VASL I L

stucliu l cicocumente
de

OH. OHIBANESC11
profesor, rnembru corespondent Ed Acrademiel Romane

Publicoliune facuta" supt ouspicille

Prim/Ariel Comunel Voslui

490

i2x151
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ,VIATA ROMANEASCA"
1926

C-da No. 2912

www.dacoromanica.ro

SURETE Si IZVOADE VOL. XV

www.dacoromanica.ro

Stimate Drle CocorcIscu,

Prin dragostea, ce ai ardtat qi ardfl oraptlui d-tale
adoptiv, Vasluiul, ale caruia destine ai avut cinstea a
le conduce cativa ani, mi-ai dat prilejul a-i consacra acest
studiu, care desviilue trecutul luminos al oraplui Vaslui,

oral ce a jucat un rol atit de insemnat in zorile istoriei

Moldovei.

Mai vechiu de cat descalecatul lui Bogdan, Vas luiul

a avut park a insuma in zidurile sale fapte politice, de

aka naturd, in cat sa -i dea insuqirea de capitalit. fund
cel mai de nord tdrg in Para de jos, Vasluiul prin faptele
sale de arme a nascut in ochii urmeqilor legendele, pe
care bardul de la Mircepti le-a cantat in Osta*ii noVri.
Prin acest volum de documente Vasluene istoricul explicd
legenda.

Fara a-i ldmuri, de al binelea, inceputurile, s'a dat

cetitorului sei tragd el incheerile despre vechimea mare

a tdrgului. Iar judeful Vaslui cu bisericele sale vechi

de lemn, este an pdstreitor al celor mai vechi texte de
culturd moldoveneascd, cu popi carturari, ca popa Ion
din Vas lui, care copiazd pe Coressi, ca popa Vasile
din Femti, ceirturar de romd ne$te in pragul secol.
X VII -a (vezi vol. Fere#11), ca tote acei dqrnici beeri,

ctitori de biserici, Carl le-au inzestrat cu arti romiinqti,

scrise frames, de pe Evanghelia lui Varlaam, de pe

Psaltirea lui Varlaam, ramose pang astazi netipdrite.
Dacii la fostul meu elev, la Gh. Rc4canu, festal
prefect al judefului si colaboratorul dumitale in ale administratiei judetene, am gasit o band primire, dupd care

am scos vol. XVI din Surete, inchinat Ferestilor CehAnesti, cu atd1 mai malt la dumneta am gdsit rdpede
senzul cultural de a inchina tdrgului dumitale nu o o-

www.dacoromanica.ro

peril de edilitate trecatoare qi cu ve$nice prilejuri de disputa,

ci un monument neperitor, ad Cartea rarnane ca o

chizdFie a oamenilor, ce-i infeleg rostul ei.
Mdnat de dragostea mea neldrmuritcl infra scotocirea

irecutului lard mele, $i a noastrd a tuturora, am pus

munca mea neconditionatd tu slujba adevdrului istoric Si
ie. rog de a primi odatd cu salutul meu $i recuno$tinta
ca mi-ai dat prilej sa inchin Vasluiului lucrarea mea,
dedicand volumul meu persoanei durnitale.
Al D-tale prieten.

4
la91, 14 Julie 1926.

www.dacoromanica.ro

C. COCORASCU
Fast proedinte comisiei interimare comunei Vas lui

www.dacoromanica.ro

Schita istorica despre Vaslui

1. Inceputurile Vasluiului trec pragul descalecatului Moldovei.

De aceia nu e usor a prinde firul urzirii asezarilor facute pe

valea mare a BArladului, unde in lipsa de izvoare istorice sta.vechi, trebue sa recurgem la Intelesul apelativ al tulpinelor cuvin-

telor, cu care not numim astazi satele, targurile, dealurile si mai ales
apele.

StAruim Intr'o regiune straveche slava, peste care puterea

neamului Moldovenesc a venit ca un roiu bine cuvantat, de a sporit

viata acestor vai, unite din stravechi de alte neamuri, de alte

popoare, ce au fiintat pe aid, lasind in urma-le cuvintele, cu

cari ei au apucat a denumi locurile, dovada vie de o continuitate

de viata la popoare de limbi deosebite, de rase deosebite, de credinti
deosebite.

2. Bdrladul cu afluentii sal. Pentru a intelege viata insadita pe vaile Barladului si ale Vasluiului vom starui putin asupra
denumirei apelor, caci ele arata permanenta vietii de la generatie

la generatie, avand o statornicire prin continuitatea lor, pe cand

a4ezarile de selisti, de sate, de bude, apoi de targuri, sint supuse
fluctualiunilor istorice, politice, economice, fizice chiar ; de aceia
si oscilatiunile acestor denumiri sint mai dese de eft acele ale
apelor.

Barladul, ca apa mai mare, primeste o serie de afluenti pe

dreapta si pe stanga, din care dam urmatoarele, plecand de la
obarsie spre varsatura lui in Siret :

GOrbovalul, Sacovotul, Vilna, Slavnicul, Rebricea cu Rebrisoara, Dobroshiveptii,Telejna, Stemnicul , Racoua cu afluentii sei,
Vasluiul Cu Vaslue/ul, Lipovatul, Crasna cu afluentele sail ix-

hanul, Bilavoiul, Alberti, Idriciul, Bogdana, Banca, Bujorenii,

Simila, Zorleni, Trestiana, Hubana, Jerava /ul, Tutova cu Studenet i Zeletinul cu Berheciul ; in total 30 parse, fara a socoti
apele mai marunte, care se scurg din dealurile ce infunda vane
si fac obcina tarii de jos, spre despartire de Cara de sus.
Barladul ca afluent pe stanga Siretului, face sa inainteze
basinul Siretului spre rasarit pans aproape de Prut, mai ales in
infundaturile Crasnei spre Cozia i Covasna, cum la randul sa La

www.dacoromanica.ro

11

Prutul cu afluentul sau principal pe dreapta Jijia si Bahluiul iii

inainteaza basinul spre apus pans in apropiere de Siret in sus

spre Botosani si Dorohoi, formand grin braul de dealuri ce despart aceste 2 basine mari de apa ale Moldovei, hotarul firesc al
celor 2 Moldove stravechi: Moldova de jos si Moldova de sus,
cu traiu comun lorusi nnmai de la 1392, dar sortite altfel dintru
urzirea for si in soarta for istorica, Intru cat Moldova de jos a
fost mai expusa pradaciunilor Tatare, Cumane gt Turcesti, iar
Moldova de sus mai mult Inriuririlor Unguresti Si Po lone.
Toate numele apelor, ce se varsa In Barlad, poarta pecetea

slavona, ca adica poporul care s'a asezat pe aici i a dat nume

apelor a fost de rasa slavona, nu venit insa pe vremea stapinirei
Moldovenilor, din sec. XIV In coace, ci cu mult mai Inainte, suferind influentele altor stapini ca Hazarii, Cumanii si Tatarii.

Dar si lumea slava nu e cea dintai, care a statut pe ale!.

caci tocmai apele mai mari ca Barladul i Vasluiul nu poarta
pecetea Iimbei slavone, ci ceva mai vechiu, la una
&Triad
sufiscul ad tradeaza o rostire mango% iar la alta
Vaslui
sufixul !ui formeaza o enigma istorica, care cats s'o limpezim
putin la lumina stirilor filologice pe baze istorice.
Si acum lath intelesul unora din numirele apelative ale a-

fluentilor Barladului

a). Garbovof (sl. l'pzna) dorsum ; de aici grubav = gibbosus ; rom gdrbov. In numele Gar/waif avem 2 sufixe : ov (genetiv)

si dt divinutiv),

b). Sacoval (sl. caKz), tulbure ; aceiasi formatiune : Sac -H

ov + at = a lui Tulburel.
c). Vilna, azi Alexestii (sl. R*A-Hil). Ochs, bou ; Sufixul na
ca in Put + na ; Mos + na ; Tam + na ; = apa Boului.
cu helestee ;
NIu
di. Stavnicul (sl. me) helesteu ; criut
sufixul nic e comun la multe alte cuvinte slavone : sfenic, sf etnic, volnic, nevolnic. Apele Stavnicului formeaza in drumul for
iazuri naturale, ca i pe ici pe tole. Crasna. (Cf. Surete X, prefa(a).
e). Rebricea (sl. PEspo) coasta ; sufixul cea e dlminutiv si
patronimic Costici, Dobrici, Neculcea, etc. Deci pAraul Castile.
f). Dobroslove01 parauas si sat pe Barlad (s1. Aospo = bun
cnaFt = marit). Bine maritul. Iii trage numele de la un om Dobroslav, de la care satul Dobroslilvefti i apoi apa satului cu acelas nume.
g). Teleajen; (sI. TfAr4), caruta, teleaga. Acest nume vine
mai des In toponimia tariff.
h). Stemnic (sI. CTE61111HZ), patul, granar, hambar ; deci apa
Patulelor.
i). Racova, (M. paK

+ OK+ a). Krabs, rac. Racului, Racoasa

Sufixul ova ; comun pe aici : Tutova, Cladova. Rahova, Prahova etc.

www.dacoromanica.ro

111

= teiu aceiai formatie Lipoval ca i

j). Lipouilf (SI.
Racovdt, Garbov df, acovaf = Valea Teiului.
k) Crasna (sl. Koacenss, 'mecum) ro.. Deci apa Roia.

I). Lohan (sl. n0A-z, /wpm), salcie pletoasa ; Deci Saida.

Numele Lohan e i patronimic, poate apa a luat nume de la unul
Lohan, de care se vorbete In actele Episcopiei de Hui (Melhisedec, Cronica Huilor)
m). Bilavoi, Ghilahoi, (Si n-kno) alb, (g-knailin) = Albila.
n) Idrici (sl. raApnn) Andrie, prin creterea lui a In is I
iad, az iaz, Adrei =iadrici. (Vezi Roietii, prefata Is,ad
pisoace V. 2).
o). Banca (sl. 6 An6K4 crama, deci FagAdAu. Ceva mai sus
tie Creteti i azi se zice la Fagodou = la Banca.
p). Bujoronl (s1. c.m813x) crocus, rom. Bujor, de aci Bujoreanul ; apa a dat numele la vechea f am ilie a Bujorenilor
din Tutova,
r) Bogdana (sl. Fowls') = Teodor, darul lui Dumnezeu.
Apa i-a luat numele de la un Bogdan, de unde satul Bogdana,
mAnastirea Bogdana (1. Antonovici, satul Bogdana)
et. Semila, Simila, (sl. am-wm). Schwartz = Neagra, Cerna.
t. Trestiana (sl. TpSeTh) jonc, arundo, rom, trestle. Nume
comun apelativ in toponimia (arii.
t) Tutova (st. Ts,r1c) agud, dud. Deci Valea Agudulul, valea
Dudului. Forma Tutova, ca i Lipova, Bornova, Rahova.
D. Studenet, afluent al Tutovei (sl. crovAmmu,$) rece =
Recea, (rs Kmom).
u). Habana (sl. roruania) urzica.
v) jeravdt (sl. nit2pmuu,z, derivA de la miSpagz) cocor. Deci
apa Cocorulul.
z). Zeletin (sl. NCEATI-111111-11) galbAn, deci GalbOna.

x). Berheci dim. de la Berha, nume de om, neamul Berhe-tilor e cunoscut Inca din secl. a XVI -a ca logofeti de divan (sl.
Kpfp, parA). Apa s'a numit dupa orn, nu omul dupA apa.
y). Pereschiv, nu trebue confundat cu Paraschiv (gr. icapaa.41,EA = Vineri) Prefixul slavon nfpf Insamna peste, ca in Pereval, Peresecina (sat in Basarabia), Pereschiv (sl nEpotnr)=--.
Urlea; iar nfpicn.knx = cantaretul, lAutarul,

3). Barladul pi Vasluiul. Scoatem aparte aceste 2 nume

apelative de ape i orate, cu tendinta de a ne lAmuri asupra inlelesului tulpinii lor.

Bdrlad, e un Mime care se gAsete i In alte localitati prin

Ardeal i ca nume de oameni. SA fi fost are la Inceput un om,
pe care sa-I fi chemat Barlad, de la care i-a luat numele IntAl
satul- targ Barladul, i apoi apa ?
Dad In &Wad, ad e sufix ca in Tunad, Ceanad, ar urma
ca tulpina sA fie Berl, care e aceiai ca in Berlin, cunoscand CA

www.dacoromanica.ro

IV
lumea slave s'a Wins pane la Elba, 1 ca Prup sunt Poru0; adicA Rui germanizati.
Dar non InseamnA In slavona

baston, Bola, porecla care

se da la unii oameni, Botea, iar Berlin (sipAim) Insamna i ca-

r* de posts, vagon ; cred rose ca acesta e un Inteles posterior

1 datorit meteugului carutariei berlineze importata de Slavi I
Dace tulpina pare a fi slava, sufixul ad nu e nici Intr'un
caz slavon ci turanic,
mongolic, i ne lasA dar ;trite enigma

istorica, pe care n'o putem talmact cu datele filologice de astazi.

In on ce caz popoarele, care au dat numele apei BarIadului, sunk

ante slave, ca si acele care au numit apele marl ca Prutul, Siretul, Nisfrul, Nlprul $i Dundrea.

Ar fi a ne aminti ca i vechii Cronicari

Ureche i urmali
sal = cari in tendinta for de a explica senzuL numirei unor ape
au vazut in Slret un verb maghiar seretem = place -mi iUng.
Szeret, lieben haben) ; on In PM/ slavul rrpyT = biciu, die ruthe.
Poate sute de ani au haladuit pe vaile apelor marl popoare stravechi, ca Tracii, Daeii, etc. de a caror urine nu ne mai aducem aminte, decat la lumina Intelesului tulpinilor for apelative.
Aici au venit alte migratiuni, cari au impins viata pe vaile apelor
de a doua 1 a treia mane; acetia au fost Slav!, cari au brazdat
parnAntul ocupat azi de noi, denumind aceste locuri, dealuri, vat
i ape.
Aceasta a fost soarta veil Barladului, care a vazut roind po-

poare strd-slave, ce au denumit cele peste 30 de parae, ce sevarsa In Ballad, 1 de a carora stare ne dau tire tulpinele acestor
nume de ape. Procesul migratiunii for era deja sfarit, cand yin
descalecatorii In pragul secol. al XIV-a, i cari au luat din gura
acelora toate numele apelor, pe cursul carora i-au aszat case,
rAe ECT Aos tro, sau au fost casele i0f. rrAE ENA AOA WO".
Unele din aceste aezari au ramas statornice, ca Floreti (Florea),

(Duma), Petreti (Petrea), Tansa ( Tansa), Borati(Borra), Barzeti (Barzea), Murgeti (Murgul).

Dumeti

Inaintea acestor aezari moldoveneti au fost i pe valea

Barladului jidovi cu jidovinele for ; au fost Urie$i cu cetatile lor,

amintiri de Cazarii sect. IXXII dupe Cristos.

4'. Vaslui Nu lip,im de interes de a starui mai mult asupra
intelesului tulpinei apelative a cuvIntului Vaslui.

In jurul numelui Vaslui s'a desvoltat o intreaga literature.

istorico-filologice, i anume :

In cele mai vechi urice apare forma gacnovu, fincati.

M. Strycowschi in 1575 scrie Vaszfulach In urechea cronicarului polon numele Vaslui II amintea pe Vasile, caci In malorusa gasim aceste forme ale numelui Vasile : &MIK KACIIiihiCO
(Vasilco) RitChICO (Vasco, de unde Vascauti), gacioTA
Basilius,

apoi forme diminutive ; Etacsimiltuik, Bacumso.c, &Immo, KaCHMOINK.

www.dacoromanica.ro

Deci Vaslui, dupa Strycowschy ar insemna targul lui Vasile,

targul lui Vasilicd.
In Cronica Moldo-Polona (catra 1566) cronicarul leesc scrie

Voloszu, ca i cum ar fi in cuvantut Vaslui, tulpina 10110Ch

sl. Knacx = 'woos, de unde numele Vlasd = Parosu, (ebr.
Isar"). deci Vasluiul ar fi dupa cronicarul leah, targul lui Vlasd!
Forma Waslowie e o variants a lui Vasiutach, sufixul owie
fiind o consonificare a lui j palatal din sufixul lui.
par

In diplomele latineti apare forma Wastes, Wazlo, cu o final,

ca i cum ar fi o forma maghiara; dar in maghiara Basilius se

zice Vazul, rostete Vozul. Deci pe departe era aceiai credinta
ca in Vaslui Vaslui e tot targul lui Vasile.
0 alts forma Vaslujski, in cronicarul N. Brzesky 1566
ne duce tot Ia Vasile.
Forma Vasillum casirum, ce ne-o da Petancius in 1519, ne
duce tot la intelesul de Vasile, cetatea lui Vasile
0 alts serie de forme ne duc la rostirea greaca a targului
Vaslui: Vasiludi, PacrtPotit Vasilidi panacals ; ceia ce insamna tot

lui Vasile: In diciionarul grec a lui Alexandre gasim a-

ao;,
Occatlek, e tot una cu numele
comun 026 aeljc = roi, empereur, basileus a fost uor patriarhului
Macarie gt diaconului sau Paul de Aleppo, ca_ scriind de Vaslui sa
ceste forme : PccatMiNc, PacrOolasg, fisatAic, Pao t),Cc

Dar cnm in greaca Vasite,

afirme : alt targ mare numit Vasiludi, adicd propriu Prinfidui

gaoL)aita--= Vasiludi, Infra cat nice afost mai fnalnte Capitala
Moldovea" (Arh ist. 1, 2, 82).

Aceiai Were o are i D. Cantemir, care vorbind de Vaslui, zice cd era cafe o datd si scaun domnesc (128).
au legat denumirea de
Daca cei vechi straini i local'

Vaslui de notiunea greaca PacraiN = Basilium, sau chiar PacaXek

= tar ; scriitorii mai not ne duc cu cercetarile for in domeniul
limbilor germanice, vazind in tulpina Vaslui germanul Was =apa.
Aa d-1 C. Diculescu in noua sa lucrare Die Gepiden (Leipzig 1922) scrie : Vasluiul, un paratta cu totul neinsemnat in
Moldova, de Ia care i-a luat numele un ora 1 un judet. Cuvantul principal Was! este corespondentul gepid al vechiului german
Wasal, care insemneaza ploae ; apol in legatura cu Waso = pamant umed, noroi, i Wase cu aceiasi insemnare, corespunzator
vechiului francez Wase = noroi. Gepidul Was! se rapoarta la
vechiul german Wasal, ca sufixul gotic isl,a) la corespunzatorul
sau vechlu German isal" [pg. 194].
Daca din punct de vedere filologic se poate face o apro-

piere intre tulpina Vas/ din Vaslui i germanicul Was!, e o intamplare. Ratiunea istorica a unui popor stravechiu gotic In partite Barladului nu se poate sustinea, caci Moldova de jos n'a avut legaturi cu Gepizii, ci cu popoarele orientale : Cazari, Cumani, Tatari, Slavi.

www.dacoromanica.ro

VI

Dupa sustinatorii tezei germane in cuvantul Vastui tulpina

e Vasl iar sufixul e u/, ca in CAW, Urlui, Ca Imatui Bahlui. Sr
ca sa dovedeasca teza, face aceste etimoiogii Mut = Calla flu vius = Callbach = apA ; &hit = hor, huril, horn, = Corn, Cd1'natal = clatnut clame.
lar vorbind de Bahlui, d-1 Diculescu iI gasete slaw sau de
origins necunoscuta, Wand aceste derivari a &MU
a bOhlitoi,
bahtlui ca i In Corasld din Corasila. Colastra on pasta din

pds0, pldstd

E un fapt in deobte cunoscut : sufixul /ui, vechiu /u (Az, ,w)

caci filologii notri nici nu-1 semnaleaza
se gasete aplicat la tulpini slave. A,,ia in cuvantul Turlul de
uncle Turluianul, batranul boer care a vazut cu ochii sal pe Stefan
Voda cel Mare in 1471. 1 a apucat sa vaza cu ochii 1 pe Ion
Voda cel Cumplit in 1572 (vezi Uricar XXIII avem slavul orliz.
bosurus, bivol, ca si in Turia tot Tar = bivol (Bivolarii). In
Teslui, avem tulpina slavona TEM= rus
= surcica, apringioare, = ipinotucci = primele trei degete de la mans, cu care se
is uri praf de sare, de zahar, de tabac.
In Bahlui avem slay. narno rus. rm3h, la boue, fange, crotte,
mocirla, mlatina, heleteu, bahnd. Cihac dupa Miklosich ne da
echivalentele in Ceha bahno, marais, german back, ruissean, nume
comun la orice apa curgatoare sau statatoare. Si Cihac apropie
Bahlui, de Bahna intru cat la tulpina bath sax- tar, se aiatura
sufixele na. ca iii Mona, Putna, Vilna, Dolna, Rodna, Dorna,
Bahna Cona, Cojocna, Lozna,Lapuna, Varna, Hadna, Derna,
Capalna etc. i Asy, nt;to, ca in Vast/a, Bahlui, Teslui, Suhului,
Turlui Cuhurului. etc.
In Suhuhd, apa din tin Covutluitflui, avem tulpina slava
axo a sec, csxou sec aride, desseche ; de unde avem .Fuhna =
seats; Sohodol valea sacs. Suhuluf,= Seaca. Cu tulpina Suh
avem mai multe denumiri geografice : Suha (Suceava), Suha mare
1 Suha micd, parae in Suceava, Suhaia (Teleorman), Suhardo
(Dorohoi Suhar (Mehedinti), Suhulet (Vaslul, parau 1 sat).
Nu putem ti ce insamna Covurlui. Sa fie Covur (t. kogu,

on de ce origins ar fi

koghe) = cygne, lebada ?

Din cele zise reiese ca i in Vaslui, pare a avea sufiscul
/ui 1 tulpina Vas. Dar in slavona radicalul Bac nu se gasete de
cit in compusul gam'. o ccopa. imornacii ulaNIAA, zank, zwist,

cearta, cearta, sfada. No putem nici intr'un caz legs forma Vaslui
de Vasni = SfAclaiosul.
Daca ar fi sa trecem in domtniul limbilor turanice, am dutat in Codex cumanicus i n'am gasit cuvantul Vas, nici intr'un
inteles. Ce-i drept In turcete (Iusuf) cuvantul Vas! tnsamna unire,
si conjunctiei in turcete i se zice tot Vasil, dar n'o putem apropia
de tulpina cuvantului Vas/ui, iar cu toate celelalte cuvinte care ar avea in tulpina vas sant arabeti, i deci departe de a sta in vre- o
lagatura cu Vaslutut nostru din Moldova de jos.
www.dacoromanica.ro

VII

lar dacA unii au vAzut in Vas lul, tulpina latineascA a lui

vas, vasum, deci vas e tot atilt de departe ca si cea turceasca

vast, caci vasul cere crasma, crasma cere crasmari, deci omul

care st dea porecla, si acesta a lipsit, cgci si azi Vasluiul Ware

vii, deci nisi vase, iar popasul carausilor cu cars de peste
alte
marfuri ce treceau din jos in sus dinspre Bar lad, si poposiau la
Vaslui, nu la Docolina, on veniau din sus In jos, si treceau prin
Vaslui spre Bar lad, fail a poposi la Docolina, au gAsit targurile
intemeiate inainte de descAlecAtoare. Vas, ar fi slavul buds= olArie.
Mai ramane o ultimA pArere, ca in tulpina cuvantului Vaslui

am putea vede cuvantul unguresc vas = ter.

Motivat de notitele, ce Sincai orda familiei Vas de Teaga,
unde
gAsit azil la batranete, cA aceastA veche famIlie nobiMara a venit cu IntAia intrare a Ungurilor in Ardeal in anul 904
din Moldova, i pecetea aratA CA nu numai au fost de 'rude Intre Moldovent ce tocmai din casa ce obladuia Moldova, caci pans
In vremea de acum tine fimirul sau sterna Moldovei fn pecelnicul sau DupA aceia s'au amestecat cu familia lui Draculea, a
obladuitorului tarii Muntenesti, prin casatorie." (Sincai, Cronica 1,
403, 509. 513 seqq.). zic motivat de aceasta notita par. I. Grigoriu
emite parerea (Bulet. Episc. Husilor 129) ca originea Vasluiulul
s'ar pogort cu' mult mai adanc In vechimea anilor, datorandu-si
inallarea sa de capitalA tArii dupa Suceava, nu numai situatiunei
sale strategice, c1 5t unei asezari de vechiu voevodat si Inca de
vechi rudenii".
Nu e farA interes a da aici, cu acest prilej tot ce scrie Gh.
Sincai de familia Vas de Teaga.
Supt anul 1320 da In o diploma a capitolului bisericii Ardealului din 1319, cuprinsul diplomei lui Bela din 1230, prin care
se intareste In varmeghia Dobaca 8 sate: Versed, Omburteleke,
Fizesteleke, Papteleke, Cudumat Mohal, Devecerul f Igalia ce
i-au fost date de rAposatul mosul sau Bela lui Lob i Toma, pentru
vitejiile fAcute cu banul Ompudin Voevodul. in 1230. trAia Ciama
fiul lui Lob ; iar In 1319 traia Nicolae, fiul lul loan, i acesta fiul
lui Emic (Ciama).

Supt anul 1331 Sincai aduce o noun diploma prin care

feciorli lui Ivan din Ciamafaia (Dobaca) And cu 15 marci partite
for din Vasuntelek, unde este biserica sf. Egidie, lui Nicolae Vas,
cel mai mare fecior a lui Ciama, lui Jacob fiul lui Ciama, lul
Nicolae fiul lui Ion, fiul lui Emic (Sincai 1,2 494).
Supt anul 1344 *Meal (12 503) aduce o noun diploma de
la Ludovic, Regele Ungariei, data pentru cetatea Holevem, lAngA
Brasov sa fie a lui Neculai Ladislau, feciorii lui Ion a lui Emic,
Si avand pricinA cu fratii i rudele tor, le maul cercetarea la
venirea lui in judetul Brasovului.
Supt anul 1354 ni se aduc 2 diplome date lui Nicolae

www.dacoromanica.ro

VIII

Vag, Caste lan din Cohalm, ca el era de loc din Santul Jude, ca
era frate cu Ion 1 Vladislav Vas (Cronica P 511).
Supt anul 1363 aduce o noun diploma data de Ludovic
Regele membrilor familiei Vas, domeniul Teaga din comitatul Do-

baca, cu dreptul de judecata asupra furturilor ce se vor face pe

acest domeniu (Cronica P, 526). Aid se Inira nu mai putin de
8 yeti primari de pe tata cu Petre Ruf 1 Deseu, fii lui loan din
Pintic.

Supt acest an batrInul cronicar vorbete de el: comitul Daniel Va cel mai batrin, la ai carui feciori ma i ocrotesc ca la
ukte ucenici ai mei".
Supt anul 1367 i 1368 se aduce o noun diploma de la
Ludovic, data lui Deseu Vas fiul lui loan, fiul lui Emic din Teaga
prin care i se intarete stapinirea peste sa(uI Mahul, ale caruia
scrisori le pierduse in expeditia din Bulgaria (Cr. P 532).
Supt anul 1375 Ladislau Va fiul lui Deseu Vas, capata
o noun diploma de la Ladislav, vice voevodul Ardealuluii in pricina unor furturi de of din Suhutard, facute de Valahii din 0orhei. (Cr. 12 546).
In fine suPt anul 1711 (Cronica 1112 362) se vorbete de

Daniel Va care a iscalit pacea de la Satumare.

Din cele 1nirate reiese o veche descendenta a nobililor Vo
din Teaga ; i anume.
Vo

1)
I

Lib,

Toma Vo
Emic

Ciama,
I

Nicolae,

Jacob,

Ion,

Vladislav

'Cr

Nicolae

Nicolai

r."'
93

CD

Paul, Stefan

77

Fr)

Ion Ladislan

fata
....,. P. Ruf

r''

tm

c(D
c
02

Cli

Deeu,

Tom.

t.)

0c
Ladislan

Vo, Ion

Am staruit asupra acestora spre a arata interesul cel mare

incai de a preamari neamul binefacatorilor comiti Vas

ce -1 avea

www.dacoromanica.ro

IX

din Teaga ; dar din nenorocire Vasluiul nu poate avea in tut.pina sa radicalul Vas, aci daca in Ungureste se scrie Vas, se
rosteste Vos = ferum ; intru cat in maghiara a WA accent se
-citeste 0: nagy = noghi ; far s se citeste s, pe cand sz este s.

Filologii se cearta, dar istoricul nu poate scoate nici o concluzie ; aci ar fi ceva anormal sa ne oprim la vreuna din toate
etimologiile.
1). gr. (icccaiNg (32 tXEilq = Vasile.
21. slava K4c11,1:01;, Vaisulach = Vasile.

vas, budd
4). tura Vaslo = unire.
5). maghiara Vas= Vo = ferrum.
6) In armeneste Vas + c= repede, Bistrita.
3). latina Vas = Vasum, .

S'ar putea banui a in sufixul lui, t este un final pus prin analogie ca in lu+i ; era+ i a forma straveche a fost Ves/u1=Waslo,
ca in rostirea turania eorlu sau slavicul AZ. no romanizat in /ui
Inca din pragul seci X1V-a : oy RAC/WV!' = Vaslui, sau ov Rawl*
= in Vasluiu.
Cs Weigand in Jahresbirecht XXVIXXIX, 99, se ocupa de
etimologia Vasluiului, pe care o crede Cumanica. Cat despre sufix
nu se pronunta data este lulu on uiu, crede insa ca Veste un
suffix in sine derivativ. Si in Bucovina zice el se intalnesc 2
ape cu numele Vasluiului.

Asemanarea ce o face cu Tecuctui apa Tecuzelul, pentru a scoate ca s'a zis intai Vaslue/ i apoi Vaslui, nu merita
atentie. Si el crede ca targul ,i -a luat numele de la apa, ca si d.
Diculescu.

5. Efemeride Vasluene. Pentru intelesul general al tre-

cutului Vasluiului am dat tiri din cronici 1 documente de toate cele

petrecute in Vaslui in sect. XIV -XVII, cand moia se darueste in

parte la unii din boeri.
Dintru inceput, cand tara de jos isi avea alte obladuiri, supt
dominatiunea Cazarilor, Cumanilor si apoi a Tatarilor, Intre suta
IX XIII, vaile Barladului au vazut asezari de popoare slave, care
au impanzit viata de la gura pans la obarle, botezand apele 1
toate acele aezari vechi pe ponoare {I locuri tarijidovine.
Terenul Vasluiului i Barladului se potrivea la aceste asezari,
fiind bogate in izvoare pe toate coastele sale, caci din fundul acelor ape se desprindea obcina dealurilor, ce despartiau Valea
Siretului de valea Prutului.

Tara de sus era supusa influentilor Maghiarespre vest, 1

spre Nord. Voevozii Moldovei aici in tara
de sus au desalecat pe apa Moldovei, de unde i numele de
tara Moldovei, ca Si tara Oltului, fora flului, lora Barset; dar
nici una n'a avut parte sa se intinda gi la alte vfii, extinzandu-$i
puterea odata cu numele in Tara de jos cu targurile sale ca Bacdu
,Trotuul, Ajudul, Piano, Tecuctul, Barladul, Vasluiul nu era
influentilor Polone

www.dacoromanica.ro

-X

care nu era Moldova spre 1300, ci era tara BasarabeascA in latura de jos, si Cumania in latura de sus
Spre 1392 targul Romanului
Cetate Noua
Novogradul,
era straja tarii Moldovei de sus spre tara de jos spre Bacau,
Adjud, Trotu si Putna cu cetatea Crdciuna.
Vasluiul era ultima asezare spre Nord in tara de jos. Loc tare
de la natura a dat prilej si Polonilor chiar, cu Cnejii tor, sa pOrneasca la lupta aici spre Vaslui Inca in plin secl. al XIII si XIV
mai ales dupa rasipa Tatarilor (1241). Vechea cetate a Brailei a
stabilit relatiuni comerciale cu targurile din valea Barladului, care
Inca Husi

apartineau altor stapani

slabiti, daca nu chiar desfiintati dupa na-

vala Tatarilor in 1241. De aceia drumul Brcrilei e pomenit in

actele tTmpului, ca plecand din vadul Docolinei
in jos de gara
si trecand pesteE valea Elanului la Prut sl de acolo
Rosiesti
peste dealuri la Braila Nu mai putin si Brasovul a avut intinse
raporturi comerciale cu Vasluenii si Barladenii, cum dovedesc socotelile Brasovului.

Foarte multi boeri din partite Munteniei yin spre Vaslui i-si
capata aezari de mosii, incrucisandu-si ocinile cu cei veniti de
peste munti din Maramures (vezi Ro$iestii. Ispisoace V studiu)..

Ba se vorbeste si de un /[nut Oilcan spre Tecuci. Deci pe va

lea Barladului si Vasluiului circula mai multa viata din jos, de
cat din Nord, si Fagarasul i Muntenia ne-au dat destule elemente, ca sa ne explicam deosebirile marl i adanci ce un Cantemir, ni le semnaleaza intre Moldovenii din tara de jos i intre
cei din tara de sus.
Tara de sus a invins in lupte tara de jos, si Moldova s'a

intins pans la Marea cea mare cu Roman Vocla, 1392. De atunci

incepancl, Vasluiul ca i Barladul infra in sfera actiunei Voevozilor
de la Suceava, dar creste in special Vasluiul in valoare politica,
fiind un loc de scapare, cand navala venia dinspre rasarit, nord
sau apus ; sau era un loc de curse strategice pentru cei ce veniau
cu atacuri din [Agile de jos. Turcii si-au gasit peirea la 1475 in
lunca mlastinoasa a Barladului, in fats Vasluiului, unde se intaInese apele Vasluiului si Racovei cu BarladulI
Deci Voevodatul de la Suceava a crescut in yaza valoarea
military a Vasluiului, si el a slujit ca stolifd pentru urcnasii lui
Alexandru cel Bun si ca punct de straja military in tot secl. XV-a
si XVI-a Lunca Barladului a fost mormintul Le,glor, Turcilor si
Tatarilor, i punctul culminant l'a atins in anul 1475 cand
.Stefan Vocla capata epjtetul de atletul crestinatatii.
Povestea cea mai veche e cu Iurg Coriatovici, a carui mormant banuim ca e in biserica SI. loan din Vaslui (pg. 3).
In 1434 Ilia impArtindu-si tara cu fratele sau Stefan ii da

acestuia locul Vaslui cu ocolul care cotro acest loc ascultd

(pg. 6). Deci in pragul secl. XV-a Vasluiul isi avea ocolul sau,
i el apartinea lui Stefan VocIA, iar locul Vaslui, adica targul Iii.
www.dacoromanica.ro

X
avea solIuzul Si pdrgarli lui, ce intrau in corespondenta comer

ciala cu oltuzul 1 pargarii de Braov (pg 15).

In 1456 din Vaslui sA ?lichee tractatul de supunere Por
t i, supunere tratata de Mihail logofatul, cu 2000 zloti (pg. 13),
Supt Stefan cel Mare, Vas lulul devine centrul mariior
sale lupte cu Turcii, 1 nenumArate sunt uricile date de el in Vasiul.

Aid el tae capetele a 3 boeri, in 1471 Ghenar 16, (pg. 17), fapt
care facu ca Alex. Papadopol Calimah ales deputat de Vaslui in
1871 sa-i consacre. o intreaga naratiune epic a, Legenda
Vasluiului in 1871" scisa intru amintirea alegatorilor cari in ziva de
22 Februarie 1871 m'au ales deputat colegiului I inchina aceasta le-

genda". (Acad. Rom. ms. No. 929 pg. 28 seqq ).

Legenda cuprinde 64 strofe de cat 4 versuri==256 versuri, din

care 5 strofe sint terse de autot. Legenda are 2 parti ; din care
partea I are 30 strofe (120 versuri) 1 partea II are 34 strofe
(136 versuri).

Dam loc la o mica parte din legends, mai ales discursul

lui Stefan Voda, o palida imitatie a discursului aceluiai Voda dirt.
Dumbrava Roie" a lui Alexandri.
In zilele de mult trecute
In targ Vaslui curte era
si -n falnica acea Curte
Stefan cel Mare stapania.
Aceasta curte o clAdise
Stefan 1 cu vitejii lui,
Cu ziduri i turnuri o 'ntarise...
Era cetate de Vaslui
.

......

Aice Stefan mai inainte

0 manastire a zidit

Moii, odoare i vestminte

De mare pret i.a daruit

II

Din biruinta in biruinta

Intr'o zi Stefan se 'ntorcea,
la Vaslui veni tiinta
Ciaicea va' descaleca
1

Eise targul tot de vale

Sa 'ntimpine pe Domnitor
$i sa-i inchine in a sa cale
A sa iubire, 1-al sau dor

www.dacoromanica.ro

XII

..... .

De-o data stn mare] i falnic

La steag tintind privirea sa,
RAdica glasul sAu puternic

Si did tarn zice-aa

PArinti, ostai si to noroade,

Vol ai Moldovei luptAtori ;

In sinul nostru is trei iscoade.

Trei erpi ai tarii mAncAtori.

and ne luptam noi la hotare

Pentru a Moldovei drag pamant

In lupte grele $i'n oftare
Noi singuri 1 cu cerul slant ;

and ostenit aveam zapada

Si masa foametea mereu ;

and sangele varsam gramada

Ca tara s'o scapam de greu ;
In urma noastra trei naparce
Erau de rele urzitori,
Umbland ca tara sA ne strice,
and noi eram biruitori,
S'aduca tarii poticneala,
Peire sA-i aducA chiar,
ZvArlind'o 'n valuri si 'n zminteala,
SA TWA Turcul i Tatar.

Urziau schimbare de domnie,

Pe Stefan sa-1 d iboare jos ;

and Stefan, sus, draga moie

rAdica victorios.

Nebuoi visand numai schimbare,

Numai domni noi 1 uneltiri ;

Meseria0 de razbunare
Si tocmitori de viclenii.
Neputincioi la carmuire.
Misei, fricoi sA dee piept,
Obinuiti In tainuire
SA mute tot ce-i bun, ce-i drept

Dar piarA din a tarii fata

www.dacoromanica.ro

XIII

Oameni vicleni, uneltitori,

Moldova vrea sA alba brate
Nu de comploturi urzitori.

Popor si voi ostasi, pe nume

Nemernicii sA vi-i numesc,
SA meargA vestea 'n toatA lumea
De sufletul for cel mielesc.

Sant Isac vornic mare,

Alexe stolnicul cel rat],
Negri la, ce-i paharnic mare
Trei boeri mari din sfatul meu".

Ay vorbi Stefan cel Mare

Lumea auzind incremeni,
Si spre vicleni cu infruntare

Ochi de osandA pironi

Armayl scuturA securea

O micA 'n clips de trei art,

Si 'n aer capete trei zboara
A trei vicleni conspiratori.
6. Mosia Vasluiului (1490). In 1434 cei 2 frati, Hie f
ii impArtise tara Moldovei in doua. Stefan luase
Stefan Voda
in a sa stApanire tara de jos, cu -Vasluiul, BArladul, Tecuciul,

Oltenii 1 Covurluiul.

Supt Stefan cel Mare revenise toata tare

supt stApanirea marelui Voevod, aka ca toate targurilor cu ocoalele

for eratr domneti. Ocoalele fusese oranduite ca sA slujasca spre
intretinerea i aprovizionarea targurilor Ele aveau alfurniza de ale
mancArii, a ingriji de drumuri sApandu-le, a face 1 repara popurile ; in schimb erau puse supt imediata privighere a soltuzului

1 pargarilor din targ 1 a fi judecate la scaunul de resedinta.

Vasluiul se marise, mai ales ca .fiind un centru de viata politicA a tarii de jos, si chiar centru de domnie in vremi tulburi,
marele voevod a tinut sail lege numele de marea sa ctitorie, biserica

sf. loan Prediteci si anume Taerea capului Sf loan, cu hramul la

29 August. Inceputa biserica in April 27 o isprAvi in Sept. 20.

Se lucrase dar la zidirea acestei biserici exact 5 luni de tile.

Cu acest prilej el schimba intocmirea vecht-1 biserici de lemn,

in care se afla mormantul lui lurg Coriatovici din 1375. 1 cum

rasaritul de vary vine mai spre nord cu 44 grade paralele, pAstrA.
pozitia morrnantului domnesc, i radica biserica asa cum este azi
in refacerea ei totals.
Cu prilejul tftrnosirei bisericii se prezentarA obstea targove6ilor i cerurA de la domn lArgirea troiei targului i pe ziva de

www.dacoromanica.ro

.XV
15 Oct. 149), dA Vasluenilor marele uric, in care arata ca a cum pArat El, Domnul, cu 1490 zloti tatarati, 16 sate si selisti de la
proprietarii din loc, si la afieroseste targului (pg. 25-37) fargui
nosfru al Vasluiului".
Tot atunci orAndui i breasla miseilor din Vaslui, cum tot el
o regulase pe acelor din Iasi si Roman.
Mosia targului Vasluiului o imprejmui cu 29 movile sapate.
De hotarele acestei moii vom vorbi cand va veni randul milelor
domneti din trupul acestei moii.
7. Comerlul Vasluiului cu Braqouul Intre oltuzii de Vaslui
si cei din Brasov au intervenit dese corespondente In ca din secl.
XV (pg. 15, 23, 43). Din relatiunile comerciale au urmat afaceri
penale Intre creditorii- Brasoveni si debitorii Vaslueni. Vasluenii
exportau vite, si iata pe o serie de 40 ani (In secol. XVI) tiri
luate din socotelele Brasovului. (Ouellen zur Geschichte der sta dt
Kronstadt),

a). Supt 1503 lanuar 29: item Andrica de Vasloy habet

boves idem vaccas 12, solvit flor 1, aspri 123).
Item Sthan de Vasloy habet boves 12, idem habet vaccas 16, solvit for 3, aspri 8.
Item Demether de Vasloy habet boves 16 idem habet
vaccas 20, solvit flor 3, aspri 9.

- Item Nigricca de Vasloy habet boves 8, idem habet

-vaccas 18, solvit flor 3. aspri 9.

Item leremia de Vasloy habet boves 15, idem habet vaccas
6 ; solvit flor 1. aspri 48.
Item Andrica de Vasloy habet boves 31, vaccas 13, solvit
flor 4, aspri 8.
Item Simon de Vasluy importavit pro flor. 75, solvit flor

3, aspri 36.
Item Buda de Vasloy habet boves 26, vaccas 38, solvit
floc 5, aspri 30 (Quellen I, 18).
Item Yon de Vasloy habet boves 7, vaccas 12 solvit for 1,
aspri 33.
Item Gaffryla de Vasloy habet boves 48, vaccas 16, solvit
U. 3, asp. 32.
Item Mansul de Vasloy habet boves 5, Vaccas 20, solvit

for 2, aspri 5.

Item Philipp de Vasloy habet boves 5, vaccas 23, sotvit

tor, 2 aspri 37.

Idem Andrica dl. Vasloy habet Vaccas 21, solvit 1 flora 35

aspri (I, 33).
Item Oprea de Vasloy habet boves 26, vaccas 18, solvit
flor 4 aspri 1.
Item Gaffryl de Vasloy habet boves 21, vaccas 9, solvit
Aor 2 aspri 41 (I, 26).

www.dacoromanica.ro

XV

b) Supt anal 1530 avem aceste date: Ywan Schultus de

Vas luy boves 29, solvit flor 1 aspri 45.

Symon de Waslo pro fl. 55 solvit aspri 31
Y le de Was lo pro fl 10 solvit aspri 25.
Petro de Was lo pro fl 15 solvit aspri 31.
Mansehuck de Was lo pro fl 19 soivit aspri 25.

Marko de Was lo pro flor 10 solvit aspri 25 (Quellea II 227).

Yon-Potro-Symen-Marko de Was lo, Zusammen pro fl.

63 solvit fl. 2 aspri 32k.

Peke de Was lo trichtesch (entonnoir) pec. ',2 ulnas 12

solvit aspri 19, pro ficubus perforatis percepi aspri 11,
Dymilhre de Waslo vaccas 5, boves 2, solvit aspri 30.
Zana Marco, Ion, Petre de Waslo Zussamen boves
27, vaccas 46, solvit dor 3, aspri 14
Symeon de Waslo vaccas 26, boves 31 solvit flor 2,
aspri 19 (II, 232).

Supt 1542 43 avem: lun de Waszlo, Moga de Waszlo,

(III 241, 242, Peke de Waszlaw 9 boves, solvit aspri 45 (III 202).
Supt 1545 avem: Dragoysz de Waszlo Dragun de Waszlo.
Fothul de Wasslo, III, 190, 301); Thomasz de Waszlo (III 298).
Woynicka de Wasslo (1'1 3041.
Supt anul 1547 ( Quellen 111 425) in luna lui lanuar 2, avem
aceasta tire ca sA aducA, la Braov din partea Voevodului Mo1dovei prin leremia din Vaslui un oim pentru Judele Braovului
(Dom. Circumcisionis 1st dem Moldner Wayde geben worden eyn
Rabyss lurch szeynem dyner ler emye von Wasxlohe ausz Befel
des herren Rychters pro fl. 30.
Cu Bistrita Vasluiul n'a avut legaturi comerciale, fiind
prea departe.
8. Vasluiul i laM. Daca in secl. XV Vasluiul i1 impartia
rolul de capitalA cu Suceava 1 era punct de veghe In startle de
rat boi ; cu mutarea Capitalei la 14i- Vasluiul i-a pierdut insemnAtatea, rAmanind la propriile sale forte. Incepute fiind masurile
de mutarea Capitalei de la Suceava, inca din a 2-a domnie a lui
Patru VodA Rare, Iaii au luptat peste 60 de ani, panA ce s'au
-fixat definitiv capitala de tail cu Toma Vocla 1 Mihnea Voda.
In secl. XVI s'a organizat administrativ Cara, s'a fixat tinutul
Vasluiului, in locul ocolului targului, s'au sporit serviciile publice,
potrivit nevoilor statului (pg. 59) Barladul devine scaunul vorniciei mari ai tarii de jos, 1 deci pe de o parte mutarea Capitalei
la lai, pe de alta desemnarea BArladului ca reedintA a vorniciei
mari, amAndouA aceste fapte au canalizat lumea 1 afacerile in spre

Barlad, on spre laii, iar Vasluiul a ramns statie de popas cala-torilor in stare de inferioritate fats chiar de Docolina. *
Peregrinatiunile Voevozilor prin tam de jos i-a facut sA
stea in rastampuri i in Vaslui, de unde au dat serif de documente.

www.dacoromanica.ro

XVI
Doug fapte ne intereseaza mai mutt 41 le semnalam. Vasluiul

era un centru de cultura eterogena pi cu multe biserict multi,

popi. Intre altii it Armenii 141 disputau intletatea. Dupa GebhardyVasluiul era un ora4 cu foarte multi armeni, a4a ca In 1570 Bogdan Von silind pe armed sa se faca ortodoxi le and 2 ora4e
de ale for Natinut i Vasluiul (Sincai, Cronica II, 23,2 i din
aceasta cauza au parasit tara.

In 7022 Febr. 27 (1514) Bogdan Voda avand rasboi cu

Trifaila, ce se facea fecior de domn, a fost batut de Bogdan Voda

la pod la Vaslui 41 a:zolo dandu-i razboi l'a prins 41 l'a taiat.c
(Sincai Cronica II 237.
In 1591 tinutul Vasluiului cu targ cu tot numara 2023 de

liude in catastihul Cislei tarii, sau cam 10000 de sullete paste

tot (pg. 57).
Din ace4tia erau ;
Nemi4i (boeri)

253.
66.

curteni
vataji

403.
38.

Cisla4i

1075.
177.

Popi de tail
Popi de targ
Siraci

11.

2023

In Vaslui era Curtea domneasca in apropiere de biserica SL

loan. Era foarte clarapanata supt Vasile Lupul 41 cum lumea incepuse a lua din zidurile ei, Vasile Voda Lupul opre4te aceasta
in scrisoarea sa scrisa catra Racovi(a Cehan. Scrii Dumneta cum
s luom piatra de la Curte din Vaslui, ce acesta lucru nu se cade
s facem ca nu iaste cu cluster (pg. 75).
9). Primate mile din mo0a Vasluiului. Catra 1620 trei
Iasi, Ciobanu, Pintea Nita 41 Mihail, oameni de bine 41 bunt

cre4tini, zidira in Vaslui, nu In ora4, ci in tinutul Vasluiului pe apa.

Lipovatului=
biserica cu hramul Uspenia (15 August)
Miron Voda Barnovschie vazind ravna lor,inzestreaza manastirea
Uspenia cu moara in apa Vasluiului, cu gradini la fantana Raului
pi cu prisaca la obarsia Bustei 41 la Timotei ; aceasta in 1618
lulie 30, cand o inchina Von la man. Zografu din Muntele Atos,
unde este hram sf. Gheorghe (pg. 67).
In 1629 Sept. 30, Alexandru Voda Ilia4 iniare4te Inchinarea

acestei manastiri catra manastirea Zografu, a4a cum o facuse Miron

Voda Barnovschi (pg. 70).
In 1.630 April 2, Alexandru Voda intAre4teinchinarea, o face
metoh sf Munte Si cla ,,o vie in fata Urgului Vasluiului cu livezi,

cu loc de crams, care au fost dreaptd domneascd de ocolul tdrgului Vasluiului" (pg 69).

www.dacoromanica.ro

XVII

In 8 Aug, 1630 Moise Movill VodA venind in scaun reinoe$te dania $i inchinarea (pg. 71),
Aceasta pare a fi prima tirbire in trupul mosiei Vasluiului ;
si cel int& domn, care face mild este Alexandra Radu Vvd6
fn 1630 April Z
ManAstirea aceasta Uspenia a fost trecuta DobrovAtului $i
egumenul din 1804 schimba cu log. C. Ghica, proprietarul moVel
targului, dandu-i moara din apa Vasluiului, grAdina de la fantana
RAului, prisaca de la obalia Bustei, poiana de la Timotei (pg.
72) $i via din fata Vasluiului cu crams (pg. 74).
0 alts mill mai imputineaza mo$ia targului. Lupul Coci,

de pe and era boer, mare Vornic al tArii de sue in 1628

a zidit o mAnAstire Mngd tdrgul Vasluiului, cu hramul sf. Gheorghe,

pe care o inchina tot man. Zograful din Sf. Munte al Atosulul.

Dar zice hrisovul lui Moise Vodl din 1631 Aug. 4 (pg. 73):

din avere ce-a avut mOnostirea cea veche, unde a fosi hramul Adormirei Maicei Domnului, care dupa ce sau stricat a
fOcut o alto mdndstire $i i-a pus hram sf. Gheorghe".

Dar tot pe LipovAt mai era mAnAstirea Corbul, care avea

aceste bunuri: loc de vie, cu livezi 1 cu poene de fang $i cu
farina de araturA, care acel loc este pe paraul LipovAtul, unde
mai inainte se numea manastirea Corbul, cu loc de heleteu, care
acel loc a fost drept domnesc si supt ascultare hotarului.a targului Vasluiului",
apoi un loc de crama $i cu vad de moarA $i
cu moara in apa Vasluiului, care $1 acesta a lost drept domnesc
si ascultOtor de ocolul targului Vasluiului" (pg. 73).
IatA dar ca in 1631 Aug. 5 se cedase ca mile din moia
targului Vasluiului:

o vie in fata targului Vaslui.

un hele$teu pe apa LipovAtul.
2 vaduri de moarA in apa Vasiuiulni.
gradinA la fantana RAului.
loc de prisacA la I:41.0a Bustei.
poianA la Timotei.

Toate aceste trec apoi la Dobrovat $i in 1804 cu schimb

trec la log. C. Ghica.
Dar daniile acestea nu erau de ajuns pentru hrana cAlugArilor de la mAn. Sf. Gheorghe.
Lipovatul. In 1635 Aug. 6,
Lupu Coci vornic, ajungand acum Vasile Voda, $1 voind a zidi
din plata mAn. Corbul ce se stricase de vechime, dispune in
scrisoarea cAtrA RacovitA Cehan vtori logofAt (pg. 76): asta sA
socoteti dta cu ora$enii sA faceti hotar acei mAnastioare din
hotarul targului s6 se poat6 hr[ ni s1 cei cOlugOri #sa se hr6neasc6 si tdrgul, so nu fie g6lceav6 Mire dan?ii."

CA s'a adus sau nu la indeplinire acest ordin nu stim,

dar aceasta arata cA o data lucrul inceput, riluirea moiel targului a mers crescand.

www.dacoromanica.ro

XVIII

In 1646 Vasluiul numara circa 400 case, din care 100 erau
armeneti i erau 6 biserici, din cari 5 erau de lemn, zice Bandinus.
Palatul domnesc (a lui Stefan VocIA) era acum ;flaruit in
ruinile sale (pg. 78).

Paul de Aleppo ne zugravete pe larg pictura din biserica

Sf. loan din Vaslui, judecata de pe urna (pg. 82).
Din procesul iscat intre calugArii de la man. Zograful
LipovAtuli calugarii de la Barnovschie ni se limpezete mai bine
lucrul. BAisanul uricar avea moia lui un vad de moara cu mori
gala fn apa Borladului, mai In jos de targu1 Vasluiului,

Fn

hotarul targului Vaslui (pg 87). El it avea danie de la Eremia

VodA. Deci aceasta ar fi cea mai veche danie din moia targului
Vaslui, la 1600, intarita apoi de Simeon Voda, de Gapar Voda 1
de Alexandru Voda. Fii Baisanuluil) uricar vind cu 100 zloti Ungureti acel vad de moara lui Vasile Cori vornicul, care 11 dA danie
manastirei sale sf. Gheorghe zisA 1 Zograful
de pe Lipovat.
In 1662 Febr. 7 Evstratie Dabija VodA intArete manAstirei sf. Gheorghe de la LipovAt dania fAcutA cu un vad de moara

1 cu mori in apa Vasluiului. care a fost acea moara dreapta

domneascA

NNC irI iu

TOT MANN updg renmcKE.1

(pg. 90).

A treia mils de fapt a patra din trupul moiei targului

Vaslui a fost dania, ce o face Evstratie Dabija in 1662 cAtrA Pavel
fratele lui Hilohi, dascal domnesc, i anume ii da 11 peimanturi,

ce acum se numesc Brodoc din hotarul tirgului (pg. 91).

Aceasta danie va provoca o serie de procese pentru delimitare, ceia ce va lamuri mersul i natura miluirii.
A patra millrecte a cincia facutA din trupul moiei targului
Vasluiului este cea a lui Ilia Alexandru Voda, din 1668 Mai 28 catrA

paharnicul Apostolache, care a ajutat domnia cu 2 cai buni biciuluiti 100 de lei, In nevoile militare, ce avea imparatia In luptele

incinse in rastamp de 25 ani cu luarea Critului de la FrAnci.

(Let. II, 6) I dat-a acei cal in trebuinta noastra, In treaba tarii,
in manule lui Balci-baa". (pg. 89). Uricul lui Ilia VodA preci-

zaza sumac locul daruit bucata acea de pamdnt din hotarul targului noslru al Vasluiului care este pond fn apa Vasluiului, fi
din apa Vasluiului In sus panel in hotarul Grecilor`f (pg. 89).
Voda Ilia insArcinase 4 boeri sa aleaga hotarul despre Vaslui,

1 anume pe Hie Sturza stolnic, pe Gavrilita sardarul, pe Nacul

biv stolnic, 1 pe Caraca biv postelnic (pg. 89).
1). Eremia Baisan uricar a avut de sole pe Varvara 41 a avut
5 copii: Simeon Bahian, Costin Blisan, calugArit Oprea, Anghelina
marltata cu Gh. Jora sulger, Todosica sl Antonia (Surete VII 242.
Simeon Blisan are pe Tofan }Mean. Acesta are 2 feciori : Nastasa
Blisan gi Gavrilas BAisan; acesta are pe Ion Baisan, cAsAtorit cu
Catinca. (Cuzestil VII, 244).

www.dacoromanica.ro

XIX

A doua zi la 29 Mai, cei 4 boeri rinduiti de Vodg aleg

hotarele despre Vaslui si marturia for hotarnicA e IntaritA In aceiasi zi, de Voda Ilias.
Poitolache era proprietarul satului Tatarasilor din vecingtatea
mosiei Targului Vasluiului. Actele Tatarasilor le am copiate din
Arhiva Topa li, ca Wand parte mai apoi din trupul Muntenilor,
(Surete ms. XL. 161seqq ; cf. I. Antonovici Doc. Barl III).
Apostolachi sau Postolachi, apare in actele sect XVII cu incepere de la 1635, cand se citeaza un Apostolachi (Ispisoace II,
1 103). El e acel ce cumpArA In Pgtesti cu 6 lei partea lui Pe,pelea (Surete IX 133).

Nu trebue sa-I confundam cu Apostalachi fiul capitanului

Vasile at Avramiei, nepotul lui Toader, at care are de frate pe
Gavril intre 1658-1667 (Surete III, 90; IV, 163, 267.
Mai este un Apostolachi vornic de poartA intre 1662-1664

(Surete IV, 141, 170, 176, 307, Ispisoace III 1, 220).

Acest Apostolachi e Wort sulger in 1652 Febr. 11, cand

cumparA jumatate din Frenciugi (Surete X, 120). Cum insa partite au fost rascumparate de rAzesi prin dritul protimisirei, el le
cumpArg din nou cu 200 lei In 1658 (Surete X, 221); iar in 1662,
fiind acum utori spatar cumpgra cu 80 lei alte parti tot din Frenciugi (Surete X, 1, 221). II__

Inaintat aga in 16627Surete V. 307), 11 gAsim vtori spatar

in 1664 (Surete VIII, 107, 110) i vel paharnic in 1667-1668 supt
Ilias Alexandru Vodg (Surete VIII, 113, 120, Ispisoace III, 2, 76).
Paharnicia mare fusese ocupatA supt Stefanita Voda Lupul de
Gligore licrbasescul; supt Eustratie Dabija Voda de Gligori Mielescul ; supt Duca GIL Voda in intgia domnie de Miron Castin
in 1666 Mart; iar supt Ilia Alexandru Vodg de Posfolache de
la August 1666-1668. fiind intocult cu Lupasco Buhus supt Gh.
Duca cu a doua domnie In 1669 caruia apoi it urmeaza Tudo.rasco lordachi Cantacuzino In 1672.
Postolachi, el 1 cu cneghina lui au fost ingropati la Galata
(Iasi), cum spun cei 2 fii al sai Loan Posfolachi 2 log si apoi

2 spatar, qi Stefan Posfolachi .postelnic intre 1680-1686 (Surete xyl, 102, X, 221 ; Ispisoace IV, 1, 87), ca unii ce dAduse
danie man. Galata mosia for Capotestil.

Ceia ce Postolachi paharnicul capAtase danie din trupul

mosiei Vasluiului pentru 2 cai, capAtase i marele logofAt Raco-

vita Cehan tot pentru 2 cai partea Pogonestilor din trupul moliei Episcopiel Husilor.
Si zice VodA cat loc lain dat dumisale iam ales din hotarul

-targului, despre targ, despre Vaslui, 1 despre sat despre Munteni

si despre locul. Calugarilor, de la sfanta mangstire ce sl cheamg

la Zugravi, despre Lipova... Incepatura hotarului se incepe din CeJeilue, la vale prin pddure, pand fn marginea podurii, _lantana

:Cord, si de acolo prin poieni pdna to grindul Calugarilelor

www.dacoromanica.ro

xx
Fl de acole pre la podul hatmanului (Miclescul) Si pesfe Barlad pre Fes pdnd In drumul mare, unde a descdlecat sidnia pi

de acolo pre f es peste apa Vasluiului In sus pond In caput

lopilelor tntr'un grind, i de acolo pre qes in sus pdnd fn lantana Rdlilor in drum".

Pe aceasta linie s'a deosebit i mai apoi moia targului Vasluiului du partea data miluire paharnicului Postolachi.
Din celelalte hotare vechi ale laturilor despre rasarit i suct

nu s'a pastrat de cat movila lui Civic? (Bolo) din 1490, in-

tru-cat celelalte flind movile, san alte denumiri, on ca s'au schimbat in timp de 180 ani, numele, on a s'au schimbat hotarele pFin
multe alte danii anterioare, catra Eremie Baisan, catra man, SL
Gheorghe din Lipova, catra Pavel din Brodoc 100 pamanturi i.
icatra Gavril hatmanul, Tataraii.
Satul Tataraii Meuse parte din trupul moiei Vasluiului, F
ausese dat danie de Vasile Voda fratelui MI Gavril Hatmanul. Cat
p tinut Gavril satul Tatarai, satenii aveau dreptul de a se hrani
me moia targului Vaslui, platind de a zecea. Murind Gavril hatieianul, fiul sau Radul stolnic, se indatorete la Apostolachi cu 600
i pune amanet in 1660 Oct 1 (pg. 85) satul Tatarai, ce-i
de ocolul targului Vaslui. Dar intre timp Radul stolnic moare
In primavara lui 1661, aa ca fratii i verii sai yin i vend lui

Apostolachi satul Tatarai i cu 5 MI6 de vie la Hui cu 1100

lei ; aceasta in 30 April 1661 (pg. 86. Cf. Doc. Bari. III).
In acest chip se anuleaza actul de danie, ce sora lui Radul
1 Abaza, Safta Medelnicereasa, o Muse catra man. Agapia (pg.
86), de oare ce Radu luase asupra lui satul Tataraii i fratii 1
verii 11 vend 'La Postolachi In 1661.

Dupe zece ani (1671 Iulii 18), Duca Voda intarete biv vet
pah. Apostolachi satul Tataraii cu dritul satenilor de a se hrani
pe moia targului Vaslui 1 zice cartea gospod: satul Tataraii iaste
langl targ Tanga Vaslui, care avea obi6nA oamenii de cand au fost

Mind satul Gavril hatmanul de sau fost hranind pe hotarul targului Vaslui on cu ce fel de hrana au fost slobozi".
Nu tim supt ce forma trece satul Tatarai de la fecioril
lui Postolache pah. de la Ion 1 de la Stefan in manule lui $teJan Milescu biv. post., care in 1691 is carte de la C. Cantemir
Voda de stapanire ; se reinoesc hotarele (pg. 99). In 1693 Noem.
15 C. Duca Voda intarete din nou stapanirea lui Stefan Milescul`
atrar (pg. 101). In 1696 Aug. 17 Antioh Voila Cantemir reinoete intaritura aceluiai Stefan Milescu biv atrar (pg. 107)
Tocmai in 1716 April 20 Maria, femeia lui Stefan Milescul sardar
vinde fmpreuna cu fiul ei Frangole lui Ion Paladi vel spatar i.
jupanesei sale Nastasia satul Tatarai (pg. 127).

www.dacoromanica.ro

XXE

10). Brodocul. (sl. spom, spxAx), rus, liPoicoAz, nv'rz, =

,tale, trecere, Dad, zus um* no eoA* le flue, der Furl, passage
mlrus spiA, dim. spoAoK, spoAogoK-410. Deci forma Brodoc e ru-

teana. Cele 100 pamanturi ce se numesc acum Brodoc din

hotarul targulur au fost daruite lui Pavel, fratele lui Hi 'oh!, dascal domnesc la biserica din Vaslui de catra Evstratie Dabija VodA
in 1662 i cu vad de moara in apa Barladului, in sus de Vaslui (pg. 91).

In 1694 Febr. 8 Panaiotachi marele postelnic cumparA va{III cel mare (Brodocul) de pe Barlad, din capul luncii de la
Gheorghe i Pavel ficlorii lui Pavel Grecul, nepoti popei Gheorghe cel domnesc (pg. 103). In 1694 Mart 31 C. Duca VodA daruete pe langA vadul de moarA, cumpArat de la feciorii lui Pavel, li 100 pamanturi din locul targului Vasluiului din sus de
Vaslui pe amandoul partite Barladului 1 pe din sus i pe din
gios de moara" (pg. 104). La 1 April Apostol Talpe vornicul
de poarta masoara locul i alege in deal despre apus spre BMteni 70 de pamanturi, 1 in deal spre rAsarit in hotar cu Merianii Sf. Sava alte 30 de pamanturi ; iar de-a lungul Barladului
s'au ales din valea lui Bejan in jos pans in movila cea mare"
(pg. 104).

In 14 April 1694. C. Duca Voda intarete hotarnica celor

100 de pamanturi, cu loc de Carina, in padure despre apus, i cu
loc de fanat in poenile din luncA despre apus ; iar despre rasanit intre Barladul vechiu 1 Barladul cel marepoiana Comisului,
i cu vad de moarA intre apele Barladului, (pg. 106).

11). Papa Gheorghe cel domnesc, era Grecul, i e cunoscut din hartiile citite i transcrise de la d-I Dragomir Hurmuzescu, ce priveso moia Htirsova, din vechiu Vorsova (Surete
ms. XLVI.). Acest popa Gheorghe Grecul era uu vechiu raze in
Baboini, cu uric de propietate de la Petru Voda Rare (leat 1530).
cand strabunnl sau Micul, cumpara de la 12 veri primari, urmai ai batranului PAtru Corod, care a dat numele sau plaii Co rodului i apei Corodultii de la Tutova. (mirus Kop6A4 = Baum-

klotz = trunchiu de Arbure = Arbure) Petru Corod .fost-a boer

supt Alexandru cel Bun.

El a avut pare-se-2 fli : pe Stan Corod si pe Vlad Corod, de

pe Horincea. In 1488 Ianuarie 14 (I, Bogdan. Doc. lui Stefan cel
Mare 1, 320) Giurgia Corod vinde cu 6) zloll partite sale de pe
tatal sau Vlad Corod nepoatelor sale Malea 1 Neaga, cum:i altor nepoate Marta i Neaga, fetele Ioanei.

Am avea deci aceti urma1 ai lui Patru Corod:

www.dacoromanica.ro

XXII

Patru Corod catra 1400

Id

Dolca (In Baboini)

Vla

Stan,

(in Corodesti)
Glurgea Corod
i

Ioana

fata

Magda

Ana

Marta, Neagsa

Ma lea, Neaga

a-3
0 -3 cA
E, r,,, . ,,,, ....

Z .-3
.._,
tuZ.7.7
.,0
..... ....
a3 eD

r13

:.. :3

.,,,,T,

:.!...-,

a... CD Z. gm IT = 0
=
c co c: c 0= et
--;

-t
lax -"

sa ,it,'

Micul cumpara de la cei 12 veri, urmai ai Dolcai din Petre

Corod, moia Baboini pe Racova. Descendentii acestui Micut
ni-i arata cartea lui Stefan Voda Lupul din 1661 (pg. 118).
Micul catra 1530
I

fata

= Grecul
I

fata

fata

fata

fata

= !gnat Scurtul, = Trifan = Gligorce =CfurI

0 popa Gh-ghe Grecul Anghelina

Grigore Gligorcea
= Tudosca
g
I
..t
Dumitraco,
Maria,
Teodora,
so
.g3
Ghinia, Alexandra
(-)
I

Ian
I

).-1

r?
.,-,

0
A,

Paval Grecul

..2,g a

Pascal, Gheorghe Grecul

Intre acetia se afla raze Popa Gheorghe

vivri

Grecul, popa domnesc, intru cat cumpara ca

raze de la razeii lul.

Popa Gheorghe cel domnesc capata danie de la AntonieVoda Roset in 1676 Ghenar 4 (pg. 114) : un toe de moard Pn apa

Racovei pre hotarul tdrgului nosiru Vasluful In loc domnescu

.i unde va alla vad sd facd moard spre hrana sfintiei sale.'

Nepotii lui popa Gheorghe cel domnesc ii valid vadul de mon&

din apa BarladuluiBrodocullui Panaiotachi ; iar acesta sporeste
mosia cu noua elanle de 100 pamanturi pe imbe malurile BArladului.

12. Cine era Panaiotachi postelnicul, care Ingusteaza moia

tdrgului Vaslulului cu 100 pamanturi dinspre Brodoc ?
www.dacoromanica.ro

XXIII

Postelnicul Panoiotachi Morona este persoanA bine cunoscutA cronicarilor nostri si vorbesc de dansul Ion Neculce, Nec.
Mustea si Alex. Amiras.

Ion Neculcea vorbeste mai pe larg de acest Panoiotachi

Morona, care ca un grec slujia, dupA cum 1i umbla vremea (Let.

112 233).

Postelnicia era o slujbA, care se dAdea in mare parte Grecilor, cari stiau mai multe .limbi Turceste, Greceste, Frantujeste,
Latineste $i Italiana, on Lesasca.

DacA am lua numai seria de postelnici din sec. XVII, am

gasi aceste nume ;

M. Trifan 1601. Bernat 1604, 1612, 1617. D. Barnoschi 1605.
Dum. Chirita-DracO 1601. Gr. Ciolpan 1615. Nica 1619. Mihailachi 1621. Gh. Catargi 1622. Trufanda 1624 Nec. Catargiu11627.,
Ivan 1630. Toma 1631. Enache 1632. M. FurtunA 1634. Apostol
Catargiul 1635. Ursu 1646. Iorga 1647. Andronic 1650, 1660. Stamate Heotie 1652, 1658, 1663, 1668. Hie Septelici 1654. Alex.
Costin 1662, 1674. Costantin 1671, 1679, 1680, 1683. Alex. Ramandi 1676. Alexandru 1685. Vlasto 1693. Panaiotachi 1694, 1701,
1702, 1703. lorga 1695. Manolachi Roset 1696, 1703. Maxut 17C5,
Peste 29 de postelnici din sec. XVII numai greci! Intre dansii

este si Panaiotachi Moruna, grec. Porecla Moruna aratA provenienta sa, ca a fost mare pescar din strAmosi 5t furnizor de peste
Curtii Imperiale (lat Muraena, ital. morena, fr. murent, grec. vow
poUva, ung.

moruna, rus. moruna, turc. morena). PoreclA de le-

vantini, cuvantul e din elementele latine, dar venit pe calea comertului grec gt turcesc, nu rusesc.
Panaiotachi a slujit Portii ca terziman, multi ani 91 e dat de
D. Cantemir In istoria ieroghifA ca lebdda. C Duca VodA Inca
din intaia lui domnie it utiliza ca vel postelnic Inlocuind pe Vlasto.
Antioh Voda Cantemir 11 Inlocueste cu Manolache Roset, cum-

natul slu, Intre 1696-1700. Venind C. Duca cu a doua domnie

11 randui din nou postelnic, la 1700. (Let. 112 269), Uricar XVI.
44; Surete ms. XIII. 171 ; XI, 55).
In luptele de rAsturnare ale boerilor contra lui C. Duca Voda,
Panaiotachi Morona a jucat un rol de samA, Si zice cronica :
Atunci Iordachi Vornicul Roset a chemat pe Panaiotachi Morona
postelnicul, fiind de partea Ducat Vodd I Pa giurat ca este voea
sa pue domn pe Mihalachi RacovitA spatarul ...i mai vartos Panaiotachi Morona postelnicul, fu bucuros sa fie si el la un cuvant,
ca era gresit lui Antiohie VodA el i stAtnse ImpotrivA la vreme.
lui Duca Voda. Atunci Panaiotachi Morona filnd om harnic i
istet la toate, de tia randul Portii turcesti la toate a si fAcut un
harzu, cu mdna lab l'a scris, cd $tia turce#G, bine.
Mergand cu o ceata mare de boeri la ImpAratul prin mijlocul Urdiei, enicerii Intrebau pe Panaioiachi Morona postelnicul
www.dacoromanica.ro

XXIV

unde merge cu acea urdie. Iar el zicea ca merge is imparatul sa

parascA pe Muftiul ca le-a mancat tara (Let. 112 278).
Dar Mihalachi Racovita nu clA postelnicia lui Panaiotachi
Morona, ci randueite postelnic pe Manolachi Roset in 1703 (Let.
113 280).

Venind in scaun cu a doua domnie Antioh VodA Cantemir

in 1705 ,Panaiotachi Morona postelnicul trecu In tara leasca"
-(Let. 11 281). Iar Mustea scrie: Numai Panaiotachi Morona Postelnicul a pribegit, tiindu-se greit lui Antiohie Voda din domnia
dintai, pentru ca l'a fost parat la poarta, cand s'a mazilit Antiohie
VodA pi luasA domnia Const. Duca Von. Dar la a doua domnie
apoi i-a facut pace 0 Panaiotachi postelnicul" (Let. IIP 32).
far Amiras scrie : Ajunsau darn 0 la PoartA Cost. Voda
Duca 0 a trimes pe Panaiotachi postelnicul 0 a scos ferman sl
is pe boerii din tara MunteneascA f sA-i duca la Moldova la
Constantin Vodaa. (Let HP 113). Iar vorbind de Antiohie VodA
zice : Si zic unii ca acest sfat sa-1 fi dat Panaiotachi postelnicul
(ca sl se arate mai stranic). [Let 1112 115] Iar I Neculce e i
mai explicit : Antiohi Voda pusese postelnic pe Maxut ; dar toata
chiverniseala i toata cinstea rAmase dupa Ilie Cantacuzino vist.
gi dimpreuna cu Panaiotachi Morona biu vel postelnic ; aceasta in
1705 ; cari aceti doi boeri chivernisau oe Antiohie Voda 0 se
potriveau amandoi aceti boeri trite fire dupA cum se zice Calal
rdlos gase0e copacul scorios" lull, mandri, minciunosi, Marnicl, piratori pentru orice, amogitori". (Let Its 284),
In darea vadraritului 0 a cornAritului, Antiohie Voda nu voia,
dar it indemna Panaiotachi Morona i Ilie visternicul.
Iar venind in cap lui Ilie Cantacuzino sA se facA domn, avalid nadejde pe Munteni pi pentru aceia avea prieteug cu

Panaiotachi postelnicul, stlindu-1 ca' stie ranclul Porfii, socofind ca a gas! vre-o vreme ca si un Mihai Vorlda. 'Let 112285).
Panaiotachi Morona fu omorit de Mihai Voda Racovita in
1707 in aceste imprejurAri r Aijdere f pe Panaiotachi Morona
biv vel postelnic, care era gata la toll domnii de slujia drept i
li era cu priinta Domnitor ; far nu tarii greceti, i pre urtna dupa
slujbA ii Para; timplatu-sa de era bolnav i aa cum era bolnav
cu pataca l'au luat Seimenii de la gazdA de l'au dus la inchisoare la Seimeni 1 tot acolo i'au tinut pftna au venit f Mihai

VodA In scaun. Si dupa ce a venit in scurta vreme a pus de l'a

zugrumat acolo Ia odaile Seimenilor, zicand ca pre toti domnii
parate. Aceasta multAmitA f mita f platA a avut Panaiotachi de

la Mihai Voda pentru arzul ce a fAcut cu mana lui de l'a poftit

domn la domnia dintai". (Let 112 288).
Acesta a fost Panaiotachi Morona marele postelnic. A platit
cu capul politicaNtui de duplicitate. In 1694 Panaiotachi postelnicul cumparA vadul de moara de pe Barlad de la Gheorghe 1
PavAl Grecul. Duca VodA intarete i sporete dania cu 100 de

www.dacoromanica.ro

XXV

Damanturi, pe care le i masoara in 1 April 1694 i la 10 April

1694 le despartete de vecini (pg. 105).
In 1706 Ghen. 24. Panaiotachi biv vel post. vinde cele 100
pamanturi visternicului Ion Paladi (pg. 124).
Persoana vist. Ion Paladi, cumnat cu Velicico Costin hatman, carie tinia pe soru-sa Anita, e prea cunoscuta i din doc. (I.
Antonovici, doc. Barladene III) cat 1 din letopiseti. Intre multele sale

moII din Tutova, Ionia Paladi vist. era stapan i in Vaslui la o

sama de moii (I. Ant. Doc. Bari. III 194-249) 1 locuri de priski : Tataraii, Partano4ii.
lonita Paladi vist. a fost fiul lui Toader Paladi vornic, care
insurat de trei ori, a avut din intaia casatorie pe Enache Paladi,
din a doua casatorie pe Anita Costin i pe Ion, ci din a tieia
casatorie pe Cost Paladi. Ion Paladi vist. s'a insurat cu Nastasia
fata Gheucai vist. i a Sanicai.
Panaiotachi Moruua biv vel post.
Ecaterina (a) =
(b) Safta
fata lui lordachi
Cantacuz ino stol.
1

Ileana Alex.
Catargiu

Enachi biv aga

vel auger
Cf. I. Hitt!, Arhiva Cantacuzino" 278
13). Dania mon. Moretti. i man. Floreti avea ocina satul
Velico Moruna

Selitte, dat danie de leremia Voda Movila care Selite este

dreapta ocina sf. Manastiri Floretii ce se tmpreund cu locul

,tdrgului Vaslui. In 1695 se masoara Selitea Si se aleg hotarele
despre vecini deci i despre Vaslui (pg. 106).
14. Dania lui Mih Racovi id spatarul. In 1696 Sept 15, Antioh

Voda Cantemir da o bucatcl de loc din hofarul targului Vaslululu' spatarului Mihalachi Racovita (pg .109). La 22 Sept acelaci
an Stefan Pilat vornicul de poarta masoara i alege hotarele : in
I runte locul daruit avea 115 pamanturi 1), I mergea din hotarul MarAenilor in gios in spre rasarit pans in hotarul BurgheleOlor

pg. 110). In 28 Sept. 1696 intarete hotarnica tut Ste Pilat (pg.
111, 115). In 27 August noul stapan capata carte gospod de a lua
de azecea de pe mocia daruita din trupul moiei targului Vasluiului
-(pg. 117, 118). Mihalachi Racovita spatarul ni e- cunoscut iar despre neamul Cehanesc, vezi ale mele Surete V111. Racovitectii, cu
arborele genealogic, ci vol XVI, Ferectii cu Cehanetii de batin5.
Cu aceasta danie intram in sec. XVIII, of vedem ca =Oa
1) Cum pAmantul avea in latime 20 de pas! (pg. 125) relese c
acele 115 plmanturi frunte 1ocului' ar face in mAsuri metrIce, pasul
vand 6 palme, iar patina 0,27 cm., o lArgime de peste 3 kilometrl.

www.dacoromanica.ro

XXVI

targului Vasluiului, hArazita de Stefan Voda cel Mare, in 200 de

ani s'a ingustat prin miluiri cu atatea vaduri de moarA pe Vas lui,
pe Bar lad, pe Racova, cu atatea pamanturi de Willi, vii livezi,
imasuri etc., ca mai nu rAmasese de cat vatra targului cu un foarte
redus domeniu.
Si Iordachi Roset vornicul era stApan a 2 mosii din apropierea Vasluiului : locul Buloae pe Barlad si Teleajen, cumpArat
de la Patrasco Buznea, urmas de a lui Bogza logofAtul, (pg. 124,
si douA hlize de loc pe vain TArAcenilor, cumpArate dela razed.
Bejan Hudici vornic de poartA i Axinte Uricarul le mAsoarA pe
amAndoul trupurile (pg. 126).
0 noun mAsoriste i hotArAtura se face Tatarasilor lui Ionita Paladi biv vel spatar in 1725 Dec. 15 de cAtre Gh. Hermeziu clucer si altii (pg. 130), iar tocmai in 1746 Aug. 11 Nec. Tiron, vornic de poartA, hotArniceste MArAsenii Sf. Sava din Iasi
despre Vaslui si alte mosii (pg. 134).
Cu aceste ajungem la dania mosiei tArgului Vasluiului cAtrA
man. Precista din Roman.
15. Dania targului Vaslui air& mon. Precista din Roman.
In 1757 Noem. 30 Cost. VodA Mihai Gehan RacovilA VodA dA

hrisov de miluire tot locul cat s'a gasit drept domnesc la targul Vasluiului" i-I afieroseste manastirei sale Precista din Roman de am Inceput si am sAvarsit domnia mea din temeiu o
sfAntA manAstire in targul Romanului, unde se cinsteste i sa praznueste hramul Adormirea Prea Sfintei i Prea Curatei i blagoslovitei
slAvitei de Dumnezeu NAscAtoare i pururea fecioarA Maria" 1pg 141).

In Ianuar 13 acelas, an, 7265, VodA scrie carte la Nec. Racovi(A med. sl masoare mosia. In 28 Ianuar el raporteazA lui
Voda ca a mers la Vaslui, a masurat mosia i pAdurea si au

esit aceste masuri :

1). Fruntea mosiei spre apus pe Racova 194 funii a 20 stanjeni = 3880 stanjeni (9 kilometre).
2). Mijlocul alAture cu targul, pe Barlad i Delea 130 funii
a 20 ftanjeni =2600 stanjeni 16 chilometril.
3). Partea dispre rasarit, Bahnari pana in Greci 57 funii --=
1140 stanjeni [3 chilometri].
lar lungul mosiei tArgului din Codrul Racovei panA la BAhnari in drumul Nebunului 498 fune = 9960 stanjeni [22 chilometrii] (pg. 137), adlca circa 11000 Ha.
Hotarnicii mai aleg i vatra targului Vasluiului astfel : vadul ezAturii din sus de casa Culii capitan apa Vasluiului in jos
panA in podul cel mare ce trece Vasluiul, apa Barladului in sits
panA in Delea parAul Delea in sus
o buza de pisc spre rAsArit
apoi drumul ce merge win Vaslui tintirimul Zugrafi
cararea pAnA in vadul Vasluiului. (pg. 139). Spre lAmurire slujeste
planul Vasluiului din 1783 (pg. 288).

16). Precista din Roman. Supt lunga pAstorire a Episcowww.dacoromanica.ro

XXVII

pului de Roman, loanichie (1747-1769), fost egumen la man.

Neamtului, s'au adus multe i frumoase imbunAtAtiri bisericilor din

Eparhia sa i din Roman. Biserica Precista primi i ea schim

bari radicale. A fost zicIltA din temelie de Doamna Ruxanda, sotia lui

Alexandru VodA Upuneanu, la 1568, dupA moartea sotului ei,

biserica poartA aceastA inscriptie slavonA.
HSKOAEHTIM WT Ms, A
111WONCTHILI H

nocn-kinguim CHtl, A CIIIPZUHIIM CTr0 Apt

rCHAHCA poAmim. MATH rnANS sormu..-

61.011106HKA

patithItm H SCAM-16144
UM. CSSAd CXN
xpam 68 HM SCRS-14 nirkvrkii giLIANH GUM SA CX0E mpasTF A CDCE
110N10AL LONSIEM

El IMMAT tEst. A SA CHCEHitt NICTHO Sewnunix PWAHTEMX" EH. A 0CHORMILI SAaHi10 110/10;KHCat WT MOP ilAdM Kr. H CISPIWHCat HI MOJA

oalmvaipTo. EI AHH. KS ATO "1-SOS.

Cu vrearea TatAlui i cu ajutorul Fiului 1 cu savarirea

sfantului Duh, bine cinstita 1 de Dumnezeu iubitoare Doamna
Ruxanda, maica Domnului Bogdan Voecod, din ravnA dumne-

zelasea i cu zeloasl dorinta zidit-a acest hram in numele A-

dormirii Pre Sfintei StApanei NAscAtoare de Dumnezeu, pentru a

sa sAnAtate 1 mAntuire, Intru pomenirea sa, i pentru mantuirea
celor cu cinste raposati pArintii el, i incepAtura zidirii s'a inceputus'a

din lutia lui Mai 23 i s'a sAvarit in luna lui Septembre 15 zile,
in anul 7077 (Melhisedec, Cronica Romanului I. 194).
Biserica aceasta fu refAcutA in 1750 de Episcopul loanichie
cu ajutorul lui C. VodA RacovitA, cum spune o parte din inscriptia.

de la 1838. Aceasta sfanta bisericA, unde se prAznuete Adormirea Precistei, intAiu a fost ziditA de Doamna Ruxanda, maica
lui Bogdan Voevod, la 1569. Al doile s'a zidit de iznoavd de
Episcopul loanichie, cu ajutorul Domnului Costachi Racovild
Voevod, la 1753 $i s'a dat metoh sjdntului Spiridon din la0".

(Melhisedec Cr. Rom. 11 199).

Cum insA aceastA rezidire a lost slabs 1 nesolida, ft nici
destul de incApAtoare, fu refAcutA in 1787 supt Episcopul Antotonie, egumen fiind Gherasim Putneanu, cum spune inscriptia din

1787: AceastA sfantA biserica, unde se prAznuete Adormirea

Precistei, intAiu a fost ziditA de Doamna Ruxanda, maica lui Bog-

dan Voevod la 1569. Al doilea s'a zidit de iznoavA de Episcopul Romanului chir loanichie cu ajutorul Domnului Costantin RacovitA Voevod la 1753 i s'a dat de ctitorii sal metoh sfantului
Spiridon din Iasi. Al treile iarAsi s'a zidit din temelie, din veni-

turile mAnAstirii, fiind egumen Gherasim Putneanui, la anii 1787k,

iar in dos scrie rusete

Acest Gherasim Putneanul a pus in-

ceputul spitalului in mAnAstirea Precista, unde pans atunci se adAposteau sArmanii". (Melh. Cr. Rom. 11 151).
Supt anul 1756 se povestete imprejurarea ; cu care VodA
Racovita a devenit ctitor Precistei ; pa calea catre Iasi noul dom.

www.dacoromanica.ro

XXVIII
a ramas In Focsani trei zile, a ascultat sfanta leturghie in biserica
Sf. profet Samoil, pe care o durase el de lemn din prima sa domnie, spre multumire ca a ajuns iarasi domn, a insarcinat pe episcopul loanichie s prefaca acea biserica in manastire de piatra.
Ajungand la Roman, noul domn fu primit la Episcopie cu parada
religioasa. A doua zi fiind sarbatoarea Bunei-Vestiri, a mers Domnul de a ascultat leturghia la biserica din momYstirea Precistei,

,cea din nou zidit6 de Episcopul loanichie. Domnul a rathas

f oarte incantat de frumuseta bisericei si buna oranduiala a manas-

iirei. Satisfacerea pl o ardt6 prin dorinfa de a se face coctitor cu episcopul la acea manastire. I a harazit din partea sa vestminte, candele de argint, mosii, vii, targuri, scutiri de dad (Cr.
Rom. II, 65 seq.).
Intre aceste sporiri de venituri antra si hotararea domnului
de a inchina moiia targului Vasluiului manastirei Precista din Roman. Si in acest inteles trebue luata fraza din hrisovul de afierosire am inceput i am savarsit din temeiu o sfanta manastire in
Cargul Romanului".

Hrisovul de inchinarea Precistei catra man. Sf. Spiridon e

din 7273 Sept. 7 (1764) si e dat de fratele lui C. Voda Racovita,
.de Stefan Von Racovita, Voevothl Munteniei.
lata cum indreptateste el dania : ,,Deci dar acestea socotind
si Domnia me si din Myna dumneLeeasca fiind indemnat, printracest domnesc al nostru hrisov dam si inchinam la sfanta manastire din rapt lailor a lui Sf. Spiridon, unde taste si spitalul de bolnaui, ctitoreasca noastra manastire a prea sfintei de
Dumnezeu Nascatoare i pururea fecioara Maria, ce se afla din
temelie zidlid in Cara Moldovei, la Roman, I cu toate cele de
;trebuinta si de podoaba, micatoare si nemicAtoare imboga(ita
si inzestrata de raposatul intru fericire fratele domniei meale,
Costantin Voda Racovita, dupa a caruia pristavire ramaind aceasta
manastire intru ostenirea domniei meale ca unul ce santem dupa
drept ite 1 dupa oranduiala adevarat ctitor, legam si inchinam aceasta a noastra mai sus ctitoreasca noastra biserica din Focsani,
la care se praznueate fericitul proroc Samoil, si biserica de la
Bodecti, la mai sus numitul Spital din lath a sf. Spiridon, oranduind prin hrisovul acesta al domniei meale, ca de acum inainte
O. fie supusi i supt stapanirea si chivirnisala acestui spital a
sf. Spiridon, impreuna ,si cu toate daniile i allele miscatoare
nemiscatoare, numindu-se si fiind metoh Ears stramutare acestei
rnanastiri in veaci ; si sa se chivernisasca de egumenul si de Epitropii ce vor fi dupa vremuri la aceasta manastire".
<cf. Surete ms. XLVII, 749).

17. Mosia Vasluiulul. Voevozii Moldovei de dupa C. Voda

Racovita Gehan intaresc si sporesc milele ctitorului Voevod. Asa
Scarlat Gr. Ghica Von in 1758 Mai 23 (pg. 142) da si intarete
dania lui Voda Cost. Racovita. lar in lunie acelad an reguleaza
www.dacoromanica.ro

XXIX
veniturile ce are a lua mAn. Precista de la targovetii de Vaslui,
din pane (din tarini), din lanai (imas i fanata), din prisac&

cu stupi (de la 50 stupi unul, sau o pail de stup), din grddini

cu legume (grAdinArii), din livezi cu pomi (fructele), din in 0
conepa". Asta aratA ca se fAcea o culturA intensa pe mosia targulul, date fiind nevoile targovetilor (pg. 143).
In 1759 Ghenar 2, Ion Teodor Voda Calimah reinoeste
dania, i afinnA si el a Cost. Voda Racovita a zidit mAnastirea
Precista si a sAvarsit'o din temelie. In intAriturA se reinoeste toate

hotarele mosiei targului Vasluiului, dupA hotarnica medelniceruluiNec. Racovi(a (pg. 144).
In 1760 Oct. 3, loan Voda Teodor Calimah reguleaza natures
veniturilor targovestilor de Vaslui, spre a nu fi pAgubiti de noul,
proprietar, Precista din Roman. Domnul constata ca targul Vasluiului a avut multe McAlear', de aceia it scuteste :
1) de camana
2) de bezman
3) de mortasapie

4) de bour
5) pentru crape sA nu dea nici un ban

6) boerii sa nu alba crasme in targ, ci numai targovetii

7) la musafirii turd on boeri sau alte slugi domnesti sa nu
dea nici gaini, nici came, nici pane, nici orz, nici o zaherea ; toti,
sa-si cumpere cu bani
8) in fiecare saptamana sA se faces targ de vite i de marfa,
cum a fost din vechiu (pg. 147).
18. Privilegiile tilrgovefflor. In hrisoavele de danie si miluire cu incepere de la C. Voda Mavrocordat cAtra 1742 se
gAsesc rudimentele vietii orasenesti. SA le lamurim pe rand :
Targovetii de Vaslui, ca si toti locuitorii din sate, iii aveau
dreptul de folosinta la mosia targului, care dintru inceput a fost
domneasca, apoi boereasca, apoi manastireasa, apoi iarAsi boereasca

panA in timpul nostru, Ca orice Wean asezat pe mosie particulars si targovetii aveau drept la farina de pe mosia targului, piatind dijma mAn. Precista, din zece una (deseatina); din fanat iarAsi din zece capiti una, din priseci cu stupi din 50 stupi unul,
de Si i se zicea deseatina, dar ca o amintire din vechile raporturi
fiscale din Ardeal unde era quInquagessima, transfonnatA in desea-

find, dar tot din 50 unul.

Apoi viata orasaneasa cere un consum mai mare de zarzavat. Multi din targoveti isi aveau gradinArii pe mosia targului,
de aceia hrisovul zice : din grddini cu legume.
Daces induririle strAine, slava si tura, ne-au dat termeni ca
grddind i zarzavat, iar in timpul nostru chiar denumirea de bulOde i sarbie la gradinile cu legume, de fapt insA Romanul a
pAstrat cu sine ca latinA practica culturii leguminoaselor : ceap6
(caepa) aiu i usturoiu (allium, ustulonium), curechiu i varza

www.dacoromanica.ro

XXX
(cauliculus, viridia), fasola (phaseolus). (1),:motv,i), marar (marathrum).

ieustean (levisticum) !lute (lentem), nap (napus). pepene (peponem), pefrenjel (Petroselinum) ; slavii ne-au dat bob (soicz),
morcov (bulg mopKok). hreanThrknk) crastavete (bulg KPACT410-1R6);

iar Turcii ne- au dat nohot (nuhhud), harbuz (carpuz), tarhon

<targun), iar Ungurii pe halmatuchi (hagimacsicso = bulb de

agitnA).
Si mai nice hrisovul : din livezi cu pomi; 1 aici a venit un

amestec de inriuri slave pe langa fondul latinesc al culturii po-

milor fructiferi : livadd (sl. AligpA41, alb ljuvath:

lata cativa arburi fructiferi si roade din fondul latin alun (avel-

lana nux), cdpune (caput), cires (ceraseus), fragi (fraga), agrisa

4(agricus), mdr (malum), par (pilus), nuc (nux), perste (persicus),
apoi vie (vinea), yin (vinum), vita (vitis), poame (pomum), dar

.cais (t. kaisI), zarza (t. zerdaly ; gr. agtx).05 ; perj (sl. prjiti).
Deci si targovetii din Vaslui isi plantase copaci roditori pe
anumite Intinderi din mosia targului si plateau de a zecea.
Dar Vasluencele erau si ele gospodine si aveau nevoe pentru

a-si face cdmest, schimburi (izmene) i alte albituri, ca marestergure, sa cultive Mut (lat. linum, canepa (I. cannabis, ital. Canapo) ; de aceia hrisovul aminteste ca latru cat se cultivau fuel
pt ceinepa sa se la de a zecea si din aceste roade ale campului.
Curechiul, care se &este anuntat pe ici pe colea In docu.mente aici, cred, ca e varat in numele general grading cu legume.

Iata dar deduse din limn o intreaga stare economica

fond latin a targovetilor din Vaslui.

cu

De ce nu se vorbeste de vii, de pddure. de iazuri, de

,vaduri

de motif& Pentru ca aceste erau privilegii date celor miluiti, ca biserica Sf. Gheorghe de la Lipovat, popa Gheorghe cel
domnesc, Racovita Mih spatarul, Panaiotachi Moruna Postelnicul,
Apostolachi paharnicul, i alti cari ei capata danii de mori, de

vii, de iazuri, de vaduri de moard etc.

Prin toate aceste venituri ale Precistei din Roman, insamna

ca i targovetii erau supusi fatg cu proprietarul ca toll ceilalti
iocuitori ai tariff, satenii.
Vin alte privilegii, ce privesc numai pe targove(i Aceste raporturi fiscale le determine Ion Voda T. Calimah in 1760.
lata intelesul for :
a) Camdna (sl. KtIMEHZ), stein, piatra dar si o greutate de
20 pfunzi (livre) ; adica 5 oca (*truTh, germ pfund, lat. pondus).
Un pud are 40 pfunti.
Camdna a fost darea ce se lua de pe ceard (Cantemir. Scrisoarea Moldovei 164). Inca din sec. XV darea aceasta era cu-

noscuta de supt Alexandru cel Bun KAMEHA ROCKS = camana

de ceara" (Arh. 1st. 1. I. 164) Comertul cu ceara i miere Hind
unul din cele mai intense, cracimarii care probabil la inceput yin-

deau si miere i ceara, plateau camdna pe ceara, ramanand

www.dacoromanica.ro

XXXI

mai apoi ca sa vanza si via crasmele erau un drept regalian

.al proprietaruluiaceleasi crasme au platit camona si pe yin In
sec. XVIII a ramas taxa, dar numai pe vin, 1ntru cat desetina
pe stupi, luase o alts organizare fiscala
quinquagesimald (Cr.
Husilor 61, unde se da nota gresita ca etimologie a Episc. Melhise-

dec : camana n'ar fi camen2=piatra, ci cdmin.casA lat caminus,

cheminde). Erau caminari marl si vtori caminari. In un hrisov tie
miluire a Episcopiei de Husi din 1621 dela Alexandru Radu Voda
se da ordin marelui cAminar : am miluit pe sfanta rugs Episcopiei Husilor cu 2 crasme, un macelaru, si un cojocaru ; tar cre4ma
so' fie pentru ceara, cum a fost din vechi, iar Dv. caminari si
nu-i invAlui(i de camana nici pe crasmari, nici pe macelar, nici
pe cojocar` (Cr. Husilor 38). CamAna se platia in 1769 cate 3
lei de bute.
In deobcte insa caminaritul se platea la vin pe crdsmacinalute de a fi pogonarltul vadraritul. De aceia la serbi camana se
confunda cu strugure: serb kom-mina, ceh komin, marc de raisin,
alb komtne uva, vinaccia). Cum dela taxa pe ceara
ca un
.un drob de piatra s'a ajuns la taxa pe yin, este o chestie de
practica Incasarei taxei pe ceara, drobul camana
avand greutatea de 40 de fun /i s'a luat ca o unitate de cantarit vasele cu vin.
In condica lui Mavrocordat din 1742 cetim ponturite camanaritului pe crape marl sau mici (pg. 188, 191).
2 bani la vadra de vin $i med ,
6 potronici (60 bani) ceparitul de bute,
3 potronici (30 bani) cepAritul de poloboc,
2 ughi (600 bani) de caldarea ce face horilca,
6 potronici (60 bani) rasura l),
3 potronici (30 bani) Ian mesercii de vacs,

6 bani de capra si o oca de carne de oae,

2 bani de miel,
2 ughi (600 bani) teascul de ceara,
6 potronici (60 bail) rasura,
2 zloti ( 80 bani) horilca ce se aduce si 2 oca horilca de cofa,
3 oca vin de bute,
2 ughi (600 bani) de cejocari, blanari,
6 potronici (60 bani) rasura,
In aceiasi condica Cost. Voda Mavrocordat prevede casnu
se va scuti nici o crasma vladiceasca, boereasca, manastireaica
sau slujitoreasca. Cum banii pe atunct erau bani, lei, potroncizloti, ughi, i-am transformat pe toll fn bani, unitate fiscala a bu,
getelor vechi.

I). Rasura era zecimea adltionall la taxe, dia care se plgteau

slujbasli insgrcinatl cu strAngerea clArllor. S'a orgaalzat apoi o casg

a rgsurilor.

www.dacoromanica.ro

XXXII
b) Bezmanul (sl. 613 --IIM*11E = MA posesiune, Rf3-M*CTIIiii

= fara locuin(a) ; cred cA n'are a face cu turcescul bil muzame -net, cum crede Cihac.
Ideia este aceiai : emphyteose bail emphyteotique, dar nu
cuvantul. Taxa a avut in vedere pe ceic are n'aveau nici casA nici
mass, nici mezare = imeanie, meastnie, de aid dubia form&

bezmdt, si bezmdn, in care mat are intelesul de asezare, locuinta

(wkrro), iar mdn are inteles de avere (imeanie).
BezmAnul era adetiul pe casA cate 2 lei, dare ce se arunca
asupra satenilor, foti vecini, aeza(i pe moia proprietarului.
Azi ar fi fonciera pe cladiri.
c) Mortasepia (grec. vouuccdri);), era taxa cAnfAritului mArfurilor, mai ales taxa pe vite. Darea aceasta a pus'o cel dintAi
Duca VodA (Let. II, 21). Mortasepia era din vechiu un venit al'
posteiniciei marl si a starostiei, zic boerii in 1769 in anaforaoa data
Generalului von Stoffel (Arh. Iasi I, 149).
In condica lui Mavrocordat din 1742 avem dispozitlunile

toate pentru mortasepie (t. marda siper ordin de a se plAti inplus peste pre(ui lucrurilor, taxa). Cea mai scumpa mortasepie

o plAteau laii, MO cu celelalte targuri.

/101
I

horilcA de car horilcA

lath un tablou:

IIA*I1

2 zloti (180
bani) 2 oca
horilca
2 zloti, 2 po-

rachiu adus

tronici (200

bani) 2 ocA

carul de pete sarat

rachiu
2 potronici
(20 bani) 2

putina de miere

peti
1
potro.nic

taraba de bacal i precupeate

1 ban

(10 bani)

2 potronici

poloboc cu perje

(20 bani)

ocA perje

2 potronici

poloboc de oloi

(20 bani) 2
oca oloiu

butea de yin transit

2 potronici
(20 bani)

www.dacoromanica.ro

Alte targuri

XXXIII
-21=NNI=

polobocul de curechiu

II A

I1

Alte targuri

2 potronici

(20 bani) i 2
dispicaturi de
curechiu

carul cu cofe

5 bani Si 2

carul cu vase .
carul cu harbuji

4 bani
4 bani
4 bani i
una oca poa-

cofe

carul cu fructe

me

putina de branza
carul cu tutun .

4 bani
2 potronici

(20 bani) 1 2

oca tutun

carul ce intra in targ

2 potronici

poloboc cu coase, in car mocanesc on unguresc . .

2 potronici

cart* cu raci

caruta cu orice in ea
trunchiul de came
sacul cu Mina

sacul cu legume
sacul cu malaiu
carul cu faina

sacul cu grail*
polobocul cu dohot
de vita

(20 bani)

(20 bani)
2 potronici
(20 bani) i
100 raci

2 oca marfa

o bucata de
carne

2 parale (6 b
cateva legu-

pe jumatate

me

4 bani
una 1 junta-

tate vadra

1 para (3 bani)
4 bani

dohot
boi

8 parale (24 b.)

din care 4 pa-

rale cumpArAtorul, 4 parale yin-

zatorul (marda)

cal, lapa

6 potronici (60
bani) pe din
dotdi

oae

2 bani
www.dacoromanica.ro

XX XIV

Bourul (lat. bosurus), In forma buor, boor, bour, era taxa pe

cornarit i infieratul animalelor, aduse spre vanzare la zi de targ.

In obiceiul vechiu al tarii se punea bour pe stejarii sau ulmii,

cari slujiau ca semne de hotar. Cum se insemnau copacii, aa se

insemnau 1 animalele, se fnfierau Cu fier ro, avand marca bourul.

e) Cramele sunt scutite de on ce dare ; darea pivniceritului,
era o taxa globala pe pivnite, indiferent de ceia ce se vindea in de-

taliu ; apoi a venit vddrciritul taxa pe vinul, ce se vindea In detaliu, Mai din vechiu fusese pogonaritul. Mille acestea ale cratnelor fusese din ce in ce mai Ingreuiate. Pogonaritul era 20 bani
de pogon ; crawarltul era 5 lei de crama ; vadraritul era 2 bani
de vadra, (vezi Samile visteriei Moldovei din 1763. loan Neculce
V. 83),
f) Musafirlicul a fost o grea angarae pe tail. Regimul rechizitiei fortate era starea normala a vremurilor din trecut ; de aceia

ca aparare a cetatenilor trebuia sa se recurga la cart! de privilegiu, de scuteala i de aparare fats de slujbaii statului, $i targovetii de Vaslui, contra carora se scornise vorbe de ocara, ce
le inregistreaza D. Cantemir, au recurs la carti de aparare contra
celor ce ar fi venit sa faca gazduiri musafirilor alei ai targului.
g) In sfarit zile de targ saptamanal era o formula, care deveni generals cu Infiintarea targurilor din Moldova, pentru sporirea
aliveriurilor moiilor, pe cari se avzau targurile.
Dar raporturile dintre man. Precista i targoveti! de Vaslui continua a preocupa domnia ; 1 tocmai in 1776 Mart. 22 (pg.

151) Gr. Alex. Ghica Voda da o noun carte gospodun nou urbarinpentru targoveti.
Precista din Roman incepuse a vinde cu anulokupul 1)
veniturile moiei targului Vaslui la unii 1 la alt!!, Noll otcupari
nu vroiau s recunoasca targovetilor drepturile, ce le aveau de a
cosi fan de pe moia targului pentru trebuintele lor casnice. Von
Calimah dispune sa se pastreze toate drepturile vechi, insa atata
fan cat le trebue, nu insa i pentru vanzare la straini, ci cel mult
pentru musafirii. ce- i supra adesea cu popasul lor. Iar ca o In'

lesnire data targovOlor, Voda ii prefers la vanzarea veniturilor

molei sa is targovetii otcupul pe sama lor.
Se vede ca i unii din targoveti erau abuzivi, cu ederea
lor pe mosia Vasluiului i egumenii man. Precista scot de la
domn diferite cart! gospod pentru infranarea abuzurilor. Aa avem

cartile din 1777 Mai 6 de la Gr. Ghica Von (pg. 163), din 1778
Mai 28 de la C. D. Muruz Voda (pg. 154) 1 din 1779 Sept. 11
(pg. 155).
19) Dantl de locuri de caso In vatra tOrgulut. Cu toate a
moia targului fusese afierosita man. Precista din Roman, ramasese
1) Ofcup (sl. wricsnz, redemtio, rus. oTitSns, fermage, mlrus,
KiAlcvn, IiimminFifit, Abkauf, cumparatura).

www.dacoromanica.ro

XXXV

locuri viranegospodin vatra targului, pe care Voevozii le daIuesc diferitilor dregAtori, negustori 1 oameni dornneti.

a) In 1766 lunie 5 Gr. A. Ghica VodA daruete lui lonitg

mazil feciorul lui loan leciohodar (copil din casa) un loc de 11'2
-stanjeni lungul i 15 st. curmeziul, pe care apucase a-i face i
dughene (pg. 146) = 858. 3270 m. p
b) In 1766 Julie 1 Gr. A. Ghica VodA dgruete lui Ionita
Cuza biv vel stolnic un Inc de casA de 23 stanjeni in lungi i
curmezi (pg. 149) = 2630 7041 m. p.
c) 1768 lunie 5. Man. Fastacii cApAtand danie, partea cgpa-tatA danie de Mih. VodA RacovitA din trupul moiei Vaslululni, cere

de Ia Von boeri hotarnici sl i se aleagA pArtile sale atat despre

Vaslui pe din gios (din rediul lui VodA pAna in valea Dodetilor),
cat i despre Greci pe din sus, moia rAposatului log, RadulRacovita (pg. 150).
d) 1776 Sept. 27. Mihail Cerchez spAtar capAtA danie de
to Gr. A. Ghica Von 2 locuri de casA in vatra targului Vasluiului, din care unul de 106 stanjeni in jur, i al doilea de 526 st.
in jur ; iar amandouA peste tot au 632 stanjeni----17994.5000 m p.
(pg. 153).
e) 'Clement diac de visterie capata danie un vad de moarg
in apa Vasluiului. Acest vad de moarA a provocat nesfarite procese cu man. DobrovAtul, intru cat s'a constatat cA Vasluiul ia
schimbat matca incA de la ,Stefan VodA (pg. 156) cd din zilele

lid Stefan Vodd cel Miran au abdtut apa, sdpand hindtchiu,

care se cunoa0e p1 acum 0 au indreptat-o pe sub targ, pe
_uncle mearge acum Vasluiul" (pg, 158).
Clemente 'Mose moarg in vadul man. LipovAtul, inchinatA
Dobrovatului, i pierde procesul in 1784 Febr. 10 (pg. 161).

f) Locul lui Gh. Adam Grecul. In 1793 lunie 13 (pg. 163)

se mascara locul de casa a lui Gh. Adam Grecul, i se gasesc a-

ceste mAsuri : 26 st. latura spre rasArit, 25 st. 6 palme latura spre
apus, curmeziul pe latura din gios 30 st., iar latura din sus 34

.stanjeni, iar peste tot in jur 118 stanjeni = 4514 m. p.

Cercetarile 1 mAsoritea locului ni le aratA actele aduse de

not la pg 164-168.
g). Locul lui lordachi Roset serdar. In 1794 Febr. 10 M.

Sulu VodA dAruete lui lordachi Roset serdar o bucata de loc,

wide au fost curfile domne0i din uechiu, intru cat are moie in
apropiere de targul Vasluiului, 1 din cauza fAcAtorilor de rele
-talhari umblA, ca un bejenar (pg. 169). Boerii randuiti sA mgscare locul afirmA cA locul curtilor domneti este tot impresurat,
cA numai temeliile curtilor slut neimpresurate i-i mAsoarA alt loc

siobod din sus de targ la margine dinspre scare apunea. ,Si Ia

masurA iese 40 st. latura dinspre apus, 38 st latura despre rasa Tit, 42 st. latura de sud, 35 st. latura de nord, saw peste tot din

*Li* 155 stanjeni = 7466 m. p.

www.dacoromanica.ro

XXXV I

Aceste cinci danii cuprindeau 33472 m. p adica peste 3

hectare.
lordachi Roset serdar se invoeste cu varul sau D. Miclescu
stolnic sa-si imparts locul in doua i ia In lungime 50 st. D. Mi-clescu iar 10 st. in lung. liana in Barlad ia lordachi Roset, ca sa-1
dea zestre fiicei sale maritata cu Neculce (pg 172).
D. Miclescu e fiul lui lonita Miclescu stolnic si at Anei
Costachi.

Actele locurilor de casa ale lui M. Cerchez le am toate, dar

nu le-am dat in aceasta editie, rezervandu-le pentru mai apoi.
Cat despre M. Cerchez, jicnicer, ban, apoi vel spatar, avem stiri,
in prefata vol. XlV, din Surete (Sendricenii" pg. LXVLXX).
Mih. Cerchez nu se cla cu urmasi in spita Cerchejilor dela Dorohoi, dar i se arata urmasii in spita Cerchejilor dela Falciu, intru cat Teodor Cerchez a fost un stranepot al aces tui Mih. Cerchez
actele i studiul din vol. XVII (DrAcenii).

Vezi

h) In 1794, Iulie 1, M. C. Sulu Voda milueste pe ArghireCuza b. v. caminar cu un loc de casa din Vaslui, de pe loc gospod; se masoara locul i iese latura de n3rd pe langa zaplajii bisericii 78 stanjeni, pe latura de apus spre Barlad 70 stanjeni ; pe
latura de sud 83 stanjeni ; iar latura spre rasarit 103 stanjeni ;
iar perimetrul locului 331 stanjeni = 34015 m. p. ; iar peste tot
pana arum locurile harazite cuprindeau 69480 m. p. deci aproape
7 hectare Cred ca vor fi fost i alte danii, dar ne lipsesc actele.
Din cercetarea insa facuta in 1814 lunie 12 de catra V. Bucur,
vornicul de poarta, reiese ca au fost Si alte danii i anume :
i) C. Nec. Arapul capata de la C. M. Sutu Voda in 1793
Oct. 22 un loc de dughene in cuprindere de 57 stanjeni de jur
imprejur =1000 m. p.
j) C. Adam Grecul capata danie tot in 1793 Oct. 22 un alt
loc de dughene in marime de 149 stanjeni de jur imprejur
6900 m. p.
lc) Oh. ArapulcapAta danie in 1793 Oct. 22 150 pol. stanjeni
de jur imprejur, care loc de dugheni II vand clironomii Arapului
Anicai Costanclachloae = 5330 m. p.
1) Neculai Hagi Chiriac capata danie in 1794 Oct. 26 dela
C. M. Sulu Voda 120 st. 7 palme pentru case si dughene =35416

M. p

m) Maria Costandachioae capata danie un loc de casa in

marime de 160 stanjeni de jur imprejur =I 4500 m. p.

n) loan Carp aminar capata danie de la C. Ghica log.

proprietarul mosiei targului Vasluiului, loc de casa in marime de

160 st. de jur imprejur = 8000 m. p

o) Ion Lupwu capata danie de la C. Ghica log. un loc

de casa in marime de 120 st. perimetrul = 4500 m. p.

p) Tudari Stavri serdar capata 4 locuri de casa i dugheni,
dar V. Bucur vornicul de poarta nu masoara de cat unul, cek
www.dacoromanica.ro

XXXVII

Alin dricul targului, pe care it gAseste avand 180 st. de jur imprejur = 8163 m. p.
DacA am socoti ca si celelalte 3 locuri mai in latura targuJul ar fi avut aceleasi dimensiuni. ne-ar esi circa 20000 m. p. tuspatru locurile. Deci pAnA in 1814 din vatra targului erau scoase
de supt bezmAnul cAtrA proprietar case de pe un teren de circa
12 hectare.
Daca in mAsoristea facutA la 1757 Ghenar 27 de Nec. RacovitA med. (pg. 139) vetrei targului i s'ar fi dat si lungimea laturilor, am fi putut ti care era proportia locurilor donate-12 ha.
fatA cu intinderea vetrei targului.
20. Hatmanul C. Ghica prime0e danie vatra targului Vaslui.
In 1795 August 9, M. C. Sulu VodA dArueste vatra targului Vasluiului hatmanului C Ghica (pg. 177).
Documentul e publicat in intregime si in brosura tipAritA in
1864 de Man. Costachi Epureanu supt titlul: Questiea Vasluiului
(pg. 57), dar ii pune data de 2 April, dupa care s'a publicat si
in Uricar P, 144.
Hrisovul din 1820 Mart 8, de la M Gr. Sutu Voda, are acelas cuprins (pg. 236).
In 1756 Noembre 30. C. M. RacovitA Cehan VodA dAruise
man. Precista din Roman mosia targului Vasluiului, of and de vatra fdrgului (pg. 144). DupA 39 ani M. Sulu VodA dArueste si
Dutra targului Vaslui hatmanului C. Ghica.
Peste o tuna la 5 Mai 1795 M. Sutu e mazilit i vine
in scaun Alex. I Calimah VodA. In 10 Iulie 1795 noul domn fatal-este dania, in acelasi cuprins : mortasipia, bdutura vinului,
mesornita, bez mdnul i taxa la iarmaroace 1 zlle de targ. (pg.179).
In toamnA la 1Noembrie 1795 targovetii de Vaslui dau noului
proprietar o scrisoare de asezare, prin care aratA urmAtoarele :

a) Targovetii, cari stau la mahala vjr plAti adetiul casei 2

lei pe an.

b) Targovetii, cari au case si dughene la ulite, vor plAti bezmAnul dupA numarul stanjenilor, cum si trei cidci : una la arat,
alta la secere, si a treia la vremea toamnei.
c). CArAtura vinului de la ville proprietarului o vor face ei
,cu carele lor, plAtindu-li-se cu 2 bani mai pup ca altor strAini.
d) Nu pot vinde vin, bere, rachiu, med nici carne (mesArnip) de cat cei cu ingAduintA specials.
e) Pentru a se zidi case si dughene din nou, se va lua voe
.de la proprietar (pg. 176).
IscAlesc scrisoarea 21 de targoveti, si ei zic ca slot adicei
awl toll targovelii din targul Vasluiului ".
Un nou aranjament se face cu noul proprietar si anume
chestia cosirei feinului de pe mosia targului, fArA a plAti dell*
pe motivul c, fiind sezAtori la drumul mare, nu putine supArAri
si greutAti sufar despre drumetii trecAtorill. Spre infranarea abu-

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

zalui Vocla A. I. Calimah dispune la 25 April 1796 (pg. 180) ca

vor fi scutiti la fanul cosit numai pentru trebuin(ele lor,
nu Si pentru negot. Cat privete tarinile cu pane, vor plati dejma obinuitA dupA ponturile gospod. Voda le mai d dreptul de
preferinta la vanzarea cu anul
otcupul
a veniturilor mqiei
targului.

21) Cine e C. Chico hatmanul? Putine personalitgti polltice din trecutul nostru indepartat au starnit mai mita valva ca
marele logoVit C. Ghica ?

Nepot de domn i bunic de domn, el a fost o veriga In-

semnata a marei i ilustrei farltilii a Ghiculetilor i prin care s'a

inAltat neamul Ghica in ochii istoriei noastre nalionale.
Spitele genealogice ale Ghiculetilor 11 dau unele (Rangabe)

ca fecior a banului Matei Ghica i al lrinei Sulgiaris, allele (R.

Roseti), 11 dau ca fecior al Ecaterinei Alex. Ghica, cAsatoritA cu
D. Gheorghiade Sulgearoglu.
Pentru primele cinci generatii de Ghiculeti avem aceste 14
nume de Ghica :

Matei Ghica (1560 1620)

Gheorghe Ghica Vodd (1658 1660)

= o Vlasto+ 1651
3 Grigore Ghica Vodd
Anastasia
= Maria Matei Sturza vist.
= C. Cantemir Vocla
1660-1664 ; 1672-74 ;
2

4. Ruxanda

T2 Stefan,

Matei,

Maria

= T. Calimachi a + 1644 = Ruxanda =D. Sturza

cu
,-.3

A. Mavrocordat
I

5)

Grigore
Vodd

.-= Zoita Manu

Sultana

n. 1697

Scarlat
n. 1791

Maria

n. 1694
,__-_- Mamona

Cristina (')

=Gh. Anton Roset

Alexandra
n. 1668
dragoman

=Elena D.
= Andr.
EvpraFirisoscoleul
1727-41 ;
Vlasto
ghioti
1743-52.
N. lorga. Despre Cantacuzini, vol. II, 396-405. I. C. Filitti,
Arhiva Cantacuzino, plana Ghica ; Surete m. 1, 724 (spits dui:4
banu M. Cantacuzino).
Primele 5 generatii ale Ghiculeotilor ne dau 15 nume. Pen-tru a $asea genera(ie avem 17 nume de Ghica 1 anume:

1) Duna Rangabe Cristina a fost sore cu Gr. Ghica Vodi,

nu Ma (Livre d'or 85).

www.dacoromanica.ro

Kt!
la I

bui

.1=1 cz
*.!
ady

.tc

g'catOginal (1)

man

D Oh,Sulgeroglu hat1774 77

Grigore! Voda 1764-67;

Matef 13111atar (d)

=Eat Bak (Paladi)

Alexandu

&arid
Ditlitrie ban (c) 1718
1780)

: att., Caragea

= Marla, Vdcarescu
:=EL Rizu (Paladi)
Ralita

i= Man., Genet.
Caragea
Profira

ra n d

post EME

de la Rocca

Deleanul

:=.1LucachL lanculeu
,Zoe!

Gritore:
Gheorghe!
Ruxanda.,
,ff11,31:Urza

ect

XXXIX

www.dacoromanica.ro

XL
Costachi spataru (3)
= Maria VAcarescu
Eufrosina (3)
= C. Varlaam
Prof ira (3)
=- N. Mavros
= Vladimir de Blarenberg
Mihail ban (3)

= Ecat. Faca

Ecaterina (1)

= Sc. Greceanu
Anica (2)

= I. Florescu

Costachi log. (2)

Rux. Radu Cantacuzino

Zoita (2)
= Dinu Pana Filipescu
Anastasia (2)

= Isac Ralet

...
0
Cl

Anita (1)
= B. Stirbei DragAneecul
Scarlat (2)
=- Maria N. Dudescu
'Elena (3)

= I. Moruzi

E .2
rE

Cl

Alexandru Voda 1834-42 (3)

Grigore VodA 1822-28 (2)

c.)
rmn

= = -- Maria Hangerli

Eufr. Savescu

Ion general rus

Neculai (2)
Mihai (2)
Zoita (3)

= Maruti (lanina)

Alexandru VodA 1766-68

= Maria Iacov,achi Rizu

Smaranda (3)
Gheorghe Gheorghe (3)
Neculai
Grigore (3)
Zoita
Elena (2)
Grigore

------- V. Cos

= Alex. I. Calimah Voda

tachi stolnic

www.dacoromanica.ro

(3)

XL[
Gheorghe log.
Sultana

= C. Muruz Von

ttO

0
Ca
C.)

r.r..1

CO

Ruxanda

= N. Bal'

Elena

Ilie F. Catargiu

Ins
"CS

V.

I:"

Eufrosina

= N. Mano

Costachi Ghica log.

1745-1818 Fehr. 18.

Iacov
= Maria CantacuScar lat
zin o
Alecu
Dumitrache
Eufrosina N. VodA (dupa Radu Roseti i
I. Filitti)
Caragea

Asupra descendentilor din Alexandru Ghica dragomanul

.fratele lui Gr. Ghica Vodci bdirdnul din generatia a 5-a, raposatul Ion Ghica fostul ministrui, facea alts descendents. Ion Ghica
uita de C. Ghica logofatul, si nu-I pune Intre Ghiculesti. El afirmA ca Gr. A. Ghica Von, cel decapitat la 1777, n'a avut descendenta bArbAteascA, ci a avut numai o f ata Cafinca,mdritat6
cu Sulgervol, care a avut de fiu pe Alecu Ghica Bilboquet, tatAl
lui Gr. Ghica Von de la 1850 (Arh. soc, lit si st. Iasi IX.233).
Cu totul altfel vede Radu Roseti filiatiunea lui C. Ghica
log. in studiul sAu din Cony. lit: XXXVI 790.
Alexandru Ghica terziman are numai 4 copii, nu 10, cum ii
di; spita Filitti : D. Ghica, ban (Valahia), Matei. spatar (Valahia).

Cafrina maritat6 cu D. Oh. Sulgeroglu, i Gr.. Alex. Ghica

VodA, decapitatul.

Cateriva Sulgeroglu are 2 copii : Costantin Sulgeroglu zis

Ghica, cciscitoril cu Maria lordachi Cantacuzino Deleanuli pe
Iordachi Ghica, casatont cu Anastasia fata comis. Gr. Costachi
(Surete ms. XL. 47-a). far in Aminfirile sale Radu Rosetti,
Tevine asupra polemicei incluse in jurul descendentei lui C. Ghica
logofAtul.

Noi ne oprim la arAtArile lui Rangabe, care afIrma ca Matei

Ghica spatar fu dus prizonier in Rusia la 1769 si muri acolo. El
a avut 2 bae(i : a) pe lordachi Ghica, zis Behr!, nAscut la 1739
i mort la 1801 Mai 14. La 1770 era mare visternic, la 1777
-mare hatman, in 1785 mare vornic, in 1793 mare logofat. S'a casAtorit cu Anastasia, fata lui Gr. Costachi comis, 1 a avut 4 fii, din
cari i pe Costantin Ghica, Deleni 1 Comanesti, nAscut la 1745,
wort la 1828 Febr. 18, si tngropat la Sf. Spiridon Iasi, a fost
camaras in 1776, hatman in 1784, mare logofAt in 1804. In 1805,
.Alex. Von Moruzi ii darueste o mare parte din mosia Comanesti,

www.dacoromanica.ro

XLII

fostA domneasca. S'a casAtorit cu Maria fata lui lordachi Cantacuzino Deleanul.

22) lntre C. Ghica $1 Vaslueni. Dupa ce C. Ghica batman tsi capdta titlurile de proprietate, intArite de doi domni, de
Mihail Von in 1795 April si de A. I. Calimach Vodd In 1975 Julie. sill face scrisoare de asezare cu targovetii in 1795 Mai 1,
vede ca targovetii de Vaslui iii cer i .capAta de la A. Calimach
Voda lArgirea privilegiilor vechi, ce le aveau asupra cosirei fanului de pe mosia targului ; iar in 1793 Sept. 2, (Uricar 12 146).
aceiaki targoveti se jaluesc lui VodA Calimah ca pe nedreptul i
prin surprindere hatmanul C. Ghica a cApAtat afierosire vatra targului Vasluiului, daruit de M, Vodd Sutul, dupo ce s'a mazilit,

ceia ce nu era in dreptul sAu sa fad, iar eitargovetii pierzandu-si hartiile for de proprietate asupra caselor lor, din intamplarile vremilor, se vad pusi pe nedrept la dare de bezman. lar
mai jos zice apriat ; Indestul ca ne este asezare in leahul cel mare,

de aceia $i Voevozii de mai inainte prin hrisoave au both-at a

nu se da acest targ nimArui. Noi putem dovedi ca hrisovul de
afierosirea targului s'a dat d- sale hatmanului C. Ghica fn mazilia'
MOrlei sale M. C. Sutu VocIA, pentru ca de s'ar fi fdcut afierosirea in domnie, trebuia sa ne arAtam in multe randuri cu jalbe
si hrisovul de atierostre trebuia sa se protocoleasc'd de d-nea-lui yet logo/at pi so se treaca si In Condica divanului.
Amandoud puncte:e din protestul targovetilor sunt neintemelate. La 2 April .M. Sutu Vodd domnia si el nu e mazilit de cat
in Maiu, iar hrisovul de danie e protocolat de vel vist lord. Roset, intru cat fiind vorba de o tirbire din veniturile statului prin
afierosirea vetrei targului Vaslui, visternicul trebuia sa protocoleascd-

hrisovul, nu vel logofdtul, care iscAlia agile de judecata.

Pentru a reduce glasul celor ce puteau protesta pentru bezmAn, noul proprietar incepe a rascumpara o mare parte din locurile daruite de VodA i despre care am vorbit ca ar fi cuprins aproape 12 ha. din suprafata vetrei targului.
latd o serie de rdscumpArAri :
a) Cu 40 lei rdscumpArd dela C. Ciohodar locul dat danie in 1767 lunie 5 de Gr. Ghica Vodd fratelui sAu lonita Ciohodariu, in mArime de 11 st. lungul si de 15 st. curmezisul = 8205
m. p. (pg. 181).
b) Cu 290 lei rdscumpArd locul dat de M. Sutu Voda dela
T. Stavri in mAsuri de 114 st. lungul i curmezisul 107 stanjeni
= 69659 in. p. (pg. 182'.
c) Cu 50 lei rAscumparA Casa cu cAmAruta mica i o casuta

mica i cu altd casutd iar mica i cu pivnitA i cu grajdiu pi cu.

ograda et" de la Mehmetaga Hagiecoglu, ce si el o avea cumpAratd de la Miron Tabacarte (pg. 183'.
d) Cu 300 lei cumpArd de la Cristina femeia lui Gh. Adam
www.dacoromanica.ro

XLIII
Grecul, locul dat danie de Mih Sulu Voda in 1793 Aug. 22, er

nefiindu-i trebuinta, de oarece edea cu locuinla la lai (pg. 185),

Dimensiugile locului saint date cu hotarnica din 1793 Innie 13
(pg 163). ceia ce face iarA.ii 4300 m.p.

e). DA man. Dobrovatului o casa in lai in targul de jos i

4 pogoane vie Ia Hui. pentru moara cu vadul ei in apa Vaslu-

iului, cu gradini la lantana Raului i cu locuri de prisaca la obaria.

Bustei (pg. 184).

1) Cu 80 lei rascumpara vadul de moara din vadul Vas luiului a lui N. Codrescu (pg. 186).
!MA dar ca numai in cursul a doi anI, 1796 -97, C.
Ghica rascumpara circa 8 Ha loc din moia targului i cu 2 vaduri de moara in apa Vasluiului.
In 1796 cumpara cu 250 lei venitul moiei Vasluiului (pg..
183), iar in 1799 Mart 8 ii sporete natura privilegiilor 1 a-

nume :

a) Mescirnila, adica trunchiurile de cane, sa fie scutite deban ii ajatorinfei.

b) 8 dughene, una crama 9i o pltarie sa fie 1 ele scutitede banii afutorinfei.

c) 20 liudi postavari, ce-i va aduce de peste hotar
urmand a deschide o fabrica de postavarie s fie scutiti de bir
1 alte havalele (pg. 186).
Cu acestea intram in sect. XIX-a.
In 1800 Mart 15 (pg. 197) C. Ghica batman se invoete i
inlenete Ia 3 targoveti negutitori : C. Adam i fratii Costachi.
i Gh. Arapul find straini plata bezmanului locului, vadraritul o para de vadra ; i sa nu fie suparati pentru caldarile ce vor
face rachiu; sau din drojdia vinului cum 1 buzunul I) din ceara.
In 1801 Mart 15 C Ghica hatman schimba cu Arghire
Cuza ban dandu-i 1500 lei, 3 salae de tigani 1 primete de la
banul Cuza 7 dughene, (1776) case (1782). alts casa (1786), alts
casa (1786 foasta a Jai lonita Badarau), 1 un loc viran langa
biserica (pg. 198.1.

- In 1801 Dec. 10 C. Ghica hatman capata un non hrisovde intaritura milelor sale asupra Vasluiului; in acest hrisov se
cuprinde mesdrnila 8 dughene, o crawl, o pitarie, toate aceste
sa-i fie scutite de banii ajutorintei ; apoi scutete 20 liudi postavari deschizandu-i fabrica de postavarie (pg. 200).
In 1802 Sept. 1 1 C Ghica hatman schlmba cu lord.
Roset ban dand un loc de la Copou, lai si 900 lei pentru locul
ski din Vaslui, capatat danie de la C. D. Muria \Tata (pg 204).
In 1803 Mart 1. C. Ghica hatman schimba cu man. Fastacii,
dand jumatate din Curseti, i is moia Delea o bucata de locdin moia targului Vasluiului i aproape de vatra targului dumi1)

Turc.--buzum == ghiata, sleit, rece, bot sleit de cear5.

www.dacoromanica.ro

XLI V

sale.' data cu dania da manastirei i 107 scrisori ale Cursetilor (pg. 204).
In 1803 Iulie 1, C. Ghica hatman capata un nou hrisov de
intarirea milelor sale asupra targului Vasluiulul, de la A. C. Moruz Voda. 0 noun imprejurare ingreuna situatia. In 1803 a
ars targul Vasluiului i

jiind ed acum fn anul (18)3) din in-

tateimplarea foculul ce a lost la acest tdrg." (pg. 210). C Ghica

avea 9 dughene, 1 crama, 1 pitarle, toate aceste acarete i-au ars.
Voda ii sporeste mila, caci pentru cheltuelile refacerei dughenilor . capata scutiri de ajutorinta pentru 18 dughene si 2 crasme,
iar la fabrica de postavarie ii scutete de bir 1 angarale, 40 liude
in loc de 20 (Pg 210.)
In 1804 C. Ghica hatman cere boer hotarnic sa i se
aleaga locul, ce -1 are luat de la raposatul stolnic D. Miclescut,
care i acesta it avea luat de la stol. Maria Costandacheoia. Masura locului era de 50 stanjeni fiecare latura.12330 m. p. (Pg.
211).

23) Intre C. Ghica si Sturzesti. Inca din 1807 Mai 18

fratii Stefan Sturza spatar i

C.

Sturza comis, feciorii but C

Sturza spatar 1 ai Ecaterinei Cantacuzino, impreuna cu alti frail

ai for Ion Sturza i Elena Miclescu, nascuta Sturza, avand moie In jurul targulni Vasluiului, cer de la domnie boeri sa li se
aleaga hotarele si sa be scoata mosia de supt Impresurarea tar-govetilor (13g. 199). Jalba for se indreapta la ispravnicii de Vaslui in 22 Mai spre cercetare de cat anume loc se incalca, ca sa se
faca gard la farina. (pg. 200). In cursul anului 1802 fratii Sturzestii fac schimbul cu man. Sf. Spiridon si ian mosia din jurul
targului Vasluiului pentru patru moil ce ei dau Sf. Spiridon si
anume DeIngeni, Popesti, Bulboacele 1 TH./esti. Cum afla hat-

-manul C. Ghica ca s'a instalat un nou stapanSturzetiipor-

neste cu jaiba la domn i in 2 Mart 1802 cere hotarnic pe Gavril Conachi vornicul sa-i aleaga mosia despre mNia foasta a
Sf. Spiridon si acum data boerllor Sturze4ti (pg. 202), Dar i
ratiii Sturzestii. cer alegerea hotarelor moiei despre vecini, i

in 1802 Mart 12 Voda A. N. Sutu scrie Carte la egumenul de Fastaci

dezbata hotarele cu spat. Stefan Sturza

sa ulna cu scrisori
(pg. 203).
Procesul tine un an, in acest timp se face schimbare de

domnie, venise A. C. Muruz Voda. Boerii au cercetat in Mai 1803

I on dul procesului i de oare ce au avut de pus fall in fata 2 danii
din trupul uneia i aceleiasi moii mosia Vasluiului
divanul
judeca si hotarate ca dania lui Antioh Voda Cantemir din 1696
Sept. 28 s alba deplind cuprindere i da ramai pe boerii Starzeti cu danie mai noun de la Ion Teodor Voda din 17.39 Dec.
4. Voda Moruzi anuleaza dania Sf. Spiridon i da catig de cauza

hatmanului C. Ghica ; cum insa Sf Spiridon luase de la fratii

nioii, ce acum be dadea inapoi, ur ma ca boerul

Sturzeti 4

www.dacoromanica.ro

XLV
C. Ghica cu tot protimisul sau, sa dea in schimb alte me ii man.
Sf. Spiridon. Si in adevar dupa multe tratari (din 28 Mart 1805)
se ajunge la un aranjament 1 in 1807 Sept. 29 divanul in frunte
cu Mitropolitul Veniamin Costachi aproba schimbul man. Sf. Spiridon, da lui C. Ghica logofat mosia targului Vasluiului ce o avea danie man. Precista din Roman, metoh Sfantului Spiridon 'Inca
din Dec. 7268 (1759). si is de la C. Ghica mosiile Borodnicenii i
Visternicenii de pe Raut, la Soroca, moii ce le avea de zestre
de la socrul sau Iordacht Cantacuzino vornic (pg. 216, 231).
Iata dar cum log. C Ghica ramane singurul proprietar pe
toata mosia targului Vaslui cum i pe vatra targului. In 1805
Dec. 21 Voda Moruz Intareste definitiv titlurile de proprietate logofatului C. Ghica peste toata mosia Vasluiului si anume : a) par tea data lui danie de M. Sulu Voda in 1795, b) partea luata in
schimb de la man. Dobrovatul in 1796, c) partea luata in schimb
de la sf. Spiridon in 1805 Mart 28 ; (pg 212).
24. Familia lui C. Ghica logoldtul. In 1795 cand C. Ghica
hatman capata danie de la M. Sulu Voda mosia vatra targului
Vaslui era un barbat in vrasta de 50 ani 1) si Muse cum zic
hrisoaveleslujbele sale cu osardie 8i cu credinta atat catra Cara
cat i catra domnie" (pg. 201) ; sau slujbele cele cu osardie si
cu credinta au aratat catra not si patriex' (pg. 187) ; sau cu adevarat sau purtat cu osardie si ravna cea deplina, nu numai la
vremile linistite ci 1 la intamplari cumplite cu scidcicat (f. sadakat = afectie, devotament) i credinta" (pg.119) ; sau cu toata cuviinta si dreptatea se cade a sa agiutora spre rasplatire a multor
adese slujbe, care dupa vreme cu multa ravna si osardie sau aratat nu numai la vremile linistite, ce i la intamplari cumplite cu
saddcat 1 credinta slujind Orli si domnilor, tiutcY fiind oceastci

adevaratd osardie si rdvnd pe deplin si de cdtrd cele mai

fnalte locuri (pg. 177).

Fiu al lui Matei Ghica spatar (1717-1778) si al. Ecateriuei
Bals vaduva lui Paladi, 2) n'a avut de cat un irate pe lordachi
Ghica, care a fost boer mare in diferite divanuri, epitrop al Sf.
Spiridon infra 1793-1801, cand moare.
Insurat de must cu vaduva lui Ilie Stefan Roset marele comis,

Maria, fate lui Iordachi Cantacuzino Deleanul mare vornic i a

Casandrei Nee. Costin, are de cumnata dupa sotie pe Zoi /a 1
pe Toma Cantacuzino, morti fara urmasi (dupa I. C. Filitti).

1). Dupl inscrip(ia puss deasupra mormantulul din pronaosul Sf.

Spiridon cetim ca s'a nascut In 1790, deci era barbat In vrasta de Mani .marele logofdt I Constantin Matel Ghyka 1 ndscut In 1740 t 18
Februarie 1818..
2). lima arborele genealogic al familial (Surete ms. II 661), cotta
Iii Matel Ghica a lost Irena Sulglarls spatar in Muntenia, ler casa...
torla a lost In 1737:

www.dacoromanica.ro

XLVI

Personalitatile acestor 2 frati, Costachi .i lordachi Ghica

umplu toata istoria Moldovei, intre 1780-1818, hit u cat din ramura decapitatului Gr. Ghica Voda, trei beizadele : Alecu, Scarlat 1 Iacov au murit fara copii, iar cele 2 fete s'au maritat, una

Ruxanda cu N. Bats, iar a douaElenacu Hie Filip Catargiu , i numal Dunutrache Ghica s'a easatorit cu Eufrosina,

,fata lui Neculai Voda Caragea si a dat nastere la 6 copii, din

care 5 MO Neculai spatar, Origore, Costachi, lorgu i Ion

caminar, far fataSmarandas'a maritat cu A. Varnav (dupa I.

C. Filitti).

Costachi Ghica iii incepe cariera supt unchiu sau Gr.'Ghica

Voda in 1775, cand it gasim camaras, randuit apoi hatman in 1784 si

sta In aceasta treapta pans la 1804, cand e ridicat Ia rangul de

mare logofat, rang care tine pans la moarte, 18 Febr. 1818, cum
spune frumoasa Thscriptie scrisa in versuri, ai sapata pe lespede
deasupra mormantului sau din pronaosul Sf. Spiridon.
,,Supt aceasta piatra Constantin Ghica 1 sa odihneste.
Deci tu, umilite cetitor, asa-1 pomeneste :
Marele logofat al tarii cel 1 cu bunatate,
Tu agiutai saracului de afla drepta 1 te.
Vizantie te plange, ca pre-al sari fiu nascut.
Moldova mai mult te plange ca pe patron cu I noscut.
Sufletul tau in ceriu cu dreptii I sa fie asezat,
SI on de care simtitor 1 in veac vei fi neuitat. 1
I

Si s'au mutat din viata la anii de la mantuitoriul

Hristos. 1818. Fevruarie 18.

(Cf. N. Iorga Inscriptii II 158).

Din casatoria sa cu Maria Cantacuzino a avut 3 baeti si o

TWA: vist. Dimitrie Ghica (Comanesti), lordachi Ghica (Deleni) gt pe

Alexandru Ghica marele logofal, nascut Inainte de 1785, acesta casatorit cu Ruxanda, fata lui Sturza logofatul, catra an. 1805 ');

iar fata Ecaterinas'a maritat cu Costantin Sturza fiul lui M

Sturza logofat si a avut 2 fete: Elena (A. Muruz) si Smaranda
(Alex. Bali), (chip& Alex Sturza),

25. In 1809 Aug. 6.C. Ghica logofatul era om de 69 ani

vedem ca Alex Ghica biv spatat, in lipsa tatatui sat' face acte
rde administra(ie asupra Vasluiului. Asa in 1809 el face jaloba Ia
Voda cont. a lul N. Stratulat hatman, care cu iazul facut pe moI) In arburele Sturzesc se glseste o Ruxanda Sturza, fata lot
Stefan Sturza spatar, ce a fost casAtoritA cu spatar Paul Cafargiu,
Acest Paul Catargi a fost flul lui llie Catargiul hatman sl al Marie!,
.fata lul Gr. A. Ghica Voda. S'a dus apol in Rusla si s'a fAcut colonel rus ; cela ce arata ca numal in a doua cAsAtorle s'a maritat cu
.Alexandru C. Ghica.

www.dacoromanica.ro

XL VII

ia sa Brodoc, vecina cu Vas luiul, impiedicA i stricA imaul targovetilor. Jaloba se indrepteazA la ispravnicul de Vaslui sa cerceteze
(pg. 221).
Aceia0 jaloba o indreapta in 1810 Febr. i C. Ghica log. contra
lui N. Stratulat hatmanul (pg. 221).
Aceia0 jaloba face i pentru Bahnari; se randuesc comisii de
cercetare asupra incalcArilor, ce ar fi patimind moia Vasluiului
despre Brodoc i Bahnari apua i rasarit (pg. 222) cf. pg. 278
(Bahnarii) i pg. 283 (Brodocul).

Alte jalbe are asupra unor targoveti hrisoVollti, in ceia ce

prive0e plata bezmenului. Se face o cercetare amAnun(itA in 1814

lulie 22 (P. 227) i reiese ca 9 targoveti aveau hrisoave de mils

asupra locurilor de casA i-i scoate de supt bezmAn cAtrA boerul
proprietar.

In 1816 Mai 4 se incheie definitiv scrisoarea de schimb

intre C. Ghica log i Epitropia Sf. Spiridon din lai ; C. Ghica

cla Visternicenii i Borodnicenii pe Raut, la Soreca, i is

ia targului Vasluiului cu mortasipia HArlAului (pg. 230)

mo-

C. Ghica log. era bAtran ; implinise 78 ani, i in 18 Feb.

1818 i'i dadu obtescul sfArit.

Intre cei 4 copii ai Jul C. Ghica log. intervine un act de

impar(ala.

Vasluiul cu moia din jur vine in partea lui A. Ghica biv

vel vornfc de aprozi 1 in 1820 Mart 6, cere de la Voda M. Gr
Sulu intarirea hrisovului din 1758 April 9. 1 CA acest t&rg, vatra lui, precum ci locurile cad in urma rAposatul boer le-au mai
luat prin schimburi i le-au alAturat cu targul, dupA impArtala, ce
au mijlocit intre dumnealor ill raposatului boer ; 'au venit In partea d-nului Alex. Ghica biv vel vornic de aprozi" (pg, 236).
Alex. Ghica vornicul prezintA 4 hrisoave mai vechi : a) 1795

April 9 (pg. 177), b) 1795 lulie 10 (pg. 179,, c) 1801 Dec. 10

(pg. 204), d) 1799 Mart 8 (pg 186).
Toate privilegiile se cuprind in 7 puncte ;
1) bautura medului berei, a vinului i a rachiului.
2) mesarnita de tad carne.
3) adetiul caselor, dughenelor i magazalelor.
4) taxa iarmaroacelor cote 40 bani de la negustori.
5) mortasipia.
9) Scutire a 18 dughene 1 2 crame de mesernita.
7) Scutirea a 40 liudi postavari de bir i havalele (pg. 238).
Alexandru Ghica log. are 3 copii: Alexandru, mort de co01, Elena. maritata cu Colonelul rus A. *ubin ; i Alexandru
Ghica, Voda, intre 1849-1856 Iunie.
Elena A. Ghica s'a mAritat in 1825 Sept. Din foaea de zestrecetita in grabli se dA pe langA odoare, haine, furculile
(incepuse a se intrebuinta furculi(ele in lumea de sus) 40 salap de ligani lAei, 40 salae tigani cAsai, 12 pogoane vie la

www.dacoromanica.ro

XLVIII

Sorogari, locul despre Copou in Iasi i tdrgul Vasluiului eu

toate selistele de prin pregiur dupd scrisori". far venitul targului, care se vinde cu anut otcupul se cifra de 14.000 lei
platita in 2 vadee" (pg. 285j.
26 Questiea Vaslulului. Elena Subin a stApanit mo5ia Vasluiului de la 1825 pans la 1883, and prin testamentul ce face
lasa toata averea la copii sAl. Toata desvoltarea vietii municipale
a raptor, deci i a Vasluiului, s'a facut supt ochii proprietarei.
De aici a decurs o sums de procese intre proprietary 51 targoyeti, 5i cum interesele avocatilor imbelor parti s'au ciocnit 51
pe terenul politic, a fost dat Vasluiului ca sa puny pe planul intai
ca c ombatanti pe cei 2 fruntai ai vietii politice din Moldova,
De Mih. Cogalniceanu eful liberalilor 1 eful de guvern supt Cuza
VodA, 5i Man. Costachi Epureanu, eful partidulul Conservator 51
ef de guvern supt acela Cuza Voda.
Nu numai Vasluiul, dar 1 celelalte orate au provocat con flicte intre proprietarii for i obtia targovetilor

Cine citeste Manualui administrant', vede an

cu an

desvoltarea 5i organizarea vietii municipale in cele mai mici amAnunte. Nu se putea dar ca tocmai Vasluiul sA nu provoace asemenea conflicte, cand proprietary era o femee, o cucoana, sort'.
cu Voda Ghica din 1850 ; apoi acea cucoana maritatA cu un pal-

covnic rusAlex. Subini apoi i targovetii mai toti oameni de.

pripas, far judetul Vasluiului plin de boeranni ca Sionetii, meteri in faurire de documente false pe chestii nationale 5i mai
ales pe tema antiruseascA !

Lada de doc. ce privesc Vasluiului i care se afla astazi in

posesiune d-rui inginer Teodor, din Bucureti, cuprinde nesfarite
dosare ale diferitelor pricini provocate de conflictul de interese intre targoveti 5i proprietar. Cei 2 antagoniti politici au gasit terenul favorabil sa se lupte pe Qucstlea Vasluiului.) Presa timpului a dus campanie ani intregi pe despoerea targovetilor de drepturile for strAvechi prin daniile domnilor fanarioti. Prolagoniti
au fort: D. L Miclescu, prefect( Tribuna Romany 1860 Mart 13).
Gr. Cuza 03uciumul 1863 Noem. 6), M. CogdIniceanu ministru
(de interne 5i pre5edinte de Consiliu (Monit. Oficial 1863 Sept,
29) Ghtdionescu si Cost. Sion pah. prin doc. false ca cel a 1W $tefAnitA Voda 5i altele, depuse la Tribunalul de Vaslui cu cerere de

a se pretelui 5i executa (1854), Man. Costachi Epureanu, avocatul Elenei A. $ubin prin mai multe cereri adresate guvernului.
Se radicase la mare onoare 5i la o situatie politica un om
din popor $telan Angheluldcare din mare arenda5 al moillor manastireti din Vaslui ajunsese i mare proprietar. In jurul acestui Stefan AnghelutA s'a grupat tot spiritul nou de democratie, de emancipare, ca G. Petala, C. Sion, M. CogAiniceanu,..
1) Questlea Vasluiului de M. Costache Epureanu 1864 pg. 78..

www.dacoromanica.ro

XLIX
i fiind ales preedinte al Eforiei Vasluiului in 1853 provoacl
conflictul intre targoveti i proprietara, prin sequestrarea tuturor
veniturilor domeniale ale lui Subin, care in 1825 avea 14000 lei vechi.

Istoricete vorbind, dreptatea era de partea lui Man. Costa-.

chi Epureanu, iar abuzul vremurilor noun era de partea lui St. Angheluta i Mih. Cogalniceanul.

Proprietara cu de la sine vointa i prin indemnul avoca-

tului ei a cedat municipalitatii toate veniturile ce-i proveniau dirt

&Mica., din vinderea pdeurel, din teilpaldrit, din Wan, care se
insuma in 1857 la suma 11070 lei. Ea mai cedase i venitul cdsdpiilor 1 al pildrillor (pg. 21).
Municipalitatea Vasluiului s'a infiintat in 1860 Sept. cu ord..
No. 20127 ; existau insa mai inainte eforiile Oraeneti infiintateprin Regl. Organic. Am dat primele bugete ale eforiei Vasluiului
pe anii 1842-1843-1844.
Venituri 1687 lei pe 1842.
Venituri 4584 lei pe 1843.
lar cheltuelele se radicau la 1524 lei din cari :
4 cazi de fey
15 lel.
2 fanaragii
1200 lei (cu lumanarile lor).
Sopron p. tulumbe 80 lei.
4 fanare din nou
96 lei.
Cercuitul sacalelor 131 lei.
Total : 1524 lei.
In 1856 sama veniturilor se solda cu 9314 lei, iar a cheltuelilor cu 8486 lei ; cu un esce dent la venituri 825 lei (Questiecr
66-70).
In 1861 se specifics aceste venituri ale targului Vaslui.
28100 le i'taxa 5 lei la vadra de rachiu (p. 4620 vedre rachiu).
taxa 15 parale la vadra vin (pentru 41000 vedre vin).
15200
740
3700
850
250
1200
1850
1600
100
1400

taxa 20 parale vadra de here (p. 1480 vedre here).

, de la fabrica Iumanarilor de ski.

cotit i mahalit.
curatitul hogegelor.
Carutele cu stofe.

de la pitarii.
mascuri de negot.
, vanate streine.
, taxa pe gaz, a 20 parale ocaoa (2800 oca gaz).
1110 . pravalii cu lipscanii i cizmarii.
,,

5000 ,
500
980 -

din tutun.
pacura 1 dohotul.
cantarul.

62850 le
(Questiea pg. 31).

www.dacoromanica.ro

L
tar venitul Intreg al mosiei targului dupA rAfuirea fAcuta de
a dministratie se soldeaza cu 244390 lei, din care 14990 sant pentru pro ducte, &i anume : 3000 lei pentru 35 chile fAinA cate 120
lei chila ; 3500 lel pentru 70 chile pApusoi, cate 50 lei chila ;

1110 let pentru 30 chile orz, cate 37 lei ehila : 4884 lei pentru
22 stoguri fan, ate 222 lei unul ; 296 lei pentru 2 fAlci iarbA,
cAte 148 lei una ; 2200 lei cArAtura a 110 st. lemne cate 20 lei unul.

Din acest total se scad 73985 lei, oboriti de ocArmuire ;

5700 lei, mesernita de tAiat carne, 3700 lei, mesernita mascurilor,
1850 lel dares pitariei, 6300 lei, covrigAria, 5500 lei tAlpAlAria,
1500 lei, otcupul pacurii, 1100 lei' cAntAritul ; 2960 lei, tutunul;
14040 lei vinul si mortasipia, 22200 lei rachiul. 11125 lei bez-

manul locurilor. (Questiea 73).

27) GIL Mavrocordat. Noul proprietar at mosiei targului Vaslul, a cumpArat o de la chironomii Elenel A. Subin cu 1225000 lei.
Si noul proprietar e purtAtor de nume ilustru al Mavrocordatilor.
Dan ne suim la Alexandru Mavrocordat Exaporitul, am avea aceste
descendente, insumand 7 generatiuni In Hole dreaptA bArbAteasca.
DAm datele dupA arborele genealogic din I. C. Filitti.
(Arhiva Cantacuzino).
1. Alexandru Mavrocordat Exaporitul (1641-1709).
= Sultana Hrisoscoleu.
;
2. Neculai VodA Mavrocordat (1680-1730).
= Pulheria T. Ciuchi.
3. Costandin VocIA Mavrocordat (1711-1669).
= Ecaterina C. Roset.
4. Dimitrie Mavrocordat.
I

= Maria D. Sturza.

5.

Costantin Mavroncordat vornic.

6.

Alexandru Mavrocordat sambelan.

= Casandra Bals.

= Eliza Milo.

Edgard,

Emil

Leon

Ema

George

= Irina
general
= Eugenia = Ion = Vera Mavrocordat
Blarenberg = Mariia Drosu
Lahovari
Ghica

0w <
I

on

o-t
CD

Margareta

ig'

a3
zi

ComAnesti
I

>.
Fir C4.

67 Fe r
Di ea
143

pa

(9D

f-'2,

= Henri

CD

Gr. Ghica

...
o-

Eliza,

= Contesa
de Mongomary

w,

AT

www.dacoromanica.ro

Gheorghe

LI
28. Incheere. Am ajuns la capAtul povestirei istoriei asupra
-moiei Vasluiului. Targ domnesc, sau de basileus, Voevozii Mol-

dovei au fost stapani reali ai Vasluiului i din milele for largi

mo0a s'a pulverizat cu diferite danii, pentru a se intruchipa mai

apoi in maim fericitA a logofAtului C. Ghica.

La istoria legendary a Vasluiului, cetitorul va desprinde din
cuprinsul volumului povestea reall a moiei targului Vasluiului,
1-i va !Amur' cu acest prilej multe din laturile ascunse ale trecutului.nostru indepartat, Vasluiul fiind unul dintre cele mai enigmatice targuri pe harta veche a Moldovei.

Iafi I Iulie

1926.

www.dacoromanica.ro

SURETE SI IZVOADE, XV
(Documentele targului Vaslui)

A. Stir! despre Vaslui in secolul XIV-XV

L 1375 luga Coriatovici 41 Vaslulul (Wasziulach)

Cronicile Orli cunosc un singur luga, cel dinainte de Alexan-

dru cel Bun, adicA din 1400 Februarie. El 1 domnit 2 ani, 1 a

fAcut multe lucruri bune in Ora : a inchinat bisArica Moldovei
patriarhiei de Ohrida ; a pus Mitropolit pe marele Teoctist ; a descalecat orae prin tarA, a ales sate 1 le-a fAcut ocoale, 1 a cidruit ocine pe la voinicii, ce faceau vitejii la oti" (Let P 136).
Dar istoria mai cunoate incA un luga, pe cel de la 1372, zis luga
Coriatovici, print litvan, pe care Moldovenii l'au rugat si le fie domn4

Despre acest luga Coriatovici ne cid relatii Matei Strycowschi in urmAtorul mod : (Ed. 1582 pag. 418) :
Cronicile litvane i rutene mArturisesc ca pe principele litvan
Iurie Coriatovici din cauza deosebitei sale bravuri (dia fego dzielnosic rycerskich) invitandu-I Moldovenii la domnia Moldovii (wzieli

wolosky na hospodartswo alb() Wojewodstwo Woloskie y Moldawskie), it incoronara dupa obicelul for in capitala tArii for Suceava (w Soczawie na stolice) ; dar fiind din natur5. oameni iubitori de schimbarea domnilor (wszakze iako w nich lest wrodzona
niestateczno5 czestego ddmientania panow) in curAnd il otrAvira in

Suceava (otruli w Soczawle). E inmormantat la Vaslui (pochowan

w Wasziulach) intr'o manastire de piatrA, in sus de Barlad (monasterze murowanem za Berladem) unde insumi am fost in 1573,
mergand jumAtate de zi (pol dnia iazdp. [Hajdeu, Arh. istorica
II, 7].
Acest pasaj Hazdeu fl traducle tendentios greit. Nu spune cA
l'au otrAvit in Suceava ; nu spune cA e ingropat la Vaslui intr'o
mAnastire de piatra ; far determinarea locului o arata ca a mers
el singur in 1575 o jumAtate de zi dincolo de Barlad (za Befla-

www.dacoromanica.ro

-2
dem). A. D. Xenopol (Ist. Romani lor ed. II vol. II, 147) is traducerea lui Hajdeu ca bu nAsi crede ca Iuga Coriatovici a fost ingropat
intr'o manAstire de piatrA, o junatate de zi dincolo de Biirlad
adica sere Tecuci.
Cele ce spune Strycowski nu e de cat amplificarea celor ce

scrie Cronica litvanA pe scurt : a kniazia Ierzyo Wolochowie

obrali so bie za Wojewode i potem go otrulia=iar pe cneazul Jurg
Valachii (adi ca Moldovenie) l'au ales singuri de Voevod i dupA
aceia l'au otravit. (Danilowiza, Kronike litowsky str. 51).
Aducand acest pasaj, Kaz. Stadniki in lucrarea sa Synowie
Gedymina, Liwowie 1881 pag. 127 zice vorbind de fratii lui Jurg
Koriatovici ,.intro cad Jurg, unul din fiii lui Koriat, frate cu Teodor, despre care cronicile litvane zic c ar fi fost taiat de Walahig
(miedzu ktorymi lerzu, jeden ze synow Koryata, brat tego Teodora, ktorego pisme litewskie od Wolochow zabitym bya mienia).
lar editorul inventariului Cracovian observA vorbind de Jurg
Coriatovici Giorgius Michelowice la anul 1401 zice : Jurg, fiul
lui Mihail Koriat fiind chemat de Valahi a fost ucis de Moldoveni la
1432* (Ierzu, syn Michala Koriate, Weswany od Wolochow zginel
w Moldawii 1432).

lar proprietarul exemplarului cronicii lui Strycowski, can azi

apartine bibliotecii

Academiei, se vede un boer Moldovan, on

Neculai Costin, on Neculce, insemna pe fila albA de la star-Out

carpi urrnAtoarele despre acest Jurg Koriatovici : lt 1331 de la

Hristos, scrie acestu letopisz cum Moldovenii I sa hie avut domn

pe un Jude Voda fedor den cnezii Litfii 1 den Koributeti, carii au
fAcut Kamenita, ce la letopisa { tul t(a)rAi acetia au fost mainte de
Drago Vo d(A) 6.

Singur dar Strycowski spune dupa informatiile sale proprii

calAtorind prin Moldova la 1575 ca Jurg a fost ingropat la VasZui Intr'o tedniistire de piatra.
In adevar la 1575 biserica Sf. loin din Vaslui era de piatrA,
zidita de Stefan VodA cel Mare in 1490 ; dar se vede ca mai inalute fusese o alts bisericA de lemn, dupA mormintele aflate acum in
interiorul bisericii, din care unul foarte vechiu, anterior zidirii bisericii de piatra, du p a cum reiese din pozitia mormantului aezat
nu paralel cu zidul ac tual, ci cu vechiul pArete al bisericii de lemn,
care avea directia rAs Aritului de lama.
www.dacoromanica.ro

-3
data pozitia mormantului aflat

Rasaritul de vary

rasdritul

/de lama
interiorul bisericei
actuale

I'
,

lc,

IS
!
.%%,

In mormantul deschis s'au gasit putrezit totul : schelet, veminte, sicriu. Rama sicriului se .redea ca o dungy rocata in pamant ;
iar Marna d n cadavrul putreiit cuprindea fire albe 1 galbene dintr'o
hlamidA domneascA. 0 mica parte din schelet-craniul i femurul, arata ca. sicriul e foarte vechiu, iar dupd pozitie anterior bisericII
din 1490.
In Evenimentul Or 1923 am aratat banuiala cA avem a face cu

un mormant domnesc. La aceasta P. S. S. Jacob Episcop al Huilor a afirmat ca mormantul nu poate fi de cat a Jul Iuga Cori; ceia ce cred ca este.
atovici (Galacii not
Koriatovicii. Fiind cA asupra persoanei lui lung Coriatovi c
s'a incins o discutie aprigd intre istoricii notri, Xenopol, Onciul,
Iorga i Radu Roseti, servim pe cetitori cu datele ce le culegem
asupra Coriatovicilor din interesanta lucrare a lui Stadniki asupra
fiilor lui Ghedemin, marele

cneaz al Lituaniei In secl. XIV-a

Ghedimin a avut trei sotli, pe Wida, Olga ci Eva. Din Wida

avu 2 fii, pe Monwida t 1342 i Narymut, a caruia sotie a fost din
familia Pinsk din Taurida.
Din Eva avu pe lewnut, care e cneaz in Minsk la 1366.
Din Olga avu pe Olgierd mare duce de Lituanie i pe Mihaii .Koriat duce de Novgorod.

www.dacoromanica.ro

4
Deci :
Wida

Gedyntin

= Eva
I

Iewnuts

Moniwida,

= Olga

Narymut

t 1342 = Pinsk

Olgierd

cneez de mare duce

Minsk de Lituania

Mihail Koriat

print de

Novgoro51

.
Simon, Mihail Vladislav
.-3 'E'
Alexandru, Ierze, Patryky 1411 1399 lagello
m.io w
cneaz namesnic
000nx
ci.
de
de
Rex Poloniae ; 0 .-.. ==
o5-...9..
Belz Nowogrodzie
Ierzu
fag
loan
n = ,..-.,..
dux Russiae)
Andrei = Petru Musat
'-o
Alexandru
Vodd
0ch o a -,,
r:1.
-Gheorghe
0 --: fa.
=
ii; c
Theodor t 1426
m
n
Agripina
0
%
--I0.
= Andrei D.
n
_
cneaz de Moscova
I

n--

'

CD

(1403)

'+.1

Cu

II. 6916 Oct. 8. In tratatul comercial a lui Alexandru cel Bun, nu se

prevede nici o varna pentru marfurile ce se aduceau de la Unguri si de la
Basarab, afara de Bacau 1.,Suceava.

Exportatiunea postavurilor la Ungersi la Munteni (Ao Sropz

11 AO SEcsp4sx) este slobodA $i anume pentru exportatiunea mun-

teneascA se va plAti in Suceava de la o grivnA 3 grosi si la fruntarie la Bactiu de la o grivna 2 grosi, ai apoi la intoarcere din
Basarab (Valahia) cu marfA de acolo, fie piper, fie IAA fie orisce
se va plati 1 i Bactiu de Ia 12 cantare jumtitate rublA de argint si
fn Suceava de Ia 12 cantare o rublA de argint".
(B. Hajdeu, Arhiva istoricA I, 1 131),
Obs. Deci la 1407 Vasluiul nu era socotit ca centru vamal,
fiind targ in interiorul tArii, nu targ de margine.
III. 1412 Mart 75 Lublin. Sigismud Regele lingeriei igi imparte in doui
Cara Moldovei cu Regele Polonlei Vladislav, ramanand (Vasluiul) cu Barladul

in partea regelui Ungariei.

... ex tunc nos ambo videlicet Sigismundus et Vladislaus reges, simul debebimus terram Moldaviae, non obstante praedicta
obligatione potenter invadere et ipsum Woiewodam Moldovanum
ab eadem 4movere et ditioni nostrae subjugare, obtentaque inter
www.dacoromanica.ro

-nos reges dividere et per limites seu terminos infra scriptOs distinguere, et celebrare tali modo : quod sylvae maiores Bukouina
.dictae, incipiendo a montibus seu ab Alpibus regni Hungariae, inter eandem terram Moldaviae et terram Sepenycensem situatae
'penes Sereth protendentes se ad aliam Sylvam minorem Bukowina
dictam, usque ad fluvium Pruth, debent per medium dividi seu diidiari, et quod forum Ysnythar (lasski targ)"in sinistra parte siturn maneat pro eodem d. Vladislao Poloniae rege Forum vero,
seu villa Berlath in dextra parte situm maneat nobis Sigismundo
regl, Coronae regni Hungariae. Transcenso autem fluvio Pruth residuae sylvae, procedendo directo ad campos desertos usque ad
snare parimodo cum eisdem campis per medium dividantur. Ita
quod Fevreriar alias Bialagrod cum aequali medietate pro nobis
Sigismundo rege, et coronae Hungariae maneant taliter dimidiate
et divisae.
Obs. De si In textul acestei convenfiuni intre cei 2 regi nu
le pomeneste nimic de Vaslui, noi credem ca de oarece lasii ca-deau in partea Regelui Poloniei cu toate ()Muffle din munfi pinA
in Prut, iar Barladul cadea in partea Regelui Ungariei, apoi Vasluiul, care aparfinea farii de jos, neavand se vede vre-o importanta de vre-un fel prin 1412, fall. cu Barladul, nu e pomenit ca
termen de delimitare intre cele 2 jumatali din Ora Moldovei aj
deci a trebuit sa treacd cu totul in partea Ungariei.
Acest act n'a avut norocul de a se infaptui (Vezi Xenopol
3.1st. Romani lor 11).

IV. 6943 Sept. 1. (1434). Suceava. Ilfes VodA Inl-redinfeaza pe Vladfslau Regele Poloniei, ca s'a impacat cu fratele sau Stefan Voda, dandu-t in

,partea sa mat multe domenil, intre care i Vasluful, cu ocolul, care-1 apartine.

Cu mila lui Dumnezeu lui Vladislav, Mdritului Craiu al Poloniei, al Rusiei Lituane, si al altor fan gospodar, slujba credin,cioasa in toata vremea de la Bias Voevodul fdrii Moldovei dam
milei voastre instiinfare ca noi si cu al nostru frate, cu Stefan
'Voevod, ne-am intrunit si ne-am ()Adult, si avem Writ aceasta a
aseza pace In veci vecilor ; iar Milei Voastre sfintei Coroane a
Poloniei avem amandoi a slujire cu credintA in veaci, fara vre-o
inselaciune sl fara viclenie contra cuiva din ai vostri nepriiateni,
iar noi insine am dat milei Sale fratelui nostru Stefan Voevod din
Ale noastre linuturi anume : Cetatea Chiliei gi cu Varna fi cap owww.dacoromanica.ro

-6
fere care atarn4 de aceasta cetate qi locul Vaslui qi, ocolul carecake acest loc ascultd qi finatul de la Tutova qi ta'rg)ci Bcirladului cu tot ocolul pi cu write de la Covurlui qi locul Tecuci cu
tot ocolul qi Oltenii. lar acestea sal fii milei fratelui nostru Stefan
Voevod uric cu toate veniturile neruseit nici odinioara in veci in a
noastra viata. Iar care nu va vrea sa Vie in aceasta unire si va
strica pacea, iar Mila Voastra si catra fiecare band va sta la aceasta si va pedepsi ca vinovat 51 ca calcator. lar spre mai mare tarie
Jurat-am noi intru sine am fagadult pe sfanta cruce si pe toti

si am iscalit insine intre sine cu a noastre peceti, iar care dintre noi nu va nazi sau va rade spre stricaciune, unul ca acela sa
fie procleat de Dumnezeu si de prea curata lui Maica 51 de cei 4
Evanghelisti si de cei 12 sfinti varhovnici apostoli, si de 318 purtatorii de Dumnezeu sfinti parinti cari dintru Nicheia ksi de toti sfintii sa fie procleat 51 sa fie asamenea cu luda sff cu procleatul Arie Si

parte sa alba cu acei cari an strigat la stapanul Hristos cu dan -ii si sangele lui pe ei 5i pe copil lor. Si spre mai mare 1ntarire
a tot ce s'a scris mai sus. poruncit-am la a noastra credincioasa
sluga pan Dirnii logo fat sa scrie si s acate a noastra pecete cabra aceasta carte a noastra. Scris-a lacus pisar in Suceava la aanul 6943 Sept. 1 (1434).
Obs. Scris pe pergament. are pecete mare atarnata. Textut
slavon la Ulianitki ,,Materiali" 44.
V. 6944 Decembre 7, Vaslui (1435).

llias Vodd si Stefan Voda intaresc din Vaslui lui popa luga
din Buciumeni (Suceava) stapanire pe toate mosiile sale si anume z
Mansacii sat pe Liubana, la gura Studenitei (Recea), unde au fost.
Temeqeqtii intre cuturi 51 la Tutova unde este Miclea din Bahna

5i mai sus la gura Strambei, unde este Balan si unde este Barba
Stan *i Stanciut, la varful Srtambei lmbe judeciile si Stramba de

la varf la gull cat poate sa-si neze sate si catune, si la Conovita unde iaste Mihdita Colici.
Obs. Documentul este scris pe pergament, pecetea cazuta
Textul slavon la Ulianitki p. 53. Gramaticul, care scrie uricul e
Ofel-Mihail (de la care avem satul Oeleni, Falciu).
VI. 6945 April 23 (1437) Vaslui. Stefan Voila reguleazil vama, ce air
a plat! negutitorli din Brapv pentru mArfurile tor.

Stefan Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn tariff Moldaviei

Venit-au la domnia mea In solie (num%) de la Bra5ov si Barszt.

www.dacoromanica.ro

--

anume dumnealui decan (Amin) Hanos si dumnealui burgher

(sorproypz) Mihail si au poftit de la domnia mea paces si vama
ce 1e -a fost for dintru inceput, precum a fost pe vremea pArintelui nostru Alexandru Voevod pentru toti oamenii din Brasov' si

Barsa, sd plateascA de tarn cate 4 grosi in toata fara noastra si

la toate vAmile de de orice ar fi in fail (Aa naaTiar col' Tepx no
A rpow) de bucAfile de sucman de farA cate 12 grosi si volnic sa
be fie for a-si vinde marfa for in toatA fara noastrA. numai WA
cot sl nu vanzA (pant AOKTEIVI MI HE 11p0A410T).

(St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. 93). Duna 6 zile !Has Voda
dA un asemenea hrisov acelorasi negufitori din Brasov, tot ate 4
grosi de tail. Deci fara era realminte imparfita in doua : Tara de
sus cu capitala la Suceava supt Iliac Vodd, iar fara de jos cu
capitala Ia Vaslui supt Stefan VodA (v. Nota de la pg. 88).
VII. 6948 Dec, 12 (1439), Arderea VasluiuluI.

Si scrie cronica tArii : in anii 6947 Noem. 28 (1438) intrat-au

in tara oaste tAtarascl de au pradat si au ars targul Botosani

Asijderea la anul dupl aceastA prada, In anul 6948 Dec. 12 (1439)
iarAsi au intrat Tatarii in fara de gios de au prAdat fi au ars
Fashtita i Barladul'. (Let 1', 144).
AceastA pradA a farii de jos e pomenitA in actele mosillor
de pe valea Idriciului, unde rAzesii yin si spun ca actele Corotenilor si altor mosii an fost prapAdite cAnd cu prAdAciunile TAtarilor (Ispisoace V. 2...).
VIII. 6950 Aug. 1 (1442) Vasluiu. Bias VodA 61 cu fratele sin $tefas
Voda Intaresc lui Marco Bontea, hint lul Iliac Bontea satul BontestI pe Stabmic prBontestll de jos pe Barlad, la 2 lantan1, cum st celor at lor.

(Cf. Ispisoace si zapise 1 1 13). Cei dot f raft tralatt incA,cAci

Ia intalnirea celor 2 domni in Vaslui, intAresc stApanire boerilor
Bontea in mosiile, ce be aveau pe Stebnic si Blrlad Inca de la
Alexandru cel Bun. Iata o spitA a Bontestilor dupl 1400.
Bontea ante 1400
I
Dias Bontea 1400-1430
i
I

Marco Bontea, Stana, fats

1 =z

Micul

www.dacoromanica.ro

--8
Bontea vine din bont, bunt, de unde Bente lq, seditieux. rebelle

Polon bunt, alianfa, liga, conjurafie ; rus. buntti.

IX. 6956 Sept. 15 (1447) Suceava. Petra Vodi Intireste slug!! sale,
Marco satul Ptince$t11 si prIsacs Pearill Is gura Racovei gi loc de moarll Ii
hotarul targului Vasluiului.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod, domn faril Moldaviei... iata ca aceasta adevarata sluga a noastra, credinciosul pats

Marco a slujit noao cu dreptate si credinfa, pentru care si noi...

un sat anume Pancestii, la obarsia Barladului, si o
am dat
prisaca la gura Racovei. anume Prisaca Fearcii, In hotarale targului Vasluiului si un locde moara In Racova, unde-i va fi placerea.
In hotarul targului Vasluiului.
Se aduce credinfa domnilor si a boerilor marl.
Obs. Acesta este cel mai vechiu act, ce se gaseste mire acteleVasluiului, pastrate In arhiva Nina (urmasi). Regeste la N. IorgafDoc. XVI, 157. (cf. Surete si Izvoade 1 276 ; Surete ms. VIII, 960),
X. 6957 Aug. 3 (1449) Vaslul. Alexandru Voevod (Olepo) reguleazi
End In Vaslulregimul vamal al Moldovel.

Vorbind de comerf ul cu Brasovul, si de judecafile, ce se poti

sca, Vocla zice : Si nimene alt sa nu cuteaze ai judecare pre dansi
in Ora noastra fara voia lor, nici un boiarin al nostru. Iar cand
ar vreare oricare boiarin al nostru, sau vornicul, sau vamesul, sau
pargarii (HAH WOATS3 HAH npzraps) sau oricarea din sfetnici sa is

de la dansii ceva sau sa-i prigoneasca sau vama mai mare sa is

de la dansii, de cum am scris mai sus si ar vroi sa be strice acest
asezamant si acest drept, fie carom fir de par, acela va vede mare
chin si urgie de la domnia mea (srA or 'HMV 'COT* or EAHOM
HHTH, TOT 0y311HT REAHKOH 1413101

H orproo rocnoArraanin). Oan14.

a .scris In Vaslui la anul 6957 Aug. 3 (mice or &tenni),

Obs. Tariful vamal stabilit de Alexandru Voda cuprinde urmatoarele taxe vamale :
1) De tall 4 grosi, ca din vechiu.
2) Postavul si boboul sa-1 vanza cu cotul, iar sucmanul (pos-tavul) cu bucata.
3) Postavul de Colonia (KoAoHim), 12 grosi.

Postavul de Leubia (norm), 18 grosi.

Postavul de Buda (surrkaap%), 8 grosi.
www.dacoromanica.ro

Postavul de Cehia ((NO 4 groi.

4) de bou la export cate 2 groi.

(St. Nicolaescu, Doc. sl.-rom. 100 -105; Arhiva Braovului Nr.
775, V. Parvan, Alexandrel Voda 117.
XI. 1450. RAzbolul dintre Bogdan VodA at Alexandrel Voda la Llpovit
(Va

In anul 1450, luna lui Septembrie, locul din jos de Vaslui i

pe Lipovaf i Crasna a fost teatrul unor lupte sAngeroase !litre
cei doff rivali la domnie : Petru i AfexAndrel Voda, fiul lui Ilia Voda.

Alexdndrel s'a ndscut la 6946 August 17 (1438), deci era copil de 12 ani and soarta it hArdzis cu tronul Moldovei. Pus supt
epitropia mamei sale Maria, sord cu Vladislav lagello, tatAl regeIui Cazimir, el venia dar vAr primar Regelui Poloniei.
Andrei Oligmondovici nobil rus
Sofia (Sonka)
Maria (Marinka)
=- Vladislav lagello (cumnali) = flies Voda al Moldovei, frate
Regele Poloniei
iin 23 Oct. 6933 [cu Petru Voda

=sora lui loan

Corvin de
Huniade

Cazimir (veri primari) Roman Vodd Olechno (Alexandrel), Anastasia

Rege

n. 6935

Vodd

n. 6946 Aug. 17
t 6963 la Cetatea Alba
Cronicile iata ce spun despre aceste vremuri tulburi i luptele ce au avut loc intre frail, veri, moi i nepofi :
Roman VodA vdzand ca moul sail Stefan VodA a scos ochii
tatdlui sau lui Ilia Vodd (6952 Mai=1444), s'a infeles cu o sam5,
de boeri i prinzandu-1 i-a tAiat capul, i i-a Mat scaunul in Febr.
6956 (1448).

Pdtru Vodd, veni cu ajutor Unguresc a lui loan Corvin de

Huniade i-1 alungd din scaun in April acela an 6956 (1448). In
acela an lulie 2 56956) Roman muri in Polonia Qtravit de o parte
de boeri trAdAtori. Pdtru rdmane in scaun. El era cumnat cu Ion
Huniade. Solicitat, el depune jurdmAnt de fidelitate Regelui Poloniei

la Hotin in 22 August 1448 (6956) in fafa a 4 nobili : Ion de Cziezow, Petre Odrowasz, loan de Konyeczpolye 1 loan de Pilcza.
www.dacoromanica.ro

10

Dar Petru moare dupd 5 April 1449 (6957), dupd ce ddduse China
Ungurilor, ca un sewn de supunere catre Ilan de Huniade.

Alexandrel in vrasta de 11 ani cu mama sa Maria, ocupa

tronul In luna lui Maiu *i mai toti boerii lui PAtru Voda figureazd
in divanul lui Alexandre'.

La 3 August Alexandre' Von. era in Vaslui, unde sta mai

multe luni. In sfatul conducAtor at Coconului Vodd erau : mama lui

Maria, Manoil, parcdlabul de Hotin, Duma Braevici *i logofAtul

Mihail, care era el singur un chize* at cuconului domn, pe langa
Regele Poloniei.

In 6957 Oct. 12 (1449) Bogdan Vodd sosind cu a jutor Muntean 1 Unguresc veni cu o*ti asupra lui AlexAndrel *i la Tama*eni lAnga Roman, 11 rapuse. Noul dome era deja. insurat cu Maria
(Oltea) i fu ajutat in aceste lupte de rudele sale, domnul Munteniei, rudele femeii sale de Vlaicul, ajuns apoi parcAlab de Orhei
*i Hotin supt nepotul sdu Stefan Voda.
Bogdan ocupA tronul in iarna lui 1449, *i cu toate incercdrile
Jul de a- I atrage prietenia Poloniei, Regele Cazimir dadu ordin
58 -1t ajute pe vdrul sau Alexandre'. Oleszko veni in Moldova *i
Bogdan fugi sere munti, de unde adunard caste de pe unde a putut, sari contra lui Alexandre' i pe la Febr., I*1 reia scaunul. La

24 Mart 1450 (6958) Bogdan era in Iasi. El Inca din Februarie

se inchinase Ungurilor, (land juramant de fidelitate.
In August 1450 armata Polond era la Hotin, apoi trecura
Prutul. Bogdan se retrase la Lipovac, in jos de Vaslui (Let. P
148). Dlugosz i dupd el Ureche zice ca iBogdan Vodd n'a vroit
sA dea rdzboi socotind sa -i bage la locuri stramte, i zabovindu-i
sa -1 flamAnzeascd. A*a i-a purtat din loc in loc pand la apa Barladului, iar el tinea pddurile.
La 5 Sept. 1450 (6959) se inchee pace, cu condifia ca Bog-

dan sa ramae in scaun pana ce Olechno va Implini 15 ani i sa

dea Regelui 7000 galbeni turce*ti pe an, cal *i turme de of. Dar
pacea era fal*d i in adevar la tutors de la Lipovdt prin Codru
Vasluiului, o*tirea Polond e atacatd pe furl* de oastea lui Bogdan i rapusa.
Iata ce scpie Dlugosz ;

Bogdan ne mai putand amana tradarea planuiti, porunceVe a for sal ca sa fie pregatiti I sa navaleasca numai de cat
in padurea de dincolo de targul Crasnane unde-1 numai un drum
i acela ingust asupra caralor armatei regale. Capitanii. afland a-www.dacoromanica.ro

11

fund de aceastd

viclenie (cad li se destnintise de parcalabul

care apara cu indaratnicie drepturile pupilului Ilichno asemene *1

de pisarul lui Bogdan, care in noaptea precedenta fugise la armata Regale, aratand toate cate le planuia Bogdan) sfAtuinthi-se,.
a*teptau pe duman, vrand sA dea lupta de pe care. Pe urma Insd
hotarand sa treacA prin padure cat mai rdpede carale si bagajele
pentru ca lupta sa se poata da mai in Iarg. Dar sfatuindu-i par--calabul ca sa treaca bagajele *i carale pe *es, lasand la o parte
padurea care era naruita de copacii Mali, de pi-i sfAtuiau bine,
nu fu ascultat. Totu*i i se incredintA lui grija caralor 'pt a lui
Ilichno *i se hotAra ca bagajele *i carale sa stea *i sa a*tepte de
cealaIta parte a padurii sosirea armatei. Parcalabul moldovan se
intare*te deci cu o ceata de o*teni podoleni, pe cari i-i luase cu
straja i trece cu ei si cu carale prin pIdure, la camp deschis,
de *i nu fara a intampina o puternicd navala a dumauilor Mot
doveni.

Toate aceste se intamplase in ziva de 5 Septembrie, in zi

de SambatA sara, la anii 1450.
sIntre acestea Duminica dimineata, inainte de Nativitatis
Sanetae Mariae, in a 6-a zi a lui Septembre, Bogdan cu cateva
mii de Moldoveni, partizani de ai lui, si cu o mare multime de
auxiliari se arata o data cu rAsaritul soarelui. Oastea regala fara
intarziere is armele, iar Petru Odrowasz o insuflete*te cu o elocyenta cuvantare. Armata regala era consternate *i multi parasira
carale, Si pentru ca *tiau prea bine ca oamenii lui Ilichno 1 Mol-dovenii cari :e uniserd cu ei vazand multimea du*manilor *i in-

spgmantandu-se sant mai grabnici la fuga de cat la lupta ; totu*i se hotarara sa indrazneasca toate si sa incerce norocul intr'o
a*a de neinlaturabild dificultate.
A*ezand dar liniile de batae *i incredintand o aripa capilanului Neculal Porawa de Halicz, iar ceialalta lui Mihail Bucazczki,.

se Incaerara pe campul ce se nume*te Krasnepolye la parelul

Krasnipolok, aproape de oralul Wasluy, dandu-se poroncd sa
cante din trambite printre soldatii poloni de sub cele patru steaguri *i cele 8 escadroane de calarime *i al 9-a de pedestrime....
Lupta jinn toata ziva i fu crancena...dar In sfar*it calucig
de pedestrime...atunci parcalabul care deja trecuse dincolo de padune cu oamenii sal, vine sa imputerniceasca spre izbandA armata
Regala...dumanii Inspaimantati dAdurA dosul pi impunsera fuga...,

cu toate acestea oastea regall nu putu urmari pe d4mania.

www.dacoromanica.ro

12

De aceia si Ureche zice cu drept cuvAnt : ava cu vitejia

Moldovenilor a rAmas izbanda la Levi, cei ce pierduse razboiulff.
Lupta din padurile de pe esul Barladului dintre Crasna si

Vasluidistanta de 16 chilometris'a dat a 6-a zi dupa *pacea de

la Crasna-5 Septembre 1450deci in ziva de II Septembrie (cf.
'V. Pdrvan, Alexandrel Voclg 49 seq).
X11. 1451-52. Vasluiul are rot de CapItald.

Bogdan VodA, cu toate c fu rasbit de armatele polone la

Lipovat, Crasna vi Vaslui, el rAmase in scaun in tot cursul anului
1450 panA la 16 Octomb, 1451, cand in zori de zi de SambAti
ucigavul Petru Aron vent Ia Ranveni vi-i tail capul.

Bogdan a lost socotit totdeauna ca un regent at minorului

Alexandrel, singurul cu drepturi legate la, tronul Moldovei.
OdatA Bogdan Von. taiat, tandrul voevod Alexandre] se se. bori cu mama sa si boerii sAi la Suceava, dar pentru a fi sIgur

pe tara de jos se avezA la Vaslui, de unde dl mai multe documente.

In adevar asupra acestor fapte si d. Parvan face urmAtoarea

judicioasa observare : E interesant rolul pe care-I joacA Vasluiul
in epoca mai veche din istoria Moldovei. Sunt foarte multe documente date de diferiti Voevozi din Vaslui. Dacl ar fi sa ne gandim la avezarea sa centralA st pe drumul mare de la Liov vi Cetatea.
AlbA, vi apoi la puternica aparare pe care dealurile de la N. V.
vi Sud vi pAdurile dimpreju; i-o fAceau, am /*lege in parte ml-

car cum de el joaca rolul de aproape o a doua capitall a Moldovei, inainte ca Iasii sA fi Inceput a avea acest rot... Vasluiul

este cel mai des gasit ca loc, de unde mai ales in sect. XV-a.
Domnii iii dau hotdrarile for prin cArti si hrisoave (pg. 68 nota 1).
X111. 6960 Feb. 24 (1452) Vaslul.

Alexandru Vocla intarevte mandstirii Bistrifa stapanire pest.

Botna cu toate lacurile care asculta de Botna (CZ OrCH(Hil 031p4MH
ASSAKO npucarmoT caT COTH4 I Cum i 2 pascArii Ia Nistru (Ark
-crisnna AnucTpfa) sl o prisaca (ricaGS); iar cei ce vor tinea do
la noi Tighinea (npoToac GSA KTO KS,NOT (1ST HAC AlinicaTu TWHI111)

SA nu se amestece in acele lacuri, nici vamA al be ia, nici vita

,TripAsite (a tin npunecu), cl toate s le to calugaril.

www.dacoromanica.ro

13

XIV. 6960 Avg. 12 (1452) Vaslul. Alexandrel 'VodA reinoelte dispo

iftlunile vamale in_comertul cu Brasovenii si cei din tara Barsei.

Hrisovul domnesc cuprinde aceleasi dispozitiuni vamale ca

fi In uricul din 6967, atat in ceia ce priveste 'taxele cat si judecarea pricinilor. Judecata va face-o dInnnul in persoana $1 nimene
altul, nici ureadnic, nici dvornic,_nici vameq, nici foltu$, nici par-

gar nici oricare alt boiarin.

(St. Nicolaescu Doc. slavo romane 105-412, Mileti6 si Agura

Sbornic IX, 374; V. Parvan Alexandre) Vocla, 120).

XV. 6964 Janie 151 (1456) Vaslul. Petru VodA Aaron din Vaslul inches pace cu Turcii si le plateste tribut. Pacea o trateazA Mihail logofatul.

Noi Petru Voda cu mi(a lui. Dumnezeu domn tarii Moldavieicu boerii sfatului nostru Moldovenesc i cu al nostru mitropolit

Kir Teochist si cu top boiarii de is mare pans la cei mid sfatuitu-ne-am si mutt ne-am cugetat intre noi despre stangerea si
paguba tarii noastre, ce o avem despre toate partite, si mai mult
despre Turci, cart au ingramttdit si adunat 1n cateva dap si cer
de la noi dart (haraci) 2000 zloti Unguresti ; deci noi nefiind1 in
stare a le da, tar spre apararea noastra nu ne este nici un chip
de ajutor si nici vreo aparare nu avem de nicairea, cum au avut
inaintasii nostri, tar nedandu-le lor, insasi ni vor lua femeile st
Copii fratilor nostri. Pentru acestea ne-am sfatuit toy ca laolalta
cu totii sa ne radicam insine nevoia cum vom putea si sa lie seapam capul de aceasta paganatate sa mergem si sa le dam ceia
ce vom putea din ceia ce cer ei pand ce si Dumnezeu se va milostivi cu mila lui ca sa putem avea de la Dumnezeu ajutor si
hotarale sa se afle cum le-au avut inaintasii nostri. Drept aceia
ne-am sfatuit cu toata graba sa rugam pe al nostru boiarin, pan
Mihail logofatul ca sa mearga la Turci si sa supuna nevoia noastra` luand pe Dumnezeu int'ajutor si sa ne faca noao pace, ca
Cara noastra sa nu dea atata dare, sa putem avea mai pucin de
cat atata $i bine ;i tarasi daca cu acestea nu izbandim, atunci sa
avem a da si acei 2000 zloti Unguresti, numai sa fim in pace, si
tara noastra sa
dea atata dare, si am fagaduit si fagaduim
cu aceasta car a noastra dumisale Mihail logofat sa nu aruncam
nici o vorba de aceasta nicaiuri si nici sa putem spune nimic despre dansut, cad el ne-a facut sa dam aceasta dare, cad cd noi
Insine cu totii l'am trimes pe el ca sa dea aceasta dare pentru
nevoia noastra. BSI spre aceasta datu-i-iam aceasta carte a noastra.

www.dacoromanica.ro

14

dumisale Mihail logofAt *i cu tofi al nostri boiari *I cu sfatul

moldovenesc cu pecetea noastra *i cu pecetea tuturor boiarilor
nostri, pentru ca el sA meargd cu toata inima in pace despre noi,
cum si despre boiarii nod ri pe nume; si mai intaiu a mitropolitului nostru chir Teoctist ;1apoi a Iui pan Bratul, a lui pan Duma

Braevici, a lui pan Lazor, a lui pan Stanciul, pan Manoilti, pan
Ivan Bdicean, pan Oand Pantece, pan Cooma androvici, pan
Hotco Scibor vornicul, pan Petre parctilab, pan Petre logo fat, pan
Hotco Createvici, pan Moicti pi fratelui sou pan Toader, pan Goian, pan Coste Ortif, pan Coste Danovici, pan qendricti Tolocico,
pan Lazea Pitic, pan Andruqco, pan loan Bucium, pan Mic Grata
dvornic, pan Toader Dulcevici, pan Mihul Starostici, pan Sin Ho-

- tineanul, pan Bolbosea postelnic, pan Roman Hudici, pan lake

Hudici, pan !casco Hrincovici, pan Ilea visternicul, pan Vasco
Levici, pan Hrineo Levici, pan Danciul Cneajcin, pan Neag Canspeanu, pan Ivqco Stecla, pan Dragoslav, pan Neagoe i frateie
situ Ion Bratul, pan Eremia, pan Porcul, pan Ezerean comis, pan
Mihul stolnic, pan Gangur spatarul, pan Negrild dvornic, pan
Drago* ceapic, pan Zeaico, pan 'Jima Micaci, pan Duma Galbin,
pan Coste Tolici, pan Petru Slcivescul, pan Micul spatar, pan (Turf
Leanta ; i at nostru pisar Toader Prodan p1 pan Dobrul i pan
Criistea si pan Vulpag, i pan Soliman, $i alfii tofi, iar telco a

scris in Vaslui,' in anul 6964. (Locul unde a fost rezervat lung

(se ceteste Iunie) Si numArul 15 se intrezareste).
Obs. La acest act gAsim urmare tot in Ulianitki cA in anul
egirii, 860 Sultanul turcesc anunfa din Brusa ca a facut pace cu
Petre Aron al Moldovei ; far apoi insusi el da o carte in Octombre 5, prin care Petru al Moldovei (mudromu i svacoi cest i hval
dostoinohu Ioanu Petru Voevodu i gospodinu Mavrovlahie=In(eleptului pi intru tot cinstit si de lauda alesul loan Petru Voevod
*i Domn al Mavrovlahiei), prin care arata cA i-a trimes la sine
pe boiarinul Mihul logofatul, care i-a adus vestea cA are a-i da
haraci 2000 duca(i pe fiecare an nocHAAT H xam ARIXHAHAZ
MUT aAATN VOCI1OACTHSMII r CRAKOMZ VOAlia) i cA s'a asezat
pace (Aes8AzT MHp tElipEWEHZ).
(Ulianitki. 88, Hurmuzachi

III

D X111, 669-71.

Petru Aron domneste de la 1454 vara panA la 14 April Joi

marl 1457. De la moartea Iui Alexandru cel Bun (1433 Sept. si
panA la 14 April 1457, deci in curs de 24 ani, Vasluiul a ocupat
un loc de frunte in istoria Moldovei. Aici stA ca domn tefal
www.dacoromanica.ro

15

Vodl, apoi Alexandre) Von ; de aici se inching tam Moldovei

Turcilor ; de aid se inchee tratate vamale cu Brasovul si cu LIovul ; de aid pleaca boerii sa se Inchine Polonilor ; aid se fritmanta lupte fratricide.
XVI. 6968 Julie 3 Suceava (1460). Tratatul comercial a kit 5tefan
Voda incheiat cu Liovenii, prevede vama la Vaslui de car de marfA 2 zloti.

...S Ao oyrops H AO &WAS H AO KfAH10 H AO TOIRICOKX

flOKE3ET COIcKHO AO &cam&

ROMEO HAAS KkIESICTH COyKHA. / KTO

BATH HAUT NA r0A011110Ai AlkITt Oy OGNAtli G)T rpHKHS Tp11rpOWN.

I oy

PONCAHOHA Tproy H Oy KAK011+ H Oy ANCSAA H Oy norrnolo

H Oy RACA0y11 Hoy 61flAAAt H or TEKOle111 GOT E03A EC SAATIL

Jar la Unguri si la Basarab si Ia Chelia si Ia Turd slobod

este a duce postavuri. Iar cine va duce postavuri la Basarab sa
alba a da la vama principals din Suceava de grivna trei grosi,
iar la targul Romanului, si la Bacau i la Ajud si la Putna si /a
Vaslui si la Barlad Si la Tecuci de car 2 elocig.
(B. Hajdeu Arh. 1st. II, 173, Ion Bogdan ,Doc. lui Stefan
cel Mare II, 274. E. Kaluzniacki ,,Dokumente p. 45 ; Hurmuzachi
112, 686).

XVII. Fdrd datd de an, land ;f zi, Vast'''. Soltuzul gi* pirgarli
din Vaslui scriu judetului si pArgarilor din Brasov in pricina dintre Petra
din Vaslui cu vaduva lui Anton din Brasov.
De la soltuzul i pargarii din Vaslui inchinaciune priatenilor
notri, oltuzilor si pargarilor i tuturor batranilor din Braov (COT
WOATS3A 11 nprApe COT Roca' s). Si dupa aceasta va graim despre

lucrul lui Petru, care a avut para inaintea voastra cu femeia lid
Anton, iar voi le-ati facut lege, ca sa vie Petru la 'noi i sa vi
spunem si noi ce stim. Aa dar Tomo i Barta s'au jurat inaintea
noastra amandoi pe sufletele i pe legpa for (HA Ma apswENTe), ca

Petru s'a lepadat inaintea for de acei florini (4Aspn) ; el n'a lost
tovaras cu Anton. Deci cum am tiut aa v'am scris, altceva no

tim.
(Cf. I. Bogdan, Doc, Mold. din Brasov, XXIX, Stoica Nicolaescu, Doc. S1.-rom., CVIII ; I. Bogdan Doc. lui Stefan cel Mare

II, 453, Asupra datei Bogdan o pune in mod larg intre 1450-1500.
St. Nicolaescu o pune intre 1460-1464. E greu de precizat anul.

www.dacoromanica.ro

16
XVIII. 6972-6973. Stefan Vodi se gAseste in Vaslui in cursul aceitor
2 eel, de uncle da mai multe urice yi Judea mt.i multe pricinl.

In 5 lunie 1464 intareste satul Gagefil pe lalan de la fratii

Jurj, Musat si Ivan.
In 5 lunie 1464 intareste Musei femeia lui Pantelea soacra
lui Petre Otelescul, cu tata sa Cerna, sotia lui Petrea Otel satul
Pdntiliesti pe Ozer, de si privilegiile mosiei le-a pierdut Inca de
supt Hies si Stef an Vada, fiul sau Crastea cand a cazut de pe cal.
In 3 Mart 1466 intareste lui Condrea Greul satul Giurgesti
pe Stavnic, cumparat cu 80 zloti de la Coste si Stan, fil lui Jurj.
Diecii cari scriu uricile in Vaslui, sunt Toma eitTautul,viitorul logofat Ion Tautul.
Obs. Nu cunoastem ce fapte au facut pe Stefan Voda sa paraseasca

Suceava in lunie 1464 si In Mart 1465 de a sta in Vaslui, cu intregul sau sfat de boeri. El se insurase cu Evdochia de la Chiev
n 5 luliu 6971 (1463) si probabil ca in hatarul tinerei sale sotii
a facut primblarea prin Cara si in special la Vaslui, mosia lui personals si unde probabil isi avea curti domnesti, (Analele Putnene,
Arh. 1st. III, 6, Let. r, 152).
X1X, 6978 April 1 (1470) Suceava. Stefan Voda dispune ca pentru 3
cars cu peste ce le va trimite mAndstirei Neamtul din partite de la Nistru
la Chilie, la Cetatea Alba sa nu plateasca la Ozere sau la Nistru rilei o dare
pe unde vor trece, fie ca vAmile vor Ji in vanzare sau in credinta.
...AA ECT Hi'tk CAOROAHO... HOCAATH MOH Tpu MASK H HO pHR1

HAN AO IMMO, HAN AO 03par, HMI Ao gRoorpaAa HMI HA AHHCTpA,

NAH 6SA HA KIOTop010 CT0p0148 110 HAWEH 3EMAIL TOTH r 41,14}KH
...S NAITO' Ad HE-_HAUNT HAATHT11 1111 n. Tprom Ill no CE4041. Hit

HHAt tutrAE ....ID S IAC. NH or KAASVEpEKHAN CpoAS HII S MACASH HH

HHAI HHVAE...

sa fie lor slobod a trimete ale for 3 maje de peste sau la

Chelia, sau la Ozere, sau la Bealograd, sau la Dnistru. sau on In
care altd parte a tarii noastre ; aceste trei maje iar vama sa nu
aiba a plati nici prin targuri nici prin sate, nicaiuri vreodata, ...nici
la Iasi, nici la Vadul Calugaresc, nici la Vaslui, nici aiurea vreodata"-

(I. Bogdan Doc. lui Stefan cel Mare" 1, 143).

XX. Para' data de an, Fein% 18 Vaslui. ,Stefan Voda scrle 2 scrisort
citrA bfrAul de Brasov in afaceri interne si externe cu Turcil.

a) Stefan Voda din mila Iui Dumnezeu Domn al Orel Moldovei, scriem soltuzului din Brasov (WOnTS3S COT Gpmllmt), prie-

tenului nostru iubit, si dupa aceasta, ma rog de domniia ta, ca de

www.dacoromanica.ro

17

am prieten al nostru, sa Iasi pe sluga noastra pe mesterul Mihai

sa vie la not cu sabil si cu arme ca sa ne fie improtiva paganilor,
cad avem nevoe de ele (cA3r4 HAW ii&H)A10 MEWEp. 4611 npnwo4

A,

HAC CZ thrill H CZ GDOINCTE. eIgH HAM KHAN HA

norane

[WHENCE HAM.

viosthoT). Deci lass -1 pentru voia noastra. Scrisa In Vaslui Fevr.

18 (nuc 8 Kacatim).

1)) Jo Stefan Voevod din mila lui Dumnezeu domn a grit

Moldaviei, scriem domniia mea biraului si tuturor batranilor din
Brasov, bunilor nostri priatini (6H018 H SCHM CTApWEAK lipAWEKCKHM)Si dupa aceasta, scrisoarea domniei voastre, pe care ne-ati scris-o
i pe care ne -ati trimes-o prin omul vostru prin mesterul Mihai
(no 11/fisraio aigtipp) si toate cate Domnia voastra ni to dati de stire
de lucrul Turcilor (sa pasoTS TtcpsFae), ca ei yin improtiva dom-

niei meale, not toate bine le-am inteles. Dar s'au Intors si s'at
dus Indarat (a cam Ct RPtITHAH H HATPAr 311WAH) ...scris in Vaslui
Febr. 18. OM HA RACASH).
(cf. I. Bogdan, Doc. Mold. din Arhiva Brasovului XVIII ; Doc.

lui Stefan cel Mare II 337, 338. Stoica Nicolaescu Doc. slavoromane` XLIX. Data se pune in 1460, 1465, 1470 si 1476 si 1477.
Cea mai aproape de adevar e data de 1476, de oare ce fusese Natalia de la Vaslui cu Turcii si In vary urma sa se petreaca Invincala de la Rasboeni, decl Turcii nu se puteau da Indarat.
XXI. 6979 Ghenar 16 (1471) Vaslui. TAerea a 3 capete de boeri in Veen!.

In acest an, 16 Ghenar Stefan Voda a Mat pe Negrila paharnicul, pe Alexa. Stolnicul si pe Isaia Vornicul In targ in Vaslui,
zice Cronica. (Let I*, 157).
Obs. Cronica Putneand nu cunoaste acest fapt. In lista boe-

rilor gasim in adevar pe Isaia vornic intre 6976-6978 Aug. 10,

dui:4 care urmeaza Bocli ; pe Negrild paharnic Intre 6971-6978
Aug. 10; iar pe Alexa nu ni-I dau documentele, caci stolnic de la
6974-6978 Aug. 10 este Luca.
Luptele lui Stetan cu Muntenii lui Radu Voda ne explica vina

celor 3 boeri si urgia lui Stefan de a le taia el singur cu mana

lui capetele in Vaslui, unde el era de straja tocmai Intru IntamWiarea 1 stangerea uneltirilor, ce Radu Voda si cu Turcii le faceatg
cu unit din boerii marelui Voevod.
Cinci luni de zile au stat acesti 3 boeri supt privighere si

acuzare, caci ei sunt pomeniti in 10 Aug. 1470, iar In 16 lanuar&

1471 li se tae capetele In 4aakti,
www.dacoromanica.ro

18

Ce grozava lectie a trebuit sa dea Stefan Voda boerilor sai

grin executia sumara a uneltitorilor sai boeri !
XXII 1471 Julie 13 Vaslui. Stefan Voda scrie din \rosin' Regelul Poloniei

ca din cauza Tatarilor, Turcilor, Sacuilor si Ungurilor nu i-a putut indeplini poruncile sale. Ap nice cA nu poate trirnite 1000 calAri cu flu' Mu,
Una prea tAnar i neexperimentat. Apoi Radul Voda rAdica cetati fa hotarul fares.

... In hiis eciam proximis diebus elapsis magnificus Radu

Woyewoda venit is regnum meum, ut idem anichilando devastaret me et regnum meum facitque ipse idem fortalicium in metis
eiusdem regni mei. Nosque similiter ex adverso congregando pauperes regniculorum nostrorum fecimus ex opposito alia fortalicia
in alium volventes a quam Zereth a suo fortalicio currere per maisterium ac artem fecimus"...
Datum 1Vaztowie in festo Margarethe, anno Domini millesimo quadringentesimo septuagessimo primo.
Stephanus Woyewoda, Dei gracia dominos terre Moldawie.
ad omnia mandata vestre Serenitatis pronus et paratus.
1. Bogdan o. c. II. 312. Cetatea trebue sa fi fost Craciuna. In
jurul aceVia avem razboiul, ce l'a purtat Stefan Voda cu Radul
Voda in Noembrie la Cursul apei, dupa care a luat Cetatea Dambovitei, a luat' prizoniera pe doamna Maria Si i-a luat'o sotie 1
a pus in scaun pe Laiot Voda Basarab. Apoi Radu Voda intorcandu-se cu Turcii a dat rAzboiu lui Laiot Voda la Soci. dar a
fost invins in 7 Martie 6979-1471. (Let 12, 158-160, Arh. ist. Iii 7).
Dupa aceste lupte Radu Voda a inceput sa-i intareasca margina radicand cetati spre a Imp edica pe Stefan Voda sa mai fad
incursiuni in tara.
Pentru o mai buna privighere a celor din Muntenia, Voda_ Stefan a crezut de cuviinta sa stea catva timp in Vaslui.
XX[11. 6980 lunie 5 Vaslui 0472). Stefan Voda intarete spatarelulul
Roman pada din MiclAupni, darult de matuga-sa Stand, fata vornicului Miclau. Scrie ttricul diacul Negrilaf.

Stefan Voda ispravise razboiul cu adu Von la Sod, ii arse

i nu mai putin de vitejia Moldovenilor cat de metqugul

Braila,

lui Stefan Voda ; i-au Mat pre toil, toate steagurile le-au luat".
Aceasta in Martie 1471 In toamna aceluiai an 14 Sept.
6980) ,,adusau Stefan Voda pre Maria din Magop de o au luat
die Doamna".

Era pentru a 2-a oars, dar cu altA sotie, Stefan Voda muwww.dacoromanica.ro

19

-safir al VaSluiului pentru all petrece zilele libere la Curtea lui

domneascA din Vaslui. Curtea era mai veche ca biserica Sf. loan.
lar cronica Putneana adaugd : in Mangop era o domnie ern-.
find tributary hanului de Cra n". (Carstw) tam bylo% pod Przekopskim Careen ckrzescianskie). [Art. ist. 111 71.
XX1V,-6982. Aug. 26. (1474) Vaslui Stefan Voda dA castig de cauzA
Maruscal, jupaneasa Jul Ivan Cupcici in procesul ce-1 are cu Mihno Cupcici
pentru stabilirea iurudirii.

Cupcici, adica feciorul lui Cupca., a avut 2 feciori pe Ivan

Cupcici i per Grozea Cupcici.

Ivan Cupcici are o fag. pe Marusca, pe care o maritase cu

iThdreico Serbici, iara pe alta fatd, cdsatoritd cu Vasco din Horodnic, din care a exit loancq gi cu hap lui.
Grozea Cupcici are de baiat pe Mihno Cupcici. Vodd le (IA
sA stabileasca Inrudirea prin 24 jurdtori Ei n'aduc jurAtorii si pierd
procesul, pe care il castiga Marusca. (1. Bogdan 1 191 -196).
Diacul care scrie uricul in Vaslui este Ilea.
XXV. 1474 Noembrie 29 Vaslui. Stefan VoclAoscrie papei Sixt IV sa
primeasca pe Omnem Bonum, solul Venetian la Usun Hasan, care va aduce
cuvantul politicei cretine contra Paganilor.

Notum f acimus Sanctitati vestre sicut Assam beg, princeps

serenissimus, ad nos suos destinavit oratores requirens nobis ut
una cum alijs principibus christianitatis viriliter se preparemus
contra Othman et eius orribillem potentiam.
Insuper ambasiator serenissime dominationis Veneciarum,
videlicet egregius Paulus Omnem Bonum reveniendo a predicto
serenissima/domino Assam beg ad nos devenit cum quo de factis
ejusdem christianitatis multa tractavimus... Ortamur itaque S4nc.titatem vestram, ut cum alijs potentissimis regibus et principibus
taliter adopereretur, ne christianitas a perfidissimiS infidelibus
suppeditetur, et ut etiam nos non solli, ymo cum adjutorio eorum
principum debellare valleamusa.
Ex oppido nostro Vaslui, die XXVIIII, Novembris MCCCCL
XXIII!. Ejusdem sanctitatis vestre fidelissimus Stefanus Vaivoda
dominus terrarum Moldavie.
In ajunul luptelor cu Turcii Stefan VodA stAtea la Vaslui,
unde primeste in solie pe Paul Omnem Bonum si de unde scrie
papei Sixt IV si unde judecA procesele curente.
(cf. Exarcit, Relaliuni 23; Col. Traian VII 464. I. Bogdan II, 318).

www.dacoromanica.ro

20
XXVI. 6983 lanuurie W. (1475.) Bat Alla de la Vas lui (Podu lnalt).

Cel mai insemnat moment pentru Vaslui el lupta lui Stefan,

Voda cu Turcii din iarna lui 1475. Cronicarul Gr. Ureche vorbind
de aceastA luptA zice ; In anul 6983 sultan Mahomet cu 120.000
caste atptrimis asupra lui Stefan VodA.,. iar el le-a eit Inainte
din sus de Vaslui,laTodul InaltN... Pre care i-a biruit nu aa cu
vitejia, cum cu mecteugul, CA intAi au fost invAtatu de au fost par
jolit iarba peste tot locul i apoi au cuprins pre Turci o negurd...
i Stefan Voda tocmise putinei oameni de pe lunca Barladului ca
sA-i amAgiascA cu bucine, cu trambiti, dand semne de rAzboiu.
Atunci oastea TurceascA intorcandu-se la glasul bucinelor i impiedicandu-i i apa i lunca i acoperindu-i i negura, tAiau i
sfarmau lunca s treacA la glasul bucinelor, iar din dos i-a lovit
Stefan Voda cu oaste tocmitd In 10 zile a lui Ghenarie (Let 12 160).
Spusele cronicarului samana cu ale lui M. Strykowski. (120.000

Turd,: 40.000 moldoveni, 2.000 poloni, 5.000 sdcui, stratagema

nu forta a dat dobanda, arderea erburilor, embuscada) dar Strykowski afirma cANIupta s'a dat pe malul lacului Bacova ldnglt
apa Barladului (w niebespieczny miaysca nad iez'ore Rakowiec
n rzeki Berladu) i arzand cadavrele fAcu din oase movile marl
li inalte, (wysokie gromady), cum Ie vAzui eu Insumi in t AlAtoria
mea turceasca din 1575, precum i trei cruel de piatra in amin-

tirea victories (widzial u trzy krzyze na znak tego swy ciestova

murowane stoia). (Arh. ist. II. 7)..

Pe malul ozerului Racovei WO apa Barladului, zice Strykowski In 1575 ; in sus de Vaslui, la Podul malt, zice Ureche la
1645. Lamurit lucre ca mai mutt adevAr cuprinde spusa cronicarului Polon, de cat a cronicarului moldovan.
In Cronica gi analele Putnene (I. Bogdan, Vechile
cronice Moldoveneti pg. 146) cetim urmAtoarele despre aceasta
lupta de la Vaslui : BS AtTO sgnr 1111011filpiA I pil3CH CTEfAH11 BO'4IROAA Torpcnida Rollout] HA RAC/101(H II AAHOPO MHO;KIICTKO IflOCkilEHH
C111111/i1 H rIAHOSH ;KHRIXI. OVVIATH 11110Ct4E FIrk, TZKINO OCTARH

?BMA CkIHA CAMIlllia PI BUIE M. crrirolik 1383/A1'k *TS Blip.

,,In anul 6983 lanuurie 10 batut-au Stefan Voevod Vile turceti la Vas/J/4, i multa multime (de Turci) a fost tAiat, i pre
multi de vii i-au prins i i-au tAiat pre ei, lasand viu numal pe ;
fiul lui Sacbaa, i 40 de steagurl au fost luat de la ei".
Iar cronica MoldopolonA (idem 176), scrie : Anno Domin

www.dacoromanica.ro

21

16983 Ianuarii 1 (sic) byl poboy na Wolosoy Wolochow z Turki,

y pobil ich tenze Stefan Woiewoda za pomoca Boza, ktorych

wszystkich niezywil, jedno zostawil iednego Turczyna syna Sakbasze, bo jego oyciec byl starszym nad temi Turki, ktorych bylo
40 choragwi, byli i Polaci z niemi".
In anul Domnului 6983 lanuarie I fost-au rasboi la Valosu
(i e Vaslui), intre Moldoveni cu Turcii, 1 i-au razbit pe ei Stefan
Voevod cu ajutorul lui Dumnezeu i pe toti i-au omorat, i n'a
ramas de cat unul dintre Turci, fiul lui Sakbasa, ca cid tatal sau,
,

-fusese cap preste acel Turd, de la cari au luat 40 de steaguri

fost-au 1 Poloni cu dansul".
Sunt multe relatiunile despre aceasta lupta celebra. Sincai in

Cronica sa (II. 59) le strange pe toate cunoscute lui, asemenea

-Teleki (IV 420-430). C. Exarcu ne aduce 2 izvoare noun Extragem
din el& pasajele necesare :
a) din scrierea adresafa Regeiui Matei al Ungariei in 1475,
lanuar 23 ex Torda feria tercia proxima ante festum conversionis
sancti Pauli Apo stoli".
Bassa Turchorum cum filio imperatoris Turcorum ac Alibec;

et nonnullis Vayvodis, sub quorum conductu erant centum milia

Turcorum et XX milia rusticorum... intravit in Moldaviam. Stephanus autem vaivoda Moldaviensis, intelecto adventu Turcorum,
and icumque potuit.acquisivit auxilium a Sicoli-ex Valachis.. habuit
quasi quinquaginto milia hominum... ex hungaris armatis mille octingentos... Videns quod, non posset Turcis occurrere in campis,
retrocesit ad loca forciora et fecit comburere omnem provinciam,

per quam erant venturi Turd, ne, haberent victualia... Videntes

autem... in festo Sancti Pauli primii heremite... de mane...toti exercitul Turcorum, in quadam stricta et lutuosa valle, ubi Turci prop-

er vallis artum situm non poterent se ad conflictum bene extendere et alas dilatare, occurrerent ad pugnam, contra quos... sic
fortiter pugnaverunt, sed non poterant movere exercitum Turcorum
ex quo erat multitudo magna. Tandem feria quinte, die lucescente
tortissime, in eos prosiluerunt muttos ex eis occidendo sagitis et
lanceis. Videntes Turci non posse resistere, terga verterunt... (E.

Picot Chronique d'Urechi. Paris 1878, pg. 128 nota).

b) In scrioarea lui Leonardo de Aretona se starue asupra insenmat* prizonierilor Turci, cari ofereau sume fabuloase numal
ea sa scape ; Sapiate che el soni sta pigliati parechi che volentere
voluto dare et pagare ducati ottante millia per la lore testa, solawww.dacoromanica.ro

22

mente per una persona. El ditto Vayvoda non l'ha voluto lassare fin

tenta che'I nostro signor se sera qui. Non se sa quello se fank,

deli ditti capitanes de Turchi. Ala tovaata del re se fara fine deli
ditti". (Col. Trojan VII 424).
Nu mai putin interesanta de cetit e i lucrarea d-lui T. Crivat,
Mafia de la Racova. Buc. 1912.
Racova se uneste cu Barladul chiar in drrptul Vasluiului, pe

cand Podul Ina It banuite podul de piatra d'n dre tut Barzestilor
20 kilometri mai sus de Vas lui, i e ridicat de Gavril H Amanul
si de Liliana, sotia sa, in 1646.
Neculai Costin cetind mai bine pe Strykowsky zi,:e si el in
adnotarile lui : iar dupa ce au intrat Turci in locuri stramte cle-asupra Racovtgului la apa Barladulaci, acolo au dat razboi Turcilor`, ,
(Let. 12 161 nota 1).
In Vaslui Stefan Vocla a postit 4 zile cu armata sa cu tot dand
lauds lui Dumnezeu.
XXVII. Ford data de an (1477 Mart 11 Vaslui). Basarab Voevod
si Tepelus sau Mad) scrie Brasovenilor din Vaslui in chtstia prietenlei
respectului de dat omului sau Cristea ce venia la Brasov.

gL

...loan Basarab Voevod fiul lui Basarab Voevod. Domn a

toad tam Ungro-Viahiei. mita sanatate si inchinaciune tie, pre
iubit si pre dulce at meu Carstea Rost' e (RincTo Nina) si domnului Birau at Brasovului (nal sup7.8 G)T Gpawo8) si tuturor
pargarilor mici Si mari, sau cat i" stilt in Brasov. Cu totii sa stiti ca.
sant viu si sanatos i mare ; si iata va rog ca pe niste priiateni

ai mei, sa-mi ramaneti prieteni. Si en am sa v tin priiaten, cum

lmi yeti fi si voi priiateni, cat voi trai, va voi fi priiaten. Am.
multa nadejde in Dumnezeu, ca-mi va da Dumnezeu tara parintelui meu. Si are sa vina acolo o sluga a mea, va rug ca pe priiatenii mei, sa nu-1 suparati intru nemica, ci sa ailoa d la voi cinste, cad de-mi va ajuta Dumnezeu, Si-mi va da Dumnezeu tara
domniei meale, multa cinste yeti avea de la domnia mea, pe credinta domniei meale ca asa va fi. Si apoi sa stiti, pe sluga domniei meale, anume Crastea (na NINE tcpcrh) sa aveti at cinsti ca
si pe obrazul domniei meale. Scris-am in Vaslui (nue t3 Kitcalc.),.
luna lui Mart 13 zile.
(cf. 1. Bogdan, Relatiile cu Brasovul. p. 153)
Basarab cel tanar a avut schtmbacioase raporturi cu Stefan

cel Mare. In 6982 Oct. 5 (1473), el e batut de Stefan at Moldovei, cum scrie cronica : fost-au un razboi in 6982 Oct. 5 CLL.
www.dacoromanica.ro

23

Tepelu 1 cu Ungurii i cu ajutorul lui Dumnezeu au izbandit

Stefan Voda 1 au batut pe Unguri i pe Tepelu cu rdzboiu. (Lek
12 160).

Scrisoarea o intre aceasta data 1 6989 Iti lie 8, cand revenind

radica armele contra lui Stefan Voda 1 e batut i ucis.

n Iscaun,

Ramnic (Let. 12 166), I. Bogdan ii pune data de 1477, caci de

Pe la 1475 Tepelu statea la curtea Lai Stefan Von' (N. lorga
st lui Stefan cel Mare 187).

ja

XXVIII. Wird &fill de an, Ghenar, Tdrgovi#e (c. 1481-6989). Tricoescul vornicul Hind cazut in robie la Basarab Voda scrie din Targovite
(emelt i fratilor sai, intre care e I Nicoara din Va.1ui.

Pan Tricolici dvornicul scriu doamnei mele Negritei i copilei

meale Neacoi, 1 nepoatei mele Maria i nepotilor mei Mihut5 1.
Misca, Si fratelui meu Nicoara din Vaslui i fratelui meu Dragota
Tamaanul 1 lui Pascu, si lui Milos, i lui Cozma Marcia fratele

lui Soltan... va dau in tire ca. 'Ana in ceasut acesta sant Inca in
viata 1 am picat in manule lu. Basarab Voevod Si ma tine ferecat
va rog nu ma uitati 1 nu lasati ca marfa mea sa piara, fie marfa
cat a fi, fie sculitea (cRoviimintr), 1 sa nu Ira certati pentru avutul meu cats vreme ma yeti auzi ca sunt in viata, ci pretuiti 1
nu luati cai si iepe i of i porci i toata marfa cat iaste... i mai
titl ca Soltan fratele Cozmei apoi el este cu mine in viata...
(St. Nicolaescu Doc. slavo-romane 313-316, Ion Bogdan Doc.
moldoveneti din arhiva Braovului XXVI, 1 in Documentele lui
Stefan eel Mare II, 358).
Tricolici era Falcian, de pe valea Jigaliei la Tamaeni. El a

avut un fiu, Toma Salce, care in 7003 Feb. (1495) cumpara cu

60 zioti satul Sake pe lalan intre loanas Tricolescul 1 Gajoae,
de la nepotul lui Scolofendre i popa Dragomir (Uricar XVIII 71 ;
L Bogdan II 68).
laid spita :
x

loanas Tricolescul

fata
----- Gaja

I
I

Nicoara
Tricolescul
din Vaslui

Ivaco Tricolescul vornic

= Negrita

Dragota
Tamaanul

Neaca x

Maria

x
I

x
I

Misca
Mihuta
(Buzatul)
(Parcalab

de Chilia)

www.dacoromanica.ro

-24-Tricolici este o porecla datA si stropsitA prin etimologie po

pularA. Din vdrcolac (ppouxoXaxtg, Ppocolavq) VS1. poopcoXcacb, loup.
garon (si. 11/M%, lupus), a exit pricolici, si apoi Tricolici, deci
Iri trecut prin bripritri fenomene stravechi de alunecare fonetica,
inainte de 1400.
XXIX. 6998(1490). April 27. Biserica Sf. loan Prediteci din Vaslai.

zice Cronica :
,,Atunci (i. e. 1475) intorcandu-se Stefan Vocla si mergand

pe apa Barladului in sus, si placandu-i locul intre Barlad si intre

Vaslui, dand laucla .lui Dumnezeu. Pre urma au facut,si case dominesti : cum se cunosc si pana astazi, Si odihnind acolo Stefan Voda
cu ostile sale si ravnind cu nevointa a
se zidire biserica si alte

lucruri ce arata ca au fAcut mai pe urma... dar odihnind mai pe

urma la Vaslui, i-au venit de sarg olacari de la Soroca (Let. Ia, 162).
De fapt aid cronicarul greseste data. De la luptele de la Vasui (1475 Ghenar) si ;Ana la zidirea bisericii au trecut 15 ani, cac

iata cum suns inscriptia

IW CTE2ISANZ KOEKOAA KHSIE10 MACTI10 rCHAp% 3EMAII 1110AAilfiCKoli
CH% 16G3I'MHA ROEKGOAkl. C83,a,t1 CZH Xptlili% KS He%

TH61/11 rAdHlkl CRATAPO H

cnattuaro

IGIAHHA. HA4AC KS

SIVW Alt ClikUisi

rem

8rEKHCBREHIE tHC-

HpOpOKA H KpEATELIA H KpEcTHTErIA

tillpHA K3 II CZEpLIJHCE TO-

AtTli CEHTEM9 a.

1W Stefan Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn Tariff Moldaviei, fiul lul Bogdan Voevod, zidi acest templu in numele Taerei
cinstitului cap al sfantului si slavitului Proroc si inainte mergator
i Botezator loan, se incepu in anul 6988 Luna April 27 si se sa-

varsi in acelas an Septembre 20".

Dupa inscriptie biserica s'a zidit in 5 luni de zile. Tarnosirea
ei s'a facut in cursul lunii lui Octombrie, cand Domnul ca semn
de trainicie a celor infaptuite de el bine voi a harazi Vasluenilor
in ziva de 15 Octombre, uricul cu, intinderea hotaralor mosiei
targului.

Credem dar gresit pe I. Bogdan ca 6999 Oct. 15 II preface

In 1491, nu in 1490 ; cad este netagaduit lucru ca marele uric al
Vasluiului sta in legatura imediata cu sfintirea bisericii Sf. loan.
Dud sapatorul inscriptiei pune acelas an pentru Sept. 20,
Ufa cu 6998 April, data inceputului bisericii, nu urmeaza ca diacul,
care a scris uricul sa nu fi urmat sistemul vechiu de a socoti anul
you vficial la 1 Sept. dupd datina bisericii, de oare ce nu vedeni

www.dacoromanica.ro

25

441e ce ar fi dat uric dupa un an de la sfintirea bisericii, *i nu In 1mediatA apropiere, indata dupa intoarcerea sa la Suceava in 15
Oct. 1490.

(Cf. Melhisedec Notite istorice" 133 ; T. Burada. Revista p.

ist. fil. *i aril. 1885 Si decalcul meu Nr. 550).
XXX, 6999. Octornbre 15 Suceava. Uricul Vasluiului Cu satele,
hotarele molei targului Vaslul, gi atilele date Vargovetilor,

Cu mila lui Dumnezeu Noi Ica Stefan Voevod, Domn tariff

Moldaviei, InVintare facem cu acsasta carte a noastra tuturor cui
vor cata pre dansa sau o vor auzi-o cetindu-li-se ; iata ca a venit
dnaintea noastrd *i inaintea tuturor a lor no*tri Moldovene*ti boiari
a marl *i a mici, rugatoriul nostru chir popa Grigorie, egumenul
manastirii Bistritei, unde iaste hramul Adormirei prea sfintei de
Dumnezeu nascatoarei si pururea fecioarei Mariei 'i cu toti cei
Intru Hristos frati, ce santu petrecatori acolo, de nime siliti nici
invaluiti, ci de a lor buna voe au vandut din drept uricul manastirii trei sate, cari aceaste trei sate lost -au date acestei sfinte
manastiri de catra jupanul Negrea, din al sau drept uric *i din
ispisoc ce l'a avutu-1 el de la bunul nostru, de la Alexandru Voe-

vod, anume Crastoae pre Racova unde au lost Pdtru feeorut

Creistei, alt sat anume Balcarii tij pre Racova, unde au fost Oand,
fratele lui Patru, i at treilea sat anume CurteVii tij pre Racova,
undo au fost feeorul lui Haney. Si aceaste trei sate le-au vandut
domnii meale dirept doao sute de zloti tata."ra*ti, cum *i ispisocul
ce l'au avut aceasta sfanta manastire a Bistritei pre aceaste de
mai sus aratatele trei sate de la bunul nostru de la Alexandru
Voevod ; numitul popa Grigorie arhimandritul *i eu toti cei intru
Hristos frati de la aceasta sfanta manastire, incd l'au datu-I In
manule domnii meale.
Dupa aceasta au mai venit inaintea noastra *i inaintea a lor no*tri boiari Drdgcilina Si cu soru-sa Maruca, fratele Comet; Streayind

1 nepotii loo Ion *i en soru sa Mariia, fieorii Mihului toti nepoti

at lui Feair i iara*i de bun voia lor, de nime siliti nici Invdluiti *i au vandut a lor direapta ocina din a lor dirept uric, din
uncut mo*ilor lor, a lui Feair 0 a lui Pcitru i a Cozmei Strea.
Ond gi acest sat pre Racova, anume Teereytii, uncle au fost casale
mo*ilor lor a lui Feair *1 a lui Petra *i a Cozmei Strea*ind Si acest sat l'au vandutu-1 iara*i domnii meale drept una sutd zloti
tatara*ti, cum *i ispisocui ce l'au avut mo*ii lor Feair *i Patru *i

www.dacoromanica.ro

26

Streaaina pre acest sat de la unchii nostri, de la Iliias

si Stefan Voevozi pe ceind au fost incei in pace, Inca l'au datu-1
Cozma

in mana domnii meale.

Duna aceaia au mai venit Inaintea noastra si Inaintea a for

noatri boiari popa Ballet din [Vaslui cu plemea luil pi cu sorusa
Neacqa, fii ai lui Bails celui beitran sl iaraai de a for buns voe
de nime siliti nici asupriti si an vandut a for direapta ocina din
drept uricul lor, din uricul tat4lui for a lui Balla celui batran, un
sat pre Racova anume Phucestii, unde au fost Faucet cel blitrein
si acest sat l'au vandutu-le iaraai domnii meale drept cincizeci ziot
tatareti.

Duna aceaia au mai venit Inaintea noastra Si inaintea a for

nostri boiari Groza Bohat, feciorul lui Oantiq Ungureanul, fratele
lui lieair,. si iaraai de a Iui buns voe de nime sift nici asuprit
si au vandut a lui direapta ocina din uricul tatani-sau a lui Oanas
Ungureanul un sat pre Racova, anume Rohafii, unde au fost casa
tatani-sau a lui Oands Ungureanul si acest sat I'au vandutu-1 iaraat domnii meale drept cincizeci zloti tataraati ; cum si ispisocul
ce l'au avut tatal sau Oanas Ungureanul pre acest sat dela unchii
nostri de la Iliiaa si de la Stefan Voevozi, Inca I'au datu-1 in maim
noastra.

Dupa aceaia au mai venit Inaintea noasfra si inaintea a for

nostri boiari sluga noastra Toader ilasnrif i iaraai de a lui buns
voe de nime silit nici asuprit ai au vandut a lui direapta ocina din
drept uricul lui din uricul moaului sau, feciorul lui 1-lasnAa si din
ispisocul ce l'au avut el de la moaul nostru de la Alexandru VoeVod,, doao sate pre Barlad, din sus de tdrgul nostru de Vasluil
anume Beiltenii in gura Siebnicului, ai de iasta parte de Barlad
Deleni i o seliste anume Micle0ii care aceaste doao sate si aceasta senate le-au vandutu-le iarasi domniei meale drept doao sute

patru zeci zloti tatarasti, cum al ispisocul ce l'au avut mosul sau
ficiorul lui Hasnas, de la mosul nostru de la Alexandru Voevod
pre aceaste sate Inca l'au- datu intru manule noastre.
Dupa aceaia au mai venit Inaintea noastra si inaintea a for
nostri boiari Nastea si soru-sa Sohiica, featele Iui Step Daniacupscul, nepoatele lui Damacuq stolnicului, i de buns voia for de
nime silite nici asuprite, ai au vandut a lor direapta ocina din a
for drept uric, din uricul moaului for Damacus stolnicul, ce l'a avut
el de la moaul nostru, de la Alexandru Voevod, un sat pre Barlad,
din sus de Vasluiu, anume Marevnii, unde au fost Mareq judele

www.dacoromanica.ro

27

si l'au vandutu-I domniei meale drept sapte zeci zloti taldrdsti.

Dupd aceaia an mai venit inaintea noastra si inaintea a for
nostri boiari Costul Ptirt'q si sorusa Drlghita, fiii Armand si semintenia for Toader si surorile lui ,Sasca, Parasca, si _Theca, fii
Anuscai, toti- nepoti ai lui Stefan Mesehnea, si de a for bund voe
de nime siliti nici asupriti si au vandut a for direapta ocind din a
for drept uric, din uricul mosului for a lui Stefan Mesehnea, un
sat ,din sus de Vaslui, in dumbrava, undo au fost casa a mosului
for a lui Stefan Mesehnea, si l'au vandutu-I iardsi domniei meale
drept cincizAci zloti tatardsti.
Dupd aceaia iardsi au venit inaintea noastrA si inaintea a for
nostri boiari Anna si surorile ei Maresca si Armanca, feateleDobrei, nepoatele lui Brudur, si de a lor bung voe de nime sate
nici asuprite, si au vandut a for clreaptA ()dna din a for drept uric*
din uricul mosului for a lui Brudur, ce l'au avut ele de la mosui
nostru de la Alexandru Voevod, doao sate pre Vaslulu din sus de
targul Vaslzzizzlui, anume Brudurestii, undo au fost satul a lui Drdgoi si a Tomei, si l'au vandutu-I iardsi domniei meale drept una
sutd zloti tatArdsti.

Dupd aceaia au mai venit inaintea noastra si inaintea a for

nostri 'boiari /onager, feciorul Arai, nepot Giurgii Raspop, i de a
lui bona voe de nime silit nici asuprit, si au vandut a lui direapta
ocind din uricul ce l'au avut mosul lui, Giurgea Raspop, un sa
anume Maraciii pre Vasluiu, iar numele celui sat din vechiu a fost
Partanosi, *i l'ati vandutu-1 iardsi domnii meale dreptu sAptezdc
tAtArdsti.

Dupa aceaia au mai venit inaintea noastrA si inaintea a for

nostri boiari Nastea, fata Anusaii, nepoata lui loan Curui si de
a ei bund voe de nimeni Wild nici asupritd si a vandut ale ei
direpte ocine din al ei drept uric, doao sate bare Crasna si intre
Barlad, anume Filipestii si mai din aos de acest sat inteacelas
hotar Sacucrni, uncle au fost Stanciul Selcuiul, i le-au vandut ia-rdsi domniei meale drept sass zaci zloti tdtdrdsti.
Dupd aceaia iardsi au mai venit inaintea noastrA si inaintea
a for nostri boiari sluga noastra $teru,1 si cu soru-sa Marina, fii
Marusciii, nepoti ai lui Steful Jumatate si semintenia lor... si frati,
lui Bila si Oance, ficiorii Marinei, nepoti ai lui Giurge Giunultate,
ci 'nepoata for Marina, fata Mandrel, i nepotul ei de (rate Silea,
si soru-sa Donea, fiii Fedorii,... nepoti lui Gana Jumeitate, si de
a for bund voe de nimeni siliti nici asupriti si an vandut a for
www.dacoromanica.ro

28

direaptA ocinA din uricul mosului for a lui ()and Giumdtate, din
ispisoc ce el l'a avut de la mosul nostru Alexandru Voevod, un sat
pre Bar lad in gios de targul Vasluiului, tot cu toate cuturile,
sunde au Post Balosinducii si l'au vandutu-1 iarAsi domnii meale
drept cinci sute zloti tatarasti.
Deci domnia mea, sculandn-ne am plata toti deplin acesti
de mai sus bani, in soma de una mie patru sute si noao zeci zloti
tdfarati toti cu bani gata, dupa cum si mai sus aratam, denaintea
tuturor alor nostri boiari ; 1 platind domnia mea toti deplin, ne-am
sculat si am Intors si am spus i am lipit toate aceste de mai sus
numitcic sate i siliste catra targul nostru at Vasluiului si sd fie
domniel meale uric cu tot venitul si fiilor domnii meale si nepotilor, stranepotilor, rastranepotilor i la tot neamul domniei meale
neruseit nici odinioara in veaci.
Apoi iarai domnia mea am socotit si am miluit pe oltuzii
i pargarii 1 pre toti oameni cei .saraci din targul Vasluiului, si
le-am intdrit obiceaiul cel veachiu, precum ca nici un om dintransii

dintru care au lacuinta a for acolo in Vasluiu, nici cat de putina

vamd sa nu aiba a plAti acolo in targul Vasluiului, nici la un fel
de alisveris, fara numai sA plAtiasca aceia cart vor aduce peste in
targu, adicd de la o maje un peste, si de la o cdruta iardi un
peste, iara mai molt nemicd.
lar apoi hotarul targului nostru al Vasluiului 1 celorlalte tuturor sate`or si salitelor se incepe din malul Racovei de la o
movila sapata, ce taste in gura fantanei, din giosul Tarcovei, apoi
prespre camp la dal la capul radiului Paucestilor, Ia un stejar insemnat 1 o movila langd acestasi stejar, i apoi radiul in sus pe
deasupra dealului si peste drum la un stejar mare ce taste boor
intransul ; de acolo pe marginea radiului pe desupra luncii, la un
stejar tesit si iarasi buor pre dansul, si movi a sapata langa dansul, de acolo si la mijlocul radiului pe drumul Coetilor. si apoi
drumul in margine radiului la doi stejari cu buori i movile sapate in varful delului de cdtra Stebnic langd Cosesti, de acolo
drept printre stejarii i peste heleteul Stebnicului, in marginea lazului aceluia la movila sapata, in gura oltpodiei, apoi zapodia la
deal la movila sapata, de acofo peste radiu la cost* Ia stejar

insemnat si apoi la marginea luncii, la un ulm mic, apoi peste

lunca la un stejar insemnat, ci taste in malul Barladului, apoi la
Barlad in dreptul fantanei Stanciului, si apoi in gios pans in dreptul
Telejnii. 1 apoi peste Barlad in malul Barladului la movila sapata

www.dacoromanica.ro

29

ci iaste in gios de Ilotc0; de acolo la deal unde au fost viia

cea veche la movila cea sapata, de acolo prin dumbrava pans in
capAtul radiului celui lung TWA intr'un stejar Insemnat, apoi prin
radiu i in marginea rAdiului despre Portari, pind la uh frasin Insemnat ; de la frasinul acesta la movila sdpatd ; de acolo dealul
in gos la movila sapatA apoi prin rAdiu si prin zapodie la deal
la mo vila sapata ; de acolo prespre camp si prespre pardui Stircifii la

deal la ruptura si la movila sapata Tanga drum, 1 apoi apuca

drumul la movila sapata ce-i in malul Vasluiului, i apoi apucd
Vasluiul in kos pars in aos de un par, apoi trece Vasluiul la movila sapata in malul Vasluiului, apoi drept la dealul cel mare la
movila sapata ce-i din gios de Grumcizefti i apoi peste zapodie
la deal la movila sapata langa drum, si apoi apucd drumul la padure, i apoi padurea in gos, si din k os de padure in capul dumbrAvii in dreptul padurii, la movila sapata, si apoi in gos peste
zapodie si peste drumul ce mearge de la Vaslui la Sufi, si prespre
camp la deal la movila sapatd, ce se numeste movila lui Balof
Ciutef ; de acolo preste camp si prespre trei zapodii, la deal la
movila sapata, ce iaste In dreptul
; i apoi dealul in
gos la movila sapata, de acolo prestre zapodie la deal la un atejar insemnat ; de la stejarul acesta la varful dealului Ia movila cea
mare, ci iaste sapata in varful ei, de acolo intorcandu-se spre
Barlad i peste paraul, ce se numeaste al Sacuilor la movila
sapatd din aos de sailiftec, idcuilor ; de acolo prespre camp la
movila sapata 1 de acolo tot preste camp la movila sapata i de
acolo prespre camp si preste drumul eel mare in malul Bdriadului la movila sapatA ; apoi Barladul in gios pans in gios de
gura ptireaui ce se numefte al Scicuilor ; i apoi preste Barlad,
in malul Barladnlui la movila sapata` de acolo drept preste luncd i
preste drum putin mai putin de stalpul Optil, i apoi la varful dealului ce se numeste Osoiu, la un stejar insemnat i movila sapata,
apoi infra in pAdure si apoi dealul prin padure i prestre drumul ce
vine de la Deleni la Lipoveg !And la un (stejar cu buor) si apoi

iarasi apuca dealul prin padure pe deasupra Bilavai, tocmai Ia

varful dealului Orgoetilor ; i apuca iarai dealul in padure la
Runcu, i apoi preste dealul llorldle0i Ia Stebnic... si tot pe deasupra dealului, pe din sus de fatattina Blidarilor, la capul cel din
sus a Buncului in varful dealului, 1 apoi in marginea padurii, in
gios de fantana unde iaste o salce... preste Racova la gura Mita-

www.dacoromanica.ro

30

nei.... la movila sdpata din g Is de Tarcova, de unde am inceput,

Atat iaste tot hotarul a targului nostru a Vasluiului, si tuturor acestor de mai sus sate.
spre aceasta iaste credinta a mai sus numitei a noastre,
domnii Ica Stefan Voevod si credinta a pre iubitilor fii ai domniei
meale Alexandru si Bogdan Vlad si credinfa a for nostri boiari,
credinfa dumisale Duma, credinta dumisale Gangur, credinta dumisale Boldur Vornic, credinta dumisale Rranban, credit* dumisale Hudiei, credinta dumisale Dojbog, credinta dumisale Mupt,
parcalab Hotinului, credinta dumisale Micotti si Beafe$ parcalabi de
Neamt, credinta dumisale Ciortorovschie, credinfa dumisale Se-

card de la Novograd, credinta dumisale Dinga, credinfa dumisale

Cltinciu spalarial, credinfa dumisale Isar vistearnicul, credinta dumisale Mohila edtpie, credinta dumisale lrunteq stolnic, credinfa
dumisale .andru Coinisul si credinfa a tuturor boiarilor nostri ai
Moldovei a marl si a mici. Si spre mai mare tarie si intari tura
tuturor acestor de mai sus scrise poruncit-am la al nostru cinstit
si credincios boiarin jupanului TAutului logofatului sA scrie si la v.
aceasta adevArata a noastrd carte a noastra peceate sA o leage.
A scris Toader diac in Suceava la anul 6999 luna lui Octombrie
in 15 zile.
Obs. Uricul acesta cuprinde doul feluri de stiri : vechii proprietari ai mosiilor din jurul targului Vasluiului, cum si hotarele
mosiei targului Vasluiului.
[Mitre proprietari n otAm acestia

Negrea, apoi Crilste cu

fiul sAu PAtruin satul Crtistoae ; anti fratele aceluiasi PAtruin
satul Baiterroi ; fiul lui Na,nef
in Curtesti. Feier cu fii sli Cozma
Streasina, Patiru sl Mil1111 si cu nepolii sal Dragalina, Marusca, Ion
si Mania in Feereqa ; &WIZ, cu seminfeniile lui in satul Ptiucegii,

unde a stat PAucd cel bdtran. Tofr acestia veniau pe Racova, in

partea despre apus a Vasluiului.
Pe apa Barladului
partea despre Nord-Vest de Vaslui
Oantiq Ungureanul i Grooa Ilohat
in satul Rohacii ; Toader Hasniq cu ai lui in Bdlteni, Deleni
i in Miclesti ; DamAcus stolnicul cu fiul sal Stele si cu nepotil
sAi Nastea si Sohiica in Mareqeni, unde a fost Mares judele.
Pe latura de Nord-est gasim pe St. Mesehnea cu tofi ai lui
feciori si nepoti, in satul unde a fost casa lui S. Mesehnea. Brudu
cu toll ai lui, feciori si nepoti in satul BrudureqUi. Giurgea RAsin satul Meirtifdi pe apa Vasluiului,
,pop cu fiul si nepotul lui
.gAsim acesti vechi proprietari

www.dacoromanica.ro

31

Pe latura de sud, ion Curui cu al lui feciori si nepoti

in

satele Filipeti si Sacueni. Apoi Oand Jumatate cu toti ai lui feciori

si nepoti in satul Balosinauti.
Despre Negrea sau Negrul avem dese pomeniri in- uricile
lui Alexandru cel Bun : Negrul vornic in 6911 (Cony. Lit. XXXV,

244), 6916 (Cr. Rom, I, 103), 6917 (Arh. ist. 1, 2, 11), 6919zis
si Barladeanul (Surete I, 195), 6920 (lorga Doc. V, 530) apoi boer
fora boerie in -6927 (Arh. 1st. I, 1, 110), 6928 (Venelin 61), 6929
(Ulianitki 26), 6930 (Arh. 1st. I, 1, 132), 6931 (Surete 1, 22, 199;
V, 2), 6932 Surete I, 15), 6933
ca vornic (Acad. Rom. peceti,
144), 6935 (Arhiva XXV, 176), 6936
ca Negrea (Uricar XVIII,
1, Arh. 1st. 1, 1, 121, Uricar II, 249) 6937 (U1. 32 ; Surete V1II,
88 ; Wickenhauser, St. Onofrei 172). Cum acest Negrea era stapan

in trei sate pe Racova, si el le are uric de pe stramosi, iata cari

ar putea fi inaintasii lui.
Crastea 1350
i

Patru,

Nang 1380

Oana,

Negrea vornic
x 1410
Despre Feaer, ung. Feher=Albul=avem aceasta incrangatura :
x
1

Oanas Ungurul

Feller (Feaer, Feir, Feer)

Groza Rohat, Toader Rohat

Marina, Titiana, Musa, Patru, Cozma Streasina, Miihul Streasina
1487 Ianuar 12
Dragalina, Marusca Ion, Karica
(1. Bogdan I. 291)
I

Despre Briild avem acestea :

Pauca cel batran

fats

= Balla cel 'Atilt'

popa BMA

Neacsa

Despre Hastallg, boer supt Alexandru cel Bun, gasim puline date in dipiomatica veche. In 1459 se vorbeste de un sat gde
est Hasni" unde Taste Hasni, in partile Carligaturii, intre moiile,

www.dacoromanica.ro

32

ce le 1ntarete berulul Gostila (I. Bogdan Doc. 135). Pe local

acestei vechi aezarivecina cu Vorovetiiavem in 1581, satul
Hasnaenii, unde a trait gde bila Dragomir Hasna. (Surete II 110).

In 1473 se vorbete de podul lui Hasni pe apa Runcului

spre Moldova ,,do mosta Hasnis dolea potocom Runculuia (IBogdan I 183).
Iar Toader Hasna din 6999 stapania pe Bar lad satele Baltenii, Delenii i Micletii, avandu-le batina de pe bunul sau de
la 1400.
Despre Dtintticuf stolnicul lui Alexandru cel Bun, 'laical
Vasluiului ne vorbete astfel de urmaii sal.
Domocu apare ca stolnic in 6917 (Arh. ist. I 2 11), 6927
(I I 110) 6928 (Damacu, Venelin 61), 6929 (U1 26), 6930 (UI.
27), 6931 (Surete I, 22, 199 ; V. 2), 6933 (Acad. Rom. Peceti 144}
6935 (Arhiva XXV, 176i, 6936 (Domocu; Uricar XVIII 1), 6937..
Domocu, UI. 32). 6938 (lorga, Doc. VI. 413), 6939 (Arh. ist. 1,
1. 122), 6941 (UI. 34), 6942 (Ul. 42), 6944 (Damacu Seretel,
55, Din 6946 ii urmeaza in stolnicie Berendei.
Iata incrangatura :
Damancu stolnic (1409-1437).

==r

Stejco DamaCtl (1457-1470)

Anuca

Nastea, Sofiica

fata

= Jurie

fata

(1490)

= Patraco

visternic

Atat Hasnas-Hasni, cat i Domocof-Damancu-sunt doua

apelative maghiare in patronimica boetimei secl XV-a.
Hasznos insamna pe unguretei incredinfat, deci credincer,
cum in nord aceimi formula s'a dat pe slavonete de Strahow
.HasniF--Strahowcredincer:; aceasta fiind o slujba pe Tanga un
boer proprietar.

Iar Domocof este ungurescul Domocos=Dominicusnume,

ce vine foarte des 1 azi in patronimica maghiara.
Depre neamul lui Mesehnd avenfiarai tiri documentare. In
Yescahnii not trebuie sa cetim pe slavonul mihco=carne ; deci mac

www.dacoromanica.ro

33

sehna sA fi fost un fel de casap, de acolo measercii erau casap

mai de demult.
Dan Meseahnd (1350).
1

Stefan Meseahna catra 1400

1

Armanca
---- Para

1950

Anusca

Coste, Draghita

Toader, Sasca, Parasca Daca 1500-

Cum targul Vasluiului era in apropiere s'a prea putut ca

ceva mai in sus de Vaslui un mic boerana sA fi a vnt unica indeletnicire procurarea de came pentru targoveti 1 oaspeti, ce treceau pe acolo din i inspre Bar lad i vadul Docolinei, i cei din loc
sa be fi dat porecla de measercii ; de acolo Measehna, de unde Misilitine ftii.

Despre neamul lui Brudur, iargi avem tiri despre fii ci

nepotii lui. Brudur, ca i Boldur, ca i Budur, sant vechi forme
apelative din tulpine slave, cu suflixul patronimic ur. Brud t----.
vad de trecere, Bold = ac cu gamAlie, Buda = colibA, htitte deci
Brudur = vame, trecator.

Brud( ea) 1350

1

Toma Brudur

DrAgoi,

1400 (Bruduretii)

Brudur
1

Dobra 1450
I
I

Anna,

Marusca,

Armanca 1500

Ptirtan, Meirat, Raspop stau intro legAtnra de pamant

cu satele MAratai, Partanoi Si Raspopi, pe apa Vasluiului, din
sus de targ.
Baspop spune prin formatiunea sa ca a fost candva un popa
ce *1-a lepAdat rasa, s'a raspopit. Pe tot fntinsul Moldovei se gawww.dacoromanica.ro

34

sesc multi reispopi0. Dar nu Giurgea Raspop a fost cel mai vechiu,
ci el a intrat in neamul lui Marat, iar acesta din vechiu a fost
Partanos ; cAci zice uricul : 1 un sat anume Mira ai pe Vasluiu,

iar numele celui sat din vechiu a fost Partanqi. Deci cel mai vechiu cu aezarea in sus pre Vaslui a fost un Partanos
Pdrtdnos (mlrus parta, Kopfputz ne aminte$te iarAi o meserie, care era cerutA de viata de targ, barbier, coiffeur.' rus. naptu:
Auyeiz. Acesta a fost primul stapan, Partdnosul; el si-a facut aezare din vechi, in suta a XIV, la inceput ; apoi in familia yechaului Partanos a intrat ca ginere un Marat (mlos marati, besudeln, salir ; de unde maralka, cracatitd, loligo). Satul atunci s'a
=mit MAratei, dhinutiv de la illarat. Ca g nere a lui Marat, a
lost un popd rdspopit, fie chiar Giurgea Raspop.
ySi iatd o veche legaturd de familii in jurul unui sat, ce i-a
schimbat numele din secl al XIV i XV.
Partanos (Partdnoi) (1300)
Id

fat

= Marat (Mardtel) 1350)

fata

Giurge Rdspop (1400)

I

Jora RAspop (1450)

Ionjco Jora Rdspop (1500)
De neamul lui Corui (azi Coroi) iarai avem tiri stravechi.
Ion Corui (1400)

Anuca (1450)

Nastea (1500)

Pe toll aceti urmai ai lui Ion Corui, uricul ii pune in leAtura de pamant cu Stanciul Sacuiul, care a trait pe hotarul SAcuenilor, megiesi cu Filipetii.
In fine n eamul Jumeitate, boeri ilustri in secl. XIV i XV.

Dupa uricul Vasluiului in jos de targul Vasluiului, pre apa

Barladului, a fost din vechiu satul Balosinaufi. Numele acesta ne
duce u mintea la o apa Balosinova, cum e un afluent at Ceremuului, deci a putut sA fie i un afluent al BarIadului, i ne duce cu
mintea la o porecla slava data unui ciomagahaddrag, caci bala
in malorusa este Bengel, gros baton. Deci satul lui Hadaraga.
www.dacoromanica.ro

35

In acest sat Mideirtiqi

pe ruseste Balosinclufi, a intrat
ca stApan catra 1400 ()and Junitate, boer de ai lui Alexandru
cel Bun.

Acest Oat% sau Ion Jumatate este tulpina tuturor boerilor

JumAtdteni. Dupd uricul din 7000 Mart 17 (Surete I, 40 ; I. Bogdan

i, 496) si 7003 (Surete I, 43) reiese aceti boeri Jumatate :

Oana Jumatate
1

Mandrea

Jurj,

Steful

= Fedora

Marina

= I Marusca
Steful, Mdrinca

Bogdan, Oancea

Asupra acestor Incraga turf, uricul din 6999 al Vasluiului se

Incurca putin.

WI care ar fi legAtura intre urmaii lui and Jumatate dupd uric

()and Jumatate
Steful
I

Marusca
I

Giurgea
I

Marina
I
I

Steful, Marina Bila, Oanea, x Mandrea

Marina, Fedora

S'lea Donea
Se vede ca cel ce a fAcnt traducerea uricului Vasluiului n'a
prea inteles inrudirile i a schimbat gradele de inrudire i a incurcat filiafinnea.
Pe boerii Jumatate ti gAsim marl moieri In Nordul Moldovei,

www.dacoromanica.ro

36

pe Siret (Dvoretii), pe Jijia (JumAtAtenii), ca i pe Bar lad in sativBalasinduti.

Dupd ce ne-am lAmurit de boerii, pe care i-a expropriat

win cumparare Stefan Vodd cu suma intreaga de 1490 zloti, lulidu-le 16 sate si selisti, el procede la hotarnicia acestor sate, ce
de acum inainte urmau sa intre in raza ocolului targului Vasluitvhal, 1 pentru aceasta se fac movile, acolo unde s'a simtit nevoia ;
141 numar de 29 movile sapate Konana mom's".
Despre aceste hotare, mai ales pe latura de sud-est, vom mai
awiinti, and vom publica uricul de danie a lui Ilia Voda din 7176Ceia ce face Stefan Voda in 1490, nu e de cat o largire a
hotarelor targului Vasluiului. Inca din 1447 se spune a targul
Vasluiului isi avea hotarele sale, ocolul sau ca mosie. In acel
an luna lui Sept. 15 (6956), Petru Voda Aron intareste lui Marco
pe langd satul Pancesti la obaria Barladului NA 06pzumn ( Rim&IAA) @r o prisaca Ia gura Racovei, anume prisaca learcii., in
hotarul targului VaS11.11111Ui EAHrt ILICHICA HA SCTif PAKOH`h, HAIM*
4ipu,tinzi HUHU or RACAVHCKOPO Tozrt; xoTAmi cum si un ioc

de moard in apa Racovei, on uncle i-ar pldcea, insa tot In hotarul

targului, or TprositicKomy xoTapu" (Surete I, 277).
Dna in Y earce cetim forma veche a lui Heaqe ca In Bilia,
pe Ghilia, atunci cel mai vechiu Hearpa 11 gasim Ia Vaslui in 14471
Vasluiul, moqia personald a lui ,5'tefan cel Mare ; caci Vorbind de toate cumpardturile lui zice : si am lipit toate aceste de mai
sus numitele sate si seliti, .cdtra targul nostru al Vasluiului, ca sa
fie domniei mete uric cu tot venitul fiilor domniei meale si nepoWor i stranepotil or, restrdnepotilor i la tot neamul doinnii meale`.
jillilele targovefilor din Vaslui. Cu prilejul marirei mosiei
targului, Stefan Voda face mild cu siracii era termenul obisnuit

co se da locultorilor din tail (sl. cnpincz, peregrinus)

i le cere

a da de maja un peste, iar de caruta tot un peste".

XXXI. 6999 Mart 9 (1491) Vaslui ( ?) DouA regeste de documente.

Desi I. Bogdan dateazd ca din Vaslui 2 surete din 6999 Martie, nu suntem indrituiti a le pune, pe motivul simplu, cd filrid
vorba de sate din jud. Vaslui, apoi si documentele au trebuit sa
fie scrise in Vaslui" cum zice I. Bogdan (Doc. lui Stefan cel Mare I,
461, 462).

In unul din aceste 2 urica se vorbete de satul CrAeti pe Rebricea ; iar in altul se vorbeste de Hliboca, la obarsia Derehluiu-

www.dacoromanica.ro

37

'Iui ; dar doc. e datat de Wickenhauser ca din 6989 (1481) si de

I. Bogdan e pus in 6999 (1491)

XXXII. 7003 (1495) .Stefan cel Mare In lama !al 1495 la lag
Yaslul f Barlad.
In lunile de iarnd ale anului 7003 (1495) 11 vedem pe Stefan

Arca stand mai mutt in 'Vaslui (lanuarie), in Barlad si Iasi (Februarie), 1 abia in Martie se intoarce Ia Suceava. In acest an
n'avem nici un act extern, ci 19 acte interne, din cari 16 date din
Vaslui, 3 din Barlad si Iasi. Nu stim ce motive au dictat aceasta
deplasare, caci nimica tulbure nu era la orizon in raporturile externe ; Luptele cu Polonii vor fi peste 2 ani. Mai de grabd socotesc ca motive de devotiune religioasd l'au fAcut sa stea prin
Vaslui, Barlad si Iasi.
La Vaslui zidise biserica Sf. Ioan Inca din 1490 ; la Iasi zidise Sf. Neculai din 1491, iar Ia Husi in toamna lui 1494 in 30
Noembrie (7003) si cred ca pentru tarnosirea ei s'a deplasat Vodd
.Stefan de la Suceava, a venit la Husi de sArbatorile Craciunalui,

and, a si sfintit biserica, apoi s'a intors la Vaslui, uncle era&

curti domnesti si biserici, si aice sta toata luna lui lanuarie, tot&
judecli i elibereazd 16 urice in diferite chestiuni, mai toate cot
joivire la tank de jos; si apoi avand a regula soarta ocolultti
Barladului, dupd invitarea soltuzului si prAgarilor din Barlad se duce
in Februarie la Barlad si acolo fixazd hotardle targului, marindu-1

raza cu sel4tea Ivancea, pe care o cumpArd cu 100 lei de la urmasii lui P. Tudor si o yard In raza mosiei targului, ca sa tint
de mosia Barladului. Apoi scuteste si pe BarlAdenicum scutise
pe Vasluenide vama cea mica a Barladului, afard de cei ce vor
vinde peste, avand a da sate un peste de fiecare maid de peste
sau de car cu peste.
pupa 1484perderea Chiliei si a Cetatii AlbeStefan Vodd
n'a mai fost agresiv, ci a stat pururea in defensive, mai ales
contra Polonflor ; cu Turcii se linistise platindu-le tribut, El s'a pus

in acest timp pe zidit biserici, la a aror tarnosire tinea sa asiste

in persoand, inconjurat de toata curtea sa, de boerii de divan,
de slujitorii si vitejii sai, lucru care a facut sa se IntipAreasci
adanc in mintea si sufletul norodului mandrul lui chip, cum si nitinele lui, pentru a deveni legendar dupd trei generatiuni.

www.dacoromanica.ro

38
XXXIII. 7003. April 13 (1495). VasIul. Izvodul lul Clan Au spatarul,
cris in Vas Jul, de pe cronica latineascA a Jul Huru. mare e cancelar a tut
Drago5 VodA, lzvoditA de pe a lui Arbore Campodux.

Vasluiul a avut pane de 2 faluri istorice, din care unul e

pus la incheierea sec. al XV-lea, 1 altul la inceputul sec. al XVI-lea.
Falificatorii au ales de preferintA Vasluiul, cad on erau de aici

ca pah. C. Sion de la Comti, on din judetul vecin al Falciului, ca Gh. Costache aga zis i Boldur, la Basqii.
WA. prologul acestui izvod :
isgoA

At

AA01111111 HCOAcTpE ANN

Tpatiti

AAKI`k MAAS AnGaitAosa

titLvrktptiq KSita A unNOCA Hill KSr11 XISAzASH KS AlairliAE 'l AE KS A

AO CAM FIOIAE KApil vit.HEK51 0 41-1Tp8pAAA
maim Anorrpz Pziln-

4.milapzu,i1E AHH GpSAA POINz, An3KAW6c Wu MAN AMA

4%11I Hill OZTST HS ns-rtiva mi ICTS 13KOA ckpiirrSium ES xSpS
inape KAII,ZAAp A Rom Apron KSAA A A4dIzIS cKpinTS AIN 3SAE
FIZTME AE ApsSpE KANulOASKcS.
A4INHAOp

lata acum 1 epilogul acestui izvod, care ne aratd i ne explicA intentiile falificatorului.
ICTS H3ROA 4.H NEI KAp% TZNA 1pRSpE rATIVIANS Wi KOAASp 1160011KS WI ApArOW HOpHNKS Ill 11C0c1"-k narapHIIKS AAKS
pzBEHIVI WI dstirzpil nE At1111 411 KIIHNIAA NE AKSAA AA KOApS K03MHNSASH 4.11TOZ 4.11 IJ,ApA

AGDp

WV TCOATZ.

noAonwh npzA8 WH

Nospx1.1.11 4AZA cKpHnT nE AsTHHHE AHMBA HC.nAcTps irk szTpal-A

AF X8pS NIA mapi KAu,zAAp A ASI Aparow nom, AA KtipTt 011'1E81

Awl ROAD AWECKS I1NwHOCKN Alm &OK WN AnSKzA ApArow
(tCDRINKS

Kiip1 XNNA TITI.pEcKS GOATAN NSA FISTS npHirkriE irk) xH

FUN XHHA KS MIMI HIMCOTEN1111 AE he' 44vr8cS AminifTpAWKG) 1,111FIVE AnES AATIIA A1HN Inn KSmSA 11Z3SH fiGIT1111 AA ClipHrITH FIE

ANIMAOMEHIlli WN AM flOXTH WV KSCKpS AparGaw AH cliplIfiTH W11

ASH cSfyklin ECTA K411 cKG.IcSAA A TOKAIA AN nil NIA H3ROA cKpHIIT
Al X8p8 swivzHS ASAAHE37.S nOAAHNIcKZA K8 1111 nzczpz WOE AE
EzTpzintihe AATHHH A tna3WHII HCOAcTpF Unl ritHA 411 pMcS4SAS
AIKA'iS WI 4.H IIANE AE TGDATE 11%pu,11 CKWCSAAAI AN 1111 AZTIINIIII W11

CHINIFiTSAA KS AMA At k 411 irzprS 4.11 RAcASH KIHHT XIDIA KS

Mxpu-k CA ACZNIFISA HearrpS LIJE4SAH BOAZ NIA MAO 4.H ANC O 3r 1)

Adcuott ANNA ri WI cne KpI3Api 4AA HCKAA WI AM USC WI IIENITk Mt_

113 nITpS KAZHAS KIA FIATcAp ICU&

Pecetea poarta aceasta inscriptie : CEA criATnnv IMA

/ISSsu,nr, adica vel (mare spatarPetr Calnau-6983 (1475).
Asupra acestui fal s'a scris foarte mult cu Incepere de la..
www.dacoromanica.ro

39 .
1856; primii istorici l'au primit ca bun (N. Ionescu in Revista Romany 1860 ; apoi in Analele Academiei, Gh. Saulescu in BuciumuL
Rojnan, Episcopul Melhisedec in Cronica Huil or i Dim. Mangiuca
in Rumaenische Revue 1887); alt!i l'au aratat de fats (1-lajdeu. Tocilescu, Tanoviceanu). Eu am publicat dovezi noui de falsitate In

Epilaqul ievodului lui Clandu in Uricar XVII. 353 seq., apoi in

Ispisoace si zapise V. 2 studiu si Ion Neculce fascicula IV 1924).
Azi discutia asupra falsitatii e inchisa.
Pentru Social atat doar pomenim ca atat C. Sion cat si Gh.
Boldur aga dupa 1842 an avut acelasi interes ca sa-si sue neamul
lor.,sus de tot, until C. Sion legandu-i pe Ionasco Sion Cosascul din 1700 care era din neamul Oatu
de acel Dragof
vornicul, pe cat e it face tatardse Soltan, i ca netiind latineste, a
rugat prin fiul sau Dumitra'sco, pe Clanau spatar, fiindu-i socru,
sA-1 traduca din latineste.

Dar Dragon" Vornicul e din familia Bout, rastramosul Jupanesei Safta Booae, doamna lui Gh. Stefan Voda din 1654 ; iar
Clanau spatarul inea in cdsatorie pe nepoata lui Stefan cel Mare,
cum spune insusi Bogdan Voda in uricul lui publicat de mine in
ale mete Surete I...
SI scriu documentele false Sionesti Biserica cea de la Coasti fu facuta de raposatul Dragon Vornicul, stramosul dumitali
scrie Vasile Voda Lupu in 1649 lui Andreia Sion paharnicul la
Constantinopol si data oblici ca Dragon vornicul fu acel
Deinir Soltan, feciorul hanului de Cram si se boteza in zilele batranului Stefan Voevod, a risichi...

Iar in 1669 se repeta si se intregeste lucrul : Dragon vornicul ce a fost fezior hanului totarasc Menghilin Gherei din Krim,
numindu-se Demi' Sultan, si botezandu-se au luat pe Dahina fata
visternicului Oana si a doamnei Ana, sora domnului Stefan Voda ",..

lar in 1696 in alt document se spune acestea : acel Dram

vornic de corenie tatar a fost acum Demir Soltan, fecior hanului
de la Krim si in -zilele batranului Stefan Voda fugi aice si sluji in
oaste cu voinicie si cu dreptate de care a cazut la dragostea domnului si l'a facut portar de Suceava, si oblicindu-1 ca -i Sultan si
ca nui botezat i-au pus numele de Dragon si l'au insurat cu Dahina, fata lui Oana visternicul i i au dat multe sate danie" (Arh.
ist. I. I. 36).
Dupa ce C. N. Mavrocordat Voda in 1748 Iunie 2 retunoaste spita Sioneasca cu incepere de la Dragon Vornicul este a-,
www.dacoromanica.ro

40

devArat ca se trage din Demir Sultan, fiul hanului Gherei de la

Krim, care invralbindu-se cu tatAl sau pentru scaonul hAniii au
fugit aici in zilele batranului Stefan Vodd cel Mare 5i s'au botezat puindu-i nume Drago5 1 -1 insura cu Dahina fata doamnei Ana,

sora domnului Stefan Voda ; care acel Dragon Soltau au ajuns

vornic mare Si au facut fecior pe Dumitra5co parcalab, care a luat
pe Dumitra fata Iui Petre Clanau spatar 5i a facut pe Avram vista
i pe lona5co Co5Ascul.., (Uricar XVII. 363).
Pe cand Sionestii I i tradeaza participarea for Ia fal5u1 izvod
a lui Clandu, nu m ai putin Si CostAcheslii isi tradeaza participarea
for la aceasta fal5ificare.
In 1842 Febr. Iordachi Malinescu prezidentul tribunalului
de Falciu, fu oasp etele lui Gh. Costache agA, la Base5ti
(Falciu), unde Intocmi o spita a neamului Costachi, incepand spita de la Boldur vornicul lui Stefan Von. Talmadud gre5it 2 pergamente, ce le avea pe atunci Gh. Costache
aga, in loc ca sA se multumeasca cu descedenta lui din popa loan
Costache de la Epureni (Tutova), it face pe acespt popa Ion, mare
boer de neam si ca a imbracat rasa pentru a scapa de perseculii 51-1 leaga cu Boldur Si cu Hata, pe care-1 confundA cu Hurul.
Ce mai ramanea autorului spitei de la 1842 ? Sa sue mai sus
pe Boldur p1 sa-1 invecheascA de tot. Ori tocmai aceasta urmAre5te plastograful Iui Clanau spatarul.
Sionevii fac pe Dragof vornicul, ca e insu5i Demir Sultan
fiul lui Menghelin Gherei hanul tatarAsc, de la Cram.
Costache5tii vor sui pe Boldur vornicul tocmai la Aurelian, Ia
274 ; caci iata ce gasim scris de Boldure5ti in izvodul lui ClanAu :
DupA retragerea legiunilor romane, cei ce rAmAsese 15i orgaraizara tam in trei marl giudeate r din munti la Siret cu mare jude

la Boman , din Siret in Prut cu mare jude la Barlad ; 5i din Prut

la Nistru cu mare jude la Ltipuma. Dintre primii slujba5i ai acestor republice Moldovene5ti gAsim pe Conan Boldur prefect de
Roman, iar Benedictu Boldur pargar tot la Roman ; iar la Barlad
gAsim pus pe Dorofti Hunt ca si pe Sala Cantiu. Nu uita a inzestra i Pasluiul cu un mare capitan, punindu-1 pe Leonte Arbure.
Vin apoi descalecAtorii Bogdan Drago5 i Radu Voda Negru.
Fal5u1 izvod vary pe alt Boldur 1 zice : 5i colo in fratri custa
yand toamnu. ci socruso Boldur judele cel mare din Barlad". Deci

la 1350 un alt Boldur este dat ca socru lui Dragq, fiul Bogdanului, domnu Murtiquluif cu frateso Bdlga, nepotu luti Ion Alecsi
44 mare imptirat (sic).

www.dacoromanica.ro

41

In luptele inclose cu Ungurii perira 7134 voinici ; intre acetia

fora raniti cuscru Dragons si eumnatdso Boldur campodux"... i

bac Boldur qi Tit Arbure.

In luptele cu Tatarii la 6791 (1283) de la 21 lunie pand la
August. cei 2 marl boeri facura fapte de vitejie : Dragq Gonsu
merse la Buda i chiar la Cracovia, unde Boldur campoducsu trecu Nistru i merse pans in Buhul.
In urma acestor fapte Dragq consu se randui Voda in 6796
(1288), iar pe Boldur it gasim in Cochii Leche. un fel de veche
rada (divan) a domnului : i pe Boldur campoducsu... 1 pe Huru...
1

Mai mare i mai veche origins nu se poate da cuiva, unui

simplu aga de la Baseti I
lata insa cum se da publicitdtii acest fats in 1856. Gh. Costachi Boldur, eful oastei moldoveneti scrie catra postelnicul Gh.
Asachi : incapd nd in manule mele fragmentul unui document de
o insemnatate istoricd a patriei scris in vechea limbs roman am
.socotit al supune in critica cunoscAtorilor filologi pentru care vd
pofitsc a orandui sa sa publice pe a mea cheltuiala acel fragment
in numdr de una mie exemplare".
Gh. Asachi scrie aceste randuri : Acestu fragmentu al cronicei vechi latine, care se citeaza de cronicarii jarii 1 care astazi
Inca nu este reaflat, leagd icul istorlei Moldo-Romanilor, incepand
de la 274 dupa Hr. 1 pans la descalecatul lui Bogdan-Drago5 in
Moldova". lar in notA descrie astfel originalul : istu fragmentu
istoric scris pe hartie pergamenta, se compune din 8 file, fiecare
lungd de 5 palmace 91, linii, lath. de 4 palmace, precum se vede
,din alaturatul facsimile. Aceste file au fostu legate cu un gaitan rou".

Vasluiul dar a slujit ca centru politic pentru a satisface cloud

ambitii : cu Boldur 1 Huru ambitil Costacheti ; cu Dragof i
Clan u ambilii Sione4ti I
Fantazia falificatorilor merge mai departe. Ei arata ca la
Vaslui s'a aezat un cApitan, anume pe Leonti Arburi, iar la Pungiaracov, astazi Pungetii de pe Racova pe Moisd Trohan, iar imbrAcamintea capitanului de Vaslui era : i pArcalabii i cApitanii,
41 stoti oltuzii i giudzii a vAi 1 sutaii i hotnogii i juimirii 1
jacniciarii i Atrarii albi tot sarddite sucmani cu roii sdreade 1
de argintu nasturi i marl in fall mAciuci 1 a armu tot palod".
Acestea erau o imitatie panda de imbrAcaminte a marelui cdpitan, care era : i ceal mare capitan sAreadite albi sucmani cu
-tot neagri sAreadi 1 de argintu nasturi 1 in faIii maciuci ferecate
.41 palA a armu atarnatV.
www.dacoromanica.ro

42

XXXIV. 7005 (1497) .Stefan cel Mare in iarna lui 1497 la Ilar ldur

laqi ;I Vaslui,
Svonurile de pregatire de Junta ale lui Albert contra lui Ste-

fan, I'au silt pe Voevod sa se mute din Suceava si s is drumul

spre tam de jos. La 3 lanuarie e la Harlau; Intre 20-30 lanuarie e
la Iasi ; iar in FThruarie si Martie st la Vaslui, cloud luni incheiate I. Apoi urmeaza o lipsa de acte, cad urrna rdzboiul cu
poticneala de la Codrii Cozminului. In acest timp tara cu domnul el
s'au luptat si diva nul n'a lucrat: Deci actele 1psesc. In schimb
Vodd Stefan sufera o mare lovitura. In 25 lulie 7004 (1496) ii
muri fiul cel mai mare Alexandru Voda, ctitorul bisericii din Bacau, si lasase dupd sine un parinte batran netnangdiat
Stefan

era atunci om trecut de 60 de anisi un copil micpe Stefan

zis a poi Lacusta,care va domni putin in contra mosului sau Patru
Voda Rares.

Din cauza durerii nemangaiatului parinte divanul n'a lucrat

in tot cursul bolii si a doliului Curtii ; de aceia nici un act din
7004 (1496) nu se gaseste. Toti au jalit-5i boeri si taramoartea printului mostenitor al tronului si speranta marelui Voevod.
In relatiunile externe avem o intreaga corespondenta diplomaticasi solii chiartrimise la marele cneaz at Litvei Alexandru.
Stefan trimete in solie pe Jurj dvornicul pe _Mihail pitarul, i pe Mateiq piseirul; iar Alexandru a trimes in solie pe
Petre stolnicnl si pe Fedco Gavrilovici. In timpul acestei tratari
Alexandru mnrise, cad se jura numai pe credinta lui Bogdan-Voda.
Faptul ca Stefan cel Mare a stat doi ani aproape de-a rindul iernele in Vaslui, in curtea lui, cu boerii sal de divan, cu slujitorii si cu oastea lui, ne explica de ce Vasluiul are cele mai
multe legende, lega.te de numele lui Stefan Voda cel Mare.
Apoi cele 16 afacerivorbim de cele despre cari avem stiri
judecate si rafuite de Voda Stefan fiind in Vasluiacestea in 1497;
cad de f apt cred ca s'au dat sute de hrisoave in acest timp ; toate
acestea au inlesnit ca din gura.tuturor acelora, traitori din jur, cari'
veniau in Vaslui la domnie sa se judece, sa se duca pomina de
numele marelui Voevod, ca legate de persoana sa.
XXXV. 1445 Mai 28 Vaslui, Stefan Voda scrie Brapvenilor.

Stefan Voda arata. Brasovenilor ca a Incheiat luptele cu fra-

tele sau Petre in guerra seu discorcla quam gerebamus cum

Petro ftatre nostro Wayvod,... nunc per graciam sumus in regno
www.dacoromanica.ro

43

nostro pacifice. Apoi ofera satisfactie pentru pagubele adtise vo

umus satisfacionem inpendi...quatenus quod cives ant hospites
vestri, civitafis et provincie vestre videlicet Barza, aliqua dampna
sew injurias et mutillaciones membrortim in suis mercimoniis et
in negociacione suarum rerumg. Apoi cere Stiri despre Ion Huniad ....petimus vestras amicicias quod si auditis vet audivistis
aliquam famam de Iohanne Wayvoda, aut aliam famam, extunc
nobis causa amicicie, fideliter renuncciatis ". Scripta in Moldova
in civitate Wazlo, anno in presenfi, post festum Wrbanus Papeferia 6.
Hurmuzachi XV, 32.
XXXVI. 1460 Mai 27 Bra5ov.Bra5ovenii scriu Vasluenilqr.

Brasovenii scriu locuitorilor din Vaslui providis et circumspectis vicis, judici et iurates in Wazlo, parcium Moldavie, amicis
nostris sinceris sa nu faca impotrivire actului incheiat cu Stefan
Voda westre damns scire amicicie quod nos cum magnifico domino Stephano,Wayvode, domino vestro, tale pacis vinculum et
disposicionem fecimus...etroboravimus quod nullus et vestris hominibus nostros hominos in vestri medio habeat et debeat impedire

arrestare et res ac bona recipere".

(Hurmuzachi XV, 55 (kV).
XXXVII. 1475 Mart 13 Vaslui. Un oaspe domnesc in Vaslui.

Basarab cel tank, fiind in Vaslui scrie Brasovenilor ca a fort

asezat in scaun de Stefan Bathory. Hurmuzachi XV : 93 nota 2 ;
pag. 98 nota 2).:
I. Bogdan in Relatiile cu Brasovul I, 133 (CVO, la toate
acestea d. N. lorga face observarea ca : ,,Nu in 1475 ci in 1476
zabovi mai indelung Stefan iVoda in Vaslui, gata de razboiu (Relatii I 282/3 N. CCXXIX).
Hurmuzachi XV 128 nota 2 si 3.

B. Stiri despre Vaslui in secl. XVL -a

XXXV111. 7016 Febr. 16 Vaslui. Bogdan Vocla fiind la Vaslui intare5te

urma5ilor lui Drago5 de la Stavnic partite for din Dragu5anl 51 anume Trlfan Chintea 51 rudele sale.

Obs. In uricul din 6951 Ma131 Stefan Vocia intareste frafilor Jurj si Alexa DragusanuI, feciori lui Dragon de la Stavnic

stapanirea pe satul Dragusani pe Stavnic (Surete X, 8).

Wa incrAngatura for :
www.dacoromanica.ro

44

Dragon de la Stavnic (1380)

Alexa 1430

Jurj

fa a
1470

Chintea

1510

Trifan Chintea,

Sora,

Ivan

Marusca, Petre,

Magda. lina

Sofia

In ce imprejurari Bogdan' Voda a putut sta in Vaslui ? Cre-dem ca dupa luptele, ce a avut cu Radu Vodd al Munteniei In
7015, despre care scrie pe larg Ureche Vornicul (Let 12, 181).
Radu Vodd a intrat In lard eneavand nici o pricing asupra
lui Bogdan Voda si a pradat si ars tot tinutul Putnei si cpe de
ceia parte de Siret. iar in anul 7015...sculatu-s'a cu toata paterea sa si cu ajutorul Sacuilor a intrat in tara Munteneascd, pana
la Ratezati, la movila Caiatii, de ceia parte de Ramnic, 28 Octom-

bre, si a statut acolo 10 zile si a pradat si ars din Milcov pand

in Ramnic si in jos de Imbe partile pang in Siret. Dar intervenind calugdrul Maxim, feciorul lui Despot, face pace...si s'a Intors
Bogdan Vodd cu pace.
La intorsul sau, Bogdan Vocla. a luat valea Barladului si a
poposit la Vaslui, cad pe aici era mosia lui, Coroteniila gura
Albestilor ; aci era mosia verisoarei sale Dragna, sotia lui Petre

Clandu spatarin gura Crasnei ; aici era:mosia lui Pdtru Vodd

la Gura Idricilor, aid era mosia luide pe
Vasluiul. La 16
Februarie era in Vaslui cu tot divanul.
XXX1X. 1515 Viena. Petancius 1...Castrum Vasilum.

In Felix Petancius, cancelarul Regelui Vladislav II at Ungariei, In descrierea ce face drumului din Panonia prin Transilvania
si Valahia, spre Tracia si Mare pomeneste de castrum Vacu um :
Haec est provincia Dacia dicta apud veteres, Romanorum

www.dacoromanica.ro

45

colonia (unde eius aborigines hac etiam nostra tempestate) passim?

Latino utuntur colloquio. Est ea gens barbara, crudelis, divinationibus et auguris, dedita. Rapinis ;temper et praedae iubians. Ex
his locis declinando viam ad traiectam Bidinii et Nicopolis dirigentem, &d laeva offert se Vasillutn Castrum medium ferme consistens inter Valachiam maiorem et minorem (sive Moldaviam),
ubi saepe cum Turcis certatum est, Dracula...hic denique Stephanus Moldaviae princeps Suleimanum bassam et ducem Romaniae
sic prostravit, ut ex XXX Turcorum minibus pauci admodum
(qui forte velocioribus equis insederant) evaserint. Ex Vasillo
circiter XXX millia passuum pertransitur Ister (ad Brilagum sive
Braillovum oppidum) ultra quod occurrit Graecia procedens ultra

septem ora Danubii usque ad Pontum, ubi est campus Varnae..

(cf. Veress, Acte et Epistole 111),
Obs. Netagaduit lucru e ca. Petancius a vroit sa vorbeasca
de Vaslui, unde in adevar Stefan al Moldovei a batut pe Turci la
1475, cum suns scrisoarea lui Stefan Voda din acelas an lanuarie 25"
In scrisoarea ce o scrie din Suceava regelui Ungariei si printilor crestini zice vencemo loro et sotto li *nostri piedi li mettemo et tutt, Ii mettenco taglio della spada". [hoc proelium fuit
apud oppidum Vaslui nominatum, zice d, Veress in nota (Acta et
epistolae Budapesta 1914. pg. 9 ; iar in sumar scrie : Turcam apud
Vaslui in fugam dedit".
Dar Perancius incurca topografia Vasluiului, II aseaza pe
Duna re intre Vidin si Nicopole, caci zice el, mergand de la Brasov
spre Nicopole ai la stanga ad laeva" castrum Vasilum. In acest
loc s'a luptat Dracula Voda cu Turci si mai apoi Stefan Voda.
Alta confuzie ce o face este ca de la castrul Vaslui Ex
Vasillo" aproape 30000 de past se trece Istrul la Braila : si ea de
acolo dai de Grecia mergand 7 oare de la Dunare la Mare, unde
este campul Varnei.
XL. 7026 Ghenar 22 (1517) Vaslui. Stefan Voda Wind in Vaslui intarete cumparaturi Tunsegilor la lantana Corulului.

Stefan Von' intareste lui Gavril Tunsul si fratelui sau

Stanciul si surorii sale Ilcai si nepotilor sai Corod, Damian, Ion,
Tudosia si Anusca cumparatura ce o fac cu 25 zloti tatarasti la
lantana Coruiului Kpzimu,d Kopsfsa, mai in sus de piatra noRIME KAMEHA" de la Nastea, si neamurile sale, toti nepoti lui Ion
Balanescul. (cf, Surete 1, 181).

www.dacoromanica.ro

46-Obs. Pe Stefanita Voda i1 gasim in acest an-1518in peregrinatiune, pe la Vas lui-22 Ghenar; la Husi -28 Ghenar. Aceste sederi
ale lui Stefanita Voda in Vaslui si Husi in luna lui- lanuarie 1518

stau in legatura cu zvonul ca Tatarii se pregatesc sa intre in

Ora. Cum Albu Sultan Tatarasc de la Pericop (Crimeia) se eta
de ndvale, Stefanita Vodd a lasat scaunul sat.' de la Suceava, s'a
tras in tam de jos, la Vas lui i Husi, in preajma Bugeacului pe
unde credea ca vor trece Prutul Tatarii, si i-a asteptat.
Albu Sultan cu Tatarii a trecut Nistru, dar s'a suit In sus
spre Serbanca, din sus de Stefanesti. StefAnita Vodd avea oaste deja
gata, i le-a exit inainte cuoaste gata" in gura Corovei (i. e. Vacei)

din gios de Stefanestiaceasta la 3 Aprilzice Nec. Costin, la 18

August zice UI eache. Tara repede s'a bulucit la armata si supt condu-

cerea lui Petre Carabat vornicul, cu toti Josenii" au trecul Prutul si i'ntr'o Luni dimineata in revdrsatul zorilor a luat lard veste
pe Tatari si asa i-a invins. (Let 12 186).
Vasluenii dar ca i Falcienii au format cele mai multe bulucuri de oaste si cu ei Stefanitd Voda a invins pe Mari.
XL1. 7034 Sepiemblie 20 (1525) Topliceni. In falpt document dat.de
Stefan Voda cel tartar targului Vaslui, se pune pe sama sashestille.in litigiu
pe la 1850.

Stefan Voda pe c4nd era cu armata sa in prestanicea Milcovului primizice-se o delegatie de batrani ai Vasluiului in frunte
Cu parcalabul targului cu Carabat si anume : Mihoci, tsierul cur is
domneqti din Vaslui, Cocuz paharnic biv pargariu de Vaslui, Cotae si Halal cupei (negustori) tog baIrdnii tdrgului Vaslui si se
jaluira contra negustorilor Greci, Armeni si Jidovi, pe motiv ca :
a for negustori se baga la toate cupetiile Moldovenilor, la care
cel straini Wan dreptate dupa legile batrane a tine meserniti (caWO, carciume si pitarii, cum tin in targul Vasluiului, unde strainii cumpdra 1 locuri ocine de casA, de fanete, de priseci, vaduri
de facae, si tin si dobitoace ca si targovetii, iar soltuzii si pargarii
tin parte acelor straini trecand peste legea cea batrana",
In sprijinul acestei plangeri targovetii aduc la tanarul Voevod, uricul lui Stefan cel Mare (din 1490), despre care iata ce zic :
cum izbandi in batalia de la Racova si batu pre Turci,... pentru
pamentia sa cumpara pe banii sal toata mosia de la cei batrani
mosneni i-'i facu sfanta ruga si curte domneasca i addvase targ
.acel Vaslui cu eel voinici ciuntiti si shltiti din lupta, si aseza
www.dacoromanica.ro

47

targoveti si le'dete bani a cupetire i toatA mosia o deate a fire

in veac a targovetilor Moldoveni.
Aceasta danie a lui Stefan cel Mare, a fost intarita de Bogdan
Von', care zice lamurit ca targovetii Moldoveni sa alba a stapani
ei i urmasil for din neam in neam toatA acea movie cu to locul
cu tot venitul din camp, din pAdure, dintrapa, din fan*, din lunci,
din locuri de farina, din vatra targului... numai sa alba a da ca
i celelalte targuri, la vreme de pas voinici de caste, mistita cu
toate ceale dh treaba ale bataliei".
Stefanita Voda vazand aceste 2 twice de danie si de intariturA hotaraste

a) n'au lege armenii, i jidovii a fineare mesercii, car-

ciumi si pitarii, afara de greci, care au voe la negustorie, dar nu

i la moiii ; iar daca din tamplare unii din ei ar avea si direse domnesti sa le aduca la domniia mea sa le rumpem, b) n'au lege
Orecii, Arrnenii 1 Jidovii a cumparare ocine, locuri de casa:, de fane-

te, de priseci, de Parini si de vaduri de facae, caci sunt oprifi Inca

de la Alexandru cel Bun, care i-a primit cu indatorire de a-si
fine legea lor, a face orice negof, de si Armenii 1 Jidovii spurca

pe crestini, dar nu sa ampere 1 ocini, c), strainii au voe de a

locuri de casa cu chiriecu naimiala de la mosneni, iar
de se vor afia unii Ca le-au cumparat de veci au voe targovetii
sa le is zapisele 1 sa le rumps, d) Acei din strain' cari ar avea
dobitoace pentru casa for, vor plati cate un ug pe vara de vita
la biserica domneasca, iara alts nemica sa nu li se ceara, cad
toll cei asezati astazi in Vaslui au a da pe fiecare an la visterie
finea

banii steagului cetatii Vasluiului.-

\Todd Stefanita inchee cu ameninfare ca daca cineva dintre

Oltuzi, pargari 1 parcalabi ar calca aceasta porunca sa se omoare
cu spanzurAtoare. (Arh. istoricd I. 1 57),
Obs. Hajdeu publicand acest act, zice ca dacti acest document

nu e fak,redacciunea nu se pronunta de o camdatai ca l'a scos

din o brosura Catra opiniunea publics` iscalita de lorgu Petala,
in nutdele orasului Vaslui, ca o protestare contra actualei proprietare d-na Elenco Subin.
MillIMi1111M

xL11. 7036 Mart 19 Vas1u1. (1528) PAtru VodA intAre5te lui Grozav
selltea endre5ti.

Petra Von' Rare intarete lui Grozav parcalabul de Roman

selistea Sendresti in Potocine Emo ccuupg S noitowicx Haniwk
wimpitiniu ramasa pe sama domniei de la Cerneitoaea, dupa moar-

www.dacoromanica.ro

48

tea ei, cAci ca nu s'a putut aflare dupA a ei moarte nime din neamul ei pentru acea ocina...si nici un privilegiu nu s'a gAsit pre acea ocina n3A tITO HE mormir H3HMITH no EH CilApTH HIIKTO Orr
EH

p0Ad HA TOTS

CHTHHHH... H HH FANO

flpHHHAIE HE3AAILIA0Ce (Cf.

Surete I. 203).
XLIII. 7036 Mart 22 (1528) Vas lui. Intarituri domnegti in Milcregti.

Petru Voda Rare intarete lui Marion Fe lea paharnic dania,

ce a cApatat de la David 1 Cornea, fii Stanei, nepoli lui Macrea
e

in a treia parte de Macreti, partea din sus dupd diresele de stdpanire, ce le-a avut Macre de la Ilia i Stefan Voevozi.
XL1V. 7036 Mart 22 (1548) Vaslui. Infarituri domnegtI in Scheia.

Patru VodA Rare intarete surorilor Marenca i Varvara,

fetele RuscAi, nepoatele Bordi, satul Scheia pe Sdrata, cumparat de
unchiul for Bora supt Stefan Vodd de la Coste fiul Oanei dvornicuL
Obs. Prezenta in Vaslui a lui Petru Voda Rares se explica
prin faptele sale de arme savarite indata dupd suirea sa in scaun.
In anus 7035 (1527), Juna Martie Patru Voda e prin Hui,
de unde dd 5 urice in diferite pricini (Surete I, 118, 202, 223,
358 ; Miletici, D. R. 166 ; Coriolan, Petru Rares, 37). In 7036 peregrinatiunea e i mai vAditA. In 4 Martie Vodd e in lai (Uricar
XVIII 164) ; in 13-22 Martie e in Vaslui, iar in 28 Mart-8 April
e in Hui (Uricar XVIII, 108, 114).
In ce scop Patru Vodd statea prin Vaslui Hui in prima-

vara lui 1528 ? Ne raspunde cronica ca in 7036 in at doilea an

al domniei sale Patru Voda au radicat oaste mate asupra Sacuilor
in tara Ungureascd (Let. 12, 190).
Deci pentru a chenia tara in oaste, PAtru Vodd s'a deplasat 1

bland prin tail a poposit i prin Vaslui in tuna lui Martie.

XLV. 7041 Mart 8 (1533) Vaslul. lntarituri domnegti la la'puh.

Pam VodA Rare intarete lui Stefan, parcAlabul de Orhei,

pentru ale sale slujbe doao sate in pustiu, unul pe lalpuh, la rddiul StangAcenilor 1 alt loc la gura Malurilor, la heleteul lui Co-.
tofana. (Cf. Surete IX, :'20).

Obs. Prezenta lui Palm Von' Rare in Vasluicari va ft aa

de deasa in a doua lui domnie, se explicA prin aceia ca Leii in
dorul for de a prada Moldova cu toata intervenirea lui lano, craint Unguresc, de a se face pace, silird pe Rare Vodd de a fi in
paza ; de:aicea prezenta lui in tara de jos.
www.dacoromanica.ro

49

Si scrie croniza : Indelungandu-se pacea din zi in zi intre

Lei i intre Moldoveni, nu rabdard Leii, carii erau cu oaste la
margine de pazA, ce au intrat in tall la Moldova, de au pradat 1

au ars la Cernaqi 1 alte sate pang la Botopni" (Let. P, 193).

In aceste invalma,eli Patru Voda s'a scoborit in tam de jos
i la 8 Martie ii gasim la Vaslui. Tot din Vaslui da documente in
12 Mart (Ispisoace i Zapise I, 1. 58) i in 13 Martie (Uricar XVIII
120 ; Arhiva Iasi, 11177).
XLVI. 7043 Mart 2 (1535). Vaslui. Intarituri domnegi la Salcea pe taian.

Palm Voda Rare fiind in Vaslui intarete vanzarea ce o face

fiul lui Torna Salce, in satul Salce, spre lalan
OA randult), cumpAratura sa de la Buzea i fiii lui, catra Sava Lungul cu 2000 zlott tatarAti. (cf. N.' Iorga, Documente VII. 73).
Obs. In 7043 (1535) it vedem pe Petru Rare iardi in tara
Ion

Salce,

de jos ; in 2 Matte e in Vaslui, iar la 22 Martie e in Hui (Ispisoace 1, 1. 60 ; Arh. ist. 1. 1. 83, unde documentul e nedatat, de
si e dat in 1-14). Ar urma ca domnul fiind in aceiai luny in 2

localitdti vecine, a fAcut o simply primblare prin tara de jos. De

fapt insd tot faptele de arme l'au silit pe Rare Voda sa stea prin
tara de jos in primavara lui 1535.
In 1533 Leii prAdard Moldova pans la Botoani. VodA Rare se retrase din fata for la Vaslui i Husi. In iarna lui 1534 Moldovenii trecura in Podolia s'o prade ; i zice cronica ca: ci-au
dat cuvant sa-i potcovascA call, c'au fost iarna goald i ghetoasa.
Si deci au mers in luna lui Februarie 1534, zice N. Costin
au ars Cervona, i lagelnita i s'au apucat de Cearnocojinti".
Si mai departe zice cronica Prinzand de veste Leii ca
Moldovenli au intrat la dans i de prada, de sarg s'au pregatit de
razboi i s'au bulucit si -au eit
cu Sinayschie hatman
inaintea Moldovenilor la apa Siretului". Aici la Siret Polonii mananca

batae (Let P, 194).

In aceste amestecdturi Rare Voda a trebuit sa* se pregAteasca

de lupte, stand in tara de jos : Vaslui-Hu5i.

De aceia i in vara lui 1535 ne Iipsesc documente interne,
fiind fapte de arme cu Polonii.
XLVII. 7045 Martie (1537) Vaslui. Intarituri de vanzAri.

Petru Voda Rare fiind in Vaslui intarete cumpArdtura ce s'a

fAcut cu 50 zloti tatarati de la Petru Boziu in satul Bozienii de pe

www.dacoromanica.ro

-50
apa Liscovului si ese jirebii de priski pe paraul sac Ha arom
IIOTOU,* NWT 3A WWI' MEPAIlia (cf. Surete ms. XXI. 134, Acad.
Rom. CVIII. 10). Scrie Ion Flocescul,. uricar.
Obs. Ce cAuta PAtru Vodd Rare in acest an in Vaslui, tot
in primAvard ? SA fie o simply peregrinatiune, bri tot in preajma

tenor fapte de arme ? Tot cronica Orli ne explica faptul, Polonii

satui de atatea incursiuni ale lui Rare in Podolia himiserA sol la
Imparat pe Crescowsky, castelanul de Bresc, sA spue impAratului el de nu-1 va rAdica din -lard si din domnie it vor scoate ei
u oaste, Ca nu mai pot suferi rautAtile".
In aceste amestecAturi, cAnd de la Nord se pregAtiau Polonii,
de la rasArit capAtase ordin TAtarii sa vind asupra Moldovii, iar
Turcii de oaste a lost poruncA sa se grijasca. (Let. 12, 194). Ca
precautie Petru Vodd s'a retras tot in Cara de jos sA vazA si sA
pftadeasca tneraul pregatirilor de rAzbolu. Ori dupa 5 luni Tarnovschie, hatmanul leesc, In 20 Sept. Mercuri, a inceput sA bad cu
lunurile Cetatea Hotinului, iar de la 28 Sept. Rare Voda fuge in
Ardeal, i se inchide in cetatea Ciceului SAmbatd 28 Sept. In rAsAritul soarelui, de oarece Soliman singur venise cu osti asupra
Moldovel,.
XLVIII. 7048 Mai 1 (1540) Vaslui. Stefan VodA Lacusta d5 intArituri
in Vaslui.

Stefan Von', poreclit LAcusta, fiul lui Alexandru Voda, feciorul

tui Stefan Voda cel Mare, venia nepot de frate vitreg lui Rams
Yoda. Dupa alte urice el se cid chig- fiu a lui Stefan Von' deci
venia (rate vitreg lui Rare Von'. In scurta lui domnie de 2 ani
1 3 luni, a stat si in Vaslui, de unde da in 1 Ma 1540 uricul prin
care in Areste sulgeriultti Nicoara cumparAtura ce a facut cu

100

zloti tAtarasti, in a treia parte din jumAtate de sat de Glodeni,

partea din jos, de la feciorii Crastei de Glodeni : Ilea, Anghelina

Tudora.
li mai Intareste lui NicoarA Sulger I alte cumpAraturi facute
tell 100 ZiOti tatarasti In satul Sarbaca pe Ciuluc la Colac, de la

.1

,Arbaca, nepot lui Ivanco Sar6aca. (Cf, Surete I, 196).

Obs. Stefan VodA LAcusta era in al doilea an de domnie, spre
ispravite. Boerii i curtea 11 urau, iar Arburetii i GAnetii cornplotau in contra -i. De la Ciceu Rare Voda izbuti a se duce la
Poarta i a cApata mila Sultanului. Aceste toate erau ca o ghiata
in inima lui Stefan Voda", zice Cronica (Let. 12, 200).
In asemenea vremi tulburi, el s'a retras la Vaslui sA vazA deanersul lui Rare despre Turd; dar la Suceava i se pregAtia moartea de boerii Ganeti i Arbureti, cum pe larg o povesteve Ureche.

www.dacoromanica.ro

51 -..XLIX. 1541 Viena. Geograful Reicherstorf.

Chorographia Moldaviae, Georgio a Reicherstorf, TranssylNano autore.

Geograful Reicherstorf vorbind de oralele Moldaviei zice aceste :

Insigniora autem aliquot loca.... ea sunt : Swczowa, Chotijna.

Nempczs, Romaniwijwar, Bahloijazwar, Waslo, Zorwca, et Orhe".
lar pe harta, ce intovArdete textul, orasul e scris Vasluy,
(Tesaur de mon. istorice III, 125).
"

L. 7054 Mart 23 (1546) Vaslul. ,Rarer Voda intareste cumparaturi

din Vaslui.

Palm Voda Rare fiind in Vaslui intdrege feciorilor lui loan

Tunsul: Lazar Tansul, Gavril Tun ul 1 Ilea Tunsoae, stapanire
peste satul Tensesti, pe Bogdana, pe care 11 cumparase Inca de supt
Stefan Voda cel Mare de la Ilie, cu 300 zloti tatArasti. In ura ce-o
purta nepotului sau de frate, Stefan VodA zis Lacusta, scrie ea de
se vor afia nescare-va acte de la acel Stefan Voda, poreclit La-

custa, sa nu se creazd. (Cf. Sirete I, 183).

Obs. In anul 1546, ultimui an de domnie a lui PAtru Voda
el moare la 4 Sept. 1546 (7055) Vineri la miezul noptii
Rare
pe and ins,riptia de la Papauti spune 3 Sept. : R% AtTo 311A
-4.

nirkviinencA IrD nriva goigoo

in anul 7054
luna lui Sept. 3, Marti s'a pri ravit Ion Pdtru VodA". (N. lo ga,
Dec. XVI, 278, Papauti), II gasim pe Rare Voda in o mare peregrinatiune prin tara de jos. Nu e nici un fapt de arme, cad e
rIACIA4 GMT RT001111K

anul in care divanul a lucrat cL1 mai mu,t avem nu mai putin
de 25 documente cunoscute * publicate pentru acest an.
In acest an 11 gAsim and hrisoave din Suceava, Iasi, Vaslul,

Hui si Barlad In luna Martie pand la 27 el da din Vaslui 5 urice ; la 30 Martie-2 Aprile este in lai, de unde dd iarai vre-o 5
urice ; in Apr 1 15-15 Mai it gasim la Hui, dar s'a i intors repede la Suceava. In Mai it g sim la lai, dapa 15 Mai-25 Mai
la 27 Mai e la Hui ;. la 30 Mai e la Barlad ; la 9 Iunie e iarAi
la lai. La 3 Septembrie moare.
ederea lui Rare VodA in tara de jos in a doua lui domnie
era o cerintA a politicei Turceti, care a avut de urmare mutarea
Capitalei de la Suceava la lai cu Incepere de supt Ilia Vodd.
LI. 1547 Mart 20. Vaslul. 'Has Voda scrie Bistritenilor.

Iliad VodA fiind in Vaslul ,,datum ex oppido Wazzlo; Letare

et circumspecto domino

a11110 1547" scrie Bistrifenilor xprudenti

www.dacoromanica.ro

52

Mathii Zaz, iudici civitatis Bistriciensis, amico et vicino dilecte;

despre niste pradaciuni ale supuslior sal din Feldru.
intelleximus ex parte Feldro dominacioves vestras maximatrh
isdignacionem... propter securim unum et duobuo panibus et propter unam lanceam... volumus amice hanc controversiam componere.
volumus, et in hoc sumus, bonam vicinitatem vobiscum contrahere".
(Hurmuzachi XV. 460. (DCCCLVI).
LI. 7057 Mart 11 (1549) Vaslui.

111a

VocIA da inturituri lui Motoc.

intareste fiind in
Dias Voda Rare turcitul de mai apoi
Vaslui, lui Gheorghe Motoc stapanire in lacobeni pe Jijia jumatatea din jos, cumparata cu 300 zloti de la Anusca fata visternicu -hi leremia calugarul Evloghie. (cf. Arh. ist. 1, 2, 19).
Obs. Prezenta lui Ilia Voda in Vaslui, este in legatura eu pregiltirea lui cu oaste, ce a trecut in tara Sacuilor, i a ars i praoat Torianul, Herman 1 Prejmerul, dar fiind luat din urma de ar-

matele Ungureti s'a Intors repede Inapoi, caci cat pe ce era sa

fie prins de armatele imperiale (Let. 12, 206 nota 2).
Atat vanzatorul cat i cumparatorul stint nume cunoscute in
beerimea sec. XVI.
Eremia visternicul e boer intre 7026-7027 supt tefanita.
Voda i Rare Voda (Uricar XVIII, 503). El cumparase lacobeni
de la copiii lui Coste Murgoci.
Murgh
I

Coste Murgoci
Andrusco, Stanciu,

Silion,

Vasco,

Neaga.

Iachim

Iar Gheorghe Motoc e incepatorul Motocetilor

Gh. Moloc uricar

Ion Motoc vornic

Onciu Motoc
Ileana

Toader Motoc

Gh. Motoc vornic

Cujba vornic

www.dacoromanica.ro

53
LI11. 7059 Mart 21(1551) Vas lui. Ilia Vocla inainte de turcire e in Vaslui

In ultimile luni de domnie ale lui 'Has, II gdsim tot In Vas(Acad, Rom. peceti 175), dar de astd data Illas era hotdrat
spre turcire si islamism, cad in curand, cum zice Cronica timplandu-1 Satana de invdtatura sa lasat-au domnia si tan. la 1 Mai
7059 si s'a dus la Soltan Soleiman de a .primit legea lui Mohamet,
IepAdandu-se de Hristos" (Let. is, 206).
Dupa 41 zile veni in scaun fratele sau Stefan : HAT 3H0
MCLII,A

Wig Ai 8 lETNIZTOK uA rCI1A136 CTE4AH=la anul 7059, luna

Iunie 11 intr'o Joi veni la domnie Stefan" (lorga Doc, XVI, 278).

Si Stefan Von statu tot anul 7060 in Husi, de unde dd 5

pentru Intaia oars infiinteazd la I4

urice ; el fiind acela care

parcAlabia In persoana lui Bodeiu Si Spancioc (Ispisoace si Zapise I, 192).

L1V. 7063 April (1555\-7069 (1561) Vaslui. Peregrfnatlunile lui
pupeanu Vothl in Cara de jos.

LA-

Alexandru Voda Lapusneanu in prima lui domnie it vedem

stand mai mutt in tam de jos. Asa in 7062 11 gAsim in 1 Martie
la Husi, la 2 Martie la Barlad. si revine la Husi in 17-25 Martie ; Apoi in 7063 ii gdsim la 23 Martie Ia Iasi ; In 9 April la
Vaslui ; In 20-28 April la Barlad ; iar in Maiu std Ia Husi.
Tot asa in 7066 it gasim in luna Martie la Harldu, in April
Ia Iasi Si apoi la Husi. Tot la Husi std si in 7068, lar In 7069
lunie 20 (1561) Alexandru Vodd e la Vaslui, unde Intdreste lui
Gavril cumparAtura, ce a Mout cu 65 zloti tAtarasti in satul Tunsesti de la feciorii lui Ion Tunsul, Isaico Tunsul Si Candachia. (cf.
-Surete I, 271),
Obs. Se incepuse luptele Jul Ldpusneanu cu Eraclide Despot,
ruda sa mistificatd. Si zice cronica ca (Alexandru Vodd dupd ce
perdu razboiul, fugi spre Iasi, si de acolo isi lud doamna si apoi
.fugi la Husi. Vasluiul venia la mijloc de cale.
Dar si Despot Vodd cAlcd Vasluiul in acest an ; si au poposit la Iasi, apoi la Husi" zice Ureche ; la mijloc era Vasluiul.
Cum insa noul domn venia in fuga rdzboiului, n'avea chip sa dea
Irisoave, de cat dupd ce va avea domnie intemeiata de la Turci.
LV. 1557 Noembre 15 Vaslui. Lapupeanu aerie din Vaslui Braovenilor

Alexandru Vodd LApusneanu fiind In Vaslui datum in civilate nostro Wazlo XV die mensis Novembris anno domini 1557`

www.dacoromanica.ro

64

scrie catre Brasoveni : iudici ceterisque curatis civibus civitatisBrassoviensis suphnt; i npurapom COT C9dWEir" despre prietenia ce

le pastreaza ,,benevolencie ac bone vicinitatis nostre continuum

incrementum" ; si declara ca de la inceputul domnii sale a tinutla politica crestina a inaintasilor sai Propterea nos, ab exordio
.regiminis nostri in hac terra et iurisdiccione nostra a Deo nobis
concessa, divina induccione vestigia verorum christianorum principum, predeCessorum videlicet nostrorum semper sequi studentes".(Hurm. XV. 531).
LV1. 1566 rocu, 28 die mensiq Octobrei w lassiech.

In Spisanie Kroniki s ziemi Woloskiey takze y o hospodarach"----Scrierea Cronicei despre tara Moldoveneasca cum si despre ai ei Gospodari" scrisa in Iasi In anul 1565 Oct. 28 (7075)
de Nicolae Brzesky, se vorbeste de tinuturile Moldovei. Ele erau itt
numgr de 24 summa wszystich powiatow 24, takze wiele Purkula-bow i Watahow, to jest starost albo chorazych"---totalul tuturor ju -detelor 24 ; toti atatia parcalabi ; vatagi, un fel de starosti si stegari".
lata judetele, intre care e si YasteciuL Intre Prut si Nistru.
8 : Cetatea-Abit, Tighina, Chigheciul, Layupa, Orheiu, Soma,
Hotzn si lasii.
In Bucovina

de mai apoi 2 : Suceava, Cernaufii.

In Moldova propriu zisa 14 ; Putna, Adjud, Trotus, Bacau,
Roman, Neamt ;Covurlui, Tecuci, Tutova, FlIciu, FasluiVasItijskiChligatura, Harlau, Dorohoi.
(Cf. Arh. istorica III, 14).
Obs. Pentru cronicarul Polon Brzesky nu se rupsese nitatea administrative a Bugeacului, deslipit de Moldova la 15it ;
de aceia figureazA cele trei judete de la Nistru.
Impartirea tArii in tinuturi mAEPHiAgA 1 110AOCTka a urmat.

celel a ocoalelor. In intelesul vechiu tinutul era una, judetul era

alta. Cea mai veche era cea de jude4 dupe notiunea juridica a
juste -lui,

fondul latin cu care am trait not peste munti. Cand pe

cursul vailor, pe unde se intinsese Romanii, erau numai tans : fare

Oltului, tam Barsei, Ora Fagaraului, tara Moldovei, terr a , au
toritatea naturala izvorata din selectiunea fireasca a averli si a vrasfel a fost judele gjudex,. Limitele puterii lui facuse ca la tot teritoriul supus autoritatii sale de Jude, se se cheme judecia, sinonim

cu parte, cut.:

clESTUptil, RAH 4aCTH HAII 2E0rAVILI=GDICA ;m8Aemi,..

www.dacoromanica.ro

55

Judecia, deci judeful vechiu .era o unitate mic

judecAto-

reascA, supusd unui Jude, si se intindea adesaori pe cursul unei

ape, cum mergeau si mosiile din zare in zare, avand apa prin mijlocul mosiei terra".
Cand insd s'a stabilit puterea politica si domniile au inceput
a impure ddri biral i celelalte dajdii, ea luare de a zecea din
toateh, sistemul incasdrii ddrilor era de a le da to vanoare on
in credinfd. Boerului cdruia i se ceda in vanzare incasarea darilor
intr'o anumita intindere de pamant, dupd numdrul satelor si cursul
vAilor de ape, i se (1.1f:tea in deplind stApanite !.AeptiaTio toatA
acea regiune, pe a sa rAspundere ca sd isprAveasca sarcina sa

fiscal& Toate aceste regiuni s'au numit derjave sau tinuturi, si

peste ele s'au randuit anumiti parcalabi, ispravnici, apoi. cari aveatt
chemare de a-si ispravi insarcinarea Llor, ca lac orice acaret,
ciddire sau in sdrcinare oficiald .
Si asa s'a impArlit tam in voloste si in derjave sau In tinuturi, mai ales cu jumdtatea a doua a sect. al XVI-a, dupd ce Turcii pusese stapanire sFincasarea birului era obligatorie pentru tart
si domnie.

Supt Stefan cel Mare nu era Inca isprAv it sistemul administrativ al tinuturilor ; si din documentele timpului cetim aceste ti-

nuturi : Carligatura, Ceraufii, Chilia, Harlau1, Neantful, Romanut, Soroca, Suceava, Totrq fi Tutova; nu ca n'ar fi document
din celelalte tinuturi posterioare, dar acolo mosiile se citeazA dupl.
ape sau ocoale, nu dupA tinuturi.
De la 1504-1566, adicd in decurs de 60 ani, Moldova fiind
ingenunchiatd Turcilor si-a comolectat Jegimul administrativ im-

partindu-se in 24 tinuturi ; de sigur ca inceputul 1-a facut Rare.

Vodd in a 2-a domnie,deci dupd 1540, cand a fost silit sa deslipeasca Bugeacul de Moldova, lAsand in sama hanului de Causani
si acesta in atarnare de Pasa de Bender.
Deci Vasluiul incepe a fi judet dupd 1538 ; pe cand fusese
ocol cu mosia targului inainte si dupd 1490.
1-1/11. 1589 Februarie-Mai Vaslui. Catolicismul in Moldova.. I Vaslut.

In acest an in luna lui Februarie 26 PAtru Vodd Schiopul era in Vaslui cu boerul sau Bernart Brutti, care era un fervent propagandist al Catolicismului in Moldova. Se organiza intemeerea unui seminar cu 100000 scuzi subVentle lunard ; cu InvAtAmant catolic in limba greacd ; voia sA schimbe calendarul ,,in-

www.dacoromanica.ro

56

torno al calendario", sa tipareasca minee si calendare indreptate in

limba romaneasca (ancore it fare stampare calendari et lunari
nella lingua, second() it calendario corretto".

lar in Vaslui venise Brutti sa intampine pe cei 5 Iezuiti alungati din Ardeal si care capatase vie de la Voc Id sa predice in
moldoveneste la supusii S4, Unguri, Lesi si Ia toti catolicii din
14, Cotnari, Harlau, Vaslui si Hui ,,...ex sermone Moldavico ..civibus nostris Ungaris, Saxonibus, Polonis et omnibusque, qui sunt
de religione Pontificis romani ex civitates lassi, Cothnari. Horlue,
Vaslue et Huss.

In Mai Patru Vodd se afla Inca in Vaslui, de unde face o

danie lui Petriman diacul.
(cf. Hurmuzachi X!, studli 64, nota 7 ; pag. 67 nota 6).
LVIII, 7097 April 24 (1589) Vaslui.

Patru Vodd Schiopul fiind in Vaslui intareste lui Gavril, Simion si ton, cumparatura ce au facut ei cu 180 zloti tatardsti in
mosia Dragmanesti pe apa Saratii, de Ia Frateiu Hara, fiul lui
Petre Hara, nepot Stanei, de supt Stefan Voda cel Mare. (cf. Surete II, 212).
Obs, De mult incetase de a mai fi Vasluiul un centru de
fapte politice cum era in sec. XV. Intre alte cauze e ca cu ince-,
pere de la Rare Von' in a doua sa domnie, si mai ales de la Stefan kares si Lapusneanu, Turcii aveau interesul sa f xeze capitala
la Iasi, cad era drumul deschis prin valea Bahluiului si a Jijiei spre
Prut si lesne de controlat VOida de la Iasi prin Tatarii si Turcii
din Bugeac : caci nu era locul nici cu Husii nici cu Vasluiul, fiind
pe aid locuri taxi, si aparate de atatea siruri de dealuri spre nord
*i vest si rasarit, iar de mlastina Barladului dinspre sud.
lasii capatand rolul de capitall toata miscarea politica s'a

mutat in tam de jos, mai ales Ca in a doua jumatate a secolului

XVI Polonia avu amestec direct cu numirea domnilor Moldovei
incepAnd cu Despot a lui Lascki, si ispravind cu Movilestii cdtra 1615.
Numai and domnia era greu amenintata de is Nord, cauta
azil de apArare spre Vaslui, on Husi. Vasluiul devine oral de veghe at miscarilor armatelor, dustnane, ce veniau din sus si de la
rasarit, deli nu in masura sec. XV.
Asa si in 1589. Patru Voda Schiopul stia de Vaslui si Docolina, de and cu razboiul ce l'a avut cu Poteoava 0.01, cAnd
a fost Mut la Docolina ; aceasta cu 11 ani mai Inainte, la 7086
Noembrie (Let. P, 232).
www.dacoromanica.ro

57

In anul 7096 Noembre 23. Patru Voda a avut mai multe

hdrtueli cu Cazacii, ce venise cu un domnisor a lor, anume Ivan
Vodd. In jurul acestor hartueli, ain care unele cu tizbanda, iar altele cu poticald, trebue sa cdutam motivul scobordrii lui Patru Vocla
de la Iasi la Vaslui, ca sa vegheze miscdrile Cazacilor (Let. 12, 238) -

In schimb insd, domnia asezandu-se la Iasi, drumul domnilor noi era sd treaca prin Vaslui. Cu incepere dar de la 1612 incoace, se desvoltd Docolina, ca loc de popas in tractul cel mare
al drumului si din povestea Doco linei, noi cetim mai multe lueruri despre Vaslui in sec. XVII. Dar in acest secol incep si actele mosiei targului a vorbi de Vaslui si de mosia targului, de
rAsluirile %cute din frupul mosiei targului, si deci din cunoasterea
acestor acte
scopul principal al acestei publicatii
vom ceti
tot ce se Vie despre Vaslui, ca targ si mosie.
LIX. 1591 Februarie 20. Sisle feria ai 7099 Fey. 20.

Catastih de cisle de tirani de la toate tinuturi si curtiani si

vztaji si neamisi si popi
tinutul Vasloiul t 1075 istov t 177 skraci, t 281 curtiani, t vhtasi

t 253 neamisi, t 66 popi t 11 popi din OLgu.

In toata Moldova erau in cisld acestia :
omeni
popi
curteni

vatasi
nemis

36543
1417
4948
626
3020

cu t(ot) 46860 (recte 46554).

Daca alAturam Vasluiul cu judete!e invecinate reiese aceste cifre :
ccin)

tirani istov
Fdlciu

1077 cu siraci

Barlad
Tutova

427 istov, 87 siraci

1311 cu siraci
913 si 141 siraci
2270 istov

Roman
Iasi
Vaslui
tarligitura

2)

7'-

2)

g.
.o
a,
3..
o.

.17:1

58

226 28 148
149 12 49
482 -- 279

60
56

--1
www.dacoromanica.ro

total
1672

328132 177
155122 129

1075 istov i 177 siraci 403 38 253

516
156110 50

7f1

114 9 943

77

1773
1220
3031
2022

11

732
I

11393

58

Obs. Se mai gasesc predupAnse la Covurlui.

Se mai gasesc saraci la Mr lau fard ocoale (240)) ; la ocolul
Botogani (255) ; la ocolul ipoteft (56).
Se mai gasesc gaigli la Trotug (120).
Insumand cifrele reesa ca din cele 7 judete megiege Vasluiul ocupa al 2-lea loc dupa Iagi, care pe atunci se intindea pestePrut, pand In apa Rautului, iar Jijia ii era hotar spre apus despre
Harlau, iar Bahluiul despre Carligatura.
In 1591 tara Moldovei numAra urmatoarele 22 judete a
Soroca (2187), Hotinul (2493), Iagii (3031), Falciul (1672), Orheiui
(3263), Neamtul (3566), Tecuciul (1658), Vasluiul (2022), Bdrladid
(943), Covurluiul (1990), Tutova (1773), Dorohoiul (1829), Chigheciul (3211), Suceava (5064), Harlaul (1944), LApugna (2862),.
Cernautil (1356), Romanul (1220), Totrugul (796), BgcAul (736)
Carligatura (732), Putna (2748).
FatA cu impArtirea administrative din 1566 data ,de Neculai
Brzeski vedem ca in 1591 lipsesc Judetele Adjud, dat la Trotug gi
Putna ; apoi Cetatea-Alba gi Tighina, ramase in Bugeacul Tatarasc
(Cf. N. Iorga. Doc, Hurmuzache XI, 219).
LX. 1591 Mai 12. Clorgina oilor pentru Vaslul.

In socoteala pentru gorgtina. a oilor din Moldova cu numelecumparatorilor gelepi, gasim pentru judetul Vaslul aceste date :
Tinutul Vaslul 03,20006a0 a gasit cisla (MaX2) oi (7rAieta)
3501, cu cite 35 aspri noi (';"ev6uPa. 7rPn Mania) gi cu cute 45 de
aspri vechi (oat -cct npoc acncpa 7:2A64).
A aluat Constantin Casapul Itacigils) 320 oi cu ate 35 de
aspri noi, (uotsvivto 7411"uv acnPa) f as MOO aspri.
A luat si tefan -Caravdiotul cu Joao lista (El; afo xavtu) (sinete domnegti) 3190 oi, cu cafe 35 (aspri noi), cari fac aspri
111650, gi este exacta socoteala de mai sus (AciaPtalibt gambc)

Inca gi de la o case a tinutului de mai sus alt6 tib gVa 01*11;

coOey ttivo6%) au gasit 1130 de oi gi le-au luat gi pe acelea
Gelepii Ttexemae0 cu cute 45 de aspri gi fac aspri 50850.
(Cf. Hurmuzachi XI, 222).
Obs. Pentru a ne da seama de bogAtla tarii in oi, gI de raportul intre jud. Vaslul i celelalte judete vom face tabloul oilor
pe toate judetele din Moldova : (vezi tabelele pag. 60-61).
LXI. ante 1600. Catolicii au o biserica in Vaslui.
In N. Iorga (Doc. 1, 416) vorbind de starea Catolicilor Ija
sco3

www.dacoromanica.ro

59

Moldova se Insira si nurnarul bisericilor din diferite orase ale Moldove! : ,,in Chorloi una chiesa, Berladi una chiesa, Vasiludi una
chiesa et in tutti sti lochi sono molti catholici".
Obs. Nu tagaduesc exactitatea informatiunii din izvodul citat,
Bandinus si Paul de Allepo atesta acest lucru. Pe Tanga biserica
Sf. loan Prediteci, zidita de Stefan Voda In 1490. mai exista o biserica de lemu catolica, despre care ne vorbeste Bandinus, sub anus'
1646 Mai era pe langA biserica domneasca, Curtea lui Stefan Voda,.
In care au stat atatia domni, musatiri cu lunile ai Vasluiului. Pe
Tanga ocolul targului, fixat de Stefan Voda. Vasluiul era si urr
tinut, cu piicalab In frunte, cu un vatag, cu un calpitan, cu un foltur
si 12 pArgari. Toti acesti slujbasi aveau supt ei alte cete de slujitori In trebile domniei sau ale targului.
Vasluiul incepuse a vedea dese on musafiri atesi, elcii impArAtesti, ambasadori lesesti, sau chiar frantuji, trecand spre Poarta,

sau venind spre Iasi, asa ca acest fapt a nascut la Vaslueni o anumita tinuta socials, de care va vorbi la vreme D. Cantemir.
LH. 7100 Mart 14 (1592 Vaslul, Nestor Ureche la Vaslui.

Nestor Ureache vanduse lui Septelici un satnu se spune

numele. Marele postelnic Brut I1 InvAluia pe Septelici cu napaste.

Nestor Ureche is apararea lui Septelici si-i scriefiind el In Vasluio scrisoare pe cat de prieteneasca, pe atat de hotarata :
yam Inteles ca invaluiti pe Septelici si nu-i dati pace, ca
va laudati ca-1 yeti pars pre el pentru acel sat, pre carele eu I
l'am vandut lui...cum dar veti vedea aceasta carte, iar voi sa aveti a-llasare foarte In pace, iar mai mutt sA nu aveti a-1 invaluireci sA-1 lAsareti foarte in pace...iar de II yeti mai invalui si va

veti mai lauda mai mutt prespre cartea domneasca si preste toemeala noastra, iar not ne vom scula si vom spune si domniei ca
sa va is de la voi 20 de boi si dupa aceasta yeti veni sl veti sta
la divan cu nor. Scris In Vaslui Mart J4.
(Cf. Ispisoace sl Zapise 1 1, 205).
Obs. Nu tim exact faptele, cari au OH pe Ureche sa fie In
Vaslui In 14 Martie'credem 1592. Era domn Aron Voda cu intaia lui domnie in 7099. Inftdiat VodA pe boerii sai, taia capetele
la cativa fruntasi pe banuialA ca si ei or fi fost amestecati enOrheenii si Sorocenii, ca radicase Voda pe un Ionasco, de-i dase
numele de Bogdan VodA. Aron In ura lui a omorat pe Bucium vornicul, pe-Trotusan logofatul i pe Paos vornicul si asa mergand

www.dacoromanica.ro

JUDE 'UL

01 gasite

PRETUL

Oi luate in

plus

PRETUL

4000

183000

81585

1770

85132

3510

122850

1130

50850

1890

72773

1040

46800

Suceava

4500

Falciu

2705

Vaslui

152100 aspri

Tutova

CUMPARATORII
Man oll abagerul

lanachi negustorul
beglebergul
Costantin casapul
Ion Cali, os
Constantin casapul
Stefan Corabierul
Costantin casapul
lanachi Mires
Coskina

1490

67050

,,

1450

60900

114400

,,

1537

80004

205428

,,

2739

101243

Tecuci

2100

79185

Putna i Agiud

2170

69440

Covurlui

2860

Neamt

6371

Teodor Cazacul
Andrei
Gh, lanachi
leuicerul de la Seraseria
Gelepil
Gh. Enachi
Ion Cattfos
Caramanlail
Coskina
Canavutos

Curtnicerul, T. Magheras, Arvanitul, Lampos Catichis, Stinis, Flad.lm,

Tamiris Stanos, Toader a Cii lu.

Hotin
Orhei

5901

4376

241038
188742

1847
2004

96044
106212

www.dacoromanica.ro

g6ritei.
Mehmet Gebegiul, 1. Ibros

Constantin Casapul. D. Parvan.

Gelepil

Trott*

gi Bacau

2746

79634

893

37500

Gelepil
Dimul

64500
113000

684
1500

30780
82500

Andrei Koskina

Tancgi casapul
Caragea casapul
Dimos, Mihul
Caragea postelnicul
lanachi cupet
Teodor Sperillotis

Barladul

1500

Lapupa

2840

Iasi

2700

108000

1216

63232

Dorohoi

3011

111400

1310

65500

Roman

1500

46550

810

34020

CernAuti

2100

79180

1200

57600

1-larl5u

2000

85000

800

40000

Gherokaritos
Canavutos
Gelepil
Leca Cerecglul, Tevegi, Gelepil
Ibrahim pasa

Ianachi cupet
Lampos Katiki

beglebergul
Caragea casap.
Lampo Karakasci

GelepH

Ceadr oglu
Aryan!!

Carligatura
Chigheciul

Soroca
la un loc

900

34200

181

9412

5000

200000

2700

162000

5000
65670

200000

1393
29850

76615

Oile trecute pe la vaduri cu pecetluit domnesc 45880. Boi pentru uurintA

www.dacoromanica.ro

Panu, Caragea, Gelepil

Par van scutar, Gelepli

,C5

pave 1100 =141000 peste tot,

62

pe drum spre intimpinarea razvratitilor a pus pe Nestor Ureche

mare logofat (Let P, 240, 474).
In aceste amestecaturl de ogi, cu Sorocenii *i Orheenii, cred
ca a putut fi in Vaslui, Nestor Ureche, caci cu a doua domnie a
Jul .Aron Voda Ureche logofatul pribege*te. pentru a reveni iii lard
cu

Cat despre Brut postelnicul, el e cunoscutul arbana* Bartolomei Bruti, care vine in Cara cu Patru Von' chiopul intre 70897099. El e omorat de Aron Voda in a doua lui domnie *i Miron
'Costin scrie acestea : Aron Voda au omorat cativa boeri, din

care unul era anume Brut, iar ce boerie au avut, nu putem *tire
lard cat ca era Arbana* de neam, om *Hind cateva limbi *i sosit
la mare avere ; *tiut *i la Poarta ImpAratiel ; pre acesta pentru
avere inca l'au omorat "; iar mai jos scrie vazandu-se Aron Voda
in ura tuturor qi den casa di de nafarA *i is ImparAtie sunase pentru moartea lui Brut, fiind cunoscut la Poarta acel Brut.
LX111. 1599. Stiri despre Catolicii din Vaslui.

Din Relatione di fra Bernardino quirinj osservante di s. to franco

Vescovo Argensi nelle provincie di Moldavia et Valachia. intorno

le cose del suo Vescovato fatta alla Stta di N-ro s-re l'Anno 199.
...et havendo inteso che nella citt di Vasiludi, v'era un
Transilvano di nome Benedetto it quale si pose do sieza nello
cura di questi habitanti Lattini essendo ricevuto da loro per
necessity non habendo altro prete lo mandai a prendere, et trovai, ch'era ordinato da un Vescov Luterano in Transilvania con
rimposition della mano solam-de-et che diceva messa, et batezzava
senza le parole formeli, et che faceva far in chiesa la confesione
publica al modo di Luterani per ii che lo posi in carcere con II
feri a picdi in una della stanze del Vescovato quale tutti sono di
legno, et dopo di haverlo essaminato, e convinto per reo volendo
lo Ja matina farlo condur in Succhivia per darli ii debito castigo, quella notte istessa rompendo la Casa sa ne fugi, con tutti
gli ferri ad una villa nelli confini della Tartaria per quanto ho
potuto intender de serviva a gli latini di quella villa per prete, et
spero che it mio vilario con it favore del Principe la richavera
nelle mani, e sera castigato severamente,
(Hurmuzache III app. C. IIN. 550.)

www.dacoromanica.ro

63

C. Stiri despre Vaslui in sect. XVII -a

LX1V. 7121.Mart 4 (1613) Popfori. Voico vel logorat cumpha cu 150

taleri de argint de la Simeon Crasnes Orli in Fauri si Grumazesti pe Vaslui
Actui 11 atesta soltuzal gi cu cei 12 pargarl din Vaslui.

Adec not Andrie Soltuzul (itionT83) i 12 Organ (finrAii)

din targul Vasluiului (cirr mpar B4CAVIO) Si lonaco Pealcul si Du-

mitru uricar si lonasco vatav de hansari, i Petre Goaga din Partanosti, i Petriman visternicul de-acolo, i Epatie din Maratei, si
popa Gligore din Popori si Patrasco Marecai din targul Vaslui
Orr Tpar riuntrio) si lanachi ottam (de acole) si Stoica Muntean
si Anton si alti multi oameni buni ; cum au venit inaintea noastra
Simeon Crasne fiul Maricai Repot Giurgii Crasna, de a lui build
voe de nimeni silit nici invaluit si an vandut a sa direapta ocina si moie din jumatate sat de Grunteizeqti juinatate, si din jumatate de sat Fauri iarai jumatafe, ci cu loc de moarit in apa
Vasluiului, acelea le-a vandut panului Voico marelui logofat pentru 150 taleri de argint denaintea noastra...i eu Marmure Uricar
am scris zapisul cu mana mea sa se stie...Scris In Popsori la anul
7121 Mart 4.
(Cf. Surete VIII 250, unde e dat si textul slavon. Acad. Rom.
LXXX1X 68 ; surete ms. XXVI 237).
Obs. In dosul actului sta scrisa nota : ,,insa din aceti taleri
31 taleri si 6 potronici au fost ai Maria, jupaneasa lui Goga
biv postelnic ;

pe care bani ii daduse cu mult mai Inainte in

manule lui Simeon Crasnes".

LXV. FdrcI

este in Vaslui.

data de an, land-f1 zi (ante 7126). Bogza logofatul trEt-

0 marturie iscalita de mai multi, intre care si de lonaqco

to a fost $oltuz in Vaslui, Luca Zania si Josef soponariul tot din
Vaslui, cum si de alp oameni de la lard, prin care atesta despre
Bogza logofatul, ca a avut doao femei i cu care jupaneasa au ago7
nisit averile sale, cu moasa Buznetilor, au cu mama Buscai, a
Loghinei i a Bogzei logofatului ; Marturii spun ca 'cu cea giupaneasa ce au tinuto intai nau agonisit nici o ocina, caci au be-

cuit cu not aicea in tarp in Vaslui cu acea fameae, iar dupa ce

au luat pe mama calugarului in zilele Iancului Vocla cu aceia an
agonisit ocinile de la Iancul Vodai.
(Cf. Surete VIII, 259, Acad. Rom. LXXXVI 249. Surete ms.
XXVI 234).

www.dacoromanica.ro

64
LXV1. 7126 Ghenar 30 (1618) lag.

Radu Mihnea Vodd intdreste lui Petre Cehan cumpdrdturile

ce a facut cu 200 vght de aur si cu 270 taleri de argint si cu 2

boi si un cal bun in urmatoarele mosii si anume : in satul Straltoestii, pe apa Vasluiului, in sus de targ in tinutul Vasluiului
EAHA CE/1111pE 1141111/11 C11341)(0Ell11ll HA noTou,t KAciusia g11Ull TIMPAA

ROAOCT HACA10/A" cu 200 taleri de la lonasco sin Lupul Stroici

logofdtul; si cu 200 ughi de aur in jumatatea satului Maratei pe

apa Vasluiului cu vad de mori in apa Vasluiului non CEAO 11A 11AIA
11,1741Z11,Ef11 HA noTou,-k RACA$Rt 110 1111W TlIZPAA RACAM CZ RPSA SA
mA111111 $ noTouji. 1lAcAtista de la Vasile si Stratul si Costandin,

frati, feciorii Marical, nepoli lui Gheorghe logofdtul, si 70 taleri,

un cal si 2 boi o bucatA de be ce se numeste satul Rdei, pe apa
Vasluiului, din tinutul Vasluiului EAHA 6$1:AT aA AICTO t1TO c
HAAEHSEY1'

CE/10

IHSE11 HA no-rout

Bac Asiaii) 1110A0CT BACA8A" de Ia

Buna si Loghina, fetele logofdtului Draghici Bogza.

(Cf. Surete VIII, 253, unde e dat si textul slavon cu traducere. Acad, Rom. pecete 63 ; Surete ms. XXVI 407).
LXV11. Fara an April 20 (ultra 7129=1621). Un Grigore Vasluianul

din Bor a.

In satul Bdseni, din mosia Sorsa pe Jijia, tin. Iasi &Ala Inca
pe Ia inceputul sect. XVII un Grigore Vasluianul, care isi vinde
a cincia parte din jun-Mate de sat lui Samoild cu 12 taleri de
argint ; zece marturi din satele din jur atesta aceastd vanzare, si
ca dar Grigore Vasluianul n'are drept a o rdscumpararea nici dandoar(d) in veac".
(Cf. lspisoace si Zapse 11 1, 52).
LXV11I. 1622. Din Raportul unui preot catolic despre starea catolicilor
din Muntenia
Moldova.

Nella Moldavia vi sono molte cita nelle qual sono molti

catolici et prina in Iasi onde it Principe' 'sot habitar vi e una
chiesa et sono molti catolici sta un padre lesuita. In Cutumari
sono 3 chiese et sono molti catolici stano doi padri lesuita. In Ru-

mano sono doi chiese, in Bacao si e it monasterio the stano i

frati di S. Franc ; in Nemo sono doi chiesi. In Fiesta si e una
chiesa, in Bagna una chiesa. Vilanova in Suchiaua doi chiese, in
Chorloi una chiesa. Barladi una chiera. Vasitudi una chiesa. Galari una chiesa. Tetrusi una chiesa, et in tutti sti lochi sono molt'
catolici,

(Hurmuzachi VIII 403).

www.dacoromanica.ro

65

LXIX. 7119 Mai 12 (1611) Vas lui. Soltuzul gi pArgarli de Vas luf a
testA vanzarea ce se face in Prigorceni ciltre Bo lea vornicul cu 30 tiler!.

Adecd eu Necoar de tdrgu de Vasluiu si doisprece Organ

insine martu(ri)sim si Ooban sl Onild si Costantin si Andronic

din targu de Vasluiu insine mArturisim I cu acestu zapis al nostru,.
I

cum au venit inaintea noastrd (si inaintea scaunului nostru. Ana

Drujoall [scris deasupra Tudora,1 sora Gligai I fata lit FardmA, neyoata Tomei cu fieorii mei cu Andrian si Marica I de neme silitd
nici impresuratd ce de build voia sa I au vandut o parte de ocina
si de mo$ie din sat din Prigorceni in partea despre rdsdrit, a pa tra
parte I aceea a vandut jupdnului lonasco Bolei dvornicului derep(tu),
30 de taleri bani buni. die si noi deacam vadzut I tocminciusd de
I

build voia or si deplin plAtindule I am %cut si scrisoare de la noi

ca sds facd si deres I domnescu ca SA fie dumisale ocind si cumpAraturd I neclAtitd nici dandoard in veaO.
valeat 7119, Mai 12.
I. p.

Pecete in tiara neagrd; 2 albine

t Gligorcea pisal
Obs. Original hartie ; acta Nina. Surete ms. XXXI, 42.

LXX. Rini an, Mai 20 (caird 7119,-1611) Vaslui. Illcoara $oltuz de

Vaslui si 12 pArgari atesta ca lonaco Bolea a cumparat cu 30 taleri parte

din Prigorceni de la Alexa MAnilacul.

isTicoor )oltu.sul i 12 prdgar. i liudi dobri imea cobanii. 0natl. i Costin. i Andronic. a inih Innog liudi dobri stari i Wadi.
COT Tim, RACAVIO (Nicoard

soltuz si 12 pargari si oameni buni

anume Ciobani i Onild i Costin i Andronic si alti multi oameni buni

batrani si tineri dia targul Vaslui),

Adec au venit innaintea noastrd si nain I tia scaunului nostru Alexa ManiALui de nime nevoit no I inbiiat ce de a lui bunt
voe au vandut o parte de cacind den sat den I Prigorciani. si acea
parte. Alexeei iaste cumparatur de la Costan I da din BuhAesti,
deO au vandut giupdnului lonasco B.u'ee dreptu 30 de tiler vek.
si asijderelea, au venit Alexa feOorul Giurgoae I de BuhAesti de
rime inbiatd, niO nevoita ce an vandut a sa ocin dreptz si mo1

sie ce s va aleage partia a

lui

den sat den Prigorcane I au

vandut gupdnului lonasco Boleei dreptu 25 taleri. deO noi vazindis

I de bunt voe si, tocmald si deplin paata, noi incd am fdcut Intlritur I Cu acestu zapis, gupaiiului lonasco Boleei ce mai sus scrie
si am pus 123Ostialorcf2bica...,skt_bie lui de mArtu4, altu nime
sa nu se ameasteO(e) niO danuor in veac peste acest zapis alr
pis ic Vasluiu Maiu 20.
nostru.
Obs. Original hartie, pecetea targului Vaslui 2 albine. Surete
Ins. XXXI 41. Este si un suret vechiu.

www.dacoromanica.ro

66
LXXI. 7136 Gltenar 13 (16=8) fag% Barnovschle Veda dd porunci cd-

tra parcalabi si ugub Ina ri pentru vecini.

Carte domneasca de la Moisi-Barnovschie VodA in care scrie
ca s'au jaluit Episcopii si Igumenii de la toate manastirile, mazilii
vi feciorii de boiari, giupanese, iproci zicand ca li sau pustiit satele

si li eau Imprastiat vecini prin slobozii si prin sate boeresti si e

.au Minas numai cu selistile. Alta sau jaluit pe parcalab# de tinuluri, ca mergu in sate si prada vecinii, sii ciubocese fara is prava
:alta umbld qugubinarii, in toatA vremea de le fac napasti a femel
i a feate de cameni bunt si sdraci pre minciuni de le fac prada
iii baga in fiarl, sii ciubotescu; alta umbla slugile hatmanesti si
tuzii (tinottnii) tiganesti de le invaluesc tiganii sii prada si pentru
aceasi nevoe sa au sfatuit du tot sfatul i cu mitropolitul i cu Episcopii i cu Egumenii si cit boiarii si cu totii si asa sau hotdrat
ode catra sfatul marii sale pre cei ce vor fi vecini dupti impdratul incoace ca sa fie tart si puternifci calugarii si feciorii de tioiar
asi lua vecinii -Insa sa is si, cisla cata va fi cu dreptul fie in ce
sat vor fi on boerescu on domnescu on in orasu on in siobozie
boereasca on intralte sate calugaresti fugiti sa aibA ai lua si ai
.duce cu toate bucatele for inapoi la locurite lor. Asijderea vecinii
ice vor fi dui naai inainte de imp-dratul intralte fdri qi vor veni
ade acum si nu vor vrea sa mearga la stapanul sau sa fie slobozi
sa mearga unde be va fi scris, iar carii vecini vor fugi de acmtt
mainte printralte tart si vor veni iarasi in tarn, nime sa nu aibA a
primi vecinii altora, ci sa fie voinlci a cut vor fi on in ce sat s
vor gasi ai lua ; parcalabh sa nu aiba treaba cu satele sfintei manastiiri a Homorului ai prada pentru depareituri i pentru altele ce
se vor face, ci numai cu tab harii si cu furii de se vor gasi pre
aceia sdi prinda parcalabii, cad alte gloabA ce vor face sa aiba al
giudeca egumenul cu saborul si ai globa dupa vina for cum li se
va cadea. iar de nu le va placea giudecata calugarilor sa mearga
si la pacalabi ; sugubinarii sa mai imble intr'o hand peste an, in
tuna Jul Septerrivri, La mai mult sa nu imble. Ajk'erele si slugi
hatmaneSti si giuzii tiganesti sa nu mai aiba treaba cu rganii boeresti si rnanastiresti si a feciori de boiari. din anu 7136 Ghenar 13.
(Acad. Rom. ms. CX1. fila 275. Condica manasthei HomoTuIui, apud. Surete ms. XLV 920).
Obs. Doc. a fost publicat si de Hajdau in Arh. ist. 1. I. 175;
,copiat dupa Condica Asachi din Arhivele statului, dintre actele bis
Sf. Vineri din Iasi. Cum al nostru priveste vecinii bis. Homortiltd.

www.dacoromanica.ro

67

:asta arata ca s'au trims asemenea circular! la toti parcalabii si

..au luat carp toate manastirile, cari aveau vecini de aparat.
11 dam si not ca o pilda de atributiile parcalabilor, de abu.zurile for administrative, cum si de sugubetiile sugubinarilor cu
morti Matti, adica inventati prin popusoae sau de adulterii nascocite pe nedreptul pe sama fetelor si femeilor cinstite.
Vecinii dupa imparatul incoace, si vecini inainte de imparatul
se reiera la rdzbolul TurcoPolon din 1621, despre care vorbeste
pe larg cronicanul Miron Costin (Let. I!. 269 seq.) ,
Se vede ca in razmerita ce a fost in Ora, multi vecini s'au
razletit de la locurile lor, asa Ca s'a facut o mare deosebire ?litre
vecini : cei fugiti dupa 1621 (7129 toamna) vor fi adusi la sta..
inii Jar cu cisla satului for, iar cei fugiti Inainte de 1621 slobozi
sunt a se duce, unde vor voi.
LXXfl. 7136 lull 30 (1628) log.

MicenBarnovschi Moghila Voda inching biserica Uspenia

din Vaslui, zidita de oamenii Cioban, Onila si Mihaila, catra manastirea ZografuLde la Atos.
Infra numele Tatalui'si Fiului si Sfantului Duh Troitei sfinte
si eel de o fiinta si. nedespartitek Wa eu robul stapanului met.
D-lui D-zeti si mantuitorului nostru is. Fire- si al Troitei inchinator.
Ica Miron Barnovschi Mogni1a Aioeuod cu a- lui D-zeu mils Donau

tarii Moldovii iata cum Domnia me bile am vrut cu a noastra

buna vo nta s' din curata si luminata inima si d'u tot sufletul si
dirt a Iw D-z...0 agiutor 1 cu rugaciunile sfantului si slavitului
tnarelui muceinc st purtatorului de b'ruinta Ghiorghie si cu bla-

goslovenie a patru sfinti arhierei ai Moidavia kir Anastasie Arhiep,scop si initropoi t Suceve si Kir Atattacie Episcop Romanului
si If r Dioni' e Episcop Radautalui si Kir Mitrofan Episcopal Flusilor si cu vue a to, sfatyftxi Domni: rrie e a botrilor ncstri Mol-

a nu i si a mica ravn nd ceror mar dena me slant raposati domni inainte- hind de not cart as dat si au miluit sfintelor manastiri si biserici din dragostea ce au avut catra D-zeu
si catra sfintele b serici si mynas ri. Pentru aceia si Di is me
catu e dupa puterea noastra intri stapanire rugam pre D-zeu ca
sa sporeasca de la sine buna daine pe care Domnia me am dat
si am miluit si am inchinat o biserica ain targul Vasluiului, care
acea biserica o a fost intocmit si o au fost facut pe ea manastire
niste oameni din Vaslui anume Cioban sin Pantea si Onil si Mido /...ne t

www.dacoromanica.ro

68

bail, unde iaste hram Adormirea prea sfintei nasdtoare de D-zeu, can

mori In apa Vasluiului *1 cu gradini la fantana R'Aului si cu locurl de prisaci la obarlia Baltei *i la Timotei cu poeni, aceste ant
dat *i am inchinat Dnia me la sfanta mattastire Zugrafu, unde iaste
hramul sfantului *I slAvitului marelui mucenic si purtator de biruinfA Gheorghe, care-i in sfantul munte Atosului, iar sfintii parinti
care acolo petrec sA aibA a scrie numele parintelul domniei meale
in sfantul marele ponielnic asijdere si pe domnia me *i de Dl D-zett
dAruiti copii Dnii mele ca sA pomeneascd in toate Dzee*tele slujbe
dupd bisericescul obiceiu. asijderea *i pomenire sa faca noao dirt

an in an si s roage pe milostivul D-zeu pentru a nostra viata

*i bunA Impaceluire ca sA putem in totdeauna s facem milostenia

iar dupd a noastrA viata cine sar ispiti sa nada a noastra miluire si nezare acela sa fie neertat de D-1 D-zeu facatorul ceriului
*i al pAmantului *i de prea curata lui D-zeu maica *i de toti
sfintii *i sA file procleat si trAcleat *i sA aibA pard cu sfantul
marele mucenic si purtAtor de biruintA Gheorghie *i altul sA nu se
ameastece. Insu*1 D-1 a poroncit. Scrisu-s'a la anul 7136 lull 30 zile.
1. p. gospod in cearA aplicata pe hartie romboidala.

Este *i un suret scris la leat 7287 Mart 23. (1779) cu nota:

*i acest uricz sarbAscu lams tAlmacit tot *i nimicA lipsk
on mai multi nam aflatz la talmacire.
Protoierei Mihailu Stralbitkie. [Cf. Surete ms. VIII, 888].
LXXIII. 7138 April 2 lag. Alexandrul Radul Voevod miluete manastirea
Uspenia din Vaslui mitoh Zogravului din muntele Atos, cu hram Sf. Gheorghe,

Cu o vie din fata targului, cu livezi oi crania, toate f oaste donineti.

Nw

gAE5AHAp$

KOEKOAA

eFIZ

norronnaro PAASA

HOEKOAA.

EX1I0 MACTil0 rcnApz 3ENIAH NICOAAORCK011. CO?f rcnAnivor AkACTHrOA1Ct. N 11011A11A011A1COA%. CTAA MOSEY AAONACTI10 COT Tpxr RACAVIOA. ENCE ECT XpAAA CTAA VCIIEHIA trirt CHIT`Ii KAAtILI,E HAW age II
npuctroAan Mdplyi. E3SE ECT AWTOr AO CTAA l'opa flAotrouro. AAOHACTHp rminnia 31EIVAILA. rm ECT rpaiti CTIV KEAIIKO A1l411HKA H
1106.kAOHOCH,A.

rEWpriE. TA& HOAAHAOKAVAA. CZ EAHA 11111401VAA KZ

11pOTHE 'rosy KACASIO. CZ CAAOIKE. H CZ ilACTO 3d KpAME. HNSE 61111-

111411 111pAMIA rcnApcKa. 3A WKOA TpZPA RACA110. 11110 AA ECT CTilMOHACTlip. COT rCHAKAAH npagaa COTHHV H AAAHIE. H NiliA0 HANTE. CZ
ItZetAi AOXOAOAA. HillOpl/WHA HOKOAHM NA when H11411i11. N TAKO;KAEpE
KTO KZ 1-136EOET. n0 ;KHKOTt HAW. CHKWEll rcriApz $ HAW 3EAAAH

AlkOAAARCTtii. ti TOT AA HAAAET HOTKOLAIITH HAW ibillAOKAHIE

www.dacoromanica.ro

HNSE

69
AAIMOBAX0A4 CTAA. MOHACTHp. H NN AA Ct HE SAAHWAET flp kA CHM
8 MC HAT. =II= 3pAll. Mi. C.
.AliCTOM HAWHM.

GAM rcnAnz

HEA*A.

t FIZTpAWKO.

lo Alexandra Voevod fiul raposatului Radul Voevod cu a lui

D-zeu mita Domn tarii Moldovei, iata domnia mea m'am milostivit
i am miluit sfanta rugs manastire din targul Vasluiului, unde iaste
hram sfanta Adormirea prea sfintei stapanei noastre de D-zeu nascatoare si pururea fecioarei Maria, care iaste metoh la sfantul munte
al Atosului mprstirei numita Zugrafu, unde iaste hram sfantul marele mucenic st de biruinta purtator Gheorghe, aceea am miluit cu
o vie in fata targului Vaslui cu livezi si cu loc de crama care au
lost dreapta cromneasca de ocolul targului Vasluiului. Deci sa fie
sfintei manastiri de la domnia me dreapta ocina si daanie si milithe cu toate veniturile, neruseit nici odandoara in vecii vecilor ; si

asijderea pe cine D-zeu it va alege dupa viata noastra spre a fi

dome in a noastra Cara a Moldovei si aceea sa alba a intari a
noastra miluire, care am miluit sfanta manastire si altul sa nu se
amestice inaintea acestei carti a noastre.
Insusi Domnul a poroncit.
Pdtrasco.
ICE) Alexandra Voevoda.
(acta Hina, Iasi Surete VIII, 967). Este o traducere facuta
la 1801 Aug. 2 de polcovnicul Paval Debrici of Mitropolie. Pecete
mica in ceard.
LXX1V. 7138 Avgust .8 (1630) Icqi.

Moise Moghila Vocla milueste biserica Uspenia din Vaslui,

metoh manastirii Zugraf de la Atos cu vii, livezi si cram, hate
din local domnesc atarnator de cola! targului Vasluiului.
Hal MOVCH MOPHAA HOEHOA4 C. M. r. 3. M. OM rcriAsmn.
HOMIIAOHAX0M. H 1101101111KOM. H noTsphAttrom.

ormAcTinturomc.I. N

CTAAM MOHACTIVII. CDT Tpzr RACAVIO r AE ECT VAAL CTSA souk&

nirkyrkii

HAAtKE HAW HIAE 11 ilpHCHOAHH MA91A. f?K ECT METOX' AO

,Irr6a ropA 110ouctsaro MOHACTH(p11) rAHMIA 3VrpAHA. rm ECT xpam
cTro HEAHKO MZWIIHKA f1 ACCT Aonocu,a rEcoprie. TALI HOMAOHAX0A1
CZ EAHA HHHOrpAA HZ npoTa TpxrA. HACAVIO. CI& CAMEO. FI CI
iWkCTO 3A KpAME. time smamiti npaRaa rCHApCK4 if IllpHCAVW14H 3A
OKOA Tpzr RACAVIO A110 AA ECT CTtH MOHACTH(PH) H GOT PCAHNIH
ilpABAA

COTHIIV. li AAAHIE. 11

HOTHOPKAEHiE. CI HICtM A0X0A0M.

www.dacoromanica.ro

70
111H0pVWFIA HEKOAH HA EAKH Hk4HiH. li TAKOXAEcE. KTO CZ H36ESIE7`
110 ACHHOTt HAW 6HRWM rc.nApz ory. HAWEH 3EAAAH ilAOAAARCTtli,
41 TOT AA HNIAIOT 11.10TIVZAHTH. HA TOM HHHIJ MICM11-1,, H RH AA di
111 VNMWAET -nirkA CHM AHICT0.11 HAWHNI.
CAM

rcAns HM IA.

$ HIZ HA

I p. mid in ceara rosie

SPAH. A6. H.
`i-

X' rizTpawso

Ica Moisi Moghila Voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii

Moldaviei ; adica domnia mea m'am milostivit si am miluit i amw
tnoit si am intarit sfintei manastiri din targ Vaslui, urAreste bramul Sfanta Adormire a prea Sfintei stapanei. n6astre Nascatoarei
de Dumnezeu si pururi Fecioarei Mariei, carea iaste metoh la sfantul munte al Atbsului, manastirii nutnite Zugraful, unde iaste hramul sfantului marelui mucenic si purtatoriului de biruinta Gheorghie ;
aceea am miluit-o not cu o vie in to teirgului Vastuiului, cu 11-

vezi si cu loc de crame, care au Post dreapte domne0i 0 asculicitoare de ocolul targului Vasluiubui, Deci sa fie sfintei manastiri
sr de la domnia mea dreapta ()dna si danie i intAritura cu toate_
veniturite nerueit niciodAnaoarg in vecii vecilor. Si asijderea pe

carele Dumnezeu 11 va alege dupa viata noastra sa fie domn in

a noastra lard a Moldovei si acela s aibd a intari pe aceasta de
mai sus scrisa (danie). Si altul sa nu se amestece inaintea acestei
carti a noastre.
Insusi Domnul a poruncit.
Ica Moisi Moghila

In Iasi Ia anul 7138

August 3

Voevoda

Pa tras co

Pecete domneasca mica in ceara rosie.

Obs. Este si un suret scris in 1801 August 2 de polcovaicul
Paval Debrici of Mitropolie. Cf. Surete ms. VIII 977.
LXXV. 7138 Sept. 30 (1629) 'aft

Alexandru Voda Ilia da si intareste mila ce a facut Miron

Moghila Vocla Barnovschie cu biserica Uspenia din Vaslui, pe care
a inchinat-o Ia manastirea Zograful din Atos, unde este hramuI
Sf. Gheorghe.
Suret de pe un ispisoc vechiu pe sarbie de la Alexandra
Voevod scris de Pafrasco in Iasi din beat 7138 Sept 30.
In numele Tatalui si al Fiului si al sfantului Dub, Troita sfanta

de o fiinfa si nedespartita, iata eu robul stapanului meu a Dom

nului Dumnezeu si mantuitorului nostru Is. Hs. inchinatorulTroi
www.dacoromanica.ro

71

tei. Ici Alexandru Voevod, fiul raposatului Radul Voevod, cu mila

lui Dumnezeu Domn tariff Moldovei, am bine voit domnia me cu

a noastra buna vointa cu curata si cu luminata inima din tot sufletul .nostru si cu ajutorul de la Dumnezau si cu rugaciunea a
sfantului slavitului marelui Mucenic Gheorghie si purtator de biruinta si cu blagoslovenia a 4 patru ierarhi ai _Moldovei, Kir Atanasie Arhiepiscop si Mitropolit Sucevei, Kir Dionisie Episcop Romanului 1 Kir (loc gol) Episcop Radautului si Kir Mitrofan Epis-

cop Husului si cu vrerea a tot sfatul at Domnii meale ai boerilor

nostri ai Moldovei a marl si a mici, ravnind celor de mai inainte
intru sfinti odihnitilor domni ce au fost incai inainte de noi, caril
da si miluia sfintele biserici si manastiri, din dragoste ce au catra Dumnezau si catra sfintele biserici si manastiri. Asa si Domnia me pe cat ne este putinta si stapanire rugam pre Dumnezeuca sa ne sporiasca cu bun darul sau, am dat Domnia me, am miluit si am intarit Lind biserici din targul Vasluiului, care acea biserica o an fost facut si o au numit manastire unii oameni din
Vasluiu anume Ciobanul, feciorul Pantei, si Oniul si Mihaila, unde
este hramul Adormirea preasfintei de Dumnezeu nascatoare, cu.
mori in paraul Vasluiului si cu gradini la lantana Raulul si cu loc
de prisaci in obarsia Bustei sff cu poiana la TImoteiu, aceia o au
dat si o an inchinat Domnia Sa Miron Barnovski Moghila Voevod
la sfanta manastire Zografu, uncle iaste hramul sfantului slavitului
mareiui mucenic si purtatorului de biruinta Gheorghie, ce e la sfintul inunte Atosul, si de la Domnia me asijdere am dat si intarit
mai sus numitei sfintei manastiri, iar sfintii parinti ce petrec acola
sa ail:4 a scrie parintii domniei mele in sfantul si marele pomel-nic, asijdere si pe domnia me si de Dzeu daruitii fii domnii
ca sa sa pomeneasca la toate Dumnezeestile slujbe dupa obiceiut
bisericei. Asijdere sa ne faca pomenire din an in an ca sa sA
roage milostivului Dumnezau pentru viata noastra si buna petrecere ca totdeauna sa putem face milostenie. lar duna viata noastra tine s'ar ispiti a strica sau a rasipi miluire si intocmire noastra, acera sA, fie neertat de Domnul Dumnezau facatorul ceriului gt

a pamantului si de pre precurata a sa maica si de toti sfintii si

sa fie blastamat si proclet tiff sa alba paras pe sfantul marele mucenic si purtatorul de biruinti ,Gheorghie si altul sa nu sa am estece.
Ica Alexandru Voevod.
Obs,

locul pecetii gospod.

urettil e talmacit in 1801 August 2 de polcovnicul Pa-

www.dacoromanica.ro

72

val Debrici of Mitropolie. In acel an Debrici a scris 2 copii. Pe una'

din copii sta scris in dos nota :

Dupa schimbul ce sau facut intre manastirea Dobrovatul si
intre dumnalui Costachi Ghica vel logofat de Ora de gios au raInas ca sa stapaneasca dmlui vel logofat de acmu inainte gradimile la fantana Raulii, cu locuri de priseci in obarsia Bustii si spre
incredintare sau dat dmsale vet logofat suretul acesta incredintat
cu iscalitura mea, iar ispisocul cel adevarat sau oprit la maulstire cuprinzandu-se intransul si alte mosii cari sau dat in schimbu
dmsale vel logofat.
1804 Fevruari 12.
2 iscalituri indiscifrabile.
LXXVI. 7139 Avgust 5 (1631) Iasi.

MoisA Moghila Voda intArete si milueste manastirea Sf.

Oheorghe de Tanga Vaslui, zidita de Lupul vornicul, pe Lipovat,
la Corbul, si inchinata la man. Zugraf din Atos cu vii, livezi si
prised.
Suret de pe tin ispisoc vechiu sarbesc de la Moisi MovilA,
scrip de lonaco MAnja in Iasi la feat 7139 August 5 dni.
In numele Tatalui si a Fiului 1 a Sfantului Duh, Troifa sfantA
pie o fiinta i nedespArtita, iata eu robul Slapanului mieu a Dommului Dumnezeu 1 mantuitorului nostru lisus Hristos, si inchina7torul a sfintei troife, Noi Moisi Movila Foevod, cu mila lui Dumiiezeu Domn Tarii Moldaviei, am bine volt Domnia mea cu a noestea buna vointd, cu curata si cu luminata inima din tot sulletul
nostru, cu ajutorul de la Dumnezeu i cu rugAciune a sfantului slavitului marelui mucenic ipurtAtor de biruinfi a lui Hristos, Gheorghie, I cu blagoslovenia a patru ierarhi ai Moldaviei, Kir Atanasii
.arhiepiscop 1 Mitropolit Sucevei, Kir Dionisie episcop Romanului,
Kir lvioghie Episcop RAdautuiui 1 Kir Mitrofan episcop Husu.lui, 1 cu vrere a tot sf atul a domniei meale a boerilor notri ai
Moldaviei, a marl si mici, ravnind celor de mai inainte intru sfiriti
adormitilor domni ce au Post mai inainte de noi, ca au dat si au
miluit sfintele biserici i inAnastiri. din dragoste ce avea are Dumnezeu i cAtre sfintele biserici i mAnastiri. Drept aceia I domnia
mea pe cat ne este putinfa i stApanirea rugam Pre Dumnezeu ca

sA ne sporeasca cu darul sau, am dat domnia mea am intarit si

am miluit sfanta mancistire de langit targul Fasluiului. unde iaste
bramul a sfantului slavitului marelui mucenic i purtator de biruinta

www.dacoromanica.ro

73

a lui Hristos Gheorghie, care acea sfanta manastire o au eidit al

-Nostru cinstit si credincios boierin, Lupul vel vornic al (aril de sus
i o au dat i o au inchinat la sfantul munte Atos, sa fie metoh la
sfanta 1 mare biserica pi manastire ce se numeste Zograful, unde
iaste hram iarai sfantul i marele mucenic a lui Hristos Gheor-

ghie, din avere ce a avut manastirea cea veche, unde a fost hramul adormirei Prea sfintei de Dumnnzeu nascatoare, card dupa ce
s'au stricat au facut alts manastire precum scrie mai sus si iau pus
hram Sf. Gheorghie, de la Barnovski Voda, niste mori in paraul
Vasluiului, si cu gradini la lantana Ulii, si un loc de priseci In
obarsia Bustii, si cu poiand la Timoteiu, dupa aceaia tij dam si mai
intarim mai sus numitei sfintei manastiri din ispisoace de danie
si de miluire ce au avut sfanta manstire de intaritura de la Ale-

xandru Voda cum si de la insusi domnia mea alt loc de prisaca

.ce lau avut manastirea Corbul i alte mosii a manastirii Corbul, i
niste loc de vie 1 cu livezi i cu poene de fanat si cu Carina

de aratura, care acel Zoo iaste pe pdraul Lipovtifului, unde mai

inainte se numea maneistirea Corbul, cu loc de heleteu, care acel
loc au fost drept domnescu, si sub ascultare hotarului a targului
Vasluiului, i tij dam si mai intarim sfintei de mai sus numitei manastiri o vie cu livezi in dreptul targului Vasluiului, cu loc de
crama i du un vad de moara si cu moara in paraul Vasluiului
-care au fost drept domnesti a noastre si supt ascultarea ocolului
a targului Fasluiului; din ispisoacele iarai de danie si -de miluire de la Alexandru Voda i de intaritura de la insumi domnia
drept aceea toate acele de mai sus numite mori i vaduri
mea ;
de mori i priseci i loc de .priseci i helestee si vii cu livezi 1
acel loc de ocina a manastirei Cortmlui sa fie 1 de la not drepte
ocini si mosii i danii i miluiri uric 1 intaritura de mai sus numitei sfintei manastiri ; far hotarul acelor locuri de ocina a manastirei Co; bului sa fie hotar dinpre toate partile dupa acele vechi
hotara, pe care au apucat din veac nestramutat nici o danaoara in
vecii vecilor i spre aceasta imi este credinta a insumi domniel
mele de mai sus numit Noi Moisi Moghila Voevod si credinta a
tuturor boerilor nostri a marl si a mici. lar dupa viata si domnia
noastra cine va fi domn din fiii nostri sau din neamul nostru sau
pe cane ar alege Dumnezdu a fi domn tarii noastre acetia a Moldovei, acela dania noastra aceasta si miluire intocmai i intaritura
s nu strice, ce mai vartos sa intareasca sfiutei manastiri, pentru
Ca baste direapta danie i miluire, bar cine sar ispiti a strica sau
www.dacoromanica.ro

74

a rasipi aceastd a noasfra intocmire, aceia s fie blast5mat 1 proclet de domnul Dumnezau facatorul Feriului i at pdmantului sf de pre

curata a sa maica 1 de toti sfintii bine placuti lui Dumnez au i S.

aiba parte cu Iuda Si cu de trei on bldstamatul Arie, in nesfarsitii
veci i munci amin ; si spre mai mare lade 1 intaritura tuturor acestor de mai sus scrise poruncit-am cinstitului i credincios boerului nostru d-lui lonaseo Glieanghe vel logofat a scrie i cdtrA adevarata cartea noastra aceastd pecete sa lege.
lo Moisi Movila Voevod.
1. p. gpspod. Cf. Surete ms. VIII 956.
Obs. Suretul e talmacit de polcovnicul Paval Debrici of Mitropolie in 1801 August 2.
Si pe acest suret se gAseste scris in dos si nota de schimbul
facut la 1804 cu logofatul C. Ghica.

Dupd schimbul ce s'au facut acum intre manastire Dobro

intre d-lui Costache Ghica vel logofat de tam de gios, au

veiful i

ramas ca sa sta.' &teasea dmlui vel logofat dupd cum inainte vreme

vadul morii in paraul Vasluiu ui cu gradini la fanttiaa Raului, i

cu locuri de priseci la obargia Bustii, i o vie cu livezi in dreptul
targului Vasluiului 1 cu loc de crams, can au fost domnesti suet
ascultare ocolului targului Vasluiului Si pe toate aceste de sus aratate are sa le stapaneasca dmlui vel logofat intocma si spre incredintare sau dat dumisale vel logofat suretul acesta care lam incredintat cu iscalitura mea, iar ispisocul cel adevarat sau oprit la
manastire fiind cuprinse Intl-at-But si alte moii care nu s'au dat

in schimbu dumisale vel logofat.

2 iscalituri indescifrabile.
1804 Febr. 6.
Obs. SA se citeasca nota de supt doc. dat mai jos din 7170 Feb. 7.
LXXV11. 7141 Aug. 30 (1633) Jag. In hrisovul ce Moise Voda Movila
da Docolinei, se vorbeste de soltuzli i gargarii de Vaslui.

.1C0 Moisa Moghila Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn tariff

Moldovei...bucate...a casele lor...de acolea dea a oameni ce vor

tread pre acolo in sus sau in gos au sluga domnii meale au sluga
boereasca. au hie cine va fi nemarui bucate sau bauturd sa nu dea
ce cui va trebui, el sa cumpere pre bani sai, numai care va avea
cartea domnii meale, aceluia sai dea bucate, i ce va trebui hrand.
cum va scrie cartea domnii meali, Si Turci, i Tatari, i alti soli
Pre aceia sa aiba ai griji, I ai strajui *dere i voi globnid i
desugubinari, 1 olacari i pedvodari, intru nemic sa mai trageti
boi for la podvoada, nici~cai de olac Si voi carnanari intru nemic
www.dacoromanica.ro

75

sA nul invaluiti de cam5na, asijderi dobitocul for s5 nu s5 trag5.

printru alt oameni sau printru alto fete, numai printru capitele for
sA dea ce le va fi birul, cad domniea mea mam milostivit si am
miluit pe credindos boiariul domnii meale ce mai sus scriem,
(Mihail Furtuna comisul) cu acel sat 'ca sa hie lui cu tot venitul,
si de caman(a) Inca iam ertat, cad tin bdutura prentru solii ce trec
a0jdere qi voi foltuo de Vaslui vi de Bralad 'co vor hi podvoade
den....tus sa to treacefi la Bralad,
ce vor hi podvoade den kos,
sa treacef la Vaslui, la Docoleani sa hie in pad 11 HAK sat 4H-11111TE
(si altfel sk- nu faceli).
CAAM rcnAtis KEAkA (Insusi Domnul a poruncit)
Icxa Moisi Voevod
X Andrei
(Cf. Ispisoace si Zapise II 1-20).
Obs. eentru lamurirea acestui act, ce constitue un privitegiu
dat din vechiu celor ce isi aveau_asez5rile in Docolina, daruita Jul
Mihail Furtuna comisul, sa se citeasca schita mea istorica despre
Docolina in Ispisoace si Zapise V part,. 1-a, pag. 179-195.
ASS

11

LXXVIII. 7143 Aug. 6 (1635 la.yi. Vasile VodA scrie lui RacovitA Ce

han vtori logofat sA privigheze la facerea unei mAnAstioare la locul ,Corbul'. oprind pe ineteri de a lua platra din ruiaile curtilor domneti a e
Stefan Voda, ca nu este cu cinste.

Icy Vasilie Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei, scriem domniia mea la boiariul domnii meali credimios, la
Racovit logofatul, din carte ce sa trimis la domniia mea, intelesam
scrisorile dumitali de care lucru fain trimis domniia mea acolo.
sa socotesti, de un loco manastioar(a) ce vream domniia mea sa
facem cu agutorta lui Dumnezeu scriine dumieta cum at socotit si
at aflat un loc bun de a6esta manastioar(a) la un lot unde set chiiamei
la Corbul ce iaste in hotarul calugetrilor, dup5 cunt at socotit
dumneavoastra cu acei ora'rni de acolea, bine au parut si domnii meale s5 fie acolo unde at socotit dumneaVoastra. pentraceia
dead' vei- vedea cartea domnii meale, iara dumneata sA socotesti
unde sa va afla piiatra de beseareca si pieatra sa fie de var. sa*
tocmest cu oamenii s5 s scoat5 piiatra toat acmu pan in lama, si
sa s faca varnitel(e) cate vor trebui, sa fie toate gafa in prim5var(6)
de va aguta Dumnezeu. sa fie tot lucrul gata numai sa ineapa a
lucra si cum vei putea tocmi cu amenii sa scoata piiatra, si sa
faca varnitel(e) sa dai stire domnii meale sat trimetem bani, scrii
dumneata cunt set luom piiatrci de la Curte din Vaslui, ce acesta
lucru, my set cade sd fauns, et nu iaste cu cinste, ce de aiurea sa.

www.dacoromanica.ro

76

caute unde ,s2 va afla. alta to pohteti dumneata sA fii pristav a-

colo, la cea manastioar(a) 1 domniia mea am fost bucuros spre

acesta lucru. sa nu mai hi scris dumneata. ca de vei hi dumneata
nevoitor spre ajasta rugs, ce va sa s fad, aveavei si dumneata
plata de la Dumnedzeu, Si de la domniia tnea multamita, i vei hi
titor dumneata ca 1 altii aste se socotesti dumneata cu ordsenii,
six facefi hotar acei nadneistioard din hotarul targulut sa s poatd
//rani qi, cei cdlugdrasi si sa s hrtaneascd si tarp' sd nu hie galiav(a) intri dein0; ci sA poata ingAdui unii cu altii. moo MUM
II HAI{ HE 68Arr (aceasta scriem i altfel s nu fie). U las let
7143 Avg. 6.
Ica Vasilie Voevod.
(Cf. Surete III, 325 ; idem Surete ms. VIII 162).
Obs. Cand ni s'a dat documental spre publicare era in posesiunea
raposatului anticvar Saraga Azi el e la Academie, adicA la Moscova. DI. Alex. Lepadatu in primul numar al Buletinului Comisiunii
Monumentelor istorice a publicat ca din nou scrisoarea aceasta cu

observarea Ca bisericuta ar fi Sf. Atanasie de la Copou (Iasi), tot

ctitorie a lui Vasile Voda, dar mai tarzie din anii 1638.
La intampinarea ce i-am fAcut atunci prin Opinia, dl. Lepadatu a revenit, intru cat Corbii e in apropiere de Vaslui, intre
Lipovat sf Chitoc. Doc. din 7139 Aug. 5 lamureste totul.
LXX1X. 7150 Sept. 1 (1611) Vaslul. Toader Grosul 5oltuz 51 12 pargari de Vaslui atesta cum Apostol Cehan a cumparat parte in Prigorcenl de

la raze51.

Adica eti Toader Grosul i 12 pargari de targu de Vasluiu

si Gligorcea Varlugaiul i Ursu Prepelita si Gligorcea Opri$or din
targu din Vasluiu, inine marturisim cum au vinit inaintea noas-

tra si inaintea scaunului nostru, Drag* cu sorusa Anghelina fetele Trofanei nepoatele Dumei strenepoate Tomei Prigorcei. Asijdere au vinit sementiia lui Abrozie feciorul Savului, depot Dumei
stranepot Tomei Prigorcei, asijderea au vinit samentia for popa
Lipovan feciorul Anghelinei, nepot Dumei, stranepot Tomei Prigorcei, si samentia for popa Ion (adaus : popa Vasilie) asijderea au vinit samentiia for Anisiia cu feciorii ei Chirica i Maria fata Nastei
nepoata Dumei, tranepoata Tomei Prigoarcei, si sementiia lor...
acestie top nepoti Dumei stranepoti Tomei Prigorcei au vandut o
,parte de ocina i de mosie din sat din Crajeani, ce acmu sa cheama Prigorcianii, partea dinspre rasarit a patra parte. aceeasi au

vandut din uric ce au avut de la batranul Stefan Voda sau vanwww.dacoromanica.ro

77 --clut dumisale lui Apostol Cehan derept 100 de taleri batuti, derepttt

acea si noi deaca am vazutu tocmala buna intre dansii (si) deplin
plata, noi Inca am facutu dumisale Apostolu Cehan scrisoare
de la noi ca dires si sas faca domnescu.
popa Vrabie pisal. Eu Andronic tircovnicul am fast fats.
Pecetea targului 2 albine.
valeat 7150, Sept. 1.
Obs. Original hartie, acta Hina ; Surete ms. XXXI, 114.
LXXX. 7150 Sept. 1 (1641) Vaslui. Popa Lipovanul din Vaslui vindelui Apostol Cehan cu 25 lei partite sale in Prigorceni.

Adica eu popa Lipovanol SI-16 Anghelinie de Vasluiu nepotol

Dumei insumi marturisescu cu cestu zapis al nett cum am vandut
partea mea de la Prigorciani despre rasarit de tlimerite nenevoit si
neinbiiat dumsale giupanului Apostol Cehan dereaptu 25 de lei ca
sa fie dumsale dereapta ocina si cumparatura gtupanesei dmsale si
cocunilor dmsale In veac si in tocmala noastra au fostu popa Va
silii den Feresti, i Danail, i Tuader, i Vasilie Leatea, i Vasilie Giurgea (scris deasupra : Zlatareti), popa Glegorie ot Gred, ca sa s tie
ca sas faca dearease domnesti.
leat 7150 Sept. 1.
Popa Vasile iscal, ot Vasile iscal, ot Lipovanul iscal.
Original hartie. acta Hina. Surete ms. XXXI, 117.
.

LXXXI, Fdrd an (atra' 7150=1642) Popa Lipovanul de Vaslul steel

ca Apostol Chan a camparat cu 20 lei in Prigorceni.

Adeca eu popa Lipovanul dein Vasluiu insumi marturisescu

cu cestu zapis al mien cum am vandut eu de bun& voia mea giupanolui Apostol partea mea de la Prigorceanii den partea Anghelinei nepoatcs Dumei. t Astjderele si eu popa ICOT1 CIA popei Vasill ot Vaslui nepotul Dumei (scris deasupra : stranepotul Tomei)
de Prigordani neam vandut partea mea a pope! lui Vasilie si am
vandut dumisale giupanului Apostol Lehan, dereaptu 20 de lei ca
sai- (fie) dum sale derepta ocina si mosie i cumparatura, earn de
fedorie mie si de omenie mie ca si natba nici o treabd in veac i
in tocmala noastra au fostu popa Vasilie ot Feresti, Vasilii Leatea,
Toader Flesco, Danaiil Clik popa Vasilie si molti omeni buni si ba-

trani ca sa sa stie.

Popa Vasile iscal, popa Lipovan iscal.

Original flame ; acta Hina, Surete ms. XXXI. 115.
LXXXII. 1646 Noembrie 7. Stir! despre Vaslui din Codex Bandinus

,Din Hui mergand catra apus inclinat putin si catra nord

se afla orasul Vaslui, departat de Husi cu 4 miliare Ungurestiest
oppidum Waslo distans qua uor Ungaricis milliaribus care intrece
cu mult pre Husi grin frumuseta locului, cad este in lung si in
lat situat pe o colina est enim in longo latique colle situm ;
la apus raul Barlad, la tasarit paraul Vaslui it infrumusetaza, i-1
www.dacoromanica.ro

78

ab occidente Barlad fluvius, ab otiente Vaslo torrens

nobilitat et foecundat
de unde chiar rap' este numit unde
etiam oppidum denominatum est
; cari rauri se unesc la poalele colinei spre miazazi.
fecundeaza

OdinioarA locuttorit Unguri erau in mai mare numar decat acum

cad locuiau in peS,e 300 de case. Ei au avut biserica, paroh

ludimagistru, acttm ab'a se cunosc urmele unde a fost templul odinioara
olim majori numero erant incolae Ungari, qui ultra trecentas domos inhabitabant ; ecclesiam, parocum. ludikggistrum fiabu-

erunt, jam vix ruderum congeries ostendit ibi aliquando fuisse

templum.

La timpul and a sosit Bandinus in Vaslui (Ia 7 Noembrie)

se apucau sa faca din cimitir un staul de vaci, lucru ce s'a impiedecat a se face prin prezenta sa. Templul a fost ars de Poloni
acum 20 de ani (pe la 1626), apoi cu totul daramat de Romani.
Odoarele altarului au fost rapite de Poloni. Mai sunt cateva
din cari cele mat multe au fost fo osite de biserica din Hui, intre cari o cruce de argint i dotta potire frante ex c.oemiterio
stabilum pro vaccis extruere laborabant.. templum a Polonis ante
viginta annos exustus, deinde a Valachis penitus eversum... ex quibus nonnuiht Ht.ssiensi eccle-i:ae accommodarent crucem adhuc argenteam, et -duos cakes frados retinent.

Poporul catolic, parte fusese stins de ciuma, parte dus In

mizerie i intr'o robie tiranica de catra Tatari, parte a trecut Ia
schizmatict (ortodoxi). Cu 6 ani se a,igura ca erau 80 de -case
ante sex annos certo dicuntur trigntta domus ; acum n'au
mai ramas case locuite de catol ci 1 acestea aratate cu de_g,tul
et tpos quoq e domos digito morstra unt , de cat abia patru
quatuor restantsi catolic' pe e tot cu copii la un loc se numara abia 16 uric e.si Latholici cum parvulis sedecim compu ant r. Nici oda a misionarii n'au venit Ipe aid, de si nu e departe
Vaslu'ul de las'---etsi non procul ais a Iass o.
Val chii si Armenit locuesc deja accst loc, 300 case sunt ale
Valahilor, iar ale A men for 100 ; st a nbele nail ni n mat a mai
bine de 1000 de capetevalachorum sunt trecentae dotnus, Artne_
norum vero cen um, et amboe nationes ultra mille capit a numera it.

Un templu schismatic facut de piatra, cinci altele din lemn

templum ex lapide unum, quinque alia ex ligno.
Odinioaril aici era un mit palai al principilor Moldovei CUM
amid ajar ruina, acum 'ace netruit in ruiniie sale hic quonwww.dacoromanica.ro

79

dam insigne palatium erat principium Moldavlae, ut ipsa ostendit

ruina, jam sus ruderibus humatum jacet.

A fost chiar i un lac foarte mare, pe care raul Vaslui, in-.
chis Intre doi munti, l'a constituit temeinic Si lungfuit etiam ingens lams, quern inter duos mountes Longo et solid aggere occlusus fluvius Vas lo effeci.

Acest pamant produce cu tmbelsugare grane de tot felul

omnis generis frumenta
paseri i animate hranete numeroase
ayes et feras
pe cari nimeni nu le mai prinde. Odinioara cultivau locuitorli vii olim vineas colebant ; i intr'un promontoriu
propriu pentru vii se producea atata v n bun, incat i in afara de
ora se exporta vinum nascebatur bonum . In acel timp chiar
i biserica catolica avea 2 vii nostra ecclesia duos vineas habebat ; nu mai putin e abundenta i de vin adus din alte parti. Arepaduri producatoare de ghinda i de aluni salbateci, porneti, pruni,
nuci, peri, cireii men i altii de ace,tia sylvas habet glandiferas, coryleta, pomarea, pruneta, pyris, nucibus, cerasis et merasis
Multime de peti marl se aduc din Dunare, din cei mai midi
se prind i din raurile cad uda oraul mineres capiuntur in fluviis oppidum alluentibus.
Aici este parcalab, adica prefect al oraultii un italian. cu care
hic est porcolabius
nu a fost ingaduit !pi Bandinus s graiasca
sive praefectus oppidi !talus, quem alloqui non licuit ; fiind ca
mustrandu-1 contiinta, se temea de a fi probozit, pentru ca cu scandalul tuturora wtretinea tiitoare propter meretricem reprehenda-

tur. Bandinus evita de a-I intalni, ca nu cumva din calza mustrarilor, parcalahul sa tread la legea romaneascaad schismasticos
dificiat
ceia ce se intamp'd aid mai adesPa, mai ales acelor
netiuton de obiceiurile patriei
quod hic frequenter contingere
soht
D spre acest Italian nu aflase nimic mai inainte Bandinus ;
dar are grija sa-1 ajute, ca sa-1 poata pe el otentem s-1 ridice, Si pe el deticientein sa-1 intareasca.
In Vasati Bandinus a stat o jumatate de zi i o noaptehoc
mangaind pe cat putu pe cei in
loco med a die et nocte morati
lipsa de lucr re spir tuala q antum potuirnus sumus consolatis
istos omni ope spiritu Its destitutos.
(cf. V. A. Ureche, Codex B,-,1'ii115 ;lac. 1895 pag. XXXVIII,
i 26).
In anexele acestui memoriu r.
dam 1 numeTe tuturor preu
tilor, diaconilor, cum i a tuturor familiilor de catolici.

www.dacoromanica.ro

. 80
In yaslui fail preot i fara diacon inira aceste 6 nume r
Matene Vidua FabGeorgius Fazakos ;
Michael Basilides
Demetnus. (idem 102).
ian Miklos
Iar vorbind ge oraele Moldovei le enumera astfel : la sud
Galace et 1 ogsan ; intre aceste locuri dispre Turd i dinspre Transilvania se gasesc : Acsiud, Takucs, Berlad, Vasio,. La nord sunt :
Coernotz, Hettin, Surdka, Mojla ; ?titre acestea : Ne_phanoviee,
lonova. La rasarit sunt : iSkrispiczen, Orhey, Boroska. Pe celelalte le tin Turcii, intre acestea vin Lapusna, Falcsin, Bus, i._
intre aceste rap sunt multe pustiuri amplisima deserta . La
apus sunt : Tatros, Bacovia, Piatra, Nemcs, Baja, Sucsavia, Seredinum. intre acestea mai sunt : Botosan, lierlo, Suttnar, Tergfromos, Roman, Dorohoy ; in mijlocul Moldaviei lasium. (fata 134).
LXXX111. 7156 (ante April) (1648) Iasi. Darea curteneasca dela Vasltd.-

Racovii5 Cehan al 2-lea logofat pri m ete de la Paval capstan de Voslui partite sale de dna din Dolheti i Botieni, pe apa
Crasnei, la tinutul Fdlciului pentru cal l'au platit de o nevoe fata
de Patraco vameul. Acesta cumparase cu 30 de galbeni zece bol
de la Paval capitanul ; acesta in tarie ia boii de la curtenii din Vaslui. Ei jaluindu-se lui Voda li se da voe sail ia boii de pe unde-i
vor afla. Curtenii au luat boii din tamazlicul lui Racovita Cehan
vtor logofat. Logofatul Cehan are dreptul sa-0 ia banii de la Capitanul Paval. Acesta neavand cu ce-i plati e pus la Inchisoarea
fratii 1 surorile lui nu-I ajuta la plata. Atunci Paval capitanul 1i
vinde partite lui de ocina din Dolheti Si Botneni, de pe Crasna.
La 27 April acela an (7156) Voda Vasi e Lupul intare5te
30 ughi i-a dat
vanzarea i arata spre aceia ca ace! bani
Racovita logofatul pentru capitanut i l'a fost scos pe el din temDila, cad ramasese el dator dintr'o dare curteneasca din tinutul
VaSillitilUi ,HOLITO Ht;AfT CON AOCTAA CS TH,C 1111146.311 COT EAHA AAH

H8pTiAllcIal

II

car

EGAOCT EAcAtho"

nocTasim 34 HEr0

i a pus pentru

EIZ 3AT0MEHIE",

el in

pribegire

nici una din rudeniile

sale nu s'au gasit sa-I rascumpere din aCea datorie

Of IIHISTO HE

COSpATAACA COT GpATH HAN COT CEcTpfl Fro HAN COT C8p0AH1111,11 frO

A LH HCKSHET TOA AOAMEHIE".

(et. Surete VIII 209, 209 ; Acad. Rom. CX, 134 ; creteri 907 ;
Surete ms. XXVI, 638, 677).

www.dacoromanica.ro

81.

LXXXIV. Fara an (Mira 7158) Martie 21 Vaslui, Soltuzul, pArgaril,

parcalabul 51 popa domnesc din Vas lui ates a vanzarea ce o face Cozma, gi-

nerele lui Pobircu in mosia Murgesti atrA Fratian de Orzesti, cu 30 zloti.

Adec eu Cozma i cu femeaia noastra cu Simina. fata Carstei'

Pobircu. de Murgevti. 1 scriem i marturisim cu cestu zapis. at
nostru cum de nime nevoiti. nice asepriti. 1 ce dea noastra bung
voe. neam tocmit. cu FrAtiian. de Orzevti. i iam vandut. kuinatate.
1 de batran. din Murgeti. insA din pariia. din mijloc. 1 din par-

tea. din sus. din campu j i din pAduri vi cu loc. de fanati. i cu

tot vinitul: ce sa va aleage. pre aceale patti 1 de loc. ca sAi fie lui
Fratiian. drkapta. ocinA vi movie lui vi feorilor sai. i 1 nepotilor
sai, neclatita nice danaroara in aLiv. 1 am vAndut drept. trei SZNII
de zloti 1 batuti. i sau sculat FrAtiian. vi neau dat deplin acei ban
carii mai sus scriem intrulmana noastra i aasta tocmal. a noastra.

sau facut dinnaintea foltuzului I cu doisprasiNE plirgari de tarp

de Vaslui, 1 denaintia lui Nechifor pared/al) qi dinnaintea popei
lui ion cei domnescu. si sau 1(uat banii din 1 naintea Gligorcii j var

lui Gaul de Vaslui, t dinnainte. lui Tanasie vornicul de Orzeti.

a multi 1 oameni buni. i batrani. rnegiai di prin preanr. 1 eu
popa Lipovan 1 am scris. vi neam pus si pecetile pentru credinta
ca sa sa tie.
pis Mart 21 dni u Vaslui
1. p. oravului Vaslui cu 3 pevtt
Zapisul e lipit pe o hartie, pe care stA scris suretul scos in
1776 Sept. 20.
Originalul a fost scris pe o coals, pe care stA scris alt zapis, din care se citete '13 de coalA din stanga.
Obs. Zapisul nu poartA nici o iscAlitura,

nici o pecete, in

schimb are pecetea targului Vasluiului : neirl E Tp111/1814 RAti1810iltilt

Trei pe0i. Cu acest zapis s'a captuvit suretul scos in 1776 Sept.
20. Originalul a fost scris pe o coals cu 2 file. Se vede ca se
redactase de 2 ori, cad pe fila a 2-a rupta se citesc aceste ire,
ce se pot intregi cu textut :
Adec eu Coma

Carstel lul Pobir...

al nostru, cum de...

st...

neam :omit cu Fr...

d n Murgestl, in...

paduri si cu oc

pdrti de loc

..

si neau dat toti Wulf

dna si m...
in... si in...
sl cu doisprezea...
si popa lou cel...
Tilnasie vatay...

mcgiasi- de prin...
credin... ant pus...

www.dacoromanica.ro

82

Data acestui zapis o putem fixa

any

art zapis, copid din ar-

Zhiva d-lui Topa li, proprietarul de azi al Muntenilor 1 Ctiitecului

(Surete ms. XL, 166), prin care Fratian, cumparatorul din acest
zapis fara data, se judeca cu Caracas inaintea lui Vasile Vcrda-pen`-tru impartala In 5 batrani a mosiei Orzati. Actul e din 7158,
Julie 7 (1650).
XXXV. 1653 Februarie. Stir' despre Vaslut din calatoria Pltriarh,
lui Macarie, tlupil notele luate de Paul de Aleppo.

Paul de Aleppo spune ca tara Voevodului Moldovei cuprinde

24 judete ; fiecare targ (marketutowa) este resedinta unui jude.
Vestal. Plecaram din &dried, uncle- si acolo ni se dede ca-lute si cai Salubata dimineata In 22 a eanonului Essani. si am

ajuns pe Inserate la un alt targ mare numif Vasiludi, adica propriu Printului (proper (tithe King), (asta arata ca Paul de Aleppo
crede ca numele de Vaslui ar veni de Ia resedinta doinneasca.
Pcnxeec(--Vasiludi), intro cat aice a lost mai inainte capitals Mol,elovei in timpul raposatului $tefan Voda, de Ia a caruia domnie
-stint trecuti 162 de ani (recce 149 ani). Acel Voevod iinstru in
irazboae si to mut de toti se batuse in 44 de razboae contra Tur(cilor si Tatarilor si de trulte on in contra Monitor si lingurilor
invingandu-i pe toti, incat numele lui devenise faimos si groaznic
pentrit toti. Aceasta o datori el inteligentei sale si bunului simt.
Fundatiunile si caritatile sale suet 44 de manastiri sl biserici de
.piatra.

Aici in Vaslui curtea, baffle, locurile de placere stint toate

ale lui Stefan Vodcl, precum pi mcindra pi superba biserica cu o'
eleganta cupola peste masura de Malta. Totul in ea, jar imprejar e bolti i areuri, pe cart sunt picturi chipuri de ale tutu-,

ror sfintilor. La intrare pe piiretele cel mai jos este o picturcl a

judecatii de pe urma in our ci to czar, cu Moisi conducand spre
domnul nostru 'sus Hristos pe Anna fi pe Caiafa cum ;i pe eelIalli jtdovi. Persoanele stint zugriivite cu infatifdri triste fi posomorate. In urma acestora se pad cite cete eu chipuri de turd,
cu $alurile lor albe, cu turbane fi cu caftane lungi fi verzi tarclindu-se spre iad cu manicile for largi fi luagi, cum fi haremu-.
rile lor, din ale lor saraiuri de Ulna galbana. Pe acolia pe toti,
ii intovarc4ia dervi0i lor. In urine tuturor acestor cete de pciccllo0 se Pad aracii, cum ii Imping si-i ghientesc. Jar Vladtca lor
ael mai mare ale gii 7 urcefti este in fruntea cetelor cu o cealma
www.dacoromanica.ro

83

mare in cap, iar pe umarn1 sau std un drat impelitat din cei
anal raiinsu$i Scaraoski, smulgandu-i cealmaoa din cap $i as-varlindit-i-o jos.

Biserira peste tot este acoperitd cu pllatrd ; arhitectura e

foarte frumoasd ; in mijlocul interior al cupolei e o mare strand,
unde e tronul beiului, iar supt tnvdliul silts e chipul Domnului
nostru Mesia, !sus Hristos. Afars in clopotnitd, ce vine deasupra
.pridvorului, e un mare clopoL
Bisericile in Moldova sunt impartite in trei disparlituri, In
cea de langa usa e deschisa i rezervata pentru femei ; cea de-a
cloica, este dispartita prin usa pentru norodul de rand, iar cea de
a treia, dispartita tot prin usa sau prin zid este rezervata pentru
Voda si boerii sai. Corul cu strane asezat supt arcuri se intinde
in forma de semicerc de la nord la sud.
In acest targ mai sunt si alte biserici afara de cea menfionata. Armenii isi an Si aici o biserica a for proprie. Staturam in
Vaslui toata ziva in Duminica Purificatiunii si apoi dandu-ni-se
carute si cai de posts am plecat Luni dimineata spre Scanteia,
unde am ajuns Duminica sara.
(Cf. Arhiva istorica I. 2. 61).
Obs. Patriarkul Macarie la plecarea sa din Iasi dupA prabusirea lui Vasile Lupul,a luat drumul Tecuciului 1 al Focsanilor
spre Targoviste, scrie Paul de Aleppo...Plecaram din lai Joi in 13
din primul Tesh-rin (of Teshrin the first) ; trecuram prin Scanteia,
prin Vaslui si prin Barlad...am ajuns la un targ numit Tecuci, si
de aici am trecut marele rau navigabil Siretiul. Joi in 21 din Tes.hrin Alaaval sosiram in Focsani" (ibidem 86).
LXXXVI. Feird an lunie 1 Vaslui (ante 7165).

In zapisul prin care Racovifa Cehan logotatul cumpara cu

22 galbeni un tiganVasile fratele Ursului de la Necula sin

Enachi din targ din Vaslui se iscalesc mai multi cetateni din Vaslui : Nichifor parcalabul, popa loan cel domnesc din Vaslui, popa
Lipovanul, lamandi fratele Neculii, Gligorcea Varluga, si popa Istrati din Vaslui.
(Cf. Surete VIII, 129 ; Acad. Rom. LXXXIX 155, Surete ms,
XXVI, 110).

www.dacoromanica.ro

84
LXXXVII. 7165 Sept 20 (1656) Iasi. Gh. Ste n VociA intilrete lui Re
covitA Cehan biv vel logofg t cumpty raturile, ce a facut cu 35 ughi de la la
mandi fin! tut Enachi din Vastui, a tiganului Costantin stn Ursul.

Publicat in Surete VIII, 305, Acad. Rom. cresteri 1907 ; Surete ms. XXVI, 679).
Obs. Despre acest ispisoc de la Gh. Stefan Vosla vorbeste

'strati Dabija Von in ispisocul sau de intaritura, ce-I da lui Racovita Cehan in 7170 Aug. 1 (1662) (Cf Surete IV 177) cum si
despre lamandi fecior lui Enachi of Vaslui.
LXXXVIII. Fdrei veleat (Mira 7165) Vaslui. Necula ficiorul lui Enachi din Vaslui dA fiicei sale Tudosicai un loc de prIsacA in sus de targ peapa Barladului.

Adeca eu Necula fie"orul lu Enachi den targz den Vasluiu

scriu si marturisascu cu at mean zapis ca sa hie de creadinta la
maim hie6eai meale Tudosicai featei meale care am facut cu fata
lui Fulgear dea Iasi ca s stie cum am dat un luc de prisaca carea luc meau Just cumparatura dea la Paul langa targu din sus
in hotel* in cramurea Braladlue insa nu mu dat ca sa i hie dumisale deareaptki ucina si musie meai si de frati meae sa naiba
a sa ameasteaca asij(de)rea si dea fi6uri meai sa naiba a sa ameasteaca dea samintie nustra de alta sanentie aceala urn ca sa
hie trea(cleat) i (si) pruczleat dea treai sutea si unspreace (sic)
uteat (parinti) dea Nicheaia um dat denaentea lui lamandi fratinimean si (a lu) Gheorghi pupeai cealui dumnescu si alu Soltuzu urapanilur dea Vasluiu a parcalab...(rupt) (cf. Surete V. 28, Surete
ms. 1. 573).
Obs. Alaturand aceste 3 acte reiese urmatoarea incrangatura,

a lui Enachi din Vaslui :

Enachi din Vaslui 1600-1650
lamandi

Necula

fata lui Fulger din Iasi 1630-168G

Tudosiica 1660-1700

LXXX1X. 7168 Mart 3 (1660) Iasi, Stefan VodA Lupul hotAraste cum
sa se treaca podvezile prin Docolina, venind din spre Vaslui i din spre BarIad
f 1163 OTEifSAH GOEROAA, i iciio MACTII0 rcnApz aErNAu 11/k0A-

MBCK011. datam cartea domnii miale I vornicelului si vatamanului. si

tuturor sateanilor. din sat din Docolina. I sa fie tali Si putearnici

cu cartea domnii miale a se apara sa nu dea podvezi. Si cai I de

www.dacoromanica.ro

85

olac. on tine va vini cu podvoade sau cu olacarie pre acolo. ce

podvezile ce le or duce Vasluianii. to boos sci nu le liapede acolo
in sat la dan$ii, ce sa" le J dual' panel in Bcirlad. si BarIcideanil
sti le &wed lards panel in Vasluiu. cum nu I le dau chirie. sa
I

poarte sac agonisasca. sac plateascd nevoile. area sl podvezile sa

le duca targovetii din targu in targu iara pre dansii sa nui I dodeiasca. asijderea i rolacarii, si alti mancatori sa is cai de olac
din targu in targu. iara pre dansii sa" nui invaluiasca. far numai
carii vor I avea cartile domnii meale. scriind anume la dansii. pre
aceia sai gri I jasca precum -or scrie cartile. iara carii vor hi far de
cartile domnii meale f or tine va hi si de le or face sila 1 asupreala pre unii ca aceia sai I prinza si sai aduca la domniia mea.
lard cinei va invalui peste cartea domnii f meale, de mare certare
va fi de la domnia mea. 11 NAN tie uSAFT.,(si altfel sa nu fie).
S

Id& AT. 3011 A1CLIA. iNtIpT 1 ANN.

iAAA1 rfiAlik RENkti.

16) Stefan Voevoda.

Pecetea mica domneasca in ceara, desprinsa.

Obs. Aceasta carte sta in legatura cu cea data de Moise Moghila in 1633 August 30. (v. pag. 74).
XC. 7169 Oct. 1 (1660) Iasi. Satul Tatarasi, proprietater Radului
stolnic, Ikea parte din ocolul targului Vaslululul.

Adec eu Radul biv stolnic. scriu i marturisascu. cu cestu

zapis ai miau cum miau facut dumnealui Apostolachi bini cu cease
sute de lei Intrun an si iam pus dums(a)le un sat anume Tatarasii
cei de ocol la torg la Vasluiu. pentru bini ce miau facut dumnea-

lui sa fie satul pe mana dumisali pan i voi da bani dumisale sai
lucreaze. iar altu venit sa fi ii asupra mea dumnealui fratele Apostolachi la a(l)ts nari amestec numai sai lucreaze dumisale si pentru dea mai treace de an sa fie den dzeace doispreace negutitoreati i pentru credinta am iscalit ca sa fie si pecetea meam pus

ca s sa

tie.

1. p.

u las vlt 7169, Oct,

az Radul stolnic iscal.

1..

XCI. 7169 April 30 (1661) Iasi Abaza sin Gavril hatmanul si ve

rii sal, feciori lui Gheorghe hatmanul valid lui Apostolachi satul ratarasif
pentru 1100 lei 1)04, din cars 500 lei daturle lui Radu stolnicul tratelui sau

Adeca not Abaza feeorul. lui Oavril Hatmanul. i varumieu

-Gligorasco, si Maricuta Vamasoaia. i Ilincutaa fedori lui Ghe I

www.dacoromanica.ro

86

orghie hatmanul. scriem si mArturisim. cu cestu 'Lapis at nostril...

cum au fost da I tor, rapaosatul. frateli nostru Radul stolnicul. luli

Apostolachia, I cu sesA sute de lei bAtull. deci noi. nef,Indu pri
lej. sal scoatem l din cas. am cAzut. cu toji. la dumnealui. la Pos
tolachie. di lam vAndut I satul Tatarasi. cu mori in apa BArladuluisi cu tot vinitul. precum I lau jinut fratele nostru Radul stolnicul..
i cinci falci de vii la I Hui. i neau mai dat. Apostolachie. catri
cele sesa sute de lei I ce au fost fratele nostru dator. cinci sute
de lei batuji. carii fac peste tot I o mie si o suta de lei bAtuji. sii.
lam vandut noi cu toji dumisali I de bunA voia noastra. ca sal%
fie dumisali mosie dreapta. neru I siitg. nici danAoarA in viaci. iara,
cine sA va amesteca. dintru I noi sau dintru fe6ori nostri. sau dintru samenjie noastrA. cine va I aleagea dumnezau. nimeal ca sa
naibA a sA amesteca. la aOasta vanzare I lard cine sA va amesteca
la adasta vanzare si tocmala. a noastrA I sA fie treclet si procleat.
si anaftima. si parte sa aiba cu luda I si cu alit necredin6osi jidovi, si pentru credinja noi cu toji am iscAlit $i -neam pus pecejili, ca sa aiba as fadi. dumnealui si uric. i za I pis domneasti_
pre acestu adevarat zapis. at nostru.
u las vlt 7169 Ap. 30.
AbAza biv sulger iscal, az Gligorasco dasnic iscal. 1. p., Ma
ricuja (I. p.) Ilincuja I. p. az Nicolae Buhu vel med. iscal, az Mi
ron biv sulger iscal, az Gheorghe Ursul iscal, az Donici iscal, I..
p. o pasere (o lebAda)
Obs. Ga vril si Gheorghe hatman erau fraji lui Vasile Vodii
Lupul, si unchi lui tefAnija Voda Lupul.
latA dar cateva date genealogice
Neculai Cod aga
I

Vasile %/oda

Gheorghe hatman

Gavril hatmanul

Ion, Stefan, Maria, Ruxanda Gligorasco, Maricuja

Vamesola AbAza Radu st..

Safta..

medelnicerija,
XCII. Fdrd data de an. land, zt fi loc. (cAtrA 7169)..Datda ce face
Safta niedelniceroae, Ufa lui Gana batman, cAtrA kuaufistirea,Agapla a sa-tulni IltArai gl odoare.

Cu buns vrearea lui Dumnedzeu,M cu aprinde(rea) tea stifle-nose.% adec. eu. Safta ce am lost medelniceroe._ fata. rappsatialtra

www.dacoromanica.ro

87
oGavril Hativtatml. scriu

s-1

inArtuftsascu en cest zapis al meu cunv

.am dat cu veil mea s(vea)tii mAaastir(ii) Agapii pentru sufletul pApentru sufletul miu satul Tattirafii de la Vasluiu
rintilor mie
cu vedin(i) i
mori, i 4 laid de vii de la Cutnar in Laslau, ci

.4 coboace de argi(n)tu. ce sintk la medelnicearul Andreiac.

un tliimbaru de iitrcinic f00111. sapat sa fie de beseareca. Si o roche
-alba dle cahmara sa fie de ivisearec(1) pentru sufletul mieu. ci. 17i.
matce i mascori cat se vor gasi. cam dat denaintea capitanulu
,Gheorghie 1-1oLlnugu i denaintea lui Grozav Ho6ungu si denaintea
licco i denaintea a multi caameni buni megiiac de pen pregurk..
.3111 dat s(vea)tii mAn(A)st(iri). ce mai sus scrie Agapiia de nimene
stevoita. aaici nesiliti direapte mocii a parintilor meta. dere(p)t aceai
slime sa nui invalniasca. iarA cinei va invAlui. sau ii va trage sa
strice ocina ci daruiria mia de la s(fAn)ta beseareca, sA fie trecleattt
ci ,procleatu rafurisit de Dumnedzeu ci de. 4. Ev(anghe)lest. ci de

318 otet. din Nichei

gi

sA aiba partea cu luda Si cu ceia ce au!

rAstignit pre Hs, ceritd i pAmantid sa treacA trupul lui sa nu putredeasca lierul si piiatra sa piiae trupul Ini sA nu sA zdrobascl.

tiara aufletul sai fie in muncacea mai de desuptu in veae de veg..

pentru credint(a) neam pus pecetilLi
j Licco, tGrozav, etheorghie iscal, Safta (pecete (Ga4STA).
Acta Topali, Vaslui. Surete ms. XL. 213 b.
.

XC111, 7170 Ghenar 11 (1662) In$1, lstrate Dablja dA ramas pe cAlugAril de la Barnovschl in Ora for cu eAlugarli de la Zugraf pentru un
vad de moar& in &triad.

lo Evstratie Dabija Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn tariff

Moldaviei, iatA s'a .pArit de fats inaintea noastra ci .inaintea tuturor a dor noctri moldovenecti boiari a marl ci a mici parintii si
rugAtorii noctri cAlugAri de la sfanta mAnAstire ce se numecte Zugraf, care este langa tarp/ Vaslulului. 1 rugAtorii noctri calu-

gad de la sfAnta manastire, care au face() pre is Barnovskie

VodA, din miflocul targului iii i, unde este hram Adormirea prea
Sfintei NascAtoare de D-zeu ci purure fecioarii Marie!, pentru uta

vad de moarA cu morn Bata in apa Barladului, mai in jos de targul Vasluiului. In hotarul targului Vaslui, si astfel au aratat InaIntea noastrA rugatorii noctri cAlugAri, de la sfanta manAstire Zugraf, cu mare umidincli cum le a fAcut Ion mare MIA aces caIugAri cu uric de la Barnovskie Voda, care a fast scris in acel unit
acele mud fArA stirea lor ; ci acea moara a fost mai inainte a Bdi-

www.dacoromanica.ro

88

sanului uricar dreapta danie de Ia Eremia VodA i intArire de la

Simion Si de la Costantiri VodA i de la Radul i de la Gaspar
i de Ia Alexandru VodA, iar fiii Baisanului uricar au vandut acele mori rarpos6ztului Vasile Yoevod pentru 100 zloti ungureti i
au aratat i zapis de cumpArAtura de la ei. Iar Vasi le Voevod au
dat 1 au miluit sfAnta sa din nou zidita mAnastire Zugraful cu acele mori, sA fie de pomenirea sa i de mantuirea duhului. Pentru aeeia domnia mea i tot al nostru sfat de boeri ai Moldovei a
marl i a mici am judecat pe danii cu dreptate i dug legea tariff, i vazand cum iaste scris cu mare slid acele mori in acel uric
de la Barnovskie Vodg, cAci ca Barnovskie VodA n'a cumpArat de
la fill Baisanului acele mori, i nici calugarii de la manastirea lui
Barnovskie VodA n'au putut sA zica -In alt chip, i am poroncit dom-

nia mea la al nostru credincios i stralucit marelui logofat ca sa

scoata din acel uric acele mori i din alte direse ce le-au fost avut calugArii de la sfanta manAstire Barnovskie, cAci ca in mai
tlemultA vreme in alt rand in zilele lui Moisei Vodl iarAi s'au judecat calugArii de la Barnovskie cu fii Baisanului de fata pentru
acele mori i iarai calugarii au fost ramai cu acel uric. Drepf
aceia i domnia me vazand asemenea direse de la cei de mai Inainte domni, procatottil notri fiind, Domnia noastra iar4 la acea
urmare le-am dat i acele mori, iar calugarii au rAmas dinaintea
noastra Si din toata legea tariff. lar calugarii de la sfAnta a-angstire Zugraful s'au indireytat dinaintea noastra i i-au pus lorui
herde 12 zloti in visterul domnesc. Pentru aceia sA fie i de la
.domnia mea acele mori ce scrim mai sus dreapta ocinA Si moie
i uric i intaritura cu toate veniturile neruAit nici o danaoard in
veci. Iar calugarii cei de la Barnovskie sa nu aibA a_se mai pAri
pentru aceasta OM cum nici a &bath nici o dattloarA in veci
vecilor ; 1 altul nime sa nu se amestece.
In Iasi la anu! 7170 Luna Ghenar 11 zile.
Insui dl. a poroncit.
t Aposto1.4
Ica Istratie Dabija VodA.
acta Hina, Iasi. Surete VII, 741; tipArit cu originalnl slavon in
Surete IV, 308.
XC1V: 7170 Mai 28 (1668) Iasi. Ilieg Alexandru Voda milueste pe slu-

ga sa Postolache mare paharnic, cu o parte din mosia targului Vaslulului,

clupkhotarnica, rad cats de llie Sturza vel stolifir

lca thin Alexandru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn

www.dacoromanica.ro

-89

tdrii Moldaviei, adecd .acest adevarat credincios si cinstit boiarinul nostru Postolachie vel ceasnic slujit-a domniei meale cu dreptate si cu credinta si Orli noastre ; pentr'aceaia Domniia mea cum
am vazut a lui dreapta si cu credintd slujbd miluitu-ne-am not spre
el din osAbita noakrd mild datu-lam si am miluit pe el cu o butatif de piimant din 'Wand. targutui nos tryt at Vasluiului, din hotarul ce l'au hotarat Ilie Sturza vet stolnic si .Gavrilita biv sarciar si Nacul biv stolnic si Caracas biv postetnic. ce mai iaste
pand in apa Vasluiului si din apa Vasluiului in sus pLnd in hotarul Grecilor, cad ca boiarinul nostru, ce scriem mai sus a dat
doi cai buni biciuluiti drept 100 lei batuti, si dat-a acei cai in
rebuinta rioastra, si in treaba tarsi in manule lui Balci-basa. Drept
acela cea bucata de painant ce scriem mai sus din hotarul targului nostru at Vasluiului, carea iaste papa in apa Vasluiului, si din
apa Vasluiului in sus pand in hotarul Grecilor, ca sa-i fie direaptd
daanie si miluire boiarinului nostru, ce scriem mai sus lui Postolachie vel ceasnic, lui si -copiilor lui, si fume sa nu incerce a rade
a noastra daanie si miluire, ci mai vratos SA-1 dea si sa-i inta-

reasca ; lard cine se va ispiti sa razA a aoastra daanie, acela sa

fie neertat de Domnul D-z,tt facatortil cerului si at pamantului,
-si de preacurata lui maica si sA fie trecleat si procleat de 318
pdrinti, care sint in Necheia, si sa aibd parte cu Iuda si cu tre.cleatul Arlie, in nesfarsit amin.
In Iasi la vleatul 7176 Mai 28
Ica 'Inas Voevod
j- Mihul

Obs. Original slavon hartie. acta Topali, Munteni, Vaslui.

Surete ms. XL 214 b. Pecete mare cu exerga t ICa Has voevod

.bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldayscoi, Cap de bou, coroana
.stea, soare si tuna.

Este o traducere din 1810 :

de pe Sarbie 'pa limba Moldoveneascd am tatmacit la
anul 1810 lulie 5.
clucer Pavel Debrici.
XCV. 71W Februari 7 (1662) last. Evstratie Dahlia VodA milueste
man. Sf. Gheorghe de Tanga Vaslui, sl care e mewl' Man. Zografului din
Atos, cu vad. de moara in apa Vasluiului, iosta dreapta domneasca.

IIGa 6arroTig

ActlillaS4 ROEROAA b. M.

r. a. Al cam rcnA-

&min 1 SmilocTnauxom, N uotiogn,com. Fi STEtpz,afrixom rrhit murrtilin

4TO ECT RAI-13

I Tour

RACASIOCKOM. NAE.KE ECT xpAM cTro 11 .CAAII:

two

REAIIKO MiIHKA 171 11061,!0 I NOCU,A )CCRA ROM recoprIe. KOTOpA

ECT AIETOr. AO CT4A ropa Iloonocea I AO AIONACTIlp rneivtaa avrpas.

www.dacoromanica.ro

90 --CI fAHH GOA 3A MAHH li CS MAHH HA noTou,* I RSCAIVIO.

HW.

CI LIN

TOT MAHH [vas rnpoott. Toro pia An. H CDT rcnAsamn Ad srikET
npaaa 1 COTHHA. 11 HOTROOKAEHIE. if AAHAORAHIE. TOFIM [WWI MCNAIR

CTtH MINT Hp I CS RCiaAl A0X0A0AL notrro fiJHH HAMA liAp*MIlif

COT HHWH rcnApIn HrbiCAE RAO IiHRWTH I HEnopswomom. HHKOAWK

HA Blame BILMIA. FI HH A4 Vk HE SAIHWAET.

CadirlA rcrims

lila, S We BAT. spo.

4sElt.

Istratie Dabija Voevod b. m. g. z. M. iata domnia mea

Icy

ne-am milostivit.i am inoit i am intarit sfintei manastiri ce-i langA

targul Vasluiului. unde este hramul sfantului 1 slAvitului marelui
mucenic si de biruinta portator a lui Hr. osta Gheorghie, care
este metoh la sfantul munte al Atosului, la manAstirea numitA Zugraf, cu un vad de moarA 1 cu mori in apa Vasluiului care au

fost aceia moara dreapta domneasca. Drept aceia si de la Domnia mea sa fie dreaptA ocina i intarire si miluire acelei de mai
sus scrise sfintei manastiri cu Coate veniturile pentru ca ei au avut direase i de la alti dogmi inaintea noastra fiind neruseit nici
odAnAoara in vecii vecilor ; si altul sA nu se amestece.
Insusi D-I a poroncit.
In lai la anul 7170 Febr. 7
lo istratie Dabija Voevod

I. g, mici ceara aplicata

t Apostol
De multi s'au crezut ca aceastA biserica Cu pramul

Sf.

Gheorghe a fost chiar In Vaslui, pe locul spitalului de astAzi, zis

a lui D. Draglf ci banul, cum spune i inscriptia acesfui spital din
1852, cu acest cuprins :
,Pi locul acesta gAsAnduse tintirim vechfu $i din hrisoavele
domnesti a targului Vasluiului dovedindu-se ca /a mail, 7139 au
fost besArica cu hramul marelui mucenic Gheorhie tot in numele
acestui slant sau zidit din nou paraclisul de fat(a) prin osteniala
si cheltuiala banului Dimitrie Draghici facatorul si fondatorul acestil case ospitalicesti in anul de la Hristos 1852a.
Vezi in urmA doc. de supt N. LXXVI pg. 72. Cf. Surete mg.
VIII, 959.
XCVI. 7170 (1662) lard land $1 z1 (regeste) Evatratie Dabija d.4
nitluete pe Pavat fratele tut Hilohi dascal gospod cu un vad de moar4 jot
apa Barladulut pe loc domnesc in sus de Vastut (Surete ms. X11 214).

Obs. Actul e adus in regeste in cartea de judecatA din 1816,

inie 13 a log. C. Ghica cu Nec. Straiulat b'y vel vornic. Boerul

www.dacoromanica.ro

91

randuit la cercetare, vorrftul T. Bals asa judeca in incheere ; cu

prinderea scrisorilor pe acele 100 de pdmanturi, ce se numesc
acum Brodoc din hotarul tar gului i pe vadul acel de moara de
pe apa Barladului ce au fost danie lui Paval, (rate lui Hilohi das-

cal domnesc si cunostinta mea asa da ca vadul de moara a lui

Paval a fost acolo unde Gheorghe si Pascal, feciorii lui Paval it
arata in zapisul for in capul tuned'.
XCVII. 7173 lun.e 13 (1665 lag. In zapisul lui Apostol Golde, prim
care pentru o napaste ce I-au cazut buznie a pus zalog mosia sa din Popest( si din Moinesti cu casa cu tot si cu 2 locuri de prisaci si cu fanat
in esul Vusluialui.

Adec eu Apostol Golae scriu si marturisescu. cu cestu zapisal meu. cum marn rugatu dumisali paharnicului celui [ mare. d
miau facut bine. cu nociui zaci de lei 1)&4. de mam plat t de
o napaste ce miaul cazultu buznie. iar eu miam pus zalog la dumnTtinoatx mosva mt din sate din Popesti. Si din Moicesti I din

batranul meu cat sa va altge cu casa cu tot. si cu dosqi locuri

de prisac si cu fanat la sesul Vasluiului. si din batranul 4ti INTpzwicome. din hotarul Moicestilor din na I trE parte giumatate..
1

si din batranul lui Draghici din natre/A parte giumAtate I din hotarul Popestilor. si a Moicestilor, ce am cumparat de la matusemt,
Antoni cu unchiu meu Nacul. si din batranul 401 rIZTpUltiCOM
din hotarul Popestilor giumatate ce am cumparat de la Gligor &k.
Carbul si dela famAA lui matusemA din I OlAnesti. aotstt parti de:
mosie. liam pus toate zalog. la dumnlui paharnicul cel mari I pen
tru acest-k bani. ce miau facet dumnlui bine. si miam pus zi pans.

la vinert mare I deci candu va hi atuncit candu va hi la zi, del

voiu putia
dumisali banii I bine va hi iar de nu vor hi
banii. sa aibu ami aleage mosia despre alai I razAsi. si sai fac lapis de vanzare. si de va mai treace mosie. peste cati I bani miau
dat. sam mai d.% bani. iar de nu voru agunge banii dumisali Cu'
catx. I mosie voiu ark sal mai intorcu bani innapoi. 1 pentru
credinta am iscalit. I sa s(a) stie.
a las vit. 7i73 lunie 13
az Apostol Golae. iscaal.
Obs. Originalul se pastreaza in arhiva d-lui Vas. Miclescu.
proprietar In Popesti, distanta 22 klm. la nord de Vaslui. Cf.Suretes,
ms, VII! 422, publicat In Surete IV 30:

www.dacoromanica.ro

92
XCV411. 7175 Feb. 2 k1667) Iasi. Zapi's de vanzare prin care Cont5$
logortit cumpara Orli in Giurgesti, Raucani $1 Martine$ti pe Crasna intre tinuturIle Vas lid $1 FLIclu cu pret de 62 talerl.

-I. A dec.% eu Vas'lie de Crasnapni cam fost capstan' feoorul

Toader i fe6ori lui Apostolaki i Gavril. scriem i mar I tu,
risim cu cest zapis al nostru de nime nevoiti nici asupriti. ce de
a noastra buns v le. am vandut a .noastra driApta cana. i mosie. din sat din Gittrgqii. pe Cra,5na in cinutul Fnlcixalxai ,Fi a
17(asinitait3) in
inuturi. care wend tot satul ( sa irnp :irte in trei
batrani. deal partm noastra /aste gumatate de batran. a6asta am
vandut dumisale lui Conti logolatil I at treile dirept doxsieviii i
cinci de lei batuti. din tot locul cu tot vinitul. Aslderea i alta
parte de ca6na I din sat din Bducani. in gura vaii Borcii. in tinutul Vasluiului. cat sa va a'Age part noastra. can am cumparat
de Ia GVprAAA a6as a lards am vandut dumsale lui Conta logotatul. dirept doisprazeace lei batuti. din tot locul cu tot vinitul.
Asildere si alta parte de Cx)i_nA i de moie. din sat din Martinecdi. iaiai pre val,A Borcei in tinutul Vasluiului I care parte de
wend iaste alias 1 stalpita. din- paraul vaei Borcei spre rasarit.
pan in muchea dialului. unde sa I inpreuna cu cela loc de Ia Giurgesti. din tot locul cu to vinitul. i a6asta am vandnt dumisaal
lui Contas logofatul I al treile. direptu dox.saci i cinci de lei bdtnti. i niati platit deplin acetm bani -cati mai sus am scris pe
aOAste parti de co6na. ca sai fie dumisaal Ilgofatului aoRistA part
de- calla. dirRpta acne i cumparaturi I din lot locul cu tot vinitul. i acesta zapis lam facut dinaintia dum Iorsaale boArilor color marl I Nicolai Buhu vet log% Solomon Barladeanul vet dvornic nij. i Miron Costin vel dvornic stall. i Nicolaiu I Racovit hatlui

man% i parcalab Su6ayskii. i. Stamatie vel postelnic. i Toderaco

lordachi vel spatar. i Apostolaki j vel 6anic i Ursachi vel vistArttid. i Gligoras Habasescul vel stolnic. i Lupaco Buhu vel atrar. i Enak, I vtori spatar. i Ion Racovit
con -is. 1 pentru credinta pusunAm pecetile i dAgitele. Si dumnearor bosrii ceti marl

au iscalit. i eu Stratulat am scris ca sa s tie.

oy iaco1

RATO 3pOt 111CLI,Ail 4411. IL AWL s

Apostolachi, -1- Gavril, gaciinie (pecete o cruce). az Nicola

Buhu vel logofat iscal, az Solomon Barladeanul vel vornic iscal,
..Miron Costin vel vornic iscal, az Nicolae, Racovit hatrnan iscal.
az Toderaco vel spatar iscal. az Ursul vet visternic iscal, az
Lupul vel atrar iscal, az Gligoraco flabaescul vel stolnic, az.

www.dacoromanica.ro

93

Enaki ftori spatar iscal, az Ion Racovit vel comis iscal, Stamate
vel postelnic.
Obs. Din vechiu tinutul Vasluiului se despartia de cel al Falciulu

prin apa Crasnei ; ceia ce azi a ramas numai pentru fundul Crasnei, in mosia zisa Cr%rsnira. Cum Giurgestii ca sat veniau pe partea rasariteana a Crasnei, atarnau de Jud. Falciu ca administratie.
iar trupul mosiei megiesindu-se cu Martinestii si Paucani pe valea
Borcei, intra si in tinutul Vasluiului ; de aceia in zapis se zice
ginire finuturi u.
XCI'C. 7176 Mai 29 (1668) last. Cartea lui Illas Alexandru Voila catra llie Sturza stolnic, Nacul biv stoinic si Gavrilita Costachi sardar sa aleaga hotarele Tatara0or despre Vaslui, date tuna, lui Postoiache pah. din
hotarul targului Vasluiului.

HID HA/1114W iltlallIMW gO1110A4, R/1110 rlAACTI/O rcii A15 3E11111

laCOAAAlloccolo, scriem domniia mea la boiarii no3tri, I credinaosi

Hie Sturza, stolnicul cel maari si la Nacul ce au fo:tu stolnic, si

la Gavrilita ce au fostu I sardar, damuv. stire, ca domniia mea
mam milostivit, dintra noastra. usebnica mila, cum salti domni, ce
au fostu, I inainte de noi, au dat si au miluit din loc domnescu,
cui au vrut, area si domniia mea, astazi vazand, pe al nostru, I
credin6os si cinstit, boiarin, pre Postolachier maarele. paharnic,
slujind noaco si tarii noastre, I cu maari dreptaati, si cu credinta,
daatuiam dumisaali, si lam miluit, cu o parte de loc, din hotarul,
I targului nostru, Vasluiului, sa fie hotar, saatului dumisaali, TAtaraasilor, ca sal fie de hraan, i saatului din destul, si iam ales
acea parte de loc de spre targu despre Vaslui, si despre saat despre I Munteani, si despre locul, calugarilor, de la svntaa manastire, ce sa chiama la Zugravi, despre Lipova, precum mearge hotarul lor, cu vad de moara in apa Barladului, pentraceaia data
I yeti vedea cartea domniei meale, iar voi sa meargeti, la targu,
la Vaslui, si sa strangeti oameni bunt, I de pen pregiur, megeiasi,
I

si sa socotiti pre unde ii va spune, sii va scrie dresul cel de daanie, ce iam facut domniia mea in samne, pre acolo sa meargeti
sal aleageti, den samnu in samnu, si pre acolo, sa puneti stalpi
de piiatra, si pre unde veti aleage, aeasta parte de loc, si yeti
faace hotar, I Tatarasilor, si yeti pune stalpi de piiatra, despre
targu despre Vaslui, si despre alte hotar(A) I ce mai sus scriu,
si altor saate, de pen pregiur, sa faceti, o marturie cu credinta,
I

maare iscalita J de manule voastre, si sa ni day stire. TOE mu m%

11 NAK lIE SLWIITE.

www.dacoromanica.ro

94
CRAM rt11/1,H1

itin.kA. or GICOOK. HATIPA vos Mdil 10

Ica HAMM BOEROM.

Pecetea mica cu exerga :

t ICiJ HAMM diMadHAPS SK. G. M. C. 3. M. cap de bou.
In dos 'iota : ,,carte of Ilies Vvd. de danie din locul targului
Vasluiului sa lipasca catra Tataras la boeri si hotariu 7176, Mai 29.

C. 7176 Mai 29 (1668) 1nsi. Ilia$ A'exandru VodA dupa ce a miluit pe Postolache marele paharnic cu o pant.; din mo$ia targului Vaslui, ii
hotare$te hotarele despre Vaslui,
Hco Initilw 1'InE54H,A,p8 KOEROArl 6N11110 MACTI10

PCPAP55 3EMMII

AtIOAAAKCKOto. adeckacesta edevaraat. credinl'os. si cinstit. boiarin

al nostru. Postolachie maarele paharnic. slujitau domnii meale. si

trai noastre, cu maare dreptaate. sa cu incredintaata slujba. deci
,dotnniia mea. vazandu slujba cu mare dreptaate, si cu maare credintd. ce. ne-au slujit noao si trai noastre. si precum sau milostivit alti rapoosati. domni ce au fostu inainte de noi si au dat si
au miluit din loc domnescu. cum au vrut. area si domniia mea.
mam milostivit. dintru toata a noastrd usebnica mla. daatuiam dumisaali. si lam miluit. de la noi intra noastrd taara intra Moldovei. cu o parte ge loc, din hotarul. targului nostru. Vasluiului. sa
fie hotar saatului. dumisaali. Tatarasilor, ca sai fie de hraand saa-

tului din destul. si cat loc iam daat dumisaale. iam ales din hotarul targului, despre ttirgm despre, Vaslui si despre saat despre
Munteani. qi despre locul cillugarilor, de la svntaa manlistire, ce
sa chiiama Ia Zugravi. despre Lipova. precum mearge hotarul lor.
cu vad de moar intrapa Barladului. in selistea saatului. Tatarasilor, si cu vad de, moar, unde da apa Vasluiului intrapa BarIadului, incepatura, hotarului, se inceape din Cetatue la vale prin
padure, pana in marginea padurii, fantina Corciii. si de acolo prin
poian. pana in grindul Citiugaritelor, si 'de acolo pre Ia podul hatmanului, si preste Bdrlad pre ses, pand in drumul maare. unde au
desedlecaat svntaa si de acolo pre ses, preste apa Vasluiului in
sus, pana in capul topilelor intrun grind, si de acolo pre ses in
sus. 'Dana in fantdna RRealelor in drum, si de acolo preste deal,
pana in valea Bustei. si preste mated, In ceaia parte. deasupra
oddei 'diaconului. in zarea piscului viilor, si de acolo la vaale prin
vaalea viilor in ceaia parte, despre rasarit, deasupra pomilor Hechitci, in capul piscului, si de acolo pre marginea pomatului in sus,
si prin pribodiste, pana In pravila, si de acolo la vaale prin
riadiu. si prin fundatura vaei. Bahnariului. si preste mated. la dial
www.dacoromanica.ro

-96
pre din sus de tufele ceale rosii, in dialul de inijloC. iti POiana.
si de acolo la vaale pana in valea Dotiestilor si preste matca vaei
Dodestilor la dial spre rasarit pana in drumul Husilor intro movilita si de acolo la vaale pre din sus de prisaaca lui Trohin pana
in vaalea Orzestilor si preste matca Orzestilor prin fantanas la
dial unde se inpreun hotarul cu a Grecilor si de acolo pre cost* in tos si pente pomanturi Ora iarasi in matca Orzestilor in
izvoara si de acolo la dial spre apus pana in zarea dialului in obarsiia vaei Ulmului, inprotiva casei lui Trohin, In zaria dialului,
si de acolo pre culmea dialului in gos pana in movila lui Ciutes,
si de acolo pre pidor la vaale. pana in valea Dodestilor, si preste
.matca la dial spre amiazazi in dialul de mijloc in zare. si de acolo spre valea Murgestilor in ulmi, si de acolo preste vaale, pre
din gos de itttea. ; 'Ana in dialul Manjestilor, deasura Binteit si
de acolo in sus pe drum pen dumbrava. pana in obarsiia Negrii,
deasupra Dobarcenilor. in drum, si de acolo iar pe drum pen
dumbrav la vale, nand in matca vaei Muntenilor, si de acolo la
dial un rand, de pomanturi, si de acolo in gos pentre pomanturi,
pana in gura vaei Munteanilor in matca, si de acolo in gos pe
drumul cel maare, pana la morile calugarilor, pana in hotarul (loc
gol), si de acolo preste apa Barladului, in ceaia parte si prin
lunca in gos pana in vlamnic pe din gas de (lot gol) si prin clam nic spre apus, pana in drumul cel maari, si de acolea iar spre
apus In culmea dialului, in zarea, uncle sa inpreun hotarale cu a
calugarilor, si de acolo, pre culmea dealului in sus pana in movila lui Voda, si de acolo in sus tot drumul pen dumbrav, pre
.hotarul calugarilor, pana in prihodiste si de acolo pen codru spre
anus, si pen preAurul Tomofteiului, in fundatura, si de acolo pre
dialul Raacovei, sp(r)e rasarit pen codruy pan in cetatue, de unde
sau inceput hotarul, si acesta hotar tot cat mai sus scriem in
seamne, cu vaduri de mori si cu tot venitul, daat sa fie de la
.domniia mea, driapta daanie si miluire boiariului nostru, credindos
si cinstit, ce mai sus scriem. Postolachie paharnicul cel maari, si
cuconilor dumisali, neclatita nici ocianaoar in veaci de veaci si dup
a noastra viiata si domnie, pre cine va aleage milostivul DumneMu, de cuconii nostri, sau dintra noastra sementie, sau- pre cine
va aleage milostivul Dumnezau, sa fie domnu intru a noastra tsar
a Moldovei sa nu strice a noastra daanie si miluire, ce sa alba

a da i a intAri, iar cine sa va ispiti s strice, a noastra daanie,

4i miluire, acela sa fie neertat de domnul DumnezAti,, ce. au facut

www.dacoromanica.ro

96

ceriul, si pamantul si de preacinstita maica domnului Dumnezau,

si mantuitoriului nostru.Isus Hristos si de patru svtnti Evanghelisti si de 12 isvinfi apostoli si sa fie blastamat, si afurisiti de
318 otti, santu $11 HZ HEKEH. i sa alba parte cu luda si cu tre-cleatul Aria az 11E31S0 HE4H1.7 11 4MUU.
CAA/1,A rcnANZ HEARtil.
COr faCOX HATIfit -.1.3110:3

Icy lliias Voevod

itcu,aa

Mai xo Axto
Andrei Mihul

Cl. 7176 Tante 17 (1658) Iasi. Miirturie hotarnicA a satului Tatarqii

despre Vaslui, radicat de Ilie Sturza stolniz ai Gavril Costachl sIrdar,

Mlstve i luminat oamne sa fie mania Dumitale sanAtos.

Facem Vire marii tale pentru porunca matii tale Ce neat trimis.

Mariia to sa alegem locul satului Tatara0or de catra locul targului Vasluiului. si despre alte parti. despre sat despre Muntiani
si despre locul calugarilor. de la manastire de la Zugrav, de6 not
dupd porunca marii tale. am marsu acolo si am stransu. targnvet
oameni buni si batrani. si alti oameni de pen pregur si am sototit depreuna cu dansii cum au fost mai cu dreptul. deam ales hotar in siamne. satului Tatarasilor. den Cetatue la vale prin padure
pana in fantana Cornii. si acolo am pus stall). si deacolo peste
ses, pana in grindul calugaritilor. si deacolea peste ses. pana la
podul hatmanului peste Barlad. pana in drumul cel mare in novile a unde au desceilecat svanta i de acolo spre rasarit peste apa
Vasluiului. pe Vasluiul cel batran. pana in obarsiia Topilelor. si
acolo sau pus stalpu. si de acolo la dial. in capul piscului Bustii
si acolo iar sau pus stalp. si deacolo pe drumusor. peste valea
Bustei. pe din gos de odaia lui Patrasco d iaconul. in dealut viilor
in zare. si acolo iar sau pus stalpu. si deacolea la vale. in gura
vail viilor spre soare rasare pe deasupra pomilor Nechitei. intro
movilita. si acolo iara sau pus stalp. si deacolea pre marg nea padurii, spre soare rasare. pe culmea dialului. pana in _zare in pravita, acolea stalp. si deacolea in sus pen read pe culmea dialului. Ora in drumul nebunului si deacolo pen read. pe drum pen
obarsiia \tali Bahnariului. spre rasarit in dialul den mijloc. in capul
poenii den sus stalpu si deacolea la vale unde sau facut seamne
in doi stejari. si deacolea fail la vale. pana in matca vail Dode9tilor. intrunIstejar. 5i acolea lora samnu si deacolea la deal in zarea

dialului in drumu Husior intro movilita si acolea lara stalp. si deacolea pe drumul Husilor la vale pe din sus despre casa lui Trohin,.

www.dacoromanica.ro

97

pan in matca vaii Orzastilor, si deacolea la dial spre rasarit pen

fantana un rand de pamanturi. si acolea stalp. si diacolo pe costise in gos, pe hotarul lanai, panA in matca OrzAstilor. in izvoara
si acolea stalp. si deacolea pe costise, panA in obarsia vaii Ulmului. si acolea am pus stalp. si deacolea in gos pe muchia dealului, panA in movila lui Cutes. si deacolea la vale. pe pidorui
dealului, pana In matca Dodestilor. si deacolea pe hotarul tarsi
pad in dealul den mijloc. si deacolea panA in valea Manjestilor.
si deacolea spre apus in zarea dealului Dobarcenilor, si deacolea
peste valea Dobarceniior. in costisea despre apus stain. si deacolea la dial panA in capul dumbravii, pana in drumul Manjestilor,
si acolea stain. si deacolea pe drum la vale pen obarsiia vaii Ne-

grei. pe drumul ce mearge la mori la cut: acolea stalp. deacolea

pe drum la vale prin dumbray. panA in matca vaii Munteanilor.
acolea stain. si deacolea pe drum la deal un rand de pamAnturi.
acole stalp. deacolea in gos. pentre randurile pamanturilor pana
la rapa cea mare. acolea stalp. deacolea in gos pe muchea dealului pand in matca vaii Munteanilor pana la grAdini. acolea stalpi
si deacolea pe paraul grAdinilor pad in apa Barladului. si deacolea pe tarmurile Barladului, despre apus, panA in morile Balsanului. deacolea peste luncA in gos panA in Vlamnic. in capul poenii luf RAntunic cea din gos. acolea stalp. deacolea pen Vlamnic
spre apus peste drumul cel mare. acolea stalp. deacolea la deal.
pand in hotarul cAlugArilor. acolo stalp. deacolea pe deal in sus
pe la movila lui VodA. si deacolea iara in sus Wand in drumul lut
Toader si acolea stalpu si deacolea pe drum prin dnmbrava, pang
in prihodiste si acolo stalp. si deacolea pe prihodiste peste valea
Lipovatului. la deal prin codru. pand In zarea dealului. in drumul
Bogdanii. acolea sau facut buor intrun stejar. si deacolea pe muchea dealului in sus panA in movila lui Sacara. acolea buor intrun fag. deacolea tot pedrum in sus panA in fantana prunilor.
acolea iara buor intrun fag. deacolea panA in runcu. pe dealul
Timofteiului. acolea iara buor intrun fag. deacolea pe dealul Racovei panA deasupra grAdinilor. acole iara buor intr'un stejar..
deaeolea tot pe dealul Racovei pana in cetatuie, unde sant doi
stalpi. unul ce vine despre dealul Racovei, si unul ce cauta la
fantana Cornei. de6 not area am socotit si am ales inpreuna cu
tot orAseanii de trAg de Vasluiu. si cu sill oameni m!giiasi de
prin pregur. anume popa Gheorghe cel domnescu de- tang de Vaslui. si Ursul Prepelit, si Gorie, si P-atrasco diaconul si Vasilia

www.dacoromanica.ro

r 98
Glavasco, si Gheorghie a DrAghinei, si Florea Soltuzul, si Mihaiu
Lingurul si Paraschiva si Sambotin, pi alt Gonie sin Makidon. si
egumenul Patrasco, si Macsin. cAlugarii de la Zugravi si Trohiin
de OrzAsti. si alti multi oameni buni si megiiasi de prinpregur.
pi not precum am socotit si am aflat mai cu dreptul area am hodrat si am fAcut adastA mArturie InpreunA cu tot cu acesti oameni. caria sint scrip mai sus. ca sA hie de credinta. la manila ta.
sA fie 'mariia Ldumitale sAnAtos. COT xA SA AMID! (de la Firistos
Dtimnezeu amin) pt eu robul mArii tali.

mai mic robul marl tale ;

Ilie Sturza vel stolnic
az Ilie Sturza ye! stolnic

Cdstantin Caracas am scris.

vlt 7176. luni 17
mai mic robul marl' dumitali
Gavril Costachi biv sArdar
az Gavril Costachi iscal.

Cll. 7179 Julie 18 (1671) !aft. Duca Voda hothriee cA sAtenii de pe

M012 TAtarasil a lui Apostolachi biv vel paharnic au voe de a se hranl pe
mo0a tArgulut Vaslui, cum a fast oblcelul.
HO) Aria BMW 62410 MACTI10 renApz 311M(E) MOMAIECKONI

Adeca bolariul nostru Apostolache eau fostu pAharnic mare.

facutau jalubA innaintea noastrA pentru satul dumisali TAtArasit
ce Taste cumpAratura de la fidorii lui Gavril hatmanul Tar sates
Taste 14ngd tray lewd Vaslui care avea obiNis" oameni de candy

au fostu fiindu satul Gavrii hatmanul de sau fost hrtinindu pe

hotarui teirgului Vasluiului or hie cu ce fial de hranA au fost
slobozi. zicandu cA are si uric de la rapaosatul Vasilie VodA. deci
domnila mea IncA am data ca sa tie si deacmu precum au tinutu
In zilele lui Gavril hatmanul dupa obiceaiul cel batran ca sa sA
hrAneascA pe hotarul Targului on hie cu ce feal de hranA sA vor
bran! sa naibl oprealisti. adasta scriem sintraltu chip sA nu hie.
Saam gspdnz velial
u las vlt 7179 lull 18 dnl
1. p. mica

+ NW Aria 110EROM. C. M. r. 3. MOA.

cap de bou

notA pe dos : TAtArasii ot Vasluiu list Duca Voda sA fie volnici sAtenii cum au avut obicei de la Vasile VodA sA s hrAniascA
sAtenii pe locul gspd. ot Vaslui 7179 lull 18.
all. 7199 Mai 15 (1591) lag. Parcalabil de Vaslui

C. Duca Voda scrie parealabllor de Vaslui in priclna pare

ce a pornit Marica Samsoneasa cu Stratulat pentru mosie Suriwww.dacoromanica.ro

99

-noti, sl le is seams ce venit i-a hit MAricAi de pe mole, cum

li ce cheltuiall a fAcut MArica sA le ImplineascA de lalStratulat
pentru del a Imblat raup.

Obs. In procedura veche a afacerilor de process dupa ce vornicia primia jaloba cancelaria o lndrepta prin carte domneascA la

autoritatea parcalabilor de judge, ca sA cerceteze pricina dintre

00 *i sa Implineasca chiar executand pedeapsa.
CIV. 7199 Mal IT (1691) Iasi. Costantin VodA Cantemir intAre0e
postelnicului S. Milescu stApAnire peste satul Tatarat, in hotarele alese de
ilia Sturza stolnic 1 Gavril Costachi sArdar.

Ifs HOCTAII,A,HH COMM 6)ICi10 MACTI10 rcnmpa 3IMAll MOAAmmo,. AdecA au vinit Inainte noastra *i Innainte a for no*tri

moldovene*ti boeri a mad *i a mici boeriul nostru Stefan Milescul tau fast postelnic i neu aratat Incredintata mArturie de Ia
Hie Sturzea Lau fostu stolnic mare *i de la Gavril Costache Lau
fostu sArdar si de Ia Petronie Dechiul si de la Macsin caluglirul
0 de la Ifanovschi caluslarul de la Zugrav *i de la popa Gheorghie

,de targu de Vasluiu. *i de la toti orapanii de targu de Vasluiu.

*i cu peciate targului *1 de la alti megiini *I oameni buni. scriind
*i mArturisindu cum au mirsu dumnealor la sat la Tatara*I la finutul Vasluiului. ce caste la ocolul targulul Vaslui *I au hotdrat
*i au ales tot hotarul satului TAtAra*ilor despre targu despre Vaslulu. *i despre alte hotarA cei Imprejurul TAtAra*ilor. *i au ptis

stalpu din cetatue la vali pen pAdure pan In fantana Cornii, *i

acolo au pus stalpu. *i de acole peste *es pan lu grindul cAlugaritalor. *i de acole peste *ias pan la podul hatmanului peste
Barlad pan In drumul cel marl In movilita unde au descAlecat
svanta. si de acoli spre rAsdrit peste apa Vasluiului pe Vasluiul
cel bateau pan in obar*ie Topilelor, *i acole sau pus stalpu *i de
acole la dial In capul piscului Bustei. *i de acolo iar sau pus
stalpu *i de acole pe drumu*or peste vale Bustei pe din gos de
odaia lui Patragco diiaconul In dialul viilor In zare. *i acolo iar
sau pus stalpu. *i de acole la vale In gura vaii viilor sere soare
rAsare pe deasupra pomilor Nechitei intro movilifa. si acolo sau
pus stalpu *i de acole pre marginea paduri, spre soare rAsare pe
culme dealului pan in care in pravila, f i acole stalpu, fi de acole
in sus pen readiu pe culme dialului pan in drumul nebunului, gi
-de acole pen readiu pe drum pen obarsia vaii Biihnariului spre
-raseirit In diialul de mijloc In capul poenii din sus stalpu. *i de
www.dacoromanica.ro

-100-acolo Ia vali undd sau facut seamne in clot stajiari. si de acoli iar
la vale pan in matca vaii Dodestilor intrun stejar si acole iar
samnu. si de acole la dial in zare dialului in drumul fluVor in-sre rnovilif qi acolo jar stalpu i de acole pe drumul Htqilor la
vale pe din sus de prisaca lui Trohin pan In matca vaii Orzastilor, si de acolo la dial spre rasarit pen fantana un randu de pamanturi. si acolo stalpu. si de acole pe costise in gos pe hotarul
teirii pan in matca Orzastilor In izvoara si acolo stalpu. si de acote pe costisi. pan in obarsie vaii Ulmului si acole stalpu. 1 de
acole in gos pe muchia dialului pan in movila lui Ciutes..si de
acole la vale pe pi6orul diialului pan la matca Dodestilor. si de
acolo spre apus stalpu si de acole la dial pan in capul dunabreivii
pan in drumul Manjestilor si acolo stalpu. si de acole pe drum'
la vale pen obarsie vaii Neagrei, pe drumul ce miarge Ia moara
la cut. acolo stalpu. de acole pe drum la vale pen dumbrav, pan
in matca vaii Munteanilor, si acole stalpu. de acole pe drum la
diial un rand de pamanturi. acolo stalpu. de acole in gos pentre
randurele pamanturilor pan la ra.'pa 6a mare acolo stalpu. de a
cole in gos pe muchea diialului pan in matca vaii Muntenitor. pan
la gradin. acole stalpu. si deacole pe paraul grad(in)lor pan In
apa Barladului. si de acole pe tarmurele Barladului despre apus"
pan in morile Baisanului. de acole peste Inca in gos pan in vlamnic, in capul poenii Jul Rautunici cei din dos. acolo stalpu. de
acolo peste Viamnic spre apus peste drumul cel mari. acole stalpu
de acole la diial pan in hotarul calugarilor. acole stalpu. deacole
de diial in sus pe la movila lui Vod, si de acole iar in sus pan
in drumul lui Toader si acolo stalpu. si de acole pen dumbrav
pan in Prihodiste si acole stalpu si de acole pe prihodiste peste
valia Lipovatului la dial pen codru pan in zare dialului, in drumul
Bogdanei, acole sau facut buar intrun steajar. si de acole in sus
pe muchia diialului, pans in movila lui Sacara. acolo buar intrun
fag. de acole in sus tot pe drum pan in fantana Prunilor, acole
iar buar intrun fag. de acole pan in runcu pe diialul Timofteiului.
acole iar buor intrun fag. de acolea pe diialul Racovei, pan deasupra grajdurilor. acole bar buor intrun stajar, de acole tot pe
diialul Racovei pan in cetatue. unde sant doi stalpi. unul ce vine
despre dialul Racovei, si unul ce cauta la fantana Cornii. unde
sau inceput hotarul. Pentru aceia si domniia mia dac am vazut
a6a adevarata marturie cu iscalituri de boeri mari. si a calugari
si a preuti si altora oameni. buni megiasi si a orasani de targu.
www.dacoromanica.ro

101

die Vas Iui. crezutam si domniia mia Inca iam ctat vi lam intarit ca

s fie si de la domnia me driapta ocina si movie In veal neclatita

41 altu nime sa nu s amestece peste Oasta carte a domniei miali
TOE 1111111FAA

Maiu si AHi

S MC AT. spqo

Tudos Dubau vel logofat

1. p. gospod.
Vasilie Rugina pis

*CV. 7184 (1676) regeste.

Antonie Ruset Voda intarevte lui Paval moara pe Bar lad in

sus de targul Vasluiului.
Obs. Din cartea de judecata a divanului din 1816 lunie 15.
CVI. 7201 Julie 8 (1693) laV. Const. Duca Voda scrie carte la solpargarii de Vas luf sa opreascA pe tArgoveti a cosi pe mosia Tatarasii a Ltd Stefan Milescul vel satrar.

luzul

si

ICO KOFICTAHAiN MICA HOEROAA 6}K. AAACT. rCIllAp10 3A1A1 MG1A-

domniia mea la soltuzul *1 Ia tot oraveanii de

targu de Vasluiu va facem *tire ca aicia la domniia mea sau jaluit boiariul nostru dumnalui Stefan Milescul vel vatrari pre voi
zioandu precum at marsu si at potcit fanatul ee iaste pe locul
dumisaali si nu v4 cautat unde iaste locus targului acolo sa avet
treab, pentru aceaia iata ca va scriem sa cautat sa va punet potce
,pe locul targului iar cu locul dumisaali sa navet triab ce sal la41,,ARCNC.011. Scriem

saat in paci. easta va scriem.

u las It 7201 lull 8

vealiti boleri u0.

1. p, tu* rov

in dos nota : carte de la Costantin Duca Vod de oprit pt

7201 lull 8.
targovet sa cosasca pe locul Tatarasilor.
CVII. 7202 Noembre 15 (1693) lag. Constantin Duca VodA intAreste
.Atrarulul Stefan Milescill stapAnire in satul Tatarasii in hotarele alese despre Vaslui, de Ille Sturza stolnicul.
HO IKOcTAHAIM ARA SOEHOAA smilo VIAT110 reflApi 3EAtAlt
-410AAMICKC.T311. Adeca au venit innaintea domniei miali I si innain-

.tea a !or novtri Moldovenesti boiari a mad si a mica boiariul nostru Wan Milescul titrariul eel mani i niau aratat Ladevaratu
ispisoc de intaritura de la raposatn1 Constantin Cantemir Voda,
,pre a sa driapta ocina si movie anume satul ,Tataravii la tinutul
Vasluiului ce iaste Ja ocolul targului, Vasluiului. scriind cum au
-adus incredintata marturie de la Hie Sturza dau fost stolnic mare

i de Ia Gavril Costachi Lau foa sardaru. *i de la Pietronie

www.dacoromanica.ro

102

dichiul si de la Macsin calugarul si de la Hanovschie calugara

de la Zugravi. si de la popa Ghiorghe de targu de Vaslui si dela toti ora*eanii de acolo. cu peceatia orasului. si de alti megiini
*i oameni buni asia marturisind cum au mersu dumnialor la satla Tatarasi sau ales sau hotarat tot hotarul satului TatArAilor.
despre targul despre Vasluiu si despre alte hotara ces inprejur.
*au pus intaiu un stalpu din cetatue la vale pen padure pan in
fantana Cornei. si acolo au pus alt stalpu. *i de acolo peste *es
pan in grindul calugaritilor. si de acolia peste ses pan in podul
hatmanului peste Bar lad. pan in drumul cel marl in movilita unde
au descalecat svnta. si de acolia spre rasarit. peste apa Vasluiului
pe Vasluiul cel batran pan in obarsiia Topilelor. si acolo sau
pus stalpu. si de acolia la dial in capul piscului Bustei, si acolo
iar sau pus stalpu. si de acolia pe drum*or. peste valia Bustei.
pe din gos de odaia lui Patrasco diiaconul In dialul viilor In zare
si acole sau pus stalpu si de acolia la vaii. in gura vaii viilor.
spre' soare rasare pe deasupra pomilor . Nechitei. Intro movilita,
si acolo sau pus stalpu. si de acolo pre marginea paduri spre
soare rasare pe culmia dialului, pan in drumul nebunului. si de
acolia pe riadiu pen drum pen obar*ia vaii Bahnariului spre rasarit in dialul din mijloc. In capul puenii din sus stalpu. *i de acolo la vale unde sau facutu siamne in doi stajiari. si de acolo
iar la vale pan in matca vaii Dode*tilor. intrun stajar. si a(c)olea
iar samnu. si de acolia la dial. in zarea dealului In drumul Husilor intro movilita si acole iar stalpu. si de acolia pe drumul
Husilor la vale pe din sus de prisaca lui Trohin. pan In matca
vaii Orzagilor. si de acolia la dial spre rasarit pen fantana. un
rand de pamanturi. si acolo stalpu. si de acolea pe costip In ios
pe hotarul Oral pan in matca Orzastilor in izvoara si acolia stalpu.
si de acolia pe costise pan in obarsia vaii Ulmului si acole stalpu,
si de acolia in k o s pe muchia dialului pana in movila lui Ciutessi de acolia la vale pe piaorul dealului pan in matca Dodestilor.
si de acolia pe hotarul 'Dili pan in dialul din mijloc. si de acolia pan in valia Manjastilor. si de acolia spre apus in zaria
dialului Dobarcenilor. si de acolia peste valia Dobarcinilor in costise despre apus stalpu. si de acolia la dial pan in capul dumbravii pan in drumul Manjastilor. si acolo stalpu. si de acolia pe
drum la vaii pan in obarsiia vaii Neagrei. pe drumul ce miarge
la moara la cut. acole stalpu. de acole pe drum la vale pen dumbrava, pan in matca vaii Munteanilor si acolo stalpu. si de acolia,
www.dacoromanica.ro

103

pe drum la dial un rend de pamanturi acolo stalpu de acolia irr

los pentre randurile pamanturilor pan la rapa cia mare. acoio
stalpu. de acolia In gos pe muchea dialului pans in matca van
Munteanilor pan la gradina acolo stalpu. 51 de acolia pe pal-Ad
gradinilor pans in apa Barladului. 5i de acolia pe tarmurile Barladului despre apus pan in movila Baisanului. de acolia peste lunca
In gos pan in vlamnic in capul poenii lui Rantunici cia de dos5i acolo stalpu. de acolo peste vlamnic spre a pus peste drumul
cel mare, acolia stalpu. de acole la dial pan in hotarul calugarilor acolia stalpu. de acolia pe dial in sus pe la movila lui Voda.
51 de acolia iar in sus pan in drumul lui Toader. 5i acolo stalpu..
5i de acolia pen dumbrava. pan in prihodi5te 5i acolo stalpu. 5i
de acolia pe prihodi5te. peste valia Lipovatului. la dial pen codru..
pan In zaria dialului in drumul Bogdanii. acolo sau facut buor.
intrun stajar. 5i de acole In sus pe muchia dialului pans in mo-

vita lui Sacara, acolo buor intrun fag. de -acolo in sus tot pe
drum pan in fantana prunilor acolo iar buor intrun fag, de acolo
pan in runcu pe dialul Timofteiului acole iar buor intrun fag. de
acolia pe dialul Racovei pan deasupra grajdurilor, acolo iar buoy
intrun stajar. de acolia tot pe dialul Racovei pan in cetatue unde
sint doi stalpi. unul ce vine despre dialul Racovei 5i unul ce iasti
spre fantana Cornei, unde sau Inceput hotarul dintaiu. Pentru ceaia
5i domnia mea dam 5i intarim boiariului nostru lui Stefan Miles-

cul 5atrariul cel mare cu acel mai sus pomenit satu anume TAtara5ii at tot locul din hotar in hotar precum au ales sau 4stalpit
acei boiari si ora5iani vi alit oameni buni ca sal hie 51 de la dom-

nia mia driapta ocina i mo5ie in veaci 5i giupaneasai dumisale

51 cuconilor 5i nepotilor se toata samintia dumilorsale neclatita
si neru5iita nici danaoar. 5altu nime sA naiba a sa amesteca.

u las It 7202 Noem. 15

Dumitra5cu Ceaur vel log. iscal
VaSile Neagul
CV111. 7202 Febr. 8 (1694) regeste.

Gheorghe i Paval feciorii lai Paval vand lui Panaiotachi

postelnicul cel mare vadul cel mare de pe Barlad in hotarul targului Vasluiului, care a fost danie tatalui lor, 5i arata ca vadul
a fost in capul luncii .
(dupa jalba din 1816 a log. C. Ghica ; Surete ms, XII 214).

www.dacoromanica.ro

104
C1X. 7202 Mart 31 (1694) regeste.

Costandin Duca Voevod da Janie Jul Panaiotachi vet postelnic o suta de pamanturi din load ttirgului Vasluiului din sus
de Vaslui pe de arnandoao partile Barladului si pe din sus si pe
din gios de moara ce era cumparatura de la feciorii Jul Paval
Cheorghe si Pascal, si porunceste lui Mardare sj lui Talpes vornici de poarta i altii sa mearga si sa hotarasca sff sa stalpeasca
acea suta da pamanturi.
(dupa jalba log. C. Ghica contra Jul N. Stratulat vornic din
1816. Surete ms. XII, 214).
CX. 7202 April I (1694) la$1. Marturie hotarnica pentru alegerea
i cu vad de moara la Brodoc, langa Vaslui.

,celor 100 de plirnanturi

Milostive si laminate Doamne sa fii Maria ta sanatos. Facem

stire Mariei tale cu aceasta marturie a noastra ca viind cinstita

carte a Mariei tale scriind la not ca sa mergem la targ la Vasluiu si sa alegem o parte de loc ocina o suta de pamanturi care
ai miluit si ai daruit Maria ta pe cinstit si credincios boeriul Mariei tale Dumnealui Panaiotache Marile Postelnic, pentru si dumnealui slujind tariff si Mariei tale cu dreptate. Pentru aceia Maria
ta to ai milostivit si lai miluit si lai daruit cu ace suta de pamanturi si cu loc de fang l cu loc de padure pe langa un vad
de moara ce au avut dumnealui cumparatura de la Gheorghie si
de la Pascal feciorii lui Paval Grecul nepoti Popii Jul Gheorghie
celui domnesc de Vasluiu care acel vad de moara din local targului ce au Tost si Jul danie de la alti raposati domni. Deci not iata
ca dacd am vazut cinstita carte Mariei tale scriind intracesta chip

am mers la t4rgu Vasluiului si am strans oameni buni si batrani

megiesi de prin pregiur si targoveti de targ anume : Panaite Parcalab si Stanciul Bulucbas si Tudor din Balteni si Andronic sluga
Jul Abaza Cluceriul si Andrei feciorul popii lui Gligorasco si Toader Soltuzuf din Vasluiu si on Bana,riu si Hanco Arman si Ivan
Arman si Gligori Arman si Bogdan si Vartic Arman si am mers
de am- masurat 1 ocul cu funie si am ales in dial dispre apus is
marginea hotarului dispre Balteni sapte zaci de parnanturi, si in
dialul Barladului despre rasarit si din sus unde sa impreuna hotarul cu a calugarilor de la Sf. Sava, trei zaci de pamanturi. Si
sau ales aceste trei zeci de pamanturi din yalea ll Bejan in gios
pan in movila cea mare si sau stalpit aceste trei zaci de pamanturi cu patru stalpi de piatra, Doi stalpi din movila cea mare la
www.dacoromanica.ro

105

dial spre rasarit, iar doi stalpi pe valea lui Bern unde sA impreund hotarul targulai cu hotarul calugdrilor de la Sf. Sava ii
hotarul acestor pArti de loc sd Incepe dintro garld ce sd chiand
Barladul vechiu, garla in gios aldture cu vadul rnorii pe despre
rdsdrit pand unde dl in Barladul cel mare si despre apus intrun
stall) din gios de vadul morn *i din stalp drept spre apus intralt
stalp Jana drumul Dumbrdvenilor *i de acole drept la dial drumul intralt stalp in varful dialului langd drum si dintracel stalpu
tot spre anus piste vdlceaua rusilor inteun stalp in piscul valcelei.
si de acole tot spre apus intro valcea ce sA chiamd Pascoe lardsi
stalpu in matca valcelei in sus pan lntrun stalpu unde sa inpreund
cu hotarul BAltenilor *i se intoarce spre rasArit pe dispre BAlteni
pane in dialul Barladului intro movild ce sa chiamd movila lui
Gdoazd si este stalpu in padure *i de acole la vale si in sus piste
RAdiu si piste luncd phn intta apa Barladului sl aceste pArti sau
stalpit cu loc de tarina si cu loc de pAdure despre apus *i cu loc
de fanat poenile din luncd dispre apus *i dispre rdsdrit, cloud poeni intre Barladul vechiti si intre Barladul mare ce sd chiamd poiana Corhisului si cu vad de moat-A in apa Barladului *i not acesti oameni buni care mai sus ne scriem pentru mai mare credinta, ne am pus pecetile si iscAliturile pentru ca sasi facd dumnealui dresd dortnesti di pre marturia noastrd.
let 7202 Aprilie I
Robii MAriei tale Apostul Talpes vornic de poartd, Stanciu
Bulucb is, Panaite parcalab, Stan aprod.
CXI. 7202 April 10 (1694) regeste.

MArturia hotarnicd a lui Mardare si Talpes vornici de poartd

prin care arata ca au hotdrat acele 100 de pdmanturi ; insd 30 de
pamanturi au ales in dealul Barladului despre rdsdrit din suss
unde se impreund hotarul cu al calugdrilor de la Sf. Sava din
Iasi adica cu mosia Mard*enii ardtand *i semnele incungiurdroare,
adicd din vale lui Bejan, ce desparteste MArAsenii de locul dom*nese in gios pand in movila cea mare, iar 70 de pAmanturi le au
ales in deal despre apus aldture cu Baltenii, mosia mAndstirii
Fastacii aratand iar garla in gios aldture cu vadul morn pe despre rdsdrit pand unde da in Barladul cel mare *1 apoi incunjurand
arata toate semnele impregiur".
(dupd jalba log. C. Ghica din 1816 contra vornicului N.,
Stratulat Surete ms. XII 215)
www.dacoromanica.ro

106

CM. 7202 April 15 (1694) regeste.

Constantin Duca VodA intAreste hotarnica lui Mardare si

Talpes vornici de poarta pe acele 100 de pamanturi pe langa

moara ce au avut postelnicul Panaiotachi, cumpArAtura de Ia feclod lui PavAI- Gheorghe si Pascal, cu loc de Taring, in pAdure
despre apus, si cu Joe de fanat In poenile din lunca despre apus
i despre rAsarit doao poene intre Barladul vechiu si Intre Barladul cel mare, ce s chiama poiana Comisului si cu vad de moara
Intre apele BArladului (dupA jalba log. C. Ghica din 1816, contra
lui N. Stratulat vornic, proprietarul Brodocului ; Surete ms. XII 215.
CV11. 7203 Julie 11 (1695) la$1. cestantin Duca Voda intAreste niA
nastiril Floretil, satul Selege pe Racova in hotarele alese de S. Pilat 1 V.
Huanul vornici de poartii.

AdicA au venit Inainte Domniei mele sl inainte a nostri moldovenesti boeri a mari si mici rugatoril nostri Egumenul si cu tot
soborul de la Sfanta mAnastire Florestii si neau aratat incredintatA mArturie de la boerinul nostru Stefan Pilat vornic de poartA

si de la Vasile Husanul si de la alti multi oameni buni megiesi

si orAseni dintargul Vasluiului scriind intru acea mArturie pre

cum le au venit cartea domniei mele la Stefan Pilaf vornic si la

Vasile Husanul ca sa se scoale Si sA strangA oameni buni megiesi
de prin pregiur si orAseni din targul Vasluiului si sA meargA Ia
satul Saliste Ia Floresti ,ce este pe Racova care sAliste este dreapta
ocinA sf. manAstiri Florestilor ce SA inpreunA cu locul targul Vasluiului. SA alegim toatA partea sfintei mAnastiri ce are danie de la
raposatul Domn Irimia Voevod pe drese de intAriturA ce are sfAnta
manAstire si de alti rAposati domni Vasile Voevod si Tomsa Stefan Voevod carele scriu din semne in semne toatA partea sfintei
manAstiri. Deci prin poronca Domniei mele strAnsau oameni buni
megiesi si orasAni de Vaslui anume Bahnariu si Bogdan si Hanco Arman si loan Armanul si Lohan Armanul si DonosAi si Gavril sI

si Stefan si Ion si Gavril feciorul lui Donosle si lane

Grecul si alti oameni buni si au socotit cu bung dreptate de au
hotArAt locul Sfintei manastiri Florestii si an Inceput hotarul din
fundul Belcanilor pre parau sau pus stalpu de piatra in tarmurile
apei Belcanilor si de acolo in gios pe parau Belcanilor pang in
apa Racovei mai gjos de podul lui Bogdan si an pus stalpu de
piatrA Iri tarmurile Racovei, si de acolo in gios pe apa Racovei
panA la un vad de moara ce este Intracea apa Racovei carele
www.dacoromanica.ro
SArghie

107

este insemnat *I in ispisoacele de la raposafii Domni batrani st,

de acolo tot in gios pe apa Racovei OM in paraul Ispascioaei
*i de acolo stalpu de piatra. De acolo pe parau in sus pana la
ulmi *i de la ulmi pana in hotarul Baltenilor *i sau pus stain depiatra .4i in curmezis spre apusul soarelui tot alature :cu hotarul
Baltenilor pana in drumul cel mare pana unde sa impreuna cu
hotarul Bailestilor, care sa Inpreuna cu hotarul sfintei manastiri
Florestilor. Asa sau socotit cu megiesii cu orasanii de Vasluiu pe
dreptate *i cu voe tuturor orasanilor .de Vasluiu ti sau stalpit.
Pentru acea si Domnia me vazand adevarata marturie pre cum
au hotarat cu buns dreptate si au stalpit. Si dam si intarim sfintei manastiri ca sa MIA a fine acel loc a salistei Florestilor din.
senine in semne precum sau stalpit ca sa fie dreapta ocina *I
mosie *i uric *i intaritura neclatita tt nerusuita nici o dinioara,
In Esi
velet 7203 Julie 11
Todosie Dubai' au iscalit vel logofat
Vasile Neagul uricar au scris

in veci.

ANNEMIONIMI

CXIV. 7204 Avgust 17 (1696) Iasi. Antioh Costantin VodA Cantemlrintareste satrarului Stefan Milescul satin Tatarasi in vechile hotare despre
Vaslui alese de Ille Sturza stolnicul.
Hci IIHT110X ROCTAHTHH ROEBOAd MAIO MACT110 rtnApa 3111/111

Adeca au venit innainte domnii miali. *i innainte a

for noastri moldoveneasti boeri boeri a marl *i a mici. boerinul
nostru Stefan Milescul biv vel *atrar. ti neau aratat adivarate ispisoace de intarituri, de la cinstit rapausat parintele domnii miale
Costantin Voevod. *i de la Constantin Duca Voevod pe asa driapta
mina i mosie anume satul TAtArasii. ce iaste la tinutul Vasluiului
ce iaste la ocolul Targului Vasluiu. .scriindu cum au adus lucredinfata marturie de la !lie Sturza Oau fostu stolnic mare *i de la
Gavril Costachi eau fost sardar. *i de !a Petronic diiaconul. dechiul si de la Macsin calugarul. *i de la Hanovschii calugarul de
Zugravi. *i de la popa Gheorghie de targu de Vaslui. *i de la tofi
orasanii de acolo eu pecetea oraplui. *i de alti megiia*i *I oameni buni ase marturisindu cum au marsu dumnelor la sat la
Maras, *au ales *i au hotarat tot hotarul satului Tatarasilor. despre
targu despre Vaslui..*i despre alte hotara, ce sant inpreaur. *au
pus intaiu stalpu. din cetatue la vali. prin paduri pan in fantana
Cornei, pi acolo au pus stalpu *i de acolo peste sAs (uric) pan
www.dacoromanica.ro
ilikOAAABCKOH.

108

--

in grindul calugaritilor. *i de acole peste WAC pan in podul hatmanului peste Barladu. pan in drumul cal marl in movilit unde

an descalecat svnta. *i de acolo spre rasarit peste apa Vasluiului

pe Vasluiul cel batran. pan in obar*ia Topilelor. *i acolo sau pus
stalpu. *i de acole Ia dial in capul piscului Bustei. *i acolo iara*f
sau pus stalpu *i de acole pe drumu*or peste vale Bustei. pe din
gos de dial lui Patra*co diiaconul in diialul viilor in zare. *i acolo sau pus stalpu. Si de acolo la vale in gura viilor spre soare
rasare pe deasupra pornilor Nechitei, intro movilit Si acolo sau
pus stalpu. *i de acolo pe margine padurii. spre soare rasare pe
culmea dialului pan in drumul nebunului. *i de acolo pin riadiu
pe drum pen obar*ia vaii Bahnariului. spre rasarit. in dialul de
mijloc. In capul poenii din sus stalpu. Si de acolo la vale. unde
sau facut seamnm in doi stajari. *i de acole iara*i la vali pan In
matca vaii Dodea*tilor. intrun stajar. si acole iara*i samnu. *i de
acole la dial in zaria diialului in drumul Husilor, intro movilit *i
acolo iar stalpu. *i de acole pe drumul Hu*ilor la vale pe din sus
de prisaca lui Trohin pan in matca vaii Orza*tilor. Si de acole la

-dial spre rasarit pen lantana un randu de pamanturi. *i acole

stalpu. *i de acolia pe cost* In gos pe hotarul 'canal. pan in
Anatca Orza*tilaf in izvoara. *i de acole stalpu. *i de acolia pe
coSti*a, pan in obar*iia vaii Ulmului. *i acold stalpu. *i de acole
in gos pe muchia dialului pan in movilit lui Ciute* *i de acole la
vale pe pi3orul diialului. pan in matca Dode*tilor, Si de acole pe
hotarul WA pan in diialul de mijloc. *i de acole pan in vale Manja*tilor. *i de acole spre apus in zare diialului Dobarcenilor. *I de
acolia peste vale Dobarcenilor in cost* despre apus stalpu. Si de
acole la dial pan in capul dumbravii pan in drumul Manje*tilor.
*i acolo stalpu. *i de acole la vale pe drum pan in obar*ia vaii
.Negrei, pe drumul ce miarge ,la moara la cut acolo stalpu. de acolo pe drum la vale, pen dumbrav pan in matca %fait Muntea-

nilor, *i acolo stalpu. *i de acole pe drum Ia dial un randu de

pamanturi acolo stalpu, de acolia in tos pentre randurile pamanturilor pan Ia rapa 6a mare, acolo stalpu. de acole in kos pe
muchia dealului pan in matca vaii Munteanilor, pan la gradini. acolo stalpu, *i de acolia pe paraul gradinilor pan in apa 'Urfadului *i de acole pe farmurile Barladului despre apus pan in movila Baisanului. de acolea peste lunca in gos pan in Vlamnic in
capul poenii lui RantuniO as din aos i acolo stalpu. de acolia
peste ylamnic spre apus peste drumul cel mare acolo stalpu. de
www.dacoromanica.ro

109

acole Ia dial pan in hotarul cdlugdrilor. acolo stalpu. de acole pe

dial in sus pe la movila lui Voda, si de acole iar In sus pan in
drumul lui Toad Ar, si acolo stalpu, si de acolia pen dumbrav,
pan in prihodiste si acolo stalpu. si de acole pe prihodiste peste
vale Lipovatului, la dial pen codru pan in zaria diialului, in drumul Bogdanei. acole sau Mout buor intrun stajar. si de acolo in
sus pe muchia dialului pan in movila lui Sdcard acolo buor intrun

fag, de acclo tot in sus pe drum pan in Walla Prunilor acolo

buor intrun fag' de acolo in runcu pe dialul Timofteiului. acole
iar buor intrun fag. de acole pe dialul Racovei. pan de asupra
grajdiurilor. acolo iar buor intrun stajar. de acole tot pe dialul
Racovei pan in celdtue unde santu dol stalpi, unul ce vine desprediialul Racovei, si unul ce Taste spre fantana Cornei unde sau inceput hotarul intdiu, pentru aceia si domniia me de am vAzut adivarat ispisoc de intariturd de Ia cinstit rApousatul pdrintele domniei meale Constantin Voevod si ispisoc de la Constantin Duca
Vodd domniia me Inca ddm si intarim boiarinului nostru lui Stefan
Milescul biv vel sdtrar cu acela mai sus pomenit satu Tatarasi
cu tot locul din tot hotarul cum sau ales si sau stalpit de acei

boeri Si ordsiani. si alti oameni buni ca sal hie si de la domniia

mia driaptd ocin si mosie in veaci. si giupaneasdi si cuconilor si
nepotilor. si atoatd samintie dumilorsale neclatitd si nerusditd nici
dAndoar si altu nime 'sd nu s amiastece peste aceasta carte a
domnil mele TOE 1111WEM KWIC HE WAIT.

off I3C AT 3C,4, Av. 3i

Pecetea adevdratd este cazutd, cu mult mai tarziu s:a lipit

din eroare o pecete care sa fost pus pe un ispisoc de la Ilias
Vodd, cum scrie exerga de pe pecete : Hca unutaw nomom Ronal.
nincrIto. ronp. 3EMAH. MAKO. 3.p.O.A 1666 capul de bou.
IscAlesc Necolai Donici vel logofdt ; si Vasile Rugind pis.
CXV. 7205 Sept. 15 (1696) faqi. Antioh Costantin VodA milute pe
Mih. Racovita spatar cu o bucatA de loc din hotarul targului Vasluiului.

Datam cartea Domniei mele boiarinplui nostru lui Pilat vornicul de noarta ca sa hie volnic cu cartea Domniei meleo merge
la targu la Vasluiu si sa strangd oameni bunismegiesi de pin pregiur si sa socotiasca de preund cu acei oameni sa aleagd o bucata
de loc din locul targului Vasluiuiui care loc mam milostivit Domnia mea si lam dat cinstit si credincios boiariului nostru dumisali
lui Mihalachi Racovita vel Spatar. Si dupd ce va socoti si va awww.dacoromanica.ro

110

sl crate
*tire ca sA I sA facA *i drease de la domnia me. Si nime sA nu

'lege acerilorc

sAi

puie yt sAmni *i sl facA pi, mArturie

stea la Impotriva digit Domniei meale.

leat 7205 Septembrie 15
1. p. g.
CXV1. 7205 Sept 22 (1696)

laft MArturie hotarnica a locului d rust

-de Antohie Vodli din trupul mcqiel Vasluiului

cAtrA

Mih. Racovita spatar

Facem *tire MAriel tale ca Domnului milostiv el dupl luminata porunci a MAriei tale *i cu cinstitA carte venitam aice Ia
targu Ia Vas lulu *i am stransu oameni buni megia*i de prin prekgiur *i pre tori ora*enii *i am mersu de am socotit *i am ales o
bucatA de loc din hotarul targului, care to al milostivit Maria to
de ial dat dumisale spatariului Mihalachi i am socotit in frunte o
sutA *i cinci spre zece pamanturi din hotarul MAripanilor in gios
.pre muchia dialului pe deaaupta Barladului la un drumu*or drept
a un nuc deasupra RAdiului lui VodA sau pus stalp de piatrA *i
de acolo la vale pe rapA prin Radiu peste valea Delei la dial pe
o vAlcea pe din gios de ulm *i can in gios spre rAsarit drept
deasupra in Deleni langA drumul ce merge pe dial pe la movile
s-au pus stalpu de piatrA, de la movili in sus un rAndu de plmanturi *i de la stalpu la vale can in gios In tarmurile Vasluiului nisti spini intro rapA *i de acolo piste *es tot can In gios
*ipiste Vaslui pe din gios de un colac si Ia dial can in gios In
muchia dialului stalpu de piatrA deasupra vezuniilor *I de acole
Ia vale piste valea Bustei drept pin capul viei cei marl via donweascli din gios. Si de acolo drept la groapa Nebunului in raspantiile drumurilor deasnpra viiparelor langl groapa sau fAcut
.-bour Inteun stejar, *i de acole drept pe muchea dialului in gios
pe drum pan In drumul Odailor *i de acole drept la vale spre
rasArit prin pAdure piste fundul viii lui Bahnariu la poiana Ungurului lui Mihai In capul poenii din gios sau pus stalpu de piatrA
*i bour intrun stejar *i de acole drept la vale spre rAsarit In costiga dispre apus intrun piscu stalpu de piatrA *i drept la vale
piste valBa Dode*tilor *i drept la dial pe la nige ulmi in muchia
dialulul, stalpu de piatrA MO drum deasupra prisacii Burghele*tilor uncle sa impreuna hotarul targului Vasluiului cu hotarul
Burghelegilor. i la aceastA socotiala am fost preotul Gligora*co
de Vasluiu *i Ion Bahnar de Vasluiu si Toader dau fost *oltuzu
i Racovit si Gavril 5i Bogdan 5oltuzul 51 Porumbu 5i Zamfir arwww.dacoromanica.ro

.111

men! gi Stroescul capitan si Fiore stolnic gi Vasilie gi Manta Burghelia si Tiron de OlAnegti si multi oameni bunt care sau prilejit

gi care au gtiut carte au iscalit lar care nau gtiut, gau pus degetele gi pecetea targului sau pus pentru mai mare credinta not
Maria ta am iscalit sa fie Maria ta sanatos.
u Vasluiu 7205 Septem brie 22
pecetea oragului Vasluiului
sterna : trei albine,
Robul Mariei Tale
Panaite Parcalab
X Ion Bahnar
X Porumbu Armanu, X Toader biv goltuz X Racovit

Robul Mariei Tale

Stefan Pilat vornic

X StfAz Armanu X Vasilie

X Tiron de tartest'

Stroescu capitan iscal X Fiore Stefan X Bogdan X Gavrilarmanu

az Vasile Rugina Diiacul am scris marturia.
az. $aton iscal Burghele
CXV11. 7205 Sept. 28 (1696) lag. Antioh Voda Cantemir miluete pe
/Chat RacovijA spAtar cu o bucatA de loc din hotarul targului Vaslui.

Antioh Costandin Voevod, bojiiu milostiu gospodar zemli

Moldayscoi. Adica domnie me socotind cu buns socotiala urmand
altor raposati domni cari au fost mai inainte de not, au dat gi au
miluit cu a for osebite mill carile au vrut sa faca deau miluit *i
lcil

au dat a boeri marl gi a slugi credincioasa pentru dreapta a for

slujba.

Datam domnie me gi am miluit pre al nostru cinstit *i cretlincios boiariu dumnelui Mihalachi Racovitd vel spatar cu o bucata de loc din hotarul targului Vasluiului la cari loc am trimes
pe bolariul nostru Stefan Pilat vornicul de poarta diau ales gi au
stalpit puind semne. Si hotarul sa incepe din hotarul Marigenilor
in gos pre muchia dialului pe deasupra Barladului pans la un drumugor, drept in muche diasupra radiului lui Voda sau pus stalp
de platra ; gi de acole la vale pe rapa prin radiu piste valea Delii
gi la dial pe o valcea pe din gos de ulmi gi can gos spre rasarit, d r e p t deasupra in dial langa drumul ce merge pe la
movila, sau pus stalp di piiatra de la movila in sus un rand de
pamanturi, gi de acole la vale spre rasarit gi can kos in malul
Vasluiului la nigte spin! intro rapa ; gi de acole piste ges gi cam
gos piste Vaslui pe din kos de un copac, gi de acole can kos in
muche dialului, stalp de piatra diasupra viezuinilor, gi deacole
spre rasarit la vale piste vale Bustei drept la dial prin capul poenii, cei zic vita domneasca din kos. gi de acole drept la groapa
Nebunului, in raspantia drumului, diasupra viigoarelor Mita groapa
www.dacoromanica.ro

112

sau Mut *i buor intrun stejar. *i diacole pe muche dialului in

lor, *1 de acole drept la vale spre rdkos pans in drumul
skit pin pAdure peste fundul vdei lui BAhnar, la poiana lui Mihaiu Ungurul in capul poenli din gos, stalp de piiatra *i huor intrun *tejdr : Si. de acole drept la vale spre rAsdrit in costi*A despre apus intrun piscu stalpu de piatra *i drept la vale piste vale
Dode*tilor *i de acolo drept la dial pe la niVe ulmi in muche dialului stalp de piatra langd drum diasupra prisAcii Burghele*tilor,
unde sa inpreunA hotarul Targului Vasluiului *i cu a Burghele*tilor.

Pentru aceia am dat *i am miluit ca sd hie dumisale danie

*i miluire *i a toati samintiia ce sd va alege dintru dumnialor nerupit nici dinioard in veci ; *i dupd a noastra viiata *i domnie
pre cine milostivul Dumnezdu va alege a fi doom intra6asta tarn
a Moldovei, on din fii no*tri on dintralt niam strain invetal Dom-

nul Dumnezdu ca sd naibd a strica a noastra danie Si miluire,

precum nici not nam stricat daniile altor rAposati domni ciau Post

mai inainte de noi, ci mai vartos sa aibd a da si a intari. diasta

scriem.
u las vleat 7205 Sept, 28
Antioh Costantin Voevod

I.

p. domne*ti

Postanduindusd copia aceasta din cuvant in cuvant Si fiind

intocmai dupd acel adevarat hrisov domnescu sau incredintat.
iscalit Costandin Leondari sulger *i logofdt de taind.
1814 Sept 9
I. p procit vel logofat
poslAcluit Duca

Giudecdtoria trout Vasluiului

Copia aceasta fiind intocmai cu orighinalnicul ispisoc a.
domnului Antioh Costandin din 7205 Sept 28 ci este trecut in
condica pastratd de dneei proprietArita Targului *i a mo*ii Vasluiului sau incredintat cu peceffe domileasca i protocolite de vel

logofdt la anul 1814 Sept 9.

Potrivit cererii ci prin jaloba inrAghistruita supt No. 3692
au facet giudecAtoriei dmlui sardar Toma Buzdugan se incredinteazi
pe forma.
Cerkez sardar.
D. Duca sardar.
*ef. Albinet
No. 201
prin lucrare
1846 Noem 28 zile
pecetea judecatoriia Vaslui 1841
N. Gheorghiu

www.dacoromanica.ro

113

CXVIII. Fdrd data de an, lund zi$i loc (cdtrd 71384630). Zaplsul
;oltuzulul Dumitru, prin care se aratii rolul for administrativ in savarirea
actelor c:vile,

Noi soltuzul Dumitru si 12 pargari si cu toti bAtranii targului si preutii SAmion pop, Duman.' pop, Apostol pop, adecd an
venit inainte noastra in sfanta biserica Stanca Aupaniasa lui Murgod vornicul, de au iubit si au priimit pe giupdnul parcalabul Dumitru cu mare giurdminte din svanta biserica si pe sfnta Ivanghelie, ca sai fie fieor de suflet cae filu din trupul sau nau avut

ce lau luat pre dansul fidOr sa fie si la moarte si dupd moarte

sa alba el a o griji si vie si moartA alt nime sa nu s amestece
nie in ocinile iai nie in bucatele iai, nie intraltele in nemicd, ce
sa va afla de a ei lard numai kupanul Dumitru si sau sculat giupaneasa Stanca Murgueoae denainte noastra care mai sus sant
scrisi de iau dat zapisa de ocind giupanului Dumitru. ca sai fie
lui lard ocina de la Spinesti ce sa chiamd Borosestii cAO cum au
stiut ca este cumpardtur maneme si iam vandut dumisale pentru
nevoile mele, cde miau fost greu si nevoia si am stiut cai cumparata pe bani maneme si am vanduto cu tot vinitul si cu vad
de moara si cu vatra satului si din cdmpu si din padure drept
doi .sute si cincizaci de galbeni, iar TAldbestii au stiut ca nui mo-

sie dreaptd di pre imAme dee iam dato dumisale cu tot venitu
si cu zapisale pentru caci sa ma grijascd si vie si moartA ca eu
am dat de build voie me iar cine va strica aeasta build tocmald
ce am fAcut de build voe me sa fie treclet si proclet si blastamat
de 300 si 18 otet dintru RI (in) Nichie si de:maresredinta am pus
pecete Targului.

Obs. De si Ware data de an si de loc, soltuzul Dumitru cu

cei 12 pargari stint ai Tecuciului. Iar Safta Murguceoae, de care
se vorbeste aici, e pomenitd in alte 2 acte, unul din 7139 Sept. 1
(1630), prin care vinde jumAtate de TalAbesti pe Barlad la Tecuciu cu 100 ughi parcalabului Dumitru.
Unind arAtArile celor 10 documente, ce se gAsesc in copie
in condica mosiei Domnesti (Acad. Rom. ms, 3061, fila 33 seq.)
reiese aceastA incrangAturd :

www.dacoromanica.ro

114
Volcina

=x
I

Salomia

= Nadabaico vornic
1

Stanca

= Murgoci Toflea vornic

I

Safta

NecoarA cgpitan

=x

-- -- -. x

feciori

feciori

CXIX. Ghenar 4 (1676) Iasi Antonle Ruset Vocla dArueste popei

Gheorghe de la biserica domneasca din Vaslul un vad de moara in apa
Racovel, pe hotarul targulul,

Ica Antonie Ruset Voevod bojiiu milostiiu gospodaru zemli

Moldayscoi. adec domniia mea mam milostivit sam dat si am mihilt pre rugAtoriul nostru popa Gheorghie de la beseareca domoteascti din trap din Vaslui unde Taste hraam SCRAMOKEHIM lui svti

loan (Noah) cu un loc de ward in apa .Racovei pre hotarul targului nostru Vasluiul in loc domnescu. unde va afla si un vad
sA facA. moara. sal hie de hrana sfintiei sale si de la domniia mia.
ca sal hie lui dreaptA daanie si miluire. i uric sintAritufa lui i
cuconilor lui si a tot rodul sau cine, va aleage neruOit si neclatit
In veal si dupA a noastrA viiat i domnie pre cine va aleage
dumndzau domnu Ira! noastre Moldovei. on din cuconii notri sau

dintraltA roadA. tot ca sl aiba a da i a intAri daania si miluiria

noastra. jail carele sA va ispiti a strica *i a rasipi easta daanie
*i miluire acela ca s hie neertat de domnul nostru Is. Hs. sau facut ceriul si pgmantul si de prea cinstita maica svntiei saale. si
de tot mill apostlhi si proroci. si de 318 caTu,hi ce au fostu in
Necheia cetaate. si sA aibl .parte cu luda si cu tricliatul Aria intru nesvrAsit viaO amin.

pis u Iasoh. vlto 7184 Ghen. 4 dm,

C44M IrCHAHNS Rfirkil.

www.dacoromanica.ro

115

Ico Antonie 'Voevoda

Lecaa

pecete mica in tus.ros

Obs. Originalul se afla Intre actele mosiei Harsova, ce se
Tastreaza la d-I Dragomir Hurmuzescu, profesor universitar, Bucuresti. Mai multe acte vorbesc de preutul Gheorghe, de la biseric,,domneasca din Vaslui, ce le vom publica mai jos supt No. CXX[Va
CXXVII).

CXX. 7198 Sept I (1689). Crastina fata Graniei stolnicul daruege lul
Ion Pa lade 2 post. un loc de prisaca pe Racova.

Adec eu .Karstxna. fata Gramii Stolnicul nepoata lui corks I

hatmanul gupaniasa rapausatului Statie. Lau fostu cluOmr mar(e) j
-scriu si marturisasc. cu a6estu zapis al miu. precum am dat si am

daruit J nesti locur de prisaci. pre apa Racovii in finutul Vasluiului J cu pometi. si cu locur de fan. pricum spun si zapisill carili
ne I santu de cumpargturA de la Caraiane si cu femeia lui TuAora J fata lui Ruder Bari x.dianul Lau fostu qoltuzu in gargu in
Vas I lui. i tie la Mihailak Comornicul fi6orul lui Vanghilie de
tAcrgu J de Vaslui. aViderA si co MHO. pre Vilna in finutul Vas

luiului. cu loc de prisaca si cu loc de fahaf. si de arat. si loc de

I

case: cu pometi a6sstAt Liam dat. dumisal. lui Ion sn Toader

Paladie. postelnicul. al doilm. ca sal fie dumsali si cuconilor
deriaptX codina. si mosie. niclatit.v in wadi. si candu I am claruit

sau tmplat. dumnAlui Preda Paladie biv vet I camnar. si Tcoder

.Bujoranul din Hulpasstni. si loan Bujora I nul -cat tam. si alit (Damen bun carii mai gos sant isc.Rlif. pentru I credinta. miam pus
,pecetA sa s stie.
vlt 7198 Sep. 1
1689

az Toader Bujoranul iscal

X Carstina
az Ion Bujoranul iscal.
Preda Paladie cam. iscal.
in dos : mosia di pre Vilna Aiaste cumparatura de la Lungul
armasul stramosul Carpestilor
CXXI.7205 Sept 28 (1696) Iasi. Antioh C. Vocla intArqte spatarulul
M. Racov1111 dania ce 1-a facut cu o bucata de loc din hotarul tArguJui Vaslutulul.

Ico Antioh Costandin Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi. Adica Domniia mea socotind cu buns socotiala
urmand altor raposafi Domni care au lost mai inainte de noi, an
dat si au miluit cu a for deosebite mile, carele au vrut sa faca
:de au miluit sau dat a bolari marl a slugi credinciose, pentru

www.dacoromanica.ro

116

-dreapta a lui slujba datam Domnia me sam miluit pe at nostrut

cinstit *i credincios boiatul dumnealui Mihalachi Bacovicit vet
spalar cu o bucatli de loc din hotarul targului Vasluiului 1(1, care
loc am trimis pe boiarui nostru ,Ste fan Pi tat vornicul de poarta
di lau ales *au stalpit puind samni. Si hotarul sa incepe din hotarul Meri*eanilor in gios pe muchia dealului pe deasupra Barladului pan Iar un drumusor drept In muchia dialului Radiului lui
Voda sau pus stalpu de piatra si de acole la vale pe rapa pen
Radiu piste valea Delei *i la diall pe o valcea pe din gios de.
ulmi *i cam in gios spre rasarit drept deasupra in dial langa drumul ce merge pe la movila sau pus stalp de piatra, de Ia movila
in sus un randu de pamanturi *i de acole Ia vale spre rasarit *i
cam in gios in malul Vasluiului la niVe spini intro rapa. Si de
acolo piste *es *i cam in gios piste Vasluiu pe din gios de un
colac. Si de acole cam in gios In muchia dialului stalpu de piatra
deasupra vizuniilor. Si de acole spre rasarit la vale piste valea
Bustei drept la dial pan In capul poenei cei zice via Domneasca
din gios si de acole drept Ia groapa Nebunului in raspantia drumului deasupra Viiparelor langa groapa sau facut bour intrun
stejar, *i de acolea pe muchia dealului In gios pan in drumul 0dailor *I de acolia drept la vale spre rasarit prin padure piste
fundul vaii lui Bahnar Ia poiana lui Mihai Ungurul in capul poenei din gios, stalpu de piatra *i bour intrun stejar, si de acolo
drept la vale spre rasarit in costi5a dispre apus intrun piscu stalpu
de piatra, *i drept Ia vale peste valea Dodestilor *i de acolo drept.
la dial pe Ia niste ulmi in muche dialului, stalpu de piatra, langa
drumu de asupra prisacii Burghelestilor unde sa Inpreuna hotarul
targului Vasluiului *i cu a Burghele*tilor. Pentru acea am dat ai
am miluit ca sa hie dumisale danie si miluire *atoata samintia
ce sa va alege dintru dumnealui nerupit nici odinioara in veci
ai dupa a noastra viata Si domnii pre cine va alege milostivul
Dumnezeu va alege a fi domnu intranoastra tail a Moldovei, on
din fiii nostri on dintralt neam strain, invetal Domnul Dumnezeu
ca sa naiba a strica a noastra danie *i miluire, precum nici not
nam stricat dania altor raposati domni ce an fost mai inainte deci mai vartos sa alba a da *i Intari. Aceasta scriem.
u las It 7205 Septembrie 28
1. p. ro*
Mihai 3 log.. iscal.
'co Antioh Costantin Voevod.

www.dacoromanica.ro

117
CXXII. 7205 Avg 1st 17 (1/797). Antioh Costan'in Cantemir VodA dA
carte spatarului Mihalachi Racovi[a sa is de a zecea de pe par:ea din locul
largului Vaslui, dat lui danie i miluire de la Domnia sa.

Icy Antioh Costantin Voevoda bj. mist. gspdrz. zemli Moldayscoi. datam cart ea domniei miali cinstit si credin6os boiariului
nostru dumisali lui Mihdilachi RAcovit vel spatar, si pe cine va
trimeti dumnealui ca sa hie volnic cu carte domnii miale. a merge

si sa aibl a lua de a zece dintro parte den local targului Vasluiului carii iaste danie si miluire de la domnia:mea. deci sa hie
volnic a lua de a zece din print din paini si din fanat si din
grddini si din prisdci si din tot locul si venitul cat va hi pe acea
parte de loc din toate sa aiba a lua de a zecea si nime sa nli
ste impotriva carpi domnii miale.
u las Teat 7205 Av. 17
vel logofAt
.

1.

p. domnestt cu tus galben cu exerga :

-I-- Ioa fhlTiCia,C KONCTMITIM ROEROAA 6716. MACT. rCIlAp 3.

41l0/1,3011C1i011.

cap. de bou

CXXIII 7206 Sept 20 (1698) Iasi. (Suret) Antioh Costantin Vodfi intarqte lui Mihail RacovitA spatar dania ce i-a dat din locul targului Vaslululu!, pe seninele hotare alese de yStefan Pilat vornicul de poartA.

lua Antioh Costandin Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi. Adicd Domnia mea socotind cu bund socotiala urmand altor rdposati Domni care au fost mai inainte de not ce an dat

si au miluit cu a for osdbite mile pe boiarii mari si slugi credincioase pentru a for dreapte si cu credinte slujbe. Iata dar si Domnia mea mam milostivit si am miluit pe at nostru cinstit si credincios boiarul dumnealui Mihalachi Racovita vel spatar cu o
catd de loc din hotarul targului Vasluiului la care loc am trimis
.pe boiarul nostru Stefan Pilat vornicul de poarta de au ales si
-au stalpit puind sAmne, si hotarul sa incepe din hotarul Mdrisenilor in gios pre muchea dealului pe deasupra Barladului pand la
un drumusor drept in muche deasupra RAdiului lui Voda sau pus
.stalpu de piatra si de acole la vale pre rapa prin Rddiu piste valea delei si la dial pe o valcea pe din gios de ulmi si cam in

gios spre rasarit drept deasupra in dial land drumul ce merge

.pe la movild sau pus stalpu de piatra ; de Ia movild in sus un
rand de pdmanturi si de acolo Ia vale spre rasarit si cam in gios
in malul Vasluiului la niste spini intro rApa ; si de acolo piste ses

si cam in gios piste Vaslui pe din gica de its colac, si de acolo

www.dacoromanica.ro

118

cam in gios in muchia dealului stalpu de piatra deasupra vizuinilor si de acolea spre rasarit Ia vale peste valea Bustei dreptla dial piste capul poenei cei nice via domneasca din gios si deacolo drept la groapa Nebunului in raspantia drumului deasupra
Viisoarelor langa groapa sau facut si bour intrun stejar si de a-

colea pe muchea dealului in gins Oa in drumul Oc lailor si deacolia drept la vale spre rasarit prin padure piste fundul viii lui
Bahnar la poiana lui Mihai in capul poenil din gios stalpu de
piatra si bour intrun stejar, si de acolo drept la vale spre rasarit in costisa despre apus intrun pisc stalp de piatra si dirept la
vale piste valea Dodestilor si de acolo drept la dial pe la niste
ulmi in muchia dealului stalpu de piatra langa drum deasupra
prisacii Burghelestilor unde sa impreuna hotarul targului Vas lu-

iului si cu a Burghelestilor. Cu aceasta bucata de loc am miluit

si am dat boiarului nostru credincios si cinstit ce scriem mai sus
dumnealui Mihalache Racovita vel spatar ca sa fie dumisale danie si miluire si a toata samintia ce s va aleage dintru dumnealui nerusuit nici o dinioara in veaci. Si dupa a noastra vial&
si domnie, pre cine milostivul Dumnezeu va aleage a fi Domn intranoastra tarn a Moldaviei, on din fiii nostri on dintralt neatm
strain, invetel Domnul Dumnezeu ca sa nu aiba a strica a noastra danie si miluire, precum nici noi nu stricam daniile a !tor raposati Domni ce an fost mai inainte de noi, ci mai vartos ca sa
aiba a da si a 1ntari Iar cine ar strica a noastra danie si miluire sa fie neertat de Domnul Dumnezeu ce au facut ceriul si pamantul si sa fie triclit si proclit si afurisit de 318 sfinti parinti
ce au fost la sobor in Nicea si s aiba parte cu luda si cu triclitul Arie.
iscaleste Voda Antioh las Teat 7206 Septembrie 20
CXX1V. 7169 lunie 19 (1661) lafi. Stefan VodA intdre5te preutulutGheorghe cel domnesc 51 preutesel TudoscAi curnparaturile ce au facut in
Babo5ini, Scurf' 5i Cocopri cu 115 tater!.

Facem Instiintare precum au venit inainte noastra si inaintetuturor boiarilor nostri marl si mici rugatoriul nostru preutul
Gheorghie de la bisearica domnii meale din litrgul Vasluiului i

au aratat innainte noastra un zapis de marturie de Ia Corlat uricariul si de la Patrasco din Barhesti, si de la Ursul Prepelifci din,
Vasluiu fi de la Gavril ottam qi de la Nicoar ottam si popa
Gheorghie of Hulturesti si de la Sarbul ottam si de Ia Gavril din,
www.dacoromanica.ro

119

Petresti si de Ia Dora* ottam si de la multi oameni bunt. scriind

intracel zapis precum an venit inainte for Dumitrasco si Manila
si Teodora si Ghiniia si Alexandra fe6orii Anghelinii nepoti lui
Ignat Scurtul, stranepoti Micului din Baboseni si din Scurti, de
a for buns voe de nime siliti nici asupriti si au vandut a for
driapta ocina si mosie parte for din satul Baboseni, si din satul
Scurti ce iaste in tinutul Tutovii pe apa Racovii, ce s va alege
parte for din a trei bAtrani a patra patra pe valea Varsovei din
vatra satului si din farina si din fanata si din pAdure 1 din vad
de moarA cu tot venitul ; acei au vandut rugl toriului nostru preotului Gheorghie si preutesii lui Dadosecii (sic) drept 20 taleri de
argintu. Si iarasi au adus rugatoriul nostru preotul Gheorghie un
zapis de marturie de Ia boeri si de la alti oam eni buni bAtrAni.
si tineri anume of Danzitrcqco brat popii Gheorghie din Vaslui
i de la popa Fiore din Delesti si de la Apostol fedorul lui Motas din Pietresti si Toader sAracu de acole si Grigoreia Dora
din Scurti, si de Ia ChiritA ottam si dela aiti oaneni b uni, scriind intru acel zapis, precum an venit inainte for Dumitrasco
Racut, 1 Constandin Panul si Simion Rana 1 Antimiea sora
lor, feciorii lui Grigor7e din Babosini, nepotii lui Trifan de a
for buns voe de nimeni siliti, nici asupriti au vandut a for dreaptA ocina 1 mosia din satul Babosini, din trei bAtrani, cu
hotar cu tot, parte lui Trifan, iarAs in tinutul Tutovii pe valea
Varsova din vatra satului si din jarful i din campu, si din fanet, i din loc de prisacA, si din pAdure si din pornat si din tot
venitul, aceaia au vanduto rugAtorului nostru preutului Gheorghie
si preutesli lui drept cincizeci taleri de argintu 1 iarasi au adus
inainte noastra rugatorul nostru preutul Gheorghie si preotasa
lui Tudosca un zapis de marturie de la Toader Ciurlan si Micui,
de RAduesti, si Ion Scuptrei [actkrrpin] ottam, 51 Patrascu tij t Stefan tij si Zaharila si Dumitru, si Iamandi ziat Porcea din Onesti

si Malachi parcalab si Samson din Albeti 1 Sacota ottam, i

Arsenie tij, si alti multi ameni bunt, scriind intransul precum
au venit. inainte for Tudora fameala lui Mihaeov, si Onofreiu
feciorul ei, si PAtrasco si Anireiu feeiorii el, de a for bund voe
de nimea siliti nici asupriti, si au vandut a for driapta ocinA si
mosie din satul Cocosari in tinutul Vaslulului, pe valea Stemnicului din Aumatatea satului din pate din gos, kumAtate parte
lui Petriman, tar din ceelaltA giumatate a satului iarAsi gumatafe
parte lui Toader iarA5i giumAtate satului din parte de sus a treia
www.dacoromanica.ro

120

parte partea lui Dumbrava, din vatra satului $i din taring, si din
campie, $1 din ftmate, si cu vad de moat% si din padure, $1 din
tot venitul aceaia au vanduto rugatorului nostru popa Gheorghie
si preutesii lui TudoscAi, drept 45 taleri. Deci Domniia mea vAzand aceale zapise cu atata marturie de a lor buns voe si tocmara $i plata depiin, domnia mia am crezut, $1 de la not Inca
am dat $i am intarit pe aceale parti toate cat scriu mai sus, dintru acele sate Babosini si din satul Scurji si din satul Cocoseri, ca sa fie rugatorului nostru preotului Gheorghie de la biserica domnii meale din targul Vasluiului i preotesai Jul Tudoscai
lor si feciorilor lor, driapta ocina $i mosie si cunnparatura cu
tot venitul $i uric de intaritura nerusuint nici o dAnaoara in
veci, si altul ca s nu s mai amestece preste aciasta carte a domnii meale,
,Sau talmAcit de Evloghie dascal slovenesc
of Iasi vlt. 7268 Noem, 13 zile.
CXXV. 7178 Mai 9 (1670) Ia$1. Duca VodA cla rAmas pe Gligorie in

Ora ce a purees contra preutului Gheorghe cel domnesc, pentru o prisacA

biitranA la Babosinl.

He Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodaru zemli tivIoldayscuiu, adeca au avut pars inaintea domniei I meale rusicitoriul nostru Ghiorghie preutul domnescu de trcig de Faslui cu semenjila lui 1 Gligorcea de Babosini, dzicand, preutul Ghiorghie
ca sintu ei amandoi dintrun mos $i au mosie depreun 1 la Babosini deci s fie avut preutul Ghiorghie un loc de prisaca descalecatur(d) bAtrana iar acesta Gligorcea sa sa fie sculat cu
pizmA si sau pus prisaca in calea prisAcii lui, si asea 1 au dat
sama Gligorcea, ca unde sau pus el stupii iaste mai batranA
aceaia prisaca a Iui, de cat a preu 1 tului, deci domniia mea inrait chip pe gurile lor, nu Tam putut gudeca ce learn facut cartea 1 domniei meale la boiarinul nostr4. Caracas ce au fostu postealnic intracesta chip ca sa 1 stranga oameni buni de pen prebrut for si sa socoteasca cu dre ptate mare. care loc
I de prisaca vor afla can fostu mai batran acela sa
fie statator deci. boiarinul 1 nostru Caracas asa ne scrie precum an stransu multi ()amen' buni si bAtrani de pen pre 1 guru)
lor si asea an marturisit cu sufletele lor cum iaste loc mai baIran unde iaste prisaca preutului Ghiorghie, iar unde au pus
www.dacoromanica.ro

121

Gligorcea stupii nau fostu prisacd j nici o data ce an pus Gligorcea stupii in calea preutului fail de ispravd. asijderea 51 de 1
ne5te fdn ce sau jeluit Gligorcea la domniia mea de au dzis
ca iau luat preutul de pe tocul lui lardi ne scrie boiarinul nostru Cana cum acel fan nau fostu pre locul lui ce sau aflat
pre locul preu j tului pre hotarul Petretilor 51 pentraceaia Ian
uat preutul, deci domniia, mea data am vAzut f marturie lucredintatd de la boiarinul nostru ce mai sus scriem socotitam inpreund cu I tot svatul 51 am eat cau fostu acolisindus(A) Gligorcea de preutul fara ispravA i au fostu j puini prisaca Jul
cu pizma, asupra prisdci preutului de care lucru sau aflat i alt

vide j gug mai mare la dansul, ca un zapis bAtrAn ce au avut

el de cumpAratura de la PAtru Vocia, despre stra I mogul for
Mihul care be era strdmos 51 preutului Ghiorghie si Gligorcii
5i flind zapisul la Gligorcea I vrand el sA scoatA pe preutul
din mooie far Gligorcea au ras numele Micului din zapis, si an
pus nume!i I mogusau Yoinicului deci am aflat cu divanul de ,sau
dat 51 :certare Gligoricii dupa vina lui j 5i lam dat rAmas ca
sag radice stupii, 5i casa ; de uncle iau fostu pus Cu piz-

ma si sa meargA sag pue j stupii intralt locu sa poatd Inbla la

prisaca de prisaca cum sa naibl nevoe una de alalta I 1 intracela

1oc

sa nus mai pue Gligorcea

nici sA mai fie casa far

rugitoriul nostru I Gheorghie preutul ca sa alba as Linea prisaca

cu tot ce va fi acolo in veaci de veaci I caci sau aflat descaleAtur(d) bAtrand prisaca lui 51 de Oasta pail I sa nu s mai
parasca in veaci de veaci. nrhA out AFICTOM rcnAKaAtu H FIAK HE

KSArr (ipaintea acestii cdrtii a domniei Ineale, sl alt fel sa nu fie).

Saam gospodinu veleal (Insui Domaul a poruncit)

u Ias teat 7178 mai 9.

Barladeanul vel logofdt fiscal.

t Andrei Mihul
CXXV1. 7178 Mai 9 (1670) lag. Duca VodA cla ca$tig lui Toader Ciur-

Ian in para ce a avut cu Gligorcea pentru part! din Babosini, unde preutul
Gheorghe cal domnesc avea o patrime din o trelme.

Suret de pe ispisoc de la Duca Voda din velet 7178 Mai 9.

lca Duca Voevod bojtiu milostiiu gospodaru zemli Moldayscoiu, adica au avut Ora la domniia tnea Toader Ciurlan

cu Gligori de Baboseni, pentru o parte de ocind din sat din

www.dacoromanica.ro

122

Babosani, cart parte sA chiama batranul lui Handrabuj, ce iaste

din tot satul din Baboseni a treia parte, fnsa din acela a treia
parte a patra parte, iaste cumparatura stramouluf Gligorcii,
qi preutului Gheorghie din tlirgu din Vaslui, iar trel parti sant
a lui Toader Ciurlan i dintrazele trei parti sa fi cumparat san
gur preutul Gheorghie o parte si giumatate, iar o parte si gu-

matate sa fi ramas lui Toader Ciurlan $1 ac nu sa acolisaste,

acestu Glfgorie de ace parte de ocinA de toata zicand Gligorce
ca iaste cumpAratura de mosul lui si scoasa si un zapis de scriia
cum au cumparat un Mihaila Corlat dilacul parte Draganestii
stranepot lui Parru Corod, din ocinile lui Murgu ce au fast vor
nic mare, ce am cercetat zapisul sa aflam credinta, Sl nici o
iscalitura cu credinta nam af tat, ci cu adevArat sau atlat zapisul
minciunos, precum mai apoi sangur Gligorce, sau lepadat d
zapis si au zis ca iaste facut cu mestersuguri, de care lucru din

toate sau aflat ca au fostu umbiandu cu mestersug si intrace

parte nici o traba nau avut Gligorce, ce sau fostu acolisand far
isprava, deci au ramas Gligorce denaitite dotnnif mete si din
toata lege tarn, far Toader Ciurlan sau indreptA si lam dat sasi
tie ace parte de area &eta din Baboini ce taste din a treia
parte ce umbla in patru parti, o parte si giumatate si o parte
si giumaiate sa tie preutul Gheorghe sangur, jar a patra parte
ce Taste cumparatura M cului dintracel batran sa tie preutul
Gheorghe cu Gligorcea i cu alte samintli ai for, tine stint din
Micul, far la cell tiei parti ce sant far cumparatura Micului Gli
gorce nici o treaba sa nu mai alba, in veci de veci si adasta
pArA sa nu sA mai pArasea3ca preste acestu adevarat zapis.
CXXVII. 7178 Mai 10 (1670) Ian. Duca VodA intarqte preotului

Gheorghe cel domnesc stapanire in Bahoini 1 Lucupate pe these bAtrAne

de la Patru Voda.

Io Duca Voevo3 bojiiu milostilu gospodaru zemli Moldavscoi- adeca au venit inaintea domnieai meale si inaintea a for
nostri j Moldovenesti boiari a marl si a midi, rugatorul nostru
preutul eel domnescu. de targu de Vaslui, pe nume Ghe?rghie
si sau jeluit la domnia mea. cu mare j?loba pentru un dres. ce
au avut de la batranul PAtru Voda, cumparatura pre o parle i

de ocina din sat. din Baboini. ce au fostu driaptA cumpAratur(a)stramosului lui Micului, ce Micul au fostu cumparat, une parti
din I Babosini, 1 uncle din Luc(u)pare ce santu la Tutova,

www.dacoromanica.ro

123

drept 20 de taleri de la Toader $i de la Nicoara si de la sora

for Nastia si Marica feiorli I Annii nepotii Magdei, stranepotii
Dolcai $1 iarasi si alte part' de 0:Ana din Babusini ce au fostu
cumparat Micul de la Anna si de la Teatiul si de la Mal'a si
de la Gavril, $i de la Trifan, si de la Simion, si de la Anghelina
si dela Fetion cart santu toti nepotii lui Patru Corod J drept 120
de taleri, ce sau ales a for parte. din partea din sus a patra
parte si iarAsi o parte de ozinA. din Babosini. ce au cum parat
Micul J drept 20 de taleri de la Anton cats sA va a,lege partea
lui si aceaste pirti ce mai sus scrluleau tinut!parintele Gheorghe
i cu alte semintii a lui J carii sintu nepoti Micului, ce uricul
I

acel de la Patru Void ce au fost de cumparatura, a mo$ului

for Micului an fostu pre maim unei semintii a lui anum(e) Gligorcea vrand sA scoata pre preutul Gheorghie din mo5ie si alte
semintii a lui pre toate au ras din zapis J numele stramosului
for Micul. $1 au pus numele numai a mosului sAu a Voinicului
de cars Jucru. au adus dresul la divan. de lam I vadzut domnila
mea Ficat si au adus si pe Gligorcca. carele an stricat dresul
si singur cu gura lui. au spus ca au vrut sa facA mester [ sug.
si taste gresala lui, deci domnila me am giudecat drept. cu pravila $i dup(A) vina Jul. datu'sau acestuia Gligorch J certari $1
lam dat si de gloaba la al nostru credin6os si cinstit Solomon
Barladeanul. logofatul cel mare iara aceaste pArti de J ocine ce
mai sus scriu, toate si din BaboVni. si din Lucusoare datam sa
tie preutul Gheorghie si cu alte semintii a lui cu toate cine
santu nepoti J $i stranepoti Micului. si ca sA fie de la domniia
mea driapta daanie $1 miluire. Si uric $i intAritur(A)neclatit(a).
nici odAnAoar(A) in vea :i de veaci. N
altul sA nu se amestice).
GUM rcnAtis

HII AA CE HE

8 NUM AET

ti

BEArkA

mr taco,( RAT. wort Mai

Barladeanul vet logolat

X Andrei Mihul
Pecetea in tiara aplicata pe hartie romboidalA, cu exerga:
Ica ASKA HOEBOAA 60>100 AtA010 mi. 3. iiNowacitoti spots.
Cap de bou
D. Stir! despre Vaslui In secol. XVIII.

CXXVIII. 7213 Decembre 20 1704 Iasi. M,hal RacovitA Vodit miluete

pe Panaiote parcalabul cu un yid de moara din hotarul molei targului,
Vaslulu'ui,

Ica Mihai Racovita Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlei

www.dacoromanica.ro

124

Moldayscoi. Facem 5tire cu aceasta carte a Domniei meale lui Panaiote parcalabul precum mam milostivit Domnia mea 5i lam miluit cu un vad de moara in apa Vasfuiului in protiva targului ca
sa i fie de la Domnia mea danie 5i miluire pentru a lab dreapta
slujba ce ne ne au shijit. Pentru aceaia pre cine va milui Dumne-

zeu, din a noastra vita sau pe care altul va milui Dumnezeu cu

domnie tarsi Moldovii ca sa naiba a strica a noastra danie Si mi
luire, ci mai vartos sa o intariasca cum 5i noi am intarit daniile
5i miluirile altor Domni ce au fost mai inainte de noi. Aceasta
-scriem.

Ica Mihai Racovit Voevod

1.

u las vlt 7213 Dechembrie 20

p. rod + 10 AbiyilliA PAKORH11. RH. 6, M. V. 3. 11110 A

CXXIX. 7216 Ghenar 24 (1708) regeste.

Panaiotachi b. v. postelnic 5i cu sof ul sau Safta 5i cu fiul

for Enachi, ce a fost aga, vand lui Ion Paladi visternicul cel mare
a for dreapta ocina i mo5ie o bucata de loc din hotarul targu-

iui Vasluiului, adica una sutd de pamanturi ce le-au avut danie

de la Costandin Duca Voevod ; 51 arata doao vaduri de moara in
Barlad, insa un vad de moarl aratd cis Taste langd tei rgul Vasluiului (dupa jaloba log. C. Ghica din 1816 ; Surete ms. XII, 215).
CXXX. 7216 Mart 7 (1708) regeste.

Mihail Voda Racovita intare5te lui Ion Paladi marelui vistercumparatura ce a facut de Ia Panaiotachi biv vel post. a una
suta de parnanturi, de o parte 5i de alta a vadului de moara, danie de la C. Duca Voda (dupa jalba log. C. Ghica din 1816 ; Surete ms. XII, 215).
CXXX! 7217 Ghenar 20 1709 Iasi. Mihail Racovit5 Von intareste
lui Iordachi Ruset biv vel vornic cumparatura ce a facut in mosia Buloae,
de Ia gura Teleajnei, de is Patraseo Buzne, in hotarale insemnate de Bejan
Hudici si Axinte uricariul. ,

Ica Mihail Racovita Voevoda bojiu miiostiu gospodar zemlie

Moldayscoi. Adica Domnia mea am dat 5i an intarit cinstit 1 credincios boeriului nostru dumnealui Iordache Roset biv vel vornic
pre a dumisale dreapta mina 5i mo5ie 5i cumparatura o bucata
de loc din gura Teleajnei de la tinutul Vasiuiului anume locul Bu-

oaei ce 5au cumparat dumnealui de la Patra5co Buzne dreptul

(loc gol) lei bani de argintu. Deei fiind nealeasa aceasta bucata de

www.dacoromanica.ro

-125
Joe sau rugat Domniei mere de iam dat hotarnici pe boeriul nos
tru Bejan Hudici vornic glotni si pe sluga noastra Axintie Uricariu si cu Apostol Cosascu de au mers acolo si au strans megiegii de pri4 pregiur anume care sau scris mai gios gi impreuna
cu totii au mersu de au masurat locul gi sau si stalpit de catra
alti razasi pe unde leau aratat hotarul Craciun Kihaia de BMAteni si Toader sin Chiritoae om batranu de Zapodeni incepandusa
hotarul dintai din drum din valea Telejnei sau pus un stalpu de
piatra din sus de saliste Buloaei s prindi din dialu de drum. De
acolo de la stalpu drept Ia dialu spre rasarit pen niste dumbravi
pe din sus de saliste Buloaei sl in dial la capetile pAmanturilor

sau pus un stalpu de piatra din sus de ruptura de 12 funii de

departe funia de 20 pasi, de acolo de la stalpu piste valea Mehediei si in margine padurii sau facut un bour intrun ulm tanar...
De acolo din padure tot Ia dialu spre rasarit pe din vale de un
loc de prisaca pana in zarea dialului, deacii dialul in gios prin padure pana la hotarul Maracinilor, de acolo se coboara drept la
vale prin padure spre anus in m Irgine dumbravei sau facut un
bour intrun stejar pe vale lui Bour, De acolo de la buoy tot la
vale pe un nemes si trece piste valea Mehediei si in muche dia
lului Teleajene este un nemes hotaru din gios de ruptura care
sau zis mai sus, de acolo tot muchea dealului in gios dandusi
coaste cu hotarele Maragenilor care eE to a sfintei manastiri Sfantu
Sava din lagi pana unde s obirsaste dialul Telejnei, pana intru

apa Barladului si pan Ia valea ce sa chiama Brodoc de acolo la

apa Barlachilui in sus si trece gura vaii Telejnei pan lb hotarul
Baltenilor pan drept un izvoru ce este in costisa in buza dialului
Barladului si din sus de izvor sau pus un stalpu de piatra in COStia din vale de drum ce sa suie pe buza dialului. De acolo tot
in sus pe dial dandugi coaste cu hotarul Baltenilor printre obratele pamanturilor pan in hotarul Mehediei pe un hat printre obratele parnanturilor si trece piste matca Telejnei si piste drum la
stalpu eel dintai, care sau pomenit mai sus si intru aceasta bucata de loc sau aflat 280 de pamanturi ; pamantul de cate 20
de pagi de lat de mijloc. Si la acest hotarat sau intamplat gi alti
oameni burg anume Andrei sin Ambrosie de Zapodeni si Ion sinGligorasco ot tam gi Gheorghita feciorul Cazacului ot Sarbotesti
si Gligoras Caldare ot Taracenii gi altii pe cum vazum gi marturia.

dela hotarnIcii care scriem mai sus cu pecetile a tuturor acestor

megiegi care sau numit mai sus. Deci gi Domnia. mea dna am
www.dacoromanica.ro

126

Nazut acea mdrturie adevarata am crezut, intru acea si de la Domnia mea am dat si am intArit credincios si cinstit boeriului nostru care scriem mai sus dumnealui lordache Roset biv vel vornic
pe aceastd bucatd de loc din gura Teleajnei ce_ sau zis mai sus
anume locul Buloaei ce sau cumparat dumnealui de Ia Pdtrasco
Buznea cu tot hotarul din samne in samne pre cum arata mai
sus, ca sal fie sl de Ia Domnia mea dreaptd ocind si mosie si
cumpArdturd si uric de intdriturd cu tot venitul stdtAtor in veci
de veci.
U las. vleat 7217 Ghenar 20, vtorago gospodstva (a doua domnie)
Ira Mihail Racovitd Vv,

Axintie Uricariul
CXXXII. 7218 Ghenar 31 (1709) laqi. Mihai Voc15 Racovifd intarete

lui lordachi Roset biv &el vornic cumparaturile ce a facut in 2 hlize din
at din TArticeni, de pe Bar lad.

lez Mihail Racovitd Voevoda boiiu milostiu gospodar zemlie

Moldayscoi. Adicd Domnia mea mum milostivit si dintranoastrd
osdbitd mild am dat si am intarit boeriului nostru credincios si
cinstit dumnealui lui lordache Roset biv vet vornic pre a dumisale
ocind si mosie pre 2 hlizd di loc de pe vatea TdrAcenilor la tinutul Vasluiului precum iau hotdrat si iau ales boeriut nostru Bejan Hudici vornic glotnii si cu sluga noastrd Axintie Uricariu/si
impreund cu oamenii buni si megiesi de acolo care scriu mai gios
tot anume care aceste 2 hlize de loc sau cumparat dumnealui de
la niste rAzdsi de acolo o hliza din Mdrmureni ce iaste' cumpdrdturd de la feciorul lui Atiiq stranepotii Moisdi, iar altd hlizd ce
este cumparaturA de la feciorii popii lui Nistor de Hlince cu sdmintia for toti nepotii lui lanache de Dobroslovesti si de la
Grigoras feciorul lui Vasile Roman fiiastrul RAciului care aceste
2 hlize au )ost si mai dinainte vreame alese diaspre alti rdzasi. Deci
acmu de iznoavd be au stalpit aceste 2 hlize si be au impreunat
la un loc hotarnicii care sau numit mai sus pe unde liau ardtat
hotarul oamenii bdtrani si rdzAsi de acolo anume Stefan Roinila
si Gavrild Cdlugdrul cu fratesdu Gligoras Caidari feciorii lui loan
nepotii lui Costandin TdrAceanul i alp din megiesi Inca sau tam-

plat la acel hotarat anume Apostol Cogiscul vatavul ilstratie

1-lulpi de Hulturesti, Andrei zdt Porcisdnitdi, Gheorghitd sin Cazacul of dt-botesti. Deci s se stie cd acestor doao hlize de Joe

este dispre rdsarit hotaru zare, prin 04:lure pe dialul Tdrdcenit

www.dacoromanica.ro

127

iar dispre apus este hotar apa Barladului pre cum umblA si alte
totara a altor rAzasi de acolo iar dispre rAzAsi de Dobroslovesti
sau pus un stalpu de piatrA in dialu pe un hat intre obratele plmanturilor pe dialu dispre apa Barladului de acolo mu mai pus
si altu stalpu in vale in saliste Dobroslovestilor in tarmurile garlei, de acolo drept la dialu sore rasarit pe valea Gavanului pe la
o buzA de piscu de o pohArniturd si de la dialu supt margine padurii sau fAcut un bour intrun stejar unde sau ,aflat si o cruce
veche fAcuta, acesta este hotarul din gios, iar din gios sa hotAtaste cu hotarul FAinoaiei si iar sau pus un stalpu de piatrA in
dialu dispre apa Barladului intre obratele pAinanturilor deasupra
Vartopilor de acolo pe hat cam suvAit in sus spre rAsArit si tot
hatul panA in vale TArAcenilor si tot drept piste vale dandusi
coaste cu hotarul FAinoael si la dial in costisA FAinoaei sau aflat
un hotar de piatrA vechiu, de acolo de piste dialul FAinoaei sl
piste vale FAirioaei drept la dialu la pAdure spre rAsArit si iar
sau fkut un bour in marginea pAdurei, de acolo pin padure si
cu vadu de moarA intru apa Barladului ca asa scriu si la zapisele vanzAtorilor care sau numit mai sus vAzand si marturiia de
la hotarnici cu pecetile at tuturor oamenilor bdtrani megiesi si
razAsi care scriem mai sus. Intru acea st Domnia mea daca am
vazut mArturia for am crezut pentru aceia si de la Domnia mea
am dat si am intarit credincios cinstit boeriului nostru lui forache Roset biv vel vornic, pre aceastA bucatA de loz 2 hlize ce
sau scris mai sus MArmurenii si din Dobroslovesti care sai fie
si de la Domnia mea dreaptA ocina si mosie si cumpArAtura lui
si feciorilor lui si uric de intdritura statAtor in veci.
U Las let 7216 Ghenar 31
Iw M hail Racovita Vv. ftorago gspdstva (a doua domnie)
Axinte Uricariu
CXXXIII 7224 April 20 (1704 lari. Spatarul Ion climpiira satul TAtira11 de la Maria lid Stefan Milescul sardar.

Adeca eu Manua gupaneasa a rAposatului Stefan Milescul

Zau fostu sardar si cu fiiumeu Frangole scriern si marturisam cu
acestu adevArat zapis al nostru de nime siliti nici asupriti ce de
anoastrA buns voia am vandut a noastrA driapta ocina si mosie,
un sat intreg anumA TatArasii la tinutul Vasluiului pe apa Barladului cu vecini si din vatra satului 4i din campu si dintrapA si
cu vad de moarA intrapa Barladului si din pAduria cu locuri de
www.dacoromanica.ro

128

prisaci si cu tot venitul si cu tot hotarul si de danie *i de cum

paratura precum raspund dreasale ciali vechi acestui sat. Dec!
acesta sat cu tot venitul lam vandut not de a noastra buns voia
dumisal lui on Paladi vel spatar si gupanesai dumisali Nastasia
dreptu (loc gol) lei WO, fiindunia dumnelui Si rudg de pre au
paneasa dumisali si neau dat dumnealui banii deplin care scriem
mai sus si lam dat dumisali si zapisali, si ispisoa6mli 'ee am avut
pe acest sat. deci de acum inainte ca sa fie dumisali direapta
GOYIM si mo*ia Si kupanesai dumisali cunonilor dumnilorsali in
veaci statatoare sI sa aiba dumnealui a* face si ispisoc domnescu
dentaritura de pe acest adevarat zapis al nostru, ca sa be fie mo*ie in viaci. asijdecili si pentru pietrili morilor de acolo fiindu
luate de altii, unde liar afla s aiba dumnealui a be lua cu toata
volniciia si acest zapis si vanzare am facut denaintea dumilorsali boiarilor celor maxi *i a mici si a fedori de boiari, cari au
iscalit mai gos, si not pentru adevarata credinta niam pus peciate
si niam iscalit, si eu Axintie Uricarul am scris acest zapis ca sas

u las yaw 7224 Apr. 20.

*tie.

(1. p. Mapia)
Constandin Bucium post.
Ghedeon Mitropolit Moldovlahii Dumitrasco Racovit hatman
Gavril Miclescul vel vornic.
Calistru Episcop Radovschi
Hie Catargiul vet logofat
Darie Donici vel vornic
Lupul Constachi vel vornic Stefan Catargiul b. v. clucer
Constandin Zbire biv setrar
Lupul logofat

Maria Mileasca sardoae

t Frangole sin Milescul iszcal.

CXXXIV.1716.tiri despre Vaslui din Scrisoarea lui Demitrie Cantemir

In Descriptio Moldaviae gasim mai multe *tiri despre Vaslui

*i anume :

a) Apele

Barladul se adaoge cu Barlazelul, Sacovatul,

Telna, (Vilna), Rebricea. Vastuiul, Vaslueful, Racova, Crasna,
Lohanul, Docolina, Holbana, Horiat, Smila, Corova, Berheciul,
Zeletinul *i Corodul.

b) (inutul Vasluiului. Intru dinsul este Gaguiell, 12 ceasur

din Ia*i, pre drumul Galatului, langa gura paraului Vasluiul, 'uncle
se varsa in Barlad, 1 era cede o data scaun domnesc, unde ci
acum sant casele de rap. Obladuirea lui s'au dat asupra ispravnicu-

lui de Vaslui, dupa ce s'a a*ezat domnia in tali, (idem pg. 24)
c) Venitul qi dusul domnilor do la Galati /a ./ai. .Si intru
www.dacoromanica.ro

129

acest chip agiungand el (domnul) la Galati, orasul Moldaviei cei

dintai despre Tarigrad, II intimpina acolea top boerii de Ora de
gios, si unii Inca si din tara de sus, care sunt mai pe aproape,
si-I petrec pana la Iasi ; si pe drum 'Ina fund el cerceteaza
pentru supusii sai, le ascultA jalobele si le hotaraste, (idem pg. 1,24)
lar pe Schimni-agassi it tremete inapoi, dandu-i un boer gA-

petreaca panti la Galati, (idem pg. 129).

Obs. Cum Vasluiul era in drunul spre Galati, era loc de
popas (vezi la pg. 137, pentru Kapegi-basa).
d) Vornicu de Vaslui... lard pentru ca boerii cei marl trebue sa fie la curte mai necontenit... pentru aceea in fiecare oral
sau targ s'au oranduit osebiti judecatori ca sa judece pe locuitori
acestia in cateva lozuri se chiaml parcalabi, iar I n altele vornie
si camarafi.
Cate doi parcalabi sint la Hotin, la Cern auti, Suceava, Neamf
Soroca, Roman, Botosani, (Tirgul Doamnei), Orhei, Kisinau, Lapusna

Falciu, Galati, Tecuci, Tutova, Putna ; cafe nn parcalab la Bacau

Targu-Frumos, Harlau Covurlui ; cate doi vornici la Barlad, Doro
hoi si Campulung, un, vornic e la -Pasha ; la Ocna sunt 2 camarasi, (idem 214).
e) Vorbind de locuitorii Orli zice : Se mai zabovesc pentru
negutitorie si Turci multi in Iasi si prin alte targuri, insa nu le
este slobod sa-si cumpere mosii, (idem 243).

f) Baluebafe de targuri sunt in fiecare tarp cate 4 sau 5,

iar In Iasi sunt zece ;-19 capitani de polcuri cate 1000 oameni
in cele 19 judete ale Moldo'vei, (idem 178).
g) Ospecia Vasluenilor Vorbind de obi ceiurile Moldovenilor din tara de gios, arata ca taranii sunt foarte bucurosi de

oaspeti si ca-i asteapta cu masa panA la 7 ceasuri din zi (adica

unu la amiazazi) si ca sa nu manance singuri trimet pe slugs pe
la cai ca; sa cheme la masa pe ;cap drumeti ii vor Intampina.
Numai singuri Vaslueni, nu an lauda aceasta, ca ei nu numai cas
inchid casele si camarile de catra oaspeti, ci and zaresc pe vre
until ca vine, atunce se tainuesc, imbraca haine proaste si via
Inapoi in chip de calici si cer milostenie insasi dela straini, (idem
pg. 261).

Obs. Aceasta caraiala ce o face D. Cantemir Vasluenilor

se explica prin aceia ca din vechl marii musafiri, cari veniau in
frecere spre Iasi, erau &dull' de Docolineni, cari aveau anumite

www.dacoromanica.ro

130

privlegii. In schimb Barladenii si Vasluenii erau napastuiti cu tot

felul de rechizitii, pentru marii musafiri ; se vede ca Barladenii
e-au suportat cu resignare, pe and Vasluenii au gasit mijlocul
de a scapa de on -ce fel de rechizitii, facand pe calicii, curat vorba
veche : Barladenii faceau Pe re4o0i, bar Vasluenii pe ealicoqii !
CXXXV 7230. Decembre 20 (1721) lag (regeste).

Intr'un zapis din 1799 Dec. 13 se aduce in regeste *i o danie gospod de la Mihai Vocla Racovita din 7230 Dec. 20 pe un
vad de moara din apa Vasluiului, in dreptul targului, an vandut
dumisale cuconului Costachi Ghica ha tman drept 80 lei, *i de acum inainte sa alba a-I stapani in buns pace, *i Cate scrisori an
fost asupra acestei pricini am dat Impreuna cu dania.
(ss) Neculai Codrescu (cf. Surete ms. XII 182).
CXXXVI 7234. Decembre 15 (1725). lag. Cercetarea gi alegerea hotarelor satului Tatara0lor despre Vaslui, mo0a lui Ion Paladi spatar.

j- Milostive *i luminate Doamne sa fib mariia ta sanatos,

facem *tire marii tale ca mai In tre cute zile au fost jAluit marii
tali, dumnealui Ion Paladi biv vel spatar, pentru un sat a dumisali Tatarnii ce CHhTV aida la V aslui zicandu cum mai in trecuta
vreame Intru adasta domnie a m aril tale, pana era viu. Grebenda
egumentil de

de

Dbbrovat a u

cerut la

mariia

ta de

iai

dat danie o bucat de loc manastirii Dobrovatului din locul targului Vasluiului, iarA nu din locuri boere*ti *i cu ada danie sa hie
Impresurat o bucata de loc despre padure, din locul Tatarasilor
a dumisale spatarul Paladi, deci pe jaloba dumisall spatariului
meal poroncit mariia ta, cu luminat cartea marii tale sA vinim ai6a
la Tatara*i sA ham sama cum a hi mai cu dreptate pe diriase
4i pe zapis ce va arata dumnialui spatarul sA hotaram satului
Tatarnii despre locul targului Vasluiului *i a satului Munteanilor
cari baste a manastirii lui Barnoschii Voda *i a manastirii Zugravilor deci pe porunca marii tale am venit aicia *i am dat *tire
si calugarilor *i de la Dobrovat *i de la Barnovschie ca sa vie
sa socotim *i am a*teptat o Luna de zile sa vie calugarii *i nice
unii nau mai venit, deci vazandu Mariia ta ca nu mai vine nime
despre o parte am stransu oameni 'buni si bAtranii megiia*i targoveti din Vaslui *I de la tarn *i am purces a hotara satul Tatara*ii prin pregiur despre alte ho tare pe cum au arAtat siamnele
www.dacoromanica.ro

131

6rlin direse denainte de la rapoosatul Iliia* Voda *1 de marturie de

da dumnealor, Ilie Sturza biv vel stolnic si Gavril Costachi biv
-sardar pi Consrandin Caracas jAtnicer si pe priceperea megleilor aflatam ca s incepe hotarul TAtArasilor din CetAtue Ia vale

pand in fantana Cornii prin padure sau pus stalpii de la vale de

fantana in marginia Wadi in poiana lui Simbotin si de acolo la
vale peste *es in grindul calugAritii *1 de acolo iarA peste *es
'Ana la po Jul hatmanului *i peste Barlad p1 peste ses pana in
drumul cel mare intr'o movilita unde au descalecat svanta *1 de
acolea peste ses spre rAsarit peste apa Vasluiului, pe Vaslulul cel
bAtran panA in obarsiea Topilelor si acolea sau pus un stalpu pi
de acolea la dial in capul piscului Bustei sau pus stalp *i de aacolea pe drumu*or peste valea Bustei pe din gios de odae ce sl
pomeneste ca au fost a lui Patrasco diiaconul in dreptul viilor In
zare sau pus stalp si de acolea la vale pin gura viilor spre rAsArit pe deasupra pomilor Nechitei intrun piscu sau pus stalpu
si de acolea pe marginea padurii spre rAsarit pe culmea dialului
.panA in zare in pravilA sau pus stalpu si de acolo in sus pen
rAdiu 'Ana in obarsiia vaii Butnariul spre rAsArit in dialul de
-mijloc in capul poenii din sus sau pns stalpu *i de acole la vali
unde sau Mut siamne in doi stejari de acole Lail la vali pand in
matca vaii Dodestilor si de acoli la dial zarea dealului in drumul
.1-141or sau pus stalp si de acolea pe drumul Husilor la vale pe
din sus de prisaca lui Trohin pana in matca viii Orzestilor pi
de acolea la dial spre rAsArit, pe la o fantanA un randu de pamanturi sau pus stalpu in costis si de acolea pe costis in kos pe
.hotarul Viral panA in matca Orzestilor in izvoarA sau pus stalpu
in malul pArAului despre apus *1 de acole pe costi* panA in obAr-,
*iia vaii Ulmului pi sau pus stalpu si de acolea in gos pe culmea
dialului panA in morile lui Ciutas *i de acolea la vale pe piclorul

dealului On in matca vaii Dodestilor *i de acolea la dial spre apus pe hotarul Tirli pana in dialul de mijloc *1 de acolo la vale
pan in vale ManjAstilor, *i de acolo Ia dialul obArcenilor aicea
Ia acest loc deade sam. Ion Stegariul de Vaslui ca au impresurat
calugarii de la Barnovschi o bucatA de lac din hotarul Tatarnilor
si au luat *i dejmA cAlugArii, iar not cAutandu pe siamnele driaselor dumisali spAtariului care sA pomenescu mai sus adevArat
sA afld impresurat despre cAlugarii CA am aflat peste vale Dobai.-

cenlior in costisea despre apus *i un stalp vechiu, pus de acel

www.dacoromanica.ro

132

boiari ce scriu mai sus ca au hotarat la Has Voda si am aezat si not stalpu la loc si Inca si tot mai marturisi Ion Stegarur
de zis ca tot pe acolo Taste hotarul ca i sau tamplat de au cumparat nurodata ce In cateva randuri si de la Miclescut si de la
calugarii si acolea aka bucata de loc tot in partea Tatarasilor
sau dejmuit si de aici la dial in capul dumbravii din gos in drumul Manjastilor si acolea sau pus stalpu si de acolea pe drum
la vaii pin obarsiia vaii Negrii pe drumul ce miarge la moara lui
Cuza in raspantili drumurilor sau pus un stalpu si de acolea la
Nall, pin dumbrava pan in matca vaii Munteanilor sau pus stalp.
si de acolea la dial pen dumbrav Ores ; pe drum) pi undis un
rand de patnanturi sau pus stalp si de acolea In los pintre randurile pamanturilor pana in rapa as mare si de acolo un stalpu
in nialul rapii din sus si de acolea in gos pe muchia dialului panA
in matca vaii Munteanilor pana unde sa pomenescu gradinile acelea sau pus stalpu in malul paraului din sus si de acolea pe parAul gradinilor pan in apa Barladului, si de acole pe tarmurileBarladului despre apus panA uncle, sa pome(ne)scu Ia morile Bai
sanului si de acole peste luncA in gos, pana in vladnic in capul
poenii lui Rantunici din gos acolia sau pus stalpu si di acole pin

vlabnic spre apus si peste drumul cel mare sau aflat un stalpu
vechiu in costis despre apus de acolo la dial panA in muche dialului in hotarul calugarilor de Zugravi si acolea sau pus stalpu
in muchea dialului in capul pamanturilor si de acolea pe muchia
dialului In sus pe la morile lui VodA si de acolea tot in sus pan,
in drumul lui Toader si acolea sau pus stalpu si de acolea pedrum spre dumbrava pan In prihodiste si acolea sau pus stalpu,
si de acolea pe prihodiste si peste vale Lipovatului si Ia dial prin

codru pana in zare dealului, in drumul Bogdanei si acolea sau

aflat buor intrun stejar si de acole pe muchia dialului in sus panain movila lui SAcara si acolea sau aflat buor inteun fag si de acolo tot pe drum pan in lantana prunilor si acolea sau aflat buor

intrun fag vechiu si de acolea pana in runcu pe dialul Timoiteiului am lacut semne intrun copaci si de acole pe dialul Racoveipan diasupra Grajdurilor acole sau facut semne intrun stejar ; si
de acolo tot pe dialul Racovei pan in cetatue unde sau pus aman-.
doi stalpi unul ce vine despre dialul Racovei si unul ce cauta spre
lantana Cornii. Deci not asa am aflat si am socotit cu mare dreptate impreuna cu top megiiasii sitargovelii cari sau tamplat si pe:
www.dacoromanica.ro

133

adevdrate direse sl mArturii a dumisali Paladi spAtar, iard afard

.de cum scriu direasele nu niam atinsu nici de un locu Lard pentru
-o bucat de toe ce tei milostivit mAria ta de ai fost dat din locul
targului mandstirii Dobrdvdtului am aflat ca au impresurat calu_Orli o bucat de loc din Tatarasii dumsali despre padure de unde
se zice dialul Timofteiului i a Racovei dard not acole nimini nu
niam atinsu ce am Idsat semi-tale cdlugdrilor pe loc si asa am aflat
cu bland dreptate toatd socoteala acestii mosii TAtdrasi se instiintdm marl' tale ce a hi mila mArii tale sa fie mariia ta sdnatos.
It 7231 Decemb. 15
Robul mdrii tale Gheorghe Hermeziul biv clucer iscal.
Robul mdrii tali Fratita Balea cdpitan.
Robul mdrii tale hotarnic Ion Corni biv parcalab
Robii mdrii tale ot targul Vasluiului.
t Ion Stegariul
f Sandul sin Buzdugan
t Fratita Dochitd
1- Andronic sin Croitorifii
t Constantin
t Ion sin Matei Burghelia ot Orzasti
t Tofan Bahnar
t Draci sin Gorie
Rugdtorul math' tale Erei Stefan ot beserica Gospod ot VasJul iscal.
Robul math tale ot
,Robi mdrii tali ot Robi mdrii tale ot
.

Bahnari ;
Racova ;
--I- Stefan Cotae
t Andrei Galusca
I- Gligoras Golbere -I- Oay. sin GAlusca

Lipovdt

t Ghiorghitd Burg'nelea
-I- Anton zet If tenie
1- Simion zet Barsan

t Iftenie Hlopce t Vasile Jijie

1- Mihal. sin ifteni t Toader Jijie
t Andrei Caracas
t Neculai sin Kelsie
Notti : mdrturie hotarnica pe Bahnari de la Hermeziu i alfii
7234 Dec. 15.
MONBSIACMISSIMIII

CXXXVII. 7254 Martie 20 (1746) regeste.

Neculai Tiron vornic de poarta hotdrniceste mosia Mardsenii

ce este pe apa Telejnii, proprietatea mAndstirii Sf. Sava din Iasi
-Se aratd hotardle si megiesii : despre rdsarit cu Portari(Mitrea
clucerul) si Delea mosia lui Mihal Vodd data din trupul mosiei
Vasluiului ; despre apa Barladului si targul Vasluiului (vornicul

www.dacoromanica.ro

134

Pa ladi), din sus cu mosie pah. Stefan Roset, iar din jos despreTeleajin cu acei isi mosie. (Hotarnica e cuprinsa In ispisocu I dom-

nesc din 11 August 7254.)

CXXXVIII. 7254 August 11( 46) Iasi. Ion Nec. VodA Mavrocordat inti3regte lui Damian egumenul de S . Sava mosia MarAsenil la Vaslul, in ho-:
tarale alese despre vecini de Nec. Tiron vornic de poartA.

Ion loan Neculai Voevod bojiu Milostiu gospodar Zemlie Mol

dayscol.

Facem *tire cu aceasta carte a domniei mete precum au venit Inaintea Domniei meale si dinainte boerilor nostri Moldovii a
mari si a mici rugatoriul nostru sfintia sa Damian egumenul sis
cu tot soborul de la sfanta manastire a sfantului Savii *i niau aratat o marturie hotarnica din velet 7254 Mart 20 de la boeriut
nostru Neculaiu Tiron vornic de poarta scriind ca din poronca
noastra au mersu la silige Mara*enii mosia SfAntului Sava ce
este pe Telejna In tinutu Vasluiului care mosie sa hotara*te cu.
Delea mosia Domniei sale Mihai Vvd si cu Portarii mo*ia Mitrei
clucer din spre rasarit, iar despre apa Barladui de catra tArgul,
Vasluiului sa hotara*te cu mosia vornicului Palade, iar din sus

se hotara*te cu mo*ia paharnicului Stefan Rusat *i dispre anal

Telejnei se hotaraste tij cu mosia pahar. Stefan Rusat. Si mer
gaud acolo la Maraseni a facut stire tuturor razasilor ce au mosii
pin pregiur si dispre partea Domniei sale lo Mihaiu Voda an WI
mis Mitre clucerul pe Apostol Potorache om batran ca de 80 an
carele au aratat samnile vechi a locului si alti oameni megiesi din
pregiur anume Postolachi a Necolei ot Zapodeni om batran si.
frate sau Stratulat de acolo *i Ion Dalian ot tam *i Zaharia brat
ego *i Simion Perdiul ot tam si Ion Bale ot tam *1 Coma Carpal:
*I Roca sin Potorachi tot din parte Mitrii cluceru si Andrei Tia ca
ot Ciofeni

*i

Trohin ot Unceni din parte paharnicului Stefan Ru

sat carele au aratat hotara vechi prin carte de blastam a preos

fintitului Patriarh. Deci cu top acei oameni au mersu la capul ho-tarului Marasenilor din sus in poiana lui Carpan si tot dialul in,
gios prin poiana Muncelului printr'o movila de asupra Portarilor
parte pe dispre rasarit pi dispre Mitre Clucer si de acole in gios.
deasupra Turcaplui MO drum sau gasit un bour vechiu si sau
inoit *1 cu alt bour nou. $i dintracel bour la vale spre apus *i
tarn in gios supt costi*a sau gasit un hotar vechiu *i sau Inoit
www.dacoromanica.ro

135

cu alt hotar nou si. de acole la vale prin putul Tudosiel in De le

vi Intre piatrA si Intre put sau gasit bour intrun ulmu vi iar
sau Inoit cu alt bour nou si de acole in gios pe De le In margine dumbravii sau fAcut bour intrun stejar si pe acole in
gios pin dumbravA sau pus o piatrA hotar intro poenitA gt
de acole tot in gios pin dumbravA sau mai facut si alt bour
Intralt stejar si de acolo tot in gios in margine dumbrAvii
dispre Bar lad sau fAcut *i alt bour intealt stejar.
i de acole apucl podisul in gios pan in drumul morii ce vine curmezis dispre apa Barladului si a colo sau pus piatra hotar din sus
de drum si de acolo la vale tot drumul panA intro piatra hotar
a vornicului Palade si de acolo la vale pe un *Au pan in apa
BArladului si de acolo tot malul Barladului in sus pan din sus
de vadul Brodocului langa niste spini din gios de un put in sesul
BArladului sau gAsit o .piatra hotar vechiu a dumisali Stefan RusAt paharnic si de acole supt costisa dispre Telejna in zare dialului langA drumul vechiu a Podanilor care merge la MarAseni si
sau pus piatrA hotar In margine drumului vechiu si de acole In
sus In zare dialului pe drept balta Boloaei iii zarea dialului Telejnei sau pus si altA piatra hotar, si de accle in sus in zarea
dialului deasupra fantinei Boloaei sau pus si alt stalpu hotar si
de acole in spre rAsArit din sus de fantatta lui Pester sau pus
stalpu hotar langA drum in matca vAii si de acole tot in spre rasarit pe valea lui Boor sau gasit un buor vechiu in marginea dumbravii vi sau inoit cu un buor nou si de acolo la dial au mai facut un buor la mijlocul rApilor in margine unei poeni, si de acole
inainte sau incheet toate sAmnile hotara a mosii sfintei Savii in
poiana lui CarpAn unde sau pus stalpu atata este tot hotarul
MArAsenii.

Pentru acea dar si Domnia mea dacA am vAzut acea martulle hotarnicA la mAna rugAtorului nostru lui Damian egumenu

din Sfantu Sava de la acel vornic de poartA hotarnic am crezut

al de la Domnia mea Inca am dat sfintei manAstiri SfAntului Sava
pe acea de mai sus care sa numeste mosia MArAsenii pe Telejna
in tinutul Vaslulului ca sA fie sfintei, manAstiri dreapta ocinA gi
mosie cu tot hotarul vi venitul vi sa fie ispisoc de miluire si de
intAriturA stApanitor in veci In toate samnele cum sau aratat mai
sus si altul nimene sA nu s'amestece piste cartea Domniei mele.
i sau scris ispisocul acesta in scaunul Domniei mete In oral le-

www.dacoromanica.ro

136

*elor intru al patrule an a Domniei mele de Tanasd Petrcvici

Uricariul Logofat de taind.

Veleat 7254 August 11
A. Razu vel logofat

Poslacluindusa de mine este intocma dupa curet hotarnicii

nianastirei Sfantului Sava ce au trimis egumenu cu Petrache omul
mandstirei.

Neculai Sardar

1810 Mai 30

CXXXIX. 7265 Ghenar 13 (1757) la$1. Cartea Iui Cost. M. Cehan Racovltil Voevod cAtid Nec. Racoviti med. sa mearga si sa aleagA locul dom.nesc al mosiei targului Vasluiului afierosit man. Precista din Roman.

lop Costandid Cellar Racovita Voevod bojiu milostiu gos-podar zemlie Moldayscoi.
Scriem Domnia mea la credincios boeriul Domniei mele Dumnealui Neculai Racovita biv vet medelniceri, Neculai Banul vornicul

de poartd. Va facem *tire ca Domnia mea am afierosit locul cat

iaste drept domnescu la targul Vasluiului afard de vatra targului,
sfintei

or

dumnezee*tei noastre manastiri din targu de Roman unde

sa praznue*te Adormirea Precistei pentru care trebuind ca sa sa

aleaga locul acesta cat iaste of sa s *i hotdrascd, iatA ca va
randuim veninduva carte Doriniei mele indata sa mergeti Ia targu
la Vaslui *i s tuati pe targovetii de Vasluiu ca sa va crate tot
locul cat iaste gospod de g:ur impregiur sst aratanduva sal mdsurati pe trei locuri cu funie pe la capete i pe la mijloc in curmezi* i sal *i hotarati cu stalpi *i sa faceti marturie hotarnica in
samne aratand in scris cati stanjeni au e*it in currnezi* la fie*te
,care masurare cum *i lungul hotarului cate funii sunt *i iscalind
hotarnica sa puneti 4t pecetea targului de va fi 5i numele Cargovetilor ce vor fi Ia hotarat *i s o dati la mana omului manastifei ce va randui acolo.
cum poroncini a*a s faceti, aceasta
sCriem.

7265 Ghenar 13

Pecete domneasca aplicata;pe hartie :liciallicalmly1 PK

I

BB 1 1753, cap de bou, pasere.

www.dacoromanica.ro

137
CXL. 7265 Ghenar 28 (1757) Marturia hotarnica a lui Nec. Racovita biv vel med. de alegerea hotaralor molei targului Vasluilui, afierotIta Precistei din Roman.

Din luminata poronca Domnului nostru loan Costandin Mihail Cehan Racovita Vvd
Intru care tie poroncesti Mkia ta ca sa mergem in targul
Vas!uiului si sal hotaram cu stalpi de giur impregiur cat este
drept Ioc domnesc afara din vatra targului si sal masuram in
lung si in curmezis: deci dar dupa luminata poronca Mariei tale
mersam in targul care sa numeste mai sus Vasluiul si am siransu
largovetii cei mai batrani care an stiut hotarul cum au umblat si
sau pus si samne dupa cum arata foaea ce sau Mout din hotar
in hotar, care semne din gios sa hotarascu cu Bahnarii dumisali
lonita Palade biv vel spatar iar pe din sus sa hotarascu cu Grecii
mosie dumisale Radul Racovita biv vel logofat sau exit, sam masurat in fruntea locului din spre apus pe Racova 194 funii si
funia de 20 stanjeni care fac 3880 stanjeni si sau masurat si la
mijiocu locul alature cu targul pe din spre apus pe apa Barlahi pe Delea in sus si sau aflat 130 funii care fac 2600
stanjeni si sau mai masurat si pe apa Vasluiului pe dinspre rasarit din hotarul Bahnariului pan in hotarul Grecilor din sus si
sau aflat 57 funii care fac 1140 de stanjeni si sau mIsurat si
lungul locului si sau aflat din codrul Racovei pan deasupra Bahnarilor in drumul Nebunului ce merge pin Ware pe deasupra
Bahnarilor 498 funii i funia de 20 stanjeni care fac 9960 stanjeni satatai tot hotarul targului Vasluiului si cu plecata noastra
scrisoare de marturie facem stire Miriei tale si sa fii Maria ta

dului

satiates.

leat 7265 Ghenar 28

plecati robii Mariei tale
Neculai Banul vornic de pearta.
Neculai Racovit biv vel medelnicer
MEMIIII=M10111t.nlila.1

CXLI. 7265 Ghenar 23 (1757).

Fotei hotarnica de alegerea mogiet

targului Vasiulului, iadicata de N. Racovita medelnicerul.

Foae anume dupa cum sau hotarat targul Vasluiului afara din
vatra targulul care este dreptu loc gospod, veleat 7263 Ghenar 28.

Incepandusa hotarul din tai dengios de targu in sasuI Vasluiului dintro movilita ce sa numeste movila Sfintii unde este si
hotarul Bahnarilor a dmsale spatar lonita Palade.
deacole spre apus peste lunca Barladului dandusi coaste
www.dacoromanica.ro

138

tot cu acel hotar a Bahnarilot pans unde dA Racova in Bar lad,

unde sa numeste podul hatmanulul Miclescului.

$i de acole tot spre apus piste lunca Racovii pan in grinds

CAlugaritei si in capul grindului din sus sau facut bour.

$i de acolo tot spre apus Ia dial prin codru pan in Mafia

Cornii in costis.

$i de acole dreptu la dial prin codru tot sprea apus pan

in zare dialului unde sa numeste cetque unde sau Mut si buor
si stalp de piatra.
$i de acole tot zarea dialului in sus OM in drumul poscilor (notwoinop).

$i de acole tot zarea dialului in sus prin codru pans in pdraul Ghilcarilor, unde se hotaraste cu mosie manAstirei Florestii.
$i de acole purcede parAul Ghilcartlor la vale spre rasarit

pana unde da paraul in apa Racovii, unde sau Mut si boar.

$i de acole apa Racovii in gios pan in gura vaii Popii ce
sa nuineste Hopul piste apa Racovii dispre rasarit unde sau facut
si bocor.

$i de acole la dial spre rasarit lovind cam, chezis pana in

ruptura drumului.

$i din ruptura tot spre rasarit alature cu drumul pe din

sus de drum pan in coada vAii Hoscoletului unde este stalpu de
piatra hotar a dumsale Dumitrasco Paladi vist. unde sau pus si
boor.
$i de acole la vale tot spre rasarit printro poiana ce sa
elf amA Dumbravenl, unde sau fAcut boor.
$i de acole Ia vale tot spre rasarit piste sasul Barladului
pan in malul apii Barladului, unde este iarlsi hotar stalpu de piatra a dmsale Dumitrasco Paladi vel vist.
$i de acole tot spre rasarit piste apa Barladului gi dreptu.
la dial pintro ruptura unde sau pus stalpu in zare dialului.
$i de acole zare dealului in sus pe dispre apa Barladului
'Dana din sus de rediul lui Voda unde este iarasi o rupturA gt
stalpu de piatrA a raposatului intru fericire Math sale Mihai Voda.
$i de acolo la vale iarAsi spre rasarit piste vale Delii, nude
au lost ezarcan In matca Delii si dreptu la dial tot spre rasarit
pAna in muche dialului dinspre apa Vasluiului unde este un stalpu
de piatra de asupra unor veauini care hotar este a dum. Raco-vita Radul biv vel logofat.
www.dacoromanica.ro

139

$i de acole la vale tot spre rasarit pan in sesul Vasluiu iuk

peste apa Vasluiului unde au fost boor intrun par.
$i de acole piste sesul Vasluiului si dreptu la dial dandusi
coaste cu mosie dum. Radul Racovita biv veLlogofAt si tot spre
rasarit pana in zare dialului Bustii unde este stalpu hotar iarasi
a dumisale Radul Racovita biv vel logofat.

$i de acole la vale tot spre rasarit peste vale Bustii, and

sau pus stalpu de piatra.
$i de acole Ia dial spre rasarit de dumbrava si prin poiana
lui Foie si tot la dial spre rasarit pans in zare dialului in drumul Nebunului, unde sa hotaraste cu Bahnarii si sau pus boor.
$i de acole zare dialului in gios pe drumul liebunului pin
padure pan in (undid Viiparelor unde sau facet Si boor.
$i de acole la vale pe zare dialului Viisoarelor spre apus
pan Ia Corniu unde este hotar a dumsale tonna Paladi biv ye
spatar.

$i de acole tot la vale spre apus piste gura vaii Bustii din
gios de fantana Redmilor langa drumul cel mare din vale de drum,
unde iarasi este hotar stalpu de piatra iarasi a dum. tonna Paladi..

$i de acole piste sasul Vasluiului tot spre apus can chizes

pan iarasi in movila Sfintii de unde sau inceput hotarul, dental si.
atatai tot hotarul targului Vasfuiul d.n giur inpregiur.

Vatra targului dupa cum sau Mat sa sa stie. Incepandusa

numele distal din vadul ce este dupa ezatura ce vine din gios
din sus de casa Culii capitan si apa Vasluiului in gios pans In
podul ce trece drumul cel mare peste apa Vasluiului din gios de
targu si de acolo apa Barladului in sus panA unde da paraul Delei

in apa Barladului si paraul la deal spre rasarit pans in gura vaii

Delii sl de acole pe o buza de piscu la dial tot spre rasarit pintro movilifa ce este deasupra in piscu, din sus de rupturile dru
mului celui mare si de acole tot spre rasarit alature cu drumul ce
merge pin Vaslui pe din sus de drum si la vale peste podis part
in fintirimul Zugravi pe din sus de fintirim pada carare In vadul Vasluiului de unde sau inceput dintai
ramas adeca vatra targului.

si

atatai tot hotarul ceau,

Neculai Racovifa biv vel medelnicet

www.dacoromanica.ro

140
CXL1I. 7265 Noembre 30 (1757) la$1. C. Mihai Cehan Racovit Vocla

afierosete man. Precista din Roman, tr;1 a targului Vaslulului pe semnele

*lese de hoed' hotarnici.

Icy Costandin Mihail Cehan Racovita Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscci.
Multe cai si multe mijloace neau aratat marele si prea !naltatul Dumnezeu catra sufleteasca mantuire si catra viata cea de
sus si vecinica prin care lesne calatorind lucratorii faptelor celor
bune, sa fac mosteni imparatiei ceriurilor si macar ca s pot arata si-a sa cunoaste la toate obstele si printral:e mijloace de
fapte bune, iara mai ales pliroforie si mai intarita incredintare
sa vede la toti a fi evlavie si cuceria for catra sfintele si dumn ezdestile lacasuri unde pururea si intodeauna sa lauda si sa proslaveste numele marelui si prea inaltului Dumnezeu si de cat toate
bunatatile alegand nestine din tot sufletul si dintru toata inima
dragoste si iubire de Dumnezeu sa vede si s cunoaste ca ca-

latoreste pe calea cea cu adevarat imparateasca sii duce de sosescu catra sinurile lui Avraam, care si multimea de pacate acopere si necuratiile cele sufletesti sterge pentru ca urrneaza pooncii lui Dumnnzau cei dintaiu si mai mare intre toate poroncile
este sa iubesti pre Domnul Dumnezaul tau din tot sufletul tau si
din toata inima to si din tot cugetul tau, pentru acea cei ce sa
nevoescu sa dobandiasca mostenirea cea de sus, datori sunt a
alerga catra iubirea de Dumnezeu cu intarirea si intemeiarea afierosarilor si daniile ce sa aduc si sa inching la demnezaestile

casa pentru ca acestea foarte cu credinta si cu dragoste sant

priimite inainte a tot tiitoriului Dumnezau fiind ca o roada a dragostei cei catra Dumnezeu prin care multa rasplatire spre cei ce
o lucreaza la Dumnezeu arvoneste ca unii ce iubesc podoaba casei lui st locul lacasului Marirei. Drept aceia dar si eu robul Marelui si pre inaltatului Dumnezeu ICO Costandin Mihail Cehan Racovila Voevod. De vreme ce din pronia cea de sus ni sau lucredintat parintescul St domnescul ,scauu a pravcslavniciei Orli acestia din Dumnezeiascd ravna indemnandune si tot gandul si Cu.
getul nostru fiind pornit si infipt cu tnulta evlavie si cucerie a
proslavi pre cel ce mau proslavit pre mine Dumnezeu de mau
inaltat la stepena cea inalta si proslavita a Domniei. am luat pre
Dumnezeu intragiutor si din toata virtutea cu toata inima si cu
-tot sufletul cat niau fost putint a, nevoindune am dat sam inoit
am intarit Sfintelor si Dumnezaestelor manastiri afierosirile si
www.dacoromanica.ro

141

obiceiurile ce leau avut bine nezate *i intemeiate cu hrisoave

domne*ti de la cei mai de inainte fericiti *i luminati Domni vechi
dupa cum aeve arata domnegile noastre hrisoave. Zara dupa toate
altele ajutandune milostivul Dumnezau de am inceput *am savar*it si Domnia mea din temei o sfanta manastire in targu Romanului unde sa cinste*te *i sa praznue*te hramul Adormirea prea
sfintei *i prea curatei si blagoslovitei slavitei de Dumnezau nascatoare *i pururea fecioara Maria cazuluniau a o Intari cu din
domne*tile noastre afierosiri pentru buns podoaba sa *i pentru
chiverniseala si starea parintilor calugarilor ce vor fi rugatori catra Dumnezeu la aceasta sfanta manastire. Si drept aceasta darn
iata Ca din buns vointa Domniei mete *i din dragoste ce am *iavut catra aceasta sfanta manastire, o am intArit cu tot locul cat
sau gasit drept domnesc la targul Vasluiului afierosindul ca de
acum inainte sa fie dreapta ocina *i mo*ie sfintei noastre manastiri Adormirea Precistei la care trimisam Domnia mea *i bo-

iari hotarnici de an masurat locul cat sa gasit, care au dat martnrie scriind pre largu samnele. Drept aceasta dard tot locul acesta in toate semnele ce scriu hotarnicii ca sa fie sfintei noastre manastiri mo*ila statatoare *i uric de miluire *i de intaritura
nestramutat In veci. Si spre aceasta este credinta Domniei mete
de mai sus zis Ira Costandin Mihail Cehan Racovita Voevoda si
credinta a cinstiti si credincio*i boerii Domniei mete cei mari a
Divanului dumnealor : Radu Racovita b'y vet logofat, Ion Bog-dan vet logofat, Manolache Costache vel vornic de tail de gios,.
lordache Bals vet vornic de tara de sus, Dumitravo Palade vet
visternic, Vasile Razul hatman, i parcalab Sucevei, Antohle Genet
vet postelifc, Vasile Roset vet spatar, Ionita Cantacuzino vet ban,
Costantin Sturza vet paharnic, lordache Costache vet stolnic, lordache Balasache vet caminar, lordache Hrisosculeo vet comis *I

credinta tuturor boerilor mari si mici. Scrisu sau de Tanasie PeIn la*i. vleat 7265 Noembre 30
trache logofat za taina.
I. p. g.
Ito Costandin Voevoda
loan Bogdan vet logofat procit.
Stefan Buhaescu 3 logof. procitelnomu.

Pecete domneasca cu exerga

y. PK.. a. R. 1753,

www.dacoromanica.ro

142
CXLIII. 7261 Mal 23 (1759) 11.Ft. Scariat Or. Ghica Vodii intilreste
-dania ce a facut C. M. Racovitd Voda in mosia targuluiVaslulului catra man.
Precista din Roman

Cu mila lui Dumn-zdu

.Domn 's'ar'i Moldovei.

itZt

Scarlat Grigorie Ghica Voda

Facem 5tire cu acest hrisov a Domniei mete pentru sfanta

mdnastire din targu. Romanului uncle sa ensteste si sa praznueste hramal Adormirei prea sfiutei si prea curatei i blagoslovitei slav:tei de Dumnezan Nacdtoarti i pururea fecioarei Mariei de unde v.nind parintii calugari neau aratat hrisov de la
Domnia sa Costandin Racovita Von intru carele scrie ca dupa
,ce au zidit aceasta sfanta manastire si au savar5ito din temeiie
datu iau si iau afierostt si tot locul ce sau aflat drept domnesc to targu Vasluiului pentru buns stare 5i podoaba sfintei
manastiri si pentru chivernisala 5i starea parintilor calugdri ce
vor fi acolo rrgatori catra Dumnezeu, is care loc au tr;mis
Domnia sa Costandin Vodd 51 boer hotarnic de au masurat
locul cat sau gasit care au dat marturia scriind pre largu toate
samnele. Drept aceia dar dupla hrisovul Domaiei sale Costandin Racovita Voevod, Domnia mea in:a clEM i intarim pe tot
bond acesta in toate semnele ce scriu hotaraicii ca sa fie sfintei manastiri 5i de la Domnia mea nnsie statatoare si hrisov
de milu're si de intaritura cu tot ve iitul ei neclatit nerusuit
statornic in veci. Si spre aceasta este credinta Domniel mele lco
Scarlat Grigorie Ghica Voda i credinta a prea fubiti fillor Domniei mete Alexandra Voda 5i Mihai Voda si Neculai Von' 5i
Grigorlu Voda 5i Gheorg'nie Voda tit credinta a cinstiti si credinciosi boiarii Domniel mele cei marl a Divanului dumnealor
loan Bogdan vel logofat, Lupul Bal5u vel vornic de Sara de gos
Vasile Ruset vet vornic de Cara de sus, Vasile Razul hatmani
parcalab Sucevschil, Aristarhu Hrisosculeo vet vist, Alexandru
vet postelnic, Filip Catargiul vet spatar, Costandin Sturza vet
ban, Enache vet caminar, Neculai Ruset vel paharnic, Vasile
Costache vet stolnic, Costache Muruz vet comis 1 credinta a
luturor boerilor marl 5i mid.
vlet 7266 Mai 23
lco Scarlat Ghica Voevoda

www.dacoromanica.ro

143
CXLIV. 7266 !tulle 12 158) 1a$1. Scarlat Gr. Ghica Veda ntareste man. Precista dreptul de -i lua venit de a zecea de pe mo0a tar-

gului Vasluiului.

Im Scarlat Grigorie (Mica Voevoda bojiu milostlu gospodar zemlie Muldayscoi.

Datam curtea Domniei mele ruz,Atoriului nostru Neculal
egumenul de la manastirea Preclsta din targul Rmanului sa
fie volnic cu cartea Domniei mete si on pe cine ar trimite cu
aceasta carte a Domniei mete la targul Vasluiului, sA aiba a lua
tot venitul de pe hotarul targului domnesc dupd obiceiu insa
din Nine si din fanate si din prisAci cu stupi, insa din 53 stupi,
un stup, jar Wu I mai multi sau mai putini de 50 sA is de ship
ate o para si din gradini cu legume ci din livezi cu pomi si
din in si din canipi si din tot hotarul cu tot venitul dupa obiceiu. De vreme ce ac?.1 hotar al targului Vasluiului, este miluirea de la Domniasa Costa:-,din Voda Racovita mgnAstirei sale

Precista din targu d n Roman. Pentru aceia dar si Domnia mea

inca asemenea m'am miloslivit s'am intarit stapkirea sfintei manAstiri Precista c,z osabit hrisovul Domniei mete pe acel hotar
al targului Vasluiului si macar ca in anul trecut dupa jaloba
targovetllor de Vasluiu, sau dat cartea Domniei mele la mana
for ca
se apere de catra calugAri, nurrai acum arAtandune
cAlugaril hriso i si de la d)mnia sa Costandin Voda Racovita
am intArit si Domnia mea stapanirea mAnAstirei ca sA alba a
stapani hotarul tArguluii Vasluiului ca dreapta mosia sa si nimene sa nu sA ow in protiva cArtli Domniei mete. Aceasta poroncirn.
leat 7266 lunle 12
CXLV. 7267 Ghenar 2 (2759) /Wt. loan Teodor Calimah Voda intarete man. Precista din Roman dania moiei targului Vasluiu ul, in hotarale Liese supt C. M Cehan Voda.

Cu mila lui Du unezlu 16) loan Teodor Voda Domnu Tari Moldovei.
Facem Mire cu acestu hrlsova a Domniei mete pentru sada
manastire din targul Romanului uncle sA cinsteste si sA praznueste hramul Adormirei prea sfintei 5i prea curate! si blagoSlovitei slavitei de Dumnezeu Nascatoare si pururea fecioara Ma-

ria de unde venind parintii calugari ne an aratat hrisoave si de

la alti luminati Domni ce au fost mai inainte de not intru care
scriu ca dupA ce au zidit aceasta sfanta manAstire si an savarwww.dacoromanica.ro

144

sito din temalie, datuiau sl fan afierosit si tot locul ce sau a-

flat drept domnesc la targul Vas'uirlui pentru buna starea ti

podoaba sflntei manastiri si pentru chivern,sala si siarea parintilor calugari ce :nor fi aco'o rugatori catra Dtimnezeu la
care loc au trimis Domnia sa Constandin Voda Racovita si boeri
hotarnici de au mtsurat tocul cat sau gasIt domnesc, care au
dat si marturie scriind pre largu tnate samnele. Drept acela dar
dupa hrisoave domnesti ce ne au aratat, Domnia mea inca darn
si intarim pe tot locul azesta in toate semnele ce scriu hotarn'cile ca EA fie stintei manastiri si de la Domnia mea mosie
statatoare si hrisov de miluire si de intaritura cu tot venitul ei
neclatit nerusuit statAtor in veci. i spre aceasta este creiinta Dom-

niei mete lw loan Teador Voevoda si credinta a prea Mali finor Domniei me!e Grigorie Voevoda si AlexanJru Voevoda 1
credinta a cinstiti credinciosi boerii Domniei mete cei marl a
divanului dumnealor Manolache Costache vel logofat, lonita
Sturza vet vornic de tars de gios, Vasile Ruset vel vornic de
tara de sus, Stefan Ruset hatmani parcalab Sucevei, Mihalache
vel postelnic, Ionia Cantacuzino vet spatar, Andronache vel
ban, lonita vet paharnic, Costandin CogAlniceanu vel stolnic si
credinta a tuturor boerilor Domniei mete marl si mid.
vleat 7267 Ghenarie 2
Ico loan Voevoda
CXLVI. 7267 Decembre 4 (2759) la$i. Ion Teodor VodA intAre$te
man. Preciga din Roman mo$1a targului Vaslululul in scmnele hotar alese
de hotarnicii rAndulti de C. Voda RacovitA.

Cu mila lui Dumnezeu No! loan Teodor Vvd. Domnu Taril

Moldovei.

Facem stire cu acest ispisoc a Domniei mete tuturor cui

sa cade a sti. Ca venlnd inaintea Domniei mete cinstit parintele
si rugatoriul nostru Sfintia sa chir loanichie Episcop Romanului
sit ne au aratat Intai un hrisov de danie si de miluire de la
Domnia sa Costantin Voda Racovita scriind ca au dat (tattle sl
afierostre locul cat este' drept domuesc la targul Vasluiului afail de vatra iargului care loc sa si hotarat si dupa acea da-

nie si miluire. Ni au aratat si alt hrisov de Intaritura sI de la

Domnia sa Scar lat Ghica Voevoda. I din poronca DomneascA
fiind randuiti hotarnici dumnealui Neculai Racovita vel Medel.
www.dacoromanica.ro

145

Nicolai banul vornicul de poarta ca sa hotarascg i sa aleagg

tot locul cat va fi gspd. prin pregiurul targului $1 sal dea la
stgpanire mangstirel Do mniei sale Constandin Racovita Voevod

in targu Roman urda sa cinste$te $1 sa praznueste hramul Adormirea Precistei, care numiti hotarnici mergand la acest numit
loc intracesta chip au allat $i au hotarat. Incepandusa hotarul
dintai din gios de targu in sesul Vasluiului dintro movilitg ce
s numelle movila Slintel unde este $i hotarul Bahrmilor a dumisale spatarului lonita Palade, $i de acolo spre apus peste lunca
Barladului dandu$i coaste tot cu acel hotar a Bahnarilor pang
unde da Racova in Barlad, unde sa nume$te podul hatmanului
Miclescului, $i de acolo tot spre apus peste lunca Racovei pang
in grindul Calugaritei $i in capul grindului din sus sau facut

bour, $i de acolo tot spre apus la deal pin codru pana in lantana Cornli in costi$A, $i de acolo drept la deal pin codru tot
spre apus Oita in zarea dialului uncle sa nume$te cetgtuia unde
sau facut $i bour $1 stalpu de piatra, $i de acolo zarea dialului
In sus pang in drumul Pu$tilor, $i de acolo marginea drumului
In sus pin codru Ala in Oran! Bilcarilor t nde sa hotArA$te cu
mo$ia manastirel Flore$tilor, $i de acolo purcede pargul Bilcarilor la vale spre rasarit pang unde da paraul In apa Racovel
unde sau aflat $1 bour. $i de acolo apa Racovei in gios pana
in gura vii popii ce sa nume$te Hopul piste apa Racovei dispre rasarit unde sau facut 51 bour, $1 de acolo la deal spre rasarit lovind cam chezi$ pan In ruptura drumului, $i din ruptura
tot spre rasarit alature cu codrul pe din sus de drum pan in
coada vaii Husculetul unde este stalp de piatra hotar a dmsale
Dumitra$co Palade biv vel visternic unde sau pus $i bour,
de acole la vale tot spre rasarit pintro polang ce s chiama

Dumbravenil unde sau facut $i bour, $1 de acolo la vale tot

spre rasarit pin $esul Barladului pan in malul apei Barladului
unde este iara$1 hotar stalpu de piatra a dmsale Palade Dumitravo vist, $1 de acolo tot spre rasarit piste apa Barladului $i
drept la deal pintro ruptura unde sau pus $1 stalpu in zarea
dealului, $1 de acolo zarea dealului in sus pe dispre apa Barladului pe din sus de Radiul lul Voda unde este iarasi o rupturA

cu stalpu de piatra a raposatului Mihai Racovita Vvod, $i de

acolo la vale iarasi spre rasarit piste valea Delei uncle au fost
www.dacoromanica.ro

146

un ezurcan in matca De lei, $i drept la deal spre rasarit pad in

Tnuchea dealului despre apa Vasluiului, unde este rn stalpu de
piatrA deasupra unor vizuini care hotar'este a dmsale Radul Racovita blv vet logofAt si de acolo la vale tot spre rasarit pan
in sesul Vasluiului unde au fost bour intrun -par, si de acolo
piste sesul Vasluiului $1 drept la deal dandusi coaste cu mosia
dmsale Radului Racovita biv vel logofAt, si tot spre rasarit pan
In zarea dialului Bustii unde este stalpu hotar iarasi a dumisale
Radul Racovita biv vel logofat. Si de acolo la vale tot spre rasarit piste valea Bustii uncle sau pus si stalpu de piatra, $i de
acolo la deal spre rasarit pin dumbrava si pin poiana lui Faico
si tot la deal spre rasarit, pan in zarea dealului in drumul Nebunului uncle sa hotaraste cu Bahnarii sf sau pus bour, si de
acolo zarea dealulul in gios pe drumul Nebunului pin !Adore
pans in fundul vali Soari cilor unde sau fAcut si bour, si de acolo la vale pe zarea dealului Viisoarelor spre apus pan la cornu
uncle este hotarul iar a dumisale Ion Palade biv vel visternic,
$i de acolo tot la vale spre apus piste.gura vAii Bustei din gios
de 'lantana Rapilor langa drumul cel mare din vale de drum unde
iarasi este hotar stalpu de piatra iarasi a dumisale IonitA Palade
biv vel visternic, si de acolo piste sesul Vasluiului tot spre apus cam chezis pan iarasi in movila Sfintel unde %salt inceput
botarui dintai si atata este tot hotarul targului Vasluiului din
giur inpregiur. Si dupa toate aceste semne de mai sus aratate
boerii de mai sus aratati hotarnici strangand si pe alti eargoveti
bitrani razasi au cautat si au aflat toate sAmnile vechi si sau
hotarat dupa cum aratA mai sus In sAmne si au facut $i funie
de 20 stanjeni si masurand in frunte locului despre apus pe Racova an cuprins 194 de funii far stanjeni 3880 si sau masurat
i mijiocul locului alature cu targul pe despre apus pe apa Barladului si pe Dele in sus si sau aflat 130 de funii care fac
2600 stanjeni sf masurandusa si pe apa Vasluiului pe dispre
rasarit din hotarul Bahnarilor pana in hotarul Grecilor din sus
sau aflat 57 funii care fac 1340 de stanjeni, si sau masurat si
lungul locului si sau aflat din codrul Racovei panA deasupra
Bahnarilor in drumul Nebunului ce merge pin padure pe deasupra Bahnarilor 498 funii care fac la un loc stanjeni 9960 si
atata cuprinde tot hotarul pin pregiurul targulut Vasluiului loc
gospod ce este dat si afierosit de dotnnia sa Costandin Voda
www.dacoromanica.ro

147

Racovita mangstirei sale Precistei din' Roman, pentru care daca

am vAzut Domniia me aceasta danie $1 mluire intArita $1 cu alte
hrisoave de la Domnia sa Scarlat Ghica Voevod, asemenea dar
ti Domnia mea dAm si intAtim stapanire sfintei manastiri Precistei din Roman pe toate semnele $i hotarele cum arata mai
sus, sAi fie $i de la Domniia mea dreaptA danie gi afierosire sA
stapaniasca in veci de nimeni neclatit *i neru$uit. Si poftim
Domniia me $1 pe alti luminati Domni ce vor fi in urma noastrA
cu domnia acestei Ori, au din fii gi niamal nostru sau dintralt
niam sa nu strice aceasta danie $1 miluire ci mai vartos sA alba
a da $i a intari pentru a for cinste gi vec:nica pomenire. Si spre
aceasta este credinta insumi Domniei mete 10 loan Teodoru
Voevod $i credinta a prea iubitilor fiilor Domniei mele, (IS got)
-Voevod $i (I, pi) Voevod $1 credinta a tuturor boerilor Domniei mele a marl $i mid. Si sau scris lnisovul acesta in scaunul
Domniei mete in oravil la?ilor la anii
Vleat 7268 Dechembrie 4
10 loan Voevoda
t. p. tug ro$ 10 10 eA s. u. 1759 cap de bou

10

CXLVII. 7267 Oct. 3 (1760) Iasi. Ion Teodor Calimah VodA IntAregte
gi sporegte privilegille acordate targovetilor din Vaslui, fats cu cele date de
C. VodA Mavrocordat gi C. VodA RacovitA.
ICO
loan Teodor Voevoda bojiu milostiu gospodar zemli
Aoldayscoi.
Facem $tire tuturor cui sa cade a sti pentru targul Vaslu-

iului ca dupa cartile domne$ti ce ni au aratat de la Domnia sa

Costandin VodA Neculai $i de la Domnia sa Costandin VodA Racovita dintru amandoao domniile de mita ce au avut fiindu acestu
targu cu multe calcAri asamine si Domnia mea le am twit $1 be
am intArit ca sA aibA targul acesta pace de camAra. de bezmAn.
.de mortasapei $i de bour nici un ban sl nu dea pe cArcimile targovetilor $i din boeri nimeni sa nu fie volnic a pune carciuma la
acel targu fara numai targovetii. Si poruncim *1 dumilor voastrA
boeri care yeti umbla cu slujbe la acel tinut $i camanari $i bezmAnari $i altii intru nimicA sA nui supArati asijderea sA aibA apararea $i de alte cheltueli nici la musafirii turci nici la boeri nici
la alte slugi domne$ti la nimene nimicA sA nu dea nici galni nici
carne nici paine nici orzu nici un fel de zaharea nici sA clad la
41An$ii nimica, ci cui va trebui cu bani sa$i compere, iar Vargowww.dacoromanica.ro

148

vetii sA aiba - pace si sa se apere de catti toti si poroncim

dumilorsale ispravnici ai tinutului sA nui ingaduiti sal supere cineva si ca ce vorliraubi, ei de Ia dumnvoastra.sa vor implini si ia-

rasi sau dat volnicia pe toate saptamanele sa se faca targu la Vaslulu Si de vite si de alta marfa pe obiceiu ce au fost si mai inainte
si dumnealor Ispravnicii sA facA stire in tot tinutul si la toti impregiurasi ca sa nazulasca cei ce vor avea a vinde si cumgra sa
deschiza. Aceasta scrim.
leat 7269 Octombrie 3
Pecete domneasca in tus ros I CO 1 Ica A u
1759 cap
de bou.
I

CXLVIII. 1766 Arnie 5 (1a$0, Gr. Alex. Ghica VodA di;

Iui lonitA sin loan mazil un loc de dughene din mo0a targului

gl

intArete

Cu mila Iui Dumnezeu Ica Grigorie Alexandru Ghica Voevoda Domnul tarsi Moldovii.
Facem stire cu acestu hrisovu a domnii meale tuturor cui sa

cade a sti ca iata domnia mea main milostivit

si

dintru a noastra

deosAbita mila, am miluit pe sluga noastrA .1"92zird mazil ficiorul

lui loan biv iciciohodar cu o bucata de loc din dreptu locul domnescu din hotarul targului Vasluiului unde sau facut ei si dughene Ia care dupa jaloba lui de cererea acestui loc nam putut
domnia mea da credinta cum a este drept loc domnescu fara de
vreo pricinA pan nam scris cartea domnii meale la al nostru credin6os boiar dumn. Ionia Cum biv vel stolnic cel avem domniia
mea la aeasta vreame ispravnic si dregator tinutului aceluia a
Vasluiului, ca sa cerceteze si sa ne instiinteze pe domniia mea
pentru acest loc. de Ia care numit boiar acmu vazum domniia me
si carte scriind ca dupa poronca domnii meale au cercetat si cu
adevarat sau aflat loc domnescu fara de nici o pricina si masurandus(a) au cuprinsu lungul Iocului unsprazece stanjeni si giumAtate si curmezisul cinsprezece stanjeni domnesti. Deci acestu loc
asa dupA cum sau masurat si sau cercetat de numitul mai sus
boiar lam dat domniia mea danie si miluire slugii noastre zisului
mai sus lonipt mazil ficiorul lui Dan Iciciohodar intarindui stapanirea ca sai fie :driaptA ocina si mosle si uric si intaritura cu
tot hotar si cu tot vinit atat lui si f
lui cat si nepotilor
I stranepotilor Iui neclatit i nerasuit nici ocianaoara in veci. Seriwww.dacoromanica.ro

149

-susau hrisovul acestu in scaunul domnii meale in orasul Esilor

-intru intdia domnie a noastra in anul at triilea.
1766 Zuni 5

Ica Grigorie Ghica Vodd

locul pecetii domnesti. in tus

ros cu exerga :1111

1764 cap de bou.

CXLIX. 1766 Julie 1 (laV). Grigore A. Ghica Vocla mllueste pe Ionila Cuza biv vel stolnic cu un loc de dughene din vatra targului Vasluiului.

Cu mila lui Dumnezeu Ica Grigorie Alexandru Ghica Voevod

Domnul trii Moldovii.
Facem stire cu acest hrisov at domnii meale tuturor cui sa
cade a sti ca iata domniia mea mam milostivIt si din deosebita
,mila noastra am miluit pre at nostru credincios boeriu dum. Io-nip Cuza biv vel stolnic cu 2132, loc de cas'd din vatra targului Vasluiului loc starpa ce au arAtat dum. stoln. cai drept loc gpd. Care
loc masuranduse sau aflat lungul doaozaci si trii stanjani si curmezisul locului sau aflat lards doacazaci si trii stanjani cu care masuraturd au arAtat dum. stolnic inaintea domnii meale, ca nu sa
pricinueste nimArui din lacuitori 'nici o supdrare. Deci acest loc
asa dupd cum sau cercetat si sau masurat lam dat domniia mea
Janie gi miluire numitului mai de sus boer dumisale lonici Cuze
biv vel stolnic, dupd masura stanjAnilor ce arata mai sus ca sdi
fie dum. driaptd ocind, mosie si miluire de la Domniia mea cu
-tot vinitul. dumisale gf fiilor dumisale nepotilor si stranepotilor
dumsale neclintlt si nestramutat nici oclandoard in veci si poftim
domniia mea si pe alti luminati dornni ce vor fi in urma noastra
ca sa dea Si sa intAreascd stdpanirea dumisale stolnic pe aceasta
bucata de loc pentru a domniilor sale pomenire. Aeasta instiintdm.
to Grigore Ghica Vodd
1766 lull 1
1. p, g.
Lascar Roset 3 1g. procitelnomu
Sau trecut la condicd
Simion Burghelea a scris
CL. 1768 Mule 5 (lap). Alegerea hotarelor mosiei man. Fastacl'

-danie de la Mihal Voda Racovita, din hotarul mosiel targului Vasluiului.

Din luminatd poronca pre inaltatu domnulni nostru Marie sa

Ica Grigorie loan Calimah Vvoda fiind not randuiti ca sd hotdrAm
o bucata de locu din hotarul targului Vaslulului ce este danie

www.dacoromanica.ro

150

mAril sale lui Mihai VodA de la mane sa Antiohie VodA din velea

7208 Sept. 28 care Joe si mane sa Mihai Voda lau datu daniemAnAstirii Fastacilor, si cersindu pArintii egumeni ca sA sA aliaga

acestu locu de danie de catrA alte parti, venitam la stare locului

si ratAndune pArintii egumeni hotarnica de la ace vreme care
este asemene aratata si in ispisocul mariei sale Antiohie Voda, srfiindu a ace hotarnica alegi si hotArasti ace bucatA de locu numai despre parte targului pe din gios, iar pe din sus despre satul Grecii mo)i dumisale Radului Rocovircl logoftitu nimicA nu
pomeneste, si de pe hotarnica am purees a cerceta semneie incepandusa capul hotarului despre apusu din muche dialului despre
Bar lad, dintrun stalpu de piatrA diasupra rediului ce sA numeste
rediul lui Tiodd, i de acolo spre rasarit am mersu din semne in
semne dupA cum scrie hotarnica parA in capul hotarului aflandusa
toate semnele dupa cum sAntu sense la hotarnica Ora intrun stalpu
de piatrA hotaru ce este in muche dialului peste vale DodeOilor
despre rAsarit, unde raspunde hotarnica ca sA farrier% locul targului si sA impreuna cu alte hotarA si de acole in sus sa incepi
hotarul Grecilor, la care nefiindu hotarnica despre parte Grecilor,
sau aflat doi oameni marturi, anume Gheorghi todi din targut
Vasluiului omul pArintilor egumeni, si Badul Budul din satul /1/a-

rapi care dupa carte de blastam au rAdicatu cu sufletele loru

ca stiu pe unde sau stapanit locul Grecilor pe din giosu despre
parte aciastA de danie, a FAstacilor pe a caror marturie sau primit si parintii egumeni cum si vichilii clironomilor dumisale riipoosatului logofdlului Bliducanului vAzandui ca priimescu cartede blAstAmu, si am purcesu dupi arAtare loru, adica din hotarul
ce sau pomenit mai sus de peste valea Dodestilor, drumul in sus
ce sA numeste drumul HuOlor i muche in sus pe deasupra vAil
Dodetilor pe despre rAsArit prin padure spre apus tot drumul
pArA la un drumu parAsit ce sA desparte in a stanga uncle sau
pus piatrA hotaru in margine drumului denastanga si sau fAcut Si
do.t. buore in doi stejari si de acolo tot drumul stipatu la vale
spre apus pe din deal de fundul vaii Bustii si tot la" vale inainteprecum merge drumul acel vechiu ce sa cunoaste si trece pintro
limburard de padure dreptu inainte totu acestu drumu vechiu sApatu pArA in Bdioare, unde Sa pogoarA un drum sapatu in riiioara (pmcmpa) din sus de sapAtura "acestui drumu in piscu sau
pus piatra hotar deasupra vAii RAioarii si de acole dreptu la valewww.dacoromanica.ro

151

peste Rdioare si peste o drilmli de del isor ce sA trage in gios si

tot drept piste sAsu si peste apa Vasluiului despre apus in
*Asu unde sau pus piatrA hotaru din sus de un paru sillbatec cu
19 pasi mai in sus de paru in care sau facut si buoru sarnnu si
la acestu loc in sAsu au marturisit oamenii eh' au mai fost un
par cu buoru care sau pomenit ca au fost stiut hotarul Grecilor
despre locu acestu de danie din hotarul targului si de acole drept
peste sds si peste podis spre apus la dial pe costisa vicii diaconului unde sau pus piiatrd hotar, si de acole tot Ia dial dreptu
la fundul viii diiaconului peste drumul ce merge pe culme dialului despre apus, unde sau pus do.11 p;etri hotar peste fundu
vaii diiaconului. Aceste doi pietre sau pus una cauta la vale spre
rdsdrit care despica mosie Grecilor de mosie mAndstirii si alta
piatrd cauta dreptu in susu pe zare diialului, care piatrd despica
capul mosii Grecilor de mosie Dele(nii) iardsi mosie a mandstirii
FastAcilor si mergi ace piiatra tot pe zare dialului in sus pard
in hotarul Mcireipnitor mosie sf Wei Savii si cu acesti semni sa
incheie toata mosia Fdstacilor. Aciasta ins tiintam.
veleat 1768 luni 5
Bals vel stolnic
lonita Cuze stolnic
CL1, 1776 Mart 22 (1a$i). Gr. A. Ghica Voda da dreptari targo-

vetilor a-si cosi fan de pe mosla targului si le scuteste crasrnele de once aril

Icy Grigorie Alexandru Ghica Voevoda bojiiu milostiu gospo-

dar zemli Moldayscoi. De vreame ce domnii meale au dat jalobd

oamenii, targoveti din targul Vasluiului precum ca ei filnd trditori
la acel loc din strAmosii for san hrdnit Ord acum tot Ia aceal
loc de pin preajurut targului fiind loc gospod si nimine nui oprea
a cosi fan si a ara farina nici era supdrati cu dejma, si asa cu
fanul cea face pute dovedi pentru nausatirii ce trecu pe acolo, iar
fiind ca de catdva vreame sau dat acel loc de pin pregiurul targului danie mandstirii Precistil din Roman de domnie sa rlipoosatub Constantin Voda Bacovip, acum calugdrii de Ia Prkcista 'Audit
venitul mosiei cu anul unora si altora. i acei ce curnpArd venitul
nui ingaduesc pe dansii a cosi fan de pe mosie ce sa be fie fan
pentru vitele sale si pentru musaf.ri, de care li se pricinueste

multe supardri. Asiidere lear fi luand calugarii si bezmAn pe casa '

care si aciasta dare liau cazut cu suparark fiind ca ei sant tar-

www.dacoromanica.ro

152

goveti, iar nu sazatori printraltea sate si asupra for razimci toate

supartirile drumului, de care vrand domnie mPa ca precum alti
targoveti nu sintu suparati mai mutt piste vechiul obiceiu, si pentru ca sa nu se stramute ei de la locul acela pentru niste suparad ca acestea, unde de apururea sint de mare trebuinta pentru
aratandune cartea domniei mete ce din
odihna acelor ce trec.
ceialalta a noastra domnie intru care pe largu scrie pentru toate
jalubile lor si mita ce au avut, iata mam milostivit domniia mea
asupra lor si asemenea carte li sau dat la many for prin carile
hotarasc in ce chip sa se urmeze. Targovetii ce vor fi sezatori
in targu sa alba voie a cosi fanul pe mosia manastirei Precista
si dejma sa nu dea, insa numai atata fan sa fie volnici a cosi cat
va fi de trebuinta vitelor lor, iar nu si pentru vreo negutatorie,
cum si pentru case iarasi sa nu sa supere cu bezmanul, iar pentru tarini cata paine vor face pe mosia manastirei vor da dejmA
dupa obiceiu, osabita voie sa mai aiba targovetii adica de vor vrea
ei ca sa cumpere venitul aceia mosii de la manastirea Precista

sa dea ei pretul cat vor da altii si sa tie ei mosia ca sa nu se

mai supere cu aceia ce cumpara vinitul mosii ; iar de nu vor
cumpara ei atunci acel ce vor cumpara venitul mosii vor urma
dupA cum am aratat mai sus. Asijderea mam milostivit domnia
mea asupra for si pentru crAsmele ce vor avea drept de a lua
in targul Vasluiului sa nu fie suparati de camana, de bezman, de
mortasapie, si de buor nici cu un ban ce numai c'ei de pe afara

ce vor avea crasme in targu vor da aceste ce se arata pentru

crasme, iar targovetii de Vas lui nici de cum sa nu fie suparati.
Si li sa dd volnicie ca pe toata saptamana sa se faca targ la
Vaslui atat de vite cat si de allele pe obiceiu ce a fost mai inainte si poruncim domnia me si D-voastra ispravnici de Vaslui ca
sa dati In stire In tot tanutul si la toti impregiurasii s nazueasca si sa vie ceia ce vor avea a vinde si a cumpara la zilele
targului sari is fiste care alisverisnl lor. Asijderea sa porunceste
Dvoastra ispravnici cum si altor boeri slujbasi ce yeti fi randuiti la targul Vasluiului toti sa aveti a urma la toate precum sa
poronceste, prin carte aciasta a domniei mete, si mai multa suparark sa nu be faceti targovetilor de Vaslui caci care le vor face
cat de putana suparare piste carte aciasta sa vor pedepsi de
catra domniia mea. Aciasta poroncim.
1776 Mart 22
procit vel visternic
www.dacoromanica.ro

153

Pecetea domneasca in tus ros cu exerga :rIplarnir I

ElnIsi 1774 coroand, cap de bou.

IlMel

CLII. 1776 Sept. 12 regeste. flotarnica Pohrlbenilor, schimbati cu moia Vasluiului de log. C. Ghica in 1795.

Logofatul C. Ghica luand pe sama sa mo4ia targului Vasluiului de la Sfantut Spiridon 'din la4i ii dA in schimb trei IAtrani si 17 stanjeni din mosia Pohribenii la Orheiu, din 4 bdtrani
pe cat umbla aceastd mosie, dupd hotarnica din 1776 Sept 12,
in care se arata ca le avea si el schimb de Ia fiul salt Alex.
Ghica biv vet spatar si acesta le avea zes're de Ia socrul sau
Gr: Sturza vi3lernic (dupa hrispvul lui A C. Muruz Voda din
1805 Dec. 21

CLIII. 1776 Sept 27 140 (regeste). Un hrisov din 1776

Sept. 27 a dumisale spatar Mihalazhi Cerchez, de la rAposatul
domn Grigorie Alexandru Ghica Vodd prin care arata ca iau
dat danie Si miiuire doao locuri de casa in targul Vasluiului hoWale 1 in masuri de stanjeni, insa un be ii arata marimea in
cuprindere a cate patru partite 103 stanjAni, iar un loc: 526 startjani, iarai in cuprindere impregiur a cate patru partile, cari locurl sant shbode dezgradite $i nu au nici o pr'cind fiind hrisovul mai vezhiu de cat a logofatului Ghia cu 38 de ani (din
ispisocul din 1814 Iunie 12.
CL1V. 1777 Mai 6 lafi. Cartea lui Gr. Alex. Glitca VodA prin care
imputernicege pe Sofronie epitropul man. Precista din Roman sit is venitul
de pe mosia targului Vaslulului.

1C0 Grigorie Alexandru Gh ca Voevod bj. milost. gspdra

zemli Moldayscoi datam carte domnii me'e, preasvintii Fate Kir
Sofronie Irinopoteos epitropul manastirei Precista of Roman 1
omului mAndstirii azetie, sa fe volnic cu carte domnii meale,
a tine i a stApapi driaptA mosie mAnastini Precistif, ce are din
locul targului Vasluiului, dupa drepte hotardle lui, si venitul di
pi la toti cei ce sA vor hrani pe toe sau vor avea case sal ie
dupd obiceiu, si dupA hotararea ponturilor gospod. far pentru
cei care nu se vor supine a da venitul mosiei Ia omul mantsfrii. poruncim do mnie mea dumnv. is; ai tinutului pe unii ca
aceia cercetand sAi indreptati si sai faceti S inteleaga, si venitul
mAndstirii ce va fi cu drept sal pliniti, si sAl dati la omul mawww.dacoromanica.ro

154

--

nastirii, dar de va avea cineva a raspunde asupra mosiei ceva,

sari is scrisori $i sa vie la divanul domniei mete.
1777 Mai 6
Procit vet tog.
Pecetea domneasca in tus ros cu exerga ; r. p. a. a. r. K.
a, a. 1774 cap de bou.
CLV. 1778 Mai 28 (Iasi). C. D. Moruz Voda da carte lui Sofronie
epitropul man. Precista din Roman sa stranga veniturfie de pe mo0a targulul Vasluinlui.

Ica Costandin Dimitrie Muruz Vvoda boj. mil. gospodar zemli

Moldayscoi. datam cartea domnii meale, preosfintii sale Kir Sofronie Irinopoleos Epitropul manastirii Precistei of Roman si omului manastiriii acestia, sa fie volnic cu cartea domnii meale a
tine $i a stapani driapta mosii manastirii Precistii ce are din
locul targului Vasluiului dupa drepte hotarale lui si vinitul di

pi la toti cei ce sa vor bran' pe lo

sau vor avea casa sal is

dupa obiceaiu. si dupa h )tarar ea ponturilor gspd. fir pentru eel

care nu se vor supune a da vinitul mosii la omul manastirii,
poroncim domniia mea dulnv. ispravnici ai tinutului pe unii ca
a:,eia cercetand sai indreptati si sai faceti sa int .leaga si vinitul
manastirii ce va fi cu dreptul sal p1 niti si sal dali la omul manastirii, dar de va avea cineva a raspunde asupra 1113Ii ceva
sari is scrisori si sa vie la divanul domnii meale.
Aciasta poroncim.
1778 Maiu 28

I. p. g.
procit vet logofat
In dos ; sau trecut la condica.
pecetea domneasci in tut rosIcalacTIAjanjaal 1777
cap de bou.
1777

CLVI. 1 779 Sept 11 (la?i). C. D. Muruz Voda IntAreste man. Precista stapanire pe mo0a targulul Vasluiului gi dreptul de a-0 strange yeniturile.

10) Costandin Dimitrie Murui Voevod bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi.
Datam carte Domniei mele manastirei Precistei de la targul Romanului ca prin stare ispravnicilor de tinutul Vasluiului
sa fie volnic a stapani tot locul de pe Tanga targul Vasluiului
www.dacoromanica.ro

155

care au lost drept loc gospod si sau dat danie manAstirel Pre
cistei dupa cum aratA hrisoaveleluminatilor domni. Devi sa alba

al stapani in toae semnde precum sau ales si sau hotarat. Si

omul cel va-ranclui mandstirea sA alba volnicila

isprav

nicilor de tinut sA stranga si' sA ei tot_mattiatt toate sAma-naturile ce vor fi : din tarini, din fanate din prislci cu stuplinsd d n 50 di stupi sA ei un stup $i fiind mai putini sA el Oleo para si din legume ce vor fi pentru negu[itorie i din tot locul cu tot venitul dupA obiceiu si dupa hotararea ponturilor
asijdere si oameni ce vor fi sAzato:i cu casa pe aceastA bucata
de loc ce sau dat danie sA ald a lucra zilele boerescului la
mAndstire dupl hotArarea pouturilor sau sA alba a OA cu bani
iardsi dupa hotdrArEa ponturilor si poroncim Domnia me dum -nealor ispravnici al tinutului pentru cei ce nu vor vrea ca sAdea venitul mosiei fa omul manast rei, de la un:i ca acei sat in
plinesti ca sa nu sa pAgubcasca rnanastrea de venitul sat!. Iar
de vor avea cineva a raspunde, azia sa vie la Divan cu scrisorice vor avea. Aceasta am poroncit.
1779 Septembrie 11

procit vel logofaf

Pecetea domneascA in tu ros
cap de bou.

Ico

KCT

A. M.

E. a. 1777.

Ii=0.111MOVIIIIMIU

CLVIII. 1783 April 20. Adresa ispravnicilor de Vaslui in pricina

d.ntre mAnastirea DobrovAtul Si Climent diac de visterie pentru un vad demoarA in apa Vasluiului.

Prea inattate Doamne.

Luminata carte Inaltimei tale scrisA din 9 zile a lunii acestia astAzi la 20 zile cu multA p'e.:Aciune am luat. lntru care ni
si porunceste precum ca Climent of Vist dupg jaluba ce atl
dat inaljimei tale au ardtat ca avand pricing de giudecata cu
sfintia sa Arhimandrit Egumen manastirei Dobrovatului clfr

Agapi pentru un loc de moan de aici de la Vaslui ziand ca

acel loc stiindul ca este drept al sea dupd hrisav cel are dedanie de la rApcsat Mihai RacovitA V. V. din fet 7213 Decem
brie 20. intra care scrie ca are un vad de moara pe apa Vasluiului drept targul Vasluiului sau apucat de sau facut moarA.
Egumenu de Dobrovat szulandu-se au arAtat prin jaloba precurncl acel loc unde sau facut Clement moara este a mandstiret.
www.dacoromanica.ro

156

Lipovat ce este metoc. DobrovAtului, iar loc lui Clement este

mai jos. Si dupd judecata ce au avut inaintea Dumilorsale veil lilor boeri in zilele Mdriei Sale Constandin Vodd Moruz, are land Egumenu de Dobrovdt ca dung dresurile ce are de la alti
domni sa cuprinde acel loc ce an fdcut Clement mail in locu
manastirei L4pavatului. Au raspuns Clement precum ca rands-

tirea it trage apa. vad de moara nau avut, ce au avut in Vasluetul cel vechi. si precum cA este vadul al lui drept dupd
ispisoc ce are si ni se porunceste de cdtra inaltimea sa ca sa
mergein la fata locului si strangand si pe targovetii Vasluiului
sa cercetdm si cetindule si carte de blastam dupd cum vor

ridica cu suflete'e lor si dupd cum vor arata sa instlintam pe

inaltimea ta; clupA luminata poronca indltimei tale strangand pe
toff targovetii Vasluiului si mergand la stare locului si cetind
-cartea de bldstam intru auzul lnturor, au mArturisit intracest chip.
Precum ca moara trandstirei Lipovatului in apa aceasta a Vasluiului nou unde salt fAcut Clement moara, nici in apa Vaslue-

tului celui vechiu, o ezetura mica si niste pari, dar de au lost

moara sau piud nu s'au aflat nitueni a sti nici pentru apa Vasluiului decand sau stricat si sau fdcut Vas luiu nou, alit! nu
stiu fArd numai un Ion Iftodi au marturisit precum ca ar fi auzit

de la nasul sail cum ca din zilele lui Stefan Voevod sau nzutat
Vas luin eel vechiu gi sau facet eel nou, am cercetat si scrisorile
Arhimandritului de danie ce are biserica Precistei din tanterimul

bisericei pan la faniana Raului si cu loc de prisaci la obrAsia

Bustei. Si dupa sama ce am luat de la tintirimu bisericei se
cunoaste ca acel loc unde este acea ezetura in Vasluiu, loveste
tocma in lantana Raului si fiindca despre vatra targului dupd
-copia hotarnicei ce am vAzut, a mandstirei Precistei of Roman
aratA ca de la tintirimu bisdricei in sus este danie data de
rdposat Constandin Vodd Racovita iar de la tintirim in jos este
-vatra targului pe care toe au facet Clement moara. La care filnd
ca de amandoal partite este inchisa acea danie se cunoaste ca
moara lui Clement mai mult se vini a fi pe mosia targului,
Aar nu sau putut dovedi de este acel loc dupd cum scrie in
ispisoc -12 danie ce are Clement. fiindca ispisocul scrie un vad
de moara pe apa Vasluiului drept targu. dar de este acest vad

on mai sus on mai gios, nu sau aflat, nimene a s i si fiind cA

danie ce are manastirea aratA a de la tintirim in sus, trece
www.dacoromanica.ro

-157
peste apa Vasluiului 5i merge spre rgsaiit pan la fantana Rautui.

lar nu arata a are danie din gios spre moara lui Clement. Si
fiind ca hrisovul nu arata starea mo5iei pe unde este, nu sau
putut dovedi nici intrun chip atat numai sau gait un Radu
Budiu 51 au marturisit, precum ca mergand o data cu un Toader Morar ce au fost traitor la moara Grecilor, om ca de 80
ani $1 acel Toader Morar iar fi aratat precum ca mo5la LipovAtului merge prin vad pe din giosul morii lui Climent $1 merge
drept la fantana Rau Jul 51 lara5i ni sa porunce5te de catra inaltimea to ca sa cercetam ca de la vadul lui Climent sau mai

gios on mai sus, de mai este vre un loc de moara in care sa

fi mai fost moara. Deci dupa cercetare ce am facut $1 la aceasta, nu sau ailat nici un loc 51 nici alts moara a se mai face
pe parAu ce este moara lui Clement nu Incape macar ca unde
*au facut 51 Clement aceasta moara. semna I:nau fost ea sa fi
mai fi fost moara alts data, iar In apa Vasluetului celui vechiu
unde sa vede a este ezetura cea veche, de sa face moara sa
poate, dar putin folds va avea. De aceasta in*tintam pe inaltimea to 51 anii inaltimei tale sa fie de la Dumnezeu multi *1
Let 1783 Aprilie 20.
pre fericiti.
Ai inaltimei tale prea placate slug!
Nec. Canta pah. Ion Postelnicul

11......

CLIX. 1783 Julie 23. Marturia datA Jul Climent din de vlsterie pen
tru moara facuta in apa Vaslululul.

Facem $tire cu aceasta mArturie a noastra ca din poronca

MAriei sale pre InA:tatutui Domnului nostru Alexandru Cons tandin Voevod ce ne au adus Capit. Constandin Grecul vechil

lui Climentie diacul ot Vist. intru care ne scriia Maria sa Von__

CA aiz avut giudecata sfintenia sa Arhimandritul 5i Egumenul
manastirei Dobrovatul cu Climentie diacul ot Vist. pentru o
moara cn au facuto Climentie la targul Vasluiului, zicand Arhimandritul car fi facut moara pe locul manastirei Lipovatul ce
sau numit mai nainte Zugravul Si necurmandusa la Divan giu-decata intre dansii, ne porunceste Maria sa Vodd ca sa mergem la starea locului targul Vasluiului unde este moara
lui Climentie facuta pe locul targului domnesc, au de este pe
locul manastirei Lipovatul. Deci dupa poronca mergand not
acolo la stare locului fiind de fatA 5i Arhimandritul *1 vechilul,
www.dacoromanica.ro

158

lui Climentie, intaias data am Friers la tintirimul bisericei ce sau

numit mai de inainte ZugrAvia, sl am strans cativa oameni targoveti care sint mai batrani sintAlas data liam citit carte de
blastam $i apoi lam intrebat ca sa marturisasca in frica lui
-Dumnezeu unde au lost targul vechiu mai denainte si ei niau

aratat cau lost targul vechiu mai denainte de la casele domnesti in sus podisul pan la lazul domnesc fiind tot locuri de
casa $1 tintirimuri de biserice dupa cum arata i un suret de
pe o hotarnica a lui Neculai Racovita Medelnicer, care si dania
Arhitnandr tului cuprinde tot in dreptul 13CUltil targului domnesc.

de la Miron Barnoschi V. V. din

anii 7136 Wile 30 ce e$te la mana Arhlmandritului ce zice cau
dat saud miluit pe manastirea Zugrav cu o moara gata in-apa
Vasluiului si cu grafti la lantana Raului drept moarA Ii cu
locuri de prisaci la obarsia Bush!. Deci intreband noi pe oameni
-apucatau ca sa cunoasca ezatura sau strat de moara pe unde
este moara lui Climentie on pe din sus de moara on pe din
gios sl el niau marturisit in frica lui Dumnezeu ca de cand
traesc el in targul Vasluiului nau apucat sa se cunoasca ezatura
sau pari semne de moara pe drept locul targului far de cat
zicand oamenil ca este o ezatura intro garla veche cei zic Vas
luelul vechiu ce sabate din ruptura iazului domnesc si din
apa ce se numeste acum Vasluiu care garla merge pe es alaSi dupa aratarea ispisocului

lure cu moara lui Climentie zicand oameni car fi lost moara

acolo. Cand au inblat Vasluiul mai dinainte pe acolo care not
mergand acolo la ezaturica, nam putut socoti car fi lost moara

acolo vre o data fiind o bucatica de ezetura foarte mica, care

-nici un samnu de moara nu este, dar locul vine drept inprotiva fantanil Raului si a tintirimului cum si moara ce este fAcuta
de Climentie vine tot inprotiva fantanii Raului sl intreband noi

pe oameni de cand sau abatut apa Vasluiului din matca ei de

merge pe supt targu si oamenii niau marturisit cau auzit din
gura parintilor 41 a mosilor lor, ca din zilele lui Stefan Voevod
-cet bAtran au abatut apa sapand hendichi care se cunoaste St
acum si au indreptato pe sub thgu pe unde merge acum Vaslulu!. Niau mai arAtat oamenii targoveti cA in coada iazului morii

Sul Climentie unde este ruptura iazului domnesc de unde sau

abatut apa, cau fost niste sarampoi, dar nu stiu bine, moarA
au lost, au pod, cA noi nam putut ca sa cautam, acum fiind
www.dacoromanica.ro

159

cau inecat apa din iazul morii lui Climentie local acolo $1 stand
noi si socotind in frica lui Dumnezeu ca de va fi loc ca sa

incapA dqal mori fiindca din moara din gils a Dumisale Pah.
Neculai Canta si pan in moara din sus a Dumisale pahArnicei Bina Racovita mai awn de cat o moara nu incape, insA de va vre sa

faca moara in garla ce sa nume$te Vasluetul vcchiti poate sa

facA dar a umbla numai and a varsa Vas !Will $i apoi a side
uscatA dupa cum este $1 acum garla sacs. Care $i ispisocul lul
Miron Barnovschi V. V. ce an dat danie manastirea Zugravu,
aratA cau dat moara gata p e a pa Vasluiului care Vaslui este
acmu. Fiinded Vas/taul acest de acurn este abdtut din zilele lui
Stefan Voevod cel biltran cu sninti de ani inaintea lui Barnvvschi
V.

V., care sa cunonte ca Barnlvschi V. V. au dat moara gata

pe apa Vasluiului acestui ce este acmu. far nu pe Vasluetul vechiu.

Si noi dupa cum am cunoszut in frica lui Dumnezeu $1 dupA
marturisire a cativa oameni batritai am dat aceastA marturie a

noastrA la maim vechilului lui Climentie Diiac of Vist. Jar ce

desa var$it hotarare ramane la mi;a MAriti sale lui Vodd.
Leat 1783 lulie 23.
Sandu Micle;cu biv vel ban, Manole FurculitA.

Obs. Ace$ti dot boeri ridica cel intal plan al targului Vaslui, din 24 lulie 1783. Pe hard se vede ca Vasluiul vechiu venia
mai spre rAsArit spre dealul Bustli ; far Vasluiul nou curge supt
dealul targului. Se insamna o singurA biserica, Sf. loan. Moara
lui Clement vine pe Vasluiul nou, in apropiere podului, peste
care umbla drumul cel mare ce tae targul in cloud. Pe latura din
jos avem insemnate 53 case, cu biserica Sf. loan fin cap ; far
pe laturi din sus pe drum, spre nord, sant insemnate pe plan 50
de case, cu casa mare a isprAvniclei si cu tintirimul (Surete
XII, 195).

CX. 1784 Februarie 10 Ian. Cartea de judecata a divanulul in

pricina dintre Climente al manastirea Lipovitul pentru moara din apa Vasluiului. Castle( manastirea LipovAtului.

De fatA inaintea noastrA la Divan an avut giudecatA sfintla

sa Eftimie egumenul de la manastirea LipovAtului cu Clementie
diacul de Visterie pentru un vad de moara din apa Vasluiulul.
care it trage la at mAnAstirei stapanire, pricina Bind Intru acest
www.dacoromanica.ro

160

chip. Climentie diacul dupA un ispisoc a Domnului Mihai VodA

RacovitA din anii 7213 Dechembrie 20 ce an arAtat acum pe
un vad de moarA in apa Vasluiului inpotriva targului, danlia

unui Panaite Parcalabul au facut i mori intransa. Numitul Egumen pricinuind acum cum cA vadul acesta ar fi a manastirei,
au arAtat ace ste scrisori : intAi un ispisoc a lui Miron Barnovschi
Voevod din ani 7136 lulie 20 scriind cA au dat si au miluit
Maria sa sau inchinat pe mAnas'irea din Vaslui cu mori pe paraul

Vasluiulni i cu gradini la lantana RAulii cu locuri dc prisaci si

cu altele la manAstirei Zugraful la Muntele Aftonuiul, apoi at
ispisoc a lui Moise Movila Voevo I din 7139 August 5 care Intlreste lardi manastirea din targul Vasluiului ce este inchinatA la
manAstirea Zugraf o moara pe pAriul Vasluiului si cu grAcVni la lan-

tana Raului 1 cu locuri de prisAci la obarsia Bustii i cu altele

aijderea cu o vie si cu livezi to potriva targului Vasluiului si
un vad de mo-a-r) si cu moarA pe paraul Vasluiului. Deci fi'ndcA
atilt dania aceuf Panaite Parcalabul de la Domnul Mihai Voevod arsi dania mandstrei de is Miron Barnovschi Voevod,
cuprinde pe un vad de moara din apa Vasluiulni din potriva

targului au fost trebuinta a se sti de iaste numai un vad acolo

in dreptul targului VaslWului, au de mai Paste $i alt vad osebit
i dinteo marturie a dumisale banului Sandul Miclescul, is Jul
Manole FurculitA care din poronca domneasca au mersu acolo la
starea Iocului de an cercetat, asa niam adeverit cA dupa toatA
cercetarea cats au facut, intdi ca moara ce an facut Climentie
vine in protiva fantAnii Raului (care lantana sA aratA in dania
mangstirei) al doile, cA alt vad deosebit ca sA mai incapa gi
altA moarA acolo in dreptul targului (uncle dania si a unei pArti

si a alteia it arata) nu iaste. Drept aceia dar cu giudecata noastrA de :acum sau hotArat cA de vreme ce dania mangstirei de
la Barnovschi V. V. cum si intAritura mai pe urmA a lui Moise
Von Movild pe acest vad de moara sunt mai vechi cu sapte
zeci si mai bine de ani de cat dania acelui Panaite de la Mihai
VodA. Si vadul fiind dat mat inainte manAstirei de lau $1 dat
mai pe urma Mihai VodA acelui Panaite cu acel ispisoc, se
cunoate cA cu greall prin nestiinta lau dat ni nu poate sa
alba nici o tlrie o danie ca aceasta. Pentru acea mandstirea Lipovatut saki aibl a stapanl vadul de moarA din apa Vasluiului
dupl dania sl intArituta ce sau vazut de la numitil domni cu
www.dacoromanica.ro

161

pace despre Clementie, tar pentru motile ce au facut el tntracest

vad, cat sa va socoti cu dreptate CS au cheltuit, toata acea
cheltu1a15, sAi platiasca egumenul manastirei insa sa se socoteasca i venitul morilor ce a ft luat Clementie in call vreme au

lucrat cu care sa se scads egumenu din cheltuiala ce va avea

sal dea. Si dandui cheitulala sa ramae manastirea deplin stapanitoare atat pe vadu cat 51 pe mori
Lascaraki Roset vet vornic,
Vasile Costahi vel spatar
D. Sturza vel logofat.

1784 Februar 10.

Stefan Sturza vel vornic:
Atan. Ramadan vet vornic.
.

Sau trecut la condica de giudecAti a divaifului de

Vasile Codrianu Condicar.
CLXI. 1793 Janie 10 Idyl. Cartea lul M. C. Sutu Voda catra Ispravnici de Vaslui sa aleaga hotarele moVel targului, proprietatea Sf. Spiridon,
despre vecini.

Noi Mihail Constandin Sutu Voevod.

bop milostlu gospodar zemlie Moldayscoi.
Credincio5i boerii Dcmniei !reale Dumnea!ui Constandin
RosAt biv vel Clucer, i Dumnealui Toader Carp biv vel Medelnicer ispravnici de tinutul Vasluiului sanatate. Filndca Dumnealor boerii Epitropi ai manastirei Sfantului Splridon, niau aratat ca locul de pr in pregurul targului Vasluiului a manastirei
Precistei din Roman ce Taste mito-c a sfantuTul Spirldon sat fi
impresurand de caul cei cu moiite de prin pregiur, 1 au cer5ut
ca dupA scrisori i ho tarnice ce are manastirea, sa se scoata_
locul de supt inpresurare. Drept aceia tats scriem Dumnevoastra
sa mergeti la fata locului 1 strangand pe toti megle11 cei cu
moille fata, uncle fiind 5i vechilul manastirei sa faceti cu amlruntul cercetare scrisorilor i dovedind. ca sa face locului manastirei vre o inpresurare despre o parte, sal scoateti de supt
toata impresurarea 1 sa dati la mana vechilului manastirei i
marturie hotarnica iscalita atat de DumneavoastrA, i de top megieii impregiura5i cat i de altii cart sa vor tampla fata la hotArat
in care sa se ardte sumete stanjeniior in lung 5i In curmezt si

rietrele hotara despartitoare pe la ce locuri anume sau pus 5i

cum sau scos Jou] manastirei de supt impresurare, iar de va
naiie pricina la hotarat $i nu se vor odihni vreo parte, atunce.
www.dacoromanica.ro

162

pietre hatara sa nu sa pue, ci sa dati Dumneavoastra marturie

cu aratare pricinii prelarg la partea ce sa cade si osabit sa
faceti si harts curata atat de stare locului de prin pregiurul
targului cat si a-mosiilor ce se vor fi megiesind alature in cap
aratand e locul impresurarii de unde 51 para uncle estt si cati
stanjeni cuprinde lungul si curmezisul $i despre cine sa face
acea impresurare 51, puindule zi de soroc sa vie la Divanul
Domniei mete ins dupci frecerea solului.

1793 lun'e 10
Pecetea domneasca : [co I MX j KCT I C' I BB I 1793. pasere
Procit vet Logofat.
cap de bou.
Sau trecut in condica.
CLXII. 1793 lank 12 lag. M. C. Sutu Voda intarete man. Sf. Spiridon dreptul de a-si lua venitul de pe mo0a targului Vaslulului.

Noi MiLil Costandin Sutu Voevoda bojiiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi.
De vreame ce dumnealor boerii epitropi ai manastirei Sfantului Spiridon, niau arAtat cum ca manastirea Precista de la
Roman ce haste mitoc a manastirei Sf. Spiridon, are o mosie
adicA tot locul ce haste in pregiurul targului Vaslui afara de
vatra targului asupra carei mosii sau vazut hrisov de Intaritura
de la raposatul domn loan Theodor Voda din let 7268 De-

chembrie 4 cuprinzator pe -toate semnele hotara a mosiel a

cestia pe dispre fieste care parte. Si cersind dumnealor boeri
epitropi ca sari stApaniasca mosia aceasta Si sa is obicinuilul
venit. latA dar printraceasta a noastra domneasca carte, sa da
volnicie vechilului manastirei ce se va randui de catra dumnealor boeril epitropi ca sA alba a stapani numita mosie in toate
semnele si hotarele ei in tocmai dupa cuprinderea hrisovului
gospod ce sau vazut $1 deosebit sa is $i dijma obicinuita de

pe la toti din toate de a zacea din Willi cu paini. din fanata,

din prisAci cu stupi Insa din cinci zaci unul, iar fiind mai pujini s is cafe una para de stup, din gradini cu legume ce vor
fi de negujitorie, far din cele ce vor fi pentru hranA lacuitorilor
sA nu i supere. din livezi cu pomi si din tot locul cuvenit sa
is dejma pe obiceiu. Asijderea $1 locuitoril sezatori pe numita
mosie iarasi sa aiba a lucra zilele randuite ale boerescului pe
an dupa ponturi, sau sA platiasca cu bani iarasi dupa ponturil
insA cat pentru ban] de sa vor invoi cu vechilul manastire,
www.dacoromanica.ro

163

-pentru care scriem 1 dumneavoastr$ ispravnici ca de pe la acei ce

vor fi pricinuitori, ce va ft cu drept s impliniti i sal supuneti

pe toti a urma la toate intocma pe obiceiu si difpa hotararea
ponturilor gospod ca sa nu sa pagubiasca manastirea de venitut
mo5iei sale, iar de vor av ea cineva mai mult a raspunde sa
vie la Divan.
Pecetea domneasca :

Ica

MX I KCT 1

of 1 BB 1 1793,

Naserecap de bou.
1793 1unie 12

Procit vel logofat

Sau trecut in condica
11,M11111
CLX111. 1793 lunie 13. MArturia hotarnicA a locului de casa a lui Gh.
Adam Grecul din Vaslui.

Din poronca Dumilorsale boerilor ispravnici de tinutui Vasluiului, Dumnealui Clucer Cot1stan1in Rosat, i Dumnealui Medelni-

cerul Toader Carpu am mers de am masurat un loc de casa a

.Cristinel soul lui GhE orghie Adam Grecul, i a lui Eni brat lui.
Gheorghie Adam Grecul care a ramas clironom i purtitor de
griji copiilor fratelul sau, care loc de casa sa afla In targu in
Vaslui pe locul gospod ce iaste sil au de cativa ani ingradit
1 supt stapanire. Si dupa greutAtile ce sA aflA cu o casa de
copii i cu feti marl, voind a fi nesuparata de catra inpregiurasi,
dupa cerire si aratare ce au facut catra Dumnealor boerii ispravnici ca sa se masoare locul cel ingradit. am fost randuiti
dupa poronca mergand la starea locului aducand 5i pe megtesii
din pregur fate am masurat locul atat lungul cat si curmezisul
dupa cum sa afla ingradit la vremea aceasta. Si sau gasit fata
locului dispre rasarit la drumul cel mare doal zeci si noaa
stangeni gospod. si dosul easel despre apus unde se megiesete cu Grigorie Armanu, i cu Mafteiu Leutean, sau gasit doal
zeci 1 cinci stanjeni, case palme, iar curmezi5u1 locului din gios
unde sa megieseste cu Grigore Robu teslar sau gasit trei zeci
stanjeni, in part din sus, iar curmeziul unde sa megieate
cu Cerbul Jidov, i preutul Vasile sau gasit trei zeci i patru stanjeni. Si dupa masura locului ce sau gasit din giur impregiur
ingrAdit unde au avut si casa raposatul Gheorghe Grecul si cu
alte trebuincioasa ale cases care sau ars toate acmu in vremea
www.dacoromanica.ro

164

ostirei din intamplare ce au fost rAmanand numai locul cat afost ingradit impregur i dupa mAsura locului ce sau facut dire
giur in pregiur in stanjeni. sau dat aceasta mArturie iscalita de
noi la man Cristinei .solu lui Gheorghe Grecul, i lui Eni braL
lui Gheorghie ce sa afla purtator de grill copiilor raposatuluit.
1793 lunie 13.
lonija zit Trohin, Mafteiu Leustean, Ion Iftodi CApitan,
lonlja Iftod;, Neculai Dedilescul, Grigore Robul.
Gheorghios Adam (greceste) 2 iscalituri armene.iti, una
jidoviasca si Gheorghis G'nestrokino (greceste).
De la isprAvnicia de Vaslui
Aceasta hotarnicA fiind din poronca noastrA, masuratoarea
acestui locu sau cercetat si de catra noi. Si sau aflat dreaptS.
masura si spre incredinjare sau intarit si de noi.
1793 tunic 14.
Toader Carp med.
Constantin Rosat clucer.
CLXIV. 1793 Aug. 5. Ispravnicul de Vaslui sale lid Von despre-

rulsoritea locului lui Gli. Adam Grecul din Yalu'.

Pre inaljate Doamne.

LuminatA carte inAljimei tale din tunic 23 cu multi plea-

dune am luat si cele ce ni se poruncescu dupa jaloba ce air

dat Inaljimei tale, Cristina femeia mortului Gheorghie Grecul
din Vaslui pentru un loc de casa din targul Vasluiului ce law
camas de la barbatu sau, ca sa cercetam de nu sa afia acel loc.
dat de miluire de la luminajii domni altora, au de nu s asupresc vre unit din megiesi de dill acel loc, am Injales. irdupa a inaljimei tale poronca am facut cercetare atat din targovejii din Vaslui cat i crntralji si nu sau gasit asupra acestui
loc nici o pricina nici dat miluire nimaruia nici sal traga alji
megiesi, cad acest loc sau stapanit din vremea ceialalte rezmeTIP tot de barbatu jeluitoarei dupa cum 1 de dansa sa stapanesti acum si la lunie 13 venind jeluitoarea la noi, an cerSut
ca sa i masuram in stanjeni si sal dam marturie, ca sa nu i sa
Impresoare dupa vreme locul de catra aljii fiind ca ea sa aflA
traitoare la las'. ;pupa a careia cerire sau si masurat locul a-www.dacoromanica.ro

165

i sau dat marturie la milli arAtandusa ca locul este

.domnesc. Acum iarisi dupa cercetare ce sau mai facut din poronca inaltimei tale, sau $l masurat de al doile si sau aflat tot
-dupa mIrturia ce i sau dat la mina in care sant iscaliti atat
-dunce ,Si

meg'esii locului cat si alti targoveti Si nam lipsit a instlinta pe

ingltimea ta.
1793 August 5
A inAftimei tale prea plecate slugi
Costandin Rosat clucer, Toader
Carp medelniceru
CLXV. Fard an (dupd 1784). Jalba lul Climente de vlsterle contra
umenului de Dobrovat pentru moara de pe apa Vasluiultd.

Prea ingitate Doamne

larAsi mai jaluesc MAriei tale pentru marea suparare ce
trag de cAtra egumenul de Dobrovat ca in anii trecuti facandumi

cu mcara la tarot Vasluiului in apa Vasluiului pe loc de da-nie ce am de la raposatul MAriia sa Mihai Voda Racovita. Dupa
-ce am gatit moara sau sculat egumenul de Dobrovat $i zicand
ca locul unde am fAcut eu moara, ar fi locu a mAnAstirei am
-esit la giudecata tnaintea dumilorsale velitilor boeri $i nepulandusA hotArA giudecata, sau fAcut carte gospod cAtrA ispravnicii de Vaslui sa fad cercetarea la starea locului si precum
von afla sA dea mArturie ca sA ni sA hotarasca giudecata la Di'van si am mers3 amandoaa partite acolo si dupa cercetarea ce
-au fgcut dumnealor ispravnicii am adus si mirturie si iarAsi am
esit in giudecata si nici atunci sfarsit pricing nau lust ci sau
scris de iznoava carte MAriei tale -la dumnealui Banul Sandul
Miclescul si la Manole Furculita polcovnic sa facA cercetare II
=sa dea altA mArturie, care mArturie de cand am aduso caste mai
un anu si nici intrun chip nul pociu face sA stea la giudecati
-,ci mau tot lungit din vreme in vreme parA acum ce sau inplinit dot
-ani, cgruia la trecuta luny a lui Dekembrie sau facut $i so..roace ca la 6 a lui Ghenar sA se afle aice cu scrisorile. Si la
.soroc nau venit, ci an venit acum. Si zicandui ca sa esim la

giudecatA. imi di raspuns el nu san adus scrisorile si cere si

,s1 pue vadea la sfintele Pasti.
Prea fnaltate Doamne, mestesugirile ce le face egumeau 1
www.dacoromanica.ro

166

sant cunoscute, ca va sA ma supere cu prelungirea cAci cu

noaste cat Paste de marl sarAcia mea Mud ca eu acca moara
intralt chip nu pot sa ma folosascu cu dansa Para numai sa o
dau cu anul cuiva ca sA mi iasd hrana casei cea din toate zilele si acei ce ar vrea sa o la vazani pricina Intre nof, sa ferescu si aga sade pustie gi stricata si sant saraz de cheltuial a
ce am fazut cu dansa gi de hrana ce nadajduiam sa aibu. MA
rog sa fie mila mariei tale si asupra mea ca sa se dea.
porond Egumenului sa stea la giudecata, on de nu are giude-cata cu mine: sa dea rAspunsu gi sa mi se dea luminata cartea
inaltimei tale de intarire stapanirel si

diva cum a fi mila

Mariei tale.
Robul mariei tale.
Clementie of Visterie.

Dumnealuf vel Vornic cercetand aceasta pricina impreun&

cu Dumnealor veliiii boiari, sa faci dreptate.
(indiscifrabil) clucer
Gherar 31.
CLXVI. 1793 August 22. M. C. St* Voda intarete Cristlnei lui Gtx
Adam Grecul un loc de casa in Vaslul.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Cons'antin Alexandru Sulu

Domn larii Moldovei.
Facem stire cu aceasta carte a Domniei meale Ca la trecuta
luna lunie in 23 dandune jaloba Carstana femeia mortului Gheorghie Adam Grecul din Vasluiu au aratat precum barbatul ei
locuinta in tarInca din cealalta vreme a ostirei asezandusa
gul Vasluiului unde pe loc Gospod fara pricina fatandusi casa
si dughiana macar ea casa au arsu acum in vremea ostirei
acestia si au ramas numai dugheana, dar locul cat lau avut in
stapanire atat barbatul ei cat gi ea, lau tinut ingradit cu gard
fetindul despre inpresurare megiegilor Si pentru ca sa sa gtie.
cats suma de stanjeni sa afla lungul si curmezigul tot la tre:
cuta luna Iunie 13 au cersut de la Dumnealor Ispravnicii deiau randuit mazili gi mAsurandul cu sianjentil gospod in lungsi in curmezig iau dat marturle dupa care cerand ca sa facem
mill cu dansa sai sa dea Janie si miluire acea bucAtica de locDomnia mea de o data nu neam grabit al da dupa cerireas
jaluitoareit ci sau serfs Dunflorsale Ispravnici de Vasluiti ca sd...
www.dacoromanica.ro

167

facg cercetare de nu sa eta ace! loc dat miluire de alti turning

Domni altora si de MI sa asupresc vreunii din megie$i si cu
marturie sa ne instiinteze. Deci acum August 5 ne au adus
numita jaluitoare marturia iscailA de Dumnealor Ispravnici
de tinutu Vasluiului Costandin R3set biv vei Clucer. i Toaderi
Carpu biv vet Medclnicer prig care arata cg dupg poronca
domniei mete fAcand cercetare eat din targoveti de Vasluiu
cum $1 dintralti pentru locul Carstanei jaluitoarei, nu sau ggsit
asupra acestul locu nici o pricing nici dat miluire nimarui nici
sgl tragg alti megie$i Oct acest locu sau stapanit din vremea
cealaltei rezmeriti tot de barbatul jaluitoarei cum Si de clansa

sa stardneste acum $1 a la lunie 13 mergAnd jAluitoarea $1

cer$ind ca sa i sa mAsoare locul in stanjeni $i sa i sa dea marturie ca sa nu i sg impresuare dung vremi de catrg altii fiindca
se ea acum traitoare in la$1. Dupg a ei cerire sau masurat
locul atunce si i sau dat marturie la mA rig argtanduisg cg locu

ti ca dupg cercetarea ce sau mai flcut sau si

masurat de al doile gf sau aflat tot dupg marturia ce i sau dat,
cum pre larg aratg marturie Dumilor sale Ispravnici. Apoi sau
vgzut la mana jaluitoarei si marturie hotarnicg a locului acestuia
iscallta de Neculai Dedilescul, Ion Mode CApitan, Loup' Iftodi,
Ionitg zkt Trohin, 'Maffei Leu$tean $i de alti multi targoveti de
acolo sl lircredintatg $i de Dumnealor Ispravnici prin care aratA
ca dupa poroncA mergAnd la stare locului $1 adunand pe megie$1i de pe impreghir fag au masurat locul atat lungul cat ei
curmezipl dupg cum sa aflA IngrAdit la vremea aceasta $i
sau gasit fata locului despre rgsgrit is drumul cel mare
doag
zaci si noag stanjeni gospod ei dosul easel despre apus um ate
sa megie$e$te cu Grigore Robu teslar sau gAsit trei zeci stanjeni 0i parte din sus tar curmezi$ul unde se megier$te cu
Cerbul Jidov i cu preutul Vasile sau ggsit trei zeci $i patru stanjeni si cu aceste mgsuri sau incheiat tot locul CAr'stAnei din giur
in pregiur cum aratg marturia hotarnicg.
Drept aceia dar dupg marturia aceasta hotarnicg pt dupg
osgbitg marturie Dumilorsale ISpraVnici ce sau pomentt mai
sus dovedindusg cg local acesta este drept domnesc $1 ne dat
nimgrui mai Inainte, latg Domnia mea milostivindune aupt:k
acestel Carstina femeia mortului Gheorghe Adam Grecul din
este domnesc

www.dacoromanica.ro

168

Vaslui, iam dat danie si miluire tot iocul acesta cat sa cuprinde
la marturia hotarnica, pe care de acum inainte sa aiba ca copii

1 niam din neamul ei a oil stapani cu buns pace ca pe a sa

dreaptA ocina i moie farA nici o suparare de cAtra nime. Si
cartea aceasta al Domniei mete 51 i fie staiornica si nestramutata nici o dinioara in veci intru care sau pus i at noastra
1793 August 22.
iscalitura 1 pecete.
N. Roset vet logof at procitoh,
lordache at 3-lea Logof. procit.

Sau trecut in condica de hrisoave de

Matei Costin condicar.

Mihail Sutu Voevod, Pecetea

BB 1 1793. paserecap de bou.

Ica

MX I KCT I C9 I

CLXVII. 1793 Aug. 10. Jaloba CrIstinel lul Adam Grecul pentru un
Joe de casa in Vaslui.

Prea inaltate Doamne

In trecute zile prin jaloba ce am dat Mariei tale, mam
rugat ca sa fact mils cu mine ca sa mi sa intAreasca stApanirea

,pe o bucata de loc din targul Vasluiului pe care lau avut sotul
meu 1 eu in stapanire de multi ani cu ingrAditurA 1 cercetandusa 1 masurandusa cu stanjenul gospod de cAtra randuitii hotarnici mi sau dat i marturie hotarnica dupa care jaloba
a mea facandusa luminata carte MAriei tale catrA Dumnealor
Ispravnici ca de iznoava sa mai cerceteze de uncle nu este
dat locul acesta de luminatii Domni mai inainte, albra, sau de
nu sa face vre o inpresurare cuiva din megie1 sa instiinteze pe
Maria to cu care carte de poronca mergand sau facut cercetare
li" nu sau aflat locul dat nimarul, nlci de megie5i sau de alt nime
nici o fmpresurare cum arata mArturia. MA Tog MArlei tale fl
mita sa mi sa dea miluire aceastA bucatica de loc cu luminata
carte Martel tale, ca am casa gre -cu fete mad 1 sotul meu
acolo sau savarit 1 pomana a fi Mild tale.
roaba Maria Tale Carstina sot mortului Gheorghe
Adam recut of Vasluiu.
In dos : SA aduci marturie Ispravnicilor ca sa se vada de catra
Dornnla mea.
93 August 10.
D. Med.

www.dacoromanica.ro

169
CLXVIII. 1794. Feb'. 10. M. C. Sutu Vod5 randueste Ispravnlcii de
Vaslul sA aleagA locul de dat danIe serdarulul lordache Roset.

Noi Costandin Mihail Sutu Voevoda cu mila lui Dumnezeu

Domnu "aril Moldovei.
Credinciosi boerii Domnic-i mete dumnealui Costandin
Rosat biv vel Clucer i Dumneaiui Toader Carpu biv. vel. Medelnicer Ispravnici de tinutul Vasluiului sAngtate. Dumnealui Sgrdarul
lordachi RosAt prin jaloba ce au dat cAtra Domnia mea au
aratat cum ca fiindui sederea la moia ce a-e la acel tinut, Ii
este petrecere cu mare neodihnA i supgrare si de a pururea sa

afta ca un bejenar pentru grija facgtorilor de rele tilhari i au

facut rugamintea ca din locul domnesc ce este la targul Vasluiului, sai daji miluire o bucata de loc. uncle au fort curti domnesti din vechi ca sgi faca casA pe dansul si sa se aeze cu
ederea acolo in targu sa poata a petrece farA grill dupa cum
mai pre larg veil injelege Dumniavoastra pricina din rAvaul de
jaloba ce vi sau Crimes. Deci scriem DumneavoastrA sa faceti
cercetare locului ce cere t sal $i masurati cu stanjenu gospod
cat este in lung 1 cat este in lat si dupa mAsurAtoare cei veti
face pentru cap stanjeni veil afla ca cuprinde acel locu atal
in lung cat i in lat, sA trimiteti intiintare pre largu cAtra
Domnia mea.
vleat 1794 Febr 10.
Adresa : Credincioi boeri domnii mele Dumnealui Costandin Roset biv vel clucer i D-Iui Toader Carpi biv vel medeln.
.ispravnici de tinut. Vasluiului sA sa dea cu sanAtate.

NotA in dos : Pentru dutiful Sardar lordachi Roset ceau

-010 rugandusa ca sa i sa dea o bucata de loc domnesc din
Vaslui sa sa cerceteze.
Procitoh vel vist.
CLX IX. 1794 Febr. 16. Adresa Ispravniclel de Vaslul catra domn pen-tru alegere loculul de dat danie serdarului lordachi Roset.

DupA luminata poroncA prea inallat Domnului nostru MAria

sa M hail Constandin Sutu V. V. ce sau adus de Dumnealui

Sardar lordachi RosAt cAtra Damnealor Ispravnicii de tinutul
Vasluiului dupa cerire ce ar fi facut ca sA i sa dea un loc de
icasa In targul Vasluiului unde au Post locul caselor domnesti la
www.dacoromanica.ro

170

care fiind randuir din poronca Dumniilorsale boerilor Ispravnici sa vedem starea locului si sa se mAsoare in stanjeni din
mergand dupa poronca la locul unde sa $tie
giur in pregiur
cA ar fi lost casele domnesti, sau gAsit locul impresurat din
unii din targoveti de Vaslui ce sa afla cu lAcuinta aproape Neat
au limas numai temelia caselor neimpresurata, iar loc slobod
de a sa race ingrAcilturA de ograda imprejur nu este si vazand
ca este locul stramtorat, sau catat alt loc slobod unde nu este
impresurat de targovetii de Vaslui si din sus de targu la margine si mai dispre soare apune unde nici o impresurare nu sa
face vro untie din targoveti. si tot din drept locul gospod ce nu
este dat miluire nirWrui pars acum. Sau Meat mAsurarea locu-

lui, iatai partea dinspre apus patru zaci stanjeni gospod, iar
parte din gios despre meazA zi patru zaci $i doi stanjeni si
partea despre rAsarit trei zaci $i opt stanjeni, iar partea din
sus dinspre mlaza noapte trei zeci si cinci stanjeni care sau
facut de toti stanjeni una sutA cinci zeci si cinci din giur inpregiurui locului $i dupa masurare locului ce am fAcut, am
dat $i aceastA marturie in care ne am iscal t mai gios.
Neculai Dedilescu,
mazil.

1794 Februrie 16.

lonitA zat Trohin targovAt.
Chirica Solomon targovat.

Ion Rusul targovg.

Ne avand noi vreme ca sa putem merge la masurarea

acestui locu de casa a dumnealui Sardarului lordache RosAt.
sau randuit pe ace$ti de sus iscaliti de au' facut cercetare si
masuratuare acelui locu. Si dupa cercetare ce sau facut Si de
catra noi sau adeverit cA locul acesta nu este impresurat de
nimeni Sf spre incredintare am iscalit.
D. Miclescu Stolnic.

1794 Febar. 22

CLXX. Febr. 23 (Vaslui). Ispravnicul de Vaslui D. Mislescu raporteaza Domnului despre locul cerut danie de sardarul lordachi Rosal.

Dumnealui Sardarul lordachi Rosa prin jaloba ce au dat

inaltimei ia'e au facut cerere si rugaminte ca din locul domnesc
ce iaste aice la tArgul Vaslululul sa i se dea miluire o-buca de
loc uncle au fost eurtile domnesti din v.. chi ca sA$i Nat casA
pentru odihna Dumnea'ui. Si ni se poruncete de catrA inaltimea
www.dacoromanica.ro

171

a ca sa facem cercetare locului ce cere Dumneaiui Sardarul 0

sal masuram cu stanjenul gospod cat iaste lungul i cat iaste in
lat si dupa misuratoarea ce worn face, pentru cati stanjani worn

af:a ca cuprinde a cel toe atat in lung cat i in lat i deosabit

sa facem cercetare locului acesta nu cum va este dat danie cuiva
si sa Instiintam pe fnaltimea ta ; dupa luminata porunca inalti -mei tare, am randul oameni targoveti de a=ce cu stiinta de masurat 1 mergand la locul unde au lost curtile domnesti din vechi,,
sau gasit locul ocupat de unii din targovetil din Vaslui i de
ingraditurile preutilor ce slujesc la biserica gospodu tot din Vaslui ; fall de cat atata .sau gasit locul slobod ne impresurat numai cat tine temelia curtilor domnesti, Si vazinduse ca locul
Taste stramtorat sau cautat alt lac gospod slobod tot pe locul
domnesc unde iaste neimpresurat de targovetii din Vaslui si din
sus de targu la margine si ne dat danie nimanui pans acum, de
acarui masuratoare a locului,in stanjini si cata sums de stanjini cuprinde sa arata pre largu in marturia ce au dat oamenii
targoveti carele au fost randuiti de catra not sa masoare toed

i nam lipsit a instil*.

1794 Ebruar 23
A Mariei tale prea pleca'e s!ugi
D. Miclescu stoln'c.
CLXXI. 1794 Mart 5, (1a$0. M. C. Sutu Vocla miluqte pe sardarul.
lordache Rosat cu un lac slobod din Vaslui.

Noi Mihail Costandin Situ Vot

Cu mila Sul Durnnezeu do.mn tarii Moldovei

Printraceasta carte a Domniei mete sa face stire tuturor

celor ce si cuvine a sti, ca dupa jaloba ce neau dat at nostru
credincios boer Dumnealui lordache Rosat biv vet sardar facand
rugaminte ea din locul domnesc ce este la targul Vasluiului necuprins t ne dat nimaruia sa facem mica sai darn o bucata de

toe unde sari fad asezare de casa. Sau scris cartea Domniei
mete catra Dumnealor Ispravnicii de tinut Vasluiului ca sa cerceteze de este acolo Inc domnesc ne dat pans acum nimarui.
Acum dar sau vazut de catra Domnia mea scrisoarea de Instiintare a Stolnicului Pimitrie Miclescu iipravnic de Vasluiu cumi
si alto scrisoare marturie a cativa targoveti din Vaslui din anti',
www.dacoromanica.ro

472

acesta 1794 Februarie 16 cuprinzatoare ca dupa cercetarea ce

.au facet au aflat o bucata de loc domnesc la targul Vasluiulul
necuprins de nimene si ne dat nimarui pans acum. Care loc este
din sus de targu la marginea despre apus a carui masura facanduse cu stanjen domnesc sau aflat patru zaci stanjeni gospod partea locului despre apus si patru zeci si doi stanjeni partea din gios dinspre amiaza, de trei zed si opt sanjeni partea
despre rasarit, iar partea din sus despre miaza noapte trei zeci
ts1 cinci stanjeni. Deci dar Domnia mea adeverindune din marturille aratate ca acest loc este domnesc si slobod ne dat nimAnui, iata miluind pe credincios boerul nostru Dumnealui Sardar
lordache Rosat, iam dat aceasta bucata de loc ca sari faca cad.
Si flotaram ca de acum Malta sa aibiaI stapani in toate masusile lul cu bung pace atat Dumnealui cat si urmasi sai cu buna
pace si nesuparall de catre nimeni. Asupra caruia loc sai fie
cartea aceasta a Domniei meie intariturA statornica nestramutatA
nerusuita in Veci, care sau intArit si cu a noastra Domneasca
iscalitura si pecete.
1794 Martie 5.
Ica Mihail Sulu voda.
$1

Pecetea : Ica MX KS I C4 I BB I 1793, paserecap de bou.

j

N. Rosat vel log. procitoh

CLXXII. 1794 Mai. Scrisoare de aezare intre D. Miclescu stolnic si
Iordache Roset serdare pentru locul din Yaslui, daruit de Voda Sutul.

Printraceasta scrisoare a me adiverez la mana Dumisale

.-varutui Dumitrachi Miclescu biv vet Stolnic precum sa se Ole

ra cerand la Maria Sa Voda sA mi nflueasca cu o bucata din

lac domnesc din vatra targului Vastuiului si afladusa Dumnealui dregator jinutului si locul unde ceream ca sal ieu eu fiind ca
avea Dumnealui sa propeasza o bucata de loc dintracel loc
mam invoit cu Dumnealui de miau dat in marturti 120 stanjeni
in patru parti In lung st In curmezis insa sA alba Dnmnealui 50
stanjeni a lua cum curge stare locului in lat 31 in lung pan In
apa Barladului cum si eu,sa aibu a opri 10 stanjeni fails asenenea cum merge locul in lunge si in curmazisu pentru ca sa
dau si ginere meu Niculai foe de casa si intracestasl chip mai
involl cu varu Dumitrache sa faza hrisov pe numele meu fiind.
www.dacoromanica.ro

t73.

cg marturia ce Taste datA de Dumnealui din porunca Marie! Sale

lui Vodg 1 nu sa putea face hriso v pe numele Dumnealui iar

dupg invoiala ce am avut ca Dumnealui sa. alba a da i Dumnealui pe giumatate de cheltuiala ce va face cu hrisovul 1 sprecea mai adevaratg incredintare am iscglit gu slova me unde au
iscglit i alti boeri ce sau intarnplat la invoiala noastrg.
1794 Mai

Miclescu Stolnic.

Si la aceastg invofalg ce sau Mut cu priimirea la amandoaA partite fiind poftit de Dumnealor am scris eu aceastg invoialA 1 sunt martur.

Arghir Cuza caminar.

CLXX111. 1794 Julie Y (Iasi). M. C. Sufu Voevod mlluefte pe Arghirie

Cuza caminar cu un loc slobod in Vaslui.

Noi Mihail Constantin Sutu Voevod

Cu mila lui Dumnezeu domn Orel Moldovei
Facem stire prin aceastA carte a Domniei mete ca Domnia
mea bine voind cu a noastrg milostivire, datam $i am miluit pe
credincios boerul nostru pe Dumnealui Arghirie Cuza biv vel
Caminar cu un loc de case din targul Vasluiului care pang acum a fost drept domnesc ne dat nimArui. Care Inc dupg porunca Domniei mete ce sau dat catra Ispravnicil de Vaslui Dumnealui Dimitrie Miclescu biv vel Stolnic, I Dumnealui Stefan Ruset
biv vel Clucer sau si hotgrat in stanjini ; adica masura Intgia
sau inceput dinspre apa- Vasluiului partea din sus despre miaza
noapte si la deal alaturea cu zaplazul bisgricei spre apus pans
in potriva ogrAzei langA drum si sau ggsit sapte zeci $i opt
stanjini domnesti, masurand sl la vale spre apa Barladului unde
sa rnegiesgste cu un Grigoras Petrea mazili cu un preot Gheorghie pan sub piscu unde a umblat drumul cel mare din vechi.
i sau gash sapte zeci stanjini. Si de acolo masurand spre ra-sarit si pan la vale pan la locul unde sau cunoscut cgrAmidarie
veche sau ggsit opt zeci si trei stanjeni. MAsurand si de acolo
in sus pe sub piscu si algturea cu drumul despre apa Vasluiului pan la locul unde sau inceput masura intAi sau gAsit una
sutg stanjeni. lar impregiur sa gIsit tot locul trei sute trei zeci
si unul stanjeni domnesti cum sau vAzut marturia ai celor ce de
ispravnici au fost randuiti de au mAsurat locul acesta dintracest
www.dacoromanica.ro

174

.zanu lunie 25 anume Costandin Adam, Gheorghie Arapul, Chiriac

Solomon, ionita ginerile lui Trohin, Ion Iftudi targovat, Ion Rusul, Neculai Dedilescul incredintata 1 de numitii boeri mai sus

Ispravnici. Deci dar dupa masurile i semnele aratate s stapaneasca Dumnealui Caminarul Arghirie Cuza locul acesta ca pe
-a sa dreapta dna si movie. Asupra carue loc cartea aceasta a
Domniei mele sa fie Dumisale si urmailor sal mostenitori intaritura milii ce am facut statornica neclintita i nerusuita nici
odinioara care sau intarit si cu a noastra domneasca iscalitur6
' pecete. Si poftim Domnia mea si pe alti frati luminati Domni
,care in urma noastra vor fi la domnie acestci tari ca asemenea
s intareasca pentru a Domniei Sale pomenire.
1794 lulie 1.
in E.i

l@ Mihail Costandin Sutu Voevod.

Pecetea domneasca cu exerga :
leo I MX I KCT jCY I BB 1 1793, paserecap de bou.
Nec. Ruset vel logofat
procitoh
tLXXIV. 1795. limie14. A. I. Callmach Vocla scrie carte sa cerceteze
pricina dintre S. Sturza gi targovetii Vaslueni pentru lump.

Noi Alexandru loan Calimah Voevoda

Cu mila lui Dumnezeu Domn Tarli Moldovei
Durnnevoaslia vechili Ispravniclei de tinutul VasluiuluisAna-tate. Iata vi s trimite jaluba ce au dat Dumnealui boeriu Stefan
Sturza aratand ca mosia din prejurul targului Vasluiului fiind
a Dumisali lacuitorii targoveti in taria for ar fi pasunand mosia
Dumisale cu vitele for nevrand sa plateasca imasul i deosebit
cativa din locuitorii targoveti ar fi Azand pe insusi mosia diimisali si n'ci acela nar fi vrand sai dea adet nimica. Drept aceea iata sa scrie Dumilorvoastre fats fiind dumnealui boerul

jaluitoriu sa chemati cativa din targoveti $f sa le ardtati ca porunca Domniei mele este : spre a sa indestula fiecare din supusii nostri cu dreptate sa se urmeze a se Invoi cu jaluitoriul
boeriu atat pentru imas cat i pentru adet caselor fara a ne mai
veni mai multA jalobA, iar sand targovetii sa vor cere ca sa vie
la divan Domniei mele atunce DvoastrA sa faceti mArturie prewww.dacoromanica.ro

175

sa o dati la partea careia sa va cade si sa trimetiti pe

unul sau doi din targoveti ca sd vie sa dea jaloba.
Iarg gi

1795 Italie 14
Pecete domneasca.
Adresa : credinciosi boeri Domniei mele dumv. Ispravnici de
linutul Vasluiului sa sa de cu sdnatate.
D-lui ban Stefan Sturza :
procit medelnicer
CLXXV. 1795 Aug.7 ( Iasi). A. 1. Calimah Voda scrie carte la 'spraynicil de Vaslul sa cerceteze hotarele moOei Vaslulului date danle prin schimb
lul C. Ghica hatmanul.

Not Alexandru loan Calimah Voevod

Cu mila lui Dumnezeu Domn tarei Moidovei.
Credinciosi boerii Domniei mele Dumnealui Arghirie Cara
biv vel Cdminar, i Dumnevoastrd Ispravnici de tinutul Vasluiului
sanatate. Fiind ca vatra targului Vasluiului este a cinstitului si
credincios boerul Domniei mete Dumnealui Costache Ghica hatman avando danie gt miluire de la fratele nostru Domnia sa

Mihail Constantin Sulu Voevod care sau intarit si de catra not

i cerand Dumnealui Hatmanul ca sa se hotarascd de catra locurile de prin pregiur. IatA va randuim pe Dumnevoast.a ca fiind
de fata vechilul Dumisale hatmanului cum i Dumnealui banul
Stefan Sturza ce are locul de pe impregiur sau vechilul Dumisale cum sl toti megie6ii si all! inpregiurali cu scrisorile ce vor
fi avand sa facet! intai cercetare ca sA aflati si sd dovedili cat
loc iaste dreapta vatra targu!ui afara de locul de pe impregiur
care iaste dat mai dinainte. Si dovedindusa cat iaste sal incungiurati cu pietre hotara din giur inpregiur masurandul in lungul
si in lat. Apoi dupa ce veti incungiura sA faceti cercetare cati
ma! au locuri in vatra targului date de Dorm' mai inainte si la
ce ulite sau mahala at ce mdsura au aceli locuri si de la ce
Domni le au danie si din ce vreme. Dupa care cercetare ce veti
face sa dati Dumisale hatmanului si marturie hotarnica in care
sA aratati atat lungul cat si tatul locului si cu ce petre lati incunjurat, $1 cu cine anume sd megieseste inpregiur, cat sl ce
locuri si acui anume se mai cuprind in vatra anumitului targ
dat de Domni mai dinainte, in care mArturie dupa ce vor iscA!
www.dacoromanica.ro

-176 -toll megiesii si alti impregiurasi sa va iscaliti si Dumnevoastra.

tar nAscand pricinA despre vre o parte atunce pietre hotara sa
nu puneti ci fAcand mArturie cu aratare pe larg de curgerea pricinii, si harta inchipuitoare de starea locului sa dati la mana
vechitului Dumisali Hatmanutui ca prin cercetarea Dlvanulul sA
hotArasca precum va fi drept.
1795 August 7.
Ito A A

K n B B.
1795.

cap de bou

procit vet logofat

Eau trecut
Mate! Condicar

CLXXV1. Noembri 1. Scrisoare de agezare litre ti rgovetll de Vaslul

1 hatman C. Ghica pentru ponturlle ce au a urma.

Vasluiu.

AdicA not toti targovetil din targul Vasluiului care mai gios
ne vom pune numele si degetele in loc de peceti chizas unu

pentru altul datam adtvarat si incredintat zapisul nostru la cinstita mana Dumisali cuconului Costache Ghica Hatman precum
sa se tie ca not afiandune cu sidere pe locul Dum'sale cel are
cu hrisov ne am invoit cu Dumnealui adica eel ce suntem cu
sederile In mahala sA avem a1 da cate doi lei de ca3A intrun

anu, iar cei ce sunt la ulita sa avem a plat bezmanu pe stanjenu ca si alti negustori cum $i trei clad sa avem ai face Dumisali cu toll intrun an aice la Vaslui, randul Mai Ia vremea
aratului primaiara, at dolle Ia secere si al treile rand in vremeatoamnei on la ce ne va porunci Durtm;a lui ; deosebit ne am
Indatorit ca si pentru vino cat va avea Dumnealui trebainta sal
aducem aice la Vasluiu din gios de la villa Dumisali, not sa
mergem cu carele noastre si sal aducem si cu pretul chide!
dupa cum vor da alt i pans aice, not cu doaa parate mai gios
sA ne !Om plata cum si bAuturA rachiu, med, bent sau yin.
inescirnga fiind data prin hrisov Dumisale, not sA nu fim volnici
a vinde ce numai aceia ce prin tocmala sa vor Invornici sa facem casa sau dugheni sa nu fim volnici fara a ne invol cu
Dumnealui gi pentru mai adevarata credinta am iscalit si neam,
pus degtile mai gios.
1795 Noembrie 1.
www.dacoromanica.ro

177

eu Andrei Filoti,
eu Ion Barbu,
eu Stefan Lueu Maftei Leu5tean, -1- eu Costandin Solomon,
eu
Andrei Cristian,
eu Alexandru Stavar,
eu Gheorghe Cristian
eu Gheorghe Frating,
eu loeu Neculai Pricopie,
nita Cucos,
eu Ion Budul,
eu MihailA Leonti
eu loan.
eu Cost aneu Sandu Gori,
Proaspatu,
eu Iacob Gori,
eu Gavril ProaspAtu,
din ProaspAtu,
eu Vasile Garnet.
eu Tudor Cucos, -1- eu lonija Garnet.
Acest zapis lau dat fnaintea noastra si pentru fncredintare,
am adeverit si not cu iscaliturfle noastre.
cl)(Xionq atAttcip
Stefan Sulger.

pacu,

CLXXVII. 1795 !April 9 Iasi. M. C. Sutul Vocla IntArqte lui C. Ghica

batman veniturile ce are s6 la de pe moia targului Vasluiuh.d.

Cu mita lui Dumnezeu Noi Mihail Costandin Sulu Voevoci

Domnul Tarii Moldaviei.
Flind ca temeiul bungtAtilor si podoaba cea aleasa a oblacluitorilor de noroade, Taste mila, dreptatea 1 buna ocarmulre,
ca unii ce se aleg de Dumnezeiasca voe a fi stapanitori opstii,

privind asupra a toatg stare, sau pAmanteni sau strelni si on

de ce stare va fi, au datoria dar sa pue la cale cele bune orandueli, 51 sa indrepteze cele cate se cuvin a fi intracea stare.
cad la stapanitoriu nu taste chip a ca5tiga alt nume de fericire cu altA mijlocire de cat cu urmarile ce sa cuvin si sant
pentru odihna $i intemeerea optii, de vreme cu toate allele at
schimbare vremii sa prilac dar numele purtAtorilor de bunatati
deapururea este nemuritoriu. Pentraceea dar si not prin pronie
dumnezeiascA inaltandune la scaunul domnesc acesta a Moldaviei,

cutot cugetul si dorinta noastra dintracel ceas an lost si aste sl

ne aratam cu intemeere si adlogire spre cele bune asupra opstil.
Deci pe langa alte cuviincioase miluiri ce am Mut domnie mea
cu alte obraze boereti, litatam sama 1 pentru al nostru cinstit
ci credinclos boeriu dumniatui Costache Ghica hatman, ca cu
toga vointa si dreptatea sa cade a sa agiutora spre rasplatire
a multor adese slujbe, care dupa vremi cu toatA ravna 51 osar(Da sau aratat nu numai la vremlle linistite, ce si la Intamplark
cumplite cu sadeicat si credintA slujind

tariff $i

www.dacoromanica.ro

domnilor Out

178

fiind aceasta adevaratA osardie si ravna ce deplin gi de catra

cell mai Matte locuri. Pentru cari nam trecut domree me cu vedere ci iata impotriva cazutei multamiri $i rasplatiri ii dam domnie me danii *i miluire Targul Vasluiului cu tot locul de pin
pregiur, ce sa va dovedi ea iaste nedat danie de vreun domn,

pe care sa alba al stapani cu pace de acum inainte ca pe un

lucru drept a d-sale. Deosebit sl mortasopie acelui targ iarasi
o dAm dumsale sa o ei, pentru cari poruncim domnie me dum.
vel vames de Carvasara de acum inainte sa nu va amestecatmai mutt la mortasipia Targului Vasluiului. Asajdare Si bautura
vinului, a rachiului, a medului a berii numai a dumsale sa sa
vanza, 'tar altii nimine sa nu indrazneesca a vinde fara stire si
fara a nu sa invoi prin tocmala cu d-lui hatmanul prk cum hotarascu ponturfle v7steriei : cum *i meserni(a de taiat carne acolo, far nimine sa nu fie volnic a Pane trunchiu di a taia carne,
Ora numai cei cari din tocmala sa vor invoi cu dumnealui. Deosabit sa fie volnic dumnalui *i vechelul dumsale, ca sa nu In gadueasca pe nimene aci din cei de loc de acolo, on din cei
streini fara *tire si voe dumsale as face casa sau dugheni pe
mo*ie aceasta, intai sa sa invoiasca cu du mlui hatmanul prin
scrisoare pentru bezranul locului pe call stanteni de loc va ave
tre buintd sa cuprinda si a*a sa inceapa a face zidire iar intralt
chip sa nu alba voe, cum *i cei cari pans acum au fgcut acolo
casa *i dugheni I magazale, acie toll sa alba a sa tocrni si a se
aseza prin tocmala cu dumlui hatmanul; SI pe stanjani platind
bezmAnul locului, prk cum sA urmeaza gi aiure la alte locuri a
targurifor, cu adet de casa sa nu fie suparati de catra stapanul.
AsAmene sa mai la si cate patru tea bani de la toll aceia ce
yin la iarmaroace i tali de targu, tt intindu marfa spre interesul
lor. Drept aceia poroncim Domnie mea ispravnicilor de tinut
Vasluiului i al or zapcii de catra tots sA sa pazasca intocma prk.cum mai sus se cuprinde prin hrisovul acesta dand agiutorul
trebuinefos spre a sa pazi intocma randuiala ce sau aratat. Poitint dar Domnia mea pe alit frail lumlnatl domni, pe care svantub Dumnezau ii va orandui cu domniia acestii Sari, sa nu strace
aceasta (Janie ce cu dreptate sau facut, ce mai vartos sA !maeasca pentru a domnillor sale vecinicS pomenire.
Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domaiel mete in rapt
Esi intr4 cea dintli domnie a noastra la Moldavia in anut

www.dacoromanica.ro

179

al triile de credincios boeriul domnii mete Constandin Burki biv

-vel clucer.

la anul 1795. April 9.

Pecetea domneasca cu exerga :
+ Ica A tIx ttM MCTAINAtill CSU,10 60EROM KS IVIHAA ASH ASA1-

Hf3Z8 ACOMHS A TORTS MOAAARIE. 1793, cap de boupasere.

lordachi Roset vel vist. procitoh.

CLXXVIII. 1795 Julie 10. Alex. L Calimah intArqte hatm. C. Ghlca yeniturile mo5lei targului Vaslulu.

Cu mila lui Dumnezau loan Alexandru loan Calimah Voevod

-Domn taxi' Moldaviei.
Se face stere cu acest hrisov al demniei melt ca aratan-

-dune al nostru cinstit si cred ncios boeriu Dum. Costachi Ghica

hatm. hrisov de la domnia sa Mihai Costandin Suciu voevod,
din leat 1795 April 9, cuprinzator, ca dupa cele multe s1 ades1
slujbe ce au facut tariff si doir.nilor i sau dat danie sl miluire targul Vasluiului cu tot locul de pin pregiur ce sa va dovedi ca
este nedat danie di vreun domn ca cu tale @I cu dreptate este

facuta aceasta danie, find ca cu adevArat sau purtat cu osardie si ravna cea deplin .nu nurnai la vremurile linistite ci si le
Intamplari cumplite cu seiddcat i credinta. IatA $i de cAtra dom-nie me fntarim dania $i mituire, adica targul Vasluiulai. cu tot

locul de pia pregiur ce sa va dovedi ca este nedat danie de

vreun domn, pe care sa alba at s.apani cu pace de amu inainte
ca pe un lucru drept al dumisali. Deosabit si mortasApia ace,
lui targ iarasi o dam dumisali, sa o e, peatru cars poroncim
domnia me dumisale vel vames de carvasara de acum fnainte sa
nu va amestecati mai mutt la mortasapia targulul VaAuiului.
Asijderea si bautura vinului si a rachiului si a medului i a berli
-numai a dumisale sa sa vanza, iar altii nimene sa nu indrazneasca a vinde fara tire st fArA a nu se invoi prig tocmaIA Cu
d -nui hatman. precum hotarasc ponturile visterlei cum $i mestirnica
-de tAiet carne acolo, iar name sa nu fie volnic a tine trunchiu

,ca sa tae carne fara numal cei cari din tocmall sa vor Invoi cu
Dmnealui : Deosebit sa fie volnic dmnealul si vechilu1 Dumisale
www.dacoromanica.ro

180

sA nu ingAduiasca pe nimene, on din cei de loc de acolo,.

on din cei strain!

Mil *tire ; si voe dumisale

asi face
Intli
sa
sA
fnvolasca
'case sau dugheni pe mosia aceasta ;
bezmAnul lotrEbuinta sA cuprindl
zAdire, iar intralt chip sA r.0

cu dumnealui hatmanul prin scrisoare pentru

cului pe call stanjeni de
*i

asa sa InceapA a face

loc va ave

OA voe, cum *i cei cari pans acum au Matt acolo casa si

dugheni i magazale, acie toff a sA scoate si a sa asAza prin tocmala cu dumnealui hatmanul, i pe stanteni ',Wind bezmAnul
locului precum sA urmeaza *i aiure la alte locuri a targului cm
adetul de casa, sa nu fie suparati de cAtrA stApAnul mosiei.
AsAm;ne sA mai e si cafe 40 bani de la toll acti ce yin la iarmaroace si dzile de targ si fntindu marfa spre enleresul tor.
Drept acela poruncim domnia me ispravnicilor de tinutul Vasluiului i altor zapcii de cAtra toll sa sa pAzascA intocmai precuin
mai sus sA cuprinde prin hrisovul acesta, clAnd agiutorul Irebuincios spre a sA pazi intocina randuiala ce sau arAtat. Poftim
dar domnie me pe alti frati luminati domni pe cari svantul Dumnezau li va randul cu domnie acestei tad sa nu strice aceasti
danie, ce cu dreptate sau fAcut, ce mai vartos sA intAreascA
pentru at domniilor sale vecinicA pomenire. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orasul E*ii intru cea dintAi
domnie a noastrA la Moldavia in anul dintAi.
let 1795 lull 10
Pecetea domneasca cu exerga
+ HeD 4:111ELIHAp8 ICTI1Hh KAillIMAr HOEKMAII KS MI11/14 ASIfi
0,84411E3ES AGDMIlh a 'HOUTZ MCOAAOKIIE. 1795, cap de bou.

CLXXIX. 1796 April 25 Iafi. At l. Cullman acorn privilegil tArgo

vettlor de Vaslui pentru cositul tanulut de pe nulie.

Noi Alexandru loan Calimah Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Don TArii Moldaviei,
SA face *tire cu aceastA carte a Domniei mete pentru oamenii targoveti ce sA ell cu locuinta in tArgu Vaslufului carele
prin jaloba ce an dat Domniel mete au aratat ca ei sA AA 1-

www.dacoromanica.ro

181

zAtori in drumul eel mare unde nu putine supgrari 5i greutati

sufAr despre drumetii trecatori, fAcand rugaminte ca dupA cartea

gospod ce au i dupa obicelul ce au avut i mai inainte pentru

fanul ce cosesc ei de pe more de pe inpregiurul targului pentru trebuinta vitelor, nu ell dejmA. asemenea sa nu fie suparati
nici de acum inainte de catra stApanul mosiei ; a cArora jaloba
cercetandusd de catra Domnii mea sau aflat adivarate aratArile
tor, cAci sA aflA cu locuinta la loc ca acela in drumul CEI mare
unde nu putine suptrAri 1 greurati li sA pricinuesc despre dru-

metii trecatori. Si socotind Domnia mea 0 li sA cuvine a avea

acest ajutor de mils, iata prin aceasta a Domniei mete carte hp-1gram : CA dupa vechiul obiceiu ce au avut si mai inainte oamenii targoveti ce sA aflA cu locuinta in targul Vasluiului de
cosesc fan pe movie de pe impregiurul targului si dejmA nu dA
asAm'ne sa nu sA supere nici de acmu inainte de catra stApanul
moiei insa numai pe fanul ce vor face numai pentru trebuinta
vitelor, far nu i pentru negutitorie, iar pentru tarinele cu paine

ce vor face pe moia aceasta cum sipe allele sa alba a da

dejma obicinuita dupA hotArare ponturilor gospod. Cum i de
sA va Intanipla ca sA sA vanda venitul acestei mosii de catra
stapAnul ce o are vre unora din negustori i altii priimind a da
ei pretul acela ce vor da altil SA se protimisascA ei a o tine cu
acei bani. Pentru care poruncim Domnia me atat stApanului acestei moii de pe inpregiurul .targului i vechililor ce vor fl
spre strangerea veniturilor moiei, cum i Dumnevoastra Ispravnici de tinutu Vasluiului cu krill sA aveti a urma Intocma. dupA
cum prin cartea aceasta a Domniei mele sa hotArat;.
Ica an
KA BR

IL. P.

cap de bou.

1796 Aprilie 25
procit vel visternic

MINE

CLXXX. 1796 lunie 7. C. GhIca hatmanu cump5r4 cu 40 lei un loc In

Naslui de La C. Ciohodariu.

Constandin Ciohodariu biv vatav za copii Incredintez prin

traceE-t-zapis ce dau la cinstita mana Dumisali cuconului Costache Ghica Hatman sA sA tie 0 de a me bung vointA am van-slut Dumisah un loc din targ Vasluiului eel am 51 eu de la raposatu

www.dacoromanica.ro

182

fratele men Ionita iar fratele men lau avut danie cu brisov dela fericitul intru pomenire Domn Grigori Alexandru Ghica Voe-vod din let 1767 lunie 5 care loc in lungu este unsprezeee stanjeni iar curmezis cincisprezece stAnjeni gospod dupa cum pre
larg sA cuprinde prin hrisov. i dupd tocmala ce am avut cu
Dumnealui miau dat 40 lei adica patruzaci lel care ban! iam lu a
toti deplin 1 eu Inca am eat Dumnealui acest zapis inpreuna 1
cu hrisovul loculu; ca sa alba a stapani numitul loc atat Dumnealui cat 1 cuconii Dumisale in veci ca pe un drept loc a Dumnealui ce cu buna voe me lam vandut Dumisa!e si spre Incredintare am iscalit cu mana me.
Constandin Ciohodar Vatav
1796 lunie 7.
Dinaintea IsprAvniciei venind numitul mai sus. iscalit Constandin Ciohodar biv vatav si arAtand ca cu a sa buna prim re au
dat i au vandut drept locul sau. Sau adeverit si de catra hot.
1796 lunie 8
(indiscifrabil) Medelnider
CLXXXI. 1796 funk 8. C. Ghica hatman cumpArA cu 250 lei un loc.

in Vaslui de la T. Stavar.

Tudur Stavar incredintez cu acest zapis ce dau la manai

Dumisali cuconului Costache Ghica Hatman sa sa tie ea de a
me buna vointA am vandut Dumisali un loc din locurile ce am
cu hrisov de la Maria Sa Mihail Costandin Sulu V. V. care loci
este la targu Vasluiului langa apa Vasluiului din gios de drumul cel mare i de'a vale de locul cAldArarului in randul acela,
i lungul locului este 114 stanleni gospod i 4 palme, iar curmeziul 107 stanjeni i dupA tocmala ce am avut cu Dumnealui
miau dat 250 lei adica doua sute cinci zgcl lei care bani iam
luat toti deplin i eu Inca iam dat acest adevarat zapis, iar hrisovul nefiind aice nu sau dat, ci de va ei vre o data sA nu
sa tie In samA cad cu buna voe me-am vandut numitul loc de-istov. Deci de astazi inainte atat Dumnealui cat 1 cuconii Dumisali sa aiba a stApani numitul loc in buna pace ca pe un dreptt
loc a Dumisali in veci 1 spre Incredintare am iscalit.
1796 lunie 8.

Toader Stavar am vandut de a me buna voe.

www.dacoromanica.ro

183

Facandusd si de catrd not Intrebare numitului vanzatoriu

de este cu buns voe si primire a sa vanzare de sus arAtata ne
au aratat ca cu a sa primire find vanzarea au dat acest zapis
pe care sau adeverit si de catra nor.
1796, lunie 8,

...medelnicer.

CLXXXII, 1796 lunie 13. C. Ghica hatman cumpAr5 cu 50 lel o casii

In Vas lul de la Mehmet aga Hagiacopoglu.

Adeca eu Megmetagd Hagiecopoglu datam adevarat si in-

credintat zapisul de la man Dumisale Hatmanului Costache

Ghica precum sa se stie ca avAnd eu o casa in tArgul
Vasluiului cumpara de la unu Miron Tabacariu pe care
casa am vanduto Dumisale Hatmanului Costache Ghica in 50
lei adeca cinci zaci lei tocma adica casa cu camdruta mica si
cu cdsula iar mica 91 cu o cgs* iar mica $i cu o pivnitd si
cu grajdiu 1 cu ograda lui In pretui acesta aratat mai sus adid cinci zaci lei tocma care casa sa afla in malul Vasluiului
spre rasarit si banii iam luat deplin 'tocma $1 pentru mai adevdrata credinta am pus pecete si iscalitura me mai in gios.
1796 lunie 13.
iscaleste in turceste. (pecete)
Mehmet aga.
CLXXXIII. 1796 Julie 26. C. Ghica hatman cumparA cu 250 lei venttul tiirgului Vasluiului.

Fiind ea venitul mosiei Vasluiului atat a palli noastre cat

si a Orli! pitarului Vasile Pot log lam vandut intracest an Dumisail Hatmanului Costache Ghica in doao sute cinci zaci de Id
spre Incredintare am dat aceasta scrisoare la maim Dumisali co
care sa aiba. Damnealui a trage si a lua venitul numitei mosi
ge acest anu dupa obiceiu si dupd hotarare ponturilor.
caminar.

Am luat aceste doua sute cinci zaci de lei in manule meli.

caminar.

www.dacoromanica.ro

184
CLXXX{V. 1796 Aug.9. C. Ghica hatman schimba cu man. Dobrovatul,
ItAnd moara de pe Vaslui 1 (land o dughtana la Iasi sl viile de la Hnsl.

Serafim Egumenul Sfintei manastiri DobrovAtul datam adevarata scrisoare me la cinstita mana Dumnealui Costache Ghica

Hat. sa se tie cA avand manastirea un vad de moara pe apa

Vasluiului la targu Vasluiului i cu alte locuri acolo pin pregiur
care are ispisoacele luminatilor Domni sa arata adicA gradinile
dela Walla Raului 1 locurile de prisaci ce slot la obaria Bustei care acestea nefiind cu vre un folos manastirei de la o vreme
In coace de cand nici moara nu sa eta si voind Dumnealui
Hatmanul Costache Ghica sa faca schimbu care schimbu cunoscan-

dusa a fi cu folos manastirei am primit i am facut schimbu de

istov. Adica datam Dumnealui Hatmanului vadul morii de pe apa
Vasluiului cu gradini la lantana Raulii $i cu locuri de prisaci
la obarsia Bustei dupA cum sa arata prin dbao ispisoace ce are
manastirea Insa until de la Miron Barnovschi Moghila V., V. din
let 7136 tulle 30 i altul de la Efstratie Dabija Voevod din let
7170 Februarie 7 si in locul acestor de sus pomenite ce au dat
manastirea an dat 1 Dumnealui Hat. schimbu la Sfanta manastire una dugheana in tArgu de gios la lai cu locul ei $i patru
pogoane de vie la Husi ce sunt intro ograda cu viile manastirei
care vii dupa c erire me leau cumparat Dumnealui Hatmanul i
au dat Si. manAstiri inpreuna $i cu dughiana de sus pomemita. Drept aceaia vazand ca acest schimb este cu folosul manastirei am facut schimbul cu buns primire si multumirea mea
dand Dumnealui Hatmanului si dotal ispisoace de sus pomenite
far un ispisoc de la Alexandru Voevod nu sau dat -Hind cA in
acelai ispisoc sa cuprinde 1 altA mosie care sa numeste Timoftei ce nau intrat la schimbu i macar cA acea mote sa
pomeneste 1 in celelalte doao ispisoace ce sau dat Dumisali
Hatmanului, dar tot a manastirei ramane acea mosie de la Ti-rnoftei si pentru acea sau oprit un ispisoc 1 eu Inca am luat
scrisorile dughenei de sus aratatA luand i dugheana la stapanire cum si scrisorile viilor i viei. Deci de astAzi fnainte atat
Dumnealui Hatmanul cum i n cam de neatuul Dumisali sa aibl
a stapani in veci cu buns pace vadul morii of Vaslui cu gra-clini la lantana Raulii 1 cu locuri de prisaci la obaria Bustei
dupa cuprinderea ispisoacelor ca pe nite drepte lucrurl alei
Dumisali ce cu schimbu leau luat de la mAnAstire i sfAnta manas-

www.dacoromanica.ro

185

tire inca s aiba a stapani dughiana de sus aratata

si patru

pogoane de vie de Is Husi in buna parce in vect cart schimbu

fiind cu multamire me si cut si cu *tire a epitropilor sfintei maastir! a Preosfintiei sale Kir Veniamin episcop Romanului si a
dumisale Neculai Rost biv vel Logofdt am iscalit insumi hand
si eu asemene scrisoare de la Dumnealui Hatmanul.
1796 August 9.

Serem egumenu Mandstirei Dobrovat.

Veniamin Episcop Romanului.

CLXXXV. 1797 Noemb. 7. C. Ghica batman cumpha cu 303 lei casele

Cristinei lui Oh. Adam Grecul.

De fat venind inaintea noastra numita Crastana si ardtand precum cu adevarat de buna voe ei au flout aceasta vanzare drept aceia am intdrit zapisul acesta cu a noastra iscaliturd. 1797 Noemvrie 7.

lazob Mitropolit Moldovel

Adica eu Craitana din Esi femeia m)rtilui Ghearghe Alain
t3recu din Vas luiu d atam adevarat zapis al meu la cinstita mana
dumnealui giupanului Costache Gh Ica Hatman precum sa se
stie cd avand eu un loc in targul Vasluiului la ulita drept at

meu dat drept danie si mi1uire prin minunatd carte gospod de

Maria sa Mihail Costandin Sutu V. V. din anul 1793 August.
22 care loc fiindumi peste mand al stdpani si neavand nisi un
folds de ddnsul ca sa se agiute casa me avand si copii fara
varsta si neavand chip de ai hrani aflanduma cu sederea in Esi
nevoia mau silit al vinde ca sami poi hrani copii i pre mine
i negasind alts musterii lam rugat pe dumnealui hat. de lau
cumparat drept 300 lei adeca trei sute lei, care bani iam luat
toti deplin in manule mele si am dat Dumisale 91 toate scrisorile
ce am dat pe acest loc. Deci de acum inainte acest loc sa fie
dumisale dreapta dna si mosie stapanindul cu buna pace in
veci Dumnealui, cuconii, nepolii $i stranepotii dumisale Meandus dumnealui si dresi domnesti pe acest locu dui:4 zapisu
meu sa nu fie voInt a strica aceasta vanzare a mea ca unii ce nici
aln amestec nu au .1a acest loc si spre mai adevarata credinta
www.dacoromanica.ro

186

miam pus numele si degetul iscAlinduse si cumnatul meu loan

Adam ce este epitrop casei mele si alte obraze cinstite ce sau

intamp/at fatA la aceastA vanzare ce am fAcut.
1797 Noembrie 6.

X Eu Crastana femeia mortului Gheorghe ?dam am vandut. Facandusl aceastA vanzare p: in stire me 1 vdzand ca este
spre folosul casei cumnattme Carsdnei fiind si epitrop am
lincredintat si cu a me iscAliturd.
De mine sau scris zapisul cu zisa
onis Adamis matiro (gre
ceste). Stefanos martiros CarstAnei ei sunt martur.
(greceste)

Costan d in Leonardi.

CLXXXVI. 1799. Dec. 13 G. Ohica hatman cumparA cu 80 lei moara

lui N. Codrescu din apa Vaslululul.

0 danie gospod de la Mihai Vodd din velet 7230 Dechembrie 20 pe un vad de moara din apa Vasluiului in dreptul targului, am vandut dumisale cuconului Costache Ghica hatman
drept 80 lei. Si de acum inainte sa o tie in bung pace si am iszalit.
99 Dezhembrie 13.
Si alti scrisorl ate an mai fost asupra acestei pricini am
dat fmpreunA cu dania.

Neculai Codrescu.
LCXXXVIL 1799 Mart 8 la$1. A. I. Calimach VodA acordA hems.
bulul C. Ghica diferite venituri de pe mola Vasluiulul.

Cu mila lui Dumnezeu Nol Alexandru loan Calimah voevod

Domn Tani Moldaviei.
SA face stare cu acest hrisov a Domniei me le ca arAtan- dune at nostru cinstit sl credincios boerul dumnealui Costache

Ghica ca tarp! Vaslululul cu tot locul de prin prejur cat sau

aflat nedat danie mai denainte nimArui 11 are afierosire si mituire
prin hrisoave gospod in care hrisoave se hotargste anume si ce

venituri are sa ia. Dar peste venitul ce are hotArdt sA is an

fAcut cerire si rugAminti ca sal mai cuprindem si cu aceastA
mild. Adica mesArnita din targu Vasluiului sa fie lasatA in apa- rare de banii agiutorintii si opt dughene, o crasmA si o pitAne
ce are targu Vasluiului sa nu fie supArat cu plata banilor
agiutorintii sau cu alte dAri cum si doad zAct liuzi postgvari.
www.dacoromanica.ro

187

re va aduce Dumnealui de peste hotar sil va aseza in targul

Vasluiului cu care sa deschidei fabrics de _postavcirie sa fie ertati

de bir si de havaleli. DupA care aratare i cerire ce niau facut

incredintandune Domnia me de hrisoavele gospod ce niau arA
tat ca targul Vasluiului cu tot locul de prin prejur cat au fost
nedat danie altora este drept afierosire si miluire Dumisale fiind
intarita acea miluire si prin hrisovul Domniei mele si soCotind
ca pentru slujbele cele cu osardie si cu creiinta ce au aratat
atl t catrA alti luminati dom -il de mai inainte cum si catra not $i
patriei aceiia, i sa cuvine a avea $i a:est ajutor de mild. Nu
iam trecut Domnia me cu vederea cerirea, ce i3ta prin acest
hrisov at D)rnn'ei mete hotaram ca me;Arnia din targul Vas
luiului sa nu fie suparatA a da nimica la banii agiutorinti cum
si opt dughene, o crasmd yi o pitarie ce are in targul Vasluiului iarasi sa fie szutite si in aparare de plata banilor ag'utorinti 1 de alte on ce dad ar fi asupra alto dughene crasite 1
pitarP. Asijderea si pentru doaozaci liudi postAvari ce va aduce
dintraltA tars de peste ho'ar straini far de bir in visterie si fari
de nici un amestec de dare cu alti locuitori ai tarii ca sal
asezA in targu in Vasluiu fiind adeveriti si prin marturie drega-torilor de margine ca sant straini scosi si adus acum de
peste hoar far de bir, iarasi sa fie ertati si scutiti de tot
birul V sterei si de alte dad si havalele ce vor fi pe alti
lOcuitori, ei intru n'mica sa nu fie supArati. Insa facand dumnealui Hatmanul fabrics postAvarie dupa fAgaduinta ce au datDeci poruncim Domnia me dumilor voastre ispravnici de tinutul Vasluiului si altoi- zapcii ce vcti fi oranduiti cu on ce slujbea Domniei mele la acel tinut. SA av eti a urma cu tot i intocntai
dupA cum sus se hotAraste prin hrisovul acesta. Poftim dar
Domnia me cu dragoste si pre alti frati luminati. Domni
pe care sfantul Dumnezeu ii va orandui in urma noastrA la
domnia acestei tars, sa nu strimute nici sa strice aceasta
miluire, ci mai %ratios sa adauge cu sporire pentru a Domniitor
Sale vecinica pomenire. Scrisusau hrisovul aces a la scaunul Dom
niei mete in orasul Esii intre cea dintai Domnie a noastrA la
Moldavia in anul al patrule.
La anul 1799 Mart 8,
loriachi Roset vel visternic procitoh
Ito Alexandra Calimah
Voevoda
Sau trecut la condica Visteriei
Costandin Veisa otvisterie.

www.dacoromanica.ro

188

Pecetea domneasca cu exerga

KAIMIMAX ROMA

Kt;

1141144

Iiry)

ASN ASMHE3E8

fIng5anApti 'balk
,&,o,voitS

TOATX

RiOAAMi14.

$iiri diverse despre Vas lui in Secolui al XV111-!ea

CLXXXVM. Din Condica lui Cost. Nec. Vocla Mavrocordat intre 7250
si 7252 Decembrie (N. lorga Doc. VI. 210 451).

1). Ponturile dinultzliritului de pe crasrne marl si mici,

Vasluiul ; 2 bani de vadra de vin si de nied

6 pb3 potronici ceparitul de poloboc
2
ughi de caldare ce se face horilca, si 6 potronici rasura ; 3 potranici sa ia mesercii de vacs ; 5 bani de caprA si o ocA carne
de oae, 2 bani de miel, 2 ughi de teascul de ceara si 6 potronici
rasurA ; 2 zloti de horitca ce vine din sus sl d:n jos, si
2 oca horilca de cofA ; 3 6cA de vin de fie care bute ; 2
ughi de cojocar si blanar si 6 potronici rasura pe an ; toll sa

_yrivesc qi,

tronici ceparitul de bute

dea camAna sa nu fie nime scutelnic, nici crasma vladiceasca nici

boereascA, nici mandstireasca nici slujitoreasca. (No. 60 pg. 219).
2). GoOinarii vor scoate de gostina 5500 of impAratesti ce

(No la Tecuci, la Barlad si la raslui, i au- sa erneze in (ara

sant. 90 pg. 221).

3). Judecatori ye la finuturi, 7250 Januar 15 (1744 deci

JudecAtorii pentru tot obrazul, on boiar, orice
breasla ar fi, vor da call de giuJecata trecute la protocol ;
si la Vaslui

vor implini datortile luandusi zeciuialA pe obiceiau.

Pentru taihari in tot chipul sA. cerce 'sai prinda, sal certe
i gAsindui sal trimeata la domnie, trimetind si vina lui in

scris cu carte deschisA cu amAruntul si cu dovada, gi cartea sa

o treaca la protocol. Protopopii, la giudecati mirenesti sA nu se
amestece, sa se faca apel la divan, iar alte angarale si clad pre(
de nici un ban sa nu sA ia de la locuitori ; gloabe de la nimeni
sA nu la, fara numai de la talhari. Cine nu va veni la giuiecata
sal aduca fara voia lui cu treapAd orice obraz fara ,de la omul
de frunte sA ia 6 potronici, at doilea 3 potronici, at tteilea mans
5 parale. (No. 132, pag. 226).
4). Socoteala foimilor : 3 soimi Campu Lung, 3 soimi Ocna,
4 soimi Vrancea, 2 corni sau uliu Bacaul, 2 corui si 1 uliu
CArligAtura, 2 corni gi 1 vliu Pasluiul, 8 corni si 4 ulii sadawww.dacoromanica.ro

. 189
fiul de la aceale tinuturi : 10 oim:, 16 corui, 8 ulii fac pester

rot (No. 248 pg. 239).

5). ,5"ugubina (adicA darea pe moarte de om sau rapire de
fatA mare) tinutului Vasluiului a fost data in 7242 (1734) lui,
Anastasa vornicul despre Doamna (gospojdei). [No. 485 fata 271].

6). Sol lefesc in Vaslui. Catra capitanii de Vaslui, de Barlad i de Puteni,trecand dumnealui solul leesc la Tarigradcu Antohie Caragea visterul i sau dat bani dumisale din vis

terie ca sa le plateascA toate, Si toate le va plAti cu bani numai

sminteala nici de cum la nici unile sa nu fie, caci cu bani pia-

tindu-le sa le luaji, ca iatA i sclul de poimane Joi Noembrie 11

purcede de la lad (No. 551 fata 284).
7). Sum& goftinilor de of la Vaslui cuprinde 1000 lei ; iarjudete limitrofe precum urmeaza : Falciul 670 lei, laii 1505.
Tutova 1000, Roman 800 (No. 701 fila 311), din un total de
33760 lei.
8). "Curti de lemne aduse de judq, Vasluiul 100 cars (No.
702, fila 311), dintr'un total de 3200 cara ;
9). Canaina (drei de jos a fost pe anul 1742, Oct, 22 in sum&
de 750 lei, pentru Vasluiu dintr'un total de 2545 lei.
10). Mencilurile in (arti, s'au pus la menziluri oameni de
Curte, oranduindu-sA ca sa se cumpere cai ; in acest inteles s'ac
scris zlotailor sA Ii se dea bani capitanilor ca sA se aceze menziluri i sa nu se supere locuitorii tarii, nici cu cai a le laa de
olac, nici cu cheltuiala oaspetilor, precum parA acum, ce icheltuiala cu oaspetii tot capitanii sA o poarte. cu bani de la,
gospod si nici menziluri sa se dea aca la fidtecare, precunu

se da pAnA acum, nu voim Domnia me. ci numai celor ce vor

merge cu carte gospod de aici i celor ce vor veni de acolo cu,
ravaple dumialor. InsA cand se va tampla a veni ci vreun agA,
cu calabalac mai mult din gios de la Galati sau de la Focdani
la unii ca aceia prinzand dumialor cai cu chide, aca cu cai cu
chirie sA vie Oa la lai. i menzilurile la unii, ca aceia sA nu.
se 'supere (No. 751 fata 317; idem No. 804 fata 323).
11). Dajdia tnaeillior. Dintr'un total de 670 ughi, Vasluiul,
plAtea 74 ughi, ceia ce arata ca in judet erau foarte multi mazili
adica razei proveniti din boeri cu boerii. latA celelalte judete
91 ughi, Harlaul-Dorohoiul, 82 laii tArgul ci judetul, 74 , Vastuit4", 72 Putua, 65 Tutova, 56 Suceava 54 1..Apupa, Soroca i.

www.dacoromanica.ro

190

Orhei, 42 Neatntul, 41 Cernautul, 19 CArligOura, 17 FAlciul, 15

Tecuc'ul, 15 Romanul, 11 Covurlui, 13 Bacdul, (No, 832 fata 228).
12). Rebntiqi(et din gorqtind. Nepuandu-se incasa cei 1000
lei din gostina oilor, se scrie in Februarie la capitanul de Vaslui

sA se is si restul din gorstina de acolo (N. 901 fata 336).

13). Pece(ile holteilor la Vaslui. Visteria de la Iasi scrie
-zlotasilor de Vaslui, in aceasta la 25 Febr. 1742 (No. 931
fatA 339.

14). Cai de olac. Supt Grigore Ghica Voda bulucbasa de

-Galati si Chihae de surugii, urtnand a face o cursA repede de
Ia Galati Ia Iasi, a luat o iapa st un cal, dar n'apucase a ajnnge
la Iasi, cad mergand prin toate menzilurile de la Galati la Vas Zui
perit si calul @i iapa (No. 942 fata 341).
15). Jalbe contra Turcilor din Vaslui. Carte gospod cAtrd
.tefan Roset vel paharnic pentru ca au dat jalobd tArgovetii
-de Vasluiu pentru slugile si argatii Turcilor de la Vaslui, zicAnd ca
nu vor sA dea ajutor la menzil si Ia alte peronci dinpreunA cu
targovetii. Se scrie sA trimeata dansul sA le primiascA banii arga-tilor deplin de la dAnsii, dar in cisld cu targo vetli sa nui puns
ci sasi plateasca partite deosebit. (No. 1031 fata 350).

16). Lefile Irtginerilor. an ord'nul imparAtiei venind po.runca sA se plateasca lefile lenicerilor de Bender se asvarle
asupra t1rii un spor la dad, i fiind grabA sa distribue pe
judete, cu cat sa se imprumute ispravnicii fiecdrui judet, urmand

a pbti ate 10 lei la pungA, Vasluiul are a da 1000 lei, din

totalut de 13000 ce trebue sa se ridice neaparat din tarn (No.
1042 fata 351).
17). Scutiri de mortasipie la Vaslui. Domnia dA porunca ca

pentru nevoile ce ar avea Capitanul de Vaslui sA cumpere cal

pentru menzll sa nu sa plateascA mortasipie. (No. 1089 fata 358).

18. 0 judecatii. Supt No. 1165 se inregistreaza Ora ce a

lost intre Sandul BosievAtav si Ibraim Zleonagiul, turc din Vaslui (fata 367).
19). Musafirlacul la Vaslui. carte cAtra tefan Roset vel
rpaharnic, ispravnic de Vaslui, ca s'au jAluit o sand de tArgo-

vett de Vaslui pe alti targ wet' precum and se Intimpli de tree

Turcii marl pe acolo 51 nu ajung surugii nu vor sa sae cg
-totii ca sa dea ajutor ; se dA poronci cum sa sari cu totii it
pue i cafe un om a fie de rand la dna ate o saptam*na
www.dacoromanica.ro

191

1 sA aducA cate un car de lemne i 2 card de iarba pe sdptamand (No. 1219, fata 373).
20) Clrfi gospod pe lca ispravnicii de 'finut. La 20 Nile
1742 s'au sros 14 cart' domneti, trimase la ispravnicii de tinuturi si is de a zecea de pe moiile domnell, din pane, din
fanat, din gradini, din priski din tot locul sa is dejma dupd
obiceiu, Si la Vaslui s'a trines o asemenea carte. (No. 1278 fata 379).
21. Relsurile gfertului I pe 1742 August I. Din totalul de
6693 lei, ce cuprinde suma rAsurilor pe ferturi luta', Vasluiul e

randuit cu 260 lei (No. 1304 fata 382).

22) Fugarii de la Vaslui. Supt. tN). 1353 se da ordin sa

urmAreascA cu birul pe fugarii de la Vaslui, de unde vorba

veche, au dat bir cu &gip (fata 389).

23). Conac unui Pala la Vaslui. Supt, No. 1409 avem o
carte d9mneascl scrisa to mazilii de Vaslui sa fad conacul Mari!
Sale Padi de la Scanteia (fata 393).
24). Mortasipia Vasliaiului. Supt No. 1458 se cid carte de
mortasipie, ce are a se lua pe la targuri cu iucepere de la
Noembrie 1742 ;

8 parale de via, din care 4 parale vanzAtorul i 4 parale

cumpArAtorul.

6 potronici de cal 1 iapa, din care 3 vanzAtorul i 3 MitpAratorul.

2 bani de oae.
2 parale de sacul de Mind, o para cumpArAtorul, o para
vanzAtorul.

4 bani sacul de grAunte.

1 para. sacul de mAlaiu.
2 potronici de carul ce infra' in targ.

2 ocd de orice ar fi in car.

Camana i bezmdnul pe obiceiu de la crame.

3 potronici de vita ce se tae.

5 bani de oae ce se tae.
2 bani de miel ce se tale.
trunchiul

fiecArui

mesdrciu

plata va fi dupa qbiceiu

pe Vert.

2 ughi la potronic pe an de la coiozari, blinari. Nimene

scutelnic sd nu fie; i nu se vor tinea In samd de cat scutirile
de la aceastd domnie (fata 399).

www.dacoromanica.ro

192

25). Pece0 pe holtei qi casari. Supt No. 1469 avem tire ca

s'au scris 18 cArti pe Ia tanuturi pentru darea casailor I a holteilor : 105 parale de pecete cAsaul, 53 parale de pecete holteiul.
Pecetile pe fiecare fata sent obligatorii. Cisla se va face dupA putinta fiecAruia (fila 399).

25). Banii mierii la Vaslui. 0 carte de beliu, care sA

meargA la negutitorii Turci de Ia Barlad i Vaslui, 1 la alti negutitori strAini. cari a.r ft f Acut miere on altA negustorie, pe isvodut
ce au facut oamenii sA plineasca tott banii deplin de vama ce
n'au plAtit (No. 1483, fata 400).
27. Sfertul podurilor. In sama strangerii fertului at doilea
e vornic Costache pentru poduri, in suml de 20000 lei, V asluiul
e trecut cu 5000 lei, Orheiul cn 1000 i laii cu 500 lei (No.
1549 fata 407).

28). Banii de nailostenie pentru Patria? hie. S'au scris de la

domnie 18 carp pentru banii milelor, randuindu-se de fiecare,
judet, cate un boer. La Vaslui se scrie carte lul Stefan Miclescul
vel atrar (No. 1588 fata 412).
29). Mortasipia laqului rap cu Vasluiul. Cea mai urcatA
mortasipie era la lai ; cum Vasluiul era dat man. Precista din
Roman, negustorii de Vaslui capAtA privilegiu a nu plAti nici o
dare de mortasipie, vom intelege din alAturarea acestor dAri, cats
pasuialA s'a fost fAcut targovetilor de Vaslui.
2 zloti de car sau polobocul de horilcA i 2 ocA horlIcA.

2 zloti i 2 potronici de rachiul venit din aid tarn, I 2.

ocA rachiu.

2 potronici de carul de pete sarat, i 2 ocA pete.

de putinA de miere.
1
1 ban de precupeatA, i de tarabl i de bacal.
2 potronici polobocul cu perja i 2 ocA perjA.
2
polobocul de oloiu 1 2 ocA oloiu.
butea
cu yin ce trece prin targ, i nu se vinde2
If
cu deradicata.
polobocul cu curechiu Si 2 dispicaturi curechiu2
5 bani de carul cu cofe I 2 cofe.
4 bani de carul cu vase.
carul cu harbuzi i 2 harbuzi.
4
4
carul cu once fel de poame i una ocA poame.
4
putinA cu branzA cu derAdicata.
www.dacoromanica.ro

193

2 potronici de carul cu tutun si 2 coca tutun.

2
, Polobocul cu coase, car mocanesc on unguresc.
, Caruta cu raci si 100 raci.
2
O bucata came de tot trunchlul.
Cateva legume de tot sacul
4 bani de carul cu faina.
O vadra poi. de tot polobocul cu dohot.
De toate acestea Vasluenii sant scutiti, de fisc, urmand a
le da bisencii SP, Precista din Roman. (VI. 449).
CLXXX1X. 1757 Mierea de Vaslui.

In scrisorile scrise de Ion Callmah dragomanul in 1753

catra Dumitrasco, pe la 10 Octombrie,pentru niste afaceri pariiculare ce I s'au Post satisfacut prin puntele Tesalonic, de oare
ce a rupt zapisul de danie, se vede ca e sfatuit ca dar sa i cumpere o putintt de nalere de Vaslui. (forga, Callmah I, LXXXVII).
CX. 1763 Din Samile Visteriei Moldavlei (Surete ms. 111 568-657)
scoatem aceste stlri despre Vaslui.

a). Ion Cuza stolnic. fiind ispravnic de Vaslui, e radicat

(scazut) la bir cu 49 lei 63 bani, din rt mAsita. din cari 6 lei

siertul pe Mai pentru 3 Zuni, si 43 lei 63 bani ajutorinta de

iarna of Vaslui (pg. 576).
b). Siertul pe lame, dupa tabelile zlotasilor cuprinde Vasluiul cu 374 galbeni, cari a 2 lei 90 bani galbanul fac lei not 1028.
Vasluiul venia cel mai slab judet in privinta cuotei biru-

lui in cisla, cel din urma !Bud Carligatura. De ce ?

c) La Scantee era la menzil un odagiu ; I se scad 2 lei din
birul lui la sfertul lui lunie (pg. 580).
d) Sfertul indoit scos pentru baeramlac ne arata Vasluiul
cu 300 galbeni (825 lei noi) pg. 581.
e) La sfertul ruptelor visteriei, scoase pe lunile lunie sI
Iu!ie, Vasluiul nu figureaza, intru cat nu era nici un contribuabil supus la aceste dAri.
f) La slujba mucarerului Vasluiul figureaza cu 4079 lei,
din cari, birnici sateni cu .darea in cisla 3451 lei 90 bani, morile
i cra5mele 119 lei ; pentru preutii si diaconii 194 lei, tiganii

www.dacoromanica.ro

194 ---

145 lei, 60 bani, mazilii 183 lei 90 bani 1 manAstitile 15 lei..

g) Surugii Vasluiului. litre scaderile cari se fac Ia o
sama de rufeturi de pe afarA la s!ujha mucarelului figureaza
*i Vasluiul cu 28 liudi surugii, de la menzilul Vasluiului cari se
scad cu 117 lei 56 bani cAte 5 lei qi 32 bani de liude (om).
h) Sclideri la Mucarer. Pot In lista scAderilor f Acute is Vaslui, gasim Schitul BoOfti at Vaslui scAzut ,cu 2 lei 90 bani
(un galbgn); Schitul Cojona of Vaslui cu 3 lei 12 bani, Jar
lordachi SpuzA mazil of Vaslui cu 5 lei 30 bani (2 galbeni) pg. 591.
i) J2dsurile l'oerilor slotafi. Din rAsuri se plAtiau lefile boer,lor siujba*i insgrcinati cu slujbele domniei. La Vaslui ispravnic
era lonijA Cuza stolnic; i se plAte*te leafA din rasuri 150 lei,
pentru Slujba mucarelului, el fiind cel insArcinat cu strangerea

acestei dari (pg. 592).

j) Alte sccideri din Mucarer. La Vaslui : Costandin Green
of Vaslui e scAzut cti 4 lei 114 bani cu pecete din 1763 August
15 ; cheltuiala mucarerului pentru tinutul Vaslui a Post de lei 75
banl, care s'au scAzut.
Elisaftei monahia, fiica spAtgresei Pg*cAnija of Vaslui, se
scad 10 lel 62 bani.
k) Slujba desetinei dA Vasluiul cu 2050 ughi (galbanf) iar
lei fac 5638. Din ace*tia stol. lonitA Cuza,. ispravnicul de Vaslui e scAzut cu 300 stupli ceia ce socotit a 13 ban! *i o lejcae
de scup yin 4000 bani sau 34 lei. In tot judejul erau 52000
stupi impu*i Ia darea desetinei afarA de cei scutiti.
I) La darea ruptas'Ior *i mazililor, scoasA pe !unite August
*I Septembrie, Vasluiul figureazA Ia scaled cu 2 lei 90 bani

(un galbAn) pentru capitanul de menzil.

m) La *dui blrulut pe Septembrie, Vasluiul figureaza cu

297 Galbeni *i 10 potronici, sau In lei 817.
?i la acest *fert stolnicul Ionitg Cuza ispravnicul de Vaslui este scAzut cu 6 lei pentru 3 liudi scutelnici (ca 1 pe *fertul lui 1unie).

n) La Stet-tut tndoit scos tot pe Septembre, Vasluiul figureazA numai cu 292 galbeni 10 potronici, sau cu 803 lei.
o) Slujba vadrdritului fiind vAndutA la Cochil vechi (mezat)

la anumiti bneri vAdrari,.se aratA numai suma totals esitA din

vanzare, 106250 lei, nu se specificA pe judeje. Productia vinului
www.dacoromanica.ro

195

lupus la vadrarit era 1275000 vedra sau 1912500 decalltri. Aceasta in 1763.
p) La #ertul birului pe Oztombre. Vastuiului figureaza cu
280 ughi sau 770 lei.
r) Slujba gorftinel fiind vandutA la Cochil vechl s'au Incasat in sama 96085 lei, de la comisul Mihalachi, boerul zlota5
Cum de oae se lua nu acelaci pre(, ci varia de la 8 bani vechi
(2 parale 51 2 bani) pAna la 6 parala not ; de vom In millocia
5 parale de oae, ar reiesi ca erau In tad in 1763 nu mai putin
de 766000 of.
s) La ffertul 51 jumatate al nienzilului, Vasluiul figureaza
cu 280 galbeni, sau 770 lei.
s) La cele 2 fferturi ale Jul Decembre, Vasluiul figureaz
cu 280 galbeni sau 770 lei.
t) Cum pentru plata la zi a diferitelor sume catra paartA,
visteria se imprumuta 51 platia dobanzi pentru avansurile -date
GIs diferiti baeri, aceste avansuri se numiau prodosii. A5a Vasluiul figureaza cu 99 lei 60 bani, din cai: 57 lei p.tntru 2840
lei prodosie data de spatarul Moruz, 7 lei 60 bani pe 370 lei
din poclon, 35 lei pe 1750 prodosie tot de la spatar Moruz.
Pentru mucarer, ispravnicul de Vaslui lonita Cuza stolnic primeste dobanda 5 lei pentru 233 lei prodosie din mucarer
La Vertu! lui Septembre ispravnicul de Vaslui prIme5te
10 lel dobanda pentru 794 lel prodosie.
0 conacele CAA a trecut un sal moschicesc de la Stefane5ti la Galati s'au cheltuit 114 lei 72 bani la conacul de Scantee prin ispravnicul de Vaslui brd-achi 2 visternic 5i 49 lei 109
bani la conacul Vasluiului (pg. 633).
Cand a trecut solid turces: Rasmi Efendi de la :a
as Brandibur s'au cheltuit cate 33 lei 51 9 bani la conacele de
Scantea 51 Vaslui.

la agii can au trecut in sus si in jos de la Mart la 30

Sept. in 7272 (1764) dupa izvod gospod (domnesc), s'au cheltuit de menzitgii de Vaslui 100 10.
u) lntre lefile Turcilor, beileaga de Vaslui figureaza cu 3o
lei pe 3 luni (Oct.Decembre), ceia ce aratA ca avea 10 lei pe
hula leafs (pag. 655).
5 lei s'au plAtit menzilgillor de la Vaslui pentru un ca
www.dacoromanica.ro

196

at jidovului, ce s'a prApAdit la conacul Solului. Sept. 4. Olt

pg. 653).

5 lei s'a platit luiApostol din Tibanesti ot Vaslui pentru calul ce s'a prapadit Ia trecerea Solului turcesc. Noemb. 104
(III. pg. 653).

5 lei un bou a lui Mihalachi din BAra ot Vas lui, ce

dus la locul Marie' sale Hamza Paoa. Oct. 11.

s'as

5 lei pentru Iapa popii Costandin din SurAnesti ot Vas lui

ce a murit la conacul Mkt' Sale Hamza Paoa 7271 April 9,

CXCI. 1776 Sept. 2. Din condica de venituri

gi

lefuri, ce ran

d nete Gr. Alex. Ghica Vochl gasim aceste date despre Vaslui.

Vasiulul pocloanele de fiste care an, izsa pe jumitate

la sfete Gheorghf si pe jumatate Ia sfeti Dimitrie.
6

lei de la 3 zapcii

de la

un steag de calarasc

adica chehae, stegar, si ceaus, ate 2 lei unul.

75 lei de la 50 calarasi, cite un pol lei la until.
20 lei de la vatavul 'de carausi si de chiragii, urmand
vatavul dupl randuiala vAtajiei de cArAusi si de chiragii dup&
cum se aratA cu deosebit rost.
bez randuita !earl
(Uricar XIX, 366).
Leafa ispravnicului de Vaslui se fixeaza la 200 lei 41 cum.
erau 2 ispravnici de fiecare judet se prevail 4800 lei pe an
pentru cei 2 ispravnici cate 400 lei pe tuna (Uricar XIX 394).
Obs. P. Rdocanu, Lefile boerilor Moldovei Iasi 1885.
CXCII. 1777. Noevbre. Din Efemeridete banufui C. Caragea (177T

1811).
...in 23 Vineri a venit cu stire imbucuratoare ,ca Maria Ss
(C. D. Muruz Voevod) a sosit cu bine la Focfani... In 21 alelunii Martie ; si Mercuri era la Barlad, Joi la Vaslui si Vineri
sara la Frumoasa, lar pe la 3 ceasuri din noapte (adica la 9 sara)
a intrat cu bine In lasi, ducandu-se de-a dreptul la Curte Yi a,
sezut In casa beizadelei Dumitrache.
Hurmuzachi XIII 85.
T.') wr t tape< Tlatovvr3 iXev... at; -co yes Nvc vrj v. . rjp.z,s2 vpivt, -A2E vfs,
Tavel at; to rcoopXd-ct,Tt rcapircil at; vb 1327;09t ZZE
rzpaixsof, reap! `aostiptfr.
att ttv epooptioalv".(idem 97 textul grecesc).

www.dacoromanica.ro

197

CS Clit. Clutna la Vaslui (170).

Ig poronza domneasca pentru apararea de ciuma cetini :

Fiind ca la Galati si la Vnutul Putnei boala ciumii, cu cat merge,
se intareste, si trebuinta cersind ca spre aparare tinutului Tutovii
si al Vasluiului sa se mute lazaretul de la Scantee la Furceni
se vor face 2 sure si 4 poeti acoperite bine, ca sa fie pentru
:ederea celor ce sa oprescu In lazaret6. (lorga, Calimah I, 474).

E. Stiri despre Vaslui in sect. XIX

CXC1V. 1800 Mart 15. (Vaslul). Scrisoare de asezare intre C. Ghlca
'batman 61 cfttiva targoveti dd Vaslul pentru negustoria lor

Costandin Adam, Costandin Neculai Arapul, Gheorhe Necu-

lai Arapul incredintam prin aceasta scrisoare a noastra la cinstita mana dumisale celebi Costache hat. precum ca Hind not
asezati in targul dumisale Vasluiu cu casa si dugheni pe locul
nostru cel avem miluire de la luminatii Domni prin hrisoave ca
'niste strain! ce sintem veniti in pamantul acesta. Am cazut cu
rugaminte la Dumnealui ca sa ne usureze din plata bezmatului
vinului eel are Dumnealui prin luminate hrisoave danie. Deci
Da mnealui vazand rugamintile noastre nu neau trecut cu vederea si sau milcsti vit si niau lasat ca pentru tot vinul ce sa va
vinde In cracimile noastre pre locul nostru si platim DUnli3 ale
bezman numai ate una pars de vadri. Si pentru rachiu ce vom
-vinde in dughenile noastre sa platim orande;e precum platesc si
-altii si pentru caldarile noastre ce scoatem rachiu la casele noastre

din drojdiile vinului ce sa vinde in cracimile noastre si din buzanst4 ce va esi din ceara ce vom bate In teascurile noastre sa
nu fim supirati intru nimica de catra vechilii Dumisale, Asijderea de bezmanu locului si de on ce negutitorie vom face in dughenile noastre lucruri care nu sa atingu din hrisoavele Dumisali.
sa fim neopriti si nesuparati ca unii ce avem locurile drepte ale
noastre, iar casa fie pe 1pcurile noastre sa nu Indraznim a face
fara a ne fnvoi cu Dumnealui sau cu vechilii Dumisali, sau marfa
care sa cuvine a o avea Dumnealui venit dupa hrisoavele
,ce are sa nu indraznim a pone supt numele nostru spre a pagubi
pe Dumnealui de drept venitul Dumisali. Si on cand se va dovedi cat de putin viclesug urmat de not la cele ce sa atingu de
hrisoavele Dumisali, atunce sa fim lips'ti de mila ce au facut
.Dumnealui cu not I sa nu mai fie ascultate jalobele noastre nici
-

www.dacoromanica.ro

198

a stapanire, ca a unor vicieni. St spre fncredintare fns5I neam

iscalit.
iscaliti

xcacrscerrqv

1800 Mart 15.

Abitt

moo-camp vv.tuActu,

Worm vexukau.

CXCV. 1801 Mart 15. (Vas lui). Scrisoare de schimb intre C. Oh'ca

batman II Arghire Cuza ban pentru nige locuri din Vas luf.

Precum sA sA tie ca avand eu in targul Vasluiului nite case

dughene cu locul for cu hrisov date de fericitul intru pomenire Domnu Grigori Ghica Voevod rAposatului parintelui nieu
loan Cuza biv vel Spatar, care case 1 dughene nefiindumi de
trebuinta 1 Mud vatra targului Vasluiului data iii asfi cu hrisovul Doirnului Mihail Sutul Voevod Dumisali Hatmanului Costachi Ghica, cat loc au fost nedat, mam invoit i am facut schimbu
cu Dumnealui Hatmanul Costachi Ghica cu cucoana Dumisali
Maria Cantacuzino (fund gi rudenie) Intracest chip : Dumnealor
sami dea una mie cinci sute lei ing cuprinzindusa in banii acetia Yi nite piatrA am dat eu Dumisali Ia Vasluiu pentru care
nam sa cer plata sl EAmi dea i trii salase de tigani care bani
i tigani mi la si dat $i eu iam dat Dumisali apte dughene ce
sint pe locul cescuprinde hrisovui de sus pomenitului dome din
anii 1776 lulie 1 Ind_ cinci sindilite si doao cu rogoz acoperite
cum 1 o casA ce o am luatA cu mezat din poronca gospod din
anul 1782 de la un lordache Turcanul indilitA cu patru odal si
cu ograda, cu pivnita, Cu bucAtArie i cu alt bordeiu, cum i o
casa iarai cu odAi si cu pivnita, grajdu ce o am cumparatu de
la un loan lftodi din anul 1786 !utile 16 cum i o ally casA ce
o am cumparat iarAsi de la un Zani a Beideirtiu din anul 1786.
Noembrie 25 cu locul cat tine ograda $1 cu pivnita, care pre largu
arata zapisele cum si o bucata de loc cel am dat danie de Ia
Domnul Mihai Sutu Voevod langA bisericA Inainte hrisovului
dumisali Hatmanului unde am 1 doao casutA larasi learn dat
dumisali care toate aceste scrisori learn dat Dumisali Hatmanului cat 1 hrisovul si alta carte gospod de la Domnul Grigori
Calimah Voevod. Si de astazi Inainte sA alba a stApani Dumcealui f cuconii, nepotii i stranepotii Dumisali i pentru adevArat&

credit*, am 'scat atat eu cat 1 alti boeri ce sau tamplat.

1801 Mart 15
Arghire Cuza ban

www.dacoromanica.ro

199

ArAtandusA schimbul acesta In Divan si fiind facut dupa

cuviing sau adeverit si de cAtrA noi.
1804 Mart 17.
C. Sturza veI logofAt
Ion Jora vel logofAt
IscAliti : Vasile... vel vornic
Dum. Sturza vel vornic
Sandu Sturza vornic
CXCVI. 1801 Mai 18 lag. C. A. Ipsilant VodA carte la Ispravnicl de
Vaslui pentru hotArnIcla moslei Sturzestilor, megiesa cu Vasluiul.

Noi Constantin Alex. Ipsilant V.V. cu mila lui D-zeu Domnu

TArii Moldaviei.

Fiind ca Dumnealui Spatarul Stefan Sturza si Comisu Costandin Sturza au luat carte Domniei mete cAtrA Dumnealor Ispravnicii de tinutu Vasluiului $i cAtrA Gheorghe Talpes Vornic de
poartA ca sari hotArasca mosie ci au acolo la Vasluiu In pregiurul targului si trebuinta cerand a se afla de fatA si toll megiesii
inpregiurasi ca sA se poat A face cercetare si indreptare fArA Inpresurare niMarui. IatA dar prin cartea aceasta a Domniei mete
sA da tire $i poronca tuturor acelor ce a megiesescu cu mosia
boerilor jeluitori ca in vreme ce vor Iua stiintA ca au mersu hotarnicii spre cercetare fiete care sa mearga sa He de fats la hotArat on vechil deplin rAspunzAtori sari trimata Inpreuna cu on
ce scrisori si dovezi vor fi avand ca sa stea de fatA la toatA cercetarea ce sA va face cAci care nu va merge sau vechil nusi
va trimite, apoi rAnduitii hotarnici vor da sfarsit hotAraturii dupa

scrisorfle ce vor vedea la boerif jAluitori si pe urmA on ce aratare vor face, ascultare nu li sa vor da.
1801 Mai 18.
procit ye! logofAt

Pecetea domneascA cu exerga :

1799 cap de bou.

, NO 1I KCT
I

I AA I trifrHR I

CXCV11. 1801 Mai 22 14i. C. A. Ipsilant Voda scrie carte la ispravnIc II

de Vaslui pentru inpresurarea mosiel Sturzestilor de cAtri. targovetii de

Vaslui.

Noi Const. Alex. Ipsilant V. V. cu mila lui D-zeu Domnu

TAM Moldaviei.

www.dacoromanica.ro

200

Credinciosi boerii Domniei .mele DumnevoastrA ispravnici

de tinutu Vasluiului sAnatate. Dumnealui Spatarul Stefan Sturza
din preuna cu fratele Dumisali Comisu Costandin Sturza prin

jaloba ce au dat Domniei mete au fAcut aratare ca inpregiurul

targului Vasluiului ar fi avand o mosie din care o parte sA sa fi
cAlcand de vitele targului cu pAsune. AltA parte ar fi pentru fanatul ci alta pentru sAmAnAturi si lAcuitorii nu ar fi avand nici

o purtare de grijA a pune gardu la Parini can i fAnatul lar fi

calcand cu vitele pricinuind marl pAgubiri atat in samAnAturi cat

si in fanat. Deosebit au mai jAluit Dumnealor ca un Tudor Stavru tot din Vasluiu fArA Vire Dumisali ar fi bAgat o cireadA tot
pe mode arAtata cAlcand lOcu de fanatu. Si ca trimitindu Dumnealor un am ca sa scoatA cireada aceia din fanat, numitul Tudor sar fi arAtat cu totul inpotrivitor voind a tine mosia Dumisali intaiu. La care cersind de la Domnia mea dreptate si punere la cale iatA scriem Dumilor voastre fatA fiind atat vechilul Dumilorsali boerilor jaluitori cum si pAratii sA cercetati foarte

cu amAnuntul pricina aceasta $i dupl cum veti afla adevArul si

urmare dreptAtii sA puneti la cale. far cand acolo cu cercetarea
DumnevoastrA va rAmane vre o parte nemultAmita cu mArturia
DumnevoastrA, data la, partea ce sA va cade si cu soroc vor veni
la Divan.
1801 Maiu 22.
Adresa : Cinstiti credinciodi boerii domniei mete Dumlor
spravnici de tInutul Vasluiului sa sA de cu sAnAtate.
Procitoh vtori cam's
Spat. Stefan Sturza, Comis Costachi Sturza,
pecete in cearA rode.
CXCVIII. 1801 Decembre 10. lafi. A. Nec. Sutu Veda reinoe$te privt.
Vaal. mesarnita, fabrics

legille lui C. Ghica hatman, asupra model targului

11 (5_4 estay.,

Noi Alexandru Neculai Sutu Voevod, cu mila lui Dumezeu

Domnu Tariff Moldaviei.

SA face dtire cu acest hrisov a Domniei mele ca arAtandune

al nostru cinstit 1 credincios boeriu Dumnealui Costachi Ghica

Hatman un hriiov gospod ce are de la Domnia Sa kexandru

loan Calimach Voevod din let 1Z99 Mart 8 pentru mesarnita din
www.dacoromanica.ro

201

largul Vasluiului i 8 dughene i o crama i o pitarie ce o-are

in targid Vasluiului cei este dat miluire Dumisali prin brisoave
gospod de catra luminati Domni de mai inainte. Ca sa fie scu-.
titi de banii agiutorinti I de alte intamplatoare dari cum i doao
zeci liudi postavari ce va aduce Dumnealui de piste hotar i i
va aceza in targul Vasluiului cu care sa deschida fabrics postavarie ; sa fie scutiti de bir i havale'i. Au facut rugamintea ca
sa i sa Intariasca aceasta miluire i prin hrisovul Domniei
mele. Dupa care aratare a Dumisali facandusa cercetare 1 lucredintindune Domnia mea din hrisovul pomenitutui mai sus Domn
re neau aratat ca targul Vasluiului cu tot locul de prin pregiur
cat au fost nedat danie altora, este drept afierosire i miluire
Dumisali cum i ca au avut cuprindere de mild ce mai .sus sa
aral. socotind ca pentru slujbele cele cu osardie i cu creding ce an aratat catra luminatii Domni cat 1 cats Cara i sa
cuvine a avea acest agiutor de mill Nu lam trecut cu vederea
rugamintea ct iata prin acest hrisov a Domniei mele intarim i
hotaram ca mesarnita din targul Vasluiului sa nu fie suparata a
da nimica la banii agiutorinti cum I opt dughene I una crama
i una pitarie ce are in targul Vasluiului iarai sa fie scutite in
aparare de plata banilor agiutorinti i de alte on ce dari ar fi
asupra altor dughene cracme I pitarii. Aijderea i pentru doaozaci liudi postavari ce va aduce de aice inainte dintralta tara de
piste hotar iar nu oamenii ce iau avut din Vaslui in scutiall care
acmu au i intrat la darea birului ci alti oameni straini far da
.bir in Visterie i far de nici un amestec de dare cu alti Maulton ai tarii sa aduca hind adiveriti 1 prin marturia dregatorilor
de margine din vremea cei va trece de piste hotar in tara aceasta ca nau fest nici o data sazatori in pamantul acesta I
adunandui sal acezi cu locuinta in targ In Vasluiu. i deschizindui fabrics postavarie precum au dat dumnealui fggaduinta,
.apoi sa fie ertatf i scutiti de tot birul Visteriei 1 de alte dat
4i havaleli ce vor fi pe alti locuitori, ci Mtn* nimica sa nu fie
suparati. Deci poruncim Domnia mea Dumilorvoastra Ispravnici
de tinutul Vasluiului qi altor zapcii ce yeti fi oranduiti cu on ce

slujba si poronci a Domniei m le la acel put. sa aveti a urma

cu totli iatocma dupa cum mai sus sa hotaraste prin hrisovul
acesta. Poftim dar Domnia mea cu dragoste i pe aiti frati lu-minati Domni pe care sfantul Dumnezeu ii va orandui in urma
www.dacoromanica.ro

202

noastra la Domnia acestei tgri ; sa nu stramute nici sA strice aceastA miluire,

ci mai vartos sa adaoge cu sporirea pentru a

Domniilor Sale vecinica pomenire.

Scrisusau hrisovul aceasta la divanul Domniei mete In oraul Eii Intru cea dintai Domnie a noastrA la Moldavia in and
dintii.

La anul 1801 Dechembrie 10.

Sturza vel visternic
WO gilfadlIAOS GSI48 B0fROA

Sau trecut la Condica Visteriei

Constandin Vcisa of Vist.

Pecetea domneasca ,cea mare cu exerga : Noi Alexandru

Neculai Sutul Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domnu a toatl
Moldovei, 1801 cap de bou.
CXCIX. 1802 Martie 2 la$1. A. N. Sutu Voda randueste pe Gavril Conachl sa mAsoare mola lul S. Sturza spatar, luat schimb de la Sf, Spirtdon.

Noi Alexandru Neculai Sulu Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnu TArii Moldav;ei.

Fiind ca prin osAbita carte Domniei mete sau !indult boEriu hotarnic pe Dumnealui biv vel Vornic Gavril Conache ca sA
hotArascA moia ce iaste impregiurul targului Vasluiului ce au lost
a manAstirei Scantului Spiridon i acum sau dat cu schimbu la
stApAnirea Dumnealui Spatariul Stefan Sturza 1 fratil Dumisali la
care hotAraturi fiind trebuintA a sA afla tots megieii, iatA prin
cartea aceasta a Domniei mete sa dA gyre i poroncA tuturor sta.panilor moiilor megieite ca in vreme ce va merge randuitul boerlu acolo, 1 va face tire sa mearga on insui sau vechill deplin raspunzatori sai trimitA cu dovezile ce vor avea ca sA fie
fala la hotArat sA nu sA faca nimarui nici o inpresurare.
pecetea domneascA in tug ro.
1802 Mart 2.
procit vel logoft,t
Sau trecut la condica
Mater Condicar

www.dacoromanica.ro

203

CC. 1802 Mart 12 Iagi. Cartea luf A. N. Sutu VocIA cAtri

egumenul de Fastaci pentru impresurare in mosla Vasluiului.

Noi Alexandru Neculai Sutu Voevood cu mila lui Dumnezeu Domnu Wit Moldavtei.
Scriem Domnia mea la Cuviosia sa egumenu de la maulstirea Fastacii sanAtate : Fiind cA mosia de prin inpregiurul targului Vasluiului ce au fost a mAnastirei Srantului Spiridon din
Esi prin schimbn an trecut in stApAnire Dumisale Spatarului Ste fan Sturza cu fratil Dumisali. Care mosie flind cA ar fi inpresuratA de cAtra mosille meglesite, au facut cerire dumnealui spatarul Stefan Sturza din preunA cu fratil dumisali sA sA scoata
de supt acea inpresurare. Pentru care din poronca Domniei mete
sau i randuit boeriu hotarnic pe Dumnealui biv vel Vornic Gatrevril Conachi ca sa margA sA facA cercetare gi indreptari.
buinta cersind ca in vremea ce va merge boeriul 'Indult la fata.
locului, sa te af si cuviosia to cu scrisorile $i dovezile ce va
avea sfanta manAstire Fastacii asupra mosiei ce sa megiqe$te.
cu aceasta a dumisali spatarultii on vs chit saki trimiti ca sA sa
poatA face cuviincioasa cercetare. Dcci in vreme dud numitul
boeriu te va in$tiinta, indata fArA mai multA prelungire sA te
scoli $i sA ntergi on vechil saki rAnduesti cu toate dovezile ce
vei avea. Cgci nemergand nici vichil netrimetinduti, apol sa stlt
cA randuitul boeriu dupa poronca ce are, va da sfarsit pricinii si
pe urmA de te vei arata cu jaloba cAtrA Domnia me ca sau fAcut
vre o strAmbAtate nici o ascultare nu vei avea.
1802 Mart 12.
L. P.
Adresa : Sfintil sale cuviosii see egumen de la' MAnastirea Fastacii cu sanAtate sa se de pentru hotarAt mosia di pin
Preginr tArg. Vasluiului.
procit vel logofAt

trecut la condicA
Matei condicar

Pecetea domneasca anneal in cearl rosie pe adresa cartli

domnesti

; Ico 1 an

HM 1 fg

RR 1 IRni

Cap de bou.

www.dacoromanica.ro

204

CC1. 1802 Sept. 25 (lagi). Scrisoare de schimb intre lordache

Roset ban, care dl un loc din Vaslui lui C. Ghica hatmanu pen tru un loc din Iasi (Copou) si 900 lei.
lordachi Roset biv vel ban fncredinjez prin aceastA scrisoare precum sA sA stie cA prin bunA primire mam invoit si am
fAcut schimbu cu Dumnealui hatmanul Costache Ghica cu un
Joe cel am in targul Vasluiului dance cu htisov cErt teat 1794
Mart 5 de la luminatul dome M'hai Costandin Sulu Voevod cu
o ogrsdA de zaplaz cu poartA 1 cu toatA cheresteaoa si casele
ce sint Intraceasta ogradA si le am dat Dumisale din preuna cu
-toate scrisorile ce am avut pe ac-st loc din Vaslu'u 91 dumnealui Inca miau dat InpotrivA noao sute de lei si un loc de aice
din E5i Ia marginea targului dinspre Copou cel are 5i Dumnealui cu hrisav dat de Domnul Costandin Dimitrie Moruz Voevod.
Si masura acestui loc este cinci zaci si patru stanjeni fala despre Rascan sapte zaci *i noao stanjeni fundu dispre rasarit din
care au sA se scoatA cinci sprezece stanjenl danie ce au dat Dumnealui rAposatul Stolnic Andrei Holban patru zaci si sapte stanjeni dinspre Copou din care au sA se scoata iarAsi zece stan-jeni dania rAposatului Stolnic Andrei Hoban *i cinci zaci i ease
stanjeni de Ia vale despre toed lui vtori camaras Tinti15. Si fiind
cA hrlsovul ce cuprinde aces] loc mai cuprinde si alt loc, lau
propit Dumnealui Hatmanul dandumi mie copie asemenea de pe
hrlsovul acela. Deci de astAzi Inainte sA stApaneascA Dumneafui cu pace, cuconli, nepojii *1 strAnepolii Dumisali 5i nesupArat

nici o data de Mil nimene locul ce am dat dumisali In Vaslui ca pe dreaptA ocinA 5i mosie a dumisali din preunA cu toate
binalela ce am dat Dumisale si eu iarAsi sAmi stApanesc locul
din Eli ce miau dat Dumnealte. Si spre Incredinjare fnsusi am
iscAlit poftind si pe alji boeri ce sau intamplat fajA de sau iscAlit marturi.
1802 Septembrie 15

'salt lordachi Roset ban

CCU. 1803 Mart 1 (Vaslui). Egumenut de Fastaci schimba
,cu C. Ghica batman, luand Cursesti si dand locul din Vaslui.
Precum sl se tie ca in mosia CursAstilor de la jinutul
Tutovil care sa hotArAsti cu moVa FAstacil a sfintei manAstiri
www.dacoromanica.ro

205

FAstAcilor, avand Dumnealui giumatete luatA co schimbu $i cu

cumparaturi din paraul ce vine din fundul Vail maxi spre rasa
rit fiindui marimea ei de una mie opt sute doao zaci $i sase
stanjeni, doao palme $i sapte parmace, in care jiumatate in capatul de gios dispre Grosasti au Mai ramas razasilor Magi obucAtica. Asijierea $i din cealatta giumAtate spre apus mai avand
una suta noao zeci i c1nci stAnjeni cu scrisori $i dovezi $i ho
tarnice de la Dumnealui Sardarut Neculai Lintu din let 1799 Sep-

tembrie 6 incredIntate $i de Kir Dloniste ce au Post la ace vreme Egumen numitei iranastlri $i de alti razasi yi inpregiurasi.
Asemenea $i Sfanta manastire FastAcilor avand din locul
targului Vasluiului o bucatA de loc cu scrisori aratatoare In semne
ce se numeste Delia. Pentru aceasta volnic Hind de la sfAnta manas'ire Sina a face pentrn folosul Sfintei mAnAstiri socotituniam
$i tnvoindune am schimbat adlca Mud acea bucatA de toe din

locul targului Vasluiului aproape de vatra targului dumisali, am

dat dumisali i dumnealui m'au dat toate partile din CursAsti.
ce sa hotArasc cu firms! manAstirea Hind mai cu apropiere $i
mai de folos sfintei manastiri, asijder,! sa Indatoreste dumnealui i pentru un hrisov ce are sfAnta manastire de radicaturA ca
on $i cAnd va cere trebuinta de a se inoi, sal tnolasca cu a
dumisali cheltuialA precum si acum sau inolt, care aceasta InVerna sa se urmeze $1 de catrA urmasii dumisali clironomi targului Vasluiului, ti osAbit mai agiutoreaza pe sfAnta manAstirei
$1 cu doao sute duct zAci lei fiind stricata de cutremurut trecut
pe care bani iau si dat. Drept aceasta de astazi lnainte sA aiba
dumnealui $i cucoana dumisali, fit, nepotii $i stranepotli dumisal'
a stapAni acea bucata de loc din locut targului Vasluiului intoc
ma ca o a dumisale mosie dupa tAria a patru scrisori ce am

dat Dumisale $i on and va nage vreo pricina, datoare sA fiesfanta manastire a raspunde, asemenea $i sfAnta manastire sa
alba a stapani toate partile din Cursasti fntocma dupa hotarnica aratata ca o dreapta mo$le a Sfintei manAstiri, dandumi
dumnealui $i una suta sapte scrisori, care thud eA au fog atdumnealui banul Mate! Costache sunt toate iscAlite de Dumnealui $i on 1 ce pricini vor naste dumnealui sa albA a rAspundedupa cum
Si astmene :A se urmeze qi pentru tnoire.
neam invoit si neam aserat am dat cu aceasta scrisoarewww.dacoromanica.ro

206
dumdutnisale intArlta rat cu pecete si asemene ne au dat
-nealui, In care sau iscAlit oi alte obrazA ce sau fntAmplat.
1803 Mart 1

1. p. in fum

6 cp23%Ezov xtovcrrobniog

CC111. 1803 Mai (laqi). A. C. Moruz VodA Intareote

anaforaua velitilor boerl in pricina dinire Sf. Spiridon fi fratii
Sturzeoti pentru impresurare.
No! Alexandru Costandin Muruz V. V. cu mila iui Dumnezeu Domnu Tar!! Moldaviei.
Sau citit anaforaua aceasta inaintea Domnid mete oi VA2AndusA ca both-Area aceasta a pricinei ce sau fAcut de cAtrA
Dumnealor velitii boeri sau urmat cu toatA cuviinta of dreptatea,
,pentru acea dar intArim of Domnia me ca la toate intocma aka
sA se urmeze cum mai gios sA arata prin anaforaua aceasta, care
sau fntArit of cu a noastrA domneascA pecete.
1803 lunie 13
pecetea domneascA.
.

Pre InAltate Doamne

DupA jaloba ce au dat inAltimel tale dumnealui Spatarul

Stefan Sturza, dumnealui comisul Costandin Sturza frail ceroind
giudecatA cu manAstirea Sfautului Spiridon pentru schimbul unor mooli ce au facut mai inainte. Adica cA mooia ce ar fi luat
de is manAstire Slantului Spiridon, care iaste din locul targului
Vasluiului inpotriva a patru mooli a dumisali anume Deingenii,
Poreqtil, Bulboacele oi Trifegtii, sar fi Inpresurand de cAtra Dumnealui Hatmanul Costache Ghica of altii. Mind !Indult' la dumnealor boerii epitropi a manastirei ca sA cerceteze of sa pue la
cale, dumnealor prin osAbitA jalubA fac cerire ca toti acei despre care aratA boerli jAluitori cA sA inpresoarA aceasta mode,
sa scoatA scrisorile oi sa cerceteze pricina luta' de Divan *i apoi dupA hotArArea ce va face Divanul, vor pute pune la cale
of Dumnealor spre odihna of multAmirea jaluitorilor. Deci InfAtooindus1 acum Inaintea noastrA vechilul manAstirei Sfantalui Spi-

ridon of vechilul dumisali Hatmanului Costache Ghica Thud of

Dumnealui Comisu Costandin Sturza si cercetandusA pricina Dumnealui Hatmanul osAbit de vatra tArgului Vasluiului mai are of
www.dacoromanica.ro

207

alte pArti de loc ceau fost tot din hotarul acestui targu luatA cu
schimbu. Precum pentru partea acea ce sA hotAraste cu mosia
aceasta a manastirei Sfntului Spiridon ce Taste data boerilor SturzAsti, sau vazut un ispisoc din anii 1696 (7205) Septembrie 28
de la Domnul Antioh Costandin Voevod cuprinzator In semne
si dupa aceasta cere sa ot stApaneasca asupra mosiei ce manastirea Sfantuiui Spiridon a dato boerilor Sturzasti. lad alt hrisov
din 7268 Dechembrie 4 de la rAposatul Domn loan Fteodor Voevod cuprinzatoriu iarAsi In semne si In masuri cu care semne
Erata vechilul Dumisali Hatmanului Ghica si nici Dumnealui Coanisul Costandin Sturza nu tagAdueste cl ar fi trecand la unele
cieuri piste hotarAle acelui dintai ispisoc a domnului Antioch
Voevod cum asa sau vazut
dintro in:hipuire de stare locului, ci dar find cl amandoA moeile acestea sunt danii domnesti
din locul targului Vasluiului dupa dreptate sa protemisAste ck a
mai &Mai danie a avea deplinA cuprinderea el, i to aceasta de
catrA not asa sau gasit cu cale ca sa se faca cercetare la starea
locului prin boerl randuiti si ingineri pe care sal ducA manAstlrea Sfantului Spiridon si sa se dovedeasci mai intai sAmnele
ispisocului Domnului Antiohi V. V. cel are Dumnealui Hatmanul
i apoi sa afle $i samnele ispisocului Domnului loan Fteodor
Voevod acel dat de manAstire Dumilorsale boerilor SturzAsti atat
de catrA mosia Dumisali Hat, cat $i dispre toate alte pry cu

care sa va fi mai hotArat mo$1a aceasta si de sa va dovedi ca

inpresoard din inosie dumisali Hatmanului, sA se vada si loc 5i
facand hada cum si marturie sa se aduca la Divan, dupa care
apoi cercetandnsa sa va pune la cale. Insa pentru ca sa nu sa
prelungiasca mai mutt aceasta pricina, cu pri"mire a toate pArtile

sau pus vade de doo luni ca sA sea dea s 'arsit pricinii si cercetkii acestia. lar hotArarea ce desavar$it rAmane la Malta infolepciune Inallimei tale.
A fnAltimei tate plecati slugi

1803 Maiu

T. Jora vet log.

Vasile Raset vet vornic
Paladi vet vornic

A. Bats vet vornic

sulgeri

Pecetea mica domneasca an 1 KCT 1 MS I ER I 1793, pasere

cap de bou.
www.dacoromanica.ro

208

CCTV. 1803 Janie 16. Cartea lui A. C. Muruz Von in pricina

dintre hatman C. Ghica si Sf. Spiridon pentru mosia Vasluiului.
Noi Alexandru Costandin Muruz Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnu Tariff Moldavial.
Cinstit credincios boeriul Domniei mete dumnealui Matei
Costache biv vel ban stinatate. La giudecata ce sau cautat intrevechilul manastirei Srantului Spiridon si intre dumnealui Hatmanul Costache Ghica iarAsi prin vechil, pricina fiind hotarul unei
pArif din locul targului Vasluiulul ce manAstirea Sfantului Spiridon lau avut dup1 un hrisov din anii 7268 Dechembrie 4 de la
raposatul domn loan Teodor Voevod t cu schimbu lau dat Dumnealui Spatarul Stefan Sturza fratelui situ Comisul Costandin care
s'ar fi Inpresurand de Dumnealui Hatmanul. Si la Dumnealui Hatmanul vAzandusA alt hrisov mai vechiu din 7205 Septembrie 28de la Domnu Antioh Costandin Voevod, asupra locului dispre care
sar fi Inpresurand locul acel dat de manAstire numitilor boeri
Sturzasti si amandol iocurile acestea atat a manastirei cat si a
dumisali hatmanuldffind si danii domnesti din locul targului VasJuiului dat in saine si mai vartos a manastirei In masuri dupe
dreptate giudecata an gasit cu cafe 31 se protimisascA aces mai
dintai danie a ave deplinA cuprindere ei pentru care rAmanand
ca prin cercetare la stare locului sa facA indreptare priCinii aceStia. Domnia me to oranduim pe Dumneta sa mergi acolo undede fats fiind vechilul manastirei si vechilul dumisale Hatmanului
cum si toti altii cati sa vor ft megiesind cu mosia aceasta fiesta.
care cu scrisori si (loyal ce vor fi avand, sa cercetezi foarte cu
amlruntul ca sa se dovedeascA mai intai semnele ispisocului
Domnului loan Fteodor Voevod a:el ce lau avut manAstirea dispre mosia dumisali Hatmanului $i despre toate alte parti cu care
sA va fi mai hotArand mosia aceasta si de sa va dovedi ca se
inpresoara din mosia dumisale Hatmanului, sA se vazA cat toe
pe care sal si mason' in stanjenl. ySi Wand hada de stare locului
cum si marturie pre largu, sA le aduci la Divan ca sa se dea
cea de savarsit hotArare.
1803 lunie 16
Pecetea domneascA : an 1 RCT I ai3 I KR 1793, cap de boa
I

pasere.

www.dacoromanica.ro

209
CCV.1803 lunie 19. la#. Cartea Jul A. C. Moruz in chestla hoIfirnIcIet moglei Vasluinlul Int C. Ghica halman despre vecini.

Nol Alexardru Costandin Muruz V. V. cu mila lui Dumnezeu Dom u Tarii Moldav'el.
Fiind ca cu cartea Domnici mete sau oranduit pe cinstit tii
crecYncios boerul nostru Dumnealui Mate! Costae hi biv vel ben
ca sa cerecteze si sA afle samnii! hota A a frog icr ce sunt date
din locu ttrgclui VaL lc iulul ca:e sa stapanesc de al nostril cli s' it
si crcdincios boe iu Dumtealui Coqache aka hat. atat de catrA
o parte de lo: aragl d'n locul ac lui targu ce au fost a manast rel Star tului Spir don cat i desp:e toga alte mo0i cu care sa
va fi hotf rand. Poruncim tuturor aceator ce sl or fi megletind
cu moOle aerste, sau vor ft at and osabite pfriI cin locul targu'ul Vasluiului ca in vrt me ce va merge randuitul bo'riu hotar
t is la starea locului, sa se afle fleje ca e cu scrisori i dovezi
ce vor fi a d sau vichili, centru ca :A nu Fa faca vre o asupre la 1: vre o parte. Clci de nu vor urma precum sA poruncekte
bocrul randuit, va da sfar0t cercttarii 1 pe urma oil c! Ware
vor face In potriv5, nu li EA va da a scultare.
1803 lunie 19

Pc ceta domneascl: an I ko J

/1,13

Kit

1 K93, Zap de bou

r asere.
CCVI. 1803. !title I. la.,si. A. C. Muruz;Voda relnoeste tut C. Ghica

batman privilegille asupra mostei Vasluiului mesgrnita,fabrIca de postal; etc.

Noi Alexandru Costandin Muruz cu mila lul Dumnezeu

Domnu Tarii Moidaviel.

SA face tIre cu acest hem, a Domn'el rne'e ca FrAtandune
al nostru cinstit sl credincios boar Dumnealui Costache Ghica Hatrain ca tArgul Vasluiului cu tot locul de prin pregiur 'cat sau
&fat nedat danie mai denainte nimArui, 11 are aiiercs re *I miluTre prin hrisoave gespod, In care hrisoave sA hotIrA0! numal
;1 ce vedturi are sa la. Dar peste acele vent uri ce are hotArate
A la, t I au mai arAtat un hrisov ce are de la Domnia sa Alexandru loan Ca imah Votvod din 1799 Mart 8 hotArand ca mesArmita din iargul Vasiululd cum ki opt dughene i una crt-gma 41
una pitArie ce are dumnealui in targu Vasluiului sA nu fie su-

www.dacoromanica.ro

210

parat cu p'ata banilor agiutor nt'i sau cu alte dari asamine $1

doao zaci Ii :dl postava'i ce la aduce Dumaealul d. piste hotar
it va asaz i In targ it Vas'ui Jul cu c ire sa desch'da fabrics postavArie al fie ertati de b'r gt hay lel,. Si fiind ca acu n In anul
acesta din intamplarea foculul ce an fost la acest targu tau arsu
toate ac le dugheni si trabuint silind c st fact alte dughene la
loc, va sa intre la mare cheltuiala, sau rugat ca sai mai adaugim mita pe cat sl va socoti spre oaresi care agiutor la cheltueIlle ce are a face cu lucrul dugheillor, dupa ca e aratare ct n'au
r

facut fiind Incredinta t Domnia rre de pagubire ce i sau facut cu

arderea dugheni I r 1 ca acum vrand a face dughenile la to:,

vrea sI iltre in mare ch It riala. P ntru aces socotind Domnia

mea ca dupa slujbele cele cu osardie oi cu credinta ce au aratat
atat cltra alli luminati Dormi de mat Inaint t cum si acum catra
not $l patriei acestia gl mal ales 31 In potriva pAgubirei ce au avut $i a cheltueli ce are a face sa cade spre oare3 care aglutor
at sa mai adaogi mita nu lam trecut cu vederea rugamintea. Ce
prin acest hrisov at Domniei mete !Marina ol ho'aram ca mesernita din targul Vasluiu'ui sa nl fie supArata a da hirtalca la haul'
ajutorintei cum si.. optsprezece dugheni si doao crasme ce va face
in targul Vasluiului larasi sa fit scuffle de ban!! agiutorlotel ;I'sl
de alte on ce dart ar fi asupra altor dugheni si-crasme si osab't
lam m'luit Domnia me ca piste doao zaci liudi p)stavarl ce sa
cuprinde prin hrisovul pomenitului mai sus dome ce niau aratat
ca sa aduca de piste hotar sa mai aduca si alts doao zaci liudi
postavari cu care sa se fact piste tot patru zacl Hadt fnsa oameni strains de piste hotar sa fie adusi de acum Inainte fa A de
bin to Visterle si fara de nici un amestec de dare cu a'ti !kWt ri ai tarn ca sal asezi I i targ r Vasluiului fiind adeveriti slprIn
marturle dregatorllor de margine ea sunt strain' scosi si adgi acum de piste hotar fara de b'r, Jailsi a fie ertati oi scutiti de tot
birul Visteriei si de a'tt dart oi havaleli ce vor fi pe alts lacultori ;
ei !atm nimica si nu fie suparati.. Insa Hand dumnealul ;Hatmanul fab Ica postavarlei dug fagarluinta ce au dat. Dml poroncim Domnia me Dumnealo- Ispravnici de tinutu Vasluiulul al
altor zapc I ce yeti fi oranduiti cu ori ce slujbe a Domniei mete
la ac 1 tInut sa aveti a urma cu ford Intocma dupl cum mai su;
sa Intaraste prin h isovul acesta. Poftim dar Domnie me cu dragoste si pe aiti frati luminatt Domni pe care Sf Dumnezeu II va
www.dacoromanica.ro

211

orandui In urma noastra la Domnia acest I tad sl nu s'ramute

Mei s strice aceasta mlluire, ce mal vartos sa adaoge cu sporire
pentru a Domnlilorsale vecinica pomenlre.
Scrisusau hrisovul acesta la Scaunul Domniel mete Ii orasul Esit Intru a doa domnie a noastra la Moldavia In anul dir 01.
Alexandru Muruz Voevod

La aiul 1803 lulie 1

Vasile Sturza vel v'sterlic proclbh.

Sau trecut la condica VIsteriel
Condicar Veisa Medelnicer
Pecetea m re domneasca : Noi Alexandra Costand n Muruz
Voevod, cu mila lui Dumnezau domnu a toata Moldav,e 1802,

paserecap de boy.
CCVII. 7804 Ghenar 11 lap'. Carlea lui A. C. Moruz Vodh &Mr&

ispravnicii de Vaslui sfi aleaga un loc a lul C. Mica, ce -1 ere de la

D. Miclescu slolnic, despre vecini.
Noi Alexandra Costandi i Muruz V. V. ea mila lul Dumneleu Domnu Tar! Moldovei,
Ci stit credinciosi boerli DOmniei me'e DumnevoastrA Is-pr,vnIci de Vnutui Vasluiului sanatate Fiind ca al no tru cinsrt
si credincios boerinl dumnealui Costache Ghca Hatman, nau Mat
aratare cum ca de la rAposatul Sto rife Dumitrache Miclecul are

cinci zici stnjeni gospoi atat In lunge cat si in curmez4 de

acolo din vatra targu I Vaslutului, care si riperatul stoltec Lau
avut ball de la dumneaei Stolniceasa Marla Costandache precum
a-ata scrisoarea din 1794 pentru care cersind dumnealui Hatmanul ca sa se deosabiasza dispre locul dumisale Stolnicesei. Scriem
Durrinevow tra fiind de feta vechilLi dumnealui, Hatmanulul cum
$1 dumi,ali Stolnicesei urmand Intocna dupa scrisoarea dumisall
Stoln'cesei s1 deosabiti stanjenil aratati si sai stalpit si cu pietre
hotarA dupA care sA dati si marturie pe obicelu ca dupi aceias
mArturie sA se faca dum sail Hatmanului si intarltura dela Domnia me. tar nascand ve o pricina din spre vre o parte, prin marturie si harta ce veti ea sA aratati pre larg.
1804 Gheler 11.
sau trecut
prccit vel log
KCT I M3 I KK 1792, cap de bou
Pecetea domneascA,
luau!

Ai%

pasere.

www.dacoromanica.ro

- 212
CCVIII. 1 05 Mai 22. Cartea lui A. C. Muruz Vold cAtra C. Micalogofgt de stauAnire aulora
gului targ al Vasluiulu..

lo Alexandru Costandin Muruz Voevoi cu mila lui Dum

nezeu Domn tarn Moldaviel.
Datam carte domnlei mele cinstit si credincios boerului nos-

tru dumisale Costachi Ghica biv vel logofdt de Lira de grio.71

si omului eel va avea randult vechil la mosie dumisale Targu
Vasluiului sT locul dinpreglurul targului eel are schimbu de la m
nastirea sfantului Spiridon sl cu scrisoare din anui acesta curgator 18J5 'Mart 28, sA stApaneasca sl sA is venitul de la toll aceia

ce vor fi cu lacuinta pe aciasta mode targul Vasluiului si locul

dinpregiurul targulul si allil ce sA vor fi hranind acolo, din toate
tar 'pentru adupA obicelu i dupA hotarnica ponturilor domne
cei ce sA vor arAta Impotrivitori poroncim damn, ispravnlcii tinutului ca sat suptmeti a urma intocma dung hotararea p3nturilordomnesti.

(1805) Mai 22
Procit vel logof At

Pecetea mica domneascA In ttq ros, AA I RCT I M3 4 RR-1792

cap de boupasere.

CC:X. 1805 Decembrie 21 Iai. A. C. Muruz Voclii inlareste Jul

C. Ghica vel logofat st5panire pe tostri mosta targului Vasluiului, si
a iocur for luate cu schimb.
Noi Alexandru Costandin Muruz cu mila I i Dumnedu Domnu.
Tarn Moldaviel.
Facem stire prin acest hrisov at D mniei mele cA viind Maintea noastrA si a tot sfatul al nostru cinstit gt credincios b eritt

dumnealui Costache Ghica biv vel logofat at tarn de glos neau

arAtat WA' un hrisov d n anti 1795 Aprilic 9 de la Domnul M hail Costandin utul Voevod de danle dumisale targul Vasluiului
cu tot locul de prin pregiur ce sA va dredi ci iaste tiedat &lora
mai de Inainte pentru a dumisali credlncioase slujbe ce au Mut
tatii si domnilor cum pre largu aratA hri,ovut acesta ; at done=
o scrisoare din 1796 August 9 de la egumenul magastirei DobrAvatul Serafim, Incredintata si de preosfintia sa Chiriochir Veniami a
Mitropolitul tarli fiind atuncea Episcop la Roman cum sl de dum-

nealui biv vel logofAtul Neculai Roset, prin care scrisoare asa
sA caprinde cA ava Id mAnAstirea un vad de moarA pe apa Vas-luiului la targu Vasluiiiul si cu. alte 1)curl acol ) prin pregiur care

www.dacoromanica.ro

213

grin ispisoacele lumioatilor Domni sa aratd. Adick gradlnre de

la lantana Rdulii &I locurile de prIslci ce stint la obarsia Bustel.
-1 acestea nefiind de vreun lobos .mandstirei, de la o vreme de

cand rid moara nu sl and. au Mut schimbu cu durnaealui logofdtul spre folosul Sfintei mandstiri. AdicA datau dumisale logofAtulul acest vad de moara pe apa Vasluiului cu grAdlni la
lantana Rgulii gi cu locurl de prisaci la obarsia Bustel duod cum
sa arald pria doao ispisoace a mandstirel unul din anil 7136 lulie
30 de la Domnul Mlron Barnovschl Moghild Voevod $i altul din
7170 Februarie 7 de la Domnul Efstrate Dabija Voevod. lar dumrealui logoidtul au dat la sfanta mandstire is local acestora una
dugh and is targul cfe gios in Esi cu loc 1 ei si patru rgoane

de vie la H.* ce sunt tot intro gran cu amts vii a mandstirel.

Si asa savarsindusd schimbul acesta spre folosul !lianas Irti cu
bund prilmfre si multumirea sa au dat eumisali logofdtulul si acele &al ispisoace mai sus pomenite. lar ua alt ispisoc de la
Domnul Alexandru Voevod sau oprit la mandstire Had ca sa cuprinde ktracsul gi zits mcs'e numitd TimotiM ce nau intrit la
schimb 1 au rkmas tot a mfinastirei, precum i mandst rea Inca
au lust scrisor !e dughenei i a villor inpreurd cu dughiana gi
tee la stdoanfre. Dupd care au ramas ct sa s urmeze sl s'dpanirea intocma de ca rd amarichao cArtile flind schimbu fa cut
gi cu stlrea epitropilor acestei mAndstiti care stint sl iscaliti Preosfin i3 sa parintele Mitropolitul si dumneaul Neculae Root biv
vel logof. cum sau mai a dtat, al treileealtd scrisoare dintracest
curgAtoriu anti 1805 Martle 21 din partea epitropilor maidstirei
Sfantului Spiridon de aice din orasul E ii cu pecetea mardstlrel
si iscalltd de epitropi Sfiatia Sa Chiri) Chlr Nectarie Sardeon gi
Dumnealor lcrdache Cantac:zino biv vel logoidt, Sandul Sturza
hatmanul i Grigorie Sturza vel visternic, incredintata lards' de
preosfinlia sa parintele Mitropolitul tarsi $i de dumnealor velitil
-boari ai divanulai cuprinzAtoare cd prin favolala primitd de band
voe cu dumnealui logoldtul sau facut schimbu adlcd aceastd ma
rd tire a sfaattful Spiridon a dat dumisale logofdtulul tot local
inpregiurul targulul dumisale Vaslulul cat lau avut danie cu hrisoave domnesti mandstirea Precista din Roman ce iaste mitoc gi
inchinatd mandstrei acestia afard de locurile ce sunt ale altora
,cu osAbite hrisoave. BSI dumnealui logofatul an dat Sfintei mandstirl pentru mosia aratatd, o mosie $1 giumdtate la tinutal Or-

www.dacoromanica.ro

214
giumatate star jest
din mosia Pohribenli din patru bAtrAni ce sau Impartit mosla aceasia dupa hotarnica din anul 1776 Septembrie 12 care parti $i
dumnealui
le au avut luate Masi cu schimbu de la fiul dumi.
sale Alexandru Ghlca blv vel spatar, iar dumnealui spatarlul leauheiului anume Iret bAtrAni

pi

saptesprezece

pi

avut zastre de la socrul sau dumnealui Grigore Sturza vel Visternlc, Si aceste mosii atat care este data din partea mandstirel
dumisale logofdtului cat vi acea data din partea dumisali la n And tire dupd venitul de acum Taste mai cu adaos $i mai cu folos
In partea mandstirei. Dupd care de acum 1nainte schimbul acesta
Intre mandstirea sfantului Spiridon $i ft tre dumnealui logofAtu1
pi urmasil dumisali sd se plzased Iritocma $i nestrAmutat nici o
dinioard stApanindusi dumnealui tot locul inpregiurul tArgului
dumisali Vas lulu' cat I'au avut danie -cu hrisoave domnesti, ma-nastirea Precista din Roman mitocul az:este mandstiri cu tot ho-

tarul $i venitul cu vaduri de mori $i de iazuri din campu de fang $i din tarind $i din pAdure $i din tot locul ca pe a Dumisale
dreapta dud $i movie pe aratarea si cuprinderea scrisorilor hrisoave domnesti ce i sau dat cat sd va alege, ()Wait de locurile
ce sint date altora cu alte hrisoave. Deci asupra acestora cersi d
dumnealui logofAtul $i de la Domnia mea Intariturd. Si incredintandune din arAtatele scrlsori vl diresr ca targul Vasluiului cu 10,
cul inpregiur cat cu schimbul ce au fAcut cu manAstirile Dabrovatuloi Sfantul Spiridon, sau cuprinsu Ia deplinA stapanirea dumisale cu build credintd. intarim dar cinstitului vi credinciosului
boeriu costache Ghica blv vel logofat al tariff de gios ca dupd hr sovul

danie din anti 1795 Aprille 9. Si scrisoarea de schimbu Cu manAstirea DobrovAtul din 1796 August 9. Si cu mandstirea Siantulul Spiridon din anul acesta 1805 Martie 28 s41 stApaneascA
targul Vasluiului $i cu tot locul Inpregiur ce si cuprinde prin ispisoacele Domnesti atat acelor mai vechi asupra locurilor ce au
luat de la manastirile DobrovAtul vi Sfantul Spiridon, cat $l acelul
din urrnd de danla dumisali cu vadul de mom% pe apa Vasluiulul
gradinile de la fAntana Raulil locurile de prisAci la obArla Bustei
cum pi cu alte vaduri de moil 1 locuri de iazuri din cAmpu de
Mugu $1 din tarina i din padure cu tot hotarul sl venitul din
tot locul ca pe a dumisale dreapta mind pi movie. Asupra cdtlehrlsovul acesta at Domniei mete Intarit cu domneasca noastrA isdalitt.rA $i pecete, di fie dumisale de IntAriturd statornica p1 ne-

www.dacoromanica.ro

215
result nici o dinioari asemenea $i la urmasii dumisale mostenitori.
Scrim. sau hrlsovul acesta la scaunul Domnlei mele In ora-

sul Esil in al patru'ea an a Domniei noastre ce de al doile la

Moldova si sau dat.
La anti 1805 DechembrIe 21.
Costandin Bals vel log. procitoh
Matei Carp vtcri log. procitelnomu
Sau ttecut In condica
Matei Ccstltf Clucer
Pergament ; Pecetea mare cu Inscriptia cunoscutA 1 02.
CCX. 1806 lunie 27. Marturia lui I. Safer pentru hotarul Delei a log.
C. Ghic2.

AdicA eu Ion Safer om ca de 80 sl mai bine de ani, adiWITZU pr'n aceasfA mgrturie a mea ce dau la cinstita maim dum'sale cuc( nu'ui Costaclie Ghlca biv vet logoflt precum sA se
stie ca vazand cetindusA cartea de b'AstAm spre descoperirea adevarului asupra celor adevarate vechi hotara a mosiei Delea si
eu LevraEd a tine mistuit adevgrul ce stiu pentru hotarele Deal
stgpanirea sau unrat din
In capatul dispre rtsalit pe unde
vechiu, am atat Intru ac( st chip. Filnd un stejar insAmnat In
vale Bglinarilor din sus, and cram eu copii InIc, am rnersu cu

alji MeV si lam dat foc de au arsu, tar tatul meu auzind mau
That pe mine 0 ducanduma drept la radAcIna stejarului, mau ba-

tut pentru ca lam arsu zicand ca acel stejar au fost cu tour a

mosiel Delel ei and va fi Intrebare vre odinioara sA tiu cum
carat. BSI asa eu dupA aceia mam apucat si am sada doi nuci,
care si acum sA aflA In locul acelui stejar. Si am aflat apol ti
celelalte hotara si semne a De if. Ca de la nucii mei apuca spre
rasarit In capul poenii Ungurului din gios unde ( ste vita unui

Toader Ciobotar si acolo au fost plata hotar vechiu pe care au

stricato Cioboteriu cu via lui si de acole apucA la vale tot spre
rgsarit pr;n valea Dodestllor si pe la ulmi. Si de la ulmi sa sue
In dial dlasupra prisAcil Burghelii unde si acum este piatrA hotar
vechiu. i aa fiind adevArul In frica lui Dumnezeu dupa cartea
de blastam am mArturisit and pentru incredintare el aceastA mart( rre care am pas numele ei degttul nestiind carte.
1806 lunie 27
Eu loan Safer of TAnacul mArturisgsc si am pus degetul.

www.dacoromanica.ro

216
Eu am scris dupa marturla lui loan Safer gi am is:AlIt.
Costaki...
Mardari Di ac of is Vasluiu.
De la Ispravnicla Vasluiului

Fafa Inaintea noastra a venit numitul loan Safer gi Intrebandusa au marturisit cele tn31 sus cuprinse In scrisoarea aceasta..
Pentru acela sill Incredintat 51 de Wit not.
lordachi Roset spatar
CCX1. i807 Sept. 29 lafi. Scrisoarea de schimb Intre C. Ghica logofat gi
Sf. Spiridon dandu-i moie Vl3ternicenii, pentru mogia targului Vasluiulul.

Veniamin Mitropolit Moldaviei

De catra nol Epitropli sfintei manastirl a sfantului Spiridorr

din oravul Eg I, Ingtiintare a face pen easta scrisoare

gi adeverim ca prin Invoiala vi agazare prlmita de bunavoe cu
d

aica

cinstit dumealui boeriul Costache Ghlca biv vel logofat, sau facut
schimb, adeca sfanta manastire a stantului Spiridon, au dat dumis3Ie tot lozul Inpregiurul targului dumsale Vaslul cat I tu avut
danie cu hrisoave domneti manastirea Precista din Roman, ce
este metoh vi.,Inchinata la easta manastire afara de locurile ce
sant ale .altora cu osebite hrisoave. In potriva carula revenit loc
din pregiurul targului Vaslul dumealui logofaf au dat sfintel manastiri. din drepte mosIth dumsale doauw mogli intregi pe apa
R4utu'ul la tinutul Soma, anume Borodnic,n11 51 Rovicei, dupk
scrisoTile vechi vi noaw (51 dupi hotarnica dintru ace3t curgabr
an 1807 Sept. 5), care numite mo5ii le avea gi dmnalui bagtina,
de la raposatul boeriu lordache Cantacuzina biv vel vornic socrul dumisale, 51 venitul mortasipiei din targul Harlaului cel are
Amlui danie prin carte gospod din anii 1804 lull 3, de la domnul
Alexandru Cosiandin Muruz VocIA care loc ce este dat dumisale
din parte manastirei cat gi acele numite mo5ii vi mortasapie date
de dmlui la manastire, dupa venitul de acum este mal"cu adaos
vl fobs In partea manasticf. Drept aceia de acum inainte, schimbut acesta Intre manastire sfantului Spiridon sa sa pazasca Intocma
gi nestramutat n cl oclanaoara, dupa care sag stapaneasca dmlui
Icgofat acel pomenit .10c Impregiurul targului Vasluiul cu tot ho
tarul g1 vinitul 1111 din tot locul ce cuprindea hrisoavelor domneit1
gija s:risorilor ce 1 sau dat dumisale de la sfanta manastire, a-

supra carula sIg fad dmlui 51 diresa de IntariturA. Ce dar spre

www.dacoromanica.ro

217
g incredintare acestora, sau dat doao asAminea scrisari,
Ana din parte dumsale catra sfanta manastire si easta din partea
sf'ntel manastlri, cant dml d, adiveritA $i de preasfintie sa Mitro
..polltul tariff, Kiriu Kiv Veniamin, cum $i de dmlor veliti, boerI al

Adiverire

,di vanului

to E01 anul 1E07 Sept. 29.

D. Sturza vast Ionita Sturza hatma lonitA Canta log,
indiscifrabll (greceste)

Argtanduse in di .a i scrisoarea easta si vazandusl sehimJaul facut cu bunk primire sl asezare despre amandoll parpie sau incredintat de divan $i cu ale noas`re iscaliturl.
1807 Octombre 29
Costandin Bals logof At
Bals logofat

Gr. Sturza vel vornic

Ion Neculce spatar

T. Bali vornic
L. Bals vel vornic
Cost. Canta spatar
(necite() postelnic
C. Bals vornic
Roset vel vornic
(nacitet) vornic)
de mine sau ..alcatult cu primire de Imbe pArtile,
Constancrn Leondari sulger
CCXII. 1803: Din condica liuzilor.

in stat'stica Moldovei din 1803 (Condica liuzilor, Uricar VII,

4i VIII), gasim acesta date despre jude(ul sl targul Vaslui :
a) Ocolul Crasna. cu satele: Bahnarii (spatar 'Nee. Strati lat). MIntenii de jos (MAn. Barnovschi), Muntenii de sus (camina- V. Miclescul) Moara Grecilor (tij), Sole$tii (ban. lordachi
. Roset), $erbestli (pah. MAn. Midescul), Pribegii (comis 1. Roset),
(med: C, Veisa), Ballafii (sulger M. Racov0), Dobrovafal (a mftnastirei), Melestli (pah. MAriut Micleasca). Chirce
tiff (stol. A, Hr:soscole), Tanacu (reze1) Gugeftii (stol, Elena
Sturza), Bou1orii (rAte$.), $lobordnii (rgze0, Ciortectii (comis
I. Roset), Bene#11 (rAzeoii, Bodestii (rAzqi), Mdnj4tii (razesi),
Pope ,ctii (st. El =na Miclescu), Trestiana (razeD, Pocreaca (razeol).

In total 23 site cu 768 liuzi, cu 10804 lei bir pe an, si 47

liuzi fait bir.

www.dacoromanica.ro

218

b) Ocolul Mijloculuf cu satele: Portarli (razeoi), Ferestif

(ban lordachi Roset); Valea-Rd (i1j), Zapcdenii (razeoi), Oncestit (razes!), Radial (C. Racovita), Tufestii (razes!), Codde1tii
(clucer Std. Roset), Dumascu (man. Dobrovalul), $urinestil (clu-rcer Nec Racovita), Cantlrestii, (pah. P. Cazimir), Ciorila si Ddnestii (razesesti), Boloae (Sf. Neculai dln Papau 10, Borosestit
(spat Gr. Costachi), Drawn It (1. Andronache), Focsasca si Td-cuta (post. 1. Canta), Potrcpestil (razeoi), Bodestii (pah. Paraschiva Tufescu), Mircestii (razesi), Ghergheleul (Ciutea), Bereasa
(razeoi), $cirbotestit (stol. Maria Constandachi), Todirestli (clucer $t. Roset).
In total 24 sate cu 586 liuzi, cu 8312 Id b'r anual oi cu 36
liuzi fArA b r.

c) Ocolul Fundului de jos cu satele: Titninestl ksluger

Ion Carp), Drogesti (pah. bT. Carp), Griesti (serd. C. Carp),
Cdrcesti (razeoi), Todiresti (razeoi), Bord'stti (rAzeol), Glodentr
Gandulut (razesi), Jigoreni (razeoi), Parpanita (a schitului),Ne-groti (spatar I. Hrisoverghi), Glodeni (ban Arghire Cuza), Frenciugi (stol. Maria Holb3n), Cazdnesti (razes!), $'chela (ban Stavru), Fagul pi Faurii (comis Icrdachl Leon), Tatomiresti (ban,.
Arghire Cuza), Vuiturestii (vornic T. Balo), Ipatele (razes!),
Rascoae (razeoi), Draguseni (caminar lord. Raocanul).
In total 21 sale cu 645 Hui birnici, cu 7868 lei bir an u al
oi 25 liuzi fara b r).
d) Ocolul Fundului de sus cu satele: Bozienii(post T.
Burghele), Cud/ (camin. N, Cuza), Vovriestil (razeoi), Blbusca
(rAzeol), Dag fa (razeoi), Bolosesil si Suhulefu! (razesesti), Di.-moll (Sf, Spiridon), Waren' (razeoi), Pancestl (spatar D. Bogdan)
Fundul Poenarilor (tij), Tansa (razeg), Reingoae si Tibeinestii
Bahlii (razeoeoti), ArmOseni (vast. lord. Roset).

In total 15 sate cu 218 liuzi, cu 2708 lei bir anual, si 36

liuzi

fail

bir).

e) Ocolul Stemnieuluf cu satele : Zizinca (razeoi), Lipoviiful (a schitului), Baltenti (a man. Fastacl), Chetresti (razeol),,
Alberti (razes!), Bilotti (razes!), Delestlt de jos (comis C. Stamati), Delestli de sus (sulger Gr. Hrisoverghl), Ofdsti (razeoi),.
Rafalla (a schitului), Bululesti (pit, S. Caracas), Barzasti (med.
C. Cuza), Ccilugareni (man. Barnovschl), Cozmestl (razes!), Vas.eluiul (log. C. Ghlca).

www.dacoromanica.ro

219
In total 15 sate, *I tArg. Vas WW1 cu; 437 Iluzi, cu 6468 lei
bir anual, at 38 liuzi fart bir.

In total judetul Vaslul cu targul avea In 1803 un total de'

2654 liuzi birnici, ce platiau pe an 36200 let bir. La acestea ser
mai adaugau ca birnici personal, nu in cis/d ;
188 mizili cu 2164 11 bir anual
192 ruptasi cu 2172 IA WI- anual
38 ruptele vister12i cu 727 1.1 bir anual,
7 negustori hesovclitl cu 157 lei bir anual,

SJU poste tot 3079 liuzi birnici cu 41422 lel bir anual fi
182 liuzi fora bir.
Din acestea targul Vasluiulul num5ra In 1803 urtratorii birnizi ; 200 Iluzi, Vasluenli birnici a dumisale bg. C. Ghica cn 2976,

lei bir anual si care se ocupA cu cherestea $i cu chirii, 4 strein

In Vaslui cu 92 lei bir anual, sl 16 jldovi of Vaslul cu 316 lei
bir anal, 7 negustori hrlsovoliti 157 lei bit anual.
In total dar tdrgul Vasluiulul numara trz 1803, 227 birnIci, Cu un bir antral de 3541 lei.
Pentru a ne face o idee insa Intreaga de toata populatla
Vasluiului trebue sA pomenim ei bresiele ce nu platiau bir ei carese rAdicau la 1001 liuzi, Si anume :
117 slujitori isprAvnicesti, 96 seimeni hAtmA lestl, 2 lefecii ai
hatmanulul, 88 seimenl ai Curti!, 22 seimeni ai agiei, 18 barabani

ai agiel, 8 roslorl ai agiei, 13 lipcani, 4 Calarasl de Tarigrad, 17

aft:14d al armallei, 29 darabani al armIsiel, 106 aprozi, 0 por-tArei, 172 cop!' din cad, 2 fustasi de divan, 19 podari, 24 lemnari al Curti! gospod, 2 cApitani de baitag, 21 Orbunari gospod;
35 postelnicei, 117 preuti, 79 diaconi.
Toll aceotia nu platiau bir, Bind bresle.
Din totalul de 97 sate afarA de targul Vasil:lulu', se ga
seseau la 1803 un numar de 39 site rezesestl, 9 manastliesti, Ian
rest& de 49 sate boeresti, a famillilor, Stratulit, Miclescul, Roset,,
Racovit, Hrisoscoleu, Cazimlr, Costa chi, Adamachi, Canta, Tufescu,
Costandachi, Carp, Gandu, Hrlsovergh!e, Cuza, Holban, Staliru,
Leon, Bals, RAscanul, Burghele, Bogdan, Stamati el Ghica.
In tot judetul Vaslul se gasiau la 1803 numai 13 jidovi : lancu,

pdov la Moara Grecilor, S )lomon jidovul la Tibanesti, Avram

zet Emil jidovul din Griesti, Bercul jidov cfn Dragegi, Marcul
jidov din DrAgesti, Israel jidovul din chee, Marcul jidov din Ne--

www.dacoromanica.ro

-220
cgresti, Ilie iclovul din Negresti, Ilie jidovul din Frenciuci, $mi/
jidov diu Tansa, David ji1ov de Tansa, Leiba jidol din Suhulet,
Aron jidov de Bolus!.
Sau peste tot 29 jidovi capi de familie se geiseau in 1803

In tit cuprinsuljudeiului $i al Tdrgului Vaslut!

Erau dar In judelul Vaslui si In targul Vasluiului o populaAle de circa 20000 suflete, dintre cars jidovi, numArau maximu 200

-suflete, ceia ce orate' di la o sold de romcini s! gasia un jidov !!

CCXIII. 1809 Aug. 6 la#. Cartea divanului Cnejiei Moldaviei cAtra is.
dr! Vailui pentru moara de la Brodoc.

De la Divanul cnejlei Moldaviel

Cgtra cinstiti dumnealor lspravnici de tint. Vas'ul.
Cinstitul boeriu dumnealui Alexandru Ghica biv vel spatar

au facut arAtare Divanului el dumnealui hatmanul Neculal Stra-fulat ar fi fAcut de curind o moara in Brodoc unde nici data Ia

acela loc moara nau mai fost. i ca nu pupa pagubire suf are
,mosia targului dumisale Vasluiului din pricina acei mori inecand
.apa de la acea Troarl t t sesul Barladului !fiat lAcuitoril tango-veti din Vaslui au rAmas fara loc da hranA i fAra ima penira
vitele lor, pentru care cerand dreptate l punere la cale. Drept
acela sl scrie dumnevoastrA sA cerceta i cu amAnuntul de au mat
lost vre o data moara in Brodcc la acela lo: si cata pAgubire
sau pricinuit dumnealui spatarului din pricina Medd' apei de Ia
acea moara 1 In ce chip veil adeveri fara nici o partinire In
Erica lui Dumnezeu sl trimetiti Divanului instiintare iii veil avea
al doile poronca Iri ce chip sa sa urmeze.
lnsl la cercetArile ce yeti face sA fie de fatA si vechilii dispre amandoao partite.
18 9 August 6
Bale logofat
Sturza vist.
Roset vornic
CCXIV. 1810 Fc bruarie 26 lag. Cartea d:vani iii Cnej ei Mddaviei
..satra serdar Neculal pentru impresurare cu moara din Brodoc.

De la Divanul cnejiei Moldovei

CAtrA cinstit dumnealui sardaru Neculal.

Cinstitul boeriu dumnealui Costache Ghica blv vel logofAt

www.dacoromanica.ro

221

an facut Divanului arkare ca mOsia targului dumisale Vaslululuti

sar fi Inpresurand dispre mosIlle megiesite sl mai ales dispre m -sia Bahnarli un loc ce s numeste Brodocul a dumealui at Neeulal Stratulat, carele siar fi Mut el mori to apa Barladului 0In apa Vaslulului vechiu de pricinueste stricacluni morilor @i Inecare mosiei dumisale logofatului la c-a mai mica venire de apa
Pentru care cerand dumnealui logofatu', ca prin fcercetare lastare locului dupa scrisori si carte de blastam atat mosia targului-

duesale sa se scoata de sub toad Impresurarea cat si stecaciunea morilor si I -ecare ce sa face mosiei dumnealui, EA se pue la
cale. Drept aceea Divanul to orandueste pe dumneta ca sa mergi
la starea locului numitei mosii a targului Vasluiului unde fata fiind ye hilul dumisale logofatului cu toate scrisorile dupa osabita
carte Divanulu de instiintare si de poronca catra toti megie0
inpseglurasi. Vei aduna pe toil megiesii si Inpregiurasii larasi cu
toate scrisorile. Vei cerceta Intl' toate scrisorile si mai-turn de
imbele parli pe carte de blastam, apoi vei cerceta sl starea
lui. Si de s va dovedi ca mosia targului paimeste vreo Inpresurare, s Indreptezi. Si ne mai rama'nd pricina s stalpesti si
cu pletre hotara pe unde vg cere trebuinta, si va da dreptate,
dand si marturie hotarnica In stanjeni si is semne iscaliti pe obi.ceiu de dumneta si de toti megiesil Inpregiurasi si all' ce sa vor
intampla de fata la hotarat. tar iscand pricina la vre o parte atunce la locul de pricina pletre hotara nu vet pune ci numai semne vei face. Si Inchlpuind harta Intocma dupa stare locului, vei
arata la harta locul de pricina In masuri cu buns Intalegere si
toate megies t be most, cu samnile s' silistele for apol vei da sr
marturie In scris pre Carp aratabare de toate pricinile cu care
prin zi de soroc vor vent amandolo partite la Divanu de unde
vor lua hotararea precurn va fi drept. Dupa aceea ye cerceta si
ci2ntra moile ce au facut dumnealui hatmanul Stratulat, cu ce
putere de scrisori beau facut st ce strickluni si pagubire fac morilot
si mosiei dumisale logofatului. Si de nu sa vor putea aseza acolo pricinre aceste hate Dumneabor, In ce chip vet dovedi dinscrsDri si prin carte de blastam, sa dai marturie In scris, pre
largu aratatoare si cu gromi a dumitali. In ce chip urmeazi
dreptatea spre a nu sa asupri nisi o parte cu care venind la
divan, prin cercetarea giudecatil, sa se dea hotararea adecawww.dacoromanica.ro

222
otArgul Vasluiului cu toate celdalte sili5ti a dumisale ce sunt Inmregiur.

1810 Februarie 26
Sturza,
D. Sturza vornic

Th. Bil?,
lordachie Ghica
CCXV. 1810 Febr. 26 left. Cartea divanului Cnejiei Moldovei cAtr1
tnegiesii targului Vaslui sa vina cu scrisorl la hotgralul mosiei log. C. Ghica.

D! la D:vauul cnejiei McIdavi.ei

Fiind ca prin carte Divanului sau oranduit re Dumnealui
ardarul Neculai ca sa hotArasca mr5ia targului Vasluiului a chistitulul boeriu dumnealui Costache Ghica biv ye! logollt. Drept
aceia prin aceasta carte a Divanului sA face 5tire!51 sa porunce5te
-tuturor megle5ilor inpregiura5i ce au moiii de sA hotArasc Inpre-

cu mo5ia targului Vasiulului ca in vreme ce va merge randuitul hotarnic la starea locului, fiekte care on insg5i sA mearga
-sau vechil deplin rAspunzatoru sA51 trimita cu toate scrisorile Ca
A fie de fail la toatA cercetarea 5i hotarAtura ce va face mo_5iel targului. Ca EA nu vi sa pricinulascA vre o inpresurare tro51i/or ce avert, cAci carele nu va urma a merge sau a trimite-vichil
cu scrlsorile in cercetare la stare locului, randuitul hotarnic Lam
-giur

poronca sA dea sfar5it cercetaril 51 hotArAturil numitei mo5lei nu-

m& dupA cite scrisorl se vor arSta de NA dui:4 care se va

intAri $1 stApanire dumisale logofAtului prin cartea Divanului a-supra mo5lei targului, $1 In urma on ce arAtare vor face ca 11

sau pricinult vreo 1npresurare cu acea hotgrAtura, unit ca aceia

vor fi neascultar, adica tarp Vasluiu cu toate cele lalte sili5ti a

Dumisall ce sunt Inpregiur.
D. Sturza vornic

1810 Februarie 26

Gh. Bale
lordachi Ghica
Sturza
CCXV1. 1810 Mai 8 (Vaslui). Mgrturia a 10 sgteul din Bahnari pentru
liotarul Vasluiului despre valea 'ui Cornitg

Noi oamenii barbi lacuitorl din satu Bahnaii find strami

-51 adanali din poronca cinstitei Ispravnicii a boerilor hotarnici
www.dacoromanica.ro

223
-11 Intrebandune de hotarul moolei targului Vaslul prin carte de
blAstam am dat aceastA marturie a noastri la mana randultilor
-1ntracesta chip cum a la valea lui CornitA este o plata veche
*Aar care hotar taia pe la un loc oi la casa lui Casian oi prin
mijiocu satului of dupa otiinta ce avem dupl auzire cart!! de biastam am dat aceastA marturie in frica lui Dumnezeu of nu numal
inaintea randultilor ci si Inaintea cinstitilor boeri vom nalrturisi.
i spre Incredintare am pus numele gi degetele.
1810 Mai 8
eu Tanasl Mirauta adiverez
+ ea Timofti Artenie
eu lonija Miron
eu Stefan a Chirulul
eu lonilA Spa tariul, ace$11 oamenl frunta$1 fi Miran/ VI
_adeverit.

eu Toader a Chlrului
eu loan ZAntiniru
.

eu Grigorao Cretu oi not tot satu adeverim

eu Vasile Casiian
eu Kirill B000roagA

eu Vasile Braniote
Si eu flind randu t din poronca Protopopului am mersu la
--stare locului I am cercetat gi adeverindusA de cAta lAcultori
dupl cum mai sus arAtam, am iscalit.
Dimitrie Diaconu
CCXVII. 1810 Mai 17Iasi. Cartea divanului Cnejlei Moldaviei prig care

rAnduWe pe sardar 1. Carp hotarnic a mosiei Vasluiului.

De la Divanul Cnejiei Moldaviei

CAtrA dumnealui Sardarul loan Carp.
Hind cA dumnealui Sardaru Neculai este randuit ca si hotarasca locul targului Vasluiului cu alte pArti de prin pregiur a
dumisale logofatului Costache Ghica, spre fniesnirea cercetarli
pricinilor ce sA vor arata dispre fieote care parte. latA Divanul
to andueoti si pe dumneta hotarnic inpreuna cu dumnealui sardarul Neculai sA stall dar la toate cercetArlie urmand In tocmadupl povaluire carpi ce este scrisa catra dumnealui sardarul
1810 Mai 17
Neculai.
Th. Salo vornic; Sturza vornic; Roset vornic.

www.dacoromanica.ro

224
CCXVIII. 1810 lunie 11 (lafi). Jalba lui C. Ghica vet log. cere InfEtY1sa
ill.

pre cu rnegi41 boeri cu

Prea clustit Divanul Cnejiel Moldavlel

Dupe ara area ce am lost facut catra cinstitul EIvan penirrt

irprestrarea ce patimeste tarp' men Vaskial ea celealte Eno

a mole de pin pregiur de earl moslile megle3ite. SI sau randuit hoerl hotarnici de au Mart caznta cercetare la fata loculut
de la care am ptirrit 31 mArttrie hotartica aratatoare de inptesurare ce ml sA face atat de catra mo3ille dun ISE le hat. Neculal
Stratulat, inecandurnisa 31 440 fAlcl loc cu mow a ce acum au
facuto dumnealui pe mosia dumisale Brodocu cat 31 de catra

mo3la Greet( a dumisale Cam. Vasile nclescu cam o parts

de loc cc cu acoilsire, vcia dumnealui vornicu Gavril Conache
a o lua intru a cluttlsali stApanire cu nurte de Fastaci cu o danle de doul locuri de prisAci dela to Toader Jijie, ce treabA
nan avut cu locul ace/a. Fan poftltotrea cerire cinstitultl Divan
ca sa fiti IniAtolat cu numitil boeri ca duce dieptate Ea se dele
cazuta hoar-are.

Ccsttche Ghica vel log.

CinsUta vornicie de aprozi sa infato3eze cercetarea prici-nilor /a Divan.
Carp vtcrl logolat

1810 lunie 11

CCXIX. 1812 Iunie 30 (Iasi;. Jalba log. C. Ghica catra divas ul Cnejiei
Moldaviei prin care cere hotarnic pe
Liciul sardar pentru hotarnica
despre Bahnari.

Cala c'nstit Divanul cnej'ei Moldaviel

Ngscand pricina de hotar intre molla targulul VaAulului of
alte sa i3t1 ce slut a mete $1 !titre mo31a. Bahrarii a dumisale
hatmanulul Yeculal Stratulat intrecutul anti 1810 cu cartel thisMuhl! Divan 'din partea me sau randu t hoiarnici pe Durnneaktsardzrul Ntculal Liclul said, loan Carol Ispravnic de tinutu
Vashiulul 31 din partea dumisale hatmanultii, dumnealui vorticu

Lupul Eal3 Yl chlal cercetarea ce sau taut atucce la slarea local cu mArturie 1I cu 'luta de s'area mo3lilor, neam inItokat
si in cercetarea cinstitului Divan. Dar fiindca tot an mac ramas
pricinA si dispre movie dumnealui canikar Vasile Miclescul tt
disixe alte megleiite mo3II tl in urtna acum sau aflat 31 alte
www.dacoromanica.ro

225
semne hotara cuprinsA la scrisori care Ia harta ce sau facut atunce nu ant arAtate. Fac din pa rte me poftitoare cerire cinstitului Divan, ca sit bine voiascA a se orandul hotarnici cercetAtori
la starea locului, Jar pe Dumnealui Sardariul Neculal Linciul ca
In preunA Cu Dumnealor Ispravnic I de tImtul Vasluiului ca sa
cerceteze pricinile de hotar ce au moolile mole dispre megieoitele
moan I sa arate la harts of sAmnile hotarA ce sau aflat acum In
urma hotarAtului de mai fnainte, ca prin de iznoava cercetare ci .stitulul Divan sa fie slobozite mopile mete de supt frata inpresurarea.

1812 tole 30
Costache Ghica logofAt

In dos : SS se scrie carte, iscalit vtori logofat

1812 Julie
CCXX. 1812 Julie, 3 (lap). Carte divanului Cnejiei cgira is. de VasIui pentru cercetare de hotar intre Vaslui SI Bahnari.

De la Divanul Cnejiei Moldavia

CatrIA cinstitil dumnealor Ispravnici de tinutui Vasluiului
dumnealui Sardariul Neculai Linciul d n aratarea aceasta ce face
Divanului cistitul boerlu dumnealui Costache /Mt :a biv vel logofat pe largu veti intAlege dumnevoastra cerire dumisale. Drept
acela Divanul vil oandueote ca sA mergeti la stare locului moolei targului Vasluiului cu alto salloti a dumisali ce sunt unite
Intrun hotar unde fats filnd vechilul dumisali Logofatillui cu toate
scrisorile vets aduna ol pre toll megleoli Inpregiuraol larAol cu toate
scrisorile et vor ft avAnd asupra moolei for ce sA megieoesc Inpregiur cu mooille dumisale, of de pAtimesc vre o inpresurare sa In-

drept. of ne mai ran:Aland pricing sa To stalpiti ol cu pletre hotarA pe unde va cere trebuinta gi va da dreptate &And of mar turie hotarnicA In misari oi 1 i semne !sena pe obiceiu. Jar nagand pricing Ia vre o parte of acolo la starea lOcului, nut veti
putea aoeza ca sA ramae oddrAti, atunce Ia locuri de pricing *Ire art nu punch!, ce numai semne vett face. BSI dad harta de stare
moolilor ce sau fnchipuit de ingineri, in vreme hotaraturei acelor
mooti cu cartile Divanului la anti 1310 nu va fl Inchipulta intocma
dapA starea locului ot nici toate simnele hotara nu vor fi arAtate
la acea harta precum Dumnea'ul logolatul aratA atunce Dumne-

www.dacoromanica.ro

226
voastrg cu ingineri vet{ Inchipul alt harta de starea moolilor fntocma dupg starea locului la care yeti arata atilt toate semnele
ol Whiffle a fieote cgrela moats ol local de pricing In masurl cu
bung Intglegere. lar filnd harta acea fatocma dupg starea locului
gi numai samaile hotarg cuprinsg la scrisorl ce sir fi aflat acum,

nu vor fi aratat atunce Dumnevoastra la locul for Jade sit ell fit

Eno, sg le aratati la hartA oi pre acele cu ntumle for arlitand

ol locul de pricing dispre care parte va fl ol iscglind harta yeti
da *31 marturle In scris pre largu aratatoare &At de toate pricinile
cat oi de acele semne hotara ce sar ft aflat in urmg. Cu care
prin zi de soroc ce le vela pune vor vent la Divan de uncle vor
lua hotgrare dupg urmarea dreptatii.
1812 lull 3
Iscaliti :

A. Balo vornic

loan Sturza spatar

loan Neculce

Alex. Roset spatar

Leondari Sulger procitoh
Manolachi Dimachi vornic
CCXXI. 1814 April 5 Iasi. Sc. A. Calimah Voda randuete cercotatori pentru bezmanul unor targoveti din Vaslui.

Noi S-arlit Atexandru Calimah Voevod ca mita int Dumnezen

Dorttnu Tariff Moidovel.
Credinclooi boerli Domniel mete dumnealut lordache Rliscanu
biv vel CAminar Isp avnic de tinutul Vasluiului, I dumnealut Va-

sile Bucur Vornic de poartg sangtate.

Bind ca at nostru cinstit >fl crelincios boer u dumnealut Cos-tache Ghica biv vel logofat de Cara de glos, ne au fgcut aratare ca locJI targului V3slulului de la cei mat din fnainte luminail Domni, lar fl avAnd prin brisoave dat danie si ca unit din
boerinasi pi altI lacuitori targoveti de acolo ar ft pricinuind de

a nut da obignuitui bezmin cu cuvant a of ei ar fi avand tosabite danii pe locurile lor. Si cergind ispre a se face cercetare
la fata locului, vg orandulm Domnia me pe dumnevoastrg gl vg
poruncim ca mergAnd la fata locului sg faceti patrunatoare cercetare scrIsorllor acelor tuturor ce 81 vor arata pricinuitori ca sk
se vazg ce hrisoave 01 carp de danie au ol de la ce Domni of ce
cuprindere au. Si de sunt vre o unele mai vechl decat hrisovul
www.dacoromanica.ro

227
dumisale Logofitului. Di pi 'care sd lug! gl perilipsis In catagrafia ce veti face, care catagrafie co yeti face cu lamurire de. numere acelor pricinui tort cum el acelor ce vor fi supoi supt dare
de bezmAn, sa o aducelt la dumneaiui vet logofAt de fare de
glos, ca sil se faca punere la cale dui:4 dreptate.
1814 Aprilie 5
procitoh vet logofAt

Pecetea gospod cu exerga : Itv

de bou.

I KC AA

KA

R. K.

I 1E06. cap

CCXXII. 1814 lune 12 (fall). Cercetarea bo)rilor randuiti asupra bezrngsului unor targoveti din Vaslui.

DupA artarea ce au racut Mit Pre fnAltat Domnul nostru

Scariat Alexandru Calimah Voevod dumnealul Costache Ghica
biv vel logofAt de tart, de glos cA locul tArgului Vasiulului de la ce
ma ilnainte luminall Domni lar fi avand pen hrisoave dat danie :g

scum unit din boeranae ai alli lacultori targovetl de acolo ar fi

pricinuind a nu da bczmAnul oblenult cu cuvant ca el el ar ft avand albite danil pe locurde lor. Si ceraind spre a se face cercetare la feta loculul prin luminata carte gospod neau orandult
pe not el neau porunclt ca mergand la fata locului, sd facem
pAtrunzAtoare cercetare scrisorilor tuturor acelor ce sA vor arAta
pricinuitori ca sa se vaza ce hrisoave an el arti de danle 1 de
la ce Domni el ce cuprindere au. SI de slut vre uncle mai vechi
decat hrisovul dumisale, Logofatului el de pe care sa luAm 1 perilp-

its fn catagrafia ce vom face ca lAmurire de numele celor ce vor

ft prIcinutori, care catagrafie ce vom faceo sa o ducem la Dumnealul vet logofAt de pat de jos ca sa se pue la cale. Dupl care
luminata porond urmItori Mud, am mers la stares locului 0 Indi am facut etire color ce on ce hrisoave pe locurile for vor avea sa le aduca fall ca sa se vaza. Apoi ftind cd unit dintracei
cu hrisoavele nu se and aice In targu ; unit se afla la BArlad alt1
la tinutul N-amtu1u., altli pe &urea pe OW, carora facAndule
de etire, eau adu3 hrisoavele, care toate cercetandule cu amaruntul, am facut catagraf e aceasta cu perilipsis dui:A a fiete-

carula hrisoave dupl cum mai gios arAtam Unde Mid fag 0
capitanul Grigorie vechilui dumisale logofAtulut Cost. Ghia In-

preunA cu not. 1. Un Costa ndin Nlcolau Arapul au scos et neau aratat un hrisov din 1793 Octombrie 22 de la raposatui Domnul Ml-

www.dacoromanica.ro

228

bail Sup! Voevod pan care aratA ca tau dat danie g' miluire 5T
stanjeni in cuprinderea a cite patru partite, pe 'care loc igi are
Hate dughene, care Ice i not acum masurandul.cu stanjenul gospod lam glEit intocma flindui hrisovul mai vechiu de cat a dumisale logofatului Ghia' cu doi ani mai bine, uncle nu Minim
nici o pricina. 2-le Un Costandin Adam Grecul ne au arAtat un
hrisov tot dintracelag an 1793 Oct. 22 tot dela acelag Domn Mihal Sutu Voevod, prin care arata ca tau dat danie gi miluire 149
stinjeni gospod larag piste tot in cuprinderea a cite patru par tile, pe care loc igi are Mute casa dughene i livadA pe care hrisov pretindirisea mai sus numitul Ina patru stan:eni la un colt
ce vine cam spre miaza noapte, cam spre rasarit. Dar masurand
not locul cu stanjenul gospoi a-n gasit cu adevArat la acel colt
cal lipsi patru stanjeni thud cupringi cu dughenile ce aunt supuse sub bezmanu. Numal in locul acestor patru stinjeni not
masurand am glsit clad stanjeni despre amiaza zi cuprinsi cu
binalele mai sus numitulul gi au ramas una drept alta, uncle faragt nu ramane pricina flind hrisovul mai vechiu cu mai bine de
dot ant de cat a dumisale logofatului Ghicaitot de la acelagl
Domnu. 3-1e. Un hrisov a unui Gheorghe Arapul din 1793 Oct.
22 prin care aratA ca tau dat miluire 130 poi stinjeni in cuprinderea a cite patra pArtile pe care loc aau facut casa, livada gi
dughene. BSI murind Gheorghe Arapul de and slut treculi duct
ant, clironomul mortului Arapului, aces`e binale cu hrisovul tor,
le au vandut de istov dumisale medelniceritel Antal fetal Stolnicesel Costandachloael care acum fiind fag en hrisovul am masurat locul cu stanjenul gospod el sau aflat intocma dupa hrisov
nemai ramaind Wei o pricina flind hrisovul mai vechiu de cat a
dumisale logofAtului Ghiai cu dot ani gi mai bine. 4-le Necniai
clironomul lui Hagi Kirliac neau aratat un hrisov din 1794 Octombri 26 tot de la acelag Domnu Mihal Sutu V. V. prin care arata di tau dat danie gi miluire 120 stanjeni gapte palme, pe care
loc 101 are Mute casa 01 Ilvada, care loc gi n I acum mAsurandul lam gasit intocma dupa hrisov, un c tar nau mat rAmas
pricina filnd hrisovul mai vechiu de cat a dumisale logofatulul
cu un anu gi mai bine de tret bunt. 5-le Un hrisov din 1776 Sept.
27 a dumisale spatarulut Mihalaehe Cerchez de la rAposatul Domnu

Grigorie Alexandru Ghica V. V. prin care aratA ca tau dat danie

51 miluire doutt locuri de caga in targu Vastululul hotArite gi fa

www.dacoromanica.ro

229
masurA de stliterri, Insa un loc It arata mArimea In cuprinderea
a ate patru partite 106 stanjeni, lard un loc de 526 stanjeni larA01
in cuprinderea in pregiur a cute 4 partile care locuri slut slobode
dezgrAdite 01 nu au nici o pricinA ffind hrisovul mai vechiu de
cu 33 de an!. 6-lea Un foe a stolnicesei Macat a Logf.
ria Costandachloae care vine de o parte pe costi0a despre ,apes
despre. apa Barladului si neaflandusi dumneael Stolniceasa faA
ca sA 1 sA vaza hrisovul neau arAtat dumnealu! sardar TudoriStavru cl hrisovul dollisha stolnicesel far fi scrlind cute 120 stanjeni din cute patru Wine care loc not lam mAsurat 01 sau gAsit
mai pulin 1ngrAdit 01 aceasta va ramane Ail sal vada hrisovul.
7 -le. Un loc a dumisale cAminarului -!oan Carp pe care fsi are
casa Mute 01 Wu 101 dumnealui cAminarul aice ne au arAtat ca
acest loc 11 are danie de la Insuoi dumnealui logofAtul Costache
'Mica zicAnduna ca m read la Iasi acasa ne va arata scrisoare
de danie : 40 stAnjeni lungul, 40 latul care toe acum masarAnd
am gasit mai put;n :
stanjeni palme
36
33
35
32

apusul
amlazA z!

RAsA.itul

amiaza noapte
8-lea Un lac a lui loan Lupa0cu promo sameoul pe care Igi
are casa fAcute a0Azaria, care nefiind acasA, flind dus la la51 cu
trebuinta unor judecAti ale sale ne au spus solia sa, ca au serisnare de danie de Ia 1n0u01 dumnealui logofAtul Costache Ghica
trel zaci stanjen1 lungul 01 trei zA m latul, care loc not acum ma-

surandul, mai putin lam &it acum IngrAdit.

stAnien1

20
27
21

palma

apusul
2
4

a miaza zi

Maar tut

despre mlaza noapte

9-le Dumnealui Sardariul Tudor! Stavru ne au arAtat di are
patru locuri : unul la ullta pe care 1,71 are case fAcute gi dughene
lard alte trei locu 1, au zis ca le are mat In Mud, cArula lam
cerut sai arAte scrisorile Qi hrisoavele locur tor.
dumnealul au
Z!8 pe trei locuri are hrlsoave, far pe al patrale loc. tau prApAdit.
30

www.dacoromanica.ro

230
1 cA trAind capitanul Grigorie care aratA el ar fi zis ca scriso-

rile le ar fi avand la Bucure$I, lar catrA nol ar fi zis ca le are

ra Iasi la Adamache, dar lau scris sl le aducil si a5a am statut
a5teptand 24 de zile 51 nu leau mai adus. Apo! au zis CA lau ve-

nit raspuns de la Ad mache el nu poate sl .vie avand temere

de Wharf la drum. Cu toate acestea locul eel are la dricul targului pe care! sty t casele $1 dughenile undel este a5ezarea se
hotArA5te pe cafe pairu pArtile cu ulltele 51 umal acest loc lam
mAsurat cu stanjenul gospod $1 sau gasit fata despre amlaza au
29 stanjeni, 6 palms, In curmezi5 si ftndul In curmezi5 despre
miazA noapte 8 .po! stanjeni, tarn ungul despre rAsArit 63 stAn:ed. 4 palme tij lungul despre apus 53 sari en!. lar cele laqte trel
locuri thud mai In Mull nu barn mal mAsurat, ne aratand scriaori

pe da sele, care la aceasta va rAmane daca tsi va aduce scrisoare pe locuri $1 le va stApani, Jar clad scrlsorl nu va arAa,
atunci va rAmane dumnealui sargarlui de va plAti bezmanul ca
51 all lAcultor1 pe locurile sale. Aceasta catagrafie o am Mutt,
din poroncii el nu lipsim a Inotlinta.
1814 lunle 12.
lordache Rascanu CAminar.
Vasille Bucur Vornic de Poartg1

CCXXIII. 1815 Maui (regeste).

In condica de socotele a In! Scarlat Alexandra Callmah Vodl
pe anti 1814 lun'e I panA la 1815 Ma! 31, gAslm peir u Vaslui

ca huzmetul gor5tinel se Mid la 4 00 Id (N. lorga Calimah

11,

146).

Pentru cumpararea Were!, trtbuincioasli Tarigradului sac

platit 2307 lei la YPslui el Falciu (idem 11, 147).
CCXXIV. 1816. hIii 4 Iasi. Scrisoare de schimb Infra log. C.
Ghica 01 Eggiropia Sf. Spiridon care dii local ei din turul Vaslulului 01 la Borodniceni gi Visternicenii si morfasipia Hari/alai.
Veniamin Mitropollt Moldove1

Tr= De catra not Epitropii Sfintel manastiri a Sfantitlui Spiridon

de aice din oralul Eell. Instlintare sA face prin aceasta scrisoare
51 adeverim cA prin Involall si a5ezare prilmitA de burg vota ca

www.dacoromanica.ro

231

cinstit boeriul dumnealui Ghica biv vel Iogofat sau Mut schlmbu.
Adica sfanta maMstire a Sfantului Spiridon au dat dumisale tot
locul inpregiurul tArgului dnmisale Vas luiu cat lau avut danie cu
hrisoave domneA manastirea Precista din Roman taste mitoc gi
inchinata la aceasta manAstire, afara de locurile ce aunt ale altora
cu albite hrisoave. In potriva cAruia numit loc inpregiurul targului Vasiuiu dumnealui logofatui au dat Sfintel manistiri din
drepte mosiile dumisale doao moiii intregi pe apa Rautului la tinutui Sorec-1 anume B rodnicenii gt Visternicenii dupa scrisorile
vechi gi noun. Care numite mosil le avea gi dumnealui ba tina de
la raposatui boeriu lordachi Cantacuzino biv vel Vornic, socrul
Dumisale. BSI ve Mal mo tas piei din targul Harlaulul cel avea dum-

nealui danie prin carte gospod din anil 1804 lulie 3 de la Domaul Alexandru Costandin Muruz Voevod. Drept acela de acum
Inainte schimbul acesta intre dumnealui gi w masii dumisale gi
intre manIstirea Sfantului Spiridon, *0 se pazasca intocma gi ne-

stramutat nici odinioara. Dupa care sali stapaneasca dumnealui

logofatul acel pomenit loc Imp ejurul targului Vasiuiu cu tot hotarul gi venitul lui d n tot locul pe cuprinderea hrisoavelor dom.
nest! gi a scrispril r cc 1 sau dat. dumisale de la Sfanta maulstire. Asupra carula s1 1 fad dumnealui gi d esa de tatariturl. Ci
dar spre adiverire gi incredint re acestora sau dat doao asemenea eeriest!, una din partea dumisale catra sfanta manastire, gl
acesta din partea elate! manastiri catra dumnealui adever te 01
de Pi eosfintia Sa Mitropolitul Tarn Kirio Kir Veniamin cum gi
de dumnealor velitli bDeri ai Divanului.

in Egi anul 1816 Mal 4.

Canta log.
Roset log.

Aratandusl aceasta scrlsoa e In Divan si filed schimbatura

facIta ci buns primire gi invoke dispre amandooa Wine, sau

Incredintat te de la Divan spre vzcinicA gi nestramutata pazire.
Bal log.. K. Balsul log., D. Ra et vel vornic. D. Sturza
vel log., Roset hatmal, V. Roset vel vornic, V. Roset vel spatar,
C. Leondari Bulger.

www.dacoromanica.ro

- 232
CCXXV. 1816 Noemb. 6, laff. Sc. Alex. Calimah Vodli rflndueete

pe T. Bale vornic sl cerceleze hotarfile el tuchlcarea din partea spat.

V. Miclescu, dupfi jalba log. C. Mica.
Nol Scarlat Alex. Callmah Voevoda, cu mila lui Dumnezeu
Domnu TAM Moldovel.

Cinstit credinclos boeriul Domniel mele dumnealul Teodor

Ba4 vel Vornic al Orli de sus a:Mate. Din jaloba ce sA alAtureaza a dumisale Uiv vet logoftulut Costache Ghica, pe largu
vet intelege arAthrile gi cererile dumisale atat pentru nedreaptA
stApanire ce ar fi pus pe o parte din mogia dumisale Vas lulu
paratul spatar Vasi le Miclescu, pentru furtugagul din pegtele din
iazul dumisale logofAtului fAcut de catrA jlganii paratului cu care
gi de fatA sar fi dovedit eat gt pentru calcarea casei, bataea ce
ar fi suferit omul vechilui dumisale al are la Vasluiu cat gi alit
oameni ai sAi atat acum cat gi mai inainte vreme. Prin lucrare
gi poronca sardarului A lghel Ispravnic de tinut di cue jaluitorli
bowl 'cerand cercetare gi satisfactia p ntru cele toate in

jalbi cuprinse. Domnia mea randuim pe dumneta gf ti se scrie

ca mergAnd la stare locului it i flinta spatarului Miclescu gi a Sardarulul A-ghel gi in flinta vechilului Dumisale logofatului aducand pe toji acel ce trebulnta va cere I dispre o parte gi dispre
alta. sA facet! pAtrunzAtoare cerceare atilt pentru nedreapta stA-

pAnire ce sar fi sllit paratul in td le apuce pe driaptA mogia dumisale logofItutui pentru furtugagul regtelui cu care sar fi dovedit pe tiga- ii spatarului cAt gi pentru calcarea easel vechilului
a. dumisale logofatului gi baterea ce ar fi suferit oamenil dumisale acum gi mai inainte vreme. Si precum Intru adevAr vet afla
gi vel dovedi, sii fact ingtlintare pre largu aratAtJare cAtre dumnealui vet logofAt ca sl S3 facA gtiut gi D)rnniel mele.
1816 No embrie 6.

Pecetea domneascA cu exerga

cap de bou.

1w

vet logofAt
I oc an I KA I es I 1806

CCXXVI. 1816 lunie 15. lafi. Cercelare ce face T. Bald vornic

Yncfllcflril Vasluiului despre Brodoc.
Pre foaltate Doamne

Lumlnata carte InAltimel tale din treciti luny Martie 20 cu

multA Vezare am primit prin care mi sA poruncegte cA cinstitul
www.dacoromanica.ro

233 hoer dumnealui Costache Clhica blv vel logofat prin jaluba ce

au dat Ina 'time( tale au facut aratare ca din pricina unei marl
ce an facut dumnealui Neculai Stratulat biv vel vornic pe mosia dumisale Brodoc uncle nici o data moara nu au fost, i sa
pricluueste pagubire de 443 Mei larba al imas ce sa fneaca din
pricina acei morl pricinuindusa gi Inpledecar2 drumuluf 01 inecare
b)lior lacultorilor de pe mosia Vasluiulul a dumisale logofatului.
Sa merg la fata locul 11 gi sa cercetez de sa pricinueste acea pagubire dumisale logofatul I din pricina morli dumisale vornicu-

lui. Dupa a Inaltimel tale poronoa am mers la faja locului unde

Mud vechl! din partea dumisale logofatului un capit, Grigrie ce
cste vatav de Vaslulu. Am fgcut de stire gi vatavului dumisale
vornic de la mosia dumisale Bahnari si Brodocu $i au venit un
Necial Arama ce au fost vatav mai Inaint, siI fnpreuna si cu
multi alti lacultori din targu Vaslulu s' lacuitori din satu Brodoc
gi llcultori din satu Balteni, a manastirel Fastacii cu toti mergand
41 la locul, unde sit afla moara dumisale vornicului int u adevar
am vazut 1 ea $i toll cel inpreuna cu mine cum se varsa apa
din lazal morli piste malul de catrA apus si ineaca Wit fanat
ca 40 falci In lunca ;I tot imas din lunca de pe mosia Brodoc,
apol acea apa sa varsa in gios si piste mosia Vaslulu a damisale logofatului $1 IrpacA si fanatu $1 !masa tot cat este pe sesu.
Am cerut 1a vatajil dumisale vornicului ca sami mate scrisorile
moglei

Brodocului $i vadulai de moara din Barlad ca sa vad de

A aflA moara fAcata la loCul unde au fost vadul vechiu, sau alurea.

SI au raspuns ca scrisorile mosiel nu stilt la d kV!, dar

veehilul dumisale logofatulul caul!. Grigor;e au scos de au a-

ratat suret de pe scrisorile dumisale vornicului atat pe mosia

Brodoc cat 51 pe vadul de moarA din Barlad care suret sau facut
la 1810 cand dumnealul logofAtal sau giudecat In Divan la Sfanta
Ktropolle cu dumnealui vornicului Stratulat s1 cetind suretul,
scrie asa ; la 7170 Domnul Efstratie Dabija Voevod dit danie Jul

Paval fratele lui Hilohie dascalul gospod un vad de moara In

apa Bariadului din lo3 domnesc din sus de Vaslulu. La 7184
Domnu Antonia Ruset Voevod intAreste dania lui Paval pe moara

din Barlad din sus de Vas'uiu. La 7202 Februarle 8 Gheorghe

51 Pascal fedora lui Paval vand Jul Panaoitache post. cel mare
vadul de moara din Barlad in hotaru tardului Vasluiu care au
f )st danie tatAlui lot, 1 ara td pe vadul de moara ca au fost
www.dacoromanica.ro

234 In capul luncel. La 7202 Mart 31 Domnul Costandin Duca Voevod dA danie lut Panaiotache Post, eel mare o suta de Omanturi din locul targului Vas lulu din sus de Vas lulu pe de amandoao partile Barladului 1 pe din sus ))I pe din gics de moara
ce era cumpart tura de la fecloril lui Paval 1coruncete tut Mardare 1 lui Ta Ipel.vornicli de poarta cum sa mearga sA hotarasci
01 al stalpeasza acea suta de pamanturl. La 7202 April 10 aratA
numitli hotarnIci prin mArturia for ca an hctArat acele o suta
de pamanturi, Ina 30 de pAmanturi au ales in dealul Barladulul,

dispre rtairit din sus unde sA Inpreuna hotarul cu at caluglei

lor de la Sfantu Sava adici cu mosia Marasenilaratand1 semne
incungiuratAre adlca din valea lui Bejan ce despartate Madpull de locul Domnesc in gios pans in movila cea mare, bar
saptezaci de pamanturi le au ales In deal despre apus alature ca
Baltenll mola manAstirel Fastacli aratand bar garia in gics a -lAture cu vadul morii pe despre rasarlt Ora unde di in Barladul cel mare i apoi Incongiurand, arata toate semnele inpregiur.
La 7202 Aprille 15 tot Domnul Coitandln Duca Voevod intArete

hotaratura lul Mardare 1 Talpe vornicl de Paul pe acela o

seta de pamantuil pe langA moara ce an abut postelnicul Panaiotache cumparAtura de la feciorli 1.11 Pavel cu loc de tuba
cu padure dispre apus i cu loc de fanat poenile din luncA dispre apus 1 dispre rAsarit: doaa poene intre Barladul vechlu 1
intre Barladul mare co sa cheama pofana Comisului 1 cu vad
de moara Intrapa BarladuluI. La 7216 Ghenar 24 Panaiotache
blv. vel Post. sl cu sotul sau Safta 1 fiul for Enache ce au fort
Aga, vand tut Ion Palade Visternicul cel mare, a for dreapta ocina 1 moile o bucata da loc din hotarul targului Vaslulu adica
suta acea de pamanturi ce au avuto danie de la Domnul Coslaiiin Duca Voevod 1 arata doal vaduri de m,Jara In Barlad
Inca un vad de moara aeati ca este Maga targu Vaslufului. La
7216 Mart 7r Domnul Mihal Racovita Voevod intArete lul Ion
Palade vel \fib t. cumpAratura de la Panalotachl postelnicul. Deci citiud cu luare amlnte cuprinderea scrlsorlIcr Dumisale vorniculul
pa mosla Brodccu 01 pe vach.1 de moara din Barlad i privind.
51 harta inginereascA facutA la anal 1810 pe moia VasluiuBrodocu si Coats alte mdsli megiesIte am giudecat. Cuprinderea scrl-

sorilor pe acele o anti pAmanturi ce sa numesc acum Brodoc

din hotaru targului

pe vadul acel de mad de pe apa Bar-

www.dacoromanica.ro

235

ladului ce au Post danle lul PavAl fratele lui Hiohl dascal Dom-

nescu $i camel* me aa dA cA vadul de moara a lui

PavAl

fratele Jul Htioni au fort acolo unde Gheorghle .11 Pa,cal feciorit
In! PavAl il aratA in zapisul for In capul luncli, moara damisale

unde sA afil Man acum, este mai in sus de capul

lunch! cu 780 stanieni domnalti I in Luna precum este arAtat
vorniculul

la harts. Dar Panalotache Postelnicul la 7216 Ghenar 24 and

virde visternicului loan Pa lade suta acea de plmantarl, zice in
zapisul sau cu doaA vaduri de moara din care pe until it aratA
larva targu Vasluiului. $i standu a socoti cuprinderca celor mat
yeah( scrisori, nam putut cunoate cA fn caprir sul acelor o sutA

de pAmAnturl ar 11 doul vaduri de moara, bat cA dania Domnului Ccstandin Duca Voevod din 7202 Mart 31 aratA cA dA o
sutA dt pArmanturi din hotaru targului Vasluiului lui Panalotache posielnicul pe lane an vad de moarA ce lau avut Panalotache Postelnic cumparat de la Gheorghe i Pasell feciorli tut
PavAl, al dolle,

ho'arni:a din 7202 April 10 end alege ace'

sutA de pAmantari, trei zAci de pAmanturi ce le aratA cA !eau

ales din apa Barladuki in spre rAsArit, nu pomecete nimic de
vad de moarA, dar la a 1 -gere celor 70 de pimanturi din apa Barladalui in spre apus aratA cA merge alarurea cu vadul motif dispre rAsArit, alte scrisorl pe al dolle vad de moara cum an fatat
la stApAnirea lui Panalotache pestelnical nam vazut I acel vad
de mead eel arata postelnicul Panaiotache JArgA tarp! Vas-

lulutui nu poate fl alto! de cat acel din capul Lance', MI sate,

acea de pamanturi mai In gios de capul luncei, no sA pogoarl.
Deci dupa ace ate dovezi moara dumisale vorniculul Stratulat la
locul unde o are ficutl. nu samlinA a o avea In vadul acel yeshin cc care scrisorile 11 adivereazA 01 poate cA acesta este prielna din care sa fa7e inecare fanaturilor I imasurilor $i Insuf-

dumntalui vornicu ca sA !neva [masa {1 fan* din 6esu si de

pe Brodoc, mi au arAtat vechilil dumisale logofAtului cA din
poronca dumreale vorniculul au 01 fAcut o garla din !az in spre
filar* intraltA matcA a BArladulul, dar nici cu acea garlA cam}
vine BArladu mare, nu I sA impedecl fnecarea, clef la poholu

acest mare ce an fostu pe la Floril apa ce sau vArsat din laz

plate malul dispre apus an scos copaci intregi prin lunch, plavii, care la cercetare sau vAzut atat de cAtri mine Cat 61 de cAtrA tot( c i fall' ce sau aflat inpreunit cu nine. Sl de cerceta-

www.dacoromanica.ro

236 rea ce am Mut, na lipsAscu a last 'luta prin aceastA inscris mar tturie ce am dat la man cApitantilui, Gligore vechilul dumisale
logofAtului Costache Ghica.

1816 lunie 15.

T. Bats v.I vornic hotarnIc.

CCXXVII. 1820 Martle 8 laV. M. Gr. Sutu Vora intlrete lui Alex. C.
Ghica vornic moaia_targului Vaiiuiul cu veniturile sale.

Cu mila lui Dumnezau Not .Mihail Crigoriu Sulu

Voevod Domn !Aril Moidaviei

Ura din lucrArile cele datcrni.e a domnilor ockmuf on filad

In aoir. st ImpArlirea darurilor si Interne area folosanAlor
acelor In parse ce sd cuvin fies'ecArula din supus-i oblAduitorilor
1 dupA dreptkile for ce'e cunoscute ski mArturisite luatam amiute
la arAta ea ca ni au fAcut prin jalob at nostru cinstit sl credindos dumnea ui Alecu Ghica biv vet vornic de aprozi 1 pentru
targul Vasluiului ce lau zvut danie rAposatul boer pArintee dumisale logofat Costachi Ghica dat prin hrisov de la fericitul
Intru pomenire domnul mopil nostru Mihail Sulul Von, kl Intlfit ki prin hriva=ele luminalllor domni din urmA, cl acest to gu
fArA

vatra lui, aded si cu tot locul dinpreglur cat lau avut mai Inante targul, precum i acela care mci In urmA rAposatul 1 boer au
mai luat pr n schimbh i cu allii si lau alAturat iargI cu targul,
dupA ImpArlirea ce au mljlocit intre dumnealor fii rgpaosatului
boer :au venit In partea dumisale, pi flindcA rApAosatui I Parintele
(14misai au avut si oaresi care privileghil de miluire, farts! prin
domne ?ti hrisoave date supra tArgulul acestula, au fAcut rugAminte d mnli mete ca stApanirea targului acestula 1 ce I ste scum
dumisale, Intarledusl pe t umele dumisa-e, sA I sA Intareascl
ad lae pt privreghIlle de miluire ce !eau avut pArint:le dumisale. Dr pt a:eea asupra arAtA if acesla 1 ce niau fAcut dumnealui, cercetAnd Domnia mea sI vAzand hrisoavele gospod, c! niau

ante, unui de la feric tul Intru pomenire. domn Mosul nostra

Mlhall Sulul Voevod din leat 1793 April 9, prin care sau 1 dat
rapousatului boer danie targui Vasluiului 41 cu tot locul slu ce
sA aflA domiesc nedat nimarui prin hrisoave de danie, hotArAndusA
prig acest hrisov gi pentru venitul td -gului cum sA urmeze la
I

www.dacoromanica.ro

-- 237
lua de la targoveti gi alte oranduele obfcinuite pentru targurile
acele cu staparII, precum ki pentru mortasipia targul I ca s fie
vecinIca uflulre nunlitului boer.
Alt hrisov de la luminatul down Alexandra Callmah Vod
din leat 1795 lune 10, Intaritor admine daBie targului Qi tuturor
celor alte privelegii 01 oranduele, intocm al dupe hri sovul de mai
sus pomenit. Alt hrisov de la acesta domn din feat 1799 Mart
pentru ca eva dugheni
8, pentru mesdrnita din targul acela

ce va ave aco o In targ, ca a fie scutite I de bang ajutorintii,

precum gi pentru scut'r a a doathect liudipostivari. ct va aduce
din oamenii strain' de peste hotar, ca sgi aiba scutili de bir 01 de
toate hava'elile.
Alt hrisov de. la luminatul domn Alexandra Sulu! Voevod
din leat 1801 Decembrie 10 Intaritor asemenea gi Intocmai hlsovulul acestui de mai in urma a domnului Calimah ; gi in sfa it
alt hrisov I de la fel icitul Intru pomenire domn Alexandra Muruz
Val din feat 1803 Julie 1, prin care cu adaogire s Intareste
privilegi I acesta Mit numitul boer, adica s alba a scud I de
banil aglutorintil si de toate alte angaril, mesarnita targului precum sl optsprezeci dugheni gi doa craciume ce va ave In tirg,
asamlne gi 'Ludt postavari ii aibi a scud patruzaci I pentru slujba
fabricei de postav ce sau fagadult numitul boer a deschide. Dupa
toate aceste hrl.:oave gi dupa cuprinderea hotararli for cell dupa
tot cuvantul legiuite, am sozotit Domnia I mea $l de vreme ce

Irv! aratat acorn este dre t at dumisale, luat prin impartire din
mostenire parinteasc, am ghlt a fi nu numai cu cafe. dar gl ca
o dreptate Infra tit I cuviincioasa pentra d mnealui, de a s se Iatarl stapAnire pe numele dumisale si impreu a de a se Instatornici I celelalte privi'egli ce liau avut parintele dumisale asupra
targului acestuia.

Pentru acela:dar prin acest al nostru domnesc hrisov hotaii Intarim cu nestramutata statornicie d nia
targului pomenit acestuia I Vasluiulul II cu tot local sau cel are
I InpregIur, ca sal stapaneasca dumneelul ca o driapta mcsle a
dumisa e, atat vatra cat ki local dInpregiur, cat sa afla aaturat
cu targul, dupa hrisoavele gospod ce are, fi Intru I deplina cuprindere hotaralor cunoscute, dupa osabite scrisori i documental
ce are dumcealui. Iar pe Tanga aceasta QI luarea venitulul din
targul acesta precum gi celelalte I privileghll date stapanului tarram ki mai Intiliu

www.dacoromanica.ro

- 238 gului acestula, dunA hrisoave'e luminalltor domni de mai Matt*

asAmine Intarinduk si no! hotgrAm: Intoitt BAutura medulul a
berli I a vinulul al a rachlului sa fie numai a dumisale, iar altll
nimene as nu IndrAznias:a a vinde fArA afire ai MA a sa Invol
ea dumnealul vornlcu.-11/ doile. Meaarnita de tlet Came I i rail
sa He numai a dumisale, neflind nimene vAnic a Linea trunchlu
al a tala came, fA a numai aceea care prin tocmalA sa vor Invoi
c i dumnealul vornicul.Al treile. Voir& sa fie dumnealul sau
vechilul dumisale de a nu Ingadul pe nime, on din cel de loc de
acolo, sau di 1 eel streini de a face MA tire gl vola dumisale
asA sau dugheasca sau on ce altA bina pe Iccul I targulul, ca sa
sA involascA mai IntAi cu dumnealul pr n szrisoare pentru bezmanul locului i pe tali stanjen! de loc va ave trebulnla sa prindA
0i asa va fnceape a face zidire, far I intralt chip sa nu alba voe,
cum 1)1 cel care Oa acum au fAcut acolo cask dughe-.e I magazale al alba 01 aceea toll a sa aaAza prin tocmala ca dumnealul vornicul, al pe stanjeni plAtind bezmanul locul .1 precum
s urmead i aiurea la alte targuri, tt ace! aalzati prin asimine
tocme'e per tru plata bezmanului cu adeliu deosAbit de casa sa
nu fie supgratl.
I

Al patrale.sa alba a lua ate patruzed bani de la toll

aceea ce via la larmaroace I zile de targ al intind marfa pentru
vanzare, luand ace stA platA de la fleatev re I taraba sau intin.dere Al coscile.Mortasdpla tArgulul acestula sa fie a dumisale
.

vecinicA danie
miluire, luandul acest venit dupA hotArAre, condie! ce este in visterie cu I pecete g o s p o d adicA : DOA-

zeci al patru ban! not de toata vi a mare bou, vacs, cal al lapl,
ce sa va vinde acolo in targ, al la zilee tArgului, plAtindul acest
venit pe giumatate cumparatoriul al pe giumlate vanzAtorlul,
Cara sA sa supere cineva cu un ban mai mutt, piste hotararea aI

ratata DeosAbit mesdrnita din tArgul acesta op'sprezAcl I dugheni

si doal crA fume ce va avea t targ sa fie scutlte de banil agiutorint al de tote alte once dad ai angAril vor fi asupra altar
dugheni on carclume. SA alba a scuti 01 patruzeci luldl oameni
strAini adual din alte pArti de locurl de peste hotar, carli adiverill hind rrin marturle dregatorilor margin!! ca nu au fost din
I

birnicil I pamantului si nici au avut vreun amestec In pamAntul

acesta ai cercetandusa ace mArturie al de catra visterie spre aadivenire ca sant strain' precum sa hotArSate, sa rilmae I r, al:4ra.! al

www.dacoromanica.ro

239
I toata ocrotirea de bi ul visteriei 0 de toate alte dart gi havafell, spre at ave dumnealul acolo In targ, spre aglutor In treb:intile targulul. Spre I aceasta dar sau dat acest al nostru domnescu kris iv Intarit cu a noa trA domneasca iscaliturA 51 pecetA,
poftind gi pe luminatii domni, fratil noftri, carat din pronia ceriasca I sit vor orIndul In urma noastr5 ocIrmuitorl Amantului acestula, nu numai sa nu stramute aceste drepte 0 to sfinitnie
maillsus hotarate ce mai vartos FA le Intareasca gt sl le instatorniceasca gi sit adafigS cele dupA cuviiall pen ru a domnillor sale
v.clnIcA gi pururea lauds pOmenire. Sau serfs la scaonul domnil
mole In rapt i E01 Intru ce dintaiu ,omni n-,astrA la Moldavle
In anul dintaiu.

la let 1.20 Mart 8

1. p. g spod
lo Mihail Sutul Voevod

I rdachi Rost vet vist. procit.

sau trecut la Condica visteriel
Cost Velsa paharnic

CCXXVIII. 1820 Mai. Catagrafia tArgutul Vaslul si a tinutulni.

Ia catagrafia tinutulJi Vas'ulului Una In 1820 Mal, Odin

urmAtoarele date despre targul Vasluiu :

103 birnici ; 11 burlaci gt vAduvi; 37 vAdtive gi monee ; 12 h imanale ; 7 negutitorl hrisovoliti; 30 jidovl ;78 slugi boere0, [din cart 48 a vornic. Alecu Ghlca, pad rarl
5 a dsale Marasel; 5 a cgminar Ion Carp ; 4 a ardar Tuduri
Stavri, 4 a ban Grig. Hrisove ghl, 4 a spat. V. Miclescul; 2 a
caminar N. Costandach 1, 3 a Saftei Burgh le 1 a. lui T. BuhuB,
1 a spit. Gh. Cupa, 1 a cami ar I. Miclecul] 23 emaci at
Betdeagli 9 suditi jidovi, 8 trepte, 7 mai, 6 rupte, 10 rupte at
visteriel,,1 lector de ruptd, 2 Wald prinB1 of bejenari, 3 copli
din casd, 70 calawiisprOvnicepl, 5 preu'i, diacon, 3 dascall1

3 eclislarci, 3 dascall ce se numesc diaconi, 2 slugi a lui Gr. Anghelichi, 11 surugii a potteI Vaslidului, 7 sluittart a ccipitanulul

de targ, 3 ertati de bir fund botezati.

Suma 465 Nude.

Obs. Nu e fArA interes pentru desvoltarea populatiel linutului Vasluiului BA dam cifrele sumare ale catagrafiel din 1820 pe

sate g1 oco2le.

www.dacoromanica.ro

240

Ocolt1 Crasna cu satele :

1) Balmarit (logofeteasa Saf a Stratulat) cu 158 liuzi, din
cars 89 birnici, 47 bresle a logotetesel, 9 slugi fArA bir a logofetesei, 1 scutelnic at isprAvniciei, 1 rnpta a visteriel, 2 preuti, 1
dascal, 4 diaconi, 1 sudet K. K.
2) Muntenli de jos (mar. BArnovschl) cu 52 liuzi, din carl
45 birnici, 1 ruptA a visterlel, 1 sudet K. K., 1 b'rnic prins din
Muntenil da jos, 1 fecior de copil din cask 2 preuti, 1 dascal.
3) Mdnzt4t1i (st 1. Zoita Galusceasa) cu 56 Iluzi, din cart
12 bresle cu bir a s'olnicesel, 6 slug{ boeresti [din cars 3 a stolnicesel, 2 a pitar V. Miclescul, 1 a vorn. Man. Dimachl], 5 be
jeriari fart bir ca rufetasi, 2 bejenari a post. V. Ch ga, 6 trepte
polcovnicesel gi postelnicesel, 7 crud rupti, 1 cruce ruptl a visterlei, 1 preut, 2 dascali diacori, 3 feclori de mazill, 3 calarasi
ispravnicesti, 1 fecior a post. Nec. Pricopi, neasezat la randulail
4) Muntenit de sus (stol. V. Miclescul) cu 141 liuzi din can
106 birnti cu 12 bresle, 3 pAdurarl stre ni. 10 ertati filnd n putinclosi, 8 slug! fAra bir, 2 preut, 2 dascall, 10 liudl birnici prin1
A)

la moara Grecilor.

5) Tandcu (razes{) at 106 !Judi, din cart 9 siugi a boer for

V. Miclescu (1), vornic lord. Roset (1) caminar lenAchitA Dan (1}
ban Gr Hrisoverghi (1), ban I. Miclescu (1), pit. 'strati (1)
sardar Toma Buzdugan (2) post. lamandi Fi'oti e (1), 11 calarasi
ispravnicestl, 1 birnic prt-.8 la Muntenli de sus, 23 mazill, 21

rupta#, 1 ruptA a visteriel, 12 bresle, 4 bejanari dap in bir, 12

$i trepte, 3 preuti, 7 diaconi sl
2 nude fart bk.
6) Bere#11 (post. Zmaragda F latoaia) cu 66 Iludi, din cat'

lector! de ma zi 1 rupte

11 birnici bezmAnari 12 bejAnari fAr bir supusi post. Zmaranda,

3 ertati din bir, 3 tejenari supus' spat. T. Roman, 10 slug' boeresti a vornic. lordachi Roset (3), ai cAmin. GrIgorasco (2), a
cost. Zmaragda Filotoala (4). a log. Gr. Sturza (1), 1 caiarat
isprAvnicesc, 3 trepte, 5 mazill, 3 ruptasl, 4 feciori de ruptasi,_
2 preuti, 1 dascal, 2 birnici prinsl In Muntenil de sus.
7) Solotli (vornic lordachi Reset) cu 54 liuzi din car) 26
tank!. 7 bezmanari pl gari a lul lord. Roset, 10 slugi a vornicului,
7 mazili rupta,i, 2 preuji, 2 dascali.
8) Bonprii (razes ). cu 79 liudl din car{ 4 birnici, 3 bejenari fait bir In Valea Salistii, 3 bejAnari fart bir la stolnic. Oh.

www.dacoromanica.ro

241

Banariul. 1 birnic pries ot Vas lul, 10 slugi boereiti, [din .cart vcr-

nic fordachl Rout (3), stol Maria Costand cheoae (2), spatat
Alex. Hrisoveghl (2), stol. Ileana Miclescul (2) gi 1 pah. C. 'Arabi,
4 burlacl nevolnicl, 12 copli din casa, 7 lipcani, 1 aprod, 6 trepte

2 mazill, 8 ruptasl, 2 feciorl de posteli c', 2 preuti, 3 diacoar

1 dascal, 3 faclori da ruptati.
9) Schela ot Solesti .(vornic lordachl Roset), cu 53 Hudi,
din carl 42 birnici gl 8 slug! a vorniculul
10) $tioboreinti, (a schitulul StioborAni) cu 87 liudi crn cart
50 birn ci, 13 bejenarl fart( bir fiind a isp-Avn cis, 5 beje ar fifth
bir fl nd poslugnicl a schitului, 2 copii din casA, 3 slug! boeresti
[vornic Iordachl Roset (1), ban I. Miclescu ,(1) 01 1 vornic N.
Dimachil, 1 pcstelnicel, 3 mazill, 3 ruptagi, 1 rota; a visterieit.
preutl, 2 dascal', 1 ficior;d2 mazil slugA med. Radu Busciugan,

I sidet k k.
11) Tdost/i (pah. C. Veisa). cu 32 lic.di, din car! 23 birnict
1 triapti, 3 slugl at sardar lordachi Veisa, 1 preut.
12) BOltatit (suig. M, Racovita) cu t 0 'Judi, din cart 29
birnicl, 8 slug! boeregti (coals A. Roset (3). V, Buzau (3), pall.
'stride (1), gl 1 at stol. D, Codreanu), 4 -ficiorl de ruptagl, 11 mazill ruptagl, 1 ruptA, 1 calarag al IsprAvniciel, 2 preutl, 1 dascal, 8

'flacon'.

13) Bodescul (rgzeli) cu 30 Midi, din cars 6 slug! boerestl,

[cam, laucu Miclescu (2), vornic N. Malachi (1), gl 3 caminaril
Chi lac], 4 liudi fiat bir, 7 mazill, 7 ruptagl, 2 preutl, 1 d.,scat,
2 trep`s, 1 fecior de ruptag.
14) Popeaii (caminar I. Miclescul) cu 63 liudi, dii carl 27
birnici, 1 Linde strain firA bir, 8 bejenarl fart; bir a diaculul C.
Agarici, 22 slug! [cam I, Micl scu 16, pah, C. 'strati, 4 stol. Maria Costandachkaa 2]; 1 posteln cel, 1 r pta a visteriel, 2 preuti,
1 dascal.
15) Aliclegli (ban I. Miclescul), cu 138 liudi, din cart 47
weals a case' pah. Maria M des u, 22 slug! (ban I. MI lescu 17
casa pAharnicesei 5], 65 lemnari a Curti! gcspod. 3 preuti, 1 dascal.

16) Chircegif (spatar A. Hrisorveghi) cu 76 iludi. din cart

55 birnici, 17 slugi a spatarului, I lemnar al curtli gcspod, 2

preutl, 1 dascal.
17) Pordsdni (roxesi) cu 55 liud , din cars 16 s'ugi boeregt1
(ban 1. Miclescul 1, casa pah. Maria Miclescu 1, vcrreceasa Ileana

www.dacoromanica.ro

242
1-frisoverghi 1, stol. Elena MIcleszu 3st al. D. Codrearu 10) 7 liude

fan b r, i 0 trepte, 3 mazill, 1 ruptas, 3 rupte a visteriel, 2 preutl

3 Ipodiaco 1, 1 -dascal, 3 copil din cas%, 3 feciorl de maziii, 3
.argali a stol. Ion Codreanul.
18) Serbeitil (casa pah. Man. Mlclescu), cu 75 liudi, din

.ca 160 birnicl, 8 bres'asl a case! pah. 4, slugl a cases pah, 1

preut, 1 dascal, 1 jidov ordndar.
19) Pribeltil (comas Zamfira Rosa cu 156 liudi, din cars 22

blrn ci, 9 slugi a comlsoael, 15 bejenari 60 in bir Cu satul, 17

bejenari a comas ae dati cu hrisov, 2 preutl, 1 dascal, 1 jadov
podarl a vorniclet politlel, 5 ertati din podarl.
20) Ciorte*tii (com. Zamf ra Rosat) cu 163 liudi, din cal
145 birnicl, 12 slug' a Comisoael, 2 preuti, 1 dascal, 1 treapta,
.1 jidov.
21) Coropcenli (man. Barnova), cu 70 liudi, din can 31

.434

bejenari (lag In bir, 9 bejenari fad bir cu hrisov a minastirei,

8 beje art fan bir a med. C. Pan, 20 podari, 1 preut, 1 dlacon.
22) Poiana COrnulai (spat. A. Hrisorverghi) cu 10 'Judi din
cart 8 birnicl, 2 pi dorarl a spata-ului;.

23) Dumetregi (a man. Galata) cu 30 liudi cn cars 14

blued, 15 b j:nari da i In bir, 1 carbunar a Curt I gospod.
24) Pocreaca ;1 Trestiana (raz!sesti), cu 31 lied, din
carl 9 birni 1, 21 sh gi [ban Ian u Miles u 7, spa tar lord. Bucs'ntscu 14, casa pith. Maria Miclescu 3], 4 carbunari tara bir
a lei Divan Effendi, 2i carbunari at Curti' gospod, 19 liudi Earl
bir 9 beje art sup* vornicului porlii Ch. Fo'e col, 2 copll d n
call, 3 .aprozi, 1 selman at Curti!, 4 preuti, 2 da cali 3 diacon',
14 crud mazili 16 crud rupta$1, 1 rupta a vist.er el, 4 feciorl de
rnazi I ruptasl.

25) Dobrovdtal (tn'n Dobrov5t) cu 2 2 iiudr, din can 107

timid, din cal sant ati a Orbunarl l butnarl, pa la unit bo.mi,

a caror bir ii plitesc s ipanti lor, insa [c-iminar C. Burgh he 3
b4tnari), Canfnar C Scortascu 4 butaar, vornic Man. Dimachl
2 utnarl, ban T. Carp a carb man, Camin r osan 4 carbunarl,
Camii r 1. Carp 1 carbunar, caminkr rigoras 2 carbunarl, Card-

nar Danti 10 carbunari]. 13 bejenari da,i I i bir cu s- tul, 105

slug' boeresti [batman V. R set 19 1 g. lordachi Canta 17, stol.
Sande Cat chl 3 Caminar un. t erme to 3 vast. Alecu Bals 2,
vast. C. Canta 27 Consulatul rosienesc 14, sp t r V. Mick scu

www.dacoromanica.ro

243 -11.111 Gr. Hrisov.rghi 1, s.)atar A. Pdsovergial Ii, comi V. F eta-

werghi 3, Doftorul Udner 2, Cos ac ;i Vesetlinu 2, min. Dobrovit 18, vorniceisa 7oita Bal 1, lumlnatul beizade D. GM a
7, camirar 1. Murat t 2, spat. lord. Buc$1nescu 4', 3 vacari la o-sindlitorul moile

4 Iludi fdrd bir veniti de tin an 7 arum% a

pootel of tail, 3 sudit, 2 f clod de postelnIcei, 2 rupta$1, 1 preut,

1 ipodiacon, 2 apr)zi, 2 fidovi.
2 ) Moara Greener (spat. V. Miciescol) cu 63 Iludl birnicl
In total 2$ sat, cu 2263 liudi.

B. Ocolul Mijlocul cu satele ;

1. viilez Rd (ban 1. Ro At) cu 150 Il .d d n car: 128 birnici,
11 bejanari dati In bir cu satut, 2 s'ugi a ban. I. Roset, 1 treapti,

3 preur, 2 ducal, 1 feeler de preut nfaizat, 2 jidovi.

2. Fere#ii (ban I Ro e") ci 166 rule, d n cars 84 birnici,
11 bejecati In bir cu sa'ul, 15 sl gi bccrelti. (4 spat. P. Rosa',
3 log. L. Bal$, 8 ban I. R.)set) 20 bejduar: fAra bir a D. MIcArescu ispravn'c de copfi ; 10 bejenarl fara. bir, pi durarl $1 pins

gar c I bac, 16 copli din east, 1 portArel, 1 calara$ lipravnl,czsc, 1 postelnIcel, 1 mull, 1 preut, 2 dasca I, 1 feclor de preut.,

1 jid.v.
3. Mara don:wand bin I. Ros't) cu 76 Wide,

din cart

4 bir i'cl, 14 slug! b3e-e,t1 (12 dm. He Cogalniceanu 2 ban I

R iset), 3 mumgli, 4 sel,neni hltmlies i, 1 preut

4. (Ferbotegi (c)1 is T. B h $ (cu 45 I ude, din cad 19 biro

nicl, 8 belenari VrA bir a stole. Maria Cost indAchl ae) 2 ar-

gat', 1 sulet K.1., 1 preut, 1 dasca'.

5. Cionta (post. Oh. Racoviia) cu 57 nude, din ca' 34 birVc1 5 Buda argat1 $1 vied, 10 slugs bo re3t1 (3 clucereasa Safta Racovita, 4 post, Oh. RacovIta, 2 consul Roslenesc, 1 vornic Zoita

ilto, 1 mull, 1 pre lt, 1 dascal, 1 clpil In cast, 1 calara isrrarrnicesc, 8 beenarl fArA bir a man. Golii.
6. ROIL! (sc!rdar Die Burchi) cu 39 li ide, din cari 12 bir'Wel, 9 slog' b el I (5 to z. C. B31 4 vist. lot]. Road), 15 bejenari COI bi-, gird Ilia Burchi, 1 preut, 1 dasca', 1 diacon.
7. $urdnegi (cluc?reasa Saf a RacovitA) cu 50 Hide, din
cart 33 blrnicl, 10 breslat, 4 awns, 2 well, 1 dascal,

.B

8, Bode$1ii (pah. Paraschiva Leon) cu 28 liude, din a r; 23

Ablra'ci,

3 slug', 1 preut, 1 tidov era idator.

www.dacoromanica.ro

- 244
9. Borosd#11 'spatar 1. Costachl) cu 88 !Jude, din earl 111

treslagi, 30 a doe or Penis, 9 darabani de temniti, 7 portAref,

I Hp an, 3 Buz' a singer Gavril, 1 preut, 1 (lanai, 22 bejenari
la bardse, 2 bejenari flra bit, 1 Nev.
10. Codde#11 (D. Alhazt) cu 142 nude. din cad 61 Wrnicl.
23 break a post. Margbiolita Balg, 8 bejenari dal! in bir co salt'', 11

bejenari fad bir, supugl Wesel Zmarar da,P12 belerar* fara bir
10 slug! baeyegti (9 post. Maria Bak!, 1 spat. T. B 18) 7 bejenari
flra bir pidurari gi plugarl, 1 preut, 1 dascal, 2diacoal, 2 maell, 2 rupte, 1 posteluicel. 1 jidov.
11, Ghergheldu (serdar I. Stavru) cu 82 liude, din cart 61
birnici, 12 bejenari Uri bit, 5 copil de casg, 1 preut, 1 dascal,.
1 Mar ordndator, I admen hAtmlnev.
12. Dracsdnll de sus fi de jos (Fristodor7Adamachl) Cu
72 Rude, din cart 26 selmenl agegti, 26 bejenari fara t it supugi
cu:brisov lui Adamachl, 10 darabani de temnitd, 1 calarag hitrognese, 1 portdrel, 4 fustafl de vartd, 1 hide ce es'e /n numgrut rizegilor osAbit condelu, 1 preut, 1 dascal, 1 Hue r eapzal
la randulall.
13. Tafe ,cti (camkar Chirlac, si serdar Isopescul), cu 8T
Nude, din car! 46 birnici, 26 sloe boetegt1 ( caminar Chitin 10,
getrar T. Tufescu 6, Pan. Canangu 6, caminar Sandul Catch! 2,
stol. C. Catichl 5), 8 seimeni al curtli gospod, 1 copil de case,
3 preull, 2 dascal!, 1 jidov.
19. Dumucwnii (vornic A. Canta) cu 53 liude, din cart 30birnici, 22 bejenari fara bir pkiurari gi plugari al vornicuful, 1
jadov roach:for.
15. Unce#11, cu cAttinele Clofeni, Butucarie gi Mdcre#I
cu 217 Rude, din call 5 birnici, 33 bejenari cu hrlsov al serdar
Caste, 9 bejenari al cam nar lordachl Giurge, 2 argati a lul Peire Grecu, 4 al pah. C. Terlacoglu, 7 bejenari fara bir la BLt
egrie, 18 slug! boeregti (lord. Giurge caminar 5, spat. P. Cazimir
6, ban Mihalachi 1, vornic A. Ghica 3, cua-r S.hira 1. stol. C.
Catichl 1, spat. V. Miclescul 1), 10 surugii gi cgrucerl la pcgta
de Uncegti, 3 liude fara bir, 10 birnici pringi 13 Cantglaregti, 45
copil din cask, 9 portgrel, 2 seimeni al carpi gospod, 2 seimeni
,

agieati, 1 dArgban agesc, 1 seiman hAtmAnesc, 1 fustag de vatrA,

21 calaragi isprivnicegti, 1 sululgiu, 2 nude ertati din c Alaragi, 4

preutl, 4 dascalf, 1 ipodiacon, 5 trepte, 2 mazill, 1 ruptag, 1 ertat

www.dacoromanica.ro

245 43ln

portirei, 2 feciori de preuti, 2 rucet gI ()BUR cendeu, 2 jtdovi,

16. Zdpodenl (rizeel) cu 156 Pude, din cars 20 slug! boa re tl

r C. Leondarl ,serdar Coste 5, sp tar P. Cazimir 7, stol.
Marie TicAu 1, vornic Zoita Bale 1, pab. C. Terlacoglu 2) 7 dude
-fArA blr, 1 audit K. K. 3 !Jude oameni strain!, 71 selmeni, aI
sada gospoi, 7 selmeni ageeti, 11 cop!! din cast, 2 darabani agog!, 3 pr. uti, 1 dascal, 18 guru& ce se all la po to Te!tains, 3 (Hawn'. 2 trepte, 3 raptagi, 4 dude care se cuvin a se
...seeza la ruptag.

17. Mlirdsent (Sf. Sava din jags) cu 55 Ilude, din earl 2!

birnici, 19 bejenari fad bir supuel cu hrisov la manastire, 8 slue
al mogiel.

18. Portarli (rizeeeeti) cu 81 nude, din earl 9 birnici, 8

bejenari dal! In bir, 10 calarael isprAvniceeti, 9 slugi farii bir
(spat V. Mic'eszu1 6, spat. A. Hrisoverghi 1, ban I. Miclescul 1,
seminar T. Buhue 1), 4 liude edit1 de calaraei, 4 dude ertati de
bir, 22 bejenari supuei (din car! 4 la protopop Andrei, 11 at cases comas ('. Stamatl, 3 al capit. Gr. Ciohodaru, 1 al capit. Iordashi Ciohodar, 2 bag ceaue N. Ciohodar), 2 preuti, 4 daseall, 2
crud mazy!, 5 rupte a wisteria!, 1 copil din casA, 3 trepte, 1

seaman al mill gospol.

18. Cantdldroti (spat. P. Cazimir) cu 62 liude, din cad 32

biricl, 28 bejenari supuel spatarului, 1 preut, 1 dascal.

19) Bereasa (razeel) cu 79 Rude, din cars 3 slugi boereed,
(spatar Arghire Cuza 1), serdar C. Vargolici 1, caminar Sande Ca-

lichi 1), 4 bejAnari cu hrisov a! capit. Zaharia, 10 bejenari fArl

bir, 3 calAraei isprIvniceet , 24 copll din cast, 13 portArel, 3 darabani de temnitA, 4 preut, 4 dascali, 1 post Inicel, 2 eruct mazili, 5 ruptael, 1 seaman agesc, 1 rufet osabit condelu, 1 Oct )v
()Madan

20. Tateirani (r12E4) cu 52 liude, din cad 8 bejenari ft

-Mr, 3 bejenari supuel la postelnic e, 12 copii diu cask 1 Edinas
at curt!! gospod., 4 liuzi neputincloel, 4 preuti, 4 dascali, 4 mazid,
I ruptati, 6 trepte, 1 rupta a visteriei, 2 feciori de maziii, 2ftidovi.
21. Dumasca (min. DobrovAt) cu 100 Rude, din cad 57 birlid, 14 slugi boereeti (vist. lord. Roset 3, vornic Alecu Canta 6,
vornic Zolta Bale 2, vornic Vasile Gavrip 1, pah. Vas. Roset 1,
saminar Oh. D_scal I), 5 dud fad bir, 2 rufet prig osabit condein to tabu!, 2 birn!ci prinei of DobrovAt, 3 Huai nepatincioel er-

www.dacoromanica.ro

-- 246
tali de breasla, 5 Eimeni ai curt!! gospod, 3 rosil agiesti, I da
raban ages; 2 aprozi, 3 ilude se sau d t cu eatul hind cu osibit
condeiu, e cruci mazill, 1 ru. tat.
22. Mirce0ii (rault) cu 97 liude, din c ri 11 bejAnari cu bit
6 bejanari fArA bir ai o niculul de poartA Lupu Bantas, 3 rufet
cu osebit condeiu, 15 liudi gasiti fara bir, 17 slug' boerestl (Vorlaic A. Canta 3, vorn'c lord. Roset Baston sArd r 1 D. Vas Illu 2,
CAminar Gh Dascalu 1, spatar lord. ,Bucsenescu 1. pah. C Paladi 3, comis A. Roset 2, spatar Gh. Cuza 1), 5 nevol ici,2 trepte,.
4 mazill, 4 ruptasi, 1 ruptA, 9 copil din case, 2 darabani agestl,
8 seimeni hatmanesti, 3 fusta$1 de harem, l ruptas agesc, 5 dam-call, 1 jidov.
23. Ddnotii (rAzesi), cu 81 liude, din car' 11 bejenarl c1aS
In bir, 20 slugi boeresti (stol. C. Calichi 2, serdar C. Citichi '2,
sardar Sava Come 4, CAminar lord. Cazimir 3, Ca a Ion Adantachl negutitor 2, ban Mihaiachi 1, serdar Nec. Dimitriu 4, spat.
Bucsinescu 2), 3 argati al diaculul V. Man, 6trepte cu card gospod, 6 cruci mazill, 13 crud rupta$1, I rupta, 4 seimeni al Curiago pod, 3 copil din ma. 1 fusta$ de vartei, 1 calaras ispravnicesc, 2 pilot', 4 dasca i fecioril pope' Grigoras (Hariton, Vaslie
(Insurati), Andrei si Costantin tholtei), 2 feciori maul I 1 ruf t, 3
jidov'.
21. Boloaea (man. PgpAutul) cu 37 liude, din clri 6 be-jeniri fa<rA bir, argati fi vAcarl al spit. Enachi Stamati, I slugA
a pah. C. 'strati, 1 rufet, 2 das all, 2 ruptasi, 2 caiarasi ispravnicest', 10 copli de ca A, 9 portarel, 1 preut, 1 stt gar de cc pit,.
1 student K. IC. 1 jidov.
25. Balifeni (clucer Satti Racovita) cu 41 liude din earl lb 1
bejanari dali to bir, 7 slugi boeresti (spatar Gh. Cuza 3, Cam.
C. Carp 1, Fprar Arghire Cuza 1, pah. C. Teigrican 1, post
Marghioala Bals 1), 3 bejenarl supus la ispravnic de cop I Ion
Coman, 14 copil din rasa, 4 argati la Nec. Grecu, 1 treapta,
dascal.

26. Mumbote#1 (po t. I. Paladi) cu 86 liude, din cart 61 bir-'

111:1, 14 slugi al postelniculii, 6 selmani hat.tanestl, 1 adman apse, 1 portArel, I preut, 2 jidov'.
27. Foc4asca (razes!) cu 53 nude, din cad 7 bejenari daf
In bir, 2 vanat3r1 al curtil grapod, 10 semani hAtmAne ti, 2 rog,
agoti, 3 sel nail al curb' gospod, 4 darab3nf, 2 trepte.

www.dacoromanica.ro

- 247
28. CarlqM (razegi) cu 12 laude, din cari 1 treapta, 3 ma
aill, 1 ruptag, 1 feclor de mazil, 1 ertat din mazili, 1 preut, 1 das
cal, 3 argati al Capit. V. Ciureanu.
29. Scdnteia (man Barnova) cu 41 Rude, din earl 24 btu,
nici, 16 bejenari, 2 cArbunari al spat. P. Caziml , 7 s ugi boe
resti (ban Enachi 4, aga Safta Canta 2, vornic Gr. Gh ca 1), 2:
preutl.
30. PetreVi cu 21 bejenari fara btr supusi la cAminar Gh.Dascalu, dupa hrisov.

31. R4eanii (ban Ene Gheorghiu) cu 9 liude, di cari 1

birnizi, 7 argati al stApanului mosiei, 2 nevolnici.
.

In total 31 sate, cu 2418 liude

C. Ocolul Fundul de jas cu satele :

1. Vulture$tii (vor. Zoe Rals) cu 97 Ii: di din cari 63 birnicl,

4 bejenari daft In bir, 14 liudi farl bir a vcrni esei Zoita Bali, 3,
argafi a med., 11 slue a vornicului, 1 preut, 1 clas al.
'2) Glodenii Cuzai cu 62 liudi, din cari 46 birnici, 6 slugi
a spat. Gh. Cuza, 7 argati ai stapAnului mosiel 1 preut, 1 dascal, 1 j,d4v.
3. Tatomire#I (spat. Arghire Cuza) cu 103 liudi din cari
59 birnici, 24 bresle a spatarulul, 15 slugi a dsale, 2 pre] ti, 2
dascall, 1 jldov.
4. Crdciune$11 (razes cu 75 liudi, din cari 38 bejenari dal!'
fn bir, 10 slugi boeresti (pah. C. !strati 3, spat. Arghire Cuza 3,
sluger C. L ondarl 3, gt. trarEl. Buzdgan 1) 4 aprozi, 4 trepte
1 slugs a med. BuzJugan, 5 maze, 3 rupte si, 1 ficior de ruptas,
1 nude fara bir.
5. Ccluevi (spatar lordachl Leon) cu 59 liudi, :din cari 5
calarasi hAtmAnesti, 10 slugi boere ti (spat. Leon 6, caminir lor-T

dachl Rascan 2, spat. Arghire Cuza 21, 4 seimeni hatmane,ti, 7

darabani de temnitA, 1 col it din cask 1 lemrar al Curia gospod,
1 Ilude fara bir.
6. Grojdiurile cu 56 Dude, din cari 22 slugi 133eresti (vist
lordachi Canta 10, sluger C. Leondarl 6, vornic Iorgu (Mica 2,
ctminar Tanasa Gosan 4), 3 liude fara bir supusl la vatav calAragilor de Tarlgrad, 12 calarasl hatmAnesti, 5 seimani al curtii
gospod, 3 seimani agesti, 6 darabani de temnita, 3 portArel, 1
preut, 1 calarag ispravnicesc.

www.dacoromanica.ro

248
7. Schela cu cotuna Gdunoasa, cu 142 nude, din cari 55
timid, 12 slugi boeresti (caminar lord. Rkscanu 5, Catinca CI lac
2, spat. P. Cazimir 1, vornic A. Hrisoverghi 4), l2 calarasi de
"Tarigrad, 1 copil din casa, 1 seaman al Curti!, 21 bejenari cu acid din Gdunoasa, dal! in bir, 5 bejenarl supusi Ecat. Ciolan, 7
iludl al pitaresel El. Climente, 4 argil! la negutitorul Toma, 5,
be snarl sup* la spatar Leon, 4 Iludi la Neculal Vasluianul cu
carte gospod., 2 grAdi qari a Jul bat; besleaga de Vaslui, 1 call sag la ispravnicul de Car iga uri, 4 carbunari al beilicului, 2 preuti,
1 dascal, 1 maul!, 2 trepte, 2 jldovi.
8. Frencingl cu 61 ILIA din carl 50 birnici, 7 :fug' boeresti:

(stol. Maria Holban 5, comls V. Hrisoverghi 2), 1 preut, 2 dascall, 1 jidov orandator.
9. Dthgusent cu 74 liude, din car; 61 birnici, 9 slugl a cam inar iordachl Rascal!, 2 preuti, 1 dascal, I jidov
10. Cazdnesti, cu 56 liudi, din cad 23 birnici, 5 break a
vise! Maker Pan. Buzdugan, 7 bresle a case! med. Oh. Buzdugan
2 copli din casa, 15 slug! boerestl (med. Rad. Buzdugan 4, cavil
jitn. Buzdug,n 4, sardar Toma Buzdugan 2, casa med. Gh. Buzdugan 3, Gr. Anhgelichi 2), 1 preut, 2 dasc II, 1 gidov orandar.
11. Parpanita cu 11 liudl, din cari 3 birnici, 6 poslusnici a
schit. Parpanita, 1 preut, 1 jadov.
12. Bcflosetii (T. Anastasa), cu 16 liudi, din cari 9 Wild,
7 bejenarl al stapanul I mosi-I.
13. Balosestli (man. Papautil) cu 26 Had!, din cari 6 bejenari, 7 bejenari ce se ardid cd sdnt catane 8 slug! boeresti (spatar Oh. Cuza 6, spat. Ancuta Hrisoverghi 2), 5 liudi nevolnici.
14. Negrestll cu Radii! cu 222 Iludi, din cari 169 birnici,
2 nude fAra bir supusi la consulatul rosienesc, 23 slugi a vorn.
El. Hrisoverghi 01 spatar Ancuta Hrisoverghi, 7 bejenari fart bir,
6 bejenarl a! pol. Vasile, 1 treaptd, 2 milli, 3 preuti, 2 dans%
1 diacon, 1 feclor de rnazll, 1 jidov.
15. Todirestl cu Hucul cu 124 liude, din car! 38 birnici,
13 birnici prInsi of Dr5gestl, 1 slugl a comas Hrlsoverghl,1 slugs
a sand. Sava Cornea, 19 birnici prang! of Negrestl, 3 preutl, 4
dascall, 2 jddovl orandari, 4 poslusnici al schitulul de acolo,
1 sudet KK, 6 seaman! hatmanesti, 2 copil din cask, 1 aprod, 2

ma ill, 3 ruptasi, 3 trepte, 2 limn cari au al as fntoarca in Ba

mina.
www.dacoromanica.ro

- 249 -slug!

16. Cotica cu 71 iludi, din cart 5 bs'enarl dap In bir, 15

boeregti (pah. C. istrate a, comas Zolta Carp 6 spat, An-

tufa Hrisoverghi 1,11 minat beizade D. Ghica 2, caminar C. Carp

1, caminar C. Burgheie 1), 9 Ilude fara bir, 13 aprozi, 5 copil

din cad. 2 seimani hattnanegti, 2 fustagi de varta, 6 trepte, 4

smell, 6 ruptagi, 4 bejenarl supugi la spat. V. Soroeeanul, 2 preuti,
1 dascal, 2 feciori de rupt?gi, I ruptag cu locuinta la limit. Tutova.

17. Drage$til (ban T. Carp) cu 98 liudi, din car! 65 bir lei,

:22 breslagi ai comic Zoita Carp, 5 slugi al dumisale, 1 mull, 1
preut, 2 dascali, 2 fadovt orandarb
18. $ofriine$ti (rSzegi) cu 21 Bud!, din car! 3 birnicl, 1
enga a sardar Toma Buzdugan, 9 bejenarl Ufa bir supusi la pos-telalcie, 3 trepte, 2 :armil,ei, 1 ,calarag hatmanesc, 1 lemnar al
curt!! gospod,
19.

preut.

Griotil cu 59 iludi, din cart 49 !Amid. 7 slugs a cam':

mar C. Carp, 1 pre t, 2 dascali.

20. Ciz'scoutti cu 112 'Judi, din car1;52 birnici, cu 7 breslagi

a lui D. Carp, 3 slugi boeregti (cate unul la caminar Capc111,

elosan gi Mean), r liudi fart bir supusi la diacul Gr. Carp scutip cu carte visteriei, 9 liudi f ra bir, argati, clobani, le vacari
la D. Carp, 13 bejenari fora lr supusi la urmatoril boert
(Clpitan Lupu Timircan 5, post. Maria Haclu 2, post. Andrei
-Ciornet 2, spat, Matei Carp 2, lance Ragoz 2) 1 copil din cad,
2 ertali din bresle, 4 trepte, 2 ruptagi, 6 birnici of Griegti, 2
preuti, 2 dascali, 1 mazil, 1 treaptg, 3 /idovl, 3 slug! ai caminaralui C. Carp.
21. flgorent cu 57 Rude, din car! 11 birnici, 5 bejenari
daft In bir, 11 slug! boeregti (stol Maria Holban 2, caminar C.
Carp 4, pah, C. Istrati 3, ban Mihalachi 1, caminar P. Carp U.
6 copil din casil, 1 lemnar al curt!! gospod, 1 treapta, 3 crud
ntaz111, 10 ruptagi, 1 preut, 1 dascal, 3 f eclori de mazili ruptagi,
it jldov 2 seimani hatmanegti.

ribanoti (caminar I, Carp), cu 96 liudi, din Cali 75

birnici, 13 slugi ai climinaru1ui I. Carp, 1 preut, 2 ducat 3 nevoted 5 liudi fi3r bir, padu art.
22.

23. Glodenti Gandului (eomis I. Carp) cu 21 Bud!, din cart

S bejenari, datl in bir, 2 slugi boeregti (vist. lordachl Canta 1,
Spat. Ancula Hrisovergsi 1), 2 bejenarl supne la post-1,31de, 2
biome al mill gospod, 1 copil din cad, 1 alarag Ispravnicesc.
12 trepte, 2 ruptagi, 1 ruptA a Astarte.
www.dacoromanica.ro

- 250 24. Polana de sus cu 56 Bud!, din carl 36 birnicl, fi belemarl dati In bir, 5 argati a stapanului moliel lonita Madarjac, 1
aprod, 5 vAnAtori ai Curtii gospod, 3 sud:o romaneeti.
25. Bora
;I Racea (rizeei) cu 190 'Judi, din carl 42
blrnici, 14 slugi boereeti (ban T. Garp 3, spatar Arghire Cuza
6, spAtar Ancuta Hrisoverghi 4, spatar Draghici 1, hatman 1.
Bale 1), 11 bresle vied ai caminar C. Carp, 37 seimeni hatingneeti, 15 cal rael hat= n-kti, 5 fustael de vatra, 2 copii din caga

4 s Im-ni ertati de slujba, 1

liude ertat de bir,

1 Mud a

bar ,n Hilner, 6 jadovi, 1 liude fArA amestec la bir, 10 t Ppte, 6

mazili, 9 rup aef, 1 ruptA a vis:trlei, 2 preull, 2 das. all, 1 diacon,.
6 Lrgati at 'ui St Handoca el Radul Bore, 12 bejenari of Rece
dal! In bir, 2 feciori de ruptael.
26. liatele cu 81 !Judi, din cari 17 slgi boereeti (caminar
lordachl Raecanu 6, spat .r Arghire Cuza 3, cams ar C. fBurghel&
5, hatman iordachl Bale 1, stol. lance Anghelichl 1, pah. Iordachl
Gane 1), 16 selmeni hatmaneeti, 3 trep e, 1 mazil, 3 ruptael, I
preut, 2 diaconi, 2 das a I, 14 bresle a caminar Burghele, 3 nevolnici, 5 beje. era fait bir, 2 rufet, 10 belenarf supuel la postelnicie, 2 jidovi.
27. 4 endrenii cu 44 1 udi, din cari 34 birnici, 3 t *nail Uri
bir pAdurari la pah. lordachl Gane, 7 slug' a dumisale.
28. Clocarlegli cu cattmee Valea Satului. Fuget I $1 Peqta
Scanteia .cu 104 Dud!, din car!: 3 slug! a vornic, Iorgu ethica.
5 argati a pr. Gh. Branza, 24 beienari fArA bir, 8 argati la posts
I. Ziorzachl, fArA bir, 8 bejena:i supuel la cap t Luca, 81a agoafa

Maria Roset, 9 la ban Enachi, 6Ia is. de copil V. MAcArescul,

11 surugii hi slujbA (9 la Po,Ita S Adel, 1 la B )rdea, 1 la poets
din Ia0), 1 birnic prim la Vaslui, 5 slugi la pah. C. Pomir, 1
stuga a caminar C. Carp, 1 la vor is Or IGhica, 1 la spatar V.
Roset, 1 la posteInicie, 1 la N-mleie, 11 cloban1 el vacari la cap.
C stea Arvaz la Pojoraeti.
Peste tot 34 sate cu 2200 1 udi.

D. Ccolul Funiul de sus cu satele:

1. Dumestil cu 101 Rude. din carl : 61 blrnici, 15 argati gl
plugari al sArd. RAducanu, 20 slugi boereeti (8 vast. SanduSturza,
5 man. Sf. Spiridon, 7 sArd. Raducan), 2 preoti, 2 dasca 1, 1 jidov,

2; Balc4egil a ban. Mihala,ki cu 36 liude, din care 35 bipl

mid, 1 preut.
www.dacoromanica.ro

251

3. Vovrie41 cu 160 nude, din cars 28 bl nici, 17 slug! boe

Testi, (6 ban Mihalachl, 5 log. C. B34, 3 spit. T. Ba Is, 1 pah.
C. Istrati, 2 vist. 1,rdachl Rase, 10 b J'nari film bi 7 slugi at
stol. Man. Haclu, 9 slugi a med. Gavril Haclu, 3 slug! al case!
polc. Haclu, 1 liude cernaiar ai vis Mei, 1 llude rufet osabit con-,
del In tabla, 5-selme 1 hatmanesti, 4 seimeni al curtil gospd , a
aprozi, 4 copil din cask 2 darabani agent', 2 calarasi hAtmAnesti,
14 crud mazill, 15 ruptasi 1 rupta a visteri 1, 3 preuti, 3 dascalf,
2 ficiori is mazill, 2 jadovi ordldarl, 21 b'ralci prinsi ot BAIApot!, 3 ertati din randulala mazillior.
4. Bozienli cu cotuia Giurgeni, cu 184 llude, din earl : 77
birnici, 12 bejenari dati in bir, 4 liudi ertati de blr, 11 slug! arest' (1 post. Mavrocordat, 1 Bat sa Burgheloae, 2 casa jicniceriul Chirilac, 1 spatar lordachi, 1 vist. C. CAnta, 1 st 1. D. Bondre, 2 s-ol. lancu Anghlichi, 2 c sa spat. Gr. Razu), 20 bejenari,
clobani 01 vacari farA bir (6 post. M. Cuza, 4 p )1c. Gr. Gafencu,
1 Nec. Burghelea 3 C. Burghel, a. 14 Gh. Burghele), 6 armasel,
1 codl din cask 3 seimeni a! Curti!, 1 calaras tin. Roman, 1 ruptas, 5 trep e, 1 mazil, 5 rupte, 3 preutl, 5 dascall, 4 mumgli al
Curti!, 2 birnici prinii ot Porcesti (Neamj), 2 birnici p ins! of
Roman, 5 poslusnicl at schitului Giurgeni,2 3 Nude rufet,

Buda

prix a ot Roman, 3 jido,I.

5. S talent a Mitropoliel cu 24 liude, din cars 11 birnici al
lui C. Burghelea, 12 bejenari al Mitropoilei, 1 ertat de bit flint
botezat
6. Onicenii rAz sesti cu 53 !rude, din cars 8 bejenari da.I
In bir, 7 beje ari fgra b r, 1 s det K. K., 6 bejenari farts bin a
lul Gh. Burghelea, 6 a post. M. C za, 14 se'me I ages'', 5 fustasi,
2 copil din casa, 1 ru tag, 1 ruptA a visteriei 2 diaconl.
7. Alarm:red cu 33 liude, din car' 17 birnici breslasi a Ba.
lase' Burghelea, 10 agati 01 plug ri a Saftel Lupascu, 5 slug! a
Palasel Burghelea, 1 rufet.
8. Crie$til razes! cu 113 !hide, in earl 17 beje- ari dati Inblr, 23 bejenari fAra bir, 16 s ugi (3 tot, D. Bondrea, 4 ban Mihalachi, 3 vist, lordachi Rosat, 3 Episcopia Roman, 1 spatar Bals,
2 vornic de poarta Nec. Corban' 4 bejenari f rA bir s pusi la
CatrIna Mate'asa fats jit leer V Chirica, 4 al po!c. C Chiriac,
3 ettati din bir, 1 s det K. K. 4 fe I .ri de mazill ruptasi neultalL
la orInduiall, 10 m ztil, 16 runt*, 1 rupta a visteriel, 3 Omani hattranesti, 4 preuti, I diacon, 7 dascall 1 jidov.
(

www.dacoromanica.ro

252
9. Cucif cu 53 liude, din car' 34 birnici, 8 slugi stolnic D.
Bondre, 8 bejenari fdra bir tij, 1 preut, 1 dascal, 1 ru;)ta a viafetid

10. Panarli cu 105 liude, din car' 54 &raj, 3 bejenart

dap In bir, 15 slugi boereeti (8 vorn c D. Bogdan, 5 pah V. Docan, 2 spat. Arghire Cuza, 14 bejenari Episc. Roman, 4 copli
din cad, 4 semen' h tmaneeti, 1 seimen agesc, 4 di rAban ageeti, 1 stegar dt copli, 2 preuti, 1 dascal, 1 mazil, 2 fldovi,
11. 1-"Mnee,stil cu 65 liude, din cars 32 birnici, 5 bejevri
dali Ia bir, 14 bejenari fora bir, argati, clobani (7 post. 1. Paunesta, 4 post. Stamati Pancescu, 3 post. C. PAncescu), 2 slug' (1
spatar T. Bal:, I med. Gavril Haciu), 5 trepte, I preut, 2 dascar,
2 aprozi, 2 rufet.

12. &bap Cu 66 'Jude, din earl 13 birnici, 27 slugi beereeti (10 vist. lord. Roset, 8 ban Mihalachi, 5 stol. D. Bondre.
1 cad spat. Gr. Razu, 3 log. D. Sturza), 1 fecbr de ruptae 5 liude
farA bir, 1 mazil, 8 ruptael 3 preuti, 4 dascali, 7 seimeni al curt!'
gospod, 1 aprod, 3, seimeni hatm' nest!, 3 Mod,
13. Arm4eni cu 33 Hada, din car' 13 Wald, 8 slugi vist.
lord. Roset, 3 pAclurari al mDrar tij., 3 argatl vist. C. Gorgos, 3
seimeni hatmAneetl, 1 copil din cad, 1 rufet, 1 slugs ban MihaLchl.

14. Tibane$ii Buhlei cu 32 nude din care 4 birnici, 3 sl gi

loper01, 6 bejena I sup el (2 Ia Iordachl JA'cl anu, 4 cap. mandicl Grecul), 6 oamen strains, saracl, 3 seimeni hAtmlineeti, 1
aprod, I mazil, 1 ruptag, 1 preut, 1 dascal, 3 trepte, 1 ertat de
bir, 1 pdov.
15. Dagtifa cu 65 liude, din cart 30 birnici, 18 bresle agAl
1. Luca, 8 eugl tlj, 2 copli sin cast], 1 aprod, 2 preuti, 2 ruptaei
2 jidoovl.
16. Ringoaea cu 51 liude, din cars 9 birnici, 9 s ugi boereeti (2 vist. lord. Roset, 2 log C. Bale, 1 caminar C. Carp, 1
bir a roh.sardar R ducat] Mlescu, 3 log. D. Sturza), 7 liude
nistru Luca, 11 'Jude fad bir, 5 seimeni h:tmaneetil, 3 apro -I, 7
ruptael.

17. Musa I Boalca. cu 229 liude, din cars 6 birnici, 52 be

jenarl fira bir supuel la aga Ion Luca, 54 slug' boereeti (13 vist
lord. Bale, 25 ban Mihalachi, 4 sf. Mitropolle, 2 vist. A. Bahl, 1
Jog. D. Sturza, 1 aga D. (alai, 8 pah. C. 'strati), 6 argot! gi
www.dacoromanica.ro

- 253
vacari a protopop Stefan fArg bir, 14 copil din casg, 1 selmen
hAtmlnesc, 13 Uncap!. 43 aprozi, 1 went, 1 fustag de harem.
2 trepte, 9 crud mazili, 11 ruptagi, 1 rapt& a v sterlei, 3 preutir

8 dascal, 1 fecior de preut, 3 Novi.

18. Soholejut cu 90 llude, din cart 4 bejenari dal' in bir,
7 bejenari farA bir, 4 befe-ari supugl la pole. Lupul Lazar, 10
slug' boeregti (I vast. lord, Rosa& i log. D. Stnrza, 1 vornic D,
Bogdan, 1 Cam Inn 1. Carp, 2 spat. Razu, 2 pah. lstrati, 2 ban
M.kalact 1), 1 sudet K. K., 15 copil din casg, 2 lipcani 2 aprozi,
1 seiman hitmanesc, 15 trepte, 2 mazill, 7 ruptag,, 3 rupte a vispreut 2 dascall, 3 feciori de ruptagi, 8 birnic' prim"' ot
Bgiggegti, 3 Novi.
19. Gdurent i Brasooenila cu 65 liude, din car! 6 bejenart
dati lo b'r, 31 slug! boeregt (2 vist. lord. Roset, 12 ban Mihalac 1, 5 pah. C. lstrati 4 cAminar C. Carp, i aminar ion Carp,
3 vast. C. Canta, 1 log C. Balg, 3 c sa pah. Tama Cozma). 11
copli din casg, 3 trimeni hatmanesti, 3 lemnarl a! Carpi gospod,
1 birnic prins la Rafaila, 1 ruptag, 2 trepte, 2 prsati, 2 dlacortir
terlel

1 dascal.
20. Beice?M cu 32 liude toll birnici.

P, ate tot 22 sate cu 1591 liude.

.

E) Ocolui Stemnicul cu uretoarele sate :

1. &legit cu 52 !Jude, din earl 4 birnici, 4 slug! (2 vista=

C, Canta 1, vornic Z'ita Bah 1, ban Gr. Hriswerghl), 22 aproz,

1 ertat, 1 copil de casg, 1 treapig, 3 mazili, 5 ruptagi, 7 rupte a
vister1-1, 3 feciori de mazili, 1 preut.
2. Delegli de sus pi Delestit de jos cu 35 liude din earl

15 birnici, 9 sl gi a ban, Cr. Hrisoverghi, 9 bejenarl fgrA bir

a.

easel Inst. C. Stamati, 2 dascall.

3. Tclandnestii cu 35 Hude, din car! 3 birnici, 14 seimani
hAtmAnegti, 1 copli din casg, 2 bir id pringi ot iMrzesti, 1 preut
1 dascal 5 slug! (2 casa camarasulul Beres u, 2 caminar Latif, 1
spat. Gh Cuza., 1 postel ice!, 6 ruptagi, 1 treaptg.
4. calverenti cu 30 liude, din cars 27 birnici, 2 liuzl plidurari fArA bir, 1 preut
5. Cozmest 1 cu 42 ilude, din car! 1 birnic, 6 iluzi fir*
bit, 3 slugi boeresti (1 ban Gr. Hrisovergiti, 1 pah. C. Rgican,
1 sp- t. Gh Cuza), 4 mazili, 9 ruptagi, 2 rupte a visteriel, 3 a-

www.dacoromanica.ro

254
prozl, 1 arms el, 3 cliArasi 1.prAvnIcesti, 2 pileup, I diacon, 1
Itasca!, 6 ficiorl de m
6. Aida istirei &Wadi cu 12 liudi, din cari 8 argati, 2
preup, 2 dascall.
7. BbhileAl cu 95 !Jude, din cari 23 birnici, 33 bresle a
pah. Teriachia, 14 s ugi (8 pah. Teriachiu, 3 spat, Catrinei Caracas, 3 clucer, Safta RacovitA) 13 bejenari, fArA blr, 2 copli din
armIsel, 2 trepte, 2 mazili, 2 preuti, 1 dascal, 1 ficior
caqA
1

-de mazil,

j1 ov.

8. Bjrzeltll cu 78 Ilude din cari 49 b mid, 2 ertati de blr,

14 slug! a spat. Gh. Cuza, 2 mazili, 1 rup as, 1 upta a visteriel,
I ficior de ruptas, 1 dascal, 3 liude Ma bir .a mAn. Barnovs:hi,
2 copil de cas5, 2 jidovi.
9 S hitul Muntene01 cu 25 liudi, din earl 10 birnici, 7 poslusnici a schitului, 3 copli din clsi,
ruptas. 2 preuti, 1 dascal,
1 Rude WA bit.
10. Op6#11 cu 85 'Jude, din care 10 Wald, 9 bejena I WS
1

bir, 8 slugi boere3t1 (3 IonitA Sion, 1 spat, lancu Anghel!chi,

apatar loft Cazimir, 1 comis Vas

siuger C.
Leendari 1 vor is Tarsita Boteanca), 19 aproil, 4 top!' din cask
5 feciori de ruptasi 2 preuti, 3 dascall, 3 diaconi, 8 mazili, 12
Hrisoverghi,

ruptasi. 1 selman gosp 'cl 1 /14ov.

11. Rafaila eu 78 liud?, din cart 56 birnici. '11 poslusnici

at mAnastiril, 4 padurari a schitului, 3 slugi a dot tor Evstati 1
ielma-i hatmairsc 1 Dude stal. Anghelachi, 1 preut, 1 dascal.
12. Lipov IP/ cu 111 liude, dl i cari 56 birnici, 5 bejenari
fkrd bir a pocusnic N. AtInasg, 2 preuti, 1 diacon, 6 argatt Ia
schit, .0 birnici mutat! de la CalugAreni, 13 bejenari dal' In bit,
10 bejenari firA bir, 4 clArasi IsprAvnicesti, 17 treapte, 1 ruptas
1 ruptA a visteriei, 1 ficior de ruptas
13 Brodocul cu 87 liude, din cart 43 birnici, 4 ertati din
bir, 6 slug) a log. S-fta Stratilat, 32 bejenarl brisovollti at logopreut, 1 dascal.
fetiel,
14. &kcal cu A Ilude, din cari 82 birnici, 3 liude fara
bir, t )cmiti cu hac la min. FAstaci, 2 cruel ruptasi, 2 rupte a
visteriel, 3 puuti, 1 diacon 2 rupte, 1 calaras ispravnicisc, 1
treapta, I slugs la spat Miclescu, I jidov.
5 Ch,troti cu 53 liude din cad 19 bejenarl dati In bir
-3 liude fArA bir, 9 trepte, 5 mazili, 3 rupta,1 6 cod!! din cask 3
1

www.dacoromanica.ro

255
-OHIO IsprIvniceCi, 1 ertat din calaratd 1 preut, 1 diacon, 1
dascal, I s uga ban Hrisoverghi.
16. Raduerti cu 41 liude, din cart 29 birnici, 9 slugl cotnis 11a-hi Cuza, 1 preut, 1 dascal, 1 diacon
17. Albotii c 170 Nude din cart 13 birnici 8 bejenarl supu1 la arhidiaconul Chiril, 10 siugi boere.I (8 ban Hrisoverghi,
2 prisacari la doftor Evstatie), 7 Ilude fara bir, t fecior de rupia, 17 seimeni hatmane I, 4 trepte, 1 cruce rnazil, 5 ru tai, I
Tupta a visteriei, preut, 1 diacon, dascal
18 Zainca cu 58 liude, din cad 7 bejenarl supusl la bell
leaga de Vaslul, 13 birnici 9 s'ugi boereti (4 log C. Bal, 2
-e minar lord. Duca, 1 aga Alecu Greceanul, 2 Balan Burgheloae)
5 feclori de mazili, 3 ppstelnici, 8 mazili, 3 ruptai, 1 preut, I
1

--diacon, 4 dascali, 4 calaraii ispavnIcet1.

Peste tot 19 sate cu 1086 nude.

lar Intreg judet 1 Vaslui impreung cu targul Vasluiulul cupindeau In 182) aceste nude
Ocolul Crasnel cu 2263 !Jude In 28 sate
Ocolul Millocul cu 2418 Iiude in 31 sate
Ocol Fundul de j s cu 22C0 liude In 34 sate
'Ocol. Fund 1 de sus cu 1591 Jude In 22 sate,
Ocolul Stemni'ul cu 1086 liude In 19 sate
-Targui V,slutului cu 465 Iiu e;
,zeiace facpeste tot 10023 liude in 134 sate 1 targ.
1

(Surete ms XXIII, A. 404:66)

CCXXIX. 1820. Catagrafta targului Vasluialul.

470 lacnitori ce se afia In targu : Insa 102 birnici, ce piat.sc 20 6 lel bir pe an:Iordachl .Robul Sloleru, Lupul God;

Sam. Dono3a, N. Chiochiel, Timofte Litra, Sava zet Robul Stoleriu, I. Holban, Nitu Ghtlaf, Ianachi Lungul, Sam. ProaspAtul
Harpuz, Sa n. Lungul, Gh. Ghilasie, Antohi Crlstea Mocanul, Lupul Dimitraco, Ion An!ohl Caragea C. Batranul a Stratinel,
e. Mota, Gh. Ganescu, ,T. Bole a, Man. Olar C o e
Chirila a Barbulu', 1. Elliott, V. Craima nalta, V. MihocI, T. Budul, .Nechita Risu, lordachi Garnet, Chirila Harlaoann,FavAl MaAlan, N. Ghtlasie, P. Martian, Allstar Land, C. Oturcanu Ma-

www.dacoromanica.ro

256
4engol, lonita Marl Ian (bolnav pAtimaa), lonItA a Anne!, Ursttl,.
1. Damitragcts, I a Hilo'sael I. David a Chlrlioael, I. Lungul, Oh.
zet Doncsi, I. Pile, Sim. Preda (lonag Burlacu), D. Botezatu, V.

Lepadatu, I. Cupid Balla, M. Harlitoanu, T. BAlan,. T. Bannzanu, lanachi Vitamanu, T. I.acob Rusu, M. Rusu, Ion Nistor,
i. Stavar, Die Savin, Gh. Coger, St. Achirel Coman, lacob Rusu,
lordachi a Savinesel (bennariu), I. Tata,u, Gherman jltar. Costandachi Botezatu, Gh. Cristian a Tcmuletiei (holtel cu mama),T.Hi lotl, Chir 111

Gala, Toader Bdddrdu, 1, Hu'pe, the Olarlu ot

Red +u, Jacob Morarlu (ce a fost fa numArui slugilor d-sale vor-

nie A. Ghica), St. Cotluogu, V. Tudor, C. Batranu a StratInel

(burlac), T. Antohi Caragea (Bales), V. TAgui (gede la Tatomiregti), T. Garnalu (gede la Lipovat), Hume Ciobotar (gede la
131100.*

Iar urmAtoril birnici cu snit condel as fost liudi a serearulai Tudor Stavrul lonita Budul, T. Streche, Andrei Garneata (Cucoa), Luca Vieru M inteanu, Oh. Conlin Rotariu, 1.
rangA, Agachl Soitul, V Botezatu, Ghlrvase Streche, T. Garneap, Toader Petre R28, Samson luta, Savin pre, C. Beilicciul,
Toma Chiriia Galca, V. Budul, T. Gheorghe Cortina, I. Cucog.

Stan lonitA Rasa!, Lazar Porcariu (Mocanu); tar: P. Oral, V.

Mihalcea, Gh. Mocanu, I. Hertanu blanar, gl Lupul Olarlu au fosl
mumgil al ispravnicie1).
11 burlaci st vddane, can .11 clsluesc Mcuitorli pain-

dui fn vile: C. CAlarnaa, Nastasta Gh. Lung ii, M h. Harza, C.

Menghetu, Art. Graf, Alestar Jargantul, Simicra Lepalatul, Chic a
Jul Coman, I. Coman, Gavril Budul, Gh. T. Cojocarul.
37 vdduve gl moplegt sAraci gi fad nici un fel da stare,

care sant ertaji din bir gl nu sA supArA Intru nimicA: Antohl

Caragea, C. Manila (ertat din ruptagi), I. Cambur (ertat din cllarrg), Gr. Cotlungu Ologu, loana Cretoae, Ilinca Mognegoala,
Chirac:, Bildefreta, loana HArabagita, P. Grosul, Gavril Mogan/I,.
Munteanu, T. a Hilotoael (gchiop) Marta Iosipoae, VarvAra
Tapulul, I ina vAduva, I. Crainicul (schiop), Axinte Ungureana

(schiop), Ilinca Facile ita, T. Solomon, Axinia Mardaroala, lona'

Horga, lonita Gorse, G-. Bostanu, Paraschiva Costandachi chifar,
Maria CalAmazoala, Ant a Cotolase, Catrina Rogoae, Mime Ene,.
Safta Matta, Maria Rachterita, F. a Urgai, Gr. a Stratului, loana.
Mesnitoaea, Anita Leugteneasa, I. Oorie, D, a Focgal, C. Colbul
ot RAC%

www.dacoromanica.ro

257

12 halmanale, cars platesc 120 lei pe an : C. Cotae, T.

Ciobotar (chlop), Tudosa Ciobotar, P. Muntean (Potopnean),
Orig. zet Panaitoae ciobotar, Bucnr Mocanu, Gh. Bosanceanu,

Nec Starostea, Gh. Chitar, Andrei Rus tht Jacob Rus, C. Donosa burlac, Pantilimon.
5 negulitori hrisovoliti : D. Arapu Gheorghlu, C. Castroianu.
D. Solomon, T. N tica burlac si fara nici o stare, C. Adam (nunrai numele acestuia este in hrisovul lui Muruz Von pe rand

ceilalti patru nau hrisov pe numele lor, ci pe a parintilor !or),

1. Neculai Hagiul care are carte gospod pe numele situ din

1820 Mart, ca sa fie scutit de toate darile, ca unul ce sa afla

negutitor In pamantul acesta.
30 jidovi birnici Marcul sin Avram Haim Leiba steelar, HlrL.u, Zelman Moisa zet Argintaru, Leiba sin Ruhle, Itic
zet Haham, Iancui. zet Haham, David cumnat lancului zet Haham,
Bercul chitar, Simon stol r, aim, Minder, Sandal, Leiba frate
lui Zelmar, Smiil, losup zit Haham, Avram Sm 1, B rcul brat Her-

cul ot Fere i, Leiba brat Pascal ot Mide t , Le ba zet Hercul,

ot tiboreni, Hercu sin Be cul, Manas haham cel batran, Itic
croitor, Marcul argintar, Nuta croitor, Isac socrul Berculul, Her-

cul ot Radiu, bez doi hahami ai lar, 2 cola i I un sacagiu.

39 slagi boereti faro' bir a vorn. A. Ghica ; Gh. Teslariu,
T. Harbuz, S,. Casiian, Lupul Boghiul, 1. Pantea, Vasile Pa valoae, Chirill PA valoae, St. Misalla, Luca Haram, Gr. Rarbalata,

I. Jijie, M. Severin, D. a Sofiei cu frateslu loan, T. Bahn.rean

Andronachi, I. lacob, Stefan sin Ion lacob, tef. N. lacob croitor,
lo dachl Meicul, N. Ursul zet Andrei Parcalabul, Alex. Todira
Irimia Chilmo, ot Radiu, D. Hutul, NastasA Bejenariul, I. Fortuna,
Lupul Fortuna, Sam Rotariu, Samolla Rotariu, Daniel Vacar, D.
Plugar, Ion Gulimas ot Racova, P. Colbul, Gr. Plugaru, D. J1tarul, C. Morar, Iamandi Caramanlaul, C Cafegiul, Ion Botezatu
croitorul, lordachi Botezat chitariul, D. Mumgiul aceti 6 din.
urma sant d n randuiala negutitorilor).
9 pOdurarl fara bir tot a ILI Alecu Ghlca vornic, earl
Eant oameni streini i bejena I : V. A. Puicaul, Florea Vartosul pulca, N. Alexa, Onofrel Colbul, St. Prutiano, I, Colbul, Nicodelu, Tudorachi Rotariu. Toader padurar ot Reniu,
5 Midi fara bir, morari al vornic, A. Gh ca Dumitru,
Luchian ,Dumitru, Rusu, I, Merlicartu, Grigora Rusul zet Coeria.
!

www.dacoromanica.ro

-25.8

26 slug! boeresti fara bir ; Gavrll Apostol, lonita lepure

V. Petre, Gavril BolboacA V lepure (al caminar I. Carp); Stan
c'zmar, N. Toderita, Gh. BArladeanul: Gr. Bolangiul burlac (al
serd. Th. Stavru), I. BlAnartu, Gh, Cojocariu a CallgArulul (bur-

lac), C, Cojocar, Gavril Popa zet Nechita Rusul (al ban Gr.
lifislverghi); Angheluta Simeon, Ivanciu cizmar, N. Focea, &mho a Pavaloael (at spat. V. Miciescul); Lupu Tirpofte Remit'
I. RPSUi (caminar N. Costandachi); T. Ciobotar, Vasile Chipce,
1.0,)cea, I. Robul (al Saftei Burghelm e) ; Gh. Ghila A, Alex. Abageriu din randurile negutitorilor (cotnis T. Bahus) ; loaita Grecu (ca-

minar I. Miclescull, M. Barbierul sdrac sudit (spat. Gh. Cuza).

25 liudi ford bir supusi la besleaga de aid. C. Olariu,
I. Llpovanul, Jacob Lipovanul, Luton Lipovanul, T. Olaritt, I.
Harbuz, V Rabul, Gr. Jacuta, Gavril a Mesnitoae, SAm. Topa,
Sava Pascariu, I, Muntean, croitor, N. Rusul, Onofrel Rusul,
T. Ciobotar, I. Carbunariu, Gh a Budului, I. Rusu zet BAIAnoaei,
St. Lipovanul burlac, V, Colocalt, CL Mumgful, V. Tacu blanarlu, N. Caldare of Radiu, Sr. Scifariu, Oh. Munteanu burlac.
10 liudi crestini $i jidovi carp stint sudi /i, cu pasport
din 1820 Ghenar ; D. Reiner, Brasovanu, Idel Hel-nan zet Haham

Iancu Gold,,tain Nov argintar, Pascal Gruber jilov, Solomon

Gruber (jidov); Avram jidov ca pasport- vechiu.
7 suditi rusesti : Alexa Chetrarlul, T. Rusul chetrar sin
Dumitru, ]gnat chetrar Rusanovschi; Jar Gheorghe Dof 'oral cu
pa3aport vechiu, om strein sudet K. K.
8 trepte polcovnici I altil cucIrti gospod; Andr I Pare
calab polcovr I., T. Leu,tean polcovnic, .5lefan Anghelutd polcounic, Gh Botezatu capitan, Gh. Oltenescul postelnicul, Stavri
Gheorghlu, Gh, G osanu capitan, Nez. Blanariu capitan (acestl

2 din urma nu au carli gospodu nid vechi nici noun, dar sa

afla blujind de epurarl randuindust capitan de posts 51 clpl an
de largu).
7 crud mazill.
6 crud ruptasi.
10 cruel rupte a visterief.
Chlrila sin MEI. Dar e (feclor de ruptao care Inca nu
este asezat la dajdie)
2 liudi birnici a sa+ulul BAhnarii : V. Caslian, Enachi
oocuri

3 copii din casd : Gh. Curelar, Ion Morar, P. Botezatu.

www.dacoromanica.ro

- 259 83 al&ra0 ispr5vnice#1: V. Leustean chehae, Jacob

Solomon ceais, Gr. HUAI, Maftel Hasan, Petre sin Maftel Hisan (suragiu la posta Telejna). Carp a StratInel, Ion sin N. Jacob, 1. Lupascu,

tef. Balan, V. Crest ilanu, N. Cucos, St. Cucos,

A. Stavar, T. Knghetn, 1. Topa, Lupul St Inca, Costachi Dunavul zet ego, Ion Mad lu, Tanasa Radulanul, Turachl Moglan,
I. Sotomon,y. Lupil, Const. Solomoi zet Cap lat, V. Anastasle,
V. Gruiu. C. a Rusoaei, T. laob, &Tilton a Lupei, T. sin SUMIan, 1. Cotan, V. Parza !abut, T. Solomon, Enachi Bulboaca, Gh.
Nistor, V. Pante, Gr. Mocanu, T. Ceachi, V. Ceachl, St. Giurcan,
Man. Moglan, V. lacob, Neculai sin ego, V. Hasin, I. Cambur,
V. Cambur, T. Toderccl, N. Trinca, tef. a Lupil, I. P. Pile,
Toni IA Iftode, A. Camb.r, Pav Al Cicos, N. Chiri la Leonte, T.

Mogion, Chirila Patra3, T. Pat a!, N. Cociu, Gh. Batan, I. Lettsteart, Gh. Jife, Tanasi Balbo Inca chihae, Gh. 11 le, Ion Arsene,
Miron Popa san Plugaru cu dol frail ai ILA: Sava 1 Ion, C.

Vri :opi, T. Chirliac, T. bac, I. 'sac, C. Gavril Proaspatul, Ion

Bur lacul, Hie Balan, T. sin Die B3iaa, 1, Gorie, A. Sima Chirila
Rosoae, David Ticu Lupacu, Tanasa Ticu, Gh. Garnetu, Gr. Garnet% Gh. a Gafitei, N, GrAdinariu, C. Crace, T. a Gafittl, V.

Manole, Leondari Luna.

5 preufi: protopopul Andrei, V. Co-oleanui, N. PAtrunssul, N,

lan, Ilie.
Gavril diacon.
3 dascali si contdreli : Neculai, Machidon, Gheorghe.

3 clisiartti : Dumitrachi sin pr. Stefan, V. a Varvarei,

Radul Patras.
3 dascali, ce sa numesc dilaconi : D. Bodul, Costache,
T. Parcalabui.
2 liudi a srnesului Gr. Anghelichi: I. Rosul. I. a Petrel.
11 surugii la poCta din Vaslui : C. Dochier, Sim. Nistor,
Oh. Gioacabine, V. Codita, Arsene Surugiu, Sim. Buie, V. Catank Lupul Burlacul, Costachi Rasu, D. Basascu, D. Parte.
7 slugilori la cApitan de targu : Neculai zet M. Barba-.
lat5, D. Ciobatariu, Gr. Chitar, Zaharia, Gh. Munteanu burlac,
Lazar Criul, Oh. Pistol.
3 liudi erla /i de bir Iliad botezafi : Gh. Curalar, P.
Botezatu, 1. Morar.
Peste tot 470 lincl, cuprindei tarp! Vasluiuluiln 1820, ceia

p ar face cel mu't 2006 suflete.

www.dacoromanica.ro

- 260 Ohs. Nu e fArA it teres a face sintezi catagraflei *i a vedea

care era situatia fiscalA a populatiunei unui judet ca Vasluful.
lata in ordine alfabetica in5irarea acestei populat'uni :
127
ertati din bre.314
2
aprozi

arm'

114
10
386

, din calara1

42
620
7
235
3678

, din portarel
feciori de copii din
de mazili

arm it ei

bejenari cu bir
cu hrisov
,,
ford bir
pingari
supusi

,,
,,

birnici
,,

mutati

10

prin1

103

bres1a0
bresle
,,

boc reti

,,

cu blr'

66
99
67
59

buriaci

11

nevolnici

butnari

66
154

12
de Tarigrad
carbunari al Curti! gospod 19
18
cArucerii pope'

elobani
copii din casA

din mazili

. din podari

cruci de main
de ruptaki

rupte a visteriti
databani ageti
de temnita

15)
5

dascall

dlaconi
dlaconi
ecilslarhi

emacul befleagli

'dap de bir fiind botezatl

46
3
23
7

53'

de harem
de vartA
grAdinari
halmanale
ipodiaconi
jldovi

orindatml

4
13

2
12

6
77
35

lemnari ai Curtil gspd

74

lipcani

14

Nide aezati cu ruptasi

cernalar

asezati cu saki
de visterie
ertati din calarai
din bir

SP

fArA blr

neaczati la rAnduialA

16
35

mi.

fusta1

11

270
60
37

de pcs ein'ci retsezati 5

6
de preuti
30
de rtpfa1

,,

calAra1 hAtmanek tl
IsprAvnieEsti

,
,

4
1

3
14

6
16
184
1

neputinclo1 i nevolnici 31

rufet
streini fAra bir
a visterlei

mazill

mumgil al curtii gospod

negustori hrlsovo ill
nevolnlci ertati din bir

www.dacoromanica.ro

4
13.
151

4
7

6,

261
hAtmAnesti
12
padurarl
0
podarl al vorniclel politiei 124 slug! boerestl fail bir
vortarel
44 slujitorl
33 stegarl de cop!!
poslusnicl
10 streinl
postelnici

161

1287
7
2

174 sudijl
5
K.K.
23
rosienestl
186 sululgli

preutl

rosil agesti
rufet
ruptasi
agent!

ruptele visterlel
scutelnici IsprAvnicesil
seimeni agestl
at Curti! gospod
,,
ertati

97
1

55
116
4

9
13
3
1

surugli poste!
trepte

45
193

vacar!

5
37
vanAtori at Curti! gspod
7
10194
vAduve

111111=

CCXXX. Catagrafia Vasluiului pe anul 1831 (Sept.)

[Arh. Stat. Iasi. Tr. 644 op. 708 No. 267]
a). Tinulul Vasluiulut :

Ocolul Fundului de sus.

1. Gaurenil i Brasoven'ta, (sird. Matal Carp)
2. Soholet,

razes!

80 ilude
121

3. Tansa I Botca, rAsazascA

4. Dagata, (vornic Ion Luca)
5. BAlosestli (aga M. Stamati)
6. Vovrlestli razes', (aga Mihalache Haciul)
7. Talpllui (pole. Zmarania Filatova)
8. Pancestli, rAzes1
9. Poenarli, razesil, Episc. Romanulul
10. Craesti, rAze0

11. Slated, Mitropolla

12. Bozieni), razes! si boerl
13. Cucii, T. Bondra
14. Giurgeni schit Giurgeni

15 Oniceni, razes'
16. Marmurenl, Zoita Stavar bAneasa

www.dacoromanica.ro

235

157
12

204
14
148

110
198
38
170
90
142
133

47

SO

- 262

17, Bacestl, aga Mihalachl

18. Babusa, rizest
19. Armaseni, vist. lordachl Ws Et
20. Rangoaea, razesI
21. Tibanesti Buh lei, spat. lord. lardean si casa p4h.
C. Gorgos
.
22. Dumestil, sf. Spiridon

Paste tot 2249 liude In 24 sate:

Ocolul Mijiocul.
1. Fere$111, aga Scar lit Donici

2. Valea rd
3. Porlarl, rAzesi sl Std. Cottabdin
4. Moara DomneasccY, aga ScErlat Donici

5. ZcYpodeni, line
6. Ciofeni, Rux. Come baneasa sl razesi
7. Conicilefre$11, Rux. Cazimir spatar

8. DobrosIduefii, Rata Gh. Cuza vornic

9. Telejna, comb; I. Racovita, razes'
10. Tofdrani, razes!
11. Olord$111, Nec. Racovita $i Profirita Racoviti
12. $erbote#1, Anica Buhus vomit
13; Coddestf, Gr. Ghica vornic
14. Ghergheldu, spat. Gr. Cuza
15. Donefil, razes' 41 man. Golla
16. $urfnegtil de jos, aga Gh. Ra:ovila
17.
. de sus, corals Ion RacJvita
18. Bereasa, razes!
19. Bulucefria, ritzes1

20. Oncestii, razes' sl Sf. Spiridon lali

21. MacreV1, Stefan Simionovicl
22. Maragenii, Sf. Sava illi

23. Posta Telejna

24. Botozea, razes' $l sf. Neculal din Botosani
25. Rascanii, Ent Gheorghiu, sardar
26. Carl( gtii, razes!
27. Dracbinil de sus,
corn's Hristodor Adamachi
28.
de jos,

www.dacoromanica.ro

69 'nude70
27
43

38

153
2249

197 !Jude166
103
77

ir

200
45
53
27
62
75

39
50

.
Ir
yt.

yr

132
114
162
45

41

N.

N.

N.

89 P
43 ,o
124 ..
33 .
54 ..
14
37

17
19

80

...

..
..

263
29. Tufe011 de sus, C. Tufescit
30.
, de jos, camInar Tuchididi Dormuz
31. Petre0Il (Sasova), man. Barnova
32. Damao tter.ii, Saftica Canta vOrnic
33. Bodestil, Comis Gr. Tufesm
34. Borose0i, post. I. Costachi
35. Foc$asca, razes! 0 stolnic 1. Andrles
36. Mumbote011, spat. Scarlat Sturza
37. Dumaeca Moldovenl, man. Dobrovatul
38.

Lipovenl

39. Mirce01, rizetil

40. Radlul, spat. Ille Burch!
41. Odata Olane01, man. Frutnoesa

42. S antee, man. Brrnova

Peste tot 2894 Ilude In 42 sate

61 Male
41

28
50
32
97
73
124
46
49

108
52

,,

,,
*

:
,

11

24

7,

2894

Ocol. Crasna
42 !lade
1). Muntenil de glos
man. Barnovschl
77
2). Manje0i, Zolta Galaca stolnic 1 raze0
22
3). Baba ra, aga Post. Lambrino
4). Bahnarll-cu Dobarcenll, Safta Stratulat log.
dug!. sl paduraril de .a Ch toc 187
26
5) Ponta Vasluitilui log. Safta Stratilat
30 ,
6). Burghelet1, Toma Buzdugan Eardar
163
7). Tanacu. raze0
8). Banesii, pole. Zmaranda Elatova, Romaco sl raze0 97
178 ,
9). Munttnime de sus, Zolta Miclescu, vornic
75
10). Solccif, post. ford. Roset
11) Bousorl, raze1
101
12). Va ea Samfg11, raze0
56
13). Tau0II, serd. lacovachl Veisa
50
14). Baltatil, Vas. Buzne si raze0
67
15). Stlaborenli, sch-t gl razes!
132

16). Porc sent,

65

raze1

17). Popecil, Ion Miclescul spit. 01 C. Agatici

18). Micle011, Ralu MIcicscul vornic,
19). Chirce01, Alex. Hrlsoverghl spatar
20). *arbetli, spatar Sandu Miclescu

www.dacoromanica.ro

129
53
77
97

264

21). Pribet1,

V. Roset
22). Ciorcelti
23). Coropceni, mgn Barnovschl
24). Polana Carnulul, Alex. Hrisoverghl spatar
25). Dumitret11, man. Galata
26). Pocreaca
raze1
27). Trestiana
man.
28). Dobrovatn1
29). Moara Grecllor, Zoita Mtn lascu vorn.

Piste tot 2908 1.ude In 30 sate.

19 liude
173

104
14
47

216

345

If

123

2908

MIIIMI11111111

Ocolul Stemnic
1). Ruginoasa aga Scar lat Don lei
2). Zizina
schit. Lipov
3). Bulboasa
4), Ltpuv Atul

12). Cozmet1
razesi
13). Hordilet11
14). Fastaci, man.

67
175

17). Buhlestli de sus, com. I. Racovita

18) Bihaet11 de jos, nerd. C. Caracas
man. Frumoasa

21). Cotenil de la morl

100
157
114
65
92
73
104
95

15). 06d, raze1

16). Rafal(a, schit

22). Tgcmanetiti,

122

212

5) Brodocul. log. Salta Stratulat

6). BA 'tent, man. Frumoasa
7). Chetreil. razei
8). RAdueitl, aga lord. Cuza
9). Abe 5ti, sf. Ion lai. ban Ion Gheuca
10). De letli, vorn. V. Hrisoveghi
11). Meg'', r5z)1 61 mad etre

19). Muntenesti,
20). Barzeti

15 liude

C. Varnav, spat.

raze1

www.dacoromanica.ro

171

'1

110

"

10,.1

49

80
70

265 23). Calugaren11, spatar Leif

2-1). Radii!

hatm. Alecu Ghica

25) Pura0

76 Buda
53

,,

212 clastla
alba
218 clastia

26). Vas ulul

rode
2103

Peste tat 2103 liude In 25 sate.

TArgul Vasluiul cu 430 tilde.
Ocolul Fundului de giros.
1. Grajdurile, rAzesi
2. Valea Satului (Corcodele)
3. Poi la Scantel, man. Barnova

51 liude
70

4. ClocArletil

5. Potana

"

pah. St. Scantee

Andr. Hr stodor

6. Cluetii
Elenco Leon spatareasa
7. Fdgul
8. Fa urn
9. Odala Bujorgtilor C. Alvas cap.
10. Tatomires`1, aga lord. Cuza

11. Dragqerui, Paraschiva Rascn

12. CrAclunestil de sus, Gr. Anghelichl pah.
13. Cazinetil, Rad. Buzdugan med.
14. Glodenli, stoln. Smaranda Galina
15. Vultureitli, Zolta Balu vornk.
16. Baloetil Vulnescultd
17. RAdiul Mogaldettlor, razegti,

18 Batoetil PApautl, sf. Nee. PApIut

19 Parpanlia, P. Roset post.

20. NegreOil, aga lord. Cost tchl
21. Html, tAzei
22. Todiretil
23. Dragetil comas Zoe Carp
24. ofraneti, raze1
.25. Cotfci, razai

www.dacoromanica.ro

39

68
12

72
101

56
86

80
32
44
24
26
243
45
182
74
52
99

266
26. Giodenil GAndulul, aga]l. Carp
27, figoren11, aga I. Carp

28. TibAnetlf

25 Ifthle-

29. Margine, raze1

30. Cascoetil, Gr. Carp serdar

27

189

31. Moara lul Clornef, reze1

19

32. Rocoaia, aga 1. Carp

33. Polana de sus (
, satr. 1. MAdArjac
34. Palanca
35. Rama, rAzes1
36. GrIco'll (
V Carp
37. GArbestil (
38. Borati

26

39. Chluldet1
40. A1exet1
41. Petret1

51

130

c..13

25
116

rezeI

213

42. Slobozla Mogoke0, comis C. Burghelea

43. Ipate, rAze1
44. Sandrenlf, spat. lord. Gane
45. Gaunoasa Gh. Clure pah.

50
81

157

55

El. Leon spatar.

46. Schela

Gh. urea pah.

V. Climentl cam.
47. Frencluglf, hatm. Smaranda Roset
48. CrAclunet1, aga lord. Cuza

168

95
35 ,
2988 h ude

Peste tct 2988 llude In 48 sate.

lar in cniga recapItulatIva a situatrel jud. Vaslui gAsIrn

aceste cifre:

63E0 bade ca 191,400 lei bir pe an

bfrnIcl-havalaglj,
290
ca 4,350 A A .
bejenarl hrlsovollti
oamenl fArA cApttilu 1158
cu 34,740 n a
499
mazillf
cu 14,970
rupta11
555
cu 16,650
I A
3,510
ruptele vlsterlel
117 ,
ca
A.
fl
n
jiclovil
86
cu
5,160 ,,
cu 270,780
sau: 9085
p
of

PP

PP

32

11

San pe siert -67695 sate,

www.dacoromanica.ro

41

267
treptete fArA dAri :
preuti
diacon1

ducal!
biserici
privileglati
os a61 p. ttrajil
bAtrAni

vaduvi
!Asap pentru slajba

molithr

195
18
217
116
311

45
992
1276
789

SDITIA

3963 Nide fArA dare.

b). Torgul Vasluiului:

A). Catagrofia de tot No. ce s afld in 6astia albd

dim

largul Vasluiului.
1). Preofi in slujba': St. CAslian, Mihalachi sin diacon llie
BurcA ; ace6tia slujesc la bis. cu hram Sf. loan BotezAtoriul--=2.
2). Diaconi in slufbd: Erodiacon, Costachi zit C. Glant1=1.
3). rirconnici, Andrei datum] zet prot. Andrei. Gheorghe sin
Toader Solomon dascal; Radu sin lonitA PatrAscanpalamar ; Damitrachi a Hilitoaei staroste, Panaite zet T. PArcalab, ipodiacon
=-- 5; la Li t. Sf. loan.
4). Slulitori la bis. Precista: Toader zet Parcalabu ipudiacon; Dumitrachi sin pr. Stefan CArlan eclislarh =2.
5). Privilegiali: T. Leultian sin Medi polcovnic (cu carte
lui Calin ah Voul din 1817, scute6te 100 ol, 100 ship!, 100 vedi avia 61 2 neo ; Stefan PavAl vel cApitan (cartes Sturza VodA
1823 scute6te 110 of, 50 stupi. 400 vedre yin, 2 dugheni de ajetorintA), -Samion Pas& polcovnic (carte Sturza VodA 1823 scutette 50 of, 50 .tapi, 100 vedre yin, 61 2 liude); ionita Epure
polc. (Carte Sturza VodA 1823, scuteote 50 oi, 50 stupi, 100
vedre yin 61 2 liude). Vasile Epure postelnl:el (Carte 1823, scute6te 50 oi, 50 stupi, 100 vedre vin 61 2 Ilude); Vasile sin V..
Jacob polcovnic (Carte 1826, scute6te 100 vedre yin. 30 stupi 61
2 !Judi 61 2 dugheni de ajatorinta). Vasile Petre posteinicel (Carte
1823, scuteste 50 bi, 50 WO, 100 vedre yin $i 2 liude)=17..

www.dacoromanica.ro

268
6). Birnici crelini: Chlr IA Jacob II le, T. Pruteanu, St. a
Chlrel, Vasi le sin T. Balbuzan, Ion a Salta! Cucos, Andrei Cu-

cos, Gan?. Insuratelu, Ion Mot = 8.

7). Birnici jidovi: ManasA sin Avram Satil, Leiba sin Avram Satil = 2.
8). Mazili : Sim. SAlceanu (neam de mazil asezat in dare
de mazil la 1813 si 1820); Radu sin Gr. BatAr (fecior de mazil aeezat in dajde la 1824) = 2.
9). Ruptafl: Gh. sin lanachi Balan (fecior de slue si la
1823 s'au asezat in dajdie); V. Anastasia (fecior de cAlaras1 si
neam de mazil, s'au asejat in dajdie la 1823) = 2.
10). Rupte a visteriei : Ion Chitic (om strain, s'au asezat
in dajde la 1817), Toader zet Andrei Parcalabul (tij) ; Toader
sin I. Trohin ( fecior de ruptA a vis arid, apzat in dajde tatasAu la randuiala negutitorilor cu carte din 1793 Oct. 26, i la
1820, fiind tatAsAu mort I s'a dat pecete, asezandusa intre ruptele visteriel); loan sin Ion Carmare (om strain, carte din 1820),
Ciumulic sin C. Adam (cu cartea tatAsAu, negutitor, care a ars
in vremea Volintirilor) = 5.
11). Cdldrasi ispravnice0i. Toader sin Ivan Rusu (tAlpllar), Anton si Vasile Manole, Cost. a Racoaei, Cost. Solomon
TofANA, 13 stn P. hie, St. Cucos, Oh. A. StavAr, T. Moglan,
Andrei Gh. Agafitel, Nec. Coce, Antohi Minghlja, Enachi N.
Cicos, I. Topa, Gavril GArneatA, Chfrila Rusoae, T. BoghitA,
13n a hioaei, N. TrincA, V. Camburean, T. lacob, Lupul Stinck,
Cost. Patrichi (ciobotar) = 22.
12) slugile rangurilor f a mofiilor: Toma NastasA LepAdatul, N. Ruila, &futon zet M. Rusul, Sim. PAnzariul, Ivancial
GolovatA, D. T. Rusu, Timofte Leahul, Al. MotAs, St. Lipovanui,
on ChirliA Harlaoanul(boengiu), GEL Cali,tru CAlugAru (cojocar),

Gh. sin pr. Toader (cojocar), Stoian Petrovici Husanu (eizmar),

C. Cod! eanu (cibotar), Vasile zet Tanasi Tlcul (cibotar), lord.
Melcul, I. N. Cucos, Gr. BarbAlata, St. MisAila, T. I. lacob (teslar),

Ion a Iftluoael, Toader brA C. hie, D. Focsa, D. a Soflei,

Costachi a Anei Donosoae, M. Severin, T. D. Tana, Luca

HAsan, Pan. Trinca, Stef. 1. Josef, Gh. Sandu Barbolu (bArbier,
C. Chir11a HarlAoanu (boianglu), Cost. zet T. a StratInei, I.
Orecn, NastasA Blsoc, Petra sin losip morar, Gh. zet V. Casliaa,

www.dacoromanica.ro

269
Luca life cizmar, St. Jacob Turtagiu (croitor), Andrei Cht t ar zet

lacob Rusu (chetrar, T. Chetrar (chetrar), Toader (clobwar)`

Gavril zet Mosolitoae, T. Braharul (grAdicar), Dumitru T. Bra harlul, Cost. Mgtar, David TanasA Solomon = 47.
13). BcYfreinli fi nevolnicl: V. CAsIlan, Gr. Bosian, Alistar
LeancA din calara, Gr. Stavgr tij, Toader En. Balan din birnici, Leondari Lama din calaral, T. H loci, Hie Bolan, V. Manote, I. J jie, A. Todera;co, Grig. lord. Dade (poartA dajdte din
1E03, find nevoinic i sarac cu tctil), T. Toderaco, M. Iacob,
David Trcul, Gh. a Gafitei, Toader a Stratinel, Tanasi Ticul = 18.
14). Vaduve jidoauce: Hana Hala Balalca, Gurba Barlgdeanca, Haiha lui SAmla =3
15). Voduve crefline: Dochita Jul T. Chetrar, Anita lui Gr
Hilo% Ma Ia Mih. Draconu, Maria life Dade clisiarh, If Imia N.
Foca (01c), llinea V. ParcAlats, (calgra) Anita A. Cambur
(cAlara), Anita A. C mbur (ctlAra). Maria t hlrila Paval (din
slugi), In a Isac FAlciianul (tij), B31aa. Carp a St atinel (cAlara)
Marghioala Da calul I Vasile, Catrina Manole Mog an, Maria
lonita Caldare sau Cotae (bAzAlle), Anita Alexandru abagerr
Ar.arcu Stefan Moplet, Floare Mile Cuco, Paraschiva Pavat
MisAtia,

Maria preut Neculai (chetrar), Maria Ion Tatar (din

birnici), Dcchla ChirilA Patracu, Tudora T. Hi oti, Anghelua

Vasile Nearniu, Saha V Severin. Tudora Ion (marl), Gafita Gh.
Gavrila pitar sau bath- mazil(aiateVe (bide bArbatusAu ca pecete

din 1801: Maria Ion sin T. Petre Sarbui (rupta visteriei. p'Atete dajde barbatului sau cu pecete din 18_0). loana Mal sin
lord. Darie (barbatul el a Post rupta i platete dajie. cai a estela o cruce cu fratele sau Chi, ilA sin iordachi Dade. ce WA
mort sA afla, rAmAind nite copii nevrasnicl cu pecete din 1820
No. 118), Zoita Tudosa ciubotariul, Tofana Cost. Dascalu (calara)
BLeira Bucur Mocan, Vasilca T. Rusu (din birnici), Tudora SI
mion Popa (din cilara1)=33.
16), Leitura0 ai po#el: ChlrilA Barbul = 1.

17). Feclori de mazili, rupta0 I rupte neafezali la randuiala. Andrei T. Leutian (fecior de mazil), lordachi T. CdM
lonita Petre Tar aia, Lt pu Timc fte (neam de mazil),
burean (
Andrei Timof e (tlj), Petre Tanasa Trohin (fecior de !nazi), Nastad N. Sarbul (fecior de ruptA visteriei); Gh. sin Trinci.

www.dacoromanica.ro

270

Odor de ruptaa, N Jacob (fecior de mazil), 1. Gh. Botezatu

< feclor de cApitun), D. T. Trofin (fecior de mazil, platete dajdle
tatAlui sdu dupA pecete din 1793, iiind trecut In vraita batranetelor) Gh. C. Cotae (plAteate dejde moului sAu ChirilA sin lord.

Dark rciptaa, la o cruce cu Mihal sin lordachi Dade ruptaa).

10 burlaci de muncA, fill stare, tocmiti cu hac pe la

unit i alti : N. Radulan (fecior de calAraa), V. Postul CrAstilan
{cAlAraa), Alistar Perjul, C. Moglan, Sim. Gr. Cajpar, T. Chiroaca
T. Pagul, I. Coman, 81mion Ablgeriul (abAger), Angheluta a HIlotoael (butnar).
13 ciocli bisoricilor. lonljA Nicodim (s'au spart), P. GrUill
(teslar), I. Stavar, C. pile I. I. Tincul, Toader Baddrdu, T. PavAl

Grow, I. Na,ntul, T. the Weal, Radul Nec. 'anis, V, Jitaru sin

preut Vasile, Ion a Sofiej Dochierlui, Nec. zdt Parcalab.
9 &tali. Emil! Solomon, V. CrAstian, TanasA Solomon,
(dupa adiverinja is. din 1828), Oh. Beau (sarac), Mihalachi bArbier), I. Botezatu (croltor), Ion Solomon din cOldra0 (ertat dupA
adiverinta is. 1828), T. a Gafitei din cAlArr al (hind neam de ma-zil dupA adiverinja Is. din 1828 Scpt. 6), Gavril Solomon din
ellArz al (tip.
6 oameni Ord bir tocmitl cu hac pe la unil >al altii : Ionit Arnautui (spit. Sandu Miciescul), T. RAhnArean (vatav moWei Vaslulului), Iftime vezeteu, (argot la Gr. Carpu sardar), TanasA a Repedoael, (chelar la vechtiul mop] Vaslui), I. Filoti (chelar In ogradA la pah. Gr. Anghelichl
2 &dell: lvanciu Andronic Garb, de rel g'e greceascA
din Vaslui, cu patentA dlui aghent Lipa, din 1827, Ghenar 1.
No. 340 cuprinzAtoare a este de la Banat), Vasile Clubotar rusAsc.
Peste tot 212 lindi.

B. Catagrafia de tot No. Idcuitorilor ci sd ajld In ciastia rotlie din tdrgul Vasluiuivi 1831.
4 preoji In slujbd: Toader, loan Ghilasa, Gh. Driancl
(la biserica adormirra Prt cistei) ; N. Horga (la biserica Sf. loan).
6 Idrcounici $1 dascali: Machidon sin pr. Vasile Codri in,
I. Menita D. sin pr. Vasile Codrianu, (pAlimar), 1. I. Merticar
(ipodiacon).

3 priulleghiafi: Andrei 1. Parcalab polcovnic (cartea

Calimachi VodA 1817, scuteate 50 oi, 100 stupl, sfini, 200 vedre

www.dacoromanica.ro

271

yin 1 3 liudi streinl), Gh. Oltenescul post. Cojocar (carte Call/rah Voda 1813 Mart 8, scuteVe 2 liudi ggi pe toate bucatele slt
plateascA mazileste). lamandl ti Sava Cara vet capItan (Carte
Sturza Van 1823, scuteste 50 of, 50 step!, 100 vedre virb 0 dugbemna de ban's ajutorintil t 3 liudi).
1 ertat de straja pamanteasca : D. Arace, (ertat pentra
fratele sau ce se afla In slujba).
3 ertatt de sat : I H loll (din cAlaras1), V. Tudor OW,

Jacob pfasca (tij).

14 bdtrdni neuolnici: Stefan Gavel Mesnita, C. Crate,
Stefan Cocuz, N. Muntean, C. Arapu,Nastasi Paholce, 1. Codrianul, Toader sin Jacob Morariul, hal Ghirgiul (rachier), Solomon
(jfclov), aim ciobotar (Nov), Marcu Haham (jidov) Sloimca Cantaragiul (Nov), Marcu zat Leiba BrAilean ( jid)v).
8 birnici creflint : Stefan V. Lepadatu, Gherman jitar,
Stefan N. Chiuchiul T. N. Lunge!, I. a Todiresei, Enachi Gh.
Lupul, D. Gh. Lupul, I. Hulpe.
29 birnici jidour : Herscul (chitar), MolsA (ceaus), Ilia
zet losip (harabaglu), lance Leiba of Vale ra (rachler), Label (croiUr), lance Rabin cop!' (precupet), losip (croltor), lance Velnicer
arabagiu), lance Tietiungiu (cAciular), Jacob Leibu (croltor), A-gram Boroh, Melr Rabin (rachler) Amber zet Saimu, Maria Leiba
steclar, tosip zet lance argintar, lancu of Gherghelau (crasma),
Herscu Boroh (rachier), Zalman brat Smil (actarlacuri), Avram
Herscu Beer (tij), Leiba zet Steclar Pacurar(precupe(), M. Loznian
zet Idel haham (actarlicuri), Herscu aim zet Solomon Steclar
{rachier), Simon Steclar (stoler), Salem a Dobii (rachier), lancul
Salm Mindel cel mare (rachier), Zlsul cel Negru actarlie), losip
net Haham (bangle), Avram Ungurlan (precupet).
4 birnici altar safe: SIdor Lipovanul (pascal.), Clim Irimiovief (tij), Ivan Lipovanul (precupet), Clim Nor (pAscar).

5 ruptele visteriei: lonita Botezatul (feclor de rupta a

visteriel, asazat la dajde In 1820 cu cartea Gr. Su(u VodA); Vasile Sarbel (tij 1820), Simiou P. Sarbul ,(tij 1820), lant Butezatut CU 1820), Vasile Isachi (feclor de cAlaras ispravnicesc asazat in dajdie la 1826 cu carte lui Sandu Sturza Voda).
2 rupta0: Gavril MlhArIA (lector de calaras si neam de
ruptaS la 18,12 s'au asezat la dajde); Gr. MthailA ruptas (feclor
.de calAras $i neam de mad asezat la dajde In 1820).

www.dacoromanica.ro

272

20 slugile rangurilor sI mosiilor: T. Olar:ul, Slmion zet

Gh. Mihailg, Ion Merticar. Antohi Criste, I. lacob Morariul, lacob lacob Morariul, Ille Cimpoes Goats, Paval Ciocoiu, Nita
Ghilasa, T. Ilies GhiLsti, Sima DonosA, Gh. a Mesnitoaei, Ion
Gavril !drilla, I. Nica, Andrei Mendirigiv, Chili la Gh. Mesnita,
Costachi (blanar), Tanasa Pruteanu (crasmar), V. Tacui (cc jocar),
C. Munteanu (vezeteu).
11 ctildra$1 isprdonice#i. C. CAlarnaz, St. C. Pricop,
Andrei zet Gh. Dobre, Mattel Mocanul, loan Arsani, Gavril a
Mesnitoaef, loan plugar, 1. Isac, I. T. Isac, C. Morariul, (bacalie
a pah. Angheluta). Stef. Turcdn (chitarie).
43 ulicluve: Chira Coman (din birnici) Marla N. Gh lac
(tij), Catrina N. a Chiritoael (din cliarav), Maranda D. Botezatul
(birnic), Maricuta I. Sanica OD, Safta D. Botezata (tij}
Ana slicArita (jidoavca) Maria T Sica (ruptas), Catrina pr. Gheorgb.. Botezatu, Susana Trandafir Grecul, loana lui Ion, loana preutolui Nec. Carlan, 'Utica Mesnitoae, Safta V. LepAdatu (din birnici), Stefan C. Harbuz (sluga), Maria Nechita Rusul, Par aschiva
Gavril Popa (din birnici), Maria V. Stt pu (birnic ot Brodoc), Sofia Castroieneasa (bacalie ; barbatasau a Post negutitor om strain),
Rifca jidoavck Reiza Herscu j dov, Marilasa a Carcului jidov,
Meica jidoavca, Sura 1 1 Boroh, Maria V. lacob (din calarasi),
Alexandra Grigoras a Donosoael, Maria dasc. Neculai, Ruxanda
D. Reiner (sudet Austric sc) ; Hama chitarita (jidoavca), Paraschiva Ion BlAnar, ilinca V. Leustean bolcovnic), Ileana Simion
Le padhtul (birnic) Alexandra Sim. Pdholzea, Maria D. Murarlul
(din sluga), loana Sim. Oh. Ilia (tij), Maranda Sava plugar (din
sluga), Vaiilca Gh. Chiarlui crasmar (din siuga),MArluta V. Merticar (tij), Dubrita Gh. Dobre (din ca Arasi) Tudosle C. Pricochi
(tij), Tudora Gh. Ghliasa (din slugs), Simina C. Proaspatu (Ca-

laras).

20 burlaci crepnla I. GAlan, I. Sim. Harbuz (argat),

V. nepot lacob Morar, T. V. Lepadatu, Pintille Ivancu (bacalu),
Radu Caviar ot Nasta ea Rugina, loan Rusul ot Marcu lancolovlci lacob crasmar ot the Maxim, Nec. Poua (la dughiana ot
RuginA), Vasile argat la lamandi, Z haria argat (la Vdstle lacob
morar), Stoica Mocan, I. Rusul, =O. Casilan, Simon Lungul, rn3
dascal jilov, Herscu dascal jidov, lancul dot tor jidov, Mold croltorul jidov, David Para jidov.

www.dacoromanica.ro

- 273
6 lalura0 a po6tei Vaslduiui: Gh. Gaman, Chiri la D. Ste-

clic!, D. Gh. Cretu. C. Coman, D. Sava Dulgherful, Gh. Harla oanul.

8 ciocli al blEaricil cu hramu Sf. Adormire : Ion a Cristine!, Zaharia (chitar), I. Arsani (cojocar), V. Arsani (tlj), I. Buzaiu, Gr. lord. Botezatu (cojocar), 1. St. Turcan, C. Portariu
(tabacar).
8 oameni tocmi /i cu hac: Ion (pah. St. Angheluta), Gavr11 (tij), Gr. Chitar (la Zaharia chitar), Oh. Grecul 6fartarnic
de targ), I. SAgachi, T. Badul, Anghelachl Hasan, Gh. 1. Hiloti,
(serdar Carp, ertat).
6 feciori de ruptW neintrati la nici o treaptA : Sim.
T. Sub! rupta (baca lie platete dajde lui T. Sachl ruptaa, carte
1825), Gr. Chiriac iROcan (lector de mail), M. V. LeuVean
fecior de polcovnic), I. V. Leu0ean (tij), D. lamandl Cara (ficior
de vet capitan), Ion C. Barbalata (fecior de mazil).
5 can sa afla in slujba ispravniclei i in alte slujbe supt
randuiala de privilighlat: I. Botezatu cApItan de targ (carte 1825),
N. Beldiman (Capstan la pota Stramtura), N. Tufa (tip, Gh.
Finix (CApitan de posta la Vaslui), Lie Maxim (cramA), mai Ina-

inte a lost capitan de targ.

// sudefi austriece0i.Sohmon sin Pascal Gruber (Nov
sudet austriecesc, ca patente din 1827 Ghenar 1. No. 327, nascut la Snetia In Galitia, rachier).
lancul GoldOein argintar, batran 1 slab (rachier jidcw
in Vaslui, patenta 1827 Ghenar 1. No. 330, nascut la RAMO in
Bucovina).
Berl lancu GolOein argintar (rachier jidov Vaslui, patenta 1827 Ghenar 2, No. 329, nascut la Cuturi in Galitia)).
Mold Heiman zet lancul argintar (actarlac patenta 1827
Ghenar 2, No. 329 nascut la Cuturi in Galitia).
Idel Heiman zet Haham (actarlac, Vaslui, patente 1827
Ghenar '2 No. 331, nascut la Cuturl in Galitfa).
'tic Gruber zat Pascal (bogasierie Vaslui, patente 1827
Ghenar 1. No. 325, niscut la Sneatin Galitia).
Leiba Heiman brat Idel (patenta 1823, Ghenar 2 No. 20)

nascut la Cuturl Gana).

Samoll Smiad, stoler (patenta 1816 lull 16 No.a 21080)

www.dacoromanica.ro

274
Stefan Cost. Luda (grec, Vas lui, patente .lui LipA 1827,
Ohenar, nAscut la Kronstad).
Neculai Chiriac Hagioglu (grec. Vas lui patente 1827, No.
S37, nascut In Bucovina.
losip Solomon, velnicer.
3 sude /i prusdsfi : Marcul lasobolovici (rachier) ; Leiba
Marcovici (lipscAnie); Anastasa RuginA (crasma).
Peste tot 218 liudi. lar in cele 2 ceasfii (despAr(Irl) ale
Vaslaiului avem 430 liudi, iar ca feciorii de vrastA in numAr de

47, fac 477 liudi, sau peste tot 2000 suflete.

CCXXXI. 1817-1842. Stir' despre Vaslui luate din colectia
Hurmuzachi; privind miscArile armatelor rusesti.
1811 Januar 12, Bueuresfi. Le Doulx scrie cAtrA Champagny

pentru ernatul armatelor rusesti in Principate.

,In Moldova a stat divizia 18-a sub comanda generalului
Print Serbatoff, divizia 12-a sub comanda generalului WoInoff,
11-a divizie supt comanda generalului Raywscky, sl a 15 supt
cemanda generalui Markoff.

Regiment d'infanterie Navrerosky mousquetarires a Was(Hurm. XVI 890).

loyi".

lar in 1811 Febr. 16 Martin scrie cAtre Champagny tot

despre ernarea armatel rusesti ca divizia 12-a supt comanda locetement general Woruff la Iasi, a fusiliers Narewski a Vaslui ".
(idem XVI,899)

\kin 1811 Sept. 4. Martin scrie cAtrA Mlfrat despre miscArile

armatei rusesti si anume divizia 9 si 15 supt comanda generaillor lermaloff si Markoff.

,,On ajoute qu'une des colonnes arrivee a Vaslui, a douze

lieues d'ici, sur la route de Walachie, a regu l'ordre de s'y arreter et d'y atteudre de nouveaux ordresa.
(idem XVI. 924)

www.dacoromanica.ro

275
1812, lanuarie 4 Iasi.
Fornetty scrie cAtre Otto despre lncheerea pVel $1 desPre
impartirea trupelor rusesti In cartierele de iarnA.
Le general Markoff n'est point encore arrive. Sa division
hivernera dans les districts de Boursat, Vaslui, Jassy et Step-

hanettr.

(Hurmuzachi II supl. I, 658).

la, in 18 lanuarie Fornetty scrie cAtr. OI:o :

Le general Markoff se dispose a retourner a Bucarest,

Plusieurs milliers da recraes se sont mises en marche pour Vas lui et Bourtal.

(Idem II. 1.661).

In 1812 Ghenar 22. armatele raesti erau canbnate in jars.

Compagnie No. 38 artillerie, ileut Debarbich a eu le guar,tier d'hiver a WasloyLa

idem XVI. 935.

1824 Noembre 10 Iasi. Tancoigne despre ditnIsia ispravnicilor de Vaslui.

Tancoigne scrie lui Damas ca cu prilejul plearti princesel

lui VodA Ion Sturza, la 3 Noembre, condusA de 100 Turd, a
venit stlrea alarmanta el dornnul Munteniei ar fi fugit $l ca a
fost prins la TAriovIste.Drumul 11 fAcea pentru a fi fatA la insuratul fiului sAu cu fata boerulul Dimitrie Ghica, intro cat el
-era oprit ca ostatec la PoartA.
Clad a ajuns Princesa la Bariad, beizadea Gheorghe, care
mergea cu maicA -sa la nunta It a cu forta ban' din casa sameslei
de'i i se raportase ca banli au fost deja trim's! la visterie.
Les ispravniks apres avoir fait leur rapport a la vestiarie
ont donne ieur rapport a la vestiarie ont donne leur demission.

Pareille chose est arripee a Vaslui.

idem XVII.

1825 April. Tancoigne despre escesele arnAutilor Turcelt

in tarn.
Tancoigne scrle despre escesele armatelor turcesti in tad.

www.dacoromanica.ro

276

Dans les districts de Dorokoi, de Vaslui et de Hertz, plusieurs sujets Autrichiens et Russes ont ete maltraltes par les
Turcs el mis en prison chez les Bechiis agas".
XVII. 14

1829. lunie 12 Iasi. Viollier despre holera la Vaslui.

Viol lier scrie catra Porta lis despre mersul holerii in Moldova_

La peste West point encore a Iassy, mats elle envahit la

drincipaute. On annonce qu'elle s'est d6claree a Berlad, dans un

village press de Bakau et a Vaslouy, fort peu distant de nous"

XVII 174

1829 Noembre 2 Iasi. VI Ilier despre armateie ruseti cantonate la Vas lui.

Viollier scrie lui Polignac despre micArile armatei rusevi

in numar ,de 65000 oameni.

Une troisieme division designee pour l'occupation de la

Moldavie sera repartie dans les districts de Vasloyi, Galatz et
Fockchani.

XVII 224.

1834 Febr. 15 Iasi. Mimaut despre cantonamentul armateior ruseti la Vaslui.

Mimaut scrie cAtrA Broglie despre armata ruseascA, care
va ramanea in jara pentru ocupatiune, chiar dupa numirea Printului ; gt cu acest pri'ej dA un plan al cantonamentelor, magazif
pi spitale pe drumurile militare.
Route de Yassy a Focschany : a Yassy, etape, hopital et

&ape; Pripomagasin ; Vasloui et Dokolina, repos ; Byrlat

nap' et Telcutz ?epos ; Foschany, Rape et !tonnal.
Hurmuzachi, XVII 317

1835 lunie 24, Iasi. Itinerariul lui M. Gr.Sturza Vocla sere

Vaslui i Hui.

CatrA cinstitul departamentu a trebilor din lAuntru 'spray,vielei uinit Vasluialui.

www.dacoromanica.ro

- 277
Pre inAltatul nostru domn la trei ceasuri dupa amiaza din
Borde sau adus aice In Vaslui la castle dmisale moan!' Elena'
ubino nude, Azand la masa I odihnindusa la asa ceasuri sau

pornit citra Has!, pitrecandul pan la pata Cordenil, in capul

tinutulul FAlciu i dupa datina nu lipsescu a intlinta.
Vas lie Buzdugan medelnicer

No. 4084.

Primit luni 30, No. 11515.

Arh. Stat. Iasi, dosar No. 75 transport 797, opts 907 fila 40.
Obs. Itinerarul initial a fost modificat, ca de unde urma

saise inceapa drumul in ziva de 15 lunie din Iasi la

Vaslui

pranzni 1 masul 16 61asuri.

16 lunie din Vas lui ,la Husi pranzul $l masul 7 ceasuri dupa

raportul Ispravniclei de Vaslui, Domnul a sosit In Vaslui la 30

Iunie I la HO a fost la 1 lulie 1835.

1835 Aug. 10 la0. Duclos despre radiarile de planurl ale

armatei ruseti in Moldova.

Duclos scrie catri Broglie despre intrarea trupelor ruseti

in Moldova i radicArile de planar'.

"Ufl colonel, un major et an capitaine russes sont venus

travailler au plan statistique de la Moldavie. Le colonel s'es
porte sur la route de Botochan, Dorokoy, Hertz et FoltLheni ;
le major sur celle de Bakcou Romano, Matra, et le capltaine
sur la route de Vasioul, Housch et Berlat.
Hurmuzachl, XVII 515

1842. April 10. la0. *oselele nationale din Moldova.

Comunicarea fazuta de Voda Mihal Sturza la adunarea obteascA, "titre altele arata ca din totalul de osele Mute din non,
gi anume 33181 sfanjeni Wises" pentru judetul Vaslui revine :
dans la direction de Vasloiu 2975 toises achevees et 6895
toises commencees."
Harmuzachi, XVII 860.

www.dacoromanica.ro

278
1838 Ghenar 21. (regeste), Drumul Dumbravenilor intre
Brodoc. MArturie' a 11 oameni adeverita de giudecatorte cuprinzAtoriu ca: du gtiinti pentru drumul ci sa zice actin)
DumbrAveni, a nil este acesta ci astAzi umbla printre hotargie
Vas lut di

mogiilor Vagiulutni gi Brodoc, cad drnmul Dumbravenilor vechitt

mai Inainte au fost pe din sus de acesta gi treci prin poiana
Dumbravenilor, gi din vremi in vremi sau plash mutandusa dru-

mul acesta mai pe din gios de cel adevarat drum.

[Din anaforaoa divanulul din 31 Oct. 1839, Condlca de anaforale No. 30 pg. 18 ; Arh. Stat. 14].
CCXXXII. 1838 Mai 19. Hotarul Vasluiului despre Bahnarl.
Medelnicertil Codreanu, Olenul judecatoriel de Vaslul raperteazi asupra hotarelor dintre mogia Vasluialui gi Bahnaril Saftei
Cantacuzino logofateasa urmAtoarele :

.ca mergand la pontul fatal de pretentie adici unde di

apa Racovei in apa Barladului, gi unde dupl rostirea hotarnicil
med. Neculai Racovita din 7265 sa unegte cl au fost podul hatmanului Mlclescu am cetit documenturile infatigate de Imbe par tile, care gi prin pomenita incheere de mai sus Sant aritate gi
avand in privire harta mogiel Vastulul, precum I de NA stares
locului an anoscut ca acest Eamn firesc care pe hard este insemnat la No. 2, taste in linia grinduluf calugaritelor, (No. 3) pe
uncle 1 stApanirea sa tirmeaka acum fad galcevire, et pentru ca
prin ispisoacele incunjurafoare mogil Bahnaril sa rostegte ca incepand hotarul din Cetatue, (No, 6) an mers la vale pe is fantana Cornii, (No. 5) gi prin poiana tut SArbotin (No. 4) gi pe la
grindul Calugaritilor (No. 3) au venit Ord la podul hatmanului
peste Barlad, Oa. in drumul cel mare in movila Linde au descAlicat sfanta, f.r. sa rosteasci drept ce loc a fost podul hatmanulni, $1 cerand de la vechilul dmsale logofetesei ca sat crate
dovada uncle anume an fost podul hatmanului gi nu iau infatigat nicl o dovadA, far stapanirea durnsale logofetesei sau vizut
intinsa in sus pe apa Barladului precum pe harta taste insamnat.
De acole apol intorcandasa spre risArit au cerut de la vechilul dmsale nadvornicitei sal ante movila sfinteit (No. 1) gi drumul
pomenit Orin hotatnicile mbglei Bahnarii gi de unde da apa Racovei in Barlad, mergand in drept pe As din gios de o girl&
www.dacoromanica.ro

279
ce dA in Vasluiul vechla, iau arAtat un loc unde ar fi fost mov116, dar el movilA nici de cunt nu an cunoscut, insA acole an
aratat un polcovnic Andreitt pArcalAb i un Enache Solomon dirt
targ Vailuiului, cA let umbland cu inginerii ce au radicat planul
mosiel Vasluiulul la 1333 lull, atunci, sar fi cunoscut ceva movIlA dar 'acorn nici cum nu sA cunoaste. Au cerut si de la vechilul dmsale logofetesei ca sal arate movila ce-ar fi mai in sus
1 Ian das in sus pintre Barlad pr pintre garla ce veche din sus
si di In Vaslulul vechiu, (No. 34) Ora In gardul ce este pus pe
linia ce este insAmnatA pe harts, pe unde acum sA vede intinsA
stApanire dmsale logofetesei, si Ian arAtat an loc intinsu nude nici
de cum nu an tiutut cunoaste cA an fost movill ce prin hartii
se numeste a sf Intel, far pentru drumul vechiu al poOei au marturisit atat oameni din ,Bahnari si acum vornic Stefan Buzdugan

sl all!i acum aratati, el mai Inainte au fost pe acole pe sas

!Antra Barlad t Vaslui $i antra In targ per din gios de bisetica
sf. loan pe care 41 el lar fI apucat sl nu de multi ani sau pArasit, $l
umbIA acmu pe dins sus de tArgu i acole unde lau dogs vechilul
dmsale logofetesAl stand a lua sama start' locului dap& harts
i cuprinderea ispisoacelor infatiate de vechilul dmsale logofetesei, an venit in lAmurire ca dupA ce zac scrisorile ca au trecut
apa BArladului pe la podul Hatmanniul pAnA in drumul cel mare

la movilita unde an descillcat sfanta, 1 de acolo spre rgarit

peste apa Veslulalui, i pe Vasluiul cel bAtran pan la obArsla
Topilelor, pentru ca intre apa Vasluiului bateau i intre Barlad
sa mai gAsete 1 o garla cu apA vie, precum i pe hartA sa
vede insamnata ar fi trebuit sA &A a au trecut mai !Mai piste
garla 1 apoi peste apa Vasluiului, flind In depArtare garla aceasta de Vasluiul bAtran, $i cu toate ca piste Vaslulul bitran

sa gAdsc dos moviliti ce in hada scut insamnale, care lean

vAzat 1 sant bine cunoscute a sant movile dar nici una nu sau
putut socotl a fl movila slintei pomenitA prin scrisori, bine intAleganclasA din scrisori ca movila sl drumul cel vechin caste
intre Ballad 1 Vaslulul bAtran in dreptul podului Hatmanului.
Asa dar neputandusA intemela pica pe local ce au aratat vechilul
dmsale nadvornicitei, nici pe acel ce Lau aratat vechilul dmsale
logofetesei, cA adicA acolo ar fi fost movillta numita a sfintel
sad intoran iarlsi in dreptul apei Racovei unde dA In BArlad 1
trecand apa Vasluiului batran pe din glos de garla ce veche diu
www.dacoromanica.ro

280

sus 61 da intrinsul, care si in harts este aratata ; au purees pe

Vasluird batran In sus, si cerand de la vcchilul dmisale logofetesel ca sal arate unde an fost obarsia Topilelor !au dus la o
piatra ce bate din vale de drum langa po6tA (No. 33) si iau
aratat ca acolo ar ft fost obarsia Topilelor ce sA pomeneste prin
aratatele ispisoace a mosiel Bahnaril, sI lass ca aceasta piatra
sau vazut cu IndestulA departare de apa Vaslulului batran in
care vor putea Intalege ca au fost obar6ia Topilelor, dar pentru
ca pomenitele ispisoace a mosiel Bahnaril glAsuesc ca dupa ce
as agiunsu la movila sfintei au trecat peste apa Vasluiului pe
Vaslului cel batran pan In obarsia Topilelor, far mai ales isplsooul dmnului III! Voda din 7176 zAci ca din &mud cel marl
unde au descAiecat sfanta an mere pe sis peste apa Vasiniului
in sus panel In capul Topilelor, int'un grind, si de acolo pe sas
in sus pars In fantana raielor in sus si de acolo priste deal pans
in valea Busel si peste mates in ceia parte diasupra odaii dilaconului in zarea piscului vlilor, de sl in tArmurile apel Vasluialui
batran nu sau gasit nici piatra pomenita prin ispisocui dmiui
Constantin Voda din 7199 la obarsia Topilelor nici grindul de la
capul Topilelor pomenit prin aratatul mai sus ispisoc a domnnlui

Dies, dar fiind ca isplsocui domlui illes zice Ca de la capul topilelor au mars pe sas pans la fantana Ralelor In drum si de
acolo preste deal pans in valea Bustei care este vAzutA si acum nepu-

tandusa schimba 51 preste matca in ceia parte deasupra odAii Diaconului In zarea piscului villor uncle iaste si acum piatra sl unde
prin hotarnica medelniceriului Racovita din 7265 sa zize la Corn,
nau putut lua de temeiu propunerea vechiiui d-sale logofetesel cA adica acolo ar fi obarsia Topilelor, cAci de la piatra din vale cl! drum

de tangs posts, dupl glasurile ispisocului domnului flies nu mai

este inainte As ca sa ajungl la fantana RAlelor in drum, si apoi
sa mearga piste deal in valea Bustei si preste matca in ceia
parte in zarea pisculul villor, ci de acolo sa incepe podis st dealul vaii Bustei ; si macar cA acolo la piatra din vale de drum,
pe care si hotarnica med. RacovitA din 7265 o pomeneste fantana RAlilor, acum nu sae putut clovedi; dar acole sa Intalege
ca an fost fantana Ralilor, tar nu obarsia Topilelor, si cu aceasta
incheind numal pontul Wahl a pretentiel dupa descoperirile ce
au putut face, an purces ca sa mearga la at (toile pont de pretentle si *nand la piatra din zarea vaii viilor, unde sA nuwww.dacoromanica.ro

281

--

meste la Corn, au adaos vechilul dumisalei logofetesei ca de

aicea gi pall la fundul vlisoarelor in zare mai urmeaza o pretentle, cAci o movilitA ce sA pomeneste prin ispisocul domnului
Costantin Void din 7199 $l piatra fn gura vAil villor, care ispi-

soc zice: ct din dealul villor din zare an purees la vale, si

mergand spre soare-rAsare pe deasupra pomilor Nechitel infru o
monilifd an pus atalpu ; ar fi movilita si piatra mu't mai sus

de linlia pe unde acum sa trmead stapanirea, si de acole ar

trebui d meargA mosila Vasluiului la zare despre Bahnari, iar
nu pe acolo pe unde acum merge, $i cuprinde o insAmnad hacata cif loc. Apol acole stand a lua sama rezoiutia Inchieta la
9 Mai de si sA vede ca la tratatie in presudstvil vech lul dumisale logofetesei nau propus anume acest pont de pretentle, dar
fiind cA pomenita rezolutie glAsueste ca sA facA cercetara a toad
Huila despArtitoare mosiei Vasluiului de Bahnari, $l apol zice sl
mal cu dlnadinsul la locurile de priclni sA lel in primire fata pimantului $i in laturile lintel, sau margitnt a antra cu cercetarea
si la acest pont si asa purcezand din &alai villor an cercetat pentru pomii Nechitel si pentru movilite si lasA cA nici pe hard nu
-sant insAmnate aceste sAmne iar nici pe fata pAmantului nu sin
putul afla ; apoi vechllul dumlsale logofetesei lau dus aproape
de fundul vAii villor la un insAmnat delisor, uncle sA gaseste o
pliatrA sl au propus ca aceia ar fi movilita pomenitA prin adtatui ispisoc, arAtandul si niste potni midi, care far propune cA
-ar fi pomii Nechitel, Ind de si acoio sba vAzat intru adevAr un
stalpu de piatrA, dar de movilltA nici cum in sau putut socotl
acel deal $i nici nucii aceia din pomii Nechitei ; mai ales cA tot
pomenitul ispisoc a domnului Constantin Voda zice cl de la acea movilitA au purces pe margine palurei spre soare-rasare pe
culmea dialului pAr in zarea in pravid, adicA la fundul vilsoarelor, pe unde st acum si pAzeste stapanirea, pi acea piatrA unde
si &este acum astAti este in picture, find indestula deplirtare
pAn la margine padurli, 41 nici culme de dial pan in zare in
privra, adicA in dealul despre Bahnari in este, iar pe acolo pe
unde sA pAzAste stIpAnire, adicA din gura vail villor $i pan la
fundul viisoarelor sA vede sl margine de Ochre $i culme de
dial, precum st la hartA taste insT.mnatA, mat vartos ca dacA acum ace platrA sA gAseste in pAdare, de si !Mare acum nu
este intemeiatA, dar apol la 7179 pe dud pomenitul ispisoc a
www.dacoromanica.ro

282
domnului Constantin Veda zice, de la acea movilitA pe Marginea

pAdurli, nu Milne indoiald ca pe atom' pAclurea au fost mai

intemelatd, Hind in mijloc trecuti 147 ani, find indestul de do-

van

si

gura vtigoarelor pomenita prin aratatul ispisoc, ca piatra

nu poate fi aceia ce o arata vechilul dmsale logofetesei, caci

aratatul ispisoc rostegte ca pomii Nechitti si movilita iaste in
gura vaii villor si mai ales ca sI isplsocul domnului Meg lace,
cA din zare viii villor trece In vela parte" gi apoi pe Tanga toate
ace stea hotarnica med. Racovita din 7265 dupd ce de la movila
sfintei incunjura mogla gi vine la groapa Nebunultii in dialul

despre Bahuari, uncle este pont neprihanit zice a de a,colo la

vale pe zarea dealuiui viigoarelor spre apus pans la Corn". unde
taste larAgi pont neprihantt gi nerAmaindu I indoiald ca sraparairea sa pazegte de la Corn gi rand In lunchl vii si acelor, in-

tocmai dupi cuprinderea acestot hotaruice, nau putut lua de

temeiu acea platrA Lid propunerile dmsale vechilulul logofetesei,

dupd care au p51t apoi cu cercetare de al dolle pont de pretentie din partea dmisale nadvornicitei Elena Sabina cc 1 prin
pomenita rezolutie din 9 Maiu sa insemneazA si mergand la!groapa
nebunului (No. 29) an ivat sama hartii gi statii lOcului, cat ;fl
cuprinderil documentelor infdtogate de imbe parts gi au cunoscut

ca harta infatogata de vechihil dmsale nadvornicit.I last! in.ccmai dupd statea lozului, gl ca de gi stapanirea urmeaza de la,
groapa Nebunului drept inainte la vale peste fundul vaii Bahnarilor pAn la poiana lui Mihai Ungural in dialul din mijloc,
unde iaste si ph.tra (No. 28) dar hotarnica din 72(5 a lui Stefan
Pilat Nornic de poarta, ir.cunjitratoare iocului spahrului Mihai'
Racovita, care acum taste alciturat third moVia Vasluiul, ce

este intariti i cu ispisoc8l domnului Antioh Constantin Vcda

din 7205 Sept. 28, lAmurit cla a intalege ca de IA groapa Nebunului mai merge in gios drept pe muchea dialului pe drum, pars
In drdmul onallor, gi apoi aped drept la vale spre rAsarit

prin padure peste fundul vaii Bahnarilor la poiana Unguruld

Mihai, care padure lipsegte fiind aid% sl ispisocul dmlui Ilieg
Voda din 7176 incungiurator Mop' Bahnarii iarAll arata ca cr pi.
ce sau suit panA in zare in pravilA, adica in fundul vilgoarelor,
apuca Apoi la vale prin radiu gl prin fundAtura trail Bahnarilor,
gi piste mated la dial pre din lus de tufele cele roil, &re sAmnenu sa pot g i in dialul din mijloc In poiand, lnsa fiind CA acum

www.dacoromanica.ro

283

nu sau paint dove& care anume drain este a Odailor, din dol,
dranturi ce vin dinspre Bahnari, re li pe harts sant insamnate,
$i fiindca ispiocul dmului Costantin Vora din 7199 $i a dmului
Costandin Duca din 7202 clan a injAlege ca din fundul viifoarelor, unde se gdsefte acum collul din gios a mosiei Vas la,
IWO despre rdsdrit In dealul dispre Bahnari mai merge pe
culmea dealulut In sus panel In drurrn1 Nebunului $i apoi merge
dupa a lor glisuire la poiana lci Mihal Ungurul in dialul din
mijloc, care dupa rostirea ispisocului dmnului Costandin Vocla
din 7199 sar pate injAlege ca drumul Nebunnlui ar ft dela groapa
Nebunului la vale spre rasarit spre poiana but Mihai Ungurul
din dialul din mijloc, pe unde scum sa armiaza stapanirea &sure
BAhnati, Tar dti cuprinderea ispisocului dmnului C. Duca Voda
din- 7202 precum $i din hotarnicia med. A. Racovita din 7265

sar putea fnjalege ca drumul Nebunului este acei ce merge de

to groapa Nebunului in gios pe dialul de spre satul Bahnarit, care
si pe harts Taste aratat ; i ca daps aceste imprejurari nepc.tandu-sA mai malt !Amuri care anume din documenturile infajoate
ar putea sprijini adevarata stapanire pe unde sa sa pazasca, dupa
descoperirele ce au putut face prin cercetare la faja laculte, ineunostiinjaza gludecatoria spre ce inainte lucrare".
CCXXXIII. 1838 Mai 29. Hotarul Vasluiului despre Brodoc.
Assesorul Judecatoriei de Vaslul, randuit in cercetare hotarului mosiei Vaslaiuhil despre Brodoc (proprietara Salta Cantacuzino logofeteasa) raporteaza urmatoarele :
pAsind cu cercetare la stare locului in fiinja imbelor par ji
prin vechili t mergand la pontul intaiu de pretenjie Tau aratat
vechilul dumsale nadvornictili ubina ca de la platra insAmnata

pe harts supt No. 13 ce lasti aproape de mint Barladulul nu sar

plza stAranire intocmal dual hotarnice, aga precum merge rrargine mosiei spre apus pan In poiana Dumbravenl, insamnata ;re
harts supt No. 12, i tot inainte pe la moara vat' 1-1aculejul, in-

samnatA pe hada shpt No 11, pad la ruptura Insamnata; pe

hartA supt No. 10, pentru el hotarnicille atat a mo$1ei VasIniumut, cat i a mole' Brodocul rostesc pe drum 11 Dumbravenilor,
$t

drumul nu ar fl acest sells care sa vede pe hdtta insamnat,

ci alt drum mai vechlu mai pe din sus de acesta, infajisand sprewww.dacoromanica.ro

284

dovadA si o marturie din 1838 Ghenar 21 de la cativa oameni

incrediotati pe forma, sl aducand de fatA pe oamenii iscAlitiprin
arAtata

mArturll an purces dela pilatra de la Barlad de supt

No. 13 pe sasul Barladulul marginea maple! gi agiungand din vale

de poiana Dumbravenii de supt No. 12, unde d coteste drumul
si apuca in gios spre targul Vasluiului, au mArturisit aces amen! iscaliti prin pomenita marturie si de fall cA drumul ce umsblA acum este non Meat de cativa an! incoace, i acole Ian arAtat
o sapatura putin mai din sus de drum A acest nou, zicand CA
pe acole urnbla drumul vech'u si purcezand in linte Ian dus pe
acolo pe uncle ei au mArturisit cA umbla drumul vechlu prin polana

'Dunittravenil si tot inainte in drept piste vale targului pan la

ruptura din zare dialului despre Racova insAmnata pe harta snpt
No. 10, si de acolo pans In gura vAli P0?!!, unde sA numeste si
Hopul, 1nsAmnat pe hartA spt numArul 9, si asa in mergere pe
margine mosillor an cAutat pietrele ce sd aratA prin hotarnice,
si nu stn putut afla, fiind cA acum lipsascu, Jar apol pe unde lau
dus oamenii zicand ca pe acolo an fost drumul cel vechlu a
DumbrAvenilor, nu sau putut cunoaste drumul vechlu de cat pe
acole se latAlege cA de la piatra de la Barlad merge Hula driapta
la poiana Dumbravenii si pe la moara vaii Hasculetul piste vale
targului pArA la ruptura de supt No. 10 si de acolo la gura vaii

popii de la No. 9 st de acolo de la gura van popii sau. Hopul,

unde zici hotarnica med. Nec. Racovill cA au ajuns viind pe
pAraul Ghilcarilor si pe apa Racovei despre a acs spre rasarit,
luand in priivire hotarnica aceasta, planul mosiei s' starea loculul sau intorsu inapoi la raptura de la No. 10 si vilnd la moara
vaii Hasculetul, an stat sl uitalciu-sA la piatra de la main! Barladulu', ce taste in,e:nnata pe hartA supt No. 14, au cunoscut ca
pe acolo pe unde Ian dus oamenii iscAllti in pomenita marturie,
vine In linia acestor ponctuit ce sant n-!prlhanite, adica ruptura
de la No. 14, piatra de la No. 13, moara vaii HAsculetllor de la
No. 11 si ruptura din dreptul gurii vaii pop!! sau Hopul de la
No. 10 si cu toate ca drumnl vechiu nu sau putut acum cunoaste
pe fata pAmantului, dar flindca drumul u intre aceste puncturi
cotlgeste precum si pe harts sA vede insAmnat sA cunoaste o
oares:are impresurare a mo3ii Vaslululul despre Broloc, filnd pe
une locuri in apropiere de Bola acestor princturi drumul nou, tar pe
une locurl mai in depArtare, pe care dram acum s3 si urmeaza sta-

www.dacoromanica.ro

285 panire pan in valea targului, de unde apol cotige te dramul nou 1,
merge spre apus mutt mai gios pe la o all ruptura pinA ce sare in

gura vat' Popli, tar stapanirea din vale targului ki r and la rup
tura de supt No. 10, I de acolo inainte par la gura vaii Popik
de la No. 9, sa gAsati in linie pbncturile aratate, pe unde an

mersu oamenii de au aratat ca au umblat drumul vechiu, 1

tocmai de atce 1 mai bine se intalege a drumul acest Insamnat
pe hartA cil este dramul acel cel pomenesc hotarnicile. Sau Intors apol a lea sama I hotarnicil molti Brodocul din 7202 1
saa vAiut cuprinzatoare ca de to platra de la Barlad, insatnnatA
pre harts supt No. 13 merge drept spre apus intralt stalp land
drumul Dumbravenilor care stalpu acum nu sa gds( ste I de acolo drept la dial dramal intralt stalpu in varful dialului Tanga
drum, care iara1 nu sa gasete si de acolo spre apus peste valcioara Furilcr, care acum se vede numita.
Obs. In planul de delimitere intre Brodoc proprietatea
doamnei Ana I. Racovita i Vaslul, proprietatea princesci Elena
Sabin, nascuta Ghica, in 1883 Mai 15 de ingineriul Doble I. Victor se dau aceste distante intre cele 26 semne geodesice insemnate pe schita de plan ; incepand de la brazda exclacasilor de
Brodoc pe hotarul Vasluiului pan la o movila veche, de ulde
incepe hotarul MAraenflor : se gasesc pe latura de hotar intre
Brodoc i Vestal 3447 meta (acta Hina, Teodoru)
CCXXXIV. 1825 Septembre (regeste).
In foaea de zestre, ce Alexandra C. Ghica ha tman, da fiicel
sale Elenco, maritata cu Colonel Alexa Subin, se spune intre al-

tele ca-i da targul Vasluiului cu toate selite le de pen prejur

dupa scrisorile acestai targ i cl venitul se vinde anual cu 14000
lel ; sii-s1 va lea venitul In doao vadele".
Intre altele I se mai di : local despre Copou, 12 pogoane
vie la Sorogari, 40 salae tigant cAsai, ,0 salae tigani laesf, cate
24 cutite, furculite i linguri de mass.
Obs. Elenco Sabin 41 face testamental sAu in 1883 Mart 21.

CCXXXV. 1842. Prim! beget al corneae' Vaslul.

In dosaral No. 1 at Primariel de Vestal se gasesc aceste
date despre veniturile targului Vaslul pe anti 1842 81 1843:

www.dacoromanica.ro

286
Jidovii sumt austrieceeti se jAluesc ca au Post inpuei la 3
galbeni pe an, plus plata fanaraglilor. Fiscal le fixaza 66 lei pe
an MA fanaragli. Cum galbAnul umblA 37 lei, cursul fisculal,
tirmeaza CA comuna Vaslui inpusese pe fie-care jidov sA piateascri. 45 lel pe an mai mutt, plus plata fanaragillor.
In sama zAcluelllor patentarilor ei alte iraturi pe 1842 gA..sim ca cahalil breslei jidoveeti au plAtit fiscului urmAtoarele same:
1287 Id zeciulalA ei dArile jidovilor pe efertul I.

1270 lei 20 parale zeciulala i dArile jidovilur pe etertul 2.

2557 lei 20 parale ; din acestea se scad ceia ce an rAspuns.
1867 lei 20 parale comisarului.
690 lei, rAman luati de ceaueul strangitor, la cari se mai
adaugA el alte ramAelte din sfertul al 3-a ei 4-a de
la jidovii riele.
270 lei rAmAIte asupra jidovilor suditi,
1206 adica una mie douA sate ease lei.
In observ6r1 se aratA ca rAmIeita de 690 lei se compune
.astfel:
130 lel pentrn morti et fugiti.
90 lel rAmaeltA In targ.
31 . 20 parale primiti de comisar de la Cantacuzino.
438 . 20 sfeterisitl de ceaus.

690 lei

lar in sama anulai 1842 gAsim aceste sume ;

349 lei 60 bani zecluiall pe sfertul I.

339 .
339
339
70

70
112 .
1618

zeciulala pe sfertui 11-a.

zecialald pe sfertul III-a.

zeciaiall pe sfertul IV.

traful.

alt etraf.
alt traf.

6') bani
In alte sami gasim 1nsemnate zeciuellle birnicilor fanaragil.
La 1072 la 60 bani face zeciulala 107.30
La 1072 la 60
face zeciulala 107.30
face zeciulala 108.90
La 1087 . 60
Total 432 lei

www.dacoromanica.ro

287
La 1102 la 60 ban' sfertul I face zeciuiala 110.30
La 1117 ,, 60
sfertul II face zeciuiala 111.90
Total 222 lei

In sama bugetului targului Vaslui pe 1812 gdslm aceste

cifre :

900 lei patentarii

60 bani jidovii
463
birnicil
mazill 1 ruptail

432
192

1987 lei 60 bani ; fac sama anului 1842.

La aceste sume, altd sama mal adaogA :
1987 iei 60 bani, sama anulai 1842
198
90 avalul cursului fiscului si preotii.
straful otcupciul casapilor pe sfertul I.
70
70
straful otcupclulul pitarilor pe sfertul I.

straful de la ce' ce au vaudut cu mAsuri ne-

112

drepte.
2438
40
2398

30 IncArcAturi.

cheltueli, pentru tin lagum la oseaua din Org.

30 prisos pe anul 1843..
(ss) C. Sturza.

CCXXXV1. Sama comunei Vaslui pe 1843

2398 lel 30 ban' capital ramas din anul 1842.
1987
60
zeciuiala patenlarilor jidovi 1 birnici.
198 , 90
avalul cursului acestor zecluele.
4584
1524
7050

60

scaderlle *)

60 bani prisoase pe mil 1844.

*) Obs. Nu e fard interes a se ti pe ce se Wean primele cheltueli cu caracter municipal :

Meremetul a 4 chi pentru foc . .

Leafa a 2 fanaragil cu lumindrile for
Un 4opron pentru tulumbe

4 fame din nou

.....
,

Cercultul cu fer a 4 sacale

15 lei.
1200
.

80
95
131.

Total 1524 lei

www.dacoromanica.ro

Q.

''.

w 4 -0; 1;

irTiart/.

iL elrtr

......V.. -.--.......'vr-L

'e.,-----""
WW

tilvowo
vit W

i ' :.....

'

-.....0142iiimm

'

:!"

.-..);;;;,fir

.01

'

le

Met/42d

tvi

1,4S

.1It:.

,,---r;frr:to.vaoweioo''"No-m
41

4ca-

.41, 5:491t 0 b."

.1. iiu&.

dfi' , 110

_iv,

.1
1 dlteri.'W,

--Ariry
,...4.ir ''.. 11.'":::.`,....! ir;z: 4 : .;-4.-. ...,,,,,,,...r. it .r,tx
,..., .1. 4 fy - , 4 .. r
t
et,'
,.
I
ir y ...(,-,,. p, ...;4:7 : : ,.,, 4-: ,..-.,.. Pal,
r-; ,... er.
... .
. ....' .C:' ...71- 4. 4: 4'. ;::ir
4 ..
, -t-r -0.=.....
' i-:!:
v "4"
4., ._,..L.,

...----.. ..

,.............,/".-

, .'

r. I% ti? ij it/ CM tit ggl lip am. 4kutoran,64400TO1-1 03

'
V
iv
iw
iii
E4i
iii
Nur
W7
4
tr
1,3
'
Or't ig/
W

, ., .
...;

.$7

Lair

';,'Z'''''''
.--- - ,...7-,..._____
....--

iii GI' 6;)

Qi)

c.1)

,,,,__.,_._, ..._.....; ...........------

- ',..

.1".

'I'

4.110,

Imarort4.1.4.

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABET IC
Alexandru post. 142.
Alexe Ion fmparat 40.

Abaza 85; clucer 104; biv

sulger 86.
Abrozie 76
academia Romana, biblioteca 2
acolisiri 121.
Acsiud (Adjud) 80.
Adam C. 97, 174, 198.
Adam Gh. 185, 186, 268.
Adamachi 230.

Alexeei 65.
Alexegti 266.
Albu soltan tatarAsc 46,
Albert Regele Poloniei 42.

Adamachi Hristodor comis 262,

244.

Aliug 126.

Adamachi Ion cupet 246.

adetlu de case 238

ajutorinta (bani ) 210,

Adjud, tinutul 54
afierosire ; a locul 136
Albegti 255, 264, 329, 218,
gura 44.
Aftonul munte 160.
Agapi egumen la Dobr. 155.
Agapla man. 87.

Aivaz C. cap. 250, 265.

Albinet 112.

Alexandru, cneaz Litvei 42.

Alexandru VodA cel Bun 1, 7.
12, 25, 26, 27, 28, 47, 88.
Alaaval Teshri 83.
Alexandre' VodA 9, 10.
Alexandru sin Stefan VodA 30,

42, 50.
Alexandru Meg VodA 70 184.
Alexandru Radu VodA 69, 71, 73

Alepo (Paul de) 59, 82.

Alhazi D. 244,
Alibec 21.
Alpii Ungariei 5.
Ambrosie Andrei 125.

Anna doamna 39, 40; 123.

Anugca 52.
anaforaoa 206.

Anastasie mitropolit 67.

AnastasA T. 248 ;

vornic
despre Doamna 189.

Anghel sArdar, is. deVaslui 232.

Andrei Ion 60, 104, 119, 126.

parcalab 270, 279 ;

dia c 75, protopop 259,

245.

Andrieg, oltuz 63; medelnicer 87.

Andrieg stolnic 265.
Andronachi Ion 258 ;ban 144.
Andronic 65, 77, 104.
Andrugco 14.

www.dacoromanica.ro

- 290
Anghelachi lane stoinic 253,
254, pah. 265.
Anghelina 77, 123.
Anghelichi Gr. 239, 248,
same 259.
Anisia 76.
Angheluta Stet polc. 218.
Anton 15, 63, 123.
Antonia 91, 119.
Antonovici loan Episcop de

Atanasie; episcop Romanului 67

mitropolit 71, 72.

Atosul (muntele ) 68, 69, 70

Hui 3.

73, 90.
Aurelian, 1mparat 40.

Anuca 27, 45.

Apostol uricar 90.
Apostol, poi:4 113.
Apostol of Tiblneti 196.
Apostolachl 85, 86, 92.

ceanic 92; biv

Avram visternic 40;

vel

228.

arbana 62.
Arbure Leonte 40, 41.
Arbure Tit 41.
Arbure campodux 38,
Arbure hatman 38
Arburetii 50.
Ardeal 50, 56.
Aretona 21.

Arge vescovo argensi' 62.

Arie, proclet 6, 89, 114.
Armanul Grigore 163.
armeni negutitori 46, 82.
armlei al armAiei 219.
Armaeni 218, 252, 262.

sinul

lui Avram 140.

Axinte uricar 125, 126, 127,

pah. 98.
aprozi 219.
Aramit Nec. vatav 233.
Arapul N. C. 197, 198, 227.
Arapul N. Gh. 174, 197, 198,

Aron VodA 59.

Aron Petre Voda 12, 14.

Arseni 119.
Artenie Timofti 223,
arvanitul 60.
Asachi Gh. post. 41.
Assan Beg. 19.
Copou 76.
Atanasie; sf.
Atanasa N. porupic 254.

128.

Babas 263.
BAbua 218, 252, 262.
BAbueni 119, 122, 123.

Bacau 4, 42, in Bacao 64. Bacovia 80 ; Bakal' 276. Bakcou

277 are tut parcalab 129 ;
tinutul

54.

Baceti 253, 262.

Badarau Chirill 256.
BAdarau Ion 198.
BAdArAu Toader 256, 270.
BAgea Antemia 68.
BAgea lhnat 68.

Bahna 6.

Bahnari 110, 118, 137, 145,

217, 222, 224, 233, 240,

258, 263, 278, hotarnica
113; valea 94, 116
215.

Bahnariu Tofan 133.

Bahnariu Ion 106, 110.

www.dacoromanica.ro

- 291
Bachloijazsvar 51.
BA HL, spill

31.

Baja 80, Bagna 64.

Baileti 107.

Baisan uricar 88 ; moara-100,

132.

Bals Teodor vornic 91 ; 217,

218, 222, 223. 232, 236,
244 (spatar) 252.
Bal Zoi fa vorniceasa 243,
245, 247, 253, 261.
Balta ; obaria 68.
Balteni moia mAn. FAstaci 26,

Balan 6.
Balan Vas, disc. 246.

30, 32, 104, 105, 107,

BA1Anescul Ion 45.

135, 218, 233, 234, 254,

BalAsachi lordachi camivar 141

Balaia 250.

Balcari 25, 30.

Balcean Ivan 14.
Balci baa 89.
Baletii 213, 253, 264.
BAliteni 125, 246.

264.
BAltati 217, 241, 263.
BAnariu Ion 104.
Baneti 263.

Bandinus 59, 78.

Banta Lupu vornic de poarta
246.

Baloseti 218, 248, 261.

Papautilor 265.
Voinescului 265.

Balosineti 28, 32, 34 (etimologia).

Balosinova, apa 34.
Balosinouti 34.

Banul Nec. vornic de poartA

137, 145.
BAra 196.

Barbu Stan 6.
BArbetI 118.

BArlad, Byrlat, (276), Boussat

Bal vel stolnic 151.

Bal A. vist. 242, 252, 253.
Bal log. 217, 220, 231.
Bal A. vornic 207, 226.
BalMarghioala post. 244, 246.
Bal C. log. 215, 217, 231,
243, 251, 252, 253, 255 ;
vornic 217.
Bal* Maria post. 244.
Bal Zmaragda ban. 244.

BM lordachi vornic tarn de

sus 141.

Bal lordachi vist. 252, 253.

Bal Lupul vornic tarii de jos
142, 217, 224, 243 (log).

(275), Berlat (5) 1, 24,

39, 59, 64 (Barladi), 77,
78, 80, 82, 83, 196, 271,
277 are 2 vornici 129 ;
arde in 1438, 7, oco6 ; moia
lul
37 ;
mare jude de 40 ; valea
44.
Barlad, apa, 20, 24, 26, 27, 28,
29, 116, 125, 128, 131,
132, 133, 134, 135, 150,
172, 278 ; dealul
125 ;
obaria
8,36 ; malul
28 lunca 20,145
yechit'
234 ; mori in apa
86, 87, 90, 124.

www.dacoromanica.ro

292 BArlAdenii 130, 185.

Barladeanul T. soltuz 115.

Barlaze!, 128.

Barladeanul Solomon vel vornic 'Aril de jos 92, vel

log. 121, 123.

Barnovschi Mir on MoghilA

Voda 66, 67, 73, 87, 158,
159, 160, 184, 213.

Barnovschi man. In Iasi 87,

130, 217, 218, 240, 254.
Barnova man. 242, 243.
Barsa 7.
Barsan Simeon 133.
Barta 15.
Barza 43.
BArzesti 22, 118, 254, 264.
Basarabia = Valabia 4.
Basarab VodA 22, 23.
Basarab cel tanAr 43.
Basesti 38, 40.
Baseni 64.
BatAr Grigore 268.
Batar Radu 268,
Bathory Stefan 43.
batran 81.
Bealograd 16 ;
beglebergul 60.
beizade 196.
Bejan, valea lui-104.
Belcanii 106.
Benedetto 62.
Benescu camaras 251.
Benesti 217.
Bereasa 218, 262, 145.
Betendei stolnic 32.
Bernardino 62.
bezmaf 197, 147 (bezman!, 178.

Beresti 240.
Berheciul, apa 128.
besleaga 289.
biciuluiti, 2 cai
100 Iei bAtuti 89.
Bidinii 45.
Bielograd, 5.
Bila 27.
Bilavol, aria 29.
Bilcarii parau 145.
birul 55.

Bistrita. apa 52;

Bistrita mAnAstire 12, 25 ; are
hramul adormirei Maicei
Domnului 25.
Blanariu N. capitan 258.
blastAm mare 6, 87, 89, 96,
156,
113, 114, carte de
215.

Blidari, fantana
Boatca 252.
boboul 8.
Bode vornic 17.

29.

Bodei parcalab de Iasi 53.

Bodescul 241.

Bodesti 217, 218, 243, 263.

boerescul 162.
Bogdan loan 15, 16, 17, 18,
16, 20, 22, 23, 24, 35, 36,
37, 43.
Bogdan VodA 10, 12, 44.
Bogdan Vlad VodA 30.
Bogdan. podul lui
106.
Bogdan arman 104, 106.
Bogdan soltuz 110.
Bogdan loan vel logofat 141,
142.

Bogdana ; drumul 97, 1 54,

www.dacoromanica.ro

293 -Bogdan Durnitru vornic 252;

spatar 218.

Botusani 7, 80; 129 (targul

Bogza Vasile log. 63.

Bogza Draghici 64 ; Busca
64; Loghina 74.
Boils popl 26; Neaca 26.
Bolbosea post. 14.
Boleac 65
Bo lea Ionaco vornic 65.
Boldur Benedict 40.
Boldur vornic de Bar lad 40.
Boldur Campodux 41.
Boldur !sac 41.

Boldur Oh. Costachi aga 38,

39, 41.
Boldur Coman 40.
Boldur dvornic 30, 38. 40.

Bondrea D. stolnic 251, 252.

Bondre Teodor 261.
Bontea ; spite
7; etimologia

Botna 12.

8.

Doamnei) are 2 parcalabi

277; ocolul-58,ars 49.

Boteti, schitul 194.
Botoae 218, 246, 262.
Boul Drago vornic 39.
Booae Safta 39.

Bour 147; valea 137.

Bouori 217, 240, 256, 263.
Boziu Petre 49.
Bozieni 49, 218, 251, 261.
Braevici Duma 10, 14.
Braila 18 ; Brailorum oppidum
45; Brilagum 45.
Brandibur 195.
Branite Vasile 223.
BrAnza Gh. preut 250.

Braov 6, 7, 8, 17; pargarii

oltuzi de 15, 16, 22.
Braoveni 42,43; biraul de

Bora 48.
Borati 218, 250, 266.

Braovenita 253, 261.

Borcea; gura vaii 92.

brat =Irate 119.

Bordea 250, 277.

Borodniceni 216, 231.
Boroska 80.
Borosati (Spineti), 113, 218,
244. 263,
Bor Radu 250.

Bratul Ion 14.

Bresc, castelanul de 50.
Brzesky Nicola 54.
bresle farA bir 219.
Brodoc, din hotarul targului
Vaslui 91, 125, 220, 221.
224, 231, 234, 235, 254,

Bora 64.
Bosie Sandul vatav 190.
Booroaga ChirilA 223.

Botca 261.
Boteanca Tarsita vorniceasa
254.
Botezatu Oh. cApitan 258.
l3otieni 80.

54.

264, 278, 283, vadul

135.

Broglie 276, 277.

Brudur Ana 27, 33.
Brudureti 27, 30.
Brusa 14.
Brut Bartolomeu post. 59, 82.

www.dacoromanica.ro

- 294
Brutto Bernardo 55, 56.
Buceazczki 11.
Bucium vornic 59;preot 128.
Bucium loan 14.

Burghele Balaa 251, 255.

Buciumeni 6.
Bucovina 5, 54, 248, 273, 274.
Bucenescu lordachi spatar 242,
243, 246.

Burghele Matei 133.

Burghele Neculai 251.
Burghele Gheorghe 133, 251.
Burghele T. post. 218.
Burghele Safta 239, 258.
Burghele Manta 111.

Bucur Vasile vornic de poarta

226, 236.
Bucureti 230, 275 (Bukai'est)
Bude 41.
Budul Radu 150, 157.
Budul loan 177.
Bugeacul 46, 55.
Buhu Teodor comis 235,243,
245, 258.
Buhu N. vel logofAt 95, 220;
vel med. 86.
Buhu Anica vorniceasa 262.
Buhu Lupaco atrar 92.
BuhIescul Stef. 3 log. 141.
BuhAeti 65. 218, 254.
Bujoreanul Ion 115.
Bujoreanul Toader 115.
Bujoreti ; odaia 265.
Bulboasa 266, 564.
bulucbaa 124, 190 (de Galati)
Buloae 126, locul

124;

fantana 135. balta-135

hotarnica 125.
Burada T. 25.

Burchi C. clucer 179; diac

267.
Burchi Hie spatar 261, 243
(sArdar).

Burchi Mihai 267.

Burghele 92 ; prisaca -215.

Burghele Costachi caminar 242,

249.250, 251,266 (comis)
Burghele Ion 133.

Burghele Simion uricar 149.

Burgheletii 110, 118, 263 ;
prisaca
112, 116.

burgher 7.
Busca 63.
Bustea parau 131 ; dealul
139, 146, obaria
71,
72, 73, 74, 158, 160, 184,
213.

valea 94, 110, 116, 118,'

131, 150.

Butnariul, valea 131.

Butucaria 244, 262.
Buzdugan jitnicer 243.
Buzdugan Elena spatar 247.
Buzdugan Gh. med. 247, 248.
Buzdugan Pan. stolnic 248.
Buzdugan Sandul 133.
Buzdugan Radul med. 241, 248,
265.

Buzdugan Toma sArdar 240,

248, 249, 263.
Buzdugan Vasile 277.
Buzea 49
Buznea Patraco 124, 126.
Buzne Vasile 241, 263.
Buznestil 63.

buznie a cAzut"-91.

www.dacoromanica.ro

295 -buzum buzumul ce va eci din

ceara ce vom bate in

teasc" 197.
Caiata, movila 44.
CA ldare Grigore 124, 125.

caIarai de Tarigrad 219.

Calimah Ion dragoman 193.
Calimah T. I VudA 144, 147,
149, 162, 207, 208.
Calimach 1. Gr. Voda 144, 149.
Calimach Alex. VodA 144, 174,

175, 179, 180, 186, 188,

209, 237,
Calimah A. Scarlat Voda 230,
232, 267, 270, 226, 227.
Calistru Episcop Huilor 128.
Calugari, vadul 16.
Calugareni 218, 253, 254, 265.
Calugarita, grindul 131. 138,
278, 345.
camana 147, 188
cAmAnari 74.

camarai 129.
Camenita 2.
Campeanu Neag 14.
Campodux 38, 41.
Cananau Panaite 244.
Canavatos 60, 61.
Canta A. vornic 244, 245, 246,
Canta Nec. pah. 157, 159 ;
log. 231.
Canta lord. vt. 249'; 1g. 242, 247.

Canta Ion post. 217, 218.

Canta Safta ban 247.
Canta Cost. spatar 217; vist.
242, 251, 253.
Cantacuzino I. ban 141; spatar 144.

Cantacuzino Safta vorniceasa

263, 278, 283.
Cantacuzino Maria (sotia lui
C. Ghica), 198.
Cantacuzino lordachi b. v. log.
213 (epitrop sf. Spiridon),

216 (socrul lui C. Ghica

hatman)vornic 231.
cantar 4.
Cantemir C. VodA 99, 101, 107,

281, 282.
Cantemir C. Antioh Voda 107,
109, 111, 115, 116, 117,

150, 207, 208 282.

Cantemir C. D. VodA 128.
Cantireti 218.
CantAlareti 262, 244, 245.
Capegibaa 125.
capitaniAl
de baltagi 219
de polcuri 125.
Cara lani cApitan 271.
Cara lamandi vel capitan 273.

Caraca 82; biv post. 89.

Caraca C. jitnicer 131
serdar 264 uricar 98.
Caraca Andrei 133.

Caraca Catinca spatar. 254.

Caraca I. pitar 218.
Caracasci Lamp o 61.

Caragea casap 61.

Caragea Antioh vist. 189
post. 61.
Caragea Cost. ban 196.
Caraiane 115.
Caraiane Tudora 115.
Carabat Petre vornic .41
parcalab de Vaslui 41.
Caramanlau 60,

www.dacoromanica.ro

296
Caravoliotul Stefan 58.
cArbunari gospod 219.
Carceti 218.
Car lan D. preut 267.
Caslan Stefan preut 267.
Car lan Nec. preut 259,
CArleti 262, 247.
CArligatura tinut 31, 54, 248
ispravnic de)
Carmare 268.

Carp C. sardar 218 ; caminar

249, 250, 252, 253.
Carp Cozma 134
Carp Dim. 249.
Carp C. caminar 246.
Carp Gh. diac 249 sardar
266.

catane 248.
Catargiul Filip spatar 142.
Catargiul Hie logofAt 128.
Catargiul Stefan clucer 128.
Catichi

Sandu caminar 245.

249, stoln. 242, 244.

Catiki Lampos 60.
Catichi C. stolnic 244, 246

(sardar).
Catitos loan 60.
CAueti 265, 247.
Cazaci 17.

Cazacul Gheorghe 125, 126.

Cazacul Toader 60.
CazAneti 218, 248, 265.
Cazimir Ruxanda, spAtAreasa
262.

Carp Ion sluger 218, sardar

223, 224,-2 logofAt 224.
caminar 229, 239, 242,
249, 253, 258,
comis

249, aga 266.

Carp Mate! 2 log. 215 ;spatar 249; sardar 261.
Carp Petre, caminar 249.
Carp Zoita comis 249, 265.
Carp Teodor med. 161 (ispravnic de Vaslui) 163,
164, 165, 167, 169 ,pa-

harnic 215. ban

242,

249, 250
Carp Vasile 266.
CarpAn, poiana lui

134, 135.

carvasath 179.
CAscoeti 249, 266.
Caslan Vasile 223,

Casian Gh. preut 267.

Castelan 50.

Cazimir lordachi spatar 254,

246.

Cazimir rege 9, 10.

Cazimir Petre pah. 218, 244,
(spatar), 245, 247, 248.
Ceacarog1u 61.
Ceaur Dim. logofAt 103.

Cehan Apostol 77.

Cehan Petre 37, 64.
Ciornei ; moara lui 266.
ceparitul la bute 188.
Ceremu 34.
Cerbul zidar 163, 167.
Cerchez sardar 152.
Cerchez Mlhai spatar 153, 228.
Cernacojinti 49.
Cernatoae 47.
Cernauti 49 (ari), 54, 80 (Coernotz).

certare au dat" 123.

Cervona 49.

www.dacoromanica.ro

- 297 Cetatea alba 37, 54.

Cetatue 94, 96, 131, 132, 270.
Chetreti 218, 254, 264.
Chelsie Neculai 133.
Chiev 16.
Chigheciul 54,
chihae de surugli 190.
Chitocul 76, 82.
Chi lia ; vama

5, 10, 16, P.

Chintea 43.
Chirceti 241, 257,. 263
Chirica 76.
Chiriac Solomon 170, 174 ;
caminar 244.
Chiriac C. polcovnic 251.
Chiriac Vas. jicnicer 251 ;
caminar 241.
Chiriac Hagi Neculai 228, 274.
Chiriac arhidiacon 255.
ChirilA M. Darie 258.
Chirita 119.
Chiritoae Toader 125.
CI-jrul Stefan 223.
Chirul Toader 223.
ChiinAu are 2 parcalabi 129.
Chiujdeti 266.

Ciceu, cetate 50.

cilenul judecAtoresc 278.
Ciocarleti 250, 265.
Cioban 65, 67, 71.
Ciofeni 134, 244, 262.
Ciohodar Or, capit. 245.
Ciohodar Ion 182.

Ciohadar Cost. vatay. de copii, 180, 181.

Ciohodar lordachi capital] 245.
Ciohodar Nec. ba ceau 245.

Ciolac Catinca 248,

Ciorati 262.
Ciorata 218, 243.
Ciorceti 264.
Ciornei Andrei post. 249.
Ciorteti 217. 242.
Ciortorovschi 30.
Cziszov Ion 8.
cisla Vasluiului 57, 58, 210.
ciubotesc 66.
Ciuluc 50.
Ciure Gh.. pah. 266.
Ciurean V. cApitan 257.

Ciurlan T. 119. 121, 122.

Ciutea 218.

Ciute Mos, movilA 29, 95

100, 131.
ClanAu spatar 3), 38, 39, 40,44.
ClanAu Dumitra 40.

Clement of visterie 155, 156,

157,
166.

(diac 159, 161,

Clement Vas. caminar 266 ;

156, 157.
moara lui
Climent Elena pitar 248.
Cneajcin Danciul 14.
cniaz 266.

coboace de argint 87.

cochil vechi (mezat, rizapazar)
194.

Cocuz pah. 46.

Codaeti 218, 244, 262.
Codreanul Vas. preut 271 ;
condicar 161.
Codreanul Ion med. 278. 242
stolnic 241.
Codreanu D. stol. 241 242,
Codreanul Nec. 120, 186.

www.dacoromanica.ro

--298CogAlniceanu C. stol. 144

CogAlniceanu Me caminar 243

Cogi aga Nec , spitA 89.

Cojona achlt. 194.
Colac 50.
Colic! Mihal 6.

Coman Ion is de copii 246.

Comarnic Mihai 115.
Comarnic Vanghelie 168.
Conachi Gavrll vornic 202,208
224.

condica Asachl 66.

condica liuzilor 207.
condica visteriel 202, 222, 239.
Conovita 6.
Consu 411
consulat rosienesc 248, 243.

Conta 3 log. 20.

Conyezpolye Ion 9.

copli de cast 219,

Copou, lai 204, 285.
Corban Nec. vornic de poartA
231.
Corbic 76.
Corbul, la-75 ; 93 (mAnAstire).

Corce, fantAna-94 96.

Corcodele 265.

Cordeni, pota-337,
corenie 39,
Coriolan 48.
Corlat uricar 118
Corlat Mihai diac 122.
Coyne Sava sardar 246. 248,
Come Ion parcalab 113.
Coyne Ruxanda Dan 262.
Cornea 44 ; lantana-131, 132,
158, 145, 278.

Cornii 188,
CornitS, va lea lui-223,
Corod Petre 45, 122, 123, 128.
Curodeanul Vas. preut 259.
Coropceni 264. '
Coropceni 242.
Corvin Mate! Regele 21.
Coryat Mihai 2.
Coryat Jorj 2.
Coryat Teodor 2.
Coryatovici Jurie 1, 2, 3.
Corybuteti 2.

Corova gura-46, 128 (apa)

Coruiul, fantana-45
Coschina 60.

Costachi vornic 192,spite 40.

Costache Gavril sardar 98. 99,
101, 107 171.
Costache Gh. aga 38, 40.
Costache Grigore spatar 218.
Costache lordachi stolnic 140
agA 265.

Costache Vasile stolnic 142.

agA 265.

Costache loan post 263.

Costache Veniamin Episcop.

Romanulul 185.
Mitropolit Moldove!
212, 230.

Costache loan preut 40.

Costache Celebi hatman (Ohlca) 197.
Costache Lupul vornic 128.
Costache Mate! ban 203, '4.08,
209.
Costachi Manolachi
141, 144.

Costanda 65.

www.dacoromanica.ro

vornic

Costandacheoae

Anica med.

228.

Constandachoae Maria stolnic

211, 218, 229. 241, 243.
Costandachi Nec, caminar 239,
258.

Costandin 64, 65;casap 58,

60.

Costandin Stefan 133; 262.

Costantin preut 196.
Costantinopol 39.
Costantie egumen Fast Aci 206,

Coste sardar 244, 245.

Costin Miron log. 62, 63vornic 92.
Costin Neculai log 2, 22, 46,
49.

Costin Matei condicar ; 215

(clucer).

Coeti 28, 38, 39.

Coescul Ion Sion 39, 40.
Coescul Apostol 115, 126 (vatav)

Cotae, cupet 46.

Cotae C. Gh. 270.
Cotae Stefan 133.
Coteni 264.
Coficu 249, 261.
Cotnari 56.
Cotofani 48.
Covurlui 6, 54, 125 (are 1 parcalab).

Cozma 81.
Cozma Toma pah. 251.
Cozmeti 218, 253, 264.

Cozmin, codrul-38, 42.

Craciunul 37.
CrAciuna 18.

299 -Craciuneti 247, 265, 266.

Craciun Chihae 125.
Cracare 42.

Craiu 39; hanul de-19, 46,

(Crimeia).

Craiu Mic vornic 14,

crame 69, 70.
Crasna 9, 10, 12; gura-43,

92, 128ocol sus 363,

267.

Crasna, apA 27, 80.

Crasnepolye 11.
Crasnipotoc 11.
Crasnaeni 92
Crasne Sima 63.
Crasne Marica 63
Crasne Giurge 63.
CrAsnita 92.

CrAstea 14, 16, 29, 59.

Crastea sard. 25.
CrAste Petre 25,
Crastoae 25.

credInta; in-55.
Creskowschi 50,
Crejeni (Prigorceni) 76.
Cretevici Hotco 14,
Cretu Gr. 223.
Crieti 36, 251, 261.
Cretul Potcoava Voda 56.
Cristian Andrei 117, 111.
Cristian Gheorghe 177.
Cristina 185, 186.
Crivetz Teodor 22.
Croltorita, Andronic a-133.
Cronstadt 274.
cruci lupte 240.
Cucii 218, 212, 961.
Cuco Ion 177.

www.dacoromanica.ro

- 300
Cucov Toader 177.
Cucovari 119.

Cu lea, casacapitan 139.

Cupcici Ivan 19.
Cupcici Grozea 19.
Cupcici Mihai 69.
cupet, 46.
Cursavti 204.

Dacia, provincie. 44.

Dag* 218, 252, 260.

Difina 39, 40.
(Willa de delivor 151.
Dajbog 30.
dajdie 55.
DAmacuv, stol 26 ; 34 (spita)

spatar 32.

Cursul apel 18.

Curteni 57.
curtnicerul 60.
Curtevti 25, 36.
Curui Ion 27, 31.
Curui Anuvca 27.
Curui Nastea 27 ; schita 34;
cut-uri 6.
Cutunari 64.
Cutnari 273, 87.
Cuza, movila-112.
Cuza Arghire caminar 173, 174,
175.ban 198 218 ;
spatar 310,212, 246, 247,
247.

Cuza Costachi med. 218.

Cuza Gh. spatar 239, 245, 246,
247, 248, 254, 256, 258,
262.

Cuza Ion stolnic 148, 149, 151,

(spatar) 193 (ispravnic

de Vaslui) 194, 195, 198,
Cuza lordachi comis 255, ;
agA 264, 265, 266.
Cuza Mihai post. 251.
Cuza Nec. comis 218.
Cuza Gh. Ralu vornic 262.
Dabija Eustatie VodA 84, 87,
88, 89, 90, 184, 213, 233..

DamAcuveni 263.

Damas 275.
Dambovita cetate 18.
Damian 45.
Damian egumen St Sava 134,
135.

Dan Enache caminar 240, 242,

DAnaill I. 71, 134.
Danevti 218, 246, 262.
DAngeni 206.
Danilowicza 2.
Danovici Costel4,
Danubii flumen 45.
darabanii agiei 219.
darabanii ai armAviei 219.
dascal gospod. 233.
Dascalu Gh. caminar 245, 246,
247.

David 48.
Debrici Paul polcovnic 69, 70,
71, 74 ; 89 (clucer).
Debarbier locotenent 275.
decan 7.
Dedilescul Nec. 169, 167, 170,
174 (mazi1)

Delea ; valea-110, 116. 117,

133, 134, 135, 137, 138,
145, 146 (matca ), 205,
215 (movie).
Deleni 26, 29, 30, 32,110, 151,.

www.dacoromanica.ro

301

Dt letii de sus 1 de jos 119,

218, 253, 264.
Demir Soltan 39. 46.
Derechfiul, apa 56.

.
Dobarceni 95, 131, 263.
Doblas I. Victor 285.
Dobroslaveti 116, 262,
Dobrovat, manastire 72, 116,

derjavatinut 54, 55

130, 133, 155, 184, 212,

217, 218, 242, 243, 245;
261, 264.
Dobrul 14, 27.

Despot Eraclide VodA 44, 53.

descalecatul, 41, unde a descalecat sfanta 94, 96, 131.

deugubina 74.

diac-dieci 16, 24, 122.

diacon 215.
Dima logofat 6, 30, 77.
Dimache Nec. vornic 241.
Dimache Manolache vornic 226,

240, 242.
Dimitriu 16, 113,,(preut).
Dimitreti 242.
Dimitrie parcalab 113.
Dumitriu Nec. serdar 246.
Dumitrte diacon 223.
Dumitrache beizade 196.
Dinga 30.
Dinul 61.
Dionisie Episcop Radautului

67, 71 (Episcop Romanului)t 72.

Dionisie egumen Fastaci 205.
dichiul 89.

Docan Vas. pah, 212.

Docica 27.
Docolina 56, 57, 75, (privilegii) 84 (vatamani, vornicel) ' 128,
276,

(aga)

129,

Dodeti 95, 100, 116,118, 131,

150,215.
Dolca 123.
Dolheti 80.
Donea 27.
Donosa Gavril 106.
DonosA Samoil 255.
Donici 86.

Donici Nec. vet log. 109,

Donici Darie vornic 128,
Donici Scarlat aga 262, -264.
Dorohoi 54, 80 ; are 2 v ornici 129, 276, 277 (Dorokoy).

dires-e, a adus diresul la divan 123, a stricat-123 ;

a vrut s fad meterug
cu-135.
divan 199 ; am aflat cu diva-

Dora Gligore 119,

Draceni 218, 262 (de sus 1
de jos), 244.
Dragalina 25.
Draganeti 122.

nul 121, divanul Cnejiei

Moldovei 220, 223, 224.
225, 232.
divan Efendi 242
Dlugosz 10.

Drageti 218, 219, 248, 149,

265.

Drlighici D. ban 90, 91spatar 250.

Draghina Gh, a-98.

www.dacoromanica.ro

302
Dragomaneti 56.

Dumucuen1 244.

Dragoslav 14.
Drago Vocla 2, 38, 40, 41.

Doux (Le) 274.

Drago pa h. 15 ; vornic 38,

39, 40 (soltan).
Drago dela Stevnic, 43, 44,

elciu ImparAtesc 58.

Elisafta monahA 194.
emac-i 239.

Enachi Neculai 84 ;spatar 92;

caminar 162.

(sp.ta).

Drago consu 41.

Dragomir poi:4 23.
Dragna doamna 44.
DrAguanul Jorj 43.
DrAguenl 13, 218, 248, 265.
Drujoae Ana 65.
drumul cel mare 29.
DubAu TudosA logofAt 101, 107.

Duca 112.
Duca D. sardar 112.
Duca lordache caminar 255.
Duca Gh. Voila 98, 120, 121,
122.

Duca C. VodA 101, 104, 106,

107, 124, 235, 283,
Duclos 277.
Dulcevici T. 14.
Dumasca 218, 263 (moldoveni
I lipovenI), 245.

Enachi ban 247, 250.

enteresul 180.
Epatie 63.
epilog. 38.
Epure post. 269.
Epureni 40.

Eremia 14; vist. 52.

Essani consu 82.
Eva 3.
Evdochie 16.
evenimentul ziar 3.
Evloghie cAlugar 52.
Evloghie dascal slavonesc 120.
Evloghie Episcop RAdAuti 72.
Evstatie doctor 254, 255.
ezurcan 138
Ezereni comis 14.

Exarcu C. 19, 21.

Null 243.

DumbravA 120.
DumbrAveni 105, 138. 141,
278, 283,
Dumeti 38, 40 (parcalab) 119,

Fagul 228, 265.

falci 86, 87.

(brat popa Gheorghe)

218, 250, 262,
Dumitraco 193.
Dumitreti 264.
Dumitru uricar 63.
Dumitru 119.
dupA fmparatui 1 fnaitite de

129.

66.

FAlciu 6, 38, 40, 54, 80 (Falcsin), are 2 parcalabi

FarimA 65.
Fasco 146.

Fastaci, manastire 101, 150,

203, 204, 218, 224. 253,
234, 254, 264.
Fauri 63, 218, 265.
Fedora 27.

www.dacoromanica.ro

303
Feher, Feer. Feair 31 (spite),
5 (Feerwar) 26, 26.
Feeresti 25, 30, 77, 218, 262.
Feldru 2.
Fe lea Manolachi pah. 48.

Feartei 8, 36.
Fetion 123.

Filip sulger 177.

Filoti lamandi post. 241.
Filipestii 27, 29, 31.
Filotoaia Smaragda post, 240,
261, 263.
Fleasca Toader 71.
Flocescul 1. uricar 50.

Fiore soltuz 98 ;stolnic 111.

Fiore pops 119.
Floresti manastire 106, 128,
141.

florin-i 75, 77.

Focsani 80, 82, 83, 196, 218,
(Fogsan).

Focsasca 246, 263,

Foico 139.
Frangule 127, 128.

Fratita Bole capitan

Furtuna M. com.
furtusag 232,

fustas 216.
Furceni 197.
Furculita Manole 150, 160, 165.

Gafencu Gr. polcovnic 251.

Gagesti 16.
Gajoae 22.
Galata man. 242.
Galatli not (ziar) 3,
Galati 80 (Galacz), 64, 129,

(are 2 parcalabi), 128,

195, 197, 273. 276, 128,
(drumn1).

Galban Duma 14.

Galusca Andrei 133.
Galusca Gavril 133.
Galusca Zoila stolnic 240, 263.
Galucsa Smaranda stol. 265.
Gane lordachi stolnic 250,
spatar 266.
GAne.lti 50.

133 ;

Dochita 133.
Fratian 81, 82, 83.
Fratina Gh. 177.
Frumoasa man 196.
Fruntes stolnic 30.
Frenciugi 218, 248, 266.
itorago (a doua) gospodstva
127.

Flugesti 250.
Fulger, ulita 84.

Tundul de sus si jos, ocoale

218, 247, 250, 261.
Fundul Poenarilor 218.

Gangur spatar 14. 30.

Gaoaza, movila lui-105.
Garbesti 266.
Garneata Vas. 177.
Gaspar Voda 88.
Gaureni 218, 253, 261.

alunoasa 266, 248.

Gavril hatman 23, sluger 244.
Gavril calugar 124.
Gavril diacon 269.
Gavril 53, 56, 92, 106, 108,
120, 123.
Gavrilita sardar 89, 93.
Gavrilovici Fedcu 42.
Gavrilita Vasile vornic 245.
Gedymine sinovie 2, 3

www.dacoromanica.ro

304
gelepl 54.
Genet Antiohi post: 145.
Gheanghe Ionapo vel 1g. 74.

183, 184, 185, 186, 198,

200, 204, 206, 208, 209,

Ghedeon Mr. Moldovei 128.

Gheorghe preut 119, 120,173.

fat 72, 74, 90, 103, 104,

Gheorghe Todosica preuteasA

119, 120.
Gheorghe logofAt 64.
Gheorghe Stavru 218.
Gheorghe popa cel domnesc84,
97. 99, 102, 104, 107,
114, 118. 1_0, 121, 122,
123

Gheorghe Ene sardar 282, ban

247.

Gheorghiu Nec. 112.

Gherghelau 218, 244, 262.

Gherei han 4.0
Ghero Caritos 61,
Ghestrochino Gh 164.
Gheuca Ion ban 264.
Ghica lord. log. 222 ; vornic
247, 250.

Ghica Gr. vornic 247, 250,

262.

Ghica Gh. beizadea 249, 275,

Ghica D. agA 252, 275.
Ghica A. hatman 265. 2S5.

spatar 153. 215, 220,

vornic 238, 244.
Ghica Gr. Alex. Voda 142, 148,
149, 151, 153, 18 ?, 190,

198, 228.
Ghica Matei Voda 142.
Ghica Gr. Scarlat VodA 142,
143, 144, 147.
Ghica Const. batman 130, 175,
176, 177, 179, 181, 182,

211 vornic 257,logo120, 153, 213,

218 219, 220,
224, 225, 226,
231, 232, 233,
236. (rAposat.)

105,
215,
222,
227.

106,
216,
223,
229,

Ghica Elena (*ubin) 233.

Ghica V. post. 240.
Ghilcari, parAu1-158.
giuzii 66.
Giurgeoae Alexa 65.
Giurgeti 66, 82, (Intre thintul FAlciu i Vaslui) 251.
Glurgeni, schit 211. 261.
Giur,,e Vasile 71.
Giurge lordachi 244.
Glavaco V. 98.

Gliga Tudora 65.

Gligoreasa 85.
Gligorce cennic 86.
Gligoraco popa 104, 110.
Gligoraco Ion 14.
Gligorce VArliganul 76.
Gligorce 81, 83,120, 121, 122.
Gligorce diac 61, 71.
Gligore popA 63, 77.
Gligore arman 104.

Gligore de Bahnari 121.

gloabA, 1-au dat in - 123.
globnici 74.
Glodeni 50, 218, 265,
Glodenii Cuzei 247.
Glodenli GAndului 218, 266,
Goaga P, 63.
Goclul 81.

www.dacoromanica.ro

- 305
Go lae Apostol 91.
Golberi Grigore 133.
Go limas Ion 257.
Gorgos C. vist 232 ; pah. 261.
Gorie 97.

Gorie Drace 133.

Gori Sandu 177.
Gori Iacob 177,
Gorie Lupul 255.

gortina oilor 58, 60, 61.

Gosan 14, 242. 249, caminar
gospod (loc/ 136, 137.
Gotila 32.
Graecia 45.

Grajdurile 132, 247, 265.

Grama stolnic 115,
Grebencea egumenul de Dobro-

vat 130.
Greceanu Alex. aga 255.

Grecii 77, 137, 150, 224 ho-

tarul-89, 157 (moara).

Grecul Gh. Adam 163, 166,
168.

Grecul C. Adam 228, capitan

16, 157, 194.
Grecul Ent 46; 169.
Grecul Nistor 166.
Grecul Mandrea cApitan 252.
Grecul Pavel 103, 104.
Grecul Nec. 246.
Grecul Petre 244.
Grecul Pascal 103, 104, 106.
Grigora caminar 242.
Grigora popl 246.
Grigora cApitan vatav de Vaslui 233, 236.

Grieti 218, 219. 249, 266.

Grigoreasa caminar 250.

Grindul calugarileior 84, 96.

grivna 4.
Groseti 205.

groll 4.
Grosul T. oltuz de Vaslui 76.
Gruber Sol. Pascal 273.
*Grumazeti 29, 65.
Grozav parcalab 47.
Gugeti 217.
Habaescu Gh. stolnic 92.
Habici 11.
Nadu' 238 ; polcovnic 251.
Haciul .M1h aga 26f.
Haciul Gavril med. 251, 252.
Haciul Marin post. 249 ; stolnic 151.
Hadarag 34.
Hadarauti 35.
hadAm 60.
Hagiecopol Mehmet aga 183.
Hajdeu Bogdan I. 4, 39, 47, 66.
Hamza paa 196.
han de Cram 39.
Handoca St. 260.
Handrabuji 132.
Hanos 7
Hanco arman 104, 106.
Hanovschi calugar 99, 102.
107.

hAnsari, vatag de-63.

Hara, 40, 56:
Harlan 42, 53, 54, (linut) 56,
58, (ocol) 59 (Chorloi),
64. (Horloi), 80 i(Herle),
are 1 parcalab 139, 231,
216 (tArg).
Harova 115.
harts inchipuitoare 221.

www.dacoromanica.ro

306
hartA inginereascA 234.

Hasculetul, valea-232.
Hasneg Dragomir 32 (podul)

spatar 31.
Hasneg T. 26.

Horodnic 19.
hotarnica ponturilor 183.
hotarul locului dat tut Postolachi post din mogia Vasluiului 94 ; - hotarele Gre-

HAsnAgeni 32.

cilor 95 ; hotarul tad!

hatman legescu 50; podul-131.

herAe 12 zloti herAe In vistiarul domniei mele 88.
Herman, sat 52.
Hermeziu Gh. clucer 133, caminar 242.
Herta, tinut 276, 277 (Herrtz);
Hearta-Fearta 36.
Hilner, baron 250.
Hilohi dascal gospod 90, 233,

100.

235.

hlamida domneascA 3.
Hliboca 36.
Hlincea 126,
hlize 126.
Hiopce Ifteme 133.
Hociung Gh. cApitan 87.
Holban Andrei stolnic 204,
Holban Ion 255.

Holban Maria stol. 208, 248,

249.

Holbana, apa 128.

Homorul 66,
Hopul 138, 145.
Horga Nec, preut 270.

Horiat apa 123.

80, (Main) 119 (are 2

parcalabi) 54 (cetate), 30
(parcalab).
Hotineanul Sim. 14.
hotnog 41.
.

Hain 30.
Hrincovici Ivagcu 14.
Hrisoscoleu Iordache gorilla 145.

Hilohe Paval 91.

Hiloti cupe( 46.
Hira 69, 71, 88.

horilcA 188.
Horlategti 2-9.
Hordilegq 264.

Hotcegti 29.
Hotln 9, 10, 51 (Chotijne), 54.

Hrisoscoleu Alex. slot. 217.

Hrisoverghi comis 248.
Hrisoverghi Alex. spatar 241,
242, 243, 245 vornic 248.
Hrisorveghi Ancuta spat, 248,
249, 260, 263, 264,
Hrisoverghi Elena vornic 242,
248.

Hrisoverghi Gr. sulger 218 ;

ban 239, 240, 243. 253,
255, 258.
Hrisoverghi Vasile comis 243,
.1'244 254, 264,
Hrisoverghi Ion spatar 255.
Hristodul Andrek.265.
Hristos 43.
Hucul 265.
Hudici 30,
Hudici Bejan vornic glotnic 125,
126.

Hudici Iatco 161,

www.dacoromanica.ro

- 30/ Hudici Roman 14.

Hulpe Istrate 126.

(lasieni), 84, 76, 89, 90,

HulpAeni 115.
Hultureti 118, 126.
Hurmuzachi 52, 196, ;
(Colectia )

116, 1 7, 121, 123, 124,

(las) 126, (u Taw, 128,
129, 136, 180 (41) 215,
216, 30, 27 (lassy) 276,
(Yassy)-are 10 bulubai

91. 92, 96, 103, 107, 114,

274

Huniade, Ion Corvin 1-4, 10.

Huru Doroftei 40.
Hurul 40, 41 ;-mare -cantelar
38.

Hurmuzescu Dragomir dr. 115.

Husculetul 138, 145.

parcalab
mortasipia - 192.
129,

de-53,

biserici: Barnovschi 213

217, 264. 265, Frumoasa
263, 264 ; Galata 264 Go-

Hui 29, 37, 44, 49, 53, 56,

lia 262, Sf loan 264;

74, 80, 185, 273, (Housch),

78, bisercica Catolica) ; vi-

Mitroporia 251, 252, 261,

sf. Neculai 27: sf. Vinere

de Hui 86, 213; drumul

66, Targu de jos 213,

95, 131. 150.

Huanul Vasile 106.
huzmetul gortinii 260.
lacobeni 14,
lacov, mitropolit Moldovel 185.

Sf. Sava 104, 106, 125,

133, 134, 135, 234, 262.
Sf. Spiridon 153, 202,
204, 206, 201, 213, 214,
218, 230, 250, 252, 262,

Jacob Vas polcovnic 267.

lacu pisar 6.
Iarmaroc -oace 178.
lagello, Vladislav Rex. Poloniae 4, 9.
Iagelo Marco 9.
lalan 16, 23, 49.
lalpuh 48.
lamandi 83, 84 (spita) 119.
lancul VodA Sasul 63.
lanachi 63, 126.
Ianachi cupet 60.
Ianachi Gh. 60.
lane grecul 106.
Ianu Craiul Ungariei 48.
lai 10, 16, 31, 42, 53, 54: 55,
57, 64 (Iasi) 70, 72, 80

epitropia Sf. Spiridon

161, 162, 216, tinutul-64,
Ibrahim Faia 63, 190

Ibros Ion 60
icciohodar 148.
Idrici, gura--44.
lewnut 274.
lermalof A.

Mime Anton 133,

Iftime Mihai 123.

Mode capitan 164, 167.

Iftode lonita 156, 167, 174
Mode Gheorghe 150.
Ilea vist 14.
Ilea diac 19
Ilia Alex. VodA 88, 89, 63,
94, 96, 131, 132.

www.dacoromanica.ro

308
Vie Voda din 1434 5, 6, 7,

16, 36 'i Stefan Voda

20, 48.
Ilichno 11.
llincuta 85, 86.
inginer 225.

Insama,vor puteabani 91.

Ion Voda Cazacul 57.
lohanes Wayevod 43.
Ion 25, 45
Ion poi:4 76, 77 ; cel domnesc
81.

loan armanul 104, 106.

Ion postelnic 117.
Ion biv ieciohodar 148.
Ion stegarul 133.
lonaco Bogdan VodA 59.
lonaco oltuz de Vaslui 63.

lonaco vatav de hansari 63.

lonescu Nec. 39.
loana 19.
loanichie Episcop Romanului
144.

lonita spatar 223pah. 144.

lonitA mazil 164.
Ionova 30.

Isac vist. 30.

IsopAscul sardar 244.
Istrate pops 83.
ispravnic 55.
Ister 45.
Istrate C. pah. 241, 246, 247.

249, 251, 252. 253,pitar 240.

Iuga VodA 112.
luga poi:4 6.
Ivan 16.
lwancea selite 37.
Jardean lordachi 262

(spa-

tar),
. jicnicer 41.
jidovi 46.
Jig Alia 13,

Jigoreni 218, 249, 266 ,

Jijia 52, 64.
Jijie Toader 137, 224.
Jijie Vasile 133.
jirebii de priseci 50.

Jora lonapo 27.

Jora Tud. vel logoflt 199, 207

jude 26, 41, 54. (giuzi

vAii),

judecii Imbe6=cut, parte

lordachi Toderaco Cantacuzino spatar 92.

lordachi 3 logofat 168, 251.
lorga Nicolai 3, 23. 43, 47,
58, 197.

losaf soponar 63.

Ipatele 213, 253, 266,
iproci= xai 'de Vrac.--et caetera
65.

Ipsiiantc A. C. Voda 199.

Irinopoleos Sofronie 153, 154.
Isaia vornic 17.

54, 55.
judej 54,
JuimIri 41.
Jumatate Stefan 27, 34.
JumAtate Jurj 27, 34.
lumAtate Marina 27. 34

Jumtaate OanA 34, 35.

Jurj cneaz 2.
Jurg VodA 41, 42.
Jurg Costi 16.
Jurg Stan 16.
Lalot VodA Basarab 18.

www.dacoromanica.ro

309
Lambrino aga 263.

Lipovan pops 76, 77, 81, 83,

Lapusna, mare jude 40; 54,

80 ;are 2 parcalabi 129.

Lipova 94.

Lapusneanu Alex. Voda 53.

Latiff

caminar 253, spatar

265.

lazaret 197.
Lazor 14.
Leatea Vasile 77.
Leatea Jurj 14,
Leatea Mihai 177.
Leca Carecciul 71.
Lecaa uricar 115.
lefecii ai hatmanului 214.

lege, le-ati facut-15, s'au ju--

rat pesi pe suflet 15.

lei 71 ;batuti 86.
lemnari ai Curtii gospod 229.
Leon lordache comis 218, sluger 243, spatariu 247, 248.

Leon Paraschiv, pah. 243.

Leon Elena spatar 265, 266.
Leonardo 21.
Leondari C. sulger 112, 186,
217, 226, 231, 245, 247,

au, 132 vale, 159 (-mare) ; ce s'a numit gi

Zograful 157.
list (carte) 98 spread situ
listom gospodstvami 121.

Liscov 54, 87.

Litwa 2, 42 (cneazul)
litvan 1 (printul), 2, 3.
litovschi (cronlca) 2.
Liuban 6.

liudi 217,219dobri 65; postavari 101, 210.

Loghln 63.

logofat de taina 112, lyl.

Lohan 106, 128.

lu fata lu Farama 65.

Luca stolnic 17capitan 250,
rohmistru 202.
Luca Ion aga 212, 241 (vornic).

Lucusoare 122, 123.

Luda C. Stefan 274.

254.

LepAdatu Alex. 76.

Levi 38, 48, 49, 56.

Leustean Mih. 163, 164, 167,
177, 257, polcovnic 258,
263.

Levici Hrinco 14.

Levici Vasco 14.

Lenta Nec. serdar 205.

Liciul Nec. serdar 224, 225.
Llliana 22.
Liow 34, 2 (Liwowie).
lipcan 219.

Lipovat 9, 10, 12, 29, 76, 97.

109, 151, 254, 266 ,--.
214, 264 (schit), 73 (pa..

Lung, Campuare 2 vornici

129.

Lungul atrar 92armas 1115.

Lupul Sava 49.
Lupasco Ion 229.
Lupasco 8afta 251, 177.
Lupe Lazar polcovnic 251.
Lupul Vasile VodA 75, 82, 83,
88, 98, 106.

Lupul Gh. hatman 86.

Lupul Stefan Von 84, 85.

www.dacoromanica.ro

Lupul Gavril hatman 85, 87

Lupul logofat 128.
luterani vesovi 62.

Matarescul Vas. ispravnic de

opii 249,250,
Macarie patriarh 83,
Machedon Gorie 98.
Macrei 48.
Macreti 48, 244, 262.
Madadac IonitA atrar 244.
250, 266.
magazale 180.
Magda 123.

Maghera T. 60.
maje de pete 16, 26.
Malinestu Iordache, 43.
Ma lea 123.

Maluri, gura-48.
Mandrea 27.
Mangiuca Dim. 39.
Mangop 14, 18.
Maniacul Alexe 65.
Mania Ionaco uricar 72.

100, 132, 211, 240,

263 ; valea 131, dealul-

Manje.ti

95.

Manzeti 6.
Manoila 14.
ManoilA parcalab de Hotin 16.
Manoila abager 60.
Marase 239.
Mareeni 26, -30, 105, 110, 117,

125, 133, 134, 234, 245,

262, 285.
Marat 34 (etimologie) 274.
MArAlei 27, 30, 33, 63, 64,
150.

310

-Marcu 8, 36.
Marcu Cozma 23.
Marcoff general 274.
Mardari vornic de boartA 104
105, 106, 234.
Mardare diac of Vaslui 216.
Marenco 48,
Mare jude 26, 30
Mare lanachi 60,
Margateta ,in festo Margafrethe" 18.
Margine, sat 266.
Maria 25, 76.
Maria de Mangop i8.

Maria Petreasca 62, 64, 65.

123.

MArincuta vAineoae 81, -85,

Marmure uricar 63.
Marmuteni 126,-251, 263.
Martin 274.
Martineti 92.
Maruca 25, 27.
matce 87.

Matei condicar 176, 202, 203,

Mateiai, pisar 42.
Matiasa Catrina 255.

Mavrocordat N. C. Voda 39,

147.

Mavrocordat C. Alex. Von.

157.

Mavrocordat N. Ion Voda 134.

Mavrocordat Ion post, 25-1.
Maxim dlugar 44, 98, 99,
102, 103.
Maxim Ilie capitan de targ 273.
mazili 219,
med. 179.

www.dacoromanica.ro

--317Mehadiu 123.
Mehmet gelepul 60.
Mehmet aga Hagiecopol 183.
Melhisedec Episcop 25, 39..
Menghelin Gherel. 39. 40.
Meriani. 116,

Mesehnea 27, 30, 32, 33.

mesercii 33, 47. 118.
mesernitA 178, 179, 186, 201,
237, 238.
Meter Mihai 17.
metoh 90, 136.
Miclea 6.
Micoci Duma, 14,

Micota paharnic 30.

Micul spatar 14, 119, 121, 123.
.Micul Grigore 122, 143.
Miclescu batman, podul-138,
145, 278.

Miclescu Gavril vornic 148.

Mielescu Elena stolnic 213,
241, 1242.

Mihail C. pitar 42.

Mihallov Tudor 119.
Michelowici Grigorie 2.
Mihoci uricar 46.
Mihul stolnic 14, 25.
Mihul Dimos 61.
Mihul Audrei uricar 89, 96,
121, 127,

Mijloc, ocol la Vaslui 243, 262.

Mihnea Radu Voda 64, 88.

Milcov 44, 46.
Milescul Stefan post. 99, atrar 101, 107, 109, 127.

Miteti, 205.

Miclescu Sandu ban 159, 165,

spatar 263
Miclescu Vas. caminar 91, 213,
224, 232, spatar 239, 240,

72.

stolnic 254, 256,

Miclescu Zoila vornic

Mihail logofAt 10, 13, 14, 116.

206.

Miclescu Ion caminar 239, 241,

258 ; spatar 263, ban
240, 241, 245.
Miclescu Ralu vornic 263.
Miclescu Manole pah. 242.

244.

Mihalachi parcalab 119, ban

246, 249, 251, 252. 253,
Mihail 7, 67. 71.

245,

242.

Miclescu Dim stol, 170, 171,

172, 173, 211.

243,

263.

Mihalachi 196.

Milescu RAducan sardar 252.

Milescu Maria sardar 128, 128.
Milescu Frangole 127.
Miletici 48.
Milo 23.
Mitnant 276.
Minsk 3,
Miraul Tanase 233.
Mirceti 218, 246, 262.
Miron sulger 86.
Miron tabacar 183.
Mjron Ion 223.
Mitrea clucer 133. 134.
Mitrofan Episcop Huai, 67,71,

Miclescu: Maria pah. 217, 241,

242,

263, 264.
Micletii 26, 30, 32, 132, 217,

www.dacoromanica.ro

.- 312
mnoghi (multi)

inih mnoghi

liudi 65.
moara pe Bar lad 101.
Moara Domneasca-243, 262.
Moara Grecilor 217, 219, 240,
243, 260.
Mogaldet1, rAdiul 265.
MoghilA Eremia VodA 88,
196.

Mote Ion 268.

Mote Grigore 52.
movila sapatA 36.
movila sfintei 137, 139, 145.
Mumboteti 246. 263.
Muncelul, poiana-134.

Muntenia 4, 17, 44 (tam)

Muntean Stoica 63.
Muoteneti, schit 25479164.

MoghilA Simion Voda 88.

Moghila C. VodA 88.
MoghilA MuisA VodA 70, 73,
74, 85, 160.
Mogla 80,
Mogoeti, slobozie-266.
Mohila ceasnic 30.
Mohamet sultan` 20 ; legea lui-

Munteni 52, 82, 93, 95 (gura)

) 130,132 (vaiea), 217,

(de jos), 240, 263,(de

sus i de jos).
Muraitu caminar 243.
Mure, drumul-49.
Murgu 52, 122,

Murgeti 71, 95 (valea)

Murgoci Stance 113.

53.

Moica 14.
Moiceti 91.

Muruz C. comis 142, spatar

Moisa 126.
Moldova 1, 5. 32 (apa) 41,

Muruz D. Const. VodA 154,

48. 49, 51 (oraele)54

Muruz .C. Alex. VodA 153, 206,

(tinuturile) 552, (10 ti-

208, 209, 211, 212, 216,

231, 237, 257.

195,

nuturi supt Stefan VodA)

58 (are 22 judete In

1593), 54 (are 24 judete

in 1566), 80 (orasele In
1566), 62, 88 (are 24 jude(e supt V. Lupu), 124

(Descriptia), 129, (are

19 judete In 1710).
Moldoveni 1. 20, 21,, 49.
Monwida 3.
Morar T. 157.
mortasipia 147, 178, 179, 216,
237, 238.
Mote Apostol 119, 255.

156, 196 204.

Mua 16,

Muat Petre Voda 4.

Muat parc. de Hotin 30.
Nacul stolnic 99, 91, 92.
nadvornicita (Subinoaie) 283.
Nane 25.

Waste 91.
Narymut 3.
Nastea 45, 123.
Navrerosky 274.
Neagoe 14.
Neagul Vasile uricar 103.

Neamt parcalab de-30, 51

www.dacoromanica.ro

313
(Nempezo), 64 (Nempo),

80 (Nemez) ; 129 (are 2

parcalabi) ; 54 ainutul).

Nebunul, groapa 116, 118 ;

drumul-134, 139, 146,
203.

Nechifor parcalab 81, 83.

Nechita, comis 94, 131, 281,
Necoar coltuz 65.
Necula 83.
Neculai sardar 136, 222, 223.
Neculce Ion 2, 216, 217, (spatar).
Negrea 25, 31 (spi(A).
Neagra, valea-132.
Negreti 218, 220, 238, 265.
Negri IA dvornic 14 ; pah. 17.
negustori hrisovoliti 229.
nemii 57.

odaia lui Patrace diacul 131.

Odrowasj Petre 0, 11.
Ohrida, patrlarhie 1.
olac, 85.
olAcari 24, 75, 85.
Olaneti 91, 111, 263 (odaia)
Olga 3.
Olena 9, 10 (Oleszno).
Olgierd 3
Oltenescul Gh. post. 218, 271.
Olteni 6.
Omnem Bonum Paulus 19.
Onciul Dim. 3,
Onceti 218, 262.
Oneti 119.
Oniceni 521.
OnilA 65, 67.
Oniul 71.
Onofrei 119.

Nicheia 84, 87, 114.

Nicolai sulger 50, 118, 123.
Nicolaescu Stoica 7, 9, 13,15,
17, 23.
Nicopolis 45.

Oprea, 29 (stalpul )
Oprior Grigore 76,

nij(nii)jos 7, 92.

Orgoeei 25 (dealul)

Nistru 12, 40, 41, 46, 54.

Nistor poi:4 126,

OrA Coste 14.

Ora hatmau 115.

Orbui Gligore 97,

Orhei, 48, 154. 80 Orhey),

129 (are 2 parcalabi)

Novgorod, duce de-3.

153, 214, parcalab de-

Novograd 30.
Clara Coste vornlc 48
Oana vist. 39.
Oance 27.
Oatu 29.

48,

(a) 75, 39.

Ocna (are 2 camara1) 223.
ocoale, a facut-1, 44 ; ocolul
Vasluiuiui 55, ocol Mijoblici

locul 218.

Orheeni 59.
Orzeti 81, 82, 95 (valea)
98, 100, 131, 133.
Osol, deal 29.
0Ati 218, 154, 264.
of 119

.din

125,

134,

168.

ottam

deacolea 119, 134.

Othman 11.

www.dacoromanica.ro

167,

314
Otto 275.

Otel Mihai diac 6, 16 (Petre

Cerna).
Oteleni 5.

Otelescul Petre 16,

ozere 6, 16.
pagan-j 17.
Paladi vornic 134, 207.
Paladi C. pah. 246.
Paladi Dim. vist, 138, 141,
145.

Pantelie 16.
Pantileeti 16.
Paos vornic' 59.

PApauti Sf. Neculai din-210.

241, 248, 262, 265.
Parasca 27.
Paraschiva 98.
Para Costul 27.
pArAul Sec. 50.

Parcalabi 41, 54 (purkulabow)

129..

Paladi Preda caminar 115.

Paladi T. post 115.
Paladi lon 115, vist. 124, spatar 128, 130, 133, 137,
139, 145, 146, 234, 246,
(post.).

Paladi Nastasia 128.

Palanca 266.
Pan C. med. 242.
Pana Simion 119.
Panaite parcalab 160,
Panaiotachi post. 103, 104,
124, 232, 234, 235.
Panaiotachi Ene aga 124, 234.
Panaiotachi Safta 124, 154.
Panaite parcalab 124,. 114,
(de Vaslui) 105.
PAncescu 1, post. 25, 232.
PAncescu Cost. 25.
Pancescu Stamati post. 213.

Panceti 8, 26, 28 (redlul ),

30, 36, 218, 232, 261.
Pangiarakow 41.
Pancul 119.
Panonia 44.
Panu 61.
Pantece Oana 14.

Parcalabu Andrei pole. 258.

Parce 235.
pargari de Vaslui 15, 54, 651,

(de Brapv).
Paris 21.
parmace 203.
Parpanita 118. 248, 265.
Parteno1 27, 63.

Parvan Vas. 9, 12, 13.

Parvan Dim. 60, 61.
Pascu 23.
PAcanita ,patar 194.
PAscoae, 105.

pate 71.
Patraco 118, 119

Patraco uricar 70 (diac) 96,

97, 131.
Patra co vame 80.

Patraco egumen 98; (11 Patracoae) 91.

Patrunsul Nec. preut 259.
patria 187.
Patriarhul 134.
Pluca 26.
Paval Sf. apostol 21.
Paval tef. capitan de-80, 84,
90, 233, 267.

www.dacoromanica.ro

- 315
Paval Simion polc. 267.
Peaicul lonaco 63.
Penioara Arhip 38.
Pericop 46.

PM doctor 244.
Pester, 135 (fantAna lul).
Petancius 44, 45 (Felix)
Petil lorgu 47.
Petrache 135.

poarta 50, 62 (fmpArateasci).

Pobircu Criste 81.
Pocreaca 217, 232, 264.
podari 135, 219 (drumut---).
Podolia 12, 28, 491
podul Hatmanului Miclescu pe
BArlad 94, 86.

Podul Inalt In sus de Vaslui

Petreparcalab 14, 15; stolnic 42.

30, 22.
podvezi 84.
podvodari 74.
Poenarii 202, 261.
Pohribeni 153, 214,

Petre Vasile post. 267.

Petre Grigore mazil 173.
Petre, frate cu Stefan A. Voda

Poiana de sus 250, 265 266.

Poiana Carnului 164, 242.
Pojorata 250.

Petrachl TAnasa log. de tainA

141.

Petre log. 14.

polcovnic165.

42.

Petreti 118, 121, 126, (Sasova), 266, 247.

Petriman vist. 63.
Petriman diac 56. ,119.
Petronie dichiu 29, 202 ; diacon 107.
Petronie Tanasa uricar 136.

Petru Von 8, 9, 13, 36, 121,

Polcza, Ion de-9.

Polignac 276.
Polocine 47.

Polon' 20, 21, 37, 59, 82.

Polonia 5 (craiul) 5 (corona-).
Pomir C. pah. 250.
Popeti 91. 206, 217, 241,
263.

Popa (valea) 138, 285.

(Aron).

Petre VodA Schiopul 55, 56,

57, 61.
Piatra 80, 277.
PicOt Emil 21.
Piesta 64.

Popori 63.
Parawa Nec. 11.
Porcea 119.
Porceti 251.
PorciAnita 126.

Pilat Stefan vornic de poartA

106, 111, 116, 117, 282
Pinsk 3.
pisal 65.
pisar 0.
Pitic Lazea 14.
plastograf 40,

Porciani 241, 263.

Porcul 14.
Portalls 276.
Portari 29, 34, 131, 134, 218,
219, 245, 262.
Porumbu arma 119.
posladuire 1L2, 136,

www.dacoromanica.ro

316 -4, 8 (de Buda) ;

8 (de Co Ionia) 9 (Cehia), 8 (de Leubia).

postav-uri

Putna, tinutu1-14, 54, 129,

(are 2 parcalabi) 193,
put 135.

Postea (Coste) paharnic 38.

postelnicti 219.
Fostolachi vel cennic 59, 93,
94, 25.
Postolachi Neculai 134.

RAcea 250, 266.

potadrum-138.
Potlog Vasile 183.
Potorache Apostol 134.
potronic 188.
Potropeti 218.

pravilg, 131; 123 (am judedecat drept cu--".

predupgnse 58.
Prejmerul 52.
PrepelitA Ursul 76, 97, 118.
preuti 219.
Pribeti 218, 242, 264.
Pricopie Nec,. 177, 240 (post).
Prigorce Dinu 76.
Prigorceni 66, 77.
prihodiite 100.
Priponeti 271.
privllegiu 48.
ProaspAtu Ion 177.
procleat 6.
procit 181.
procitoh 164.
procitelnomu 168.

Prodan T. plsar 14.

prodosie 195,

Pruth 5, 40. 46, 54.

Pungeti 41.
Pucaii 265.

Raci 66.
Racova 22, 23 (RacovAt) 25.
26, 30, 41, 46, 106, 115,
119, 120, 134, 137, 138.

278, 284 ; 145 (dA In

Barlad), 8 (gura) 36;

29 (lac)295 (dealul)
132. 28 (malul) 114
(moarA in apa)
Racavitg Cehan 2 log. 75, 80,
82, 83, 84, 110.
Racovita Ion comas 92, 202,
264.
RacovitA ChiricA 159.
RAcovitA Safta clucer 243, 246,
284.
RacovitA I. Ana 285.

Racovita Andrei med. 283.

RaeovitA Gh. aga 262, post,
243.

Racovita D. hatman 128.

Racovita Radu log. 137, 141,
146, 150.
RacovitA Nec. hatman 92 ; med.
136, 137, 139, 144, 158, 262,

278, 284; clucer 218.

RacovitA M. Cehan Cost. Voda
136, 137, 140, 141, 142, 143,
147, 151, 156.
RacovitA Profira 262.
Racovita Mihai spa tar 109, 111,

116, 117, 118, 282.

Pute, drumul-145.

pustiu, 2 sate In 44.

RacovitA Mihai Vodd 123, 124,

126, 127, 130,133, 134, 145

www.dacoromanica.ro

317
150, 155, 160, 165, 234.
Racovita Mih. sulger 217, 241,

RAcan Paraschiva 265

RAcan Petre 196.

RacovitA C. 211.
Racul D. 119.
Radauti 273.

RAcanii 247.
RAcoae 2.8.

RAdiul 116 (lui Voda) 117,

145, 150, 243.
Radu VodA Negru 18, 40 (Woy-

woda) 44.
Radu Voda cel Frumos 17.
Radu 248, 263.
Radu stolnic 85, 88.
Raducan sArdar 250.
Radueti 119. 255, 264.
RAgoz lancu 249.
Rafalla schit 218, 253, 254, 264,

Moue 150, 151,

Ralet D. vornic 231.
Ramadan Atanasie vornic 161.

Ramlenilmparatie-38.
Ramnic 23, 44.
RAngoae 218, 252, 262.
Rantunica, poiana lui

100,

132.

Rapi, fantAna 146.

Rare Voda Petre 42, 47, 48,

50, 52.
Rare Voda Die 52, 53.
Rare VodA Stefan 53.
Rasboeni 17.
RAspop Giurge 27, 33, 34.
Rasmi Effendi 195.
fAsura 188.
RAcan 249, 261.
RAcan Chiriac Gr. mazil 273.
RAcan C. pah. 253.

Rican lordachi caminar 218,

221, 230, 247, 248, 250.

Ratezati 44.
Raucani 92.

RAul, fantana 68 , 71, 72, 74

94 (rrealelor) 139, 156, 158,
160, 184, 213.
Raurcni 12.

nut, 216, 231.

Raywscky general 274.

Razu A. log. 136.

Razu Gr. spatar 251, 252, 253.
Razu Vas. hatman 141, 142.
Reale parcalab 30.
Rebricea, apA 36, 128.
Reicherstorf Gh. 51.
republica Moldoveneasca 40.
Robu Gr. teslar 163 164, 167.
Roca Potorac 134.
Rohatii 26, 30.
Robat Groza 26.
Roma 38.
Roman VodA 9, 51.
Roman targ 80, 162 (Romaniwijwar);
episcopie 251,
252, 262 ; Precista din-136,
141, 142, 143, 144, 145, 147,
151, 156, 161, 162, 213, 214,
216, 231, parcalab de 47,

( are 2 parcalabi), tinutul 25, 54 ; pargari la 40;

prefect la 40 ; egumenul
Precistei din Neculai 143 ;

mare jude 40.

Roman Vasile 126.

www.dacoromanica.ro

318
Roman T. spatar 240.
Romaco 263, 277.
Roset lordachi vornic 124, 126;

ban 204, 217 ; 218, 240 ;

is. de Vaslui 216 vist.
179, 187, 218, 239, 241, 243,
245, 251, 252, 281 ; postelnic

263 ; sardar 169, 170, 171.

Roset Ion comis 217 ; ban 218,

Ruginoasa 264.
Rulea 180.
Rumano 64.
Runcu 29, 32.
ruptai 219.
ruptele visteriei 219.
Rusca 48.
Rusul Ion 170, 174.
SacAleni 251, 261.

SAcarA, movila lui- 97, 100,

243.

Roset Stefan clucer 173; pah.

134, 135, 144, 190 (hatman).

Roset Vas. spatar

141,

142,

144, 231, 250, 264 ; pah.

vornic 207, 217, 220, 223 ;

hatman 231, 242; log. 231.

Roset Nec. pah. 142 ; log. 168,
172, 174, 185, 212.

Roset Smaranda batman 266.

Roset Antonie Voda 101, 233.
Roset Cost. clucer 161, 163,
164, 165, 167, 169.
Roset P. post. 265, spatar 243.
Roset Alex. spatar 226,comis.
241, 246,

Roset Lascar log. 149, vornic

161.

109, 132.
Sakbaa 20, 21.
Sachi Sim. T. rupta 271.
Saciul Stancul 27.
SacotA 119.

Skid 20 ; selitea 29, 44, 48.

tara 52; paraul 29.
SAcueni 27, 31.
sAdacat 179.

Safer Ion 215, 216.

Safta med. 81.
Sagelnita 49.
Sahmara, rochie de- 87.
Salce Ion 23, 49.
Salce Toma 23, 49.
SAlcean Ion 268,
SAmbotin 98, 131.

Roset Maria agA 250.

Roseti Radu 3.
Roset Zamfira comis. 242.
Roset lord. (Baston) vornic 246.

Samiga, valea- 263.

Samoll 64.
Samson 119.
SamsoneasA Maria 98, 99.

RAcoae 266.

sAraci 58.
SArcu Toader 119.
sAradate sucman 41.

roiori ai agiei 217.

Roul Criste 22.
Rovicea 216.
rubli de argint 4.
Rugina V. diac. 101, 109, Ill.
RuginA AnastasA 274.

Sarata pArAu 29, 48, 56.

SArbotin 278.
Sardica 80.
Sardion Nectarfe epitrop 213,

www.dacoromanica.ro

- 319 sAreade roVi 41.

Sasca 27.

Sina mAnastire 205.

Sinayschie hatman 49.

Sala 56.
Sasova (Petreti) 263.
sat boeresc 61.
Saulescu Gh. 39.
Sava sf. Iai 245.
Savul 76.

Sion Andrei pah. 39.

Sion C. pah. 38, 36.
Sion lonitA 254 ; spita - 39 ;

deal -39.
Sirbul 118.

Scanteia 83, 197, 247, 263 ;

195 (conac) 250 (pota-) 265.

ScAntee Ion pah. 265.

Schimni agasi 129.
Schina cupet 244.
Scolofendrie 23,
ScortAscu C. caminar 242.
Srispreszen 80.
sculite 23.
Scuptrei Ion 119.
Scurti 119.
Scurtul, familia - 119.
scuzi, 55.
SecarA parcalab 30.
seimeni agent' 217 ; ai curtii 217
hatmaneti 219.

Sepenicul, Cara - 5.
Serafim egumen DobrovAt 184.
252.

Seraseria 60.
Seredinum 80.
Serghie 106.
Siculi 21.
Sigismundus regele Ungariei
4, 75.
Shea 27.
Simina 81.
Simeon 56, 113 (popa) 123.
Simionovici Stef. 262.
sin fiu 134.

Slret 5, 40, 44, 49, 82.

Sixt IV paps 19.
Slavcicul 0. 14.
slujitori isprAvniceti 219.
slobozia 66.
Smila 128.
Sneatin 273.

Sod 18.
Soholet 253.
sol moschicesc 174, 195, (dupa

trecerea-) 162
Soleti 217, 240, 263.
solie 6,
Soliman 14, 50, 53,
Solomon C. 179.
Soltan 23; 38 (-tAtarasc) 39.

Soroca 24, 54; 216 (tinutul-)

231 ; are 2 parcalabi 129.
Soroceni 59.
Soroceanul V, spatar 249.
Spancioc parcalab de Iasi 53.
Speriliotis Gh. 61.
Spineti (Boroseti), 113.
SpuzA lordachi, mazil, 194.
8tadniki 2, 3.

Stamati C. comis 218, 245 ;

vast. 251 ; vel post. 92.
Stamati M. aga 261.
Stamati Enachi spatar 246.

Stan 48, aprod 105,

Stanciul 6, 14, 28 (lantana -)

www.dacoromanica.ro

Stanclul bulucbap 104, 135.

Stangaceni, 48,
Stanos Tamini 60.

start I mladi (liudi) 65.

starosti 54.
Starostici M 14.
Statie clucer 115.
Stavnic 16, 43,
Stavru L serdar 244.
Stay Ar Alex. 177.

Stavru Tudor 182, 200; ban

218, sardar 229, 239, 258.
StavAr Zoita ban 261,
steag - guri, a luat -18.

Stebnic 7; 26 (gura) 28, 29,

218, (Stemnic); 213 (ocolul )
Stecla Ivacu 14.
Stefan VodA brat lite Voda 5,

6, 43.
Stefan Voda cel Mare. 2, 16,
17, 18 (Woyovoda) 19, 20,
21, 23, 24, 25; 30, 37, 38,
39, 40, 42, 56, 76.
.

Stefan VodA cel tanar 45, 46.52.

Stefan VodA Lacusta 42, 50

Stefan Gheorghe Voda 39, 84
Stefan 106, 165.
Stefanos 186.
Stefan corAbier 60.
Stefan protopop 253.
Stefan sulger 177.

320
Strahor Andrei 32.
StrAmba. gura-6.
Stratul 64, 99.
Stratulat 98, 92 (uricar) 134.
Stratulat Nec. vornic de poartA
90, 104, 105, 106, spatar 217,

hatman 220, 221, 224, vornlc 233, log 240, 254.

Stratulat Safta log. 263, 264.
Streaina Cozma 25.
Stroescul cApitan 111
Strycowschie Matei 1, 2, 20, 22.
Strilbitki Mih. protopop 68.
Studenet (Rece) 6.

Sturza C. pah. 141, ban 142,

log. 199, comis 199, 200,
206, 208, 283.
8turza D. log. 161, 222, 231,
252, 253, vornic 199, 222,
223, vast. 217.
Sturza Gr. M. Voda 276.
Sturza Grig. vast. 153. 213,
214, (socrul lui A. C. Ghica
spatar), vornic 217, 240 (log ).

Sturza Ilie stolnie 89, 93, 98.

99, 101, 107, 131.
Sturza Ion vornic 144, batman

217, spatar 226; Vodd 267

271, 275 (princesa lui'i

StefAneti 46, 80 (Stephanovics)

Sturza Sandu vornic 193, hatman 213, vast. 220, 250.

Sturza Stefan vornic 161, ban

195, 275.
Stegarul Ion de Vaslui 131, 132.
Stemnic 119.
Stetco diac 14.
Strahoeti 64.

203, 206, 208.

Sturza Elena stolnic 217.
Sturza Scarlat spatar 263.
Sturza Vas. vast. 211.

Stefan parcalab de Orhei 48.

174, spatar 199, 200, 20',

www.dacoromanica.ro

- 321
Suceava, 1, 4, 6, 16, 25, 30,

37. 42, 46, 51 (Sovczowa),

54, 62 (Suchiaua), 64 (Suchiaua) 80 (Sucsavia) 129
(are 2 parcalabi).
sudet k. k. 248.
Suhulet 218, 220, 261.
suret 68, 136.
sutai 41.
Sutu C. Mihai VodA 161, 162,
167, 168, 169, 171, 173, 175,
177, 179, 182, 185, 198, 204,

212, 228.

Sutu N. A. Voda 200, 203, 237.

Sacuvatul 128.
Champagny 274
Sandrovicl Cozma 14.

Sandru comis 30.

atrar 41.
Scheia 218, 219, 48, 241, 248,
266.

Sandreni 250, 266.

Sendreti 43.
Septelici 59.

Serbanca 46, 54.

Serbaca Ivanco 50.
Serhatov print 274,
Serbeti 217, 242, 263.
Serbia Andrelca 19.
Serbotesti 215, 218, 243, 262.
Sincai Gh. 21.
Sintea 91.
Soarece, valea 146.
SofrAneti 249, 265,
oltuz 15, 41.
Sorogari 285.
Stibor Hotco vornic 12.
Stioborani 217, 241 (schit) 263.

Subin Elena 47, 285, (n. Mica)

Subin Alex. Colonel 285.
ugubinari 66.

Surineti 99, 196, 218, 243.

262.
TAcmAneti 253, 264.

Tacuta 218.
TAlableti 113.
de argint 63, 64
taleri 123

bani bunt 65

vechi 65 ;-

bAtuti 77.
Talpalui 263.
Talpe Apostol vornic de poarta
104, 105, 106.

Talpe Gh. vornic de poartA

199, 200, 234.
Tamaeni 10, 23.
TAmAAscul DragotA 23.

tambar 87.
Tanacul 215, 217, 240, 263.
TAnasa vornic 81.
Tancoigne 275,
Tanegl casap 61.
Tanoviceanu Ion 39.
Ti un 218, 220, 252, 261.
Taoti 217, 241, 261.

tail 7.
TarAceanul C. 1:6.
TArAceni 125, 126.
tArnosire 24, 37.

Tarcova 28, 30.

Tergo Fromoso 80; 129 (are
parcalab).
TArgovite 82, 275.
1

Tarnoschie hatman leesc 50.

Tartaria 62.
Tatarai 85, 86, 87, 93, 94,

96, 98, 99, 101, 102,

www.dacoromanica.ro

107.

322
108, 130, 131, 132, 133.
TAtarani 245, 261.
Mari, and Cara 7, 41, 46, 50,
74,- 82.
Tatomiret1 218, 249, 256, 261.

Tatros 80.
Taurida 3.
Muhl( log. 16, 34.
TeacA Andrei 134.

tease de ceara 188.

Teatlul 123.

Tecuci, 2, 6 (ocoitil..), 54 (tiout -4, 80 (Tacucs), 82, 113,

(oltuz de 129 (are 2 par-

calabi), 276 (Tecutz 7).

Teigrican C. pah., 246.
Teleajen 245, 28, 259 (pota)
262 (apa -) 133, 134, 131,
155, (dealul-) 124 (gura-)
225..

Teleki 21.

temnita 80 (l'a acos din-).

Teoctist mittopolit 1, 14.
Teriachiu pah. 254.
Teriacoglu C. pah. 244, 245.
Tesalonic 193.
Teshrin Alaavol (lung), 82, 83.
Tighinea 12, 54.tij 25, 119.
Timircan Lupu cap. 249,
Timieti 6.

Timotei 68, 71, 73, 132 (dealul-) 133, 184, 213.

Tiron 111.
Tiron Nec. vornic de poartA
133, 134.

Toader 77, 92, 123, 132.

Toader pan. 14.

Toader ciobotar 215.

Toader diac 30,

Toader oltuz de Vaslui 104,

110.

Tocilescu Grigore 39.

Todireti 218, 248 265.
Toflan Murgul 114.
Tolocico SendricA 14.
Toma gramatic 16,
Tomsa 27, 65.
Toma cupet 248.
Tomo 15,

Toma Stefan Voda 106.

Topali 82, 89.
Torianul 52.
Topilele, obarra- 96, 131.
Tracia 44.
Transilvania 44, 80
treclet 6.
Trestiana 217, 242, 264
tribut 37.
Tricolescul Iona 23 (pita) 24
(etimologia)

Trifan 119, 123.

Trifeti 206.

Trohin 98, 134, 41.

Trohin lonita 16 t, 167, 95,
(prisaca Si casa) 100, 131.
Trotu 54, 64 (Tetrus11.
Trotuan log. 59.
Tuchididi Dormuz caminar 263.
Tudor 104.

Tudor Petre 37.

Tudosia 45, 84, 135 (pulul )
Tufescu Paraschiva pah. 218.
Tufescu T. atrar 244.
Tufescu C. comis, 263.
Tufetii 218, 244, 263.

www.dacoromanica.ro

- 323
Turtsul Gavril 45, 53.
Turcaul 134.
Turci 13, 17. 18, 20, 21, 46,
74, 82.
Turda 71.
Tutova 6, 54, 119, 122, 129
(are 2 parcalabi), 204, 209.

tara de jos 7, 37, 49 53, 129.

tara BArsei 54, Oltului 54;
Fagaraplui 54, Moldovei 54.
Tarigrad 129, 231.
Ticau Mani 245 stllm.
Tuna (Vilna) 128.
Tepelu Voda 23
TibAneti 196, 218, 219, 244,
266.
Tibaneti
262.

Buhlei 218, 252,

tintirimul biseridi 156.

Tintila 2 caminar 204.
tinut 54 (semantica).
Tira, hotarul - 102, 131.
tircovnic 77.
Tollci Coste 14,
Turcan lordachi 19S.
Udner doftor 243.

ughi de our 69, 80, 188.

Ulianilki 6, 14, 31.
Uliu 73, 95. (valea

131)

umiaet (i in da se tie) 123.

Unceti 244.
Unceni 134.

unde a fost casa 26, 27, 28.

Ungaria 21, 52.
Ungureanul Gana 26.
Unguri 4, 21, 82, 41, 56, 215

poiana ) 282.

Ungurul Mihai 98, 114, 116,

282.

Ungro-Vlahia 22.
Ureache 10.
Ureache V. A. 79.

Ureache Nistor vornic 59.

Ureache Grigore vornic 53, 20
41, 44.
Ursul Vasile 82, 83, 84 (Costache) 86 (Gheorghe -)
urinic 87.
yznytar 5.
uier 46.
vadul cel mare pe BArlad 103,
188.

Walahi 2, 21, 44.

Valahia major, et minor (Moldova) 45, 274.
Valea mare 205.
Valea rd 218, 243, 262.
Valea satului 250, 265 (Corcodele).

Valea Selitei 240.

vamA 16, 28 ; tea mica a
BArladulal 37,
Val-gone' C. serdar 245.
varhovnici apostoli 6.
Varluga Gligorce 83.
Varnae 45.

Varnav C spatar 264.

Varova, valea- 119.

Vartic arman 104.

Varvara 48.
Vasile 64, 92,
Vasile pops 77, 163, 167.
Vasile vornic 198.
Vasillu D. 246.
.Vaslueni 59, 85, 130.

www.dacoromanica.ro

-324 -Vasluianul Grigore 64,

Vasluianul Neculai 248.

Vasluet 228, 158 (vechi) 159.

Vaslui, apa 27, 29 (malul-),

64,116), 128 (gura-unde se
varsa In Bar lad) 131, ( -cel
bAtran, cel vechiu (150, 151
156 (-cel vechiu s'a mutat i
s'a facut cel nou), 158 (matca

- vechiu) 159 (- cel vechiu

abAtut de la Stefan Voda),
61 (moara in apa -) 68, 165,
184, 212, 124.
Vaslui, tkg, 1 (Wasiulac), 4,

5, 6, 7 (ars in 1438) 8, 12,

16, 17, 18 (Wazlowie) 20,

lispenia 67, 68, 69, 70, 71

82, (biserica sf. Ion descrisa
de Paul de Alepo : iadul 114
(hram therea capului sf. Ion)
118 (bis. domneasca) 267;Precista din Roman are danie
moia tirg. Vaslui 141, 142,
267

- Sf. Gheorghe langa

Vaslui ziditA de Lupul vornicul 73.

hotaral moiei

28, 30,

36, 40 76, 89, 98 (Mark!,

se hrAniau pe hotarele targ.
Vaslui, 100, 104, 106, 124,
(o bucatA de loc din hotarul

targului -) 137, 145, 146,

21, (Volossi), 22, 24, 26, 27,

249, 278 hotarul - dispre Bah-

28, 30 ( -ti rg a lui Stefan

VodA), 37, 38, 39, 41, 47,
(Wazlo) 44, (Vasilum castrum) 45, 46, 48, 49, 50,

nari) 283 (hotarul - despre

51, 53 (Wazlo) 54 (Vaslujski)

56, 57, 62, (Vasiludi) 63, 64,
(Vasiludi) 65, 77, 80 (Wasto)
81, 82 (13aatXIci =-- Vasiludi

domneascd la Vaslui,

78, 82, 128,169 (unde a fost

locul caselor domneti) 170

(propriu Printului) 83, 84,

87, 93, 101, 121, 133, 134,

(tij) ; - dregdtorii ; mare

cdpitan de- 40, 41, 189,

139, 162, 171, 178, 179 (milele date ) 185, 196, 197,
198, 204, 208, 209, 212, 216,

199, 255 ; parcalab de - 98,

218, 222, 223, 224, 225,

226, 231, 233, 237, 255, 265,

267, 274 (Wasloyi) 271, 276
(Vasloyi), 277, 278, 288 (pla-

nul- din 1783).

biserici: sf. Ion 2, Pre-

Brodoc) 110 (alegerea hotarul

- a locului eint danie lui M.

Racovita) 117 (tij) ;

Curie
16,

mola lui Stefan VodA) 19, 75,

i 12 pargari de - 28, 63,

75, 76, 81, 84, 101 (i orleni) 115 ; Data de 233;
vornic de 129 'are 1 vornic).

pecelea oraului doug alb,ine 65; trei albine 81, 111;

popd domnesc in - 120,

121 ; siracif de - 28 - 36 ;

diteci 24, 37, 59, cafotica 58,

fOrgovelii de 130, 133, 143 ;

Vasilidi a una chiesa, 59; -

drepturile targovetilor -151.

www.dacoromanica.ro

- 325 156,

181 ;

loc domnesc,

148, - capiiala Moldovei 42, 82, 128 ; are 2

114 ;

ceastii (dispartiri) in 1831 :

Ceastia albs 1 roie 217,

190 ; spital Donici

90.
Vaslui, tinut 84, 115, 124, 126,
128, 134, 255, 276 ; Cata239, 255,
grafia tinutului
260, 261, 267 ; ispravnicii

270 - e departe 12 ceasuri,

de - 161,

de la1 128 ; Armenii din

78, 83 ; basbefleaga de
248, bezmanul- 226 227: vii

167, 181, 199, 200.

in fata -69, 70 ; bugetul 287 :

diferite:- are 4 bulucbai 129 ; Case 149, 163,

.166, 277 ;

Catolicii din -

80 ; ciuma la - 197 codri-

- 10 ; Curteni de - 80 ;
Conac la -195 ; Caii de
olac la -190 ; Camdna 188, 189 - dajdia mazililor
189 ; -darile-1n 1763, 193 ;
fabrica de postavarie 187,
210 ; go$linarii- 188 ; ins-

cripflile-24 ; j/dooii- 219

(erau 13-in Vaslui) ; Judeclitori la - in 1776, 196 ; ocoalele 6, 71, 85, Stemnicul 250, 264 ; Fundul de
jos i de sus 250, 265, menzilul-189, 194 ; morfasipia
- 191 ; mucarerul-195 ; isprovnicia de
128 ; oas-

163,

164, 166,

Vaco 19,

vatag (Watahow) 54.

vecini 66, 87.
Veisa C. of visterie 187, med.,
condicar 211, 112, '217 ; paharnic 241, 239.
Veisa lordachi sardar 241.
Veisa Iacovachi 263.
veleal saam gospodinu veleala
121, 123.
Veneclarii 29.
Venelin 31.

Venetianu C. 243.
Veress 45.
vezuini 138.
vii vechi 29, 116 (-domneasca)

Wickenhauser 31, 37.

Wide 3.
Viioarele 116, 118, 139, 146.
Vilna 165.

pelt - 129 ; posta - 259 ;

Vilanova 64.
Viollier 276.
Visterniceni 231.
vWnii) 92.
Vinoveki 38.

privilegli 147, 181, 187;

fOiMil - 188 ; oselele
191, 277 ; ugub in a -189 ;
Turcii din .190 ; /intirimul

Vladislav Rege 4, 5, 44.

Vlaicul parc de Orhei 10.
vlabnic 100, 132.
Voico log. 63.

139 ; venitul s se is de a
zecea 143. 151,154; Zlota ,sii

Voinicul 121, 123.

volintiri 268.

www.dacoromanica.ro

- 326 voloste 54.

vornici 129, :_despre doamna

Zeaico 14.

zece, a lua de a 117.

Zeletinul 128.

189.

Wornoff general 274.

Voroveti 32.
Vovrieti 218, 251, 261.

Vrabie popa 77.

Vulpa 14.

Vultureti 218, 247, 265.

Zaharia 119, 245 (capitan).
zalog 91.
Zamfir arman 111.
Zanie Luca 63.
Zantimir 223.

zap die 28, 29.

Zapodeni 125, 134, 218, 245,
262.

Zereth, apa 18.

zet (ginere) 119, 126,133,164,
167, 170, 174.
Ziorzachi Ion 250.
Zizinca 218, 255, 264.
Zlatareti 77.

zloti 52,-- batuti 81, tatarati

25, 26, 27, 45, 49,Ungureti
88.
Zugravi, calugari de- 68, 132,

(hram sf, Gheorghe) 69, 70,

71, 73,137, 88, 90 (la Atos),
93, 102, (Lipovat) 107, 130,
158, 160.

Zaz Matei 52.

Zbiere C. atrar 128.

Xenopol A. D. 2, 3.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

1375. Iuga Corlatovici si Vasluiul (Waszlulach) .

.
6916 Oct. 8. (1407). In tratatul comercial a lui Alexandru
cel Bun, nu se prevede nici o vama pentru mArfurile, ce se aduceau de la Unguri si din Basarabia,
.
afara de Bach' si Suceava.
.
.
.
1412 Mart 15. Sigismund Regele Ungariei isi Imparte In )
douA Cara Moldovei cu Regele Poloniei Vladislav,
ramanAnd (Vasluiul) cu Barladul In partea regelui
Ungariei

6943 Sept. (1434). Vies VodA IncredinteazA pe Vladislav Regele Poloniei, ca s'a impAcat cu fratele sAu
1

.. ...

Stefan Voda, dandu-i In partea sa mai multe domenii, Intre care si Vasluiul, cu ocolul, care-i a.
.
partinel

6944 Decembrie 7. (1435). Vaslui, regeste .

.
.
6945 April 23 (1437). Stefan VodA reguleaza vama, ce
au a plati negntitorii din Brasov pentru mArfurile for
6948 Dec. 12 (1439). Arderea Vasluiului .
.
.
6950 Aug. 1 (1442. Iliac VodA si fratele sAu Stefan VodA
IntAresc lui Marco Bontea, fiul lui Iliac Bontea satul
Bontesti pe Stebnic si Bontestli de jos pe Barlad,

2 fantani, cum si celor ai for .

5
6

6
7

1445 Mai 28. Stefan VodA din Vaslui scrie Brasovenilor

6956 Sept. 15 (1447). Petru VodA intArete slugli sale
Marco satul PAncestii si prisaca Feartli la gura Racovei SI lac de moarl in hotarul tArgului Vaslui .
6957 Aug. 3 (1449). Alexandru Voevod (Olesno) regu -

42

leaza Hind in Vasluiregimul vamal al Moldovei.

1450, RAzboiul dintre Bogdan Von si Alexandre! VodA

la LipovAt (Vaslui).
.
.

www.dacoromanica.ro

-3281451-52. Vasluiul are rol de Capita Id

6960 Febr. 24 (1452). Alexandre' Voda face danie moia Bistritei .

.
.
.
.
.
.
6960 Aug. 12 (1452) Vaslui. Alexandrel Voda reinoete
dispozitiunile vamale in comertul cu Braovenii i
cu cei din Cara Barsei .
.
.
.
,
6964 lunie 15. (1456) Vaslui. Petru Voda Aaron din Vaslui inchee pace cu Turcii i he platete tribut. Pacea o trateaza Mihail logofatul .
.
.
.
1460 Mai 27 Braov. Braovenii scriu Vasluenilor
.
6968 lulie 3 Suceava (1460). Tratatul comercial a lui
Stefan Voda incheiat cu Liovenil, prevede vama la
Vaslui de car de marfa 2 zloti
.
.
.
Fara data (1450-1460). Vaslui. Soltuzul 1 pargarii din
Vaslui scriu judetului Si pargarilor din Braov in
pricina dintre Petre din Vaslui cu vacluva lut Anton
din Braov .
.
.
.
6972 6973. Stefan Voda se gasete in Vaslui in cursul
acestor 2 ani, de unde da mai multe urice i judeca mai multe pricini .
.
.
.
6978 April 1 (1470) Suceava Stefan Voda dispune ca
pentru 3 cars cu pete ce le va trimite manastirea
Neamtul din 011ie de la Nistru la Chilie, la Cetatea Alba sa nu plateasca la Ozere sau la Nistru

..

Pag.
12
12

13

13

43

15

15

16

nici p dare pe unde va trece, fie a vamile vor fi

in vanzare sau in credinta
.
.
.
Fara data [1460-1471 ?]. Vaslui. Stefan Voda scrie 2
scrisori catre biraul de Briov in afaceri interns
i externe cu Turcii
.
.
.
.
6979 Ghenar 16. (1471) Vaslui. Taerea a 3 capete de
boeri in Vaslui
.
.
.
Fara data [1471 Mart 14) Vaslui Basarab Voevod
(zis i Tepelu sau Mlad) scrie Braovenilor din
Vaslui in chestia prieteniei i respectului de dat omului sau Cristea ce venia la Braov
.
Vaslui.
Stefan
Voda
scrie
din
Vaslui
Re1471 Julie 13.
gelui Poloniei el din cauza Tatarilor, Turcilor, SAcullor 1 Ungurilor nu 1-a putut indeplini poruncile
a

www.dacoromanica.ro

16

16
17

22

18

- 329 Pag.

6980 lunie 5. Stefan Voda intarete spatarelului Roman

parte din Miclaueni, Unlit de matua-sa Stana,

fata vornicului Miclau. Scrie uricul diacul Negrila
6982 Aug. 26. Stefan Voda da catig de cauza Marucai,
jupaneasa lui Ivan Cupcici, In procesul ce-1 are cu
Mihno Cupcici pentru stabilirea inrudirii .
.

18

19

1474 Noembfie 29. Stefan Voda scrie papel Sixt IV sa

primeasca pe Omnem Bonum, solul Venetian la Usun

Hasan, care va aduce cuvantul politicei cretine

contra Paganilor .
.
.
.
.
1475 Mart 13. Un oaspe domnesc in Vaslui
.
.
6983 lanuarie 10. BAtAlia de la Vaslui (Podu Inalt). .
Fara data de an, Ghenar, (c. 1481-6989). Tricolescul vornicul fiind cazut In robie la Basarab Von scrie
din Targovite femeii gi fratilor sal, intre care e
1 Nicoara din Vaslui
.
.
,
.
6998 (1490,. April 27. Biserica Sf. loan Prediteci din
Vaslui

19
43
20

23

24

6999 Octombre 15. Uricul Vasluiului cu satele, hotarele

mogiei targului Vaslui, i milele date targovetilor .
6999 Mart 9 (1491). Doua regeste de documente.
.
7003 (1495). Stefan cel Mare in iarna lui 1495 la Iai,
Vaslui i Barlad .
.
.
.
.
.
7003 April 13 (1495). Izvodul lui Clank spatarul, scris
in Vaslui, de pe cronica latineasca a lui Huru, marele cancelar a lui Drago Voda, izvodita de pe a
lui Arbore Campodux .
.
.
.
.
7005, (1497). Stefan cel Mare in iarna lui 1497 la Har.
.
.155, lai i Vaslui .
.
.
7016 Febr, 16. Bogdan Voda fiind la Vaslui intaregte urmailor lui Drago de la Stavnic partite for din
DrAgugani i anume Trifan Chintea i rudele sale.
.
1515. Petancius i... Castrum Vasilum.
.
.
7026 Ghenar 22, (1517). Stefan Voda fiind in Vaslui in-

25
36
37

38

42

43
44

tarete cumparaturile Tunsetilor la fantana Coruiului

45

7034 Sept. 20, 1525), In falul document dat de Stefan

VodA cel tank targului Vasluiului, se pune pe sama
sa chestiile in litigiu pe la 1850.
.
.

46

www.dacoromanica.ro

330

--

7036 Mart 19, (1528). Patru VodA intarete lui Grozav

selltea Sendreti .
.
.
.
.
.
7036 Mart 22, (1528). IntArituri domneti in Macreti .
7036 Mart 22, (1528). lntarituri domneti in Scheia .
7041 Mart 8. (1533) Vaslui. IntArituri domneti la lalpuh
7043 Mart 2. (1535) Vaslui. IntArituri domneti la Salcea
pe lalan
.
.
7045 Mart (1537) Vas lui. Intarituri de vanzari .
7048 Mai 1 (1540) Vaslui Stefan VodA LacustA dA intArituri din Vaslui .
.
.
1541 (1541) Viena. Geograful Reicherstorf .
7054 Mart 23 (1546) Vaslui. Rare Voda intarete cumpArAturi din Vaslui__ .

Pag.

47
48
48
48

49
49
50
51

51

1547 Mart 20. Vaslui. Iliac VodA scrie Bistritenilor

.
7057 Mart 11. (1549) Vaslui. Ilia VodA dA intarituri lui

51

Motoc

52

7059 Mart 21. (1551). Vaslui. Ilia VodA inainte de turcire e In Vaslui
.
.
7063 April (1555)-7069 (1561). Vaslui. Peregrinatiunile
lui Lapuneanu Voda in tara de jos .
.
.
1557 Noembre 15 Vaslui. Lapuneanu scrie din Vaslui
Brasovenilor

1566 rocu, 28 die mensis Octobrei w lassiech .

1589 Februarie-Mai. Catolicismul In Moldova i .
7097 April 24 (1589) Vaslui. Patru VodA Schiopul fiind
in Vaslui intArete lui Gavril, Simion 1 Ion, cum-

53
53

53
54
55

par6tura ce au fAcut ei cu 180 zloti tatArAti in

moia DrAgmaneti pe apa Saratii, de la FrAteiu Nara

56

1591 Februarie 20. Cisle term ai 7099 Catastih de cisle

de tirani de la toate tinuturi 1 curtiani 1 vstaji i
neamii 1 popi

1591 Mai 12. Gortina oilor pentru Vaslui

.
.
7100 Mart 14 (1592). Vaslui. Nestor Ureche la Vaslui .
Ante 1600. Catolicii au o bisericA in Vaslui
.
.
1599 Stiri despre Catolicii din Vaslui
.
.
.
7119 Mai 12. (1611) Vaslui Soltuzul i pArgarii de Vaslui
atesta vanzarea ce se face in Prigorceni
.
.

www.dacoromanica.ro

57
58
59
59
62
65

331
Rag.

Fara an, Mai 20 (catra '1119 = 1611). NicoarA soltuz de

Vaslui si 12 pargari atesta ca lonaco Bolea a cumparat cu 30 taleri parte din Prigorceni de la Alexa
Maniiacul

65

7121 Mart 4 (1613). Voico vel logofat cumpara cu 150

in Fauri
taleri de argint de la Simeon Crasne
si Grumazesti pe Vaslui. Actul 11 atesta oltuzul ci
cu cei 12 pargari din Vaslui .
.
.
.
Fara data de an, luny si zi (ante 7126). Bogza logogofatul trAete in Vaslui

7126 Ghenar 30 (1618) Petre Cehan

.
.
Fara an April 20 (2atra 7129 = 1621). Un Grigore Vas.
.
.
luianul din Borca .
1622. Din Raportul unui preot catolic despre starea catolicilor din Muntenia si Moldova
.
.
.
7136 Ghenar 13, (1678). Barn ovschie VodA da porunci
Wit parcalabi sl sugubinari pentru vecini .
.
7136 lulie 30 (1628). Biserica Uspeniel din Vaslui
.
Fara data de an, Luna zi i loc (cAtra 7138-1630). Zapisul soltuzului Dumitru, prin care se arata rolul for
administrativ in s Avarsirea actelor civile
.
.
.
7138 Sept. 30, (1629). Biserica Uspeniei din Vaslui
7138 April 2. Alexandrul Radul Voevod miluecte manastirea Uspenia din Vaslui mitoh Zogravului din muntele Atos, cu hram Sf. Gheorghe, cu o vie din fata
targului, cu livezi i crama, toate foaste domnecti.
7138 August 8 (1630). Biserica Uspenia din Vaslui
.
7139 August 5. (1631) lasl. Moisa Moghila Voda Intarete
i miluete manastirea St. Gheorghe de linga Vaslui
7141 Aug. 30. (1633) Iasi. In hrisovul ce Moise Voda
da Docollnei, se vorbedte de soltuzii si pargarii de
Vaslui

63

63
64

64
64
66
67

113

70

68
69
72

74

7143 August 6 (1635) lai. Vasile VodA scrie Jul Raco-

vita Cehan vtori logofat sa privigheze la facerea

unei manaslioare la locul ,,Corbul"
.
.
.
7150 Sept. 1 (1641) Vaslui. Toader Grosul soltuz si 12
pargari de Vaslui atesta cum Apostol Cehan a cumpArat parte In Prigorceni de la rasezi
.
.

www.dacoromanica.ro

75

76

332
Pag.

7150 Sept. 1 (1641) Vaslui. Popa Lipovanul din Vaslui

vinde lui Apostol Cehan cu 25 lei partile sale din
Prigorceni

77'

Fara an (catra 7150=1642). Popa Lipovanul de Vaslui

atesta ca Apostol Cehan a cumparat cu 20 lei In
Prigorceni .
1646 Noembrie 7. *tiri despre Vaslui din Codex Bandinus
7156 (ante April) 1648 Iasi. Darea curteneasca dela Vaslui
Fara an (catra 7158) Martie 21. oltuzul, pargarii, par-

calabul 1 popa domnesc din Vaslui atesta vanzarea ce o face Cozma, ginerele lui Pobricu la moia Murgeti catra Fratian de Orzeti, cu 30 zloti.
1653 Februarie. Stiri despre Vas luislin calatoria Patriarhului Macarie, dupa notele luate de Paul de Aleppo
Fara an, lunie 1, (ante 7165). Marturi din Vaslui
.
7165 Sept. 20, (1656). Gh Stefan Voda Intarete lut Racovita Cehan biv vel logbfAt cumparaturile, ce a
facut cu 35 ughi de la lamandi fiul lui Enachi din
Vaslui, a tiganului Costantin sin Ursul
.
.

77
77
80-

81

82
83

84

Fara an, (c. 7165). Neculai ficiorul lui Enachi din Vas lui da

fiicei sale Tudosicli un loc de prisaca In sus de

targ pe apa Barladului. .

84

7168 Mart 3 (1660) Iasi. Stefan Voda Lupul hotarate cum

s se treaca podvezile prin Docolina, venind din

,spre Vaslui i din spre Bar lad .
.
.
.
7169 Oct. 1 (1660) 14. Satul Tatarai, proprietatea Radului stolnic, facea parte din ocolul targului Vas lui
7169 April 30 (1661) Iasi. Abaza sin Gavril hatmanul i
verii sat, feciori lui Gheorghe hatmanul vend lui
Apostolachi satul Tataraii pentru 1100 lei batuti
din cari 500 lei datorie lui Radu stolnicul fratele sau

84

85

85

Fara data de an, Luna, zi i loc (7169). Dania ce face

Safta medelniceroae, fata lui Gavril hatman, catra
manastirea Agapia a satului Tatarai i odoare .

86

7169 lunie 19 (1661) !mi. Stefan Voda Intarete preutuIui Gheorghe cel domnesc i preutesei Tudoscai
cumparaturile ce au facut in Baboini, Scurti i Cocoeri cu. 115 taleri .

118

www.dacoromanica.ro

333 -Pag.

7170 Ghenar 11 (1662) lai. Istrate Dabija &A ramas pe

calugArii de la Barnovschi in para for cu calugarii

de la Zograf pentru un vad de moara In Bar lad

87

7170 Mai 28 (1668) Iasi. 11ie Alexandru Voda miluete

pe sluga sa Postolache mare paharnic cu o parte

din moia targului Vasluiului, dupa hotarnica rAdicata de Hie Sturdza vel stolnic
.
.
.
7170 Februari 7 (1662) lai. Evstratie- Dabija Voda miluete man. Sf Gheorghe de langa Vaslui care e
metoh Man. Zografului din Atos, cu vad de moarA
In apa Vasluiului, fosta dreapta domneasca.
.
7170 (1662) fArA luny i zi (regeste). Evstratie Dabija
Voda miluete pe Paval, fratele lui Hilohi dascal
gospod, cu un vad de moarA In apa Barladului pe
.
.
loc domnesc In sus de Vaslui .
.
7173 lunie 13 (1665) 1ai. Zapisul lui Apostol Golae,

88

89

90

prin care pentru o napaste ce I-au cazut buznie a

pus zalog moia sa din Popeti 1 din Moinefi cu
casA cu tot 1 cu 2,1ocuri de prisaci i cu fanat in
.
.
.
fesul Vasluiului .
.
.
7175 Febr. 2 (1667) lai. Zapis de vanzare prin care
Conta logatt cumpara parti in Giurgeti, Raucani
i Martineti pe Crasna Intre tinuturile Vaslui i
Falciu cu pre( de 62 taleri
.
.
.
.

91

92

7176 Mai 29 (1668) lai. Cartea lui Ilia Alexandru VodA

catra Hie Sturza stolnic, Nacul biv stolnic i Gavri-

lita Costachi sardar sA aleaga hotarele Tatarailor

despre Vaslui, date mita lui Postolache pah. din

hotarul targului Vasluiului

93

7176 Mai 29 (1668) lai. Ilia Alexandru Voda dupa ce

a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte
din moia targului Vaslui, ii hotarete hotarele
.
.
.
.
despre Vaslui .
.
.
7176 lunie 17 (1688) 1ai. Marturie hotarnicA a satului
Tatarail despre Vaslui, radicata de lie Sturdza stol.
.
nic 1 Gavril Costachi sardar .
,

7178 Mai 9 (1670). Duca Voda da ramas pe Gligorie

In para ce a purces contra preutului Gheorghe cel
domnesc, pentru o prisaca bAtrana la Baboini .
www.dacoromanica.ro

94

96

120

334 Pag.

7178 Mai 9 (1670. Duca VodA da ca5tig lni Toader CiurIan In para ce a avut culGligorcea pentru pArti din

Babo5ini, unde preutul Gheorghe cel domnesc avea o pAtrime in o treime

.
.

121

7178 Mai 10 (1610). Duca Voda IntAre5te preotutui Gheorghe cel domnesc stApanire In Babo5ini 5i Lupu-

pare pe drese bAtrane de la PAtru Voda

122

7179 lulie 18. (1671) Duca VodA hotar AOe cA sAtenii

de pe mo5ia TAtAra5ii a lui Apostolachi biv vel

paharnic au voe de a se hrAni pe mo5la targului

Vaslui, cum a lost obiceiul.

7184. 0 moarl in Barla0.

98
101

7184 Ghenar 4 (1676). Antonle Ruset Voda dAruete popei

Gheorghe de la biserica domneasca din Vaslui un

vad de moarl In apa Racovei, pe hotarul targului
7198 Sept 1 (1683). Crastina fata Gramei stolnicul dA-

114

rue5te lui Ion Palade 2 post. un loc de prisaa

pe Racova

115

.
7199 Mai 15 (1591. Parcalabli de Vaslui .
.
7199 Mal 17 (1691). Costantin Voda Cantemir IntAre5te
postelnicului S. Milescu stApanire peste satul Tatara51, in hotarele alese de Ilie Sturdza stolnic I
Gavril Costachi sardar .
7202 Noembrie 15 (1693). Constantin Duca VodA IntAre5te 5Atrarului Stefan Milescul stapanire in satul
TAtara5ii in hotarele alese despre Vaslui, de Ilie

Sturza stolnicul

98

99

101

7202 Febr. 8. Panaiotachi cumpAra un vad de moarl In

Barlad

103

7202 Mart 31. (1694) regeste. Panaiotachi capata danie

100 plmanturi in Vaslui .
.
.
.
.
7202 April 1 (1694) Ia5i. MArturie hotarnicA pentru alegerea celor 100 de plmanturi i cu vad de moara,
la Brodoc, langl Vaslui, ale lui Panaiotachi
7202 April 10. (1694) regeste. Masori5tea celor 100 pamantitri

104

104

105

7202 April 14 (1694) regeste. HotArnicia a 100 Omanturi date post. Panaiotachi
.
.
.
.

106

www.dacoromanica.ro

335
Pag.

7203 Iu lie 11 (1695) Iagi. Constantin Duca VodA Iotaregte mAnastirii Floregtii, satul Seligte pe Racova,

in hotarele alese de S. Pilat gi V. Huganul vornici

de poartA
.
7204 August 17 (1696) Iagi. Antioh Constantiu VodA Cantemir IntAregte gatrarului Stefan Milescul satul TA-

taragi In vechile hotare ale Vasluiului alese de Ilie

Sturdza stolnicul
.
7205 August 7 (1697). Antich Costantin Cantemir Voda
cla carte spatarului Mihalachi Racovita sA is de a
zecea de pe partea din locul targului Vaslui, dat lui
danie si miluire de la Domnia sa.
.
.
.
7205 Sept. 15 (1696) lagi. Antioh Constantin VodA miluegte pe Mih. Rac Ala spatar cu o bucata de loc
din hotarul targului Vasluiului
.
.
.
7205 Sept. 22 (1696) Iasi. MArturie hotarnicA a locului
daruit de Antohie VodA din trupul mogiei Vasluiu.
lui cAtrA Mih. Racovita spatar .
.
.
7205 Sept. 28 (1696) Iasi. Antioh VodA Cantemir miluegte pe Mihai Racovita spAtar cu o bucatA de loc
.
.
din hotarul targului Vaslui
.
.
7205 Sept. 28 (1696) Iasi Antioh C. Voda Intaregte spatarului M. Racovila dania ce i-a fAcut cu o bucatA
de loc din hotarul targului Vasluiului
,
.
7206 Septembre 20 (1698) Iagi. (Suret) Antioh Constantin Voda IntAregte Iui Mihail Racovita spatar dania
ce i-a dat din locul targului Vasluiului, pe semnele
hotare alese de Stefan Pilat vornicul de poarta .
7213 Decembre 20. (1704) lagi. Mihai Racovill Voda miluegte pe Panaiote parcalabul cu un vad de moarA
din hotarul mogiei targului Vasluiului
.
,
7216 Ghenar 24 (1708) regeste. I. Paladi cumpara de la
Panaiotachi pArti din mogia Vasluiului
.
.
7216 Mart 7. Mihai Von Racovita Intaregte lui I. Pa.

ladi cumpAratura

7217 Ghenar 20. Mihail Racovita VodA intaregte lui lordachi Ruset biv vel vornic cumpAratura ce a facut

In mogia Buloae, de la gura Teleajnei, de la PAwww.dacoromanica.ro

108

107

117

109

110

111

115

117

123

124
124

336
Pag.

traco Buzne, in hotarale insemnate de Bejan Hudid 1 Axinte uricarlul .

7218 Ghenar 31 (1709). Mihai Voda Racovita intarete
lui Iordachi Roset biv vel vornic cumparaturile ce
a facut in 2 hlize din sat din Taraceni, de pe Bar lad
7224 April 20 (1761) Spatarul Ion cumpara satul Tataraii de la Maria lui Stefan Milescul sardar .
.
1716 tiri despre Vaslui din Scrisoarea lui D. Cantemir
7234 Decembrie 15 (1725. Cercetarea i alegerea hotarelor satului Tatarasilor despre Vaslui, moia lui
.
Ion Paladi spatar .
.
7250-7252 Decembrie. Stiri despre Vaslui din condica
.
lui Cost, Nec. Von Mavrocordat
.
.
7254 Mart 20. Hotarnica Maraenilor.
.
.
7254 August 11 (146). Ion Nec. Voda Mavrocordat in-

124

126

127
128

130
188
133

tarete lui Damian egumenul de Sf. Sava moia Ma-

raenii la Vaslui, in hotarale alese despre vecini

de Nec. Tiron vornic de poarta.
.
1757 Mierea de Vaslui .
7265 Noembre 30 (1757). C. Mihai Cehan Racovit Voda
afierosete man Precista din Roman, moia targului Vasluiului pe semnele alese de boerii hotarnici.
7265 Ghenar 13 (1757), Cartea lui Cost. M. Cehan Racovita Voevod catra Nec. Racovita med. sa mearga
i s aleaga locul domnesc at moiei targului Vasluiului afierosit man. Precista din Roman .
7265 Ghenar 28 (1757). Marturia hotarnica de alegerea
moiei targului Vasluiului, radicata de N. Racovita
medelnicerul

7265 Ghenar 28 (1757). Marturia hotarnica a lui Nec.

Racovita blv. vel med. de alegerea hotaralor moiei
targului Vasluiului, afierosita Precistei din Roman.
7266 Mai 23 (1758). Scarlat Gr. Ghica Voda intarete
dania ce a facut C. M. Racovita Voda in moia targului Vasluiului catra man. Precista din Roman .
7266 Iunie 12 (R58). Scarlat Gr. Ghica Voda intarete
man. Precista dreptul de a -'i lua venit de a zecea
de pe' moia targului Vasluiului
.
.
.
www.dacoromanica.ro

134
193

140

136

137

137

142

143

337
Pay.

7267 Oct. 3 (1760) lai. Ion Teodor Calimah Voda Intlrete 1 sporete privilegille acordate targovetilor
din Vaslui, fatA cu cele date de C. VodA Mavrocordat i C. VodA Racovita
.
.
.
.
7267 Ghenar 2 (2759) lai. loan Teodor Calimah VodA
intArete man. Precista din Roman dania moiei targului Vasluiului in hotarale alese supt C. M. Cehan Voda
7268 Decembre 4 (2759) Iai. Ion Teodor VodA intArete

147

143

man. Precista din Roman moia targului Vasluiului

in semnele hotara alese de hotarnicii randuiti de C.
VodA Racovita
1763 Din &mile Visteriei Moldaviei scoatem diferite tiri
despre Vaslui

144
193

1766 lunie 5. (14). Gr. Alex. Ghica VodA dA i intArete lui lonita sin loan mazil un loc de dughene
din mola targului Vasluiului

148

1766 Iulie 1. (14) Grigore A. Ghica VodA miluete pe

lonita Cuza biv vel stolnic cu un loc de dughene
.
din vatra targului Vasluiului
1768 lunie 5 (140. Alegerea hotarelor moiei man. FAstaci danie de la Mihai VodA Racovita, din hotarul
moiei targului Vasluiului

149

149

1776 Mart 22. (1ai). Gr. A Ghica Voda da drepturi

targovetilor a-0 cosi fan de pe mola targului 1

le scutete cramele de dAri
.
.
.
.
1776 Sept. 2. Din condica de venituri i lefuri, ce oranduete Gr. Alex. Ghica VodA gasim mai multe date
despre Vaslui
1776 Sept. 12 (regeste). Hotarnica Pohribenilor, schim-

151

bati cu moia Vasluiulul de log. C. Ghica in 1795

1776 Sept. 27 Iai. Gr. Ghica Voda dAruete 2 locuri
de case lui M. Cerchez
1777 Mai 6. (14). Cartea lui Gr. Alex. Ghica VodA prin
care imputernicete pe Sofronie epitropul mAnast.
Precista din Roman sA is venitul de pe moia tar-

153

gului Vasluiului
1777 Noembre. Din Efemeridele

153

(1777-1811)

ban ului

196

153

C. Caragea
196

www.dacoromanica.ro

338
Pag.

1778 Mai 28 (14). C. D. Moruz Vocla da carte lui Sofronie ep tropul man. Precista din Roman s stranga
veniturile de pe mola targului Vasluiului .
.

1779 Sept 11. (14). C. M. Muruz Vocla Intarete man.

Precista stapanire pe moia targului Vasluiului i
dreptul de all strange veniturile
.
.
.
1783. Planul Vasluiului

1783 April 20. Adresa ispravnicilor de Vaslui in pricina

dintre manastirea Dobrovatul i Climent diac de
visterie pentru un vad de moara In apa Vasluiului
Fara an (1783). Jaloba lui Climent de visterie contra e-

154

154
288

155

gumenulni de Dobroval pentru moara de pe aim

Vasluiului

165

1783 Iulie 23. Marturia data lui Climent diac de visterie pentru moara facuta in apa Vasluiului .
.
1784 Februarie 10. Cartea de judecata a divanului in pricina dintre Climent 1 manastirea Lipovatul pentru

157

moara din apa Vasluiului. Catiga manastirea Lipovatului

1793 Iunie 10 lai. Cartea lui M. C. Sutu Vocla catra ispravnici de Vaslui sa aleaga hotarele moiei targului, proprietatea Sf. Spiridon, despre vecini .
.
1793 Iunie 12. M. C. Sutu Voda intarete man. Sf. Spiridon dreptul de all lua venitul de pe moia targului Vasluiulni

1793 Iunie 13. Marturia hotarnica a locului de casa a

lui Gh. Adam Grecul din Vaslui
.
.
.
1793 Aug. 5. Ispravnicul de Vaslui scrie lui Vocla despre
masoritea locului lui Gh. Adam Grecul din Vaslui
1793 Aug. 10. Jaloba Cristinei lui Adam Grecul pentru

un loc de casa in Vaslui

159

161

162
163

164
168

1793 Aug, 22. M. C. Sutu Vocla intarete Cristinei lui Gh.

Adam Grecul un loc de casa In Vaslui

.
.
1794 Febr. 10. M. C. Sutu Voda randuete ispravnicii de
Vaslui sa aleaga locul dat danie serdarului lordache
Roset

1794 Febr. 16. Adresa ispravniciei de Vaslui catra domn

www.dacoromanica.ro

166

16g

339
Pag.

pentru alegere locului de dat danie serdarului lor.

dachl Roset
1794 Febr. 20. Ispravnicul de Vas lui D. Miclescu raporteaza Domnului despre locul cerut danie de sardarul
lordachi Rosat
1794 Mart 5. M. C. Sutu VodA miluevte pe sardarul lordache Rosat cu un loc slobod din Vaslui .
1794 Mai. Scrisoare de avezare intre D. Miclescu stolnic
vi lordache Roset serdar pentru locul din Vaslui,

169

170
171

daruit de VodA Sutul

.
1791 lulie 1. M. C. Sutu Voevod miluevte pe Arghirie

caminar cu un loc slobod in Vaslui

.
1795 April 9. M. C. Sutul Voda intarevte lui C. Ghica
hatman veniturile ce are sA is de pe movia targului Vasluiului .
1795 Iunie 14. A. I. Calimah VodA scrie carte sA cer-

ceteze pricina dintre S. Sturdza vi targovetii Vaslueni pentru imav .

1795 lulie 10. Alex. I. Calimah intarevte hatm. C. Ghica
veniturile moviei targului Vaslui
.
.
.
1795. Aug. 7. A. I. Calimah VodA scrie carte la ispravnicii de Vaslui sA cerceteze hotarele moviei Vasluiului date danie prin schimb lui C. Ghica hatmanul
1795 Noembrie 1. Scrisoare de avezare intre targovetii
de Vaslui 1 hatman C. Ghica pentru ponturile ce
au a urma
.
1796' Ciuma la Vaslui
.
1796 April 25. A. I. Calimah. acorda privilegii targovetilor de Vaslui pentru cositul fanului de pe movie
1796 Iunie 7. C. Ghica hatman cumparA cn 40 lei un loc
in Vaslui de la C. Ciohodariu .
.
1796 tunic 8. C. Ghica hatman cumparA cu 250 lei un
loc in Vaslui de la T. StavAr .
.
.
1796 tunic 13. C. Ghica hatman cumparA cu 50 lei o casA
in Vaslui de la Mehmet aga Hagiacopoglu .
1796 tunic 26. C. Ghica hatman cumpArA cu 250 lei ve.
nitul targului Vasluiulul
.

www.dacoromanica.ro

172
.

173

177

174
179

175

176
197
180
181

182
183

183

340
Paz.

1796 Aug. 9. C. Ghica batman schimba cu man. DobrovAtul luand moara de pe Vaslui i dand o dughiana
.
.
.
la Iasi si viile de la Hui
,
1797 Noemb. 7. C. Ghica hatman cumpara cu 300 lei
.
.
casele Cristinei lui Gh. Adam Grecul .
1799 Mart 8. A. I. Calimah Von acorn hatmanului C.
.
Ghica diferite venituri de pe mosia Vasluiului
1799 Dec. 13. G. Ghica hatman cumpara cu 80 lei moara
lui N. Codrescu din apa Vasluiului .
.
,
1800 Mart 15. Scrisoare de asezare intre C. Ghica hatman si Arghire Cuza pentru niste locuri din Vaslui
1801 Mart 15. Scrisoare de schimb intre C. Ghica hatman si citiva targoveti de Vaslui pentru negustoria for .
.
.
.
.
.
1801 Mai 18. C. A. Ipsilant Von scrie carte la ispravniciii de Vaslui pentru Impresurarea mosiei Sturzestilor de Mil targovetii de Vaslui .
.
.
1801 Mai 22. C. A. Ipsilant Von carte la ispravnici de
Vaslui pentru hotarnicia mosiei Sturzestilor, megiesa. cu Vasluiu1

1801 Decembrie 10. A Nec. Sutu Voda reinoeste privilegiile lui C. Ghica hatman, asupra mosiei targului- Vaslui ; mesarnita, fabrics de postav .
.
1802 Martie 2. A. N. Sulu Von randueste pe Gavril Conachi sa masoare mosia lui S. Sfurza spatar, luata
schimb de la Sf. Spiridon
.
.
.
1802 Mart 12. Cartea lui A. N. Sutu Von catra egu-

184
185

186
186

198

197

199

199

200

202

menul de Fastaci pentru impresurare in mosia Vasluiului

203

1802 Sept. 15. Scrisoare de schimb Intre Iordache Ro-

set ban, care da un loc din Vaslui lui C. Ghica

hatman pentru un loc din Iai (Copou) 1 900 lei
.
.
.
.
.
1803 Din condica liuzilor
1803 Mart I. Egumenul de Fastaci schimba cu C. Ghica

hatman, luand Cursestii si dand locul din Vaslui

1803 Mai. A. C. Moruz Von Intareste anaforaua velitilor boeri in pri cina dintre Sf. Spiridon si fratii StUrzest' pentru impresurare .
.
.

www.dacoromanica.ro

204
217
204

206

341
Pag.

1803 Iunie. 16. Cartea lui A. C. Muruz VodA in pricinA

dintre hatman C. Ghica si Sf. Spiridon pentru moilia Vasluiului

1803 Iunie 19. Cartea lui A C. Moruz in chestia hotarniclei mosiei Vasluiului lui C. Ghica hatman despre vecini .
.
.
.
.
1803 lulie 1. A. C. Muruz VodA reinoeste lui C. Ghica

208

209

hatman, privilegiile asupra mosiei Vasluiului mesAr,

nita, fabrica da postav, etc.
.
.
,
1804 Ghenar 11. Cartea lui A. C. Moruz Voda cAtra ispravnicii de Vaslui O. aleagA un loc a lui C. Ghica
ce-1 are de la D. Miclescu stolnic, despre vecini .
1805 Dec. 21. A. C. Muruz VodA intAreste lui C. Ghica
vel logofat stApanire pe toatA mosia targului Vas .
luiului, si a locurilor luate cu schimb
.
Cartea
lui
A.
C.
Muruz
VodA
cAtra
C.
1805 Mai 22.
Ghica logofAt de stapanire asupra tntregului targ

209

.
.
al Vasluiului .
.
.
.
1806 Iunie 27. MArturia 1ui I. Safer pentru hotarul Delel

212

a log. C. Ghica
.
.
.
.
.
.
1807 Sept. 20. Scrisoarea de schimb Mire C. Ghica logofAt si Sf. Spiridon dandu i mosie Visternicenii,

215

pentru mosia targului Vasluiului

.
.
.
1809 August 6. Cartea divanului Cnejiei Moldaviei cAtrA
is. de Vaslui pentru moara deNI,a Brodoc .
.
1810 Februarie 26. Cartea divanului Cnejiei Moldaviei

216

cAtrA is. din Vaslui pentru moara de la Brodoc .

1810 Febr. 26. Cartea divanului Cnejiei Moldovei cAtrA
megiesii targului Vaslui sa vinA cu scrisori la ho-

220

tarul mosiei log. C. Ghica

211

212

220

222

1810 Mai 8. MArturia a 10 sAteni din Bahnari pentru

hotarul Vasluiului despre valea lui Cornita
.

222

1810 Mai 17. Cartea divanului Cnejiei Moldaviei prin

care randueste pe sardar I. Carp hotarnic a mosiei Vasluiului

223

1810 Iunie 11. Jalba lui C. Ghiea vel log. cere infAto-

sare cu megiesil boeri cu mosia sa Vaslui

www.dacoromanica.ro

224

342
Pag.

1811 1842 *tiri despre Vaslui luate din colectia Hurmuzachi, privind miscarile armatelor rusesti
.
1812 lunie 30. Jalba log. C. Ghica catrA divanul Cnejiei
Moldaviei prin care cere hotarnic pe Nic. Liciul
.
sardar pentru hotArnizia despre Bahnari
1812 Iulie 3. Carte divanului Cnejiei catra isp. de.Vaslui
pentru cercetare de hotar intre Vaslui st Bahnari
1814 April 5. Sc. A. Calimah VodA randueste cercetatori pentru bezmanul unor thrgoveti din Vaslui .

274

224
225
226

1814 lunie 22. Cercetarea boerilor !Indult' asupra bezmAnului unor tArgoveti din Vaslui
1815 Mai 4. Mierea Vasluiului .

228
230

1816 Mal 4. Scrisoare de schimb Intre log. C. Ghica

si Epitropia Sf. Spiridon, care dA locul el din jurul Vasluiului si la Borodniceni si Visternicenli si
mortasipia Harlaului
1816 lunie 15. Cercetare ce face T. Ba ts vornic
rii Vasluiului despre Brodoc
.
.
.
.
1816 Noembre 6. Scarlat Alex. Calimah Voda rindueste

230
232

pe T Bals vornic sl cerceteze hotarale si incalcarea din partea spat. V. Miclescu, dui:4 jalba log.
C. Ghica

1820 Martie 8. M. Gr. Sutu VodA intAreste lui Alex. C.

Ghica vornic mosia targului VasIui cu veniturile sale
1820 Mai. Catagrafia targului Vaslui si a tinutului
1820 Catagrafia targului Vasluiului .
.
.
1825 Septembre. Foae de zestre a lui Elenco ubin
1831 Septembre. Catagrafia Vasluiului pe anul 1831
1833 Mai 29. Hotarul Vasluiului despre Bahnari .
1838 Mai 29. Hotarul Vasluiului despre Brodoc .
1842 Primul budget at comunei Vaslui
.
1843 Sama comunei Vaslui

www.dacoromanica.ro

232
236
239
255
285
261

278
283
285
287