Convulsiile febrile

Dr. Koncsag Sz. Elod

Medic rezident pediatru

Introducere1,3,6

Convulsiile febrile

este

prototipul de convulsii ocazionale

sunt cele mai frecvente convulsii la sugar
77% dintre parinti cred, ca le moare
copilul

Scurt istoric1
Hipocrate (460-370 i. Chr.)

Convulsiile febrile

distinge crizele focale si generalizate

diferentiaza convulsiile de crizele de apnee,
recunoaste importanta factorilor varsta, stare febrila,
infectie (Prognosis, 24)
Rhazes (850-932)
De epilepsia puerorum epilepsia
Starsmare, 1664
boala ereditara
William Gowers, 1885
importanta factorului ereditar cca. 38% (= incidenta
convulsiilor febrile in familii cu AHC pozitive)

Definitie1,2,6

Convulsiile febrile

atacuri,

accese convulsive
varsta: apar la sugar si copil intre 3 luni i
5 ani
asociate cu febra
in absenta unei infectii a sistemului nervos
The consensus Development Panel on CF, 1980

Definitia exclude:
criza convulsiva in afebrilitate
epilepsie
infectii intracraniene

Convulsiile febrile

CLASIFICARE: crize ocazionale

prin modificari extracerebrale4
Convulsii febrile;
Convulsiile hipocalcemice;
Convulsiile hipoglicemice;
Convulsiile din sindromul de deshidratare
Convulsiile din intoxicatiile acute;
Convulsiile din carenta de piridoxina;

acuta;

Epidemiologie2,5,6,7

Convulsiile febrile

sunt cele mai frecvente convulsii la sugar

2-5% dintre copiii sub 5 ani au cel putin o

convulsie febrila
incidenta anuala: 460/100.000 copii
cel mai frecvent: intre 6-36 luni
varsta medie: 18-22 luni
risc:

frate/sora geaman cu CF in antecedente = 3,5x

parinti cu CF in antecedente = 4x (8% la rasa alba,
20% in Japonia)
parinti dg. cu epilepsie = 5x
sex masculin = 1,72 x

Etiopatogenie2,3
Insuficient cunoscuta;
In determinarea excitabilitatii corticale
sunt implicati 3 (4) factori:
1. Ereditatea
2. Febra
3. Varsta
4. (Infectiile)

Convulsiile febrile

Etiopatogenie: ereditatea3,4,7

Convulsiile febrile

= prag, predispozitie la accese febrile

transmitere autozomal dominanta cu penetranta

incompleta si expresivitate legata de varsta

modelul exact este insuficient clarificat;
istoric familial de epilepsie: 10-50%
istoric familial de convulsii febrile: 33%
relatia genetica demonstrata intre diferite forme
de epilepsii si CF:

CF si scleroza hippocampala
CF si convulsii non-febrile partiale
CF si epilepsie tip absente
epilepsie generalizata +CF (GEFS+)

Etiopatogenie: febra2,3,4,6
cresterea

brusca a temperaturii, 75% la

Convulsiile febrile

>39,5 C;
cauzele febrei:

infectiile cailor respiratorii superioare

otita medie
bronhopneumonie
pertussis
gastroenterite
infectii urinare
afectiuni eruptive (rujeola), etc.

Etiopatogenie: varsta3,4,6

Convulsiile febrile

inechilibru

fiziologic intre mecanisme

excitatorii si inhibitorii in cursul maturarii
cerebrale
frecventa crescuta a bolilor infectioase
limitele: 1 lun 6 ani, dar apar rar sub 6
luni si dup 4-5 ani;
cel mai frecvent: intre 6-36 luni
varsta medie: 18-22 luni

Convulsiile febrile

Etiopatogenie4
Din punct de vedere patogenic, CF
este considerata un raspuns la o
febra mare instalata brusc, la un
copil predispus genetic, in perioada
de
varsta
in
care
pragul
convulsivant al creierului imatur
este scazut
(Moshe, 1989).

Convulsiile febrile

Convulsii febrile simple/complexe 2(modificat)

Caracteristici

CF simple (95%)

CF complexe (5%)

Descriere

Crize tonice, clonice

sau tonico-clonice
generalizate, uneori
atone

Crize focale motorii

Durata

Sub 5 minute

Peste 15 minute

Repetitia

O criza / 24 ore

Mai multe crize / 24

ore

Stare de
sanatate
anterioara

Normala

Anomalii neurologice
bine definite sau
supecte

Istoric familial Negativ pt. epilepsie

pozitiv pentru CF

Pozitiv pentru
epilepsie idiopatica
sau genetica

EEG

Anomalii iritative clare

focale sau
generalizate

De obicei normala
dupa 7-10 zile de la
CF

Diagnosticul pozitiv2,4,6
anamneza riguroasa;
Examen obiectiv (ex. neurologic complet)
Evaluarea gradului de afectare a copilului
Paraclinica:

1.
2.

Convulsiile febrile

3.
4.

puncia lombara (controversata) + ex. LCR:

la copii < 6 luni obligatorie
la copii < 18 luni recomandabil
(Lorber J. i colab, 1980.)

cand exista cea mai mica suspiciune de meningita;

repetarea punctiei lombare

LCR poate fi normal la

debutul unei meningite
bacteriene!

Diagnosticul pozitiv2,4,6
4.

Paraclinica

Convulsiile febrile

EEG:

valoare limitata pentru diagnostic si prognostic

indicatii:
exista anomalii neurologice anterioare
prezinta caracteristicile CF complexe

modificarile sunt expresie a predispozitiei genetice

si nu un indicator de epilepsie ulterioara
CT si RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt
indicate de rutina. Indicatii:
deteriorarea starii neurologice, persistenta
anomaliilor neurologice focale, convulsii partiale
continue

Diagnosticul pozitiv2,4,6

Convulsiile febrile

4.

Paraclinica

Alte investigatii au indicatie daca istoricul sau tabloul

clinic sunt sugestive:
radiografia simpla de craniu
examene biologice (hemograma, glicemie, calcemie)
coprocultura (debut diaree?)
screening toxicologic (plumbul, aspirina,
antidepresive triciclice, etc.)

Diagnostic diferential3,4,8
epilepsia

Convulsiile febrile

spasmul

hohotului de plans, apare intre 1-3 ani, manifestat

prin apnee, cianoza, hipertonie declanate de plans; poate fi
insotit si de convulsie tonico-clonica.
meningitele, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu
au semne meningeale);
encefalitele
anoxia cerebrala (sincopa cerebrala), poate fi declansata de
febra, frica, emotie, patologie cardiaca
convulsiile hipocalcemice, hipokalemice, prin deshidratari
convulsii din intoxicatii (organofosforice)
frisonul, caracterizat prin miscari ritmice, oscilatorii fara
pierderea constiintei
tetanie rahitogena: primavara, insotite de alte semne de
rahitism
Sy Sandifer: opistotonus cauzat de reflux gastroesofagian
Vertigo paroxismal benign

Tratament: criza acuta2,3,4,6,7,8

masurile

generale:

liniste, decubit lateral, linistirea familiei inspaimantate

administrare de oxigen, accesului venos pentru perfuzie.

Convulsiile febrile

tratament

medicamentos:

Diazepam 0,3 mg/kgc intravenos, cu o viteza de 1mg/min,

se poate repeta de 2-3 ori
Diazepam Desitin 0,3 mg/kgc intrarectal 5 sau 10mg
(>15kgc)
Lorazepam (Ativan) 0,05-0,1mg/kgc folosit in unele tari
Fenobarbital 10mg/kgc i.m. in lipsa Diazepamului

antipiretice:

acetaminofen, ibuprofen, algocalmin,

Prisnitz

combaterea

cauzei febrei (bacteriana, virotica,

dezechilibru electrolitic etc.);

Convulsiile febrile

Tratament: profilaxie intermitenta

Diazepam intrarectal 0,3 mg/kg/zi per os la 12
ore interval, pe toata perioada febrei (>38,5C) si
inca 2 zile de afebrilitate
Valproat supp. 150-300mg/zi considerat in
ultimii ani ca o alternativa poteniala
tratamentul profilactic al
recurentelor CF nu previne aparitia
epilepsiei!
problema majora: compliana
redusa, familia nu observa starea
febrila pana la aparitia CF

Tratament: profilaxie continua2,3,4,6,7

Convulsiile febrile

Fenobarbital 3-7mg/kg/zi, sau

Valproat 15-40 mg/kgc/zi timp de 6 luni.
indicaii:
copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute,
recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie
anormala)
parintii, inspaimantati de producerea CF, solicita
tratament continuu.

dezavantaje:
efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor
cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de
lunga durata sau chiar definitive
lipsa de compliana

Pronostic, risc de recurenta4,6

Mortalitatea este foarte scazuta;
Riscul de recurenta este de 30-40%:

Convulsiile febrile

risc crescut:

varsta sub 1 an
istoricul familial de CF la rudele de gradul I;
mediu socio-economic scazut
modificari neurologice persistente
CF complexe la debut

risc scazut
febra peste 40C

nerelevant
EEG
infectie virala demonstrata

Convulsiile febrile

Pronostic: riscul sechelelor4,6

Riscul de sechele neurologice si mintale:
este mic la copiii anterior normali
abilitati cognitive neinfluentate, nici in
cazurile CF recurente
(Verity CM, 1993, studiu prospectiv dupa 10 ani)

posibil

dupa unele CF complicate:

hemiplegii, diplegii,
rigiditatea de decorticare,
coreoatetoza (Walace, 1982);

Prognostic: risc pentru epilepsie2,4,5

Risc pentru convulsii afebrile secundare dupa CF:

Convulsiile febrile

2-7% din cazuri (risc 2-10x fata de populatia generala)

legatura nu este necesar cauzala (predispozitie
determinata genetic)

Factori de risc predictivi pentru epilepsie :

CF > 15 minute;
mai multe CF n 24 ore;
AHC cu epilepsie;
tulburari neurologice preexistente
CF complicate
Daca apar ulterior crize
epileptice secundare, de obicei
(75%) debuteaza in urmatoarele
3 ani!

Bibliografie
1.

Convulsiile febrile

2.

3.
4.
5.

6.
7.
8.

Wallace S. J.: The Child with Febrile Seizures, Wright, Cornwall,

1988
Popescu V., Ionescu M.: Convulsiile febrile in: Popescu V. (sub
red.) Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie, Ed. Medicala
Amaltea, Bucuresti, 1999
Popescu A., Muntean I.: Convulsiile febrile in: Muntean I. (sub
red.) Vademecum de pediatrie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2007
Magureanu S.: Crize epileptice ocazionale. Curs universitar.
Bucuresti.
Nelson B.K., Hirtz D.G.: Febrile Seizures in Swaiman K.F. (ed.)
Pediatric Neurology. Principles and Practice, vol. I.,1994, p. 565569.
Wallace S.J. Febrile Seizures in: Wallace S.J. et al. (ed.) Epilepsy
in Children, Arnold, 2004, p. 123-130.
Shorvon S., Perucca E., Fish D., Dodson E.: The Treatment of
Epilepsy, Blackwell Science, 2004.
Olah E.: Gyermekgyogyaszati kezikonyv, Ed. Medicina, Budapest,
2009.