste ca Rorschach, T.A.T., cu fluiditate si productivitate mai mare
a raspunsurilor, teme mai fantastice sau bizare, inclusiv agresive
si sexuale, datorate unei cenzuri mai scazute fata de alte
contexte in care s-ar fi instalat cenzura;
Relatiile in care subiectul este inhibat sau insuficient pregatit
pentru situatia de examinare pot duce la o productivitate
proiectiva mai slaba; pot da impresia unor persoane mai sarace
in idei si cu o functionare psihologica mai simpla decat in
realitate.

Examinatorul trebuie sa fie constient ca relatia cu subiectul

poate produce niste efecte speciale asupra acestuia la testele
proiective, mai mult decat la cele obiective;

Examinatorul trebuie sa sesizeze reactia si atitudinea subiectului

fata de el si testele pe care le foloseste; ea poate explica o
serie de fenomene care apar in rezultatele la teste.

Precauii in utilizarea tehnicilor

proiective
Interpretarea si integrarea datelor - rezultate din probele
proiective este mai dificila. Necesita o buna cunoastere a:

naturii testului,

principiilor teoretice de la care pleaca - conceptia psihologica despre om si

functionarea acestuia care fundamenteaza proba si propriul limbaj pe care
il foloseste,

principiilor de functionare - reguli i proceduri de aplicare, scorare i

interpretare;I
In plus se cer cunotine solide privind conceptele psihanalitice,
psihopatologie, psihologia personalitatii i psihodiagnostic.

Exemple:

Validitatea, utilitatea interpretarii depinde pe langa valoarea testului si de

modul in care psihologul intelege ce masoara testul (ex. daca un subiect
obtine la Szondi o tensiune crescuta la factorul hy-isterie, nu inseamna
automat ca avem de-a face cu un isteric);
Limbajul supra-specializat intalnit adesea trebuie inteles si decriptat (ex.
Szondi configuratia h-s- este interpretata de autor drept sexualitate total
umanizata; eros celest; irealitate ceea ce inseamna: subiectul e capabil
sa-si investeasca dorinta de tandrete si de agresivitate in activitati
simbolice sau abstracte si sa obtina o satisfactie sublimata, renuntand la
descarcarea acestor pulsiuni; puternica tendinta de intelectualizare, mai
putin preocupati de realitatea concreta, mai mult de lumea ideilor);

Precauii in utilizarea tehnicilor

proiective

Selectarea ipotezelor plauzibile tine de

familiarizarea cu testul, pregatirea
psihologului si de modul in care acesta poate
intelege contextul de viata al subiectului.

Interpretarea se face intotdeauna in

contextul altor informatii obtinute prin
interviu, anamneza, observatii, alte teste.