Romnia dup primul rzboi mondial

Dei Unirea din 1918 a determinat creterea potenialului economic al rii, n ansamblu, Romnia a
rmas i dup 1918 o ar slab dezvoltat din punct de vedere industrial. Statul a fcut ns eforturi
susinute pentru redresarea vieii economice a rii afectate de rzboi.
Modernizarea agriculturii i a relaiilor agrare a fost unul din punctele forte ale programului de redresare
economic a rii. Reforma agrar din 1921 a schimbat radical structura proprietii, astfel nct Romnia
a devenit dup 1921 o ar de mici proprietari. Dar fr inventar agricol i fr capital, ranii proprietari
nu au putut revigora agricultura romneasc, producia de cereale antebelic fiind atins abia n 1929.
Anii 20 au fost i martorii unei nfierbntate discuii n jurul problemei industriei i a industrializrii.
Liberalii, adoptnd lozinca prin noi nine, au susinut linia industrializrii pe ci interne, iar naionalrnitii au optat pentru politica porilor deschise care favoriza ptrunderea capitalului strin (englez,
francez, american) n economia noastr.
Graie eforturilor proprii, Romnia a atins o rat nalt de industrializare i a creat o bun reea de ci
ferate, cu materialul rulant aferent. Totui, moneda romneasc, leul, care fusese echivalent cu francul
francez n 1916, s-a depreciat, pierznd din importana pe care o avusese n sistemul monetar
internaional.