1

PARTIDELE POLITICE

CONCEPTUL SI TRASATURILE
CLASIFICAREA
EVOLUTIA SISTEMULUI PLURIPARTIDIST IN R. MOLDOVA

I.

Conceptul si trasaturile

Partidele politice se numa printer cele mai importante institutii ale sistemului politic. COnceptul de partid politic este unul
dintre cele mai raspindite in epoca contemoranta. Astfel , pe parcursul evolutiei , s-au determinat numeroase definitii ale
acestuia.

Max Weber : Partidul este o asociatie de oameni liberi , voluntar constituita , necesara societatii , cu un
anumit program, cu obiectivele ideale si/sau materiale.
Benjamin Constant : Un partid este o reuniune de oameni care profeseaza aceeasi doctrina politica.
Sigmund Neuman : Partidul o organizatie inchegata a fortelor politice active ale societatii , preocupate controlul
asupra puterii guvernamentale si care lupta deschis pentru cistigarea
maselor, lupa in care se
intrec cu o alta grupare sau cu mai multe grupari avind
conceptii diferite.
Dimitrie Gusti : Partidul o asociatie libera de cetateni uniti in mod permanent prin interese si idei
comune, de caracter general , asociatie ce urmareste , in plina lumina politica
, a ajunge la putere , a guverna pentru realizarea unui ideal etic si social.

Trasaturile
1)
2)
3)
4)
5)

Organizatie relative stabile, formata in baza asocierii libere a cetatenilor

Angajarea unei doctrine politice anumite;
Concurenta/lupta cu organizatiile similar pentru cistigarea sprijinului din partea cetatenilor cu drept de vot;
Reprezentarea intereselor anumitor segmente sociale;
Cucerirea , mentinerea si exercitarea puterii politice;

Geneza partidelor politice

Inca din antichitate au existata miscari sau tabere politice care luptau pentru cucerirea puterii. Acestea activau in
regimurile in care erau prezente anumite manifestari ale democratiei
Atena : lupta pentru putere in polis se dadea intre partidul aristocratilor si partidul democratilor
Roma antica : in perioada republicii ciocnirei intre optimates si populares
Aceste structure organizatorice instabile nu pot fi considerate partide in sensul modern al cuvintului;
Partidele politice apar si se dezvolta in epoca moderna;

2
Premizele aparitiei partidelor:
1)
2)
3)
4)

Modernizarea , democratizarea societatii

Maturizarea societatii civile
Cresterea gradului de complexitate a procesului politic;
Constientizarea de catre individ ca e are dreptul si poate sa se implice in exercitarea puterii politice influentind-o.
Individul doreste din ce in ce mai mult sa se implice in procesul de luare a deciziilor.

Catalizatori:
1) Cresterea rolului adunarilor representative (a parlamentelor) in viata politica a societatii.
2) Extinderea dreptului la vot.
Primele Partide politice
1)
2)
3)
4)

Apar in Europa Occidentala si in America de Nord

Anglia tories (conservatorii) si whings (liberalii)
SUA federalisti (republicani actuali) si republicani (democratii actuali)
Franta cluburi politice: clubul iacobinilor si ale girondinilor.

Functiile Partidelor
1) De mediere intre cetateni si stat , intre societatea politica si cea civila; Asigura comunicarea intre cetateni si
puterea politica; Oamenii pot sa participle la exercitarea acestestia
2) De exercitare a puterii publice. Partidele-principalii actori ai procesului electoral. Prin obtinerea majoritatii la
alegeri , controleaza puterile legislative si executive;
3) De control si critica. Asupta puterilor executive si legislative (opozitia). Partidele sunt in stare nu doar sa exercite
puterea politica , da sa si o monitorizeze in calitatea lor de opozitie. Puterea intotdeauna are nevoie de opozitie ,
care o face mai responsabila si mai motivate in actiunile sale
4) Mobilizarea sociala. Partidele au cel mai mare potential de mobilizare a cetatenilor.
5) Recrutarea si selectarea personalului conducator. Partidele promoveaza liderii politice. Pentru a tea firma ca
politician, trebuie sa fii membru al unui anumit partid sau sa fii sustinut si promovat de acesta.
6) Elaborarea de ideologii , doctrine, programe. Functionarea partidelor este imposibila fara adoptarea unui
program , fara aderarea la o doctrina. Aceasta individualizeaza partidul, diferentiidu-l de celelalte formatiuni. II
ofera un sistem de idei , credinte , pirghii , mecanisme prin care se vor realiza promisiunile.

II.

Tipologia partidelor politice

Conform genezei
1) De creatie interna in interiorul corpului reprezentativ
2) De creatie externa in afara corpului reprezentativ
Conform criteriului organizational:
1) De cadre un numar relative de membri active , dar care exceleaza prin prestigiu, charisma , posibilitati
financiare , aptitudini manageriale. Se origineaza in personalitatea militantilor si numarul acestora. Sunt
descentralizate si flexibile.
2) De masa numar mare de membri activi care actioneaza ca un tot unitary si se supun totalmente conducerii
partidului. Sunt puternic centralizate si ideologizate; Se bazeaza mai mult pe cantitate decit pe calitate
Conform doctrinei

1) Liberale formatiuni de drapta in rezultatul modernizarii politice si al dezvoltarii capitaliste. Au asa valori
ca : pluralismul politic, individualismul, libertatea economica , toleranta culturala.
2) Conservatoare formatiuni de drapta care pledeaza pentru : traditie (rezistenta la schimbare) , ordinea ,
autoritatea statului. Ex : Partidul Republican din SUA
3) Crestin democrate. De natura conservatorista, care la moment nu au nimic in comun cu biserica. Valori :
personalitatea, solidaritatea , familia , credinta. Ele au aparut dupa al doilea razboi mondial in statele ce au
avut de suferit cel mai mult de pe urma acestuia. In asa state ca Germania si Italia ele au avut menirea de a
ocupa segmentul de dreapta in esichierul politic (ramas liber dupa esuarea regimurilor dictatoriale) si de a se
lupta cu stinga comunista. Ex : Uniunea Crestin-Democrata din Germania
4) Social democrate. Formatiune de stinga. Partide socialiste de natura reformista. S-au forma prin desprinderea
de la ideile socialiste marxiste , in au exista mai multe divirgente. Social-democratia nega necesitatea
schimbarii puterii politice prin violenta(revolutie) , considerind ca alegerile sunt principalul mechanism de
legitimare a puterii politice , iar reforma este unica modalitate a shimbarilor sociale. Valori : democratie ,
solidaritate , echitate sociala, economie mixta. Ex : partidul Laburist din Marea Britanie , partidul Socialdemocrat din Germania.
5) Comuniste. Au la baza invataturile lui Marx si Engels. Pledeaza pentru egalitate totala a indivizilor unei
societati, pentru desfiintarea claselor sociale , pentru proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si
alte bunuri. Ex : Republica Cuba , Republica Populara Democratica Coreeana.
6) Ecologiste. Partide tinere aparute pentru a face fata problemelor de natura ecologista. Se bucura de success in
societatile preocupate de problemele protejarii naturii.
7) Agata totul (cath-all-party). Sunt formatiunile care nu se orienteaza in mod strict spre o anumita doctrina
politica sau spre un anume segment social.
Conform reprezentaruu parlamentare:
1) Parlamentare reusesc sa obtina un anumit numar de mandate parlamentare
2) Extraparlamentare nu se bucura de reprezentare parlamentara
Criteriul exercitarii functiilor de conducere:
1) De guvernare exercita sau participa la exercitarea puterii politice
2) De opozitie nu participa si nu sustin guvernarea
Criteriul teritorial-administrativ
1) Cu reprezentare nationala dispun de organizatii teritoriale si sprijin electoral pe interg curpinsul tarii;
2) Regionale activeaza doar intr-o anumita regiune a tarii.

III.

Sisteme de Partide

Sistemul de partide include atit partidele ce actioneaza intr-o tara anumita si intr-o perioada data , cit si totalitatea
relatiilor (raporturilor ) dintre acestea, constituite in cadrul luptei pentru cucerirea, mentinerea si exercitarea puterii
politice.
Principalele categorii distincte: monopartitism, bipartitism si pluripartitism. Criteriul principal - cel numeric
(numarul efectiv de partide)

1) Monopartitismul . Sistemele in care functioneaza de facto iar in unele cazuri , de iure o singura organizatie
social-politica. Acest partid este foare bine organizat , monolit , supracentralizat , puternic ideologizat.

Monopartitismul regimurilor autoritare. Legislatia mai poate permite functionarea si a altor organizatii socialpolitice , insa de facto exista un singut partid. Acesta nu se implica insa in mod agresiv in toate sferele domeniului
social. Anumite spatii sunt lasate domeniului privat : economia , familia.
Monopartitismul sistemelor totalitare .Prin constitutie este stability caracterul de conducator politic al societatii
sic el de unoc reprezentant al poporului. Incearca sa dirijeze toate sferele vietii sociale , neacceptind existent unor
spatii private. Ex : Cuba , Coreea de Nord.

2) Bipartitismul. Sistem de partide competitive in care doua partide sunt in stare sa concureze pentru a obtine
majoritatea absoluta a mandatelor representative si , de obicei , unul din ele reuseste. Aceste doua partide pot
obtine un rezultat de 80-90 % in cadrul alegerilor. Ele se alterneaza la guvernare. Concurenti electorali pot exista
mai multi , insa lupta reala se poata intre doua formatiuni . Aceste doua partide sunt pragmatice , flexibile , putin
ideologizate. Exemplu : SUA Partidul Republican , Partidul Democrat; Marea Britanie Partidul Laburist si
Partidul Conservator.
3) Pluripartitismul(multipartitismul) . Sistem de partide competitive in care lupta pentru puterea politica se da
intre cel putin 3 formatiuni politice. Este cel mai raspindit algoritm de interactiune a partidelor politice in cadrul
unui sistem.
Plutripartitism cu partid dominant un singur partid este in stare sa acumuleze majoritatea ce i-ar permite sa
guverneze independent.
Pluripartitism moderat numarul partidelor este de la 3 la 5
Pluripartitism extrem un numar mare de formatiuni social-politice active

Clasificarea lui Giovanni Sartori

1) Monopartitism. Trasatura regimurilor totalitare. Puterea este concentrate in miinile unui singur partid deoarece
altele sunt interzise prin lege.
2) Sistem cu partid hegemon. Trasatura regimurilor autoritare. Puterea poltica apartie unui singur partid , dar de
iure permite existenta altor partide , insa de factor nu accepta nici un fel de opozitie.
3) Sistem cu partid predominant. Regim politic democratic. Partidul politic predominant trebuie sa reuseasca sa
obtine cel putin de 3 ori consecutive, majoritatea absoluta in organul legislative.
4) Bipartitismul. Competitia intre 2 formatiuni politice in scopul cuceririi majoritatii de voturi.
5) Pluralism limitat. Guvernul de coalitie distanta ideological redusa intre partide. Disponibilitatea de a crea
coalitii.
6) Pluralism extrem componentele sunt distantate ideologic si denota incapacitatea de a crea coalitii.
7) Atomizate tranzitia de la totalitarism spre democratie.

IV.

Evolutia fenomenului pluripartidist in R. Moldova

Cadrul juridic al activitatii partidelor politice in Republica Moldova este asigurat de 3 acte normatice
princpale:
1) Constitutia Republicii Moldova 29 iulie 1994
2) Legea privind partidele si alte organizatii social politice 17 septembrie 1991
3) Codul Electorat 21 noiembrie 1997

Articolul 41 : Libertatea partidelor si a altor organizatii social-politice

Sistemul de partide din R. M este unul pluripartitist.

1) Anii 80 90 ai secolului XX-lea inceputul formarii active a sistemului de partide cind a avut loc
prabusirea Uniunii Sovietice si a PCUS => dezghetul politic. Se constituie un sir de aliate obstesti :
Frontul Populat din Moldova , Miscarea Unitate-Edinstvo, miscarea Gagauz-Halk , asociatia
bulgarilor Vozrojdenie.
2) Pa parcursul anilor 1990-1994 numarul partidelor si al altor organizatii social-politice a crescut
vertiginous , ajungindu-se la circa 60 de formatiuni.
3) 1994 primele alegeri in baza pluripartitista din Moldova. La scrutin au participat 13 partide si blocuri
electorale , precum si 20 candidati independent.
4) 1998 alegeri la care au participat 75 concurenti electorali 15 partide si blocuri electorale si 60
candidati independent.
5) 2001 primele alegeri parlamentare anticipate Victoria categorical a comunistilor care au reusit sa
ocupe 71 de mandate
6) 2005 comunistii ocuoa 56 mandate
7) 2009 - 21 concurenti electorali
8) 2014 42 formatiuni politice