Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vaslui Studiu Si Documente
Vaslui Studiu Si Documente
stucliu l cicocumente
de
OH. OHIBANESC11
profesor, rnembru corespondent Ed Acrademiel Romane
490
i2x151
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ,VIATA ROMANEASCA"
1926
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
am scos vol. XVI din Surete, inchinat Ferestilor CehAnesti, cu atd1 mai malt la dumneta am gdsit rdpede
senzul cultural de a inchina tdrgului dumitale nu o o-
www.dacoromanica.ro
4
la91, 14 Julie 1926.
www.dacoromanica.ro
C. COCORASCU
Fast proedinte comisiei interimare comunei Vas lui
www.dacoromanica.ro
telor, cu care not numim astazi satele, targurile, dealurile si mai ales
apele.
2. Bdrladul cu afluentii sal. Pentru a intelege viata insadita pe vaile Barladului si ale Vasluiului vom starui putin asupra
denumirei apelor, caci ele arata permanenta vietii de la generatie
GOrbovalul, Sacovotul, Vilna, Slavnicul, Rebricea cu Rebrisoara, Dobroshiveptii,Telejna, Stemnicul , Racoua cu afluentii sei,
Vasluiul Cu Vaslue/ul, Lipovatul, Crasna cu afluentele sail ix-
www.dacoromanica.ro
11
fluentilor Barladului
a). Garbovof (sl. l'pzna) dorsum ; de aici grubav = gibbosus ; rom gdrbov. In numele Gar/waif avem 2 sufixe : ov (genetiv)
si dt divinutiv),
www.dacoromanica.ro
111
x). Berheci dim. de la Berha, nume de om, neamul Berhe-tilor e cunoscut Inca din secl. a XVI -a ca logofeti de divan (sl.
Kpfp, parA). Apa s'a numit dupa orn, nu omul dupA apa.
y). Pereschiv, nu trebue confundat cu Paraschiv (gr. icapaa.41,EA = Vineri) Prefixul slavon nfpf Insamna peste, ca in Pereval, Peresecina (sat in Basarabia), Pereschiv (sl nEpotnr)=--.
Urlea; iar nfpicn.knx = cantaretul, lAutarul,
www.dacoromanica.ro
IV
lumea slave s'a Wins pane la Elba, 1 ca Prup sunt Poru0; adicA Rui germanizati.
Dar non InseamnA In slavona
ante slave, ca si acele care au numit apele marl ca Prutul, Siretul, Nisfrul, Nlprul $i Dundrea.
poare strd-slave, ce au denumit cele peste 30 de parae, ce sevarsa In Ballad, 1 de a carora stare ne dau tire tulpinele acestor
nume de ape. Procesul migratiunii for era deja sfarit, cand yin
descalecatorii In pragul secol. al XIV-a, i cari au luat din gura
acelora toate numele apelor, pe cursul carora i-au aszat case,
rAe ECT Aos tro, sau au fost casele i0f. rrAE ENA AOA WO".
Unele din aceste aezari au ramas statornice, ca Floreti (Florea),
(Duma), Petreti (Petrea), Tansa ( Tansa), Borati(Borra), Barzeti (Barzea), Murgeti (Murgul).
Dumeti
istorico-filologice, i anume :
www.dacoromanica.ro
ao;,
Occatlek, e tot una cu numele
comun 026 aeljc = roi, empereur, basileus a fost uor patriarhului
Macarie gt diaconului sau Paul de Aleppo, ca_ scriind de Vaslui sa
ceste forme : PccatMiNc, PacrOolasg, fisatAic, Pao t),Cc
Aceiai Were o are i D. Cantemir, care vorbind de Vaslui, zice cd era cafe o datd si scaun domnesc (128).
au legat denumirea de
Daca cei vechi straini i local'
piere intre tulpina Vas/ din Vaslui i germanicul Was!, e o intamplare. Ratiunea istorica a unui popor stravechiu gotic In partite Barladului nu se poate sustinea, caci Moldova de jos n'a avut legaturi cu Gepizii, ci cu popoarele orientale : Cazari, Cumani, Tatari, Slavi.
www.dacoromanica.ro
VI
pds0, pldstd
on de ce origins ar fi
cearta, cearta, sfada. No putem nici intr'un caz legs forma Vaslui
de Vasni = SfAclaiosul.
Daca ar fi sa trecem in domtniul limbilor turanice, am dutat in Codex cumanicus i n'am gasit cuvantul Vas, nici intr'un
inteles. Ce-i drept In turcete (Iusuf) cuvantul Vas! tnsamna unire,
si conjunctiei in turcete i se zice tot Vasil, dar n'o putem apropia
de tulpina cuvantului Vas/ui, iar cu toate celelalte cuvinte care ar avea in tulpina vas sant arabeti, i deci departe de a sta in vre- o
lagatura cu Vaslutut nostru din Moldova de jos.
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
VIII
Vag, Caste lan din Cohalm, ca el era de loc din Santul Jude, ca
era frate cu Ion 1 Vladislav Vas (Cronica P 511).
Supt anul 1363 aduce o noun diploma data de Ludovic
Regele membrilor familiei Vas, domeniul Teaga din comitatul Do-
Supt acest an batrInul cronicar vorbete de el: comitul Daniel Va cel mai batrin, la ai carui feciori ma i ocrotesc ca la
ukte ucenici ai mei".
Supt anul 1367 i 1368 se aduce o noun diploma de la
Ludovic, data lui Deseu Vas fiul lui loan, fiul lui Emic din Teaga
prin care i se intarete stapinirea peste sa(uI Mahul, ale caruia
scrisori le pierduse in expeditia din Bulgaria (Cr. P 532).
Supt anul 1375 Ladislau Va fiul lui Deseu Vas, capata
o noun diploma de la Ladislav, vice voevodul Ardealuluii in pricina unor furturi de of din Suhutard, facute de Valahii din 0orhei. (Cr. 12 546).
In fine suPt anul 1711 (Cronica 1112 362) se vorbete de
1)
I
Lib,
Toma Vo
Emic
Ciama,
I
Nicolae,
Jacob,
Ion,
Vladislav
'Cr
Nicolae
Nicolai
r."'
93
CD
Paul, Stefan
77
Fr)
Ion Ladislan
fata
....,. P. Ruf
r''
tm
c(D
c
02
Cli
Deeu,
Tom.
t.)
0c
Ladislan
Vo, Ion
ce -1 avea
www.dacoromanica.ro
IX
din Teaga ; dar din nenorocire Vasluiul nu poate avea in tut.pina sa radicalul Vas, aci daca in Ungureste se scrie Vas, se
rosteste Vos = ferum ; intru cat in maghiara a WA accent se
-citeste 0: nagy = noghi ; far s se citeste s, pe cand sz este s.
Filologii se cearta, dar istoricul nu poate scoate nici o concluzie ; aci ar fi ceva anormal sa ne oprim la vreuna din toate
etimologiile.
1). gr. (icccaiNg (32 tXEilq = Vasile.
21. slava K4c11,1:01;, Vaisulach = Vasile.
vas, budd
4). tura Vaslo = unire.
5). maghiara Vas= Vo = ferrum.
6) In armeneste Vas + c= repede, Bistrita.
3). latina Vas = Vasum, .
S'ar putea banui a in sufixul lui, t este un final pus prin analogie ca in lu+i ; era+ i a forma straveche a fost Ves/u1=Waslo,
ca in rostirea turania eorlu sau slavicul AZ. no romanizat in /ui
Inca din pragul seci X1V-a : oy RAC/WV!' = Vaslui, sau ov Rawl*
= in Vasluiu.
Cs Weigand in Jahresbirecht XXVIXXIX, 99, se ocupa de
etimologia Vasluiului, pe care o crede Cumanica. Cat despre sufix
nu se pronunta data este lulu on uiu, crede insa ca Veste un
suffix in sine derivativ. Si in Bucovina zice el se intalnesc 2
ape cu numele Vasluiului.
Asemanarea ce o face cu Tecuctui apa Tecuzelul, pentru a scoate ca s'a zis intai Vaslue/ i apoi Vaslui, nu merita
atentie. Si el crede ca targul ,i -a luat numele de la apa, ca si d.
Diculescu.
www.dacoromanica.ro
-X
care nu era Moldova spre 1300, ci era tara BasarabeascA in latura de jos, si Cumania in latura de sus
Spre 1392 targul Romanului
Cetate Noua
Novogradul,
era straja tarii Moldovei de sus spre tara de jos spre Bacau,
Adjud, Trotu si Putna cu cetatea Crdciuna.
Vasluiul era ultima asezare spre Nord in tara de jos. Loc tare
de la natura a dat prilej si Polonilor chiar, cu Cnejii tor, sa pOrneasca la lupta aici spre Vaslui Inca in plin secl. al XIII si XIV
mai ales dupa rasipa Tatarilor (1241). Vechea cetate a Brailei a
stabilit relatiuni comerciale cu targurile din valea Barladului, care
Inca Husi
Foarte multi boeri din partite Munteniei yin spre Vaslui i-si
capata aezari de mosii, incrucisandu-si ocinile cu cei veniti de
peste munti din Maramures (vezi Ro$iestii. Ispisoace V studiu)..
(pg. 6). Deci in pragul secl. XV-a Vasluiul isi avea ocolul sau,
i el apartinea lui Stefan VocIA, iar locul Vaslui, adica targul Iii.
www.dacoromanica.ro
X
avea solIuzul Si pdrgarli lui, ce intrau in corespondenta comer
Aid el tae capetele a 3 boeri, in 1471 Ghenar 16, (pg. 17), fapt
care facu ca Alex. Papadopol Calimah ales deputat de Vaslui in
1871 sa-i consacre. o intreaga naratiune epic a, Legenda
Vasluiului in 1871" scisa intru amintirea alegatorilor cari in ziva de
22 Februarie 1871 m'au ales deputat colegiului I inchina aceasta le-
care 5 strofe sint terse de autot. Legenda are 2 parti ; din care
partea I are 30 strofe (120 versuri) 1 partea II are 34 strofe
(136 versuri).
......
0 manastire a zidit
www.dacoromanica.ro
XII
..... .
rAdica victorios.
Meseria0 de razbunare
Si tocmitori de viclenii.
Neputincioi la carmuire.
Misei, fricoi sA dee piept,
Obinuiti In tainuire
SA mute tot ce-i bun, ce-i drept
www.dacoromanica.ro
XIII
Oltenii 1 Covurluiul.
www.dacoromanica.ro
.XV
15 Oct. 149), dA Vasluenilor marele uric, in care arata ca a cum pArat El, Domnul, cu 1490 zloti tatarati, 16 sate si selisti de la
proprietarii din loc, si la afieroseste targului (pg. 25-37) fargui
nosfru al Vasluiului".
Tot atunci orAndui i breasla miseilor din Vaslui, cum tot el
o regulase pe acelor din Iasi si Roman.
Mosia targului Vasluiului o imprejmui cu 29 movile sapate.
De hotarele acestei moii vom vorbi cand va veni randul milelor
domneti din trupul acestei moii.
7. Comerlul Vasluiului cu Braqouul Intre oltuzii de Vaslui
si cei din Brasov au intervenit dese corespondente In ca din secl.
XV (pg. 15, 23, 43). Din relatiunile comerciale au urmat afaceri
penale Intre creditorii- Brasoveni si debitorii Vaslueni. Vasluenii
exportau vite, si iata pe o serie de 40 ani (In secol. XVI) tiri
luate din socotelele Brasovului. (Ouellen zur Geschichte der sta dt
Kronstadt),
3, aspri 36.
Item Buda de Vasloy habet boves 26, vaccas 38, solvit
floc 5, aspri 30 (Quellen I, 18).
Item Yon de Vasloy habet boves 7, vaccas 12 solvit for 1,
aspri 33.
Item Gaffryla de Vasloy habet boves 48, vaccas 16, solvit
U. 3, asp. 32.
Item Mansul de Vasloy habet boves 5, Vaccas 20, solvit
for 2, aspri 5.
www.dacoromanica.ro
XV
(III 241, 242, Peke de Waszlaw 9 boves, solvit aspri 45 (III 202).
Supt 1545 avem: Dragoysz de Waszlo Dragun de Waszlo.
Fothul de Wasslo, III, 190, 301); Thomasz de Waszlo (III 298).
Woynicka de Wasslo (1'1 3041.
Supt anul 1547 ( Quellen 111 425) in luna lui lanuar 2, avem
aceasta tire ca sA aducA, la Braov din partea Voevodului Mo1dovei prin leremia din Vaslui un oim pentru Judele Braovului
(Dom. Circumcisionis 1st dem Moldner Wayde geben worden eyn
Rabyss lurch szeynem dyner ler emye von Wasxlohe ausz Befel
des herren Rychters pro fl. 30.
Cu Bistrita Vasluiul n'a avut legaturi comerciale, fiind
prea departe.
8. Vasluiul i laM. Daca in secl. XV Vasluiul i1 impartia
rolul de capitalA cu Suceava 1 era punct de veghe In startle de
rat boi ; cu mutarea Capitalei la 14i- Vasluiul i-a pierdut insemnAtatea, rAmanind la propriile sale forte. Incepute fiind masurile
de mutarea Capitalei de la Suceava, inca din a 2-a domnie a lui
Patru VodA Rare, Iaii au luptat peste 60 de ani, panA ce s'au
-fixat definitiv capitala de tail cu Toma Vocla 1 Mihnea Voda.
In secl. XVI s'a organizat administrativ Cara, s'a fixat tinutul
Vasluiului, in locul ocolului targului, s'au sporit serviciile publice,
potrivit nevoilor statului (pg. 59) Barladul devine scaunul vorniciei mari ai tarii de jos, 1 deci pe de o parte mutarea Capitalei
la lai, pe de alta desemnarea BArladului ca reedintA a vorniciei
mari, amAndouA aceste fapte au canalizat lumea 1 afacerile in spre
Barlad, on spre laii, iar Vasluiul a ramns statie de popas cala-torilor in stare de inferioritate fats chiar de Docolina. *
Peregrinatiunile Voevozilor prin tam de jos i-a facut sA
stea in rastampuri i in Vaslui, de unde au dat serif de documente.
www.dacoromanica.ro
XVI
Doug fapte ne intereseaza mai mutt 41 le semnalam. Vasluiul
253.
66.
curteni
vataji
403.
38.
Cisla4i
1075.
177.
Popi de tail
Popi de targ
Siraci
11.
2023
Lipovatului=
biserica cu hramul Uspenia (15 August)
Miron Voda Barnovschie vazind ravna lor,inzestreaza manastirea
Uspenia cu moara in apa Vasluiului, cu gradini la fantana Raului
pi cu prisaca la obarsia Bustei 41 la Timotei ; aceasta in 1618
lulie 30, cand o inchina Von la man. Zografu din Muntele Atos,
unde este hram sf. Gheorghe (pg. 67).
In 1629 Sept. 30, Alexandru Voda Ilia4 iniare4te Inchinarea
cu loc de crams, care au fost dreaptd domneascd de ocolul tdrgului Vasluiului" (pg 69).
www.dacoromanica.ro
XVII
In 8 Aug, 1630 Moise Movill VodA venind in scaun reinoe$te dania $i inchinarea (pg. 71),
Aceasta pare a fi prima tirbire in trupul mosiei Vasluiului ;
si cel int& domn, care face mild este Alexandra Radu Vvd6
fn 1630 April Z
ManAstirea aceasta Uspenia a fost trecuta DobrovAtului $i
egumenul din 1804 schimba cu log. C. Ghica, proprietarul moVel
targului, dandu-i moara din apa Vasluiului, grAdina de la fantana
RAului, prisaca de la obalia Bustei, poiana de la Timotei (pg.
72) $i via din fata Vasluiului cu crams (pg. 74).
0 alts mill mai imputineaza mo$ia targului. Lupul Coci,
din avere ce-a avut mOnostirea cea veche, unde a fosi hramul Adormirei Maicei Domnului, care dupa ce sau stricat a
fOcut o alto mdndstire $i i-a pus hram sf. Gheorghe".
www.dacoromanica.ro
XVIII
In 1646 Vasluiul numara circa 400 case, din care 100 erau
armeneti i erau 6 biserici, din cari 5 erau de lemn, zice Bandinus.
Palatul domnesc (a lui Stefan VocIA) era acum ;flaruit in
ruinile sale (pg. 78).
Fn
NNC irI iu
(pg. 90).
paharnicul Apostolache, care a ajutat domnia cu 2 cai buni biciuluiti 100 de lei, In nevoile militare, ce avea imparatia In luptele
zaza sumac locul daruit bucata acea de pamdnt din hotarul targului noslru al Vasluiului care este pond fn apa Vasluiului, fi
din apa Vasluiului In sus panel in hotarul Grecilor`f (pg. 89).
Voda Ilia insArcinase 4 boeri sa aleaga hotarul despre Vaslui,
www.dacoromanica.ro
XIX
2 spatar, qi Stefan Posfolachi .postelnic intre 1680-1686 (Surete xyl, 102, X, 221 ; Ispisoace IV, 1, 87), ca unii ce dAduse
danie man. Galata mosia for Capotestil.
vita Cehan tot pentru 2 cai partea Pogonestilor din trupul moliei Episcopiel Husilor.
Si zice VodA cat loc lain dat dumisale iam ales din hotarul
www.dacoromanica.ro
xx
Fl de acole pre la podul hatmanului (Miclescul) Si pesfe Barlad pre Fes pdnd In drumul mare, unde a descdlecat sidnia pi
Pe aceasta linie s'a deosebit i mai apoi moia targului Vasluiului du partea data miluire paharnicului Postolachi.
Din celelalte hotare vechi ale laturilor despre rasarit i suct
nu s'a pastrat de cat movila lui Civic? (Bolo) din 1490, in-
tru-cat celelalte flind movile, san alte denumiri, on ca s'au schimbat in timp de 180 ani, numele, on a s'au schimbat hotarele pFin
multe alte danii anterioare, catra Eremie Baisan, catra man, SL
Gheorghe din Lipova, catra Pavel din Brodoc 100 pamanturi i.
icatra Gavril hatmanul, Tataraii.
Satul Tataraii Meuse parte din trupul moiei Vasluiului, F
ausese dat danie de Vasile Voda fratelui MI Gavril Hatmanul. Cat
p tinut Gavril satul Tatarai, satenii aveau dreptul de a se hrani
me moia targului Vaslui, platind de a zecea. Murind Gavril hatieianul, fiul sau Radul stolnic, se indatorete la Apostolachi cu 600
i pune amanet in 1660 Oct 1 (pg. 85) satul Tatarai, ce-i
de ocolul targului Vaslui. Dar intre timp Radul stolnic moare
In primavara lui 1661, aa ca fratii i verii sai yin i vend lui
lei ; aceasta in 30 April 1661 (pg. 86. Cf. Doc. Bari. III).
In acest chip se anuleaza actul de danie, ce sora lui Radul
1 Abaza, Safta Medelnicereasa, o Muse catra man. Agapia (pg.
86), de oare ce Radu luase asupra lui satul Tataraii i fratii 1
verii 11 vend 'La Postolachi In 1661.
Dupe zece ani (1671 Iulii 18), Duca Voda intarete biv vet
pah. Apostolachi satul Tataraii cu dritul satenilor de a se hrani
pe moia targului Vaslui 1 zice cartea gospod: satul Tataraii iaste
langl targ Tanga Vaslui, care avea obi6nA oamenii de cand au fost
Mind satul Gavril hatmanul de sau fost hranind pe hotarul targului Vaslui on cu ce fel de hrana au fost slobozi".
Nu tim supt ce forma trece satul Tatarai de la fecioril
lui Postolache pah. de la Ion 1 de la Stefan in manule lui $teJan Milescu biv. post., care in 1691 is carte de la C. Cantemir
Voda de stapanire ; se reinoesc hotarele (pg. 99). In 1693 Noem.
15 C. Duca Voda intarete din nou stapanirea lui Stefan Milescul`
atrar (pg. 101). In 1696 Aug. 17 Antioh Voila Cantemir reinoete intaritura aceluiai Stefan Milescu biv atrar (pg. 107)
Tocmai in 1716 April 20 Maria, femeia lui Stefan Milescul sardar
vinde fmpreuna cu fiul ei Frangole lui Ion Paladi vel spatar i.
jupanesei sale Nastasia satul Tatarai (pg. 127).
www.dacoromanica.ro
XXE
hotarul targulur au fost daruite lui Pavel, fratele lui Hi 'oh!, dascal domnesc la biserica din Vaslui de catra Evstratie Dabija VodA
in 1662 i cu vad de moara in apa Barladului, in sus de Vaslui (pg. 91).
In 1694 Febr. 8 Panaiotachi marele postelnic cumparA va{III cel mare (Brodocul) de pe Barlad, din capul luncii de la
Gheorghe i Pavel ficlorii lui Pavel Grecul, nepoti popei Gheorghe cel domnesc (pg. 103). In 1694 Mart 31 C. Duca VodA daruete pe langA vadul de moarA, cumpArat de la feciorii lui Pavel, li 100 pamanturi din locul targului Vasluiului din sus de
Vaslui pe amandoul partite Barladului 1 pe din sus i pe din
gios de moara" (pg. 104). La 1 April Apostol Talpe vornicul
de poarta masoara locul i alege in deal despre apus spre BMteni 70 de pamanturi, 1 in deal spre rAsarit in hotar cu Merianii Sf. Sava alte 30 de pamanturi ; iar de-a lungul Barladului
s'au ales din valea lui Bejan in jos pans in movila cea mare"
(pg. 104).
11). Papa Gheorghe cel domnesc, era Grecul, i e cunoscut din hartiile citite i transcrise de la d-I Dragomir Hurmuzescu, ce priveso moia Htirsova, din vechiu Vorsova (Surete
ms. XLVI.). Acest popa Gheorghe Grecul era uu vechiu raze in
Baboini, cu uric de propietate de la Petru Voda Rare (leat 1530).
cand strabunnl sau Micul, cumpara de la 12 veri primari, urmai ai batranului PAtru Corod, care a dat numele sau plaii Co rodului i apei Corodultii de la Tutova. (mirus Kop6A4 = Baum-
www.dacoromanica.ro
XXII
Vla
Stan,
(in Corodesti)
Glurgea Corod
i
Ioana
fata
Magda
Ana
Marta, Neagsa
Ma lea, Neaga
a-3
0 -3 cA
E, r,,, . ,,,, ....
Z .-3
.._,
tuZ.7.7
.,0
..... ....
a3 eD
r13
:.. :3
.,,,,T,
:.!...-,
a... CD Z. gm IT = 0
=
c co c: c 0= et
--;
-t
lax -"
sa ,it,'
fata
= Grecul
I
fata
fata
fata
fata
Ian
I
).-1
r?
.,-,
0
A,
Paval Grecul
..2,g a
vivri
Popa Gheorghe cel domnesc capata danie de la AntonieVoda Roset in 1676 Ghenar 4 (pg. 114) : un toe de moard Pn apa
XXIII
Postelnicul Panoiotachi Morona este persoanA bine cunoscutA cronicarilor nostri si vorbesc de dansul Ion Neculce, Nec.
Mustea si Alex. Amiras.
Postelnicia era o slujbA, care se dAdea in mare parte Grecilor, cari stiau mai multe .limbi Turceste, Greceste, Frantujeste,
Latineste $i Italiana, on Lesasca.
este si Panaiotachi Moruna, grec. Porecla Moruna aratA provenienta sa, ca a fost mare pescar din strAmosi 5t furnizor de peste
Curtii Imperiale (lat Muraena, ital. morena, fr. murent, grec. vow
poUva, ung.
vantini, cuvantul e din elementele latine, dar venit pe calea comertului grec gt turcesc, nu rusesc.
Panaiotachi a slujit Portii ca terziman, multi ani 91 e dat de
D. Cantemir In istoria ieroghifA ca lebdda. C Duca VodA Inca
din intaia lui domnie it utiliza ca vel postelnic Inlocuind pe Vlasto.
Antioh Voda Cantemir 11 Inlocueste cu Manolache Roset, cum-
XXIV
Panaiotachi postelnicul, stlindu-1 ca' stie ranclul Porfii, socofind ca a gas! vre-o vreme ca si un Mihai Vorlda. 'Let 112285).
Panaiotachi Morona fu omorit de Mihai Voda Racovita in
1707 in aceste imprejurAri r Aijdere f pe Panaiotachi Morona
biv vel postelnic, care era gata la toll domnii de slujia drept i
li era cu priinta Domnitor ; far nu tarii greceti, i pre urtna dupa
slujbA ii Para; timplatu-sa de era bolnav i aa cum era bolnav
cu pataca l'au luat Seimenii de la gazdA de l'au dus la inchisoare la Seimeni 1 tot acolo i'au tinut pftna au venit f Mihai
www.dacoromanica.ro
XXV
Ileana Alex.
Catargiu
Voda Cantemir da o bucatcl de loc din hofarul targului Vaslululu' spatarului Mihalachi Racovita (pg .109). La 22 Sept acelaci
an Stefan Pilat vornicul de poarta masoara i alege hotarele : in
I runte locul daruit avea 115 pamanturi 1), I mergea din hotarul MarAenilor in gios in spre rasarit pans in hotarul BurgheleOlor
pg. 110). In 28 Sept. 1696 intarete hotarnica tut Ste Pilat (pg.
111, 115). In 27 August noul stapan capata carte gospod de a lua
de azecea de pe mocia daruita din trupul moiei targului Vasluiului
-(pg. 117, 118). Mihalachi Racovita spatarul ni e- cunoscut iar despre neamul Cehanesc, vezi ale mele Surete V111. Racovitectii, cu
arborele genealogic, ci vol XVI, Ferectii cu Cehanetii de batin5.
Cu aceasta danie intram in sec. XVIII, of vedem ca =Oa
1) Cum pAmantul avea in latime 20 de pas! (pg. 125) relese c
acele 115 plmanturi frunte 1ocului' ar face in mAsuri metrIce, pasul
vand 6 palme, iar patina 0,27 cm., o lArgime de peste 3 kilometrl.
www.dacoromanica.ro
XXVI
hrisov de miluire tot locul cat s'a gasit drept domnesc la targul Vasluiului" i-I afieroseste manastirei sale Precista din Roman de am Inceput si am sAvarsit domnia mea din temeiu o
sfAntA manAstire in targul Romanului, unde se cinsteste i sa praznueste hramul Adormirea Prea Sfintei i Prea Curatei i blagoslovitei
slAvitei de Dumnezeu NAscAtoare i pururea fecioarA Maria" 1pg 141).
In Ianuar 13 acelas, an, 7265, VodA scrie carte la Nec. Racovi(A med. sl masoare mosia. In 28 Ianuar el raporteazA lui
Voda ca a mers la Vaslui, a masurat mosia i pAdurea si au
XXVII
bari radicale. A fost zicIltA din temelie de Doamna Ruxanda, sotia lui
61.011106HKA
patithItm H SCAM-16144
UM. CSSAd CXN
xpam 68 HM SCRS-14 nirkvrkii giLIANH GUM SA CX0E mpasTF A CDCE
110N10AL LONSIEM
El IMMAT tEst. A SA CHCEHitt NICTHO Sewnunix PWAHTEMX" EH. A 0CHORMILI SAaHi10 110/10;KHCat WT MOP ilAdM Kr. H CISPIWHCat HI MOJA
din lutia lui Mai 23 i s'a sAvarit in luna lui Septembre 15 zile,
in anul 7077 (Melhisedec, Cronica Romanului I. 194).
Biserica aceasta fu refAcutA in 1750 de Episcopul loanichie
cu ajutorul lui C. VodA RacovitA, cum spune o parte din inscriptia.
de la 1838. Aceasta sfanta bisericA, unde se prAznuete Adormirea Precistei, intAiu a fost ziditA de Doamna Ruxanda, maica
lui Bogdan Voevod, la 1569. Al doile s'a zidit de iznoavd de
Episcopul loanichie, cu ajutorul Domnului Costachi Racovild
Voevod, la 1753 $i s'a dat metoh sjdntului Spiridon din la0".
dan Voevod la 1569. Al doilea s'a zidit de iznoavA de Episcopul Romanului chir loanichie cu ajutorul Domnului Costantin RacovitA Voevod la 1753 i s'a dat de ctitorii sal metoh sfantului
Spiridon din Iasi. Al treile iarAsi s'a zidit din temelie, din veni-
ceputul spitalului in mAnAstirea Precista, unde pans atunci se adAposteau sArmanii". (Melh. Cr. Rom. 11 151).
Supt anul 1756 se povestete imprejurarea ; cu care VodA
Racovita a devenit ctitor Precistei ; pa calea catre Iasi noul dom.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
a ramas In Focsani trei zile, a ascultat sfanta leturghie in biserica
Sf. profet Samoil, pe care o durase el de lemn din prima sa domnie, spre multumire ca a ajuns iarasi domn, a insarcinat pe episcopul loanichie s prefaca acea biserica in manastire de piatra.
Ajungand la Roman, noul domn fu primit la Episcopie cu parada
religioasa. A doua zi fiind sarbatoarea Bunei-Vestiri, a mers Domnul de a ascultat leturghia la biserica din momYstirea Precistei,
iirei. Satisfacerea pl o ardt6 prin dorinfa de a se face coctitor cu episcopul la acea manastire. I a harazit din partea sa vestminte, candele de argint, mosii, vii, targuri, scutiri de dad (Cr.
Rom. II, 65 seq.).
Intre aceste sporiri de venituri antra si hotararea domnului
de a inchina moiia targului Vasluiului manastirei Precista din Roman. Si in acest inteles trebue luata fraza din hrisovul de afierosire am inceput i am savarsit din temeiu o sfanta manastire in
Cargul Romanului".
XXIX
veniturile ce are a lua mAn. Precista de la targovetii de Vaslui,
din pane (din tarini), din lanai (imas i fanata), din prisac&
hotarele mosiei targului Vasluiului, dupA hotarnica medelniceruluiNec. Racovi(a (pg. 144).
In 1760 Oct. 3, loan Voda Teodor Calimah reguleaza natures
veniturilor targovestilor de Vaslui, spre a nu fi pAgubiti de noul,
proprietar, Precista din Roman. Domnul constata ca targul Vasluiului a avut multe McAlear', de aceia it scuteste :
1) de camana
2) de bezman
3) de mortasapie
4) de bour
5) pentru crape sA nu dea nici un ban
panA in timpul nostru, Ca orice Wean asezat pe mosie particulars si targovetii aveau drept la farina de pe mosia targului, piatind dijma mAn. Precista, din zece una (deseatina); din fanat iarAsi din zece capiti una, din priseci cu stupi din 50 stupi unul,
de Si i se zicea deseatina, dar ca o amintire din vechile raporturi
fiscale din Ardeal unde era quInquagessima, transfonnatA in desea-
www.dacoromanica.ro
XXX
(cauliculus, viridia), fasola (phaseolus). (1),:motv,i), marar (marathrum).
ieustean (levisticum) !lute (lentem), nap (napus). pepene (peponem), pefrenjel (Petroselinum) ; slavii ne-au dat bob (soicz),
morcov (bulg mopKok). hreanThrknk) crastavete (bulg KPACT410-1R6);
.cais (t. kaisI), zarza (t. zerdaly ; gr. agtx).05 ; perj (sl. prjiti).
Deci si targovetii din Vaslui isi plantase copaci roditori pe
anumite Intinderi din mosia targului si plateau de a zecea.
Dar Vasluencele erau si ele gospodine si aveau nevoe pentru
a-si face cdmest, schimburi (izmene) i alte albituri, ca marestergure, sa cultive Mut (lat. linum, canepa (I. cannabis, ital. Canapo) ; de aceia hrisovul aminteste ca latru cat se cultivau fuel
pt ceinepa sa se la de a zecea si din aceste roade ale campului.
Curechiul, care se &este anuntat pe ici pe colea In docu.mente aici, cred, ca e varat in numele general grading cu legume.
cu
,vaduri
de motif& Pentru ca aceste erau privilegii date celor miluiti, ca biserica Sf. Gheorghe de la Lipovat, popa Gheorghe cel
domnesc, Racovita Mih spatarul, Panaiotachi Moruna Postelnicul,
Apostolachi paharnicul, i alti cari ei capata danii de mori, de
www.dacoromanica.ro
XXXI
2 bani de miel,
2 ughi (600 bani) teascul de ceara,
6 potronici (60 bail) rasura,
2 zloti ( 80 bani) horilca ce se aduce si 2 oca horilca de cofa,
3 oca vin de bute,
2 ughi (600 bani) de cejocari, blanari,
6 potronici (60 bani) rasura,
In aceiasi condica Cost. Voda Mavrocordat prevede casnu
se va scuti nici o crasma vladiceasca, boereasca, manastireaica
sau slujitoreasca. Cum banii pe atunct erau bani, lei, potroncizloti, ughi, i-am transformat pe toll fn bani, unitate fiscala a bu,
getelor vechi.
www.dacoromanica.ro
XXXII
b) Bezmanul (sl. 613 --IIM*11E = MA posesiune, Rf3-M*CTIIiii
= fara locuin(a) ; cred cA n'are a face cu turcescul bil muzame -net, cum crede Cihac.
Ideia este aceiai : emphyteose bail emphyteotique, dar nu
cuvantul. Taxa a avut in vedere pe ceic are n'aveau nici casA nici
mass, nici mezare = imeanie, meastnie, de aid dubia form&
toate pentru mortasepie (t. marda siper ordin de a se plAti inplus peste pre(ui lucrurilor, taxa). Cea mai scumpa mortasepie
lath un tablou:
IIA*I1
2 zloti (180
bani) 2 oca
horilca
2 zloti, 2 po-
rachiu adus
tronici (200
bani) 2 ocA
rachiu
2 potronici
(20 bani) 2
putina de miere
peti
1
potro.nic
1 ban
(10 bani)
2 potronici
poloboc cu perje
(20 bani)
ocA perje
2 potronici
poloboc de oloi
(20 bani) 2
oca oloiu
2 potronici
(20 bani)
www.dacoromanica.ro
Alte targuri
XXXIII
-21=NNI=
polobocul de curechiu
II A
I1
Alte targuri
2 potronici
(20 bani) i 2
dispicaturi de
curechiu
carul cu cofe
5 bani Si 2
carul cu vase .
carul cu harbuji
4 bani
4 bani
4 bani i
una oca poa-
cofe
carul cu fructe
me
putina de branza
carul cu tutun .
4 bani
2 potronici
(20 bani) 1 2
oca tutun
2 potronici
2 potronici
cart* cu raci
caruta cu orice in ea
trunchiul de came
sacul cu Mina
sacul cu legume
sacul cu malaiu
carul cu faina
sacul cu grail*
polobocul cu dohot
de vita
(20 bani)
(20 bani)
2 potronici
(20 bani) i
100 raci
2 oca marfa
o bucata de
carne
2 parale (6 b
cateva legu-
pe jumatate
me
4 bani
una 1 junta-
tate vadra
1 para (3 bani)
4 bani
dohot
boi
zatorul (marda)
cal, lapa
6 potronici (60
bani) pe din
dotdi
oae
2 bani
www.dacoromanica.ro
XX XIV
taliu ; apoi a venit vddrciritul taxa pe vinul, ce se vindea In detaliu, Mai din vechiu fusese pogonaritul. Mille acestea ale cratnelor fusese din ce in ce mai Ingreuiate. Pogonaritul era 20 bani
de pogon ; crawarltul era 5 lei de crama ; vadraritul era 2 bani
de vadra, (vezi Samile visteriei Moldovei din 1763. loan Neculce
V. 83),
f) Musafirlicul a fost o grea angarae pe tail. Regimul rechizitiei fortate era starea normala a vremurilor din trecut ; de aceia
ca aparare a cetatenilor trebuia sa se recurga la cart! de privilegiu, de scuteala i de aparare fats de slujbaii statului, $i targovetii de Vaslui, contra carora se scornise vorbe de ocara, ce
le inregistreaza D. Cantemir, au recurs la carti de aparare contra
celor ce ar fi venit sa faca gazduiri musafirilor alei ai targului.
g) In sfarit zile de targ saptamanal era o formula, care deveni generals cu Infiintarea targurilor din Moldova, pentru sporirea
aliveriurilor moiilor, pe cari se avzau targurile.
Dar raporturile dintre man. Precista i targoveti! de Vaslui continua a preocupa domnia ; 1 tocmai in 1776 Mart. 22 (pg.
151) Gr. Alex. Ghica Voda da o noun carte gospodun nou urbarinpentru targoveti.
Precista din Roman incepuse a vinde cu anulokupul 1)
veniturile moiei targului Vaslui la unii 1 la alt!!, Noll otcupari
nu vroiau s recunoasca targovetilor drepturile, ce le aveau de a
cosi fan de pe moia targului pentru trebuintele lor casnice. Von
Calimah dispune sa se pastreze toate drepturile vechi, insa atata
fan cat le trebue, nu insa i pentru vanzare la straini, ci cel mult
pentru musafirii. ce- i supra adesea cu popasul lor. Iar ca o In'
cartile din 1777 Mai 6 de la Gr. Ghica Von (pg. 163), din 1778
Mai 28 de la C. D. Muruz Voda (pg. 154) 1 din 1779 Sept. 11
(pg. 155).
19) Dantl de locuri de caso In vatra tOrgulut. Cu toate a
moia targului fusese afierosita man. Precista din Roman, ramasese
1) Ofcup (sl. wricsnz, redemtio, rus. oTitSns, fermage, mlrus,
KiAlcvn, IiimminFifit, Abkauf, cumparatura).
www.dacoromanica.ro
XXXV
locuri viranegospodin vatra targului, pe care Voevozii le daIuesc diferitilor dregAtori, negustori 1 oameni dornneti.
Vaslui pe din gios (din rediul lui VodA pAna in valea Dodetilor),
cat i despre Greci pe din sus, moia rAposatului log, RadulRacovita (pg. 150).
d) 1776 Sept. 27. Mihail Cerchez spAtar capAtA danie de
to Gr. A. Ghica Von 2 locuri de casA in vatra targului Vasluiului, din care unul de 106 stanjeni in jur, i al doilea de 526 st.
in jur ; iar amandouA peste tot au 632 stanjeni----17994.5000 m p.
(pg. 153).
e) 'Clement diac de visterie capata danie un vad de moarg
in apa Vasluiului. Acest vad de moarA a provocat nesfarite procese cu man. DobrovAtul, intru cat s'a constatat cA Vasluiul ia
schimbat matca incA de la ,Stefan VodA (pg. 156) cd din zilele
ceste mAsuri : 26 st. latura spre rasArit, 25 st. 6 palme latura spre
apus, curmeziul pe latura din gios 30 st., iar latura din sus 34
not la pg 164-168.
g). Locul lui lordachi Roset serdar. In 1794 Febr. 10 M.
www.dacoromanica.ro
XXXV I
Vezi
h) In 1794, Iulie 1, M. C. Sulu Voda milueste pe ArghireCuza b. v. caminar cu un loc de casa din Vaslui, de pe loc gospod; se masoara locul i iese latura de n3rd pe langa zaplajii bisericii 78 stanjeni, pe latura de apus spre Barlad 70 stanjeni ; pe
latura de sud 83 stanjeni ; iar latura spre rasarit 103 stanjeni ;
iar perimetrul locului 331 stanjeni = 34015 m. p. ; iar peste tot
pana arum locurile harazite cuprindeau 69480 m. p. deci aproape
7 hectare Cred ca vor fi fost i alte danii, dar ne lipsesc actele.
Din cercetarea insa facuta in 1814 lunie 12 de catra V. Bucur,
vornicul de poarta, reiese ca au fost Si alte danii i anume :
i) C. Nec. Arapul capata de la C. M. Sutu Voda in 1793
Oct. 22 un loc de dughene in cuprindere de 57 stanjeni de jur
imprejur =1000 m. p.
j) C. Adam Grecul capata danie tot in 1793 Oct. 22 un alt
loc de dughene in marime de 149 stanjeni de jur imprejur
6900 m. p.
lc) Oh. ArapulcapAta danie in 1793 Oct. 22 150 pol. stanjeni
de jur imprejur, care loc de dugheni II vand clironomii Arapului
Anicai Costanclachloae = 5330 m. p.
1) Neculai Hagi Chiriac capata danie in 1794 Oct. 26 dela
C. M. Sulu Voda 120 st. 7 palme pentru case si dughene =35416
M. p
XXXVII
Alin dricul targului, pe care it gAseste avand 180 st. de jur imprejur = 8163 m. p.
DacA am socoti ca si celelalte 3 locuri mai in latura targuJul ar fi avut aceleasi dimensiuni. ne-ar esi circa 20000 m. p. tuspatru locurile. Deci pAnA in 1814 din vatra targului erau scoase
de supt bezmAnul cAtrA proprietar case de pe un teren de circa
12 hectare.
Daca in mAsoristea facutA la 1757 Ghenar 27 de Nec. RacovitA med. (pg. 139) vetrei targului i s'ar fi dat si lungimea laturilor, am fi putut ti care era proportia locurilor donate-12 ha.
fatA cu intinderea vetrei targului.
20. Hatmanul C. Ghica prime0e danie vatra targului Vaslui.
In 1795 August 9, M. C. Sulu VodA dArueste vatra targului Vasluiului hatmanului C Ghica (pg. 177).
Documentul e publicat in intregime si in brosura tipAritA in
1864 de Man. Costachi Epureanu supt titlul: Questiea Vasluiului
(pg. 57), dar ii pune data de 2 April, dupa care s'a publicat si
in Uricar P, 144.
Hrisovul din 1820 Mart 8, de la M Gr. Sutu Voda, are acelas cuprins (pg. 236).
In 1756 Noembre 30. C. M. RacovitA Cehan VodA dAruise
man. Precista din Roman mosia targului Vasluiului, of and de vatra fdrgului (pg. 144). DupA 39 ani M. Sulu VodA dArueste si
Dutra targului Vaslui hatmanului C. Ghica.
Peste o tuna la 5 Mai 1795 M. Sutu e mazilit i vine
in scaun Alex. I Calimah VodA. In 10 Iulie 1795 noul domn fatal-este dania, in acelasi cuprins : mortasipia, bdutura vinului,
mesornita, bez mdnul i taxa la iarmaroace 1 zlle de targ. (pg.179).
In toamnA la 1Noembrie 1795 targovetii de Vaslui dau noului
proprietar o scrisoare de asezare, prin care aratA urmAtoarele :
b) Targovetii, cari au case si dughene la ulite, vor plAti bezmAnul dupA numarul stanjenilor, cum si trei cidci : una la arat,
alta la secere, si a treia la vremea toamnei.
c). CArAtura vinului de la ville proprietarului o vor face ei
,cu carele lor, plAtindu-li-se cu 2 bani mai pup ca altor strAini.
d) Nu pot vinde vin, bere, rachiu, med nici carne (mesArnip) de cat cei cu ingAduintA specials.
e) Pentru a se zidi case si dughene din nou, se va lua voe
.de la proprietar (pg. 176).
IscAlesc scrisoarea 21 de targoveti, si ei zic ca slot adicei
awl toll targovelii din targul Vasluiului ".
Un nou aranjament se face cu noul proprietar si anume
chestia cosirei feinului de pe mosia targului, fArA a plAti dell*
pe motivul c, fiind sezAtori la drumul mare, nu putine supArAri
si greutAti sufar despre drumetii trecAtorill. Spre infranarea abu-
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
21) Cine e C. Chico hatmanul? Putine personalitgti polltice din trecutul nostru indepartat au starnit mai mita valva ca
marele logoVit C. Ghica ?
4. Ruxanda
T2 Stefan,
Matei,
Maria
A. Mavrocordat
I
5)
Grigore
Vodd
Sultana
n. 1697
Scarlat
n. 1791
Maria
n. 1694
,__-_- Mamona
Cristina (')
=Elena D.
= Andr.
EvpraFirisoscoleul
1727-41 ;
Vlasto
ghioti
1743-52.
N. lorga. Despre Cantacuzini, vol. II, 396-405. I. C. Filitti,
Arhiva Cantacuzino, plana Ghica ; Surete m. 1, 724 (spits dui:4
banu M. Cantacuzino).
Primele 5 generatii ale Ghiculeotilor ne dau 15 nume. Pen-tru a $asea genera(ie avem 17 nume de Ghica 1 anume:
www.dacoromanica.ro
Kt!
la I
bui
.1=1 cz
*.!
ady
.tc
g'catOginal (1)
man
D Oh,Sulgeroglu hat1774 77
&arid
Ditlitrie ban (c) 1718
1780)
: att., Caragea
= Marla, Vdcarescu
:=EL Rizu (Paladi)
Ralita
i= Man., Genet.
Caragea
Profira
ra n d
post EME
de la Rocca
Deleanul
:=.1LucachL lanculeu
,Zoe!
Gritore:
Gheorghe!
Ruxanda.,
,ff11,31:Urza
ect
XXXIX
www.dacoromanica.ro
XL
Costachi spataru (3)
= Maria VAcarescu
Eufrosina (3)
= C. Varlaam
Prof ira (3)
=- N. Mavros
= Vladimir de Blarenberg
Mihail ban (3)
= Ecat. Faca
Ecaterina (1)
= Sc. Greceanu
Anica (2)
= I. Florescu
Zoita (2)
= Dinu Pana Filipescu
Anastasia (2)
= Isac Ralet
...
0
Cl
Anita (1)
= B. Stirbei DragAneecul
Scarlat (2)
=- Maria N. Dudescu
'Elena (3)
= I. Moruzi
E .2
rE
Cl
c.)
rmn
= = -- Maria Hangerli
Eufr. Savescu
= Maruti (lanina)
------- V. Cos
tachi stolnic
www.dacoromanica.ro
(3)
XL[
Gheorghe log.
Sultana
= C. Muruz Von
ttO
0
Ca
C.)
r.r..1
CO
Ruxanda
= N. Bal'
Elena
Ilie F. Catargiu
Ins
"CS
V.
I:"
Eufrosina
= N. Mano
VodA, decapitatul.
www.dacoromanica.ro
XLII
fostA domneasca. S'a casAtorit cu Maria fata lui lordachi Cantacuzino Deleanul.
22) lntre C. Ghica $1 Vaslueni. Dupa ce C. Ghica batman tsi capdta titlurile de proprietate, intArite de doi domni, de
Mihail Von in 1795 April si de A. I. Calimach Vodd In 1975 Julie. sill face scrisoare de asezare cu targovetii in 1795 Mai 1,
vede ca targovetii de Vaslui iii cer i .capAta de la A. Calimach
Voda lArgirea privilegiilor vechi, ce le aveau asupra cosirei fanului de pe mosia targului ; iar in 1793 Sept. 2, (Uricar 12 146).
aceiaki targoveti se jaluesc lui VodA Calimah ca pe nedreptul i
prin surprindere hatmanul C. Ghica a cApAtat afierosire vatra targului Vasluiului, daruit de M, Vodd Sutul, dupo ce s'a mazilit,
ceia ce nu era in dreptul sAu sa fad, iar eitargovetii pierzandu-si hartiile for de proprietate asupra caselor lor, din intamplarile vremilor, se vad pusi pe nedrept la dare de bezman. lar
mai jos zice apriat ; Indestul ca ne este asezare in leahul cel mare,
ograda et" de la Mehmetaga Hagiecoglu, ce si el o avea cumpAratd de la Miron Tabacarte (pg. 183'.
d) Cu 300 lei cumpArd de la Cristina femeia lui Gh. Adam
www.dacoromanica.ro
XLIII
Grecul, locul dat danie de Mih Sulu Voda in 1793 Aug. 22, er
1) Cu 80 lei rascumpara vadul de moara din vadul Vas luiului a lui N. Codrescu (pg. 186).
!MA dar ca numai in cursul a doi anI, 1796 -97, C.
Ghica rascumpara circa 8 Ha loc din moia targului i cu 2 vaduri de moara in apa Vasluiului.
In 1796 cumpara cu 250 lei venitul moiei Vasluiului (pg..
183), iar in 1799 Mart 8 ii sporete natura privilegiilor 1 a-
nume :
- In 1801 Dec. 10 C. Ghica hatman capata un non hrisovde intaritura milelor sale asupra Vasluiului; in acest hrisov se
cuprinde mesdrnila 8 dughene, o crawl, o pitarie, toate aceste
sa-i fie scutite de banii ajutorintei ; apoi scutete 20 liudi postavari deschizandu-i fabrica de postavarie (pg. 200).
In 1802 Sept. 1 1 C Ghica hatman schlmba cu lord.
Roset ban dand un loc de la Copou, lai si 900 lei pentru locul
ski din Vaslui, capatat danie de la C. D. Muria \Tata (pg 204).
In 1803 Mart 1. C. Ghica hatman schimba cu man. Fastacii,
dand jumatate din Curseti, i is moia Delea o bucata de locdin moia targului Vasluiului i aproape de vatra targului dumi1)
www.dacoromanica.ro
XLI V
sale.' data cu dania da manastirei i 107 scrisori ale Cursetilor (pg. 204).
In 1803 Iulie 1, C. Ghica hatman capata un nou hrisov de
intarirea milelor sale asupra targului Vasluiulul, de la A. C. Moruz Voda. 0 noun imprejurare ingreuna situatia. In 1803 a
ars targul Vasluiului i
C.
ai for Ion Sturza i Elena Miclescu, nascuta Sturza, avand moie In jurul targulni Vasluiului, cer de la domnie boeri sa li se
aleaga hotarele si sa be scoata mosia de supt Impresurarea tar-govetilor (13g. 199). Jalba for se indreapta la ispravnicii de Vaslui in 22 Mai spre cercetare de cat anume loc se incalca, ca sa se
faca gard la farina. (pg. 200). In cursul anului 1802 fratii Sturzestii fac schimbul cu man. Sf. Spiridon si ian mosia din jurul
targului Vasluiului pentru patru moil ce ei dau Sf. Spiridon si
anume DeIngeni, Popesti, Bulboacele 1 TH./esti. Cum afla hat-
neste cu jaiba la domn i in 2 Mart 1802 cere hotarnic pe Gavril Conachi vornicul sa-i aleaga mosia despre mNia foasta a
Sf. Spiridon si acum data boerllor Sturze4ti (pg. 202), Dar i
ratiii Sturzestii. cer alegerea hotarelor moiei despre vecini, i
Sturzeti 4
www.dacoromanica.ro
XLV
C. Ghica cu tot protimisul sau, sa dea in schimb alte me ii man.
Sf. Spiridon. Si in adevar dupa multe tratari (din 28 Mart 1805)
se ajunge la un aranjament 1 in 1807 Sept. 29 divanul in frunte
cu Mitropolitul Veniamin Costachi aproba schimbul man. Sf. Spiridon, da lui C. Ghica logofat mosia targului Vasluiului ce o avea danie man. Precista din Roman, metoh Sfantului Spiridon 'Inca
din Dec. 7268 (1759). si is de la C. Ghica mosiile Borodnicenii i
Visternicenii de pe Raut, la Soroca, moii ce le avea de zestre
de la socrul sau Iordacht Cantacuzino vornic (pg. 216, 231).
Iata dar cum log. C Ghica ramane singurul proprietar pe
toata mosia targului Vaslui cum i pe vatra targului. In 1805
Dec. 21 Voda Moruz Intareste definitiv titlurile de proprietate logofatului C. Ghica peste toata mosia Vasluiului si anume : a) par tea data lui danie de M. Sulu Voda in 1795, b) partea luata in
schimb de la man. Dobrovatul in 1796, c) partea luata in schimb
de la sf. Spiridon in 1805 Mart 28 ; (pg 212).
24. Familia lui C. Ghica logoldtul. In 1795 cand C. Ghica
hatman capata danie de la M. Sulu Voda mosia vatra targului
Vaslui era un barbat in vrasta de 50 ani 1) si Muse cum zic
hrisoaveleslujbele sale cu osardie 8i cu credinta atat catra Cara
cat i catra domnie" (pg. 201) ; sau slujbele cele cu osardie si
cu credinta au aratat catra not si patriex' (pg. 187) ; sau cu adevarat sau purtat cu osardie si ravna cea deplina, nu numai la
vremile linistite ci 1 la intamplari cumplite cu scidcicat (f. sadakat = afectie, devotament) i credinta" (pg.119) ; sau cu toata cuviinta si dreptatea se cade a sa agiutora spre rasplatire a multor
adese slujbe, care dupa vreme cu multa ravna si osardie sau aratat nu numai la vremile linistite, ce i la intamplari cumplite cu
saddcat 1 credinta slujind Orli si domnilor, tiutcY fiind oceastci
www.dacoromanica.ro
XLVI
Ruxanda cu N. Bats, iar a douaElenacu Hie Filip Catargiu , i numal Dunutrache Ghica s'a easatorit cu Eufrosina,
Alexandru Ghica marele logofal, nascut Inainte de 1785, acesta casatorit cu Ruxanda, fata lui Sturza logofatul, catra an. 1805 ');
www.dacoromanica.ro
XL VII
ia sa Brodoc, vecina cu Vas luiul, impiedicA i stricA imaul targovetilor. Jaloba se indrepteazA la ispravnicul de Vaslui sa cerceteze
(pg. 221).
Aceia0 jaloba o indreapta in 1810 Febr. i C. Ghica log. contra
lui N. Stratulat hatmanul (pg. 221).
Aceia0 jaloba face i pentru Bahnari; se randuesc comisii de
cercetare asupra incalcArilor, ce ar fi patimind moia Vasluiului
despre Brodoc i Bahnari apua i rasarit (pg. 222) cf. pg. 278
(Bahnarii) i pg. 283 (Brodocul).
mo-
impar(ala.
www.dacoromanica.ro
XLVIII
cu an
desvoltarea 5i organizarea vietii municipale in cele mai mici amAnunte. Nu se putea dar ca tocmai Vasluiul sA nu provoace asemenea conflicte, cand proprietary era o femee, o cucoana, sort'.
cu Voda Ghica din 1850 ; apoi acea cucoana maritatA cu un pal-
a se pretelui 5i executa (1854), Man. Costachi Epureanu, avocatul Elenei A. $ubin prin mai multe cereri adresate guvernului.
Se radicase la mare onoare 5i la o situatie politica un om
din popor $telan Angheluldcare din mare arenda5 al moillor manastireti din Vaslui ajunsese i mare proprietar. In jurul acestui Stefan AnghelutA s'a grupat tot spiritul nou de democratie, de emancipare, ca G. Petala, C. Sion, M. CogAiniceanu,..
1) Questlea Vasluiului de M. Costache Epureanu 1864 pg. 78..
www.dacoromanica.ro
XLIX
i fiind ales preedinte al Eforiei Vasluiului in 1853 provoacl
conflictul intre targoveti i proprietara, prin sequestrarea tuturor
veniturilor domeniale ale lui Subin, care in 1825 avea 14000 lei vechi.
de la pitarii.
mascuri de negot.
, vanate streine.
, taxa pe gaz, a 20 parale ocaoa (2800 oca gaz).
1110 . pravalii cu lipscanii i cizmarii.
,,
5000 ,
500
980 -
din tutun.
pacura 1 dohotul.
cantarul.
62850 le
(Questiea pg. 31).
www.dacoromanica.ro
L
tar venitul Intreg al mosiei targului dupA rAfuirea fAcuta de
a dministratie se soldeaza cu 244390 lei, din care 14990 sant pentru pro ducte, &i anume : 3000 lei pentru 35 chile fAinA cate 120
lei chila ; 3500 lel pentru 70 chile pApusoi, cate 50 lei chila ;
1110 let pentru 30 chile orz, cate 37 lei ehila : 4884 lei pentru
22 stoguri fan, ate 222 lei unul ; 296 lei pentru 2 fAlci iarbA,
cAte 148 lei una ; 2200 lei cArAtura a 110 st. lemne cate 20 lei unul.
= Maria D. Sturza.
5.
6.
= Casandra Bals.
= Eliza Milo.
Edgard,
Emil
Leon
Ema
George
= Irina
general
= Eugenia = Ion = Vera Mavrocordat
Blarenberg = Mariia Drosu
Lahovari
Ghica
0w <
I
on
o-t
CD
Margareta
ig'
a3
zi
ComAnesti
I
>.
Fir C4.
67 Fe r
Di ea
143
pa
(9D
f-'2,
= Henri
CD
Gr. Ghica
...
o-
Eliza,
= Contesa
de Mongomary
w,
AT
www.dacoromanica.ro
Gheorghe
LI
28. Incheere. Am ajuns la capAtul povestirei istoriei asupra
-moiei Vasluiului. Targ domnesc, sau de basileus, Voevozii Mol-
Iafi I Iulie
1926.
www.dacoromanica.ro
SURETE SI IZVOADE, XV
(Documentele targului Vaslui)
Despre acest luga Coriatovici ne cid relatii Matei Strycowschi in urmAtorul mod : (Ed. 1582 pag. 418) :
Cronicile litvane i rutene mArturisesc ca pe principele litvan
Iurie Coriatovici din cauza deosebitei sale bravuri (dia fego dzielnosic rycerskich) invitandu-I Moldovenii la domnia Moldovii (wzieli
wolosky na hospodartswo alb() Wojewodstwo Woloskie y Moldawskie), it incoronara dupa obicelul for in capitala tArii for Suceava (w Soczawie na stolice) ; dar fiind din natur5. oameni iubitori de schimbarea domnilor (wszakze iako w nich lest wrodzona
niestateczno5 czestego ddmientania panow) in curAnd il otrAvira in
www.dacoromanica.ro
-2
dem). A. D. Xenopol (Ist. Romani lor ed. II vol. II, 147) is traducerea lui Hajdeu ca bu nAsi crede ca Iuga Coriatovici a fost ingropat
intr'o manAstire de piatrA, o junatate de zi dincolo de Biirlad
adica sere Tecuci.
Cele ce spune Strycowski nu e de cat amplificarea celor ce
-3
data pozitia mormantului aflat
Rasaritul de vary
rasdritul
/de lama
interiorul bisericei
actuale
I'
,
lc,
IS
!
.%%,
In mormantul deschis s'au gasit putrezit totul : schelet, veminte, sicriu. Rama sicriului se .redea ca o dungy rocata in pamant ;
iar Marna d n cadavrul putreiit cuprindea fire albe 1 galbene dintr'o
hlamidA domneascA. 0 mica parte din schelet-craniul i femurul, arata ca. sicriul e foarte vechiu, iar dupd pozitie anterior bisericII
din 1490.
In Evenimentul Or 1923 am aratat banuiala cA avem a face cu
un mormant domnesc. La aceasta P. S. S. Jacob Episcop al Huilor a afirmat ca mormantul nu poate fi de cat a Jul Iuga Cori; ceia ce cred ca este.
atovici (Galacii not
Koriatovicii. Fiind cA asupra persoanei lui lung Coriatovi c
s'a incins o discutie aprigd intre istoricii notri, Xenopol, Onciul,
Iorga i Radu Roseti, servim pe cetitori cu datele ce le culegem
asupra Coriatovicilor din interesanta lucrare a lui Stadniki asupra
fiilor lui Ghedemin, marele
www.dacoromanica.ro
4
Deci :
Wida
Gedyntin
= Eva
I
Iewnuts
Moniwida,
= Olga
Narymut
t 1342 = Pinsk
Olgierd
Mihail Koriat
print de
Novgoro51
.
Simon, Mihail Vladislav
.-3 'E'
Alexandru, Ierze, Patryky 1411 1399 lagello
m.io w
cneaz namesnic
000nx
ci.
de
de
Rex Poloniae ; 0 .-.. ==
o5-...9..
Belz Nowogrodzie
Ierzu
fag
loan
n = ,..-.,..
dux Russiae)
Andrei = Petru Musat
'-o
Alexandru
Vodd
0ch o a -,,
r:1.
-Gheorghe
0 --: fa.
=
ii; c
Theodor t 1426
m
n
Agripina
0
%
--I0.
= Andrei D.
n
_
cneaz de Moscova
I
n--
'
CD
(1403)
'+.1
Cu
teneascA se va plAti in Suceava de la o grivnA 3 grosi si la fruntarie la Bactiu de la o grivna 2 grosi, ai apoi la intoarcere din
Basarab (Valahia) cu marfA de acolo, fie piper, fie IAA fie orisce
se va plati 1 i Bactiu de Ia 12 cantare jumtitate rublA de argint si
fn Suceava de Ia 12 cantare o rublA de argint".
(B. Hajdeu, Arhiva istoricA I, 1 131),
Obs. Deci la 1407 Vasluiul nu era socotit ca centru vamal,
fiind targ in interiorul tArii, nu targ de margine.
III. 1412 Mart 75 Lublin. Sigismud Regele lingeriei igi imparte in doui
Cara Moldovei cu Regele Polonlei Vladislav, ramanand (Vasluiul) cu Barladul
... ex tunc nos ambo videlicet Sigismundus et Vladislaus reges, simul debebimus terram Moldaviae, non obstante praedicta
obligatione potenter invadere et ipsum Woiewodam Moldovanum
ab eadem 4movere et ditioni nostrae subjugare, obtentaque inter
www.dacoromanica.ro
-nos reges dividere et per limites seu terminos infra scriptOs distinguere, et celebrare tali modo : quod sylvae maiores Bukouina
.dictae, incipiendo a montibus seu ab Alpibus regni Hungariae, inter eandem terram Moldaviae et terram Sepenycensem situatae
'penes Sereth protendentes se ad aliam Sylvam minorem Bukowina
dictam, usque ad fluvium Pruth, debent per medium dividi seu diidiari, et quod forum Ysnythar (lasski targ)"in sinistra parte siturn maneat pro eodem d. Vladislao Poloniae rege Forum vero,
seu villa Berlath in dextra parte situm maneat nobis Sigismundo
regl, Coronae regni Hungariae. Transcenso autem fluvio Pruth residuae sylvae, procedendo directo ad campos desertos usque ad
snare parimodo cum eisdem campis per medium dividantur. Ita
quod Fevreriar alias Bialagrod cum aequali medietate pro nobis
Sigismundo rege, et coronae Hungariae maneant taliter dimidiate
et divisae.
Obs. De si In textul acestei convenfiuni intre cei 2 regi nu
le pomeneste nimic de Vaslui, noi credem ca de oarece lasii ca-deau in partea Regelui Poloniei cu toate ()Muffle din munfi pinA
in Prut, iar Barladul cadea in partea Regelui Ungariei, apoi Vasluiul, care aparfinea farii de jos, neavand se vede vre-o importanta de vre-un fel prin 1412, fall. cu Barladul, nu e pomenit ca
termen de delimitare intre cele 2 jumatali din Ora Moldovei aj
deci a trebuit sa treacd cu totul in partea Ungariei.
Acest act n'a avut norocul de a se infaptui (Vezi Xenopol
3.1st. Romani lor 11).
IV. 6943 Sept. 1. (1434). Suceava. Ilfes VodA Inl-redinfeaza pe Vladfslau Regele Poloniei, ca s'a impacat cu fratele sau Stefan Voda, dandu-t in
,partea sa mat multe domenil, intre care i Vasluful, cu ocolul, care-1 apartine.
Cu mila lui Dumnezeu lui Vladislav, Mdritului Craiu al Poloniei, al Rusiei Lituane, si al altor fan gospodar, slujba credin,cioasa in toata vremea de la Bias Voevodul fdrii Moldovei dam
milei voastre instiinfare ca noi si cu al nostru frate, cu Stefan
'Voevod, ne-am intrunit si ne-am ()Adult, si avem Writ aceasta a
aseza pace In veci vecilor ; iar Milei Voastre sfintei Coroane a
Poloniei avem amandoi a slujire cu credintA in veaci, fara vre-o
inselaciune sl fara viclenie contra cuiva din ai vostri nepriiateni,
iar noi insine am dat milei Sale fratelui nostru Stefan Voevod din
Ale noastre linuturi anume : Cetatea Chiliei gi cu Varna fi cap owww.dacoromanica.ro
-6
fere care atarn4 de aceasta cetate qi locul Vaslui qi, ocolul carecake acest loc ascultd qi finatul de la Tutova qi ta'rg)ci Bcirladului cu tot ocolul pi cu write de la Covurlui qi locul Tecuci cu
tot ocolul qi Oltenii. lar acestea sal fii milei fratelui nostru Stefan
Voevod uric cu toate veniturile neruseit nici odinioara in veci in a
noastra viata. Iar care nu va vrea sa Vie in aceasta unire si va
strica pacea, iar Mila Voastra si catra fiecare band va sta la aceasta si va pedepsi ca vinovat 51 ca calcator. lar spre mai mare tarie
Jurat-am noi intru sine am fagadult pe sfanta cruce si pe toti
si am iscalit insine intre sine cu a noastre peceti, iar care dintre noi nu va nazi sau va rade spre stricaciune, unul ca acela sa
fie procleat de Dumnezeu si de prea curata lui Maica 51 de cei 4
Evanghelisti si de cei 12 sfinti varhovnici apostoli, si de 318 purtatorii de Dumnezeu sfinti parinti cari dintru Nicheia ksi de toti sfintii sa fie procleat 51 sa fie asamenea cu luda sff cu procleatul Arie Si
parte sa alba cu acei cari an strigat la stapanul Hristos cu dan -ii si sangele lui pe ei 5i pe copil lor. Si spre mai mare 1ntarire
a tot ce s'a scris mai sus. poruncit-am la a noastra credincioasa
sluga pan Dirnii logo fat sa scrie si s acate a noastra pecete cabra aceasta carte a noastra. Scris-a lacus pisar in Suceava la aanul 6943 Sept. 1 (1434).
Obs. Scris pe pergament. are pecete mare atarnata. Textut
slavon la Ulianitki ,,Materiali" 44.
V. 6944 Decembre 7, Vaslui (1435).
llias Vodd si Stefan Voda intaresc din Vaslui lui popa luga
din Buciumeni (Suceava) stapanire pe toate mosiile sale si anume z
Mansacii sat pe Liubana, la gura Studenitei (Recea), unde au fost.
Temeqeqtii intre cuturi 51 la Tutova unde este Miclea din Bahna
5i mai sus la gura Strambei, unde este Balan si unde este Barba
Stan *i Stanciut, la varful Srtambei lmbe judeciile si Stramba de
la varf la gull cat poate sa-si neze sate si catune, si la Conovita unde iaste Mihdita Colici.
Obs. Documentul este scris pe pergament, pecetea cazuta
Textul slavon la Ulianitki p. 53. Gramaticul, care scrie uricul e
Ofel-Mihail (de la care avem satul Oeleni, Falciu).
VI. 6945 April 23 (1437) Vaslui. Stefan Voila reguleazil vama, ce air
a plat! negutitorli din Brapv pentru mArfurile tor.
www.dacoromanica.ro
--
(St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. 93). Duna 6 zile !Has Voda
dA un asemenea hrisov acelorasi negufitori din Brasov, tot ate 4
grosi de tail. Deci fara era realminte imparfita in doua : Tara de
sus cu capitala la Suceava supt Iliac Vodd, iar fara de jos cu
capitala Ia Vaslui supt Stefan VodA (v. Nota de la pg. 88).
VII. 6948 Dec, 12 (1439), Arderea VasluiuluI.
1 =z
Micul
www.dacoromanica.ro
--8
Bontea vine din bont, bunt, de unde Bente lq, seditieux. rebelle
Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod, domn faril Moldaviei... iata ca aceasta adevarata sluga a noastra, credinciosul pats
Alexdndrel s'a ndscut la 6946 August 17 (1438), deci era copil de 12 ani and soarta it hArdzis cu tronul Moldovei. Pus supt
epitropia mamei sale Maria, sord cu Vladislav lagello, tatAl regeIui Cazimir, el venia dar vAr primar Regelui Poloniei.
Andrei Oligmondovici nobil rus
Sofia (Sonka)
Maria (Marinka)
=- Vladislav lagello (cumnali) = flies Voda al Moldovei, frate
Regele Poloniei
iin 23 Oct. 6933 [cu Petru Voda
n. 6935
Vodd
n. 6946 Aug. 17
t 6963 la Cetatea Alba
Cronicile iata ce spun despre aceste vremuri tulburi i luptele ce au avut loc intre frail, veri, moi i nepofi :
Roman VodA vdzand ca moul sail Stefan VodA a scos ochii
tatdlui sau lui Ilia Vodd (6952 Mai=1444), s'a infeles cu o sam5,
de boeri i prinzandu-1 i-a tAiat capul, i i-a Mat scaunul in Febr.
6956 (1448).
la Hotin in 22 August 1448 (6956) in fafa a 4 nobili : Ion de Cziezow, Petre Odrowasz, loan de Konyeczpolye 1 loan de Pilcza.
www.dacoromanica.ro
10
Dar Petru moare dupd 5 April 1449 (6957), dupd ce ddduse China
Ungurilor, ca un sewn de supunere catre Ilan de Huniade.
In 6957 Oct. 12 (1449) Bogdan Vodd sosind cu a jutor Muntean 1 Unguresc veni cu o*ti asupra lui AlexAndrel *i la Tama*eni lAnga Roman, 11 rapuse. Noul dome era deja. insurat cu Maria
(Oltea) i fu ajutat in aceste lupte de rudele sale, domnul Munteniei, rudele femeii sale de Vlaicul, ajuns apoi parcAlab de Orhei
*i Hotin supt nepotul sdu Stefan Voda.
Bogdan ocupA tronul in iarna lui 1449, *i cu toate incercdrile
Jul de a- I atrage prietenia Poloniei, Regele Cazimir dadu ordin
58 -1t ajute pe vdrul sau Alexandre'. Oleszko veni in Moldova *i
Bogdan fugi sere munti, de unde adunard caste de pe unde a putut, sari contra lui Alexandre' i pe la Febr., I*1 reia scaunul. La
Bogdan ne mai putand amana tradarea planuiti, porunceVe a for sal ca sa fie pregatiti I sa navaleasca numai de cat
in padurea de dincolo de targul Crasnane unde-1 numai un drum
i acela ingust asupra caralor armatei regale. Capitanii. afland a-www.dacoromanica.ro
11
fund de aceastd
de pisarul lui Bogdan, care in noaptea precedenta fugise la armata Regale, aratand toate cate le planuia Bogdan) sfAtuinthi-se,.
a*teptau pe duman, vrand sA dea lupta de pe care. Pe urma Insd
hotarand sa treacA prin padure cat mai rdpede carale si bagajele
pentru ca lupta sa se poata da mai in Iarg. Dar sfatuindu-i par--calabul ca sa treaca bagajele *i carale pe *es, lasand la o parte
padurea care era naruita de copacii Mali, de pi-i sfAtuiau bine,
nu fu ascultat. Totu*i i se incredintA lui grija caralor 'pt a lui
Ilichno *i se hotAra ca bagajele *i carale sa stea *i sa a*tepte de
cealaIta parte a padurii sosirea armatei. Parcalabul moldovan se
intare*te deci cu o ceata de o*teni podoleni, pe cari i-i luase cu
straja i trece cu ei si cu carale prin pIdure, la camp deschis,
de *i nu fara a intampina o puternicd navala a dumauilor Mot
doveni.
spgmantandu-se sant mai grabnici la fuga de cat la lupta ; totu*i se hotarara sa indrazneasca toate si sa incerce norocul intr'o
a*a de neinlaturabild dificultate.
A*ezand dar liniile de batae *i incredintand o aripa capilanului Neculal Porawa de Halicz, iar ceialalta lui Mihail Bucazczki,.
12
car cum de el joaca rolul de aproape o a doua capitall a Moldovei, inainte ca Iasii sA fi Inceput a avea acest rot... Vasluiul
este cel mai des gasit ca loc, de unde mai ales in sect. XV-a.
Domnii iii dau hotdrarile for prin cArti si hrisoave (pg. 68 nota 1).
X111. 6960 Feb. 24 (1452) Vaslul.
www.dacoromanica.ro
13
fi In uricul din 6967, atat in ceia ce priveste 'taxele cat si judecarea pricinilor. Judecata va face-o dInnnul in persoana $1 nimene
altul, nici ureadnic, nici dvornic,_nici vameq, nici foltu$, nici par-
Noi Petru Voda cu mi(a lui. Dumnezeu domn tarii Moldavieicu boerii sfatului nostru Moldovenesc i cu al nostru mitropolit
Kir Teochist si cu top boiarii de is mare pans la cei mid sfatuitu-ne-am si mutt ne-am cugetat intre noi despre stangerea si
paguba tarii noastre, ce o avem despre toate partite, si mai mult
despre Turci, cart au ingramttdit si adunat 1n cateva dap si cer
de la noi dart (haraci) 2000 zloti Unguresti ; deci noi nefiind1 in
stare a le da, tar spre apararea noastra nu ne este nici un chip
de ajutor si nici vreo aparare nu avem de nicairea, cum au avut
inaintasii nostri, tar nedandu-le lor, insasi ni vor lua femeile st
Copii fratilor nostri. Pentru acestea ne-am sfatuit toy ca laolalta
cu totii sa ne radicam insine nevoia cum vom putea si sa lie seapam capul de aceasta paganatate sa mergem si sa le dam ceia
ce vom putea din ceia ce cer ei pand ce si Dumnezeu se va milostivi cu mila lui ca sa putem avea de la Dumnezeu ajutor si
hotarale sa se afle cum le-au avut inaintasii nostri. Drept aceia
ne-am sfatuit cu toata graba sa rugam pe al nostru boiarin, pan
Mihail logofatul ca sa mearga la Turci si sa supuna nevoia noastra` luand pe Dumnezeu int'ajutor si sa ne faca noao pace, ca
Cara noastra sa nu dea atata dare, sa putem avea mai pucin de
cat atata $i bine ;i tarasi daca cu acestea nu izbandim, atunci sa
avem a da si acei 2000 zloti Unguresti, numai sa fim in pace, si
tara noastra sa
dea atata dare, si am fagaduit si fagaduim
cu aceasta car a noastra dumisale Mihail logofat sa nu aruncam
nici o vorba de aceasta nicaiuri si nici sa putem spune nimic despre dansut, cad el ne-a facut sa dam aceasta dare, cad cd noi
Insine cu totii l'am trimes pe el ca sa dea aceasta dare pentru
nevoia noastra. BSI spre aceasta datu-i-iam aceasta carte a noastra.
www.dacoromanica.ro
14
Braevici, a lui pan Lazor, a lui pan Stanciul, pan Manoilti, pan
Ivan Bdicean, pan Oand Pantece, pan Cooma androvici, pan
Hotco Scibor vornicul, pan Petre parctilab, pan Petre logo fat, pan
Hotco Createvici, pan Moicti pi fratelui sou pan Toader, pan Goian, pan Coste Ortif, pan Coste Danovici, pan qendricti Tolocico,
pan Lazea Pitic, pan Andruqco, pan loan Bucium, pan Mic Grata
dvornic, pan Toader Dulcevici, pan Mihul Starostici, pan Sin Ho-
III
D X111, 669-71.
15
I oy
XVII. Fdrd datd de an, land ;f zi, Vast'''. Soltuzul gi* pirgarli
din Vaslui scriu judetului si pArgarilor din Brasov in pricina dintre Petra
din Vaslui cu vaduva lui Anton din Brasov.
De la soltuzul i pargarii din Vaslui inchinaciune priatenilor
notri, oltuzilor si pargarilor i tuturor batranilor din Braov (COT
WOATS3A 11 nprApe COT Roca' s). Si dupa aceasta va graim despre
lucrul lui Petru, care a avut para inaintea voastra cu femeia lid
Anton, iar voi le-ati facut lege, ca sa vie Petru la 'noi i sa vi
spunem si noi ce stim. Aa dar Tomo i Barta s'au jurat inaintea
noastra amandoi pe sufletele i pe legpa for (HA Ma apswENTe), ca
Petru s'a lepadat inaintea for de acei florini (4Aspn) ; el n'a lost
tovaras cu Anton. Deci cum am tiut aa v'am scris, altceva no
tim.
(Cf. I. Bogdan, Doc, Mold. din Brasov, XXIX, Stoica Nicolaescu, Doc. S1.-rom., CVIII ; I. Bogdan Doc. lui Stefan cel Mare
II, 453, Asupra datei Bogdan o pune in mod larg intre 1450-1500.
St. Nicolaescu o pune intre 1460-1464. E greu de precizat anul.
www.dacoromanica.ro
16
XVIII. 6972-6973. Stefan Vodi se gAseste in Vaslui in cursul aceitor
2 eel, de uncle da mai multe urice yi Judea mt.i multe pricinl.
Suceava in lunie 1464 si In Mart 1465 de a sta in Vaslui, cu intregul sau sfat de boeri. El se insurase cu Evdochia de la Chiev
n 5 luliu 6971 (1463) si probabil ca in hatarul tinerei sale sotii
a facut primblarea prin Cara si in special la Vaslui, mosia lui personals si unde probabil isi avea curti domnesti, (Analele Putnene,
Arh. 1st. III, 6, Let. r, 152).
X1X, 6978 April 1 (1470) Suceava. Stefan Voda dispune ca pentru 3
cars cu peste ce le va trimite mAndstirei Neamtul din partite de la Nistru
la Chilie, la Cetatea Alba sa nu plateasca la Ozere sau la Nistru rilei o dare
pe unde vor trece, fie ca vAmile vor Ji in vanzare sau in credinta.
...AA ECT Hi'tk CAOROAHO... HOCAATH MOH Tpu MASK H HO pHR1
a) Stefan Voda din mila Iui Dumnezeu Domn al Orel Moldovei, scriem soltuzului din Brasov (WOnTS3S COT Gpmllmt), prie-
17
A,
norane
[WHENCE HAM.
niei meale, not toate bine le-am inteles. Dar s'au Intors si s'at
dus Indarat (a cam Ct RPtITHAH H HATPAr 311WAH) ...scris in Vaslui
Febr. 18. OM HA RACASH).
(cf. I. Bogdan, Doc. Mold. din Arhiva Brasovului XVIII ; Doc.
lui Stefan cel Mare II 337, 338. Stoica Nicolaescu Doc. slavoromane` XLIX. Data se pune in 1460, 1465, 1470 si 1476 si 1477.
Cea mai aproape de adevar e data de 1476, de oare ce fusese Natalia de la Vaslui cu Turcii si In vary urma sa se petreaca Invincala de la Rasboeni, decl Turcii nu se puteau da Indarat.
XXI. 6979 Ghenar 16 (1471) Vaslui. TAerea a 3 capete de boeri in Veen!.
In acest an, 16 Ghenar Stefan Voda a Mat pe Negrila paharnicul, pe Alexa. Stolnicul si pe Isaia Vornicul In targ in Vaslui,
zice Cronica. (Let I*, 157).
Obs. Cronica Putneand nu cunoaste acest fapt. In lista boe-
18
ca din cauza Tatarilor, Turcilor, Sacuilor si Ungurilor nu i-a putut indeplini poruncile sale. Ap nice cA nu poate trirnite 1000 calAri cu flu' Mu,
Una prea tAnar i neexperimentat. Apoi Radul Voda rAdica cetati fa hotarul fares.
Braila,
lui Stefan Voda ; i-au Mat pre toil, toate steagurile le-au luat".
Aceasta in Martie 1471 In toamna aceluiai an 14 Sept.
6980) ,,adusau Stefan Voda pre Maria din Magop de o au luat
die Doamna".
Era pentru a 2-a oars, dar cu altA sotie, Stefan Voda muwww.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
XXVI. 6983 lanuurie W. (1475.) Bat Alla de la Vas lui (Podu lnalt).
Pe malul ozerului Racovei WO apa Barladului, zice Strykowski In 1575 ; in sus de Vaslui, la Podul malt, zice Ureche la
1645. Lamurit lucre ca mai mutt adevAr cuprinde spusa cronicarului Polon, de cat a cronicarului moldovan.
In Cronica gi analele Putnene (I. Bogdan, Vechile
cronice Moldoveneti pg. 146) cetim urmAtoarele despre aceasta
lupta de la Vaslui : BS AtTO sgnr 1111011filpiA I pil3CH CTEfAH11 BO'4IROAA Torpcnida Rollout] HA RAC/101(H II AAHOPO MHO;KIICTKO IflOCkilEHH
C111111/i1 H rIAHOSH ;KHRIXI. OVVIATH 11110Ct4E FIrk, TZKINO OCTARH
,,In anul 6983 lanuurie 10 batut-au Stefan Voevod Vile turceti la Vas/J/4, i multa multime (de Turci) a fost tAiat, i pre
multi de vii i-au prins i i-au tAiat pre ei, lasand viu numal pe ;
fiul lui Sacbaa, i 40 de steagurl au fost luat de la ei".
Iar cronica MoldopolonA (idem 176), scrie : Anno Domin
www.dacoromanica.ro
21
er vallis artum situm non poterent se ad conflictum bene extendere et alas dilatare, occurrerent ad pugnam, contra quos... sic
fortiter pugnaverunt, sed non poterant movere exercitum Turcorum
ex quo erat multitudo magna. Tandem feria quinte, die lucescente
tortissime, in eos prosiluerunt muttos ex eis occidendo sagitis et
lanceis. Videntes Turci non posse resistere, terga verterunt... (E.
22
mente per una persona. El ditto Vayvoda non l'ha voluto lassare fin
cand Podul Ina It banuite podul de piatra d'n dre tut Barzestilor
20 kilometri mai sus de Vas lui, i e ridicat de Gavril H Amanul
si de Liliana, sotia sa, in 1646.
Neculai Costin cetind mai bine pe Strykowsky zi,:e si el in
adnotarile lui : iar dupa ce au intrat Turci in locuri stramte cle-asupra Racovtgului la apa Barladulaci, acolo au dat razboi Turcilor`, ,
(Let. 12 161 nota 1).
In Vaslui Stefan Vocla a postit 4 zile cu armata sa cu tot dand
lauds lui Dumnezeu.
XXVII. Ford data de an (1477 Mart 11 Vaslui). Basarab Voevod
si Tepelus sau Mad) scrie Brasovenilor din Vaslui in chtstia prietenlei
respectului de dat omului sau Cristea ce venia la Brasov.
gL
cel Mare. In 6982 Oct. 5 (1473), el e batut de Stefan at Moldovei, cum scrie cronica : fost-au un razboi in 6982 Oct. 5 CLL.
www.dacoromanica.ro
23
n Iscaun,
ja
XXVIII. Wird &fill de an, Ghenar, Tdrgovi#e (c. 1481-6989). Tricoescul vornicul Hind cazut in robie la Basarab Voda scrie din Targovite
(emelt i fratilor sai, intre care e I Nicoara din Va.1ui.
lui Soltan... va dau in tire ca. 'Ana in ceasut acesta sant Inca in
viata 1 am picat in manule lu. Basarab Voevod Si ma tine ferecat
va rog nu ma uitati 1 nu lasati ca marfa mea sa piara, fie marfa
cat a fi, fie sculitea (cRoviimintr), 1 sa nu Ira certati pentru avutul meu cats vreme ma yeti auzi ca sunt in viata, ci pretuiti 1
nu luati cai si iepe i of i porci i toata marfa cat iaste... i mai
titl ca Soltan fratele Cozmei apoi el este cu mine in viata...
(St. Nicolaescu Doc. slavo-romane 313-316, Ion Bogdan Doc.
moldoveneti din arhiva Braovului XXVI, 1 in Documentele lui
Stefan eel Mare II, 358).
Tricolici era Falcian, de pe valea Jigaliei la Tamaeni. El a
loanas Tricolescul
fata
----- Gaja
I
I
Nicoara
Tricolescul
din Vaslui
= Negrita
Dragota
Tamaanul
Neaca x
Maria
x
I
x
I
Misca
Mihuta
(Buzatul)
(Parcalab
de Chilia)
www.dacoromanica.ro
zice Cronica :
,,Atunci (i. e. 1475) intorcandu-se Stefan Vocla si mergand
cnattuaro
IGIAHHA. HA4AC KS
rem
8rEKHCBREHIE tHC-
AtTli CEHTEM9 a.
1W Stefan Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn Tariff Moldaviei, fiul lul Bogdan Voevod, zidi acest templu in numele Taerei
cinstitului cap al sfantului si slavitului Proroc si inainte mergator
i Botezator loan, se incepu in anul 6988 Luna April 27 si se sa-
www.dacoromanica.ro
25
441e ce ar fi dat uric dupa un an de la sfintirea bisericii, *i nu In 1mediatA apropiere, indata dupa intoarcerea sa la Suceava in 15
Oct. 1490.
www.dacoromanica.ro
26
patru zeci zloti tatarasti, cum al ispisocul ce l'au avut mosul sau
ficiorul lui Hasnas, de la mosul nostru de la Alexandru Voevod
pre aceaste sate Inca l'au- datu intru manule noastre.
Dupa aceaia au mai venit Inaintea noastra si inaintea a for
nostri boiari Nastea si soru-sa Sohiica, featele Iui Step Daniacupscul, nepoatele lui Damacuq stolnicului, i de buns voia for de
nime silite nici asuprite, ai au vandut a lor direapta ocina din a
for drept uric, din uricul moaului for Damacus stolnicul, ce l'a avut
el de la moaul nostru, de la Alexandru Voevod, un sat pre Barlad,
din sus de Vasluiu, anume Marevnii, unde au fost Mareq judele
www.dacoromanica.ro
27
28
direaptA ocinA din uricul mosului for a lui ()and Giumdtate, din
ispisoc ce el l'a avut de la mosul nostru Alexandru Voevod, un sat
pre Bar lad in gios de targul Vasluiului, tot cu toate cuturile,
sunde au Post Balosinducii si l'au vandutu-1 iarAsi domnii meale
drept cinci sute zloti tatarasti.
Deci domnia mea, sculandn-ne am plata toti deplin acesti
de mai sus bani, in soma de una mie patru sute si noao zeci zloti
tdfarati toti cu bani gata, dupa cum si mai sus aratam, denaintea
tuturor alor nostri boiari ; 1 platind domnia mea toti deplin, ne-am
sculat si am Intors si am spus i am lipit toate aceste de mai sus
numitcic sate i siliste catra targul nostru at Vasluiului si sd fie
domniel meale uric cu tot venitul si fiilor domnii meale si nepotilor, stranepotilor, rastranepotilor i la tot neamul domniei meale
neruseit nici odinioara in veaci.
Apoi iarai domnia mea am socotit si am miluit pe oltuzii
i pargarii 1 pre toti oameni cei .saraci din targul Vasluiului, si
le-am intdrit obiceaiul cel veachiu, precum ca nici un om dintransii
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
in
244), 6916 (Cr. Rom, I, 103), 6917 (Arh. ist. 1, 2, 11), 6919zis
si Barladeanul (Surete I, 195), 6920 (lorga Doc. V, 530) apoi boer
fora boerie in -6927 (Arh. 1st. I, 1, 110), 6928 (Venelin 61), 6929
(Ulianitki 26), 6930 (Arh. 1st. I, 1, 132), 6931 (Surete 1, 22, 199;
V, 2), 6932 Surete I, 15), 6933
ca vornic (Acad. Rom. peceti,
144), 6935 (Arhiva XXV, 176), 6936
ca Negrea (Uricar XVIII,
1, Arh. 1st. 1, 1, 121, Uricar II, 249) 6937 (U1. 32 ; Surete V1II,
88 ; Wickenhauser, St. Onofrei 172). Cum acest Negrea era stapan
Patru,
Nang 1380
Oana,
Negrea vornic
x 1410
Despre Feaer, ung. Feher=Albul=avem aceasta incrangatura :
x
1
Oanas Ungurul
popa BMA
Neacsa
Despre Hastallg, boer supt Alexandru cel Bun, gasim puline date in dipiomatica veche. In 1459 se vorbeste de un sat gde
est Hasni" unde Taste Hasni, in partile Carligaturii, intre moiile,
www.dacoromanica.ro
32
==r
Nastea, Sofiica
fata
= Jurie
fata
(1490)
= Patraco
visternic
www.dacoromanica.ro
33
Armanca
---- Para
1950
Anusca
Coste, Draghita
Toma Brudur
DrAgoi,
1400 (Bruduretii)
Brudur
1
Dobra 1450
I
I
Anna,
Marusca,
Armanca 1500
34
sesc multi reispopi0. Dar nu Giurgea Raspop a fost cel mai vechiu,
ci el a intrat in neamul lui Marat, iar acesta din vechiu a fost
Partanos ; cAci zice uricul : 1 un sat anume Mira ai pe Vasluiu,
iar numele celui sat din vechiu a fost Partanqi. Deci cel mai vechiu cu aezarea in sus pre Vaslui a fost un Partanos
Pdrtdnos (mlrus parta, Kopfputz ne aminte$te iarAi o meserie, care era cerutA de viata de targ, barbier, coiffeur.' rus. naptu:
Auyeiz. Acesta a fost primul stapan, Partdnosul; el si-a facut aezare din vechi, in suta a XIV, la inceput ; apoi in familia yechaului Partanos a intrat ca ginere un Marat (mlos marati, besudeln, salir ; de unde maralka, cracatitd, loligo). Satul atunci s'a
=mit MAratei, dhinutiv de la illarat. Ca g nere a lui Marat, a
lost un popd rdspopit, fie chiar Giurgea Raspop.
ySi iatd o veche legaturd de familii in jurul unui sat, ce i-a
schimbat numele din secl al XIV i XV.
Partanos (Partdnoi) (1300)
Id
fat
Anuca (1450)
Nastea (1500)
Pe toll aceti urmai ai lui Ion Corui, uricul ii pune in leAtura de pamant cu Stanciul Sacuiul, care a trait pe hotarul SAcuenilor, megiesi cu Filipetii.
In fine n eamul Jumeitate, boeri ilustri in secl. XIV i XV.
35
Mandrea
Jurj,
Steful
= Fedora
Marina
= I Marusca
Steful, Mdrinca
Bogdan, Oancea
Marusca
I
Giurgea
I
Marina
I
I
S'lea Donea
Se vede ca cel ce a fAcnt traducerea uricului Vasluiului n'a
prea inteles inrudirile i a schimbat gradele de inrudire i a incurcat filiafinnea.
Pe boerii Jumatate ti gAsim marl moieri In Nordul Moldovei,
www.dacoromanica.ro
36
i le cere
Desi I. Bogdan dateazd ca din Vaslui 2 surete din 6999 Martie, nu suntem indrituiti a le pune, pe motivul simplu, cd filrid
vorba de sate din jud. Vaslui, apoi si documentele au trebuit sa
fie scrise in Vaslui" cum zice I. Bogdan (Doc. lui Stefan cel Mare I,
461, 462).
In unul din aceste 2 urica se vorbete de satul CrAeti pe Rebricea ; iar in altul se vorbeste de Hliboca, la obarsia Derehluiu-
www.dacoromanica.ro
37
Arca stand mai mutt in 'Vaslui (lanuarie), in Barlad si Iasi (Februarie), 1 abia in Martie se intoarce Ia Suceava. In acest an
n'avem nici un act extern, ci 19 acte interne, din cari 16 date din
Vaslui, 3 din Barlad si Iasi. Nu stim ce motive au dictat aceasta
deplasare, caci nimica tulbure nu era la orizon in raporturile externe ; Luptele cu Polonii vor fi peste 2 ani. Mai de grabd socotesc ca motive de devotiune religioasd l'au fAcut sa stea prin
Vaslui, Barlad si Iasi.
La Vaslui zidise biserica Sf. Ioan Inca din 1490 ; la Iasi zidise Sf. Neculai din 1491, iar Ia Husi in toamna lui 1494 in 30
Noembrie (7003) si cred ca pentru tarnosirea ei s'a deplasat Vodd
.Stefan de la Suceava, a venit la Husi de sArbatorile Craciunalui,
raza cu sel4tea Ivancea, pe care o cumpArd cu 100 lei de la urmasii lui P. Tudor si o yard In raza mosiei targului, ca sa tint
de mosia Barladului. Apoi scuteste si pe BarlAdenicum scutise
pe Vasluenide vama cea mica a Barladului, afard de cei ce vor
vinde peste, avand a da sate un peste de fiecare maid de peste
sau de car cu peste.
pupa 1484perderea Chiliei si a Cetatii AlbeStefan Vodd
n'a mai fost agresiv, ci a stat pururea in defensive, mai ales
contra Polonflor ; cu Turcii se linistise platindu-le tribut, El s'a pus
www.dacoromanica.ro
38
XXXIII. 7003. April 13 (1495). VasIul. Izvodul lul Clan Au spatarul,
cris in Vas Jul, de pe cronica latineascA a Jul Huru. mare e cancelar a tut
Drago5 VodA, lzvoditA de pe a lui Arbore Campodux.
ca pah. C. Sion de la Comti, on din judetul vecin al Falciului, ca Gh. Costache aga zis i Boldur, la Basqii.
WA. prologul acestui izvod :
isgoA
At
Tpatiti
lata acum 1 epilogul acestui izvod, care ne aratd i ne explicA intentiile falificatorului.
ICTS H3ROA 4.H NEI KAp% TZNA 1pRSpE rATIVIANS Wi KOAASp 1160011KS WI ApArOW HOpHNKS Ill 11C0c1"-k narapHIIKS AAKS
pzBEHIVI WI dstirzpil nE At1111 411 KIIHNIAA NE AKSAA AA KOApS K03MHNSASH 4.11TOZ 4.11 IJ,ApA
AGDp
WV TCOATZ.
noAonwh npzA8 WH
FUN XHHA KS MIMI HIMCOTEN1111 AE he' 44vr8cS AminifTpAWKG) 1,111FIVE AnES AATIIA A1HN Inn KSmSA 11Z3SH fiGIT1111 AA ClipHrITH FIE
39 .
1856; primii istorici l'au primit ca bun (N. Ionescu in Revista Romany 1860 ; apoi in Analele Academiei, Gh. Saulescu in BuciumuL
Rojnan, Episcopul Melhisedec in Cronica Huil or i Dim. Mangiuca
in Rumaenische Revue 1887); alt!i l'au aratat de fats (1-lajdeu. Tocilescu, Tanoviceanu). Eu am publicat dovezi noui de falsitate In
Dar Dragon" Vornicul e din familia Bout, rastramosul Jupanesei Safta Booae, doamna lui Gh. Stefan Voda din 1654 ; iar
Clanau spatarul inea in cdsatorie pe nepoata lui Stefan cel Mare,
cum spune insusi Bogdan Voda in uricul lui publicat de mine in
ale mete Surete I...
SI scriu documentele false Sionesti Biserica cea de la Coasti fu facuta de raposatul Dragon Vornicul, stramosul dumitali
scrie Vasile Voda Lupu in 1649 lui Andreia Sion paharnicul la
Constantinopol si data oblici ca Dragon vornicul fu acel
Deinir Soltan, feciorul hanului de Cram si se boteza in zilele batranului Stefan Voevod, a risichi...
Iar in 1669 se repeta si se intregeste lucrul : Dragon vornicul ce a fost fezior hanului totarasc Menghilin Gherei din Krim,
numindu-se Demi' Sultan, si botezandu-se au luat pe Dahina fata
visternicului Oana si a doamnei Ana, sora domnului Stefan Voda ",..
40
la 1350 un alt Boldur este dat ca socru lui Dragq, fiul Bogdanului, domnu Murtiquluif cu frateso Bdlga, nepotu luti Ion Alecsi
44 mare imptirat (sic).
www.dacoromanica.ro
41
42
XXXIV. 7005 (1497) .Stefan cel Mare in iarna lui 1497 la Ilar ldur
laqi ;I Vaslui,
Svonurile de pregatire de Junta ale lui Albert contra lui Ste-
43
Brasovenii scriu locuitorilor din Vaslui providis et circumspectis vicis, judici et iurates in Wazlo, parcium Moldavie, amicis
nostris sinceris sa nu faca impotrivire actului incheiat cu Stefan
Voda westre damns scire amicicie quod nos cum magnifico domino Stephano,Wayvode, domino vestro, tale pacis vinculum et
disposicionem fecimus...etroboravimus quod nullus et vestris hominibus nostros hominos in vestri medio habeat et debeat impedire
urma5ilor lui Drago5 de la Stavnic partite for din Dragu5anl 51 anume Trlfan Chintea 51 rudele sale.
Obs. In uricul din 6951 Ma131 Stefan Vocia intareste frafilor Jurj si Alexa DragusanuI, feciori lui Dragon de la Stavnic
44
Jurj
fa a
1470
Chintea
1510
Trifan Chintea,
Sora,
Ivan
Marusca, Petre,
Magda. lina
Sofia
In ce imprejurari Bogdan' Voda a putut sta in Vaslui ? Cre-dem ca dupa luptele, ce a avut cu Radu Vodd al Munteniei In
7015, despre care scrie pe larg Ureche Vornicul (Let 12, 181).
Radu Vodd a intrat In lard eneavand nici o pricing asupra
lui Bogdan Voda si a pradat si ars tot tinutul Putnei si cpe de
ceia parte de Siret. iar in anul 7015...sculatu-s'a cu toata paterea sa si cu ajutorul Sacuilor a intrat in tara Munteneascd, pana
la Ratezati, la movila Caiatii, de ceia parte de Ramnic, 28 Octom-
In Felix Petancius, cancelarul Regelui Vladislav II at Ungariei, In descrierea ce face drumului din Panonia prin Transilvania
si Valahia, spre Tracia si Mare pomeneste de castrum Vacu um :
Haec est provincia Dacia dicta apud veteres, Romanorum
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46-Obs. Pe Stefanita Voda i1 gasim in acest an-1518in peregrinatiune, pe la Vas lui-22 Ghenar; la Husi -28 Ghenar. Aceste sederi
ale lui Stefanita Voda in Vaslui si Husi in luna lui- lanuarie 1518
cerea lui Petre Carabat vornicul, cu toti Josenii" au trecul Prutul si i'ntr'o Luni dimineata in revdrsatul zorilor a luat lard veste
pe Tatari si asa i-a invins. (Let 12 186).
Vasluenii dar ca i Falcienii au format cele mai multe bulucuri de oaste si cu ei Stefanitd Voda a invins pe Mari.
XL1. 7034 Sepiemblie 20 (1525) Topliceni. In falpt document dat.de
Stefan Voda cel tartar targului Vaslui, se pune pe sama sashestille.in litigiu
pe la 1850.
Stefan Voda pe c4nd era cu armata sa in prestanicea Milcovului primizice-se o delegatie de batrani ai Vasluiului in frunte
Cu parcalabul targului cu Carabat si anume : Mihoci, tsierul cur is
domneqti din Vaslui, Cocuz paharnic biv pargariu de Vaslui, Cotae si Halal cupei (negustori) tog baIrdnii tdrgului Vaslui si se
jaluira contra negustorilor Greci, Armeni si Jidovi, pe motiv ca :
a for negustori se baga la toate cupetiile Moldovenilor, la care
cel straini Wan dreptate dupa legile batrane a tine meserniti (caWO, carciume si pitarii, cum tin in targul Vasluiului, unde strainii cumpdra 1 locuri ocine de casA, de fanete, de priseci, vaduri
de facae, si tin si dobitoace ca si targovetii, iar soltuzii si pargarii
tin parte acelor straini trecand peste legea cea batrana",
In sprijinul acestei plangeri targovetii aduc la tanarul Voevod, uricul lui Stefan cel Mare (din 1490), despre care iata ce zic :
cum izbandi in batalia de la Racova si batu pre Turci,... pentru
pamentia sa cumpara pe banii sal toata mosia de la cei batrani
mosneni i-'i facu sfanta ruga si curte domneasca i addvase targ
.acel Vaslui cu eel voinici ciuntiti si shltiti din lupta, si aseza
www.dacoromanica.ro
47
xL11. 7036 Mart 19 Vas1u1. (1528) PAtru VodA intAre5te lui Grozav
selltea endre5ti.
www.dacoromanica.ro
48
tea ei, cAci ca nu s'a putut aflare dupA a ei moarte nime din neamul ei pentru acea ocina...si nici un privilegiu nu s'a gAsit pre acea ocina n3A tITO HE mormir H3HMITH no EH CilApTH HIIKTO Orr
EH
p0Ad HA TOTS
CHTHHHH... H HH FANO
Surete I. 203).
XLIII. 7036 Mart 22 (1528) Vas lui. Intarituri domnegti in Milcregti.
in a treia parte de Macreti, partea din sus dupd diresele de stdpanire, ce le-a avut Macre de la Ilia i Stefan Voevozi.
XL1V. 7036 Mart 22 (1548) Vaslui. Infarituri domnegtI in Scheia.
pentru ale sale slujbe doao sate in pustiu, unul pe lalpuh, la rddiul StangAcenilor 1 alt loc la gura Malurilor, la heleteul lui Co-.
tofana. (Cf. Surete IX, :'20).
49
Salce,
de jos ; in 2 Matte e in Vaslui, iar la 22 Martie e in Hui (Ispisoace 1, 1. 60 ; Arh. ist. 1. 1. 83, unde documentul e nedatat, de
si e dat in 1-14). Ar urma ca domnul fiind in aceiai luny in 2
www.dacoromanica.ro
-50
apa Liscovului si ese jirebii de priski pe paraul sac Ha arom
IIOTOU,* NWT 3A WWI' MEPAIlia (cf. Surete ms. XXI. 134, Acad.
Rom. CVIII. 10). Scrie Ion Flocescul,. uricar.
Obs. Ce cAuta PAtru Vodd Rare in acest an in Vaslui, tot
in primAvard ? SA fie o simply peregrinatiune, bri tot in preajma
tui Stefan Voda cel Mare, venia nepot de frate vitreg lui Rams
Yoda. Dupa alte urice el se cid chig- fiu a lui Stefan Von' deci
venia (rate vitreg lui Rare Von'. In scurta lui domnie de 2 ani
1 3 luni, a stat si in Vaslui, de unde da in 1 Ma 1540 uricul prin
care in Areste sulgeriultti Nicoara cumparAtura ce a facut cu
100
.1
www.dacoromanica.ro
din Vaslui.
in anul 7054
luna lui Sept. 3, Marti s'a pri ravit Ion Pdtru VodA". (N. lo ga,
Dec. XVI, 278, Papauti), II gasim pe Rare Voda in o mare peregrinatiune prin tara de jos. Nu e nici un fapt de arme, cad e
rIACIA4 GMT RT001111K
anul in care divanul a lucrat cL1 mai mu,t avem nu mai putin
de 25 documente cunoscute * publicate pentru acest an.
In acest an 11 gAsim and hrisoave din Suceava, Iasi, Vaslul,
Hui si Barlad In luna Martie pand la 27 el da din Vaslui 5 urice ; la 30 Martie-2 Aprile este in lai, de unde dd iarai vre-o 5
urice ; in Apr 1 15-15 Mai it gasim la Hui, dar s'a i intors repede la Suceava. In Mai it g sim la lai, dapa 15 Mai-25 Mai
la 27 Mai e la Hui ;. la 30 Mai e la Barlad ; la 9 Iunie e iarAi
la lai. La 3 Septembrie moare.
ederea lui Rare VodA in tara de jos in a doua lui domnie
era o cerintA a politicei Turceti, care a avut de urmare mutarea
Capitalei de la Suceava la lai cu Incepere de supt Ilia Vodd.
LI. 1547 Mart 20. Vaslul. 'Has Voda scrie Bistritenilor.
www.dacoromanica.ro
52
111a
intareste fiind in
Dias Voda Rare turcitul de mai apoi
Vaslui, lui Gheorghe Motoc stapanire in lacobeni pe Jijia jumatatea din jos, cumparata cu 300 zloti de la Anusca fata visternicu -hi leremia calugarul Evloghie. (cf. Arh. ist. 1, 2, 19).
Obs. Prezenta lui Ilia Voda in Vaslui, este in legatura eu pregiltirea lui cu oaste, ce a trecut in tara Sacuilor, i a ars i praoat Torianul, Herman 1 Prejmerul, dar fiind luat din urma de ar-
Coste Murgoci
Andrusco, Stanciu,
Silion,
Vasco,
Neaga.
Iachim
Toader Motoc
Cujba vornic
www.dacoromanica.ro
53
LI11. 7059 Mart 21(1551) Vas lui. Ilia Vocla inainte de turcire e in Vaslui
In ultimile luni de domnie ale lui 'Has, II gdsim tot In Vas(Acad, Rom. peceti 175), dar de astd data Illas era hotdrat
spre turcire si islamism, cad in curand, cum zice Cronica timplandu-1 Satana de invdtatura sa lasat-au domnia si tan. la 1 Mai
7059 si s'a dus la Soltan Soleiman de a .primit legea lui Mohamet,
IepAdandu-se de Hristos" (Let. is, 206).
Dupa 41 zile veni in scaun fratele sau Stefan : HAT 3H0
MCLII,A
Iunie 11 intr'o Joi veni la domnie Stefan" (lorga Doc, XVI, 278).
LA-
Alexandru Vodd LApusneanu fiind In Vaslui datum in civilate nostro Wazlo XV die mensis Novembris anno domini 1557`
www.dacoromanica.ro
64
scrie catre Brasoveni : iudici ceterisque curatis civibus civitatisBrassoviensis suphnt; i npurapom COT C9dWEir" despre prietenia ce
In Spisanie Kroniki s ziemi Woloskiey takze y o hospodarach"----Scrierea Cronicei despre tara Moldoveneasca cum si despre ai ei Gospodari" scrisa in Iasi In anul 1565 Oct. 28 (7075)
de Nicolae Brzesky, se vorbeste de tinuturile Moldovei. Ele erau itt
numgr de 24 summa wszystich powiatow 24, takze wiele Purkula-bow i Watahow, to jest starost albo chorazych"---totalul tuturor ju -detelor 24 ; toti atatia parcalabi ; vatagi, un fel de starosti si stegari".
lata judetele, intre care e si YasteciuL Intre Prut si Nistru.
8 : Cetatea-Abit, Tighina, Chigheciul, Layupa, Orheiu, Soma,
Hotzn si lasii.
In Bucovina
cu parte, cut.:
www.dacoromanica.ro
55
judecAto-
Supt Stefan cel Mare nu era Inca isprAv it sistemul administrativ al tinuturilor ; si din documentele timpului cetim aceste ti-
nuturi : Carligatura, Ceraufii, Chilia, Harlau1, Neantful, Romanut, Soroca, Suceava, Totrq fi Tutova; nu ca n'ar fi document
din celelalte tinuturi posterioare, dar acolo mosiile se citeazA dupl.
ape sau ocoale, nu dupA tinuturi.
De la 1504-1566, adicd in decurs de 60 ani, Moldova fiind
ingenunchiatd Turcilor si-a comolectat Jegimul administrativ im-
In acest an in luna lui Februarie 26 PAtru Vodd Schiopul era in Vaslui cu boerul sau Bernart Brutti, care era un fervent propagandist al Catolicismului in Moldova. Se organiza intemeerea unui seminar cu 100000 scuzi subVentle lunard ; cu InvAtAmant catolic in limba greacd ; voia sA schimbe calendarul ,,in-
www.dacoromanica.ro
56
lar in Vaslui venise Brutti sa intampine pe cei 5 Iezuiti alungati din Ardeal si care capatase vie de la Voc Id sa predice in
moldoveneste la supusii S4, Unguri, Lesi si Ia toti catolicii din
14, Cotnari, Harlau, Vaslui si Hui ,,...ex sermone Moldavico ..civibus nostris Ungaris, Saxonibus, Polonis et omnibusque, qui sunt
de religione Pontificis romani ex civitates lassi, Cothnari. Horlue,
Vaslue et Huss.
Patru Vodd Schiopul fiind in Vaslui intareste lui Gavril, Simion si ton, cumparatura ce au facut ei cu 180 zloti tatardsti in
mosia Dragmanesti pe apa Saratii, de Ia Frateiu Hara, fiul lui
Petre Hara, nepot Stanei, de supt Stefan Voda cel Mare. (cf. Surete II, 212).
Obs, De mult incetase de a mai fi Vasluiul un centru de
fapte politice cum era in sec. XV. Intre alte cauze e ca cu ince-,
pere de la Rare Von' in a doua sa domnie, si mai ales de la Stefan kares si Lapusneanu, Turcii aveau interesul sa f xeze capitala
la Iasi, cad era drumul deschis prin valea Bahluiului si a Jijiei spre
Prut si lesne de controlat VOida de la Iasi prin Tatarii si Turcii
din Bugeac : caci nu era locul nici cu Husii nici cu Vasluiul, fiind
pe aid locuri taxi, si aparate de atatea siruri de dealuri spre nord
*i vest si rasarit, iar de mlastina Barladului dinspre sud.
lasii capatand rolul de capitall toata miscarea politica s'a
57
In schimb insd, domnia asezandu-se la Iasi, drumul domnilor noi era sd treaca prin Vaslui. Cu incepere dar de la 1612 incoace, se desvoltd Docolina, ca loc de popas in tractul cel mare
al drumului si din povestea Doco linei, noi cetim mai multe lueruri despre Vaslui in sec. XVII. Dar in acest secol incep si actele mosiei targului a vorbi de Vaslui si de mosia targului, de
rAsluirile %cute din frupul mosiei targului, si deci din cunoasterea
acestor acte
scopul principal al acestei publicatii
vom ceti
tot ce se Vie despre Vaslui, ca targ si mosie.
LIX. 1591 Februarie 20. Sisle feria ai 7099 Fey. 20.
vatasi
nemis
36543
1417
4948
626
3020
tirani istov
Fdlciu
1077 cu siraci
Barlad
Tutova
Roman
Iasi
Vaslui
tarligitura
2)
7'-
2)
g.
.o
a,
3..
o.
.17:1
58
226 28 148
149 12 49
482 -- 279
60
56
--1
www.dacoromanica.ro
total
1672
328132 177
155122 129
7f1
114 9 943
77
1773
1220
3031
2022
11
732
I
11393
58
In socoteala pentru gorgtina. a oilor din Moldova cu numelecumparatorilor gelepi, gasim pentru judetul Vaslul aceste date :
Tinutul Vaslul 03,20006a0 a gasit cisla (MaX2) oi (7rAieta)
3501, cu cite 35 aspri noi (';"ev6uPa. 7rPn Mania) gi cu cute 45 de
aspri vechi (oat -cct npoc acncpa 7:2A64).
A aluat Constantin Casapul Itacigils) 320 oi cu ate 35 de
aspri noi, (uotsvivto 7411"uv acnPa) f as MOO aspri.
A luat si tefan -Caravdiotul cu Joao lista (El; afo xavtu) (sinete domnegti) 3190 oi, cu cafe 35 (aspri noi), cari fac aspri
111650, gi este exacta socoteala de mai sus (AciaPtalibt gambc)
www.dacoromanica.ro
59
Moldova se Insira si nurnarul bisericilor din diferite orase ale Moldove! : ,,in Chorloi una chiesa, Berladi una chiesa, Vasiludi una
chiesa et in tutti sti lochi sono molti catholici".
Obs. Nu tagaduesc exactitatea informatiunii din izvodul citat,
Bandinus si Paul de Allepo atesta acest lucru. Pe Tanga biserica
Sf. loan Prediteci, zidita de Stefan Voda In 1490. mai exista o biserica de lemu catolica, despre care ne vorbeste Bandinus, sub anus'
1646 Mai era pe langA biserica domneasca, Curtea lui Stefan Voda,.
In care au stat atatia domni, musatiri cu lunile ai Vasluiului. Pe
Tanga ocolul targului, fixat de Stefan Voda. Vasluiul era si urr
tinut, cu piicalab In frunte, cu un vatag, cu un calpitan, cu un foltur
si 12 pArgari. Toti acesti slujbasi aveau supt ei alte cete de slujitori In trebile domniei sau ale targului.
Vasluiul incepuse a vedea dese on musafiri atesi, elcii impArAtesti, ambasadori lesesti, sau chiar frantuji, trecand spre Poarta,
sau venind spre Iasi, asa ca acest fapt a nascut la Vaslueni o anumita tinuta socials, de care va vorbi la vreme D. Cantemir.
LH. 7100 Mart 14 (1592 Vaslul, Nestor Ureche la Vaslui.
Nestor Ureche is apararea lui Septelici si-i scriefiind el In Vasluio scrisoare pe cat de prieteneasca, pe atat de hotarata :
yam Inteles ca invaluiti pe Septelici si nu-i dati pace, ca
va laudati ca-1 yeti pars pre el pentru acel sat, pre carele eu I
l'am vandut lui...cum dar veti vedea aceasta carte, iar voi sa aveti a-llasare foarte In pace, iar mai mutt sA nu aveti a-1 invaluireci sA-1 lAsareti foarte in pace...iar de II yeti mai invalui si va
veti mai lauda mai mutt prespre cartea domneasca si preste toemeala noastra, iar not ne vom scula si vom spune si domniei ca
sa va is de la voi 20 de boi si dupa aceasta yeti veni sl veti sta
la divan cu nor. Scris In Vaslui Mart J4.
(Cf. Ispisoace sl Zapise 1 1, 205).
Obs. Nu tim exact faptele, cari au OH pe Ureche sa fie In
Vaslui In 14 Martie'credem 1592. Era domn Aron Voda cu intaia lui domnie in 7099. Inftdiat VodA pe boerii sai, taia capetele
la cativa fruntasi pe banuialA ca si ei or fi fost amestecati enOrheenii si Sorocenii, ca radicase Voda pe un Ionasco, de-i dase
numele de Bogdan VodA. Aron In ura lui a omorat pe Bucium vornicul, pe-Trotusan logofatul i pe Paos vornicul si asa mergand
www.dacoromanica.ro
JUDE 'UL
01 gasite
PRETUL
Oi luate in
plus
PRETUL
4000
183000
81585
1770
85132
3510
122850
1130
50850
1890
72773
1040
46800
Suceava
4500
Falciu
2705
Vaslui
152100 aspri
Tutova
CUMPARATORII
Man oll abagerul
lanachi negustorul
beglebergul
Costantin casapul
Ion Cali, os
Constantin casapul
Stefan Corabierul
Costantin casapul
lanachi Mires
Coskina
1490
67050
,,
1450
60900
114400
,,
1537
80004
205428
,,
2739
101243
Tecuci
2100
79185
Putna i Agiud
2170
69440
Covurlui
2860
Neamt
6371
Teodor Cazacul
Andrei
Gh, lanachi
leuicerul de la Seraseria
Gelepil
Gh. Enachi
Ion Cattfos
Caramanlail
Coskina
Canavutos
Hotin
Orhei
5901
4376
241038
188742
1847
2004
96044
106212
www.dacoromanica.ro
g6ritei.
Mehmet Gebegiul, 1. Ibros
Trott*
gi Bacau
2746
79634
893
37500
Gelepil
Dimul
64500
113000
684
1500
30780
82500
Andrei Koskina
Tancgi casapul
Caragea casapul
Dimos, Mihul
Caragea postelnicul
lanachi cupet
Teodor Sperillotis
Barladul
1500
Lapupa
2840
Iasi
2700
108000
1216
63232
Dorohoi
3011
111400
1310
65500
Roman
1500
46550
810
34020
CernAuti
2100
79180
1200
57600
1-larl5u
2000
85000
800
40000
Gherokaritos
Canavutos
Gelepil
Leca Cerecglul, Tevegi, Gelepil
Ibrahim pasa
Ianachi cupet
Lampos Katiki
beglebergul
Caragea casap.
Lampo Karakasci
GelepH
Ceadr oglu
Aryan!!
Carligatura
Chigheciul
Soroca
la un loc
900
34200
181
9412
5000
200000
2700
162000
5000
65670
200000
1393
29850
76615
www.dacoromanica.ro
,C5
62
Cat despre Brut postelnicul, el e cunoscutul arbana* Bartolomei Bruti, care vine in Cara cu Patru Von' chiopul intre 70897099. El e omorat de Aron Voda in a doua lui domnie *i Miron
'Costin scrie acestea : Aron Voda au omorat cativa boeri, din
care unul era anume Brut, iar ce boerie au avut, nu putem *tire
lard cat ca era Arbana* de neam, om *Hind cateva limbi *i sosit
la mare avere ; *tiut *i la Poarta ImpAratiel ; pre acesta pentru
avere inca l'au omorat "; iar mai jos scrie vazandu-se Aron Voda
in ura tuturor qi den casa di de nafarA *i is ImparAtie sunase pentru moartea lui Brut, fiind cunoscut la Poarta acel Brut.
LX111. 1599. Stiri despre Catolicii din Vaslui.
le cose del suo Vescovato fatta alla Stta di N-ro s-re l'Anno 199.
...et havendo inteso che nella citt di Vasiludi, v'era un
Transilvano di nome Benedetto it quale si pose do sieza nello
cura di questi habitanti Lattini essendo ricevuto da loro per
necessity non habendo altro prete lo mandai a prendere, et trovai, ch'era ordinato da un Vescov Luterano in Transilvania con
rimposition della mano solam-de-et che diceva messa, et batezzava
senza le parole formeli, et che faceva far in chiesa la confesione
publica al modo di Luterani per ii che lo posi in carcere con II
feri a picdi in una della stanze del Vescovato quale tutti sono di
legno, et dopo di haverlo essaminato, e convinto per reo volendo
lo Ja matina farlo condur in Succhivia per darli ii debito castigo, quella notte istessa rompendo la Casa sa ne fugi, con tutti
gli ferri ad una villa nelli confini della Tartaria per quanto ho
potuto intender de serviva a gli latini di quella villa per prete, et
spero che it mio vilario con it favore del Principe la richavera
nelle mani, e sera castigato severamente,
(Hurmuzache III app. C. IIN. 550.)
www.dacoromanica.ro
63
mitru uricar si lonasco vatav de hansari, i Petre Goaga din Partanosti, i Petriman visternicul de-acolo, i Epatie din Maratei, si
popa Gligore din Popori si Patrasco Marecai din targul Vaslui
Orr Tpar riuntrio) si lanachi ottam (de acole) si Stoica Muntean
si Anton si alti multi oameni buni ; cum au venit inaintea noastra
Simeon Crasne fiul Maricai Repot Giurgii Crasna, de a lui build
voe de nimeni silit nici invaluit si an vandut a sa direapta ocina si moie din jumatate sat de Grunteizeqti juinatate, si din jumatate de sat Fauri iarai jumatafe, ci cu loc de moarit in apa
Vasluiului, acelea le-a vandut panului Voico marelui logofat pentru 150 taleri de argint denaintea noastra...i eu Marmure Uricar
am scris zapisul cu mana mea sa se stie...Scris In Popsori la anul
7121 Mart 4.
(Cf. Surete VIII 250, unde e dat si textul slavon. Acad. Rom.
LXXX1X 68 ; surete ms. XXVI 237).
Obs. In dosul actului sta scrisa nota : ,,insa din aceti taleri
31 taleri si 6 potronici au fost ai Maria, jupaneasa lui Goga
biv postelnic ;
este in Vaslui.
www.dacoromanica.ro
64
LXV1. 7126 Ghenar 30 (1618) lag.
CE/10
IHSE11 HA no-rout
(Cf. Surete VIII, 253, unde e dat si textul slavon cu traducere. Acad, Rom. pecete 63 ; Surete ms. XXVI 407).
LXV11. Fara an April 20 (ultra 7129=1621). Un Grigore Vasluianul
din Bor a.
In satul Bdseni, din mosia Sorsa pe Jijia, tin. Iasi &Ala Inca
pe Ia inceputul sect. XVII un Grigore Vasluianul, care isi vinde
a cincia parte din jun-Mate de sat lui Samoild cu 12 taleri de
argint ; zece marturi din satele din jur atesta aceastd vanzare, si
ca dar Grigore Vasluianul n'are drept a o rdscumpararea nici dandoar(d) in veac".
(Cf. lspisoace si Zapse 11 1, 52).
LXV11I. 1622. Din Raportul unui preot catolic despre starea catolicilor
din Muntenia
Moldova.
www.dacoromanica.ro
65
LXIX. 7119 Mai 12 (1611) Vas lui. Soltuzul gi pArgarli de Vas luf a
testA vanzarea ce se face in Prigorceni ciltre Bo lea vornicul cu 30 tiler!.
isTicoor )oltu.sul i 12 prdgar. i liudi dobri imea cobanii. 0natl. i Costin. i Andronic. a inih Innog liudi dobri stari i Wadi.
COT Tim, RACAVIO (Nicoard
lui
www.dacoromanica.ro
66
LXXI. 7136 Gltenar 13 (16=8) fag% Barnovschle Veda dd porunci cd-
www.dacoromanica.ro
67
goslovenie a patru sfinti arhierei ai Moidavia kir Anastasie Arhiep,scop si initropoi t Suceve si Kir Atattacie Episcop Romanului
si If r Dioni' e Episcop Radautalui si Kir Mitrofan Episcopal Flusilor si cu vue a to, sfatyftxi Domni: rrie e a botrilor ncstri Mol-
a nu i si a mica ravn nd ceror mar dena me slant raposati domni inainte- hind de not cart as dat si au miluit sfintelor manastiri si biserici din dragostea ce au avut catra D-zeu
si catra sfintele b serici si mynas ri. Pentru aceia si Di is me
catu e dupa puterea noastra intri stapanire rugam pre D-zeu ca
sa sporeasca de la sine buna daine pe care Domnia me am dat
si am miluit si am inchinat o biserica ain targul Vasluiului, care
acea biserica o a fost intocmit si o au fost facut pe ea manastire
niste oameni din Vaslui anume Cioban sin Pantea si Onil si Mido /...ne t
www.dacoromanica.ro
68
bail, unde iaste hram Adormirea prea sfintei nasdtoare de D-zeu, can
mori In apa Vasluiului *1 cu gradini la fantana R'Aului si cu locurl de prisaci la obarlia Baltei *i la Timotei cu poeni, aceste ant
dat *i am inchinat Dnia me la sfanta mattastire Zugrafu, unde iaste
hramul sfantului *I slAvitului marelui mucenic si purtator de biruinfA Gheorghe, care-i in sfantul munte Atosului, iar sfintii parinti
care acolo petrec sA aibA a scrie numele parintelul domniei meale
in sfantul marele ponielnic asijdere si pe domnia me *i de Dl D-zett
dAruiti copii Dnii mele ca sA pomeneascd in toate Dzee*tele slujbe
dupd bisericescul obiceiu. asijderea *i pomenire sa faca noao dirt
iar dupd a noastrA viata cine sar ispiti sa nada a noastra miluire si nezare acela sa fie neertat de D-1 D-zeu facatorul ceriului
*i al pAmantului *i de prea curata lui D-zeu maica *i de toti
sfintii *i sA file procleat si trAcleat *i sA aibA pard cu sfantul
marele mucenic si purtAtor de biruintA Gheorghie *i altul sA nu se
ameastece. Insu*1 D-1 a poroncit. Scrisu-s'a la anul 7136 lull 30 zile.
1. p. gospod in cearA aplicata pe hartie romboidala.
Nw
gAE5AHAp$
KOEKOAA
eFIZ
norronnaro PAASA
HOEKOAA.
EX1I0 MACTil0 rcnApz 3ENIAH NICOAAORCK011. CO?f rcnAnivor AkACTHrOA1Ct. N 11011A11A011A1COA%. CTAA MOSEY AAONACTI10 COT Tpxr RACAVIOA. ENCE ECT XpAAA CTAA VCIIEHIA trirt CHIT`Ii KAAtILI,E HAW age II
npuctroAan Mdplyi. E3SE ECT AWTOr AO CTAA l'opa flAotrouro. AAOHACTHp rminnia 31EIVAILA. rm ECT rpaiti CTIV KEAIIKO A1l411HKA H
1106.kAOHOCH,A.
111411 111pAMIA rcnApcKa. 3A WKOA TpZPA RACA110. 11110 AA ECT CTilMOHACTlip. COT rCHAKAAH npagaa COTHHV H AAAHIE. H NiliA0 HANTE. CZ
ItZetAi AOXOAOAA. HillOpl/WHA HOKOAHM NA when H11411i11. N TAKO;KAEpE
KTO KZ 1-136EOET. n0 ;KHKOTt HAW. CHKWEll rcriApz $ HAW 3EAAAH
www.dacoromanica.ro
HNSE
69
AAIMOBAX0A4 CTAA. MOHACTHp. H NN AA Ct HE SAAHWAET flp kA CHM
8 MC HAT. =II= 3pAll. Mi. C.
.AliCTOM HAWHM.
GAM rcnAnz
HEA*A.
t FIZTpAWKO.
ormAcTinturomc.I. N
nirkyrkii
COTHIIV. li AAAHIE. 11
www.dacoromanica.ro
70
111H0pVWFIA HEKOAH HA EAKH Hk4HiH. li TAKOXAEcE. KTO CZ H36ESIE7`
110 ACHHOTt HAW 6HRWM rc.nApz ory. HAWEH 3EAAAH ilAOAAARCTtli,
41 TOT AA HNIAIOT 11.10TIVZAHTH. HA TOM HHHIJ MICM11-1,, H RH AA di
111 VNMWAET -nirkA CHM AHICT0.11 HAWHNI.
CAM
rcAns HM IA.
$ HIZ HA
SPAH. A6. H.
`i-
X' rizTpawso
vezi si cu loc de crame, care au Post dreapte domne0i 0 asculicitoare de ocolul targului Vasluiubui, Deci sa fie sfintei manastiri
sr de la domnia mea dreapta ()dna si danie i intAritura cu toate_
veniturite nerueit niciodAnaoarg in vecii vecilor. Si asijderea pe
Voevoda
Pa tras co
71
a noastra buna vointa cu curata si cu luminata inima din tot sufletul .nostru si cu ajutorul de la Dumnezau si cu rugaciunea a
sfantului slavitului marelui Mucenic Gheorghie si purtator de biruinta si cu blagoslovenia a 4 patru ierarhi ai _Moldovei, Kir Atanasie Arhiepiscop si Mitropolit Sucevei, Kir Dionisie Episcop Romanului 1 Kir (loc gol) Episcop Radautului si Kir Mitrofan Epis-
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
ghie, din avere ce a avut manastirea cea veche, unde a fost hramul adormirei Prea sfintei de Dumnnzeu nascatoare, card dupa ce
s'au stricat au facut alts manastire precum scrie mai sus si iau pus
hram Sf. Gheorghie, de la Barnovski Voda, niste mori in paraul
Vasluiului, si cu gradini la lantana Ulii, si un loc de priseci In
obarsia Bustii, si cu poiand la Timoteiu, dupa aceaia tij dam si mai
intarim mai sus numitei sfintei manastiri din ispisoace de danie
si de miluire ce au avut sfanta manstire de intaritura de la Ale-
74
a rasipi aceastd a noasfra intocmire, aceia s fie blast5mat 1 proclet de domnul Dumnezau facatorul Feriului i at pdmantului sf de pre
veiful i
ramas ca sa sta.' &teasea dmlui vel logofat dupd cum inainte vreme
tread pre acolo in sus sau in gos au sluga domnii meale au sluga
boereasca. au hie cine va fi nemarui bucate sau bauturd sa nu dea
ce cui va trebui, el sa cumpere pre bani sai, numai care va avea
cartea domnii meale, aceluia sai dea bucate, i ce va trebui hrand.
cum va scrie cartea domnii meali, Si Turci, i Tatari, i alti soli
Pre aceia sa aiba ai griji, I ai strajui *dere i voi globnid i
desugubinari, 1 olacari i pedvodari, intru nemic sa mai trageti
boi for la podvoada, nici~cai de olac Si voi carnanari intru nemic
www.dacoromanica.ro
75
11
LXXVIII. 7143 Aug. 6 (1635 la.yi. Vasile VodA scrie lui RacovitA Ce
han vtori logofat sA privigheze la facerea unei mAnAstioare la locul ,Corbul'. oprind pe ineteri de a lua platra din ruiaile curtilor domneti a e
Stefan Voda, ca nu este cu cinste.
Icy Vasilie Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei, scriem domniia mea la boiariul domnii meali credimios, la
Racovit logofatul, din carte ce sa trimis la domniia mea, intelesam
scrisorile dumitali de care lucru fain trimis domniia mea acolo.
sa socotesti, de un loco manastioar(a) ce vream domniia mea sa
facem cu agutorta lui Dumnezeu scriine dumieta cum at socotit si
at aflat un loc bun de a6esta manastioar(a) la un lot unde set chiiamei
la Corbul ce iaste in hotarul calugetrilor, dup5 cunt at socotit
dumneavoastra cu acei ora'rni de acolea, bine au parut si domnii meale s5 fie acolo unde at socotit dumneaVoastra. pentraceia
dead' vei- vedea cartea domnii meale, iara dumneata sA socotesti
unde sa va afla piiatra de beseareca si pieatra sa fie de var. sa*
tocmest cu oamenii s5 s scoat5 piiatra toat acmu pan in lama, si
sa s faca varnitel(e) cate vor trebui, sa fie toate gafa in prim5var(6)
de va aguta Dumnezeu. sa fie tot lucrul gata numai sa ineapa a
lucra si cum vei putea tocmi cu amenii sa scoata piiatra, si sa
faca varnitel(e) sa dai stire domnii meale sat trimetem bani, scrii
dumneata cunt set luom piiatrci de la Curte din Vaslui, ce acesta
lucru, my set cade sd fauns, et nu iaste cu cinste, ce de aiurea sa.
www.dacoromanica.ro
76
la raze51.
tra si inaintea scaunului nostru, Drag* cu sorusa Anghelina fetele Trofanei nepoatele Dumei strenepoate Tomei Prigorcei. Asijdere au vinit sementiia lui Abrozie feciorul Savului, depot Dumei
stranepot Tomei Prigorcei, asijderea au vinit samentia for popa
Lipovan feciorul Anghelinei, nepot Dumei, stranepot Tomei Prigorcei, si samentia for popa Ion (adaus : popa Vasilie) asijderea au vinit samentiia for Anisiia cu feciorii ei Chirica i Maria fata Nastei
nepoata Dumei, tranepoata Tomei Prigoarcei, si sementiia lor...
acestie top nepoti Dumei stranepoti Tomei Prigorcei au vandut o
,parte de ocina i de mosie din sat din Crajeani, ce acmu sa cheama Prigorcianii, partea dinspre rasarit a patra parte. aceeasi au
77 --clut dumisale lui Apostol Cehan derept 100 de taleri batuti, derepttt
acea si noi deaca am vazutu tocmala buna intre dansii (si) deplin
plata, noi Inca am facutu dumisale Apostolu Cehan scrisoare
de la noi ca dires si sas faca domnescu.
popa Vrabie pisal. Eu Andronic tircovnicul am fast fats.
Pecetea targului 2 albine.
valeat 7150, Sept. 1.
Obs. Original hartie, acta Hina ; Surete ms. XXXI, 114.
LXXX. 7150 Sept. 1 (1641) Vaslui. Popa Lipovanul din Vaslui vindelui Apostol Cehan cu 25 lei partite sale in Prigorceni.
trani ca sa sa stie.
78
79
tur. Bandinus evita de a-I intalni, ca nu cumva din calza mustrarilor, parcalahul sa tread la legea romaneascaad schismasticos
dificiat
ceia ce se intamp'd aid mai adesPa, mai ales acelor
netiuton de obiceiurile patriei
quod hic frequenter contingere
soht
D spre acest Italian nu aflase nimic mai inainte Bandinus ;
dar are grija sa-1 ajute, ca sa-1 poata pe el otentem s-1 ridice, Si pe el deticientein sa-1 intareasca.
In Vasati Bandinus a stat o jumatate de zi i o noaptehoc
mangaind pe cat putu pe cei in
loco med a die et nocte morati
lipsa de lucr re spir tuala q antum potuirnus sumus consolatis
istos omni ope spiritu Its destitutos.
(cf. V. A. Ureche, Codex B,-,1'ii115 ;lac. 1895 pag. XXXVIII,
i 26).
In anexele acestui memoriu r.
dam 1 numeTe tuturor preu
tilor, diaconilor, cum i a tuturor familiilor de catolici.
www.dacoromanica.ro
. 80
In yaslui fail preot i fara diacon inira aceste 6 nume r
Matene Vidua FabGeorgius Fazakos ;
Michael Basilides
Demetnus. (idem 102).
ian Miklos
Iar vorbind ge oraele Moldovei le enumera astfel : la sud
Galace et 1 ogsan ; intre aceste locuri dispre Turd i dinspre Transilvania se gasesc : Acsiud, Takucs, Berlad, Vasio,. La nord sunt :
Coernotz, Hettin, Surdka, Mojla ; ?titre acestea : Ne_phanoviee,
lonova. La rasarit sunt : iSkrispiczen, Orhey, Boroska. Pe celelalte le tin Turcii, intre acestea vin Lapusna, Falcsin, Bus, i._
intre aceste rap sunt multe pustiuri amplisima deserta . La
apus sunt : Tatros, Bacovia, Piatra, Nemcs, Baja, Sucsavia, Seredinum. intre acestea mai sunt : Botosan, lierlo, Suttnar, Tergfromos, Roman, Dorohoy ; in mijlocul Moldaviei lasium. (fata 134).
LXXX111. 7156 (ante April) (1648) Iasi. Darea curteneasca dela Vasltd.-
Racovii5 Cehan al 2-lea logofat pri m ete de la Paval capstan de Voslui partite sale de dna din Dolheti i Botieni, pe apa
Crasnei, la tinutul Fdlciului pentru cal l'au platit de o nevoe fata
de Patraco vameul. Acesta cumparase cu 30 de galbeni zece bol
de la Paval capitanul ; acesta in tarie ia boii de la curtenii din Vaslui. Ei jaluindu-se lui Voda li se da voe sail ia boii de pe unde-i
vor afla. Curtenii au luat boii din tamazlicul lui Racovita Cehan
vtor logofat. Logofatul Cehan are dreptul sa-0 ia banii de la Capitanul Paval. Acesta neavand cu ce-i plati e pus la Inchisoarea
fratii 1 surorile lui nu-I ajuta la plata. Atunci Paval capitanul 1i
vinde partite lui de ocina din Dolheti Si Botneni, de pe Crasna.
La 27 April acela an (7156) Voda Vasi e Lupul intare5te
30 ughi i-a dat
vanzarea i arata spre aceia ca ace! bani
Racovita logofatul pentru capitanut i l'a fost scos pe el din temDila, cad ramasese el dator dintr'o dare curteneasca din tinutul
VaSillitilUi ,HOLITO Ht;AfT CON AOCTAA CS TH,C 1111146.311 COT EAHA AAH
H8pTiAllcIal
II
car
EGAOCT EAcAtho"
nocTasim 34 HEr0
i a pus pentru
EIZ 3AT0MEHIE",
el in
pribegire
Of IIHISTO HE
COSpATAACA COT GpATH HAN COT CEcTpfl Fro HAN COT C8p0AH1111,11 frO
(et. Surete VIII 209, 209 ; Acad. Rom. CX, 134 ; creteri 907 ;
Surete ms. XXVI, 638, 677).
www.dacoromanica.ro
81.
nici o pecete, in
Trei pe0i. Cu acest zapis s'a captuvit suretul scos in 1776 Sept.
20. Originalul a fost scris pe o coals cu 2 file. Se vede ca se
redactase de 2 ori, cad pe fila a 2-a rupta se citesc aceste ire,
ce se pot intregi cu textut :
Adec eu Coma
st...
paduri si cu oc
pdrti de loc
..
mcgiasi- de prin...
credin... ant pus...
www.dacoromanica.ro
82
any
(Surete ms. XL, 166), prin care Fratian, cumparatorul din acest
zapis fara data, se judeca cu Caracas inaintea lui Vasile Vcrda-pen`-tru impartala In 5 batrani a mosiei Orzati. Actul e din 7158,
Julie 7 (1650).
XXXV. 1653 Februarie. Stir' despre Vaslut din calatoria Pltriarh,
lui Macarie, tlupil notele luate de Paul de Aleppo.
ajuns pe Inserate la un alt targ mare numif Vasiludi, adica propriu Printului (proper (tithe King), (asta arata ca Paul de Aleppo
crede ca numele de Vaslui ar veni de Ia resedinta doinneasca.
Pcnxeec(--Vasiludi), intro cat aice a lost mai inainte capitals Mol,elovei in timpul raposatului $tefan Voda, de Ia a caruia domnie
-stint trecuti 162 de ani (recce 149 ani). Acel Voevod iinstru in
irazboae si to mut de toti se batuse in 44 de razboae contra Tur(cilor si Tatarilor si de trulte on in contra Monitor si lingurilor
invingandu-i pe toti, incat numele lui devenise faimos si groaznic
pentrit toti. Aceasta o datori el inteligentei sale si bunului simt.
Fundatiunile si caritatile sale suet 44 de manastiri sl biserici de
.piatra.
83
mare in cap, iar pe umarn1 sau std un drat impelitat din cei
anal raiinsu$i Scaraoski, smulgandu-i cealmaoa din cap $i as-varlindit-i-o jos.
www.dacoromanica.ro
84
LXXXVII. 7165 Sept 20 (1656) Iasi. Gh. Ste n VociA intilrete lui Re
covitA Cehan biv vel logofg t cumpty raturile, ce a facut cu 35 ughi de la la
mandi fin! tut Enachi din Vastui, a tiganului Costantin stn Ursul.
Publicat in Surete VIII, 305, Acad. Rom. cresteri 1907 ; Surete ms. XXVI, 679).
Obs. Despre acest ispisoc de la Gh. Stefan Vosla vorbeste
'strati Dabija Von in ispisocul sau de intaritura, ce-I da lui Racovita Cehan in 7170 Aug. 1 (1662) (Cf Surete IV 177) cum si
despre lamandi fecior lui Enachi of Vaslui.
LXXXVIII. Fdrei veleat (Mira 7165) Vaslui. Necula ficiorul lui Enachi din Vaslui dA fiicei sale Tudosicai un loc de prIsacA in sus de targ peapa Barladului.
Necula
LXXX1X. 7168 Mart 3 (1660) Iasi, Stefan VodA Lupul hotAraste cum
sa se treaca podvezile prin Docolina, venind din spre Vaslui i din spre BarIad
f 1163 OTEifSAH GOEROAA, i iciio MACTII0 rcnApz aErNAu 11/k0A-
85
lui sa fie satul pe mana dumisali pan i voi da bani dumisale sai
lucreaze. iar altu venit sa fi ii asupra mea dumnealui fratele Apostolachi la a(l)ts nari amestec numai sai lucreaze dumisale si pentru dea mai treace de an sa fie den dzeace doispreace negutitoreati i pentru credinta am iscalit ca sa fie si pecetea meam pus
ca s sa
tie.
1. p.
1..
rii sal, feciori lui Gheorghe hatmanul valid lui Apostolachi satul ratarasif
pentru 1100 lei 1)04, din cars 500 lei daturle lui Radu stolnicul tratelui sau
www.dacoromanica.ro
86
Vasile %/oda
Gheorghe hatman
Gavril hatmanul
medelnicerija,
XCII. Fdrd data de an. land, zt fi loc. (cAtrA 7169)..Datda ce face
Safta niedelniceroae, Ufa lui Gana batman, cAtrA kuaufistirea,Agapla a sa-tulni IltArai gl odoare.
Cu buns vrearea lui Dumnedzeu,M cu aprinde(rea) tea stifle-nose.% adec. eu. Safta ce am lost medelniceroe._ fata. rappsatialtra
www.dacoromanica.ro
87
oGavril Hativtatml. scriu
s-1
.am dat cu veil mea s(vea)tii mAaastir(ii) Agapii pentru sufletul pApentru sufletul miu satul Tattirafii de la Vasluiu
rintilor mie
cu vedin(i) i
mori, i 4 laid de vii de la Cutnar in Laslau, ci
gi
rAstignit pre Hs, ceritd i pAmantid sa treacA trupul lui sa nu putredeasca lierul si piiatra sa piiae trupul Ini sA nu sA zdrobascl.
XC111, 7170 Ghenar 11 (1662) In$1, lstrate Dablja dA ramas pe cAlugAril de la Barnovschl in Ora for cu eAlugarli de la Zugraf pentru un
vad de moar& in &triad.
Moldaviei, iatA s'a .pArit de fats inaintea noastra ci .inaintea tuturor a dor noctri moldovenecti boiari a marl ci a mici parintii si
rugAtorii noctri cAlugAri de la sfanta mAnAstire ce se numecte Zugraf, care este langa tarp/ Vaslulului. 1 rugAtorii noctri calu-
VodA, din miflocul targului iii i, unde este hram Adormirea prea
Sfintei NascAtoare de D-zeu ci purure fecioarii Marie!, pentru uta
vad de moarA cu morn Bata in apa Barladului, mai in jos de targul Vasluiului. In hotarul targului Vaslui, si astfel au aratat InaIntea noastrA rugatorii noctri cAlugAri, de la sfanta manAstire Zugraf, cu mare umidincli cum le a fAcut Ion mare MIA aces caIugAri cu uric de la Barnovskie Voda, care a fast scris in acel unit
acele mud fArA stirea lor ; ci acea moara a fost mai inainte a Bdi-
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
-89
tdrii Moldaviei, adecd .acest adevarat credincios si cinstit boiarinul nostru Postolachie vel ceasnic slujit-a domniei meale cu dreptate si cu credinta si Orli noastre ; pentr'aceaia Domniia mea cum
am vazut a lui dreapta si cu credintd slujbd miluitu-ne-am not spre
el din osAbita noakrd mild datu-lam si am miluit pe el cu o butatif de piimant din 'Wand. targutui nos tryt at Vasluiului, din hotarul ce l'au hotarat Ilie Sturza vet stolnic si .Gavrilita biv sarciar si Nacul biv stolnic si Caracas biv postetnic. ce mai iaste
pand in apa Vasluiului si din apa Vasluiului in sus pLnd in hotarul Grecilor, cad ca boiarinul nostru, ce scriem mai sus a dat
doi cai buni biciuluiti drept 100 lei batuti, si dat-a acei cai in
rebuinta rioastra, si in treaba tarsi in manule lui Balci-basa. Drept
acela cea bucata de painant ce scriem mai sus din hotarul targului nostru at Vasluiului, carea iaste papa in apa Vasluiului, si din
apa Vasluiului in sus pand in hotarul Grecilor, ca sa-i fie direaptd
daanie si miluire boiarinului nostru, ce scriem mai sus lui Postolachie vel ceasnic, lui si -copiilor lui, si fume sa nu incerce a rade
a noastra daanie si miluire, ci mai vratos SA-1 dea si sa-i inta-
IIGa 6arroTig
ActlillaS4 ROEROAA b. M.
r. a. Al cam rcnA-
I Tour
two
www.dacoromanica.ro
HW.
CI LIN
TOT MAHH [vas rnpoott. Toro pia An. H CDT rcnAsamn Ad srikET
npaaa 1 COTHHA. 11 HOTROOKAEHIE. if AAHAORAHIE. TOFIM [WWI MCNAIR
CadirlA rcrims
4sElt.
Icy
fost aceia moara dreapta domneasca. Drept aceia si de la Domnia mea sa fie dreaptA ocina i intarire si miluire acelei de mai
sus scrise sfintei manastiri cu Coate veniturile pentru ca ei au avut direase i de la alti dogmi inaintea noastra fiind neruseit nici
odAnAoara in vecii vecilor ; si altul sA nu se amestece.
Insusi D-I a poroncit.
In lai la anul 7170 Febr. 7
lo istratie Dabija Voevod
t Apostol
De multi s'au crezut ca aceastA biserica Cu pramul
Sf.
91
Adec eu Apostol Golae scriu si marturisescu. cu cestu zapisal meu. cum marn rugatu dumisali paharnicului celui [ mare. d
miau facut bine. cu nociui zaci de lei 1)&4. de mam plat t de
o napaste ce miaul cazultu buznie. iar eu miam pus zalog la dumnTtinoatx mosva mt din sate din Popesti. Si din Moicesti I din
si din batranul lui Draghici din natre/A parte giumAtate I din hotarul Popestilor. si a Moicestilor, ce am cumparat de la matusemt,
Antoni cu unchiu meu Nacul. si din batranul 401 rIZTpUltiCOM
din hotarul Popestilor giumatate ce am cumparat de la Gligor &k.
Carbul si dela famAA lui matusemA din I OlAnesti. aotstt parti de:
mosie. liam pus toate zalog. la dumnlui paharnicul cel mari I pen
tru acest-k bani. ce miau facet dumnlui bine. si miam pus zi pans.
www.dacoromanica.ro
92
XCV411. 7175 Feb. 2 k1667) Iasi. Zapi's de vanzare prin care Cont5$
logortit cumpara Orli in Giurgesti, Raucani $1 Martine$ti pe Crasna intre tinuturIle Vas lid $1 FLIclu cu pret de 62 talerl.
www.dacoromanica.ro
93
Enaki ftori spatar iscal, az Ion Racovit vel comis iscal, Stamate
vel postelnic.
Obs. Din vechiu tinutul Vasluiului se despartia de cel al Falciulu
prin apa Crasnei ; ceia ce azi a ramas numai pentru fundul Crasnei, in mosia zisa Cr%rsnira. Cum Giurgestii ca sat veniau pe partea rasariteana a Crasnei, atarnau de Jud. Falciu ca administratie.
iar trupul mosiei megiesindu-se cu Martinestii si Paucani pe valea
Borcei, intra si in tinutul Vasluiului ; de aceia in zapis se zice
ginire finuturi u.
XCI'C. 7176 Mai 29 (1668) last. Cartea lui Illas Alexandru Voila catra llie Sturza stolnic, Nacul biv stoinic si Gavrilita Costachi sardar sa aleaga hotarele Tatara0or despre Vaslui, date tuna, lui Postoiache pah. din
hotarul targului Vasluiului.
si sa socotiti pre unde ii va spune, sii va scrie dresul cel de daanie, ce iam facut domniia mea in samne, pre acolo sa meargeti
sal aleageti, den samnu in samnu, si pre acolo, sa puneti stalpi
de piiatra, si pre unde veti aleage, aeasta parte de loc, si yeti
faace hotar, I Tatarasilor, si yeti pune stalpi de piiatra, despre
targu despre Vaslui, si despre alte hotar(A) I ce mai sus scriu,
si altor saate, de pen pregiur, sa faceti, o marturie cu credinta,
I
www.dacoromanica.ro
94
CRAM rt11/1,H1
C. 7176 Mai 29 (1668) 1nsi. Ilia$ A'exandru VodA dupa ce a miluit pe Postolache marele paharnic cu o pant.; din mo$ia targului Vaslui, ii
hotare$te hotarele despre Vaslui,
Hco Initilw 1'InE54H,A,p8 KOEROArl 6N11110 MACTI10
PCPAP55 3EMMII
tului din destul. si cat loc iam daat dumisaale. iam ales din hotarul targului, despre ttirgm despre, Vaslui si despre saat despre
Munteani. qi despre locul cillugarilor, de la svntaa manlistire, ce
sa chiiama Ia Zugravi. despre Lipova. precum mearge hotarul lor.
cu vad de moar intrapa Barladului. in selistea saatului. Tatarasilor, si cu vad de, moar, unde da apa Vasluiului intrapa BarIadului, incepatura, hotarului, se inceape din Cetatue la vale prin
padure, pana in marginea padurii, fantina Corciii. si de acolo prin
poian. pana in grindul Citiugaritelor, si 'de acolo pre Ia podul hatmanului, si preste Bdrlad pre ses, pand in drumul maare. unde au
desedlecaat svntaa si de acolo pre ses, preste apa Vasluiului in
sus, pana in capul topilelor intrun grind, si de acolo pre ses in
sus. 'Dana in fantdna RRealelor in drum, si de acolo preste deal,
pana in valea Bustei. si preste mated, In ceaia parte. deasupra
oddei 'diaconului. in zarea piscului viilor, si de acolo la vaale prin
vaalea viilor in ceaia parte, despre rasarit, deasupra pomilor Hechitci, in capul piscului, si de acolo pre marginea pomatului in sus,
si prin pribodiste, pana In pravila, si de acolo la vaale prin
riadiu. si prin fundatura vaei. Bahnariului. si preste mated. la dial
www.dacoromanica.ro
-96
pre din sus de tufele ceale rosii, in dialul de inijloC. iti POiana.
si de acolo la vaale pana in valea Dotiestilor si preste matca vaei
Dodestilor la dial spre rasarit pana in drumul Husilor intro movilita si de acolo la vaale pre din sus de prisaaca lui Trohin pana
in vaalea Orzestilor si preste matca Orzestilor prin fantanas la
dial unde se inpreun hotarul cu a Grecilor si de acolo pre cost* in tos si pente pomanturi Ora iarasi in matca Orzestilor in
izvoara si de acolo la dial spre apus pana in zarea dialului in obarsiia vaei Ulmului, inprotiva casei lui Trohin, In zaria dialului,
si de acolo pre culmea dialului in gos pana in movila lui Ciutes,
si de acolo pre pidor la vaale. pana in valea Dodestilor, si preste
.matca la dial spre amiazazi in dialul de mijloc in zare. si de acolo spre valea Murgestilor in ulmi, si de acolo preste vaale, pre
din gos de itttea. ; 'Ana in dialul Manjestilor, deasura Binteit si
de acolo in sus pe drum pen dumbrava. pana in obarsiia Negrii,
deasupra Dobarcenilor. in drum, si de acolo iar pe drum pen
dumbrav la vale, nand in matca vaei Muntenilor, si de acolo la
dial un rand, de pomanturi, si de acolo in gos pentre pomanturi,
pana in gura vaei Munteanilor in matca, si de acolo in gos pe
drumul cel maare, pana la morile calugarilor, pana in hotarul (loc
gol), si de acolo preste apa Barladului, in ceaia parte si prin
lunca in gos pana in vlamnic pe din gas de (lot gol) si prin clam nic spre apus, pana in drumul cel maari, si de acolea iar spre
apus In culmea dialului, in zarea, uncle sa inpreun hotarale cu a
calugarilor, si de acolo, pre culmea dealului in sus pana in movila lui Voda, si de acolo in sus tot drumul pen dumbrav, pre
.hotarul calugarilor, pana in prihodiste si de acolo pen codru spre
anus, si pen preAurul Tomofteiului, in fundatura, si de acolo pre
dialul Raacovei, sp(r)e rasarit pen codruy pan in cetatue, de unde
sau inceput hotarul, si acesta hotar tot cat mai sus scriem in
seamne, cu vaduri de mori si cu tot venitul, daat sa fie de la
.domniia mea, driapta daanie si miluire boiariului nostru, credindos
si cinstit, ce mai sus scriem. Postolachie paharnicul cel maari, si
cuconilor dumisali, neclatita nici ocianaoar in veaci de veaci si dup
a noastra viiata si domnie, pre cine va aleage milostivul DumneMu, de cuconii nostri, sau dintra noastra sementie, sau- pre cine
va aleage milostivul Dumnezau, sa fie domnu intru a noastra tsar
a Moldovei sa nu strice a noastra daanie si miluire, ce sa alba
www.dacoromanica.ro
96
itcu,aa
Mai xo Axto
Andrei Mihul
Mariia to sa alegem locul satului Tatara0or de catra locul targului Vasluiului. si despre alte parti. despre sat despre Muntiani
si despre locul calugarilor. de la manastire de la Zugrav, de6 not
dupd porunca marii tale. am marsu acolo si am stransu. targnvet
oameni buni si batrani. si alti oameni de pen pregur si am sototit depreuna cu dansii cum au fost mai cu dreptul. deam ales hotar in siamne. satului Tatarasilor. den Cetatue la vale prin padure
pana in fantana Cornii. si acolo am pus stall). si deacolo peste
ses, pana in grindul calugaritilor. si deacolea peste ses. pana la
podul hatmanului peste Barlad. pana in drumul cel mare in novile a unde au desceilecat svanta i de acolo spre rasarit peste apa
Vasluiului. pe Vasluiul cel batran. pana in obarsiia Topilelor. si
acolo sau pus stalpu. si de acolo la dial. in capul piscului Bustii
si acolo iar sau pus stalp. si deacolo pe drumusor. peste valea
Bustei. pe din gos de odaia lui Patrasco d iaconul. in dealut viilor
in zare. si acolo iar sau pus stalpu. si deacolea la vale. in gura
vail viilor spre soare rasare pe deasupra pomilor Nechitei. intro
movilita. si acolo iara sau pus stalp. si deacolea pre marg nea padurii, spre soare rasare. pe culmea dialului. pana in _zare in pravita, acolea stalp. si deacolea in sus pen read pe culmea dialului. Ora in drumul nebunului si deacolo pen read. pe drum pen
obarsiia \tali Bahnariului. spre rasarit in dialul den mijloc. in capul
poenii den sus stalpu si deacolea la vale unde sau facut seamne
in doi stejari. si deacolea fail la vale. pana in matca vail Dode9tilor. intrunIstejar. 5i acolea lora samnu si deacolea la deal in zarea
dialului in drumu Husior intro movilita si acolea lara stalp. si deacolea pe drumul Husilor la vale pe din sus despre casa lui Trohin,.
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
r 98
Glavasco, si Gheorghie a DrAghinei, si Florea Soltuzul, si Mihaiu
Lingurul si Paraschiva si Sambotin, pi alt Gonie sin Makidon. si
egumenul Patrasco, si Macsin. cAlugarii de la Zugravi si Trohiin
de OrzAsti. si alti multi oameni buni si megiiasi de prinpregur.
pi not precum am socotit si am aflat mai cu dreptul area am hodrat si am fAcut adastA mArturie InpreunA cu tot cu acesti oameni. caria sint scrip mai sus. ca sA hie de credinta. la manila ta.
sA fie 'mariia Ldumitale sAnAtos. COT xA SA AMID! (de la Firistos
Dtimnezeu amin) pt eu robul mArii tali.
cap de bou
notA pe dos : TAtArasii ot Vasluiu list Duca Voda sA fie volnici sAtenii cum au avut obicei de la Vasile VodA sA s hrAniascA
sAtenii pe locul gspd. ot Vaslui 7179 lull 18.
all. 7199 Mai 15 (1591) lag. Parcalabil de Vaslui
99
Obs. In procedura veche a afacerilor de process dupa ce vornicia primia jaloba cancelaria o lndrepta prin carte domneascA la
Ifs HOCTAII,A,HH COMM 6)ICi10 MACTI10 rcnmpa 3IMAll MOAAmmo,. AdecA au vinit Inainte noastra *i Innainte a for no*tri
moldovene*ti boeri a mad *i a mici boeriul nostru Stefan Milescul tau fast postelnic i neu aratat Incredintata mArturie de Ia
Hie Sturzea Lau fostu stolnic mare *i de la Gavril Costache Lau
fostu sArdar si de Ia Petronie Dechiul si de la Macsin caluglirul
0 de la Ifanovschi caluslarul de la Zugrav *i de la popa Gheorghie
-100-acolo Ia vali undd sau facut seamne in clot stajiari. si de acoli iar
la vale pan in matca vaii Dodestilor intrun stejar si acole iar
samnu. si de acole la dial in zare dialului in drumul fluVor in-sre rnovilif qi acolo jar stalpu i de acole pe drumul Htqilor la
vale pe din sus de prisaca lui Trohin pan In matca vaii Orzastilor, si de acolo la dial spre rasarit pen fantana un randu de pamanturi. si acolo stalpu. si de acole pe costise in gos pe hotarul
teirii pan in matca Orzastilor In izvoara si acolo stalpu. si de acote pe costisi. pan in obarsie vaii Ulmului si acole stalpu. 1 de
acole in gos pe muchia dialului pan in movila lui Ciutes..si de
acole la vale pe pi6orul diialului pan la matca Dodestilor. si de
acolo spre apus stalpu si de acole la dial pan in capul dunabreivii
pan in drumul Manjestilor si acolo stalpu. si de acole pe drum'
la vale pen obarsie vaii Neagrei, pe drumul ce miarge Ia moara
la cut. acolo stalpu. de acole pe drum la vale pen dumbrav, pan
in matca vaii Munteanilor, si acole stalpu. de acole pe drum la
diial un rand de pamanturi. acolo stalpu. de acole in gos pentre
randurele pamanturilor pan la ra.'pa 6a mare acolo stalpu. de a
cole in gos pe muchea diialului pan in matca vaii Muntenitor. pan
la gradin. acole stalpu. si deacole pe paraul grad(in)lor pan In
apa Barladului. si de acole pe tarmurele Barladului despre apus"
pan in morile Baisanului. de acole peste Inca in gos pan in vlamnic, in capul poenii Jul Rautunici cei din dos. acolo stalpu. de
acolo peste Viamnic spre apus peste drumul cel mari. acole stalpu
de acole la diial pan in hotarul calugarilor. acole stalpu. deacole
de diial in sus pe la movila lui Vod, si de acole iar in sus pan
in drumul lui Toader si acolo stalpu. si de acole pen dumbrav
pan in Prihodiste si acole stalpu si de acole pe prihodiste peste
valia Lipovatului la dial pen codru pan in zare dialului, in drumul
Bogdanei, acole sau facut buar intrun steajar. si de acole in sus
pe muchia diialului, pans in movila lui Sacara. acolo buar intrun
fag. de acole in sus tot pe drum pan in fantana Prunilor, acole
iar buar intrun fag. de acole pan in runcu pe diialul Timofteiului.
acole iar buor intrun fag. de acolea pe diialul Racovei, pan deasupra grajdurilor. acole bar buor intrun stajar, de acole tot pe
diialul Racovei pan in cetatue. unde sant doi stalpi. unul ce vine
despre dialul Racovei, si unul ce cauta la fantana Cornii. unde
sau inceput hotarul. Pentru aceia si domniia mia dac am vazut
a6a adevarata marturie cu iscalituri de boeri mari. si a calugari
si a preuti si altora oameni. buni megiasi si a orasani de targu.
www.dacoromanica.ro
101
die Vas Iui. crezutam si domniia mia Inca iam ctat vi lam intarit ca
Maiu si AHi
S MC AT. spqo
1. p. gospod.
Vasilie Rugina pis
luzul
si
.tea a !or novtri Moldovenesti boiari a mad si a mica boiariul nostru Wan Milescul titrariul eel mani i niau aratat Ladevaratu
ispisoc de intaritura de la raposatn1 Constantin Cantemir Voda,
,pre a sa driapta ocina si movie anume satul ,Tataravii la tinutul
Vasluiului ce iaste Ja ocolul targului, Vasluiului. scriind cum au
-adus incredintata marturie de la Hie Sturza dau fost stolnic mare
102
103
vita lui Sacara, acolo buor intrun fag. de -acolo in sus tot pe
drum pan in fantana prunilor acolo iar buor intrun fag, de acolo
pan in runcu pe dialul Timofteiului acole iar buor intrun fag. de
acolia pe dialul Racovei pan deasupra grajdurilor, acolo iar buoy
intrun stajar. de acolia tot pe dialul Racovei pan in cetatue unde
sint doi stalpi. unul ce vine despre dialul Racovei 5i unul ce iasti
spre fantana Cornei, unde sau Inceput hotarul dintaiu. Pentru ceaia
5i domnia mea dam 5i intarim boiariului nostru lui Stefan Miles-
cul 5atrariul cel mare cu acel mai sus pomenit satu anume TAtara5ii at tot locul din hotar in hotar precum au ales sau 4stalpit
acei boiari si ora5iani vi alit oameni buni ca sal hie 51 de la dom-
www.dacoromanica.ro
104
C1X. 7202 Mart 31 (1694) regeste.
Costandin Duca Voevod da Janie Jul Panaiotachi vet postelnic o suta de pamanturi din load ttirgului Vasluiului din sus
de Vaslui pe de arnandoao partile Barladului si pe din sus si pe
din gios de moara ce era cumparatura de la feciorii Jul Paval
Cheorghe si Pascal, si porunceste lui Mardare sj lui Talpes vornici de poarta i altii sa mearga si sa hotarasca sff sa stalpeasca
acea suta da pamanturi.
(dupa jalba log. C. Ghica contra Jul N. Stratulat vornic din
1816. Surete ms. XII, 214).
CX. 7202 April I (1694) la$1. Marturie hotarnica pentru alegerea
i cu vad de moara la Brodoc, langa Vaslui.
105
dial spre rasarit, iar doi stalpi pe valea lui Bern unde sA impreund hotarul targulai cu hotarul calugdrilor de la Sf. Sava ii
hotarul acestor pArti de loc sd Incepe dintro garld ce sd chiand
Barladul vechiu, garla in gios aldture cu vadul rnorii pe despre
rdsdrit pand unde dl in Barladul cel mare si despre apus intrun
stall) din gios de vadul morn *i din stalp drept spre apus intralt
stalp Jana drumul Dumbrdvenilor *i de acole drept la dial drumul intralt stalp in varful dialului langd drum si dintracel stalpu
tot spre anus piste vdlceaua rusilor inteun stalp in piscul valcelei.
si de acole tot spre apus intro valcea ce sA chiamd Pascoe lardsi
stalpu in matca valcelei in sus pan lntrun stalpu unde sa inpreund
cu hotarul BAltenilor *i se intoarce spre rasArit pe dispre BAlteni
pane in dialul Barladului intro movild ce sa chiamd movila lui
Gdoazd si este stalpu in padure *i de acole la vale si in sus piste
RAdiu si piste luncd phn intta apa Barladului sl aceste pArti sau
stalpit cu loc de tarina si cu loc de pAdure despre apus *i cu loc
de fanat poenile din luncd dispre apus *i dispre rdsdrit, cloud poeni intre Barladul vechiti si intre Barladul mare ce sd chiamd poiana Corhisului si cu vad de moat-A in apa Barladului *i not acesti oameni buni care mai sus ne scriem pentru mai mare credinta, ne am pus pecetile si iscAliturile pentru ca sasi facd dumnealui dresd dortnesti di pre marturia noastrd.
let 7202 Aprilie I
Robii MAriei tale Apostul Talpes vornic de poartd, Stanciu
Bulucb is, Panaite parcalab, Stan aprod.
CXI. 7202 April 10 (1694) regeste.
106
moara ce au avut postelnicul Panaiotachi, cumpArAtura de Ia feclod lui PavAI- Gheorghe si Pascal, cu loc de Taring, in pAdure
despre apus, si cu Joe de fanat In poenile din lunca despre apus
i despre rAsarit doao poene intre Barladul vechiu si Intre Barladul cel mare, ce s chiama poiana Comisului si cu vad de moara
Intre apele BArladului (dupA jalba log. C. Ghica din 1816, contra
lui N. Stratulat vornic, proprietarul Brodocului ; Surete ms. XII 215.
CV11. 7203 Julie 11 (1695) la$1. cestantin Duca Voda intAreste niA
nastiril Floretil, satul Selege pe Racova in hotarele alese de S. Pilat 1 V.
Huanul vornici de poartii.
AdicA au venit Inainte Domniei mele sl inainte a nostri moldovenesti boeri a mari si mici rugatoril nostri Egumenul si cu tot
soborul de la Sfanta mAnastire Florestii si neau aratat incredintatA mArturie de la boerinul nostru Stefan Pilat vornic de poartA
107
in veci.
ANNEMIONIMI
CXIV. 7204 Avgust 17 (1696) Iasi. Antioh Costantin VodA Cantemlrintareste satrarului Stefan Milescul satin Tatarasi in vechile hotare despre
Vaslui alese de Ille Sturza stolnicul.
Hci IIHT110X ROCTAHTHH ROEBOAd MAIO MACT110 rtnApa 3111/111
108
--
in grindul calugaritilor. *i de acole peste WAC pan in podul hatmanului peste Barladu. pan in drumul cal marl in movilit unde
109
Datam cartea Domniei mele boiarinplui nostru lui Pilat vornicul de noarta ca sa hie volnic cu cartea Domniei meleo merge
la targu la Vasluiu si sa strangd oameni bunismegiesi de pin pregiur si sa socotiasca de preund cu acei oameni sa aleagd o bucata
de loc din locul targului Vasluiuiui care loc mam milostivit Domnia mea si lam dat cinstit si credincios boiariului nostru dumisali
lui Mihalachi Racovita vel Spatar. Si dupd ce va socoti si va awww.dacoromanica.ro
110
sl crate
*tire ca sA I sA facA *i drease de la domnia me. Si nime sA nu
'lege acerilorc
sAi
cAtrA
Facem *tire MAriel tale ca Domnului milostiv el dupl luminata porunci a MAriei tale *i cu cinstitA carte venitam aice Ia
targu Ia Vas lulu *i am stransu oameni buni megia*i de prin prekgiur *i pre tori ora*enii *i am mersu de am socotit *i am ales o
bucatA de loc din hotarul targului, care to al milostivit Maria to
de ial dat dumisale spatariului Mihalachi i am socotit in frunte o
sutA *i cinci spre zece pamanturi din hotarul MAripanilor in gios
.pre muchia dialului pe deaaupta Barladului la un drumu*or drept
a un nuc deasupra RAdiului lui VodA sau pus stalp de piatrA *i
de acolo la vale pe rapA prin Radiu peste valea Delei la dial pe
o vAlcea pe din gios de ulm *i can in gios spre rAsarit drept
deasupra in Deleni langA drumul ce merge pe dial pe la movile
s-au pus stalpu de piatrA, de la movili in sus un rAndu de plmanturi *i de la stalpu la vale can in gios In tarmurile Vasluiului nisti spini intro rapA *i de acolo piste *es tot can In gios
*ipiste Vaslui pe din gios de un colac si Ia dial can in gios In
muchia dialului stalpu de piatrA deasupra vezuniilor *I de acole
Ia vale piste valea Bustei drept pin capul viei cei marl via donweascli din gios. Si de acolo drept la groapa Nebunului in raspantiile drumurilor deasnpra viiparelor langl groapa sau fAcut
.-bour Inteun stejar, *i de acole drept pe muchea dialului in gios
pe drum pan In drumul Odailor *i de acole drept la vale spre
rasArit prin pAdure piste fundul viii lui Bahnariu la poiana Ungurului lui Mihai In capul poenii din gios sau pus stalpu de piatrA
*i bour intrun stejar *i de acole drept la vale spre rAsarit In costiga dispre apus intrun piscu stalpu de piatrA *i drept la vale
piste valBa Dode*tilor *i drept la dial pe la nige ulmi in muchia
dialulul, stalpu de piatrA MO drum deasupra prisacii Burghele*tilor uncle sa impreuna hotarul targului Vasluiului cu hotarul
Burghelegilor. i la aceastA socotiala am fost preotul Gligora*co
de Vasluiu *i Ion Bahnar de Vasluiu si Toader dau fost *oltuzu
i Racovit si Gavril 5i Bogdan 5oltuzul 51 Porumbu 5i Zamfir arwww.dacoromanica.ro
.111
men! gi Stroescul capitan si Fiore stolnic gi Vasilie gi Manta Burghelia si Tiron de OlAnegti si multi oameni bunt care sau prilejit
gi care au gtiut carte au iscalit lar care nau gtiut, gau pus degetele gi pecetea targului sau pus pentru mai mare credinta not
Maria ta am iscalit sa fie Maria ta sanatos.
u Vasluiu 7205 Septem brie 22
pecetea oragului Vasluiului
sterna : trei albine,
Robul Mariei Tale
Panaite Parcalab
X Ion Bahnar
X Porumbu Armanu, X Toader biv goltuz X Racovit
X Tiron de tartest'
Datam domnie me gi am miluit pre al nostru cinstit *i cretlincios boiariu dumnelui Mihalachi Racovitd vel spatar cu o bucata de loc din hotarul targului Vasluiului la cari loc am trimes
pe bolariul nostru Stefan Pilat vornicul de poarta diau ales gi au
stalpit puind semne. Si hotarul sa incepe din hotarul Marigenilor
in gos pre muchia dialului pe deasupra Barladului pans la un drumugor, drept in muche diasupra radiului lui Voda sau pus stalp
de platra ; gi de acole la vale pe rapa prin radiu piste valea Delii
gi la dial pe o valcea pe din gos de ulmi gi can gos spre rasarit, d r e p t deasupra in dial langa drumul ce merge pe la
movila, sau pus stalp di piiatra de la movila in sus un rand de
pamanturi, gi de acole la vale spre rasarit gi can kos in malul
Vasluiului la nigte spin! intro rapa ; gi de acole piste ges gi cam
gos piste Vaslui pe din kos de un copac, gi de acole can kos in
muche dialului, stalp de piatra diasupra viezuinilor, gi deacole
spre rasarit la vale piste vale Bustei drept la dial prin capul poenii, cei zic vita domneasca din kos. gi de acole drept la groapa
Nebunului, in raspantia drumului, diasupra viigoarelor Mita groapa
www.dacoromanica.ro
112
I.
p. domne*ti
www.dacoromanica.ro
113
CXVIII. Fdrd data de an, lund zi$i loc (cdtrd 71384630). Zaplsul
;oltuzulul Dumitru, prin care se aratii rolul for administrativ in savarirea
actelor c:vile,
Noi soltuzul Dumitru si 12 pargari si cu toti bAtranii targului si preutii SAmion pop, Duman.' pop, Apostol pop, adecd an
venit inainte noastra in sfanta biserica Stanca Aupaniasa lui Murgod vornicul, de au iubit si au priimit pe giupdnul parcalabul Dumitru cu mare giurdminte din svanta biserica si pe sfnta Ivanghelie, ca sai fie fieor de suflet cae filu din trupul sau nau avut
sie dreaptd di pre imAme dee iam dato dumisale cu tot venitu
si cu zapisale pentru caci sa ma grijascd si vie si moartA ca eu
am dat de build voie me iar cine va strica aeasta build tocmald
ce am fAcut de build voe me sa fie treclet si proclet si blastamat
de 300 si 18 otet dintru RI (in) Nichie si de:maresredinta am pus
pecete Targului.
www.dacoromanica.ro
114
Volcina
=x
I
Salomia
= Nadabaico vornic
1
Stanca
Safta
NecoarA cgpitan
=x
-- -- -. x
feciori
feciori
loan (Noah) cu un loc de ward in apa .Racovei pre hotarul targului nostru Vasluiul in loc domnescu. unde va afla si un vad
sA facA. moara. sal hie de hrana sfintiei sale si de la domniia mia.
ca sal hie lui dreaptA daanie si miluire. i uric sintAritufa lui i
cuconilor lui si a tot rodul sau cine, va aleage neruOit si neclatit
In veal si dupA a noastrA viiat i domnie pre cine va aleage
dumndzau domnu Ira! noastre Moldovei. on din cuconii notri sau
www.dacoromanica.ro
115
Lecaa
CXX. 7198 Sept I (1689). Crastina fata Graniei stolnicul daruege lul
Ion Pa lade 2 post. un loc de prisaca pe Racova.
daruit J nesti locur de prisaci. pre apa Racovii in finutul Vasluiului J cu pometi. si cu locur de fan. pricum spun si zapisill carili
ne I santu de cumpargturA de la Caraiane si cu femeia lui TuAora J fata lui Ruder Bari x.dianul Lau fostu qoltuzu in gargu in
Vas I lui. i tie la Mihailak Comornicul fi6orul lui Vanghilie de
tAcrgu J de Vaslui. aViderA si co MHO. pre Vilna in finutul Vas
Ico Antioh Costandin Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi. Adica Domniia mea socotind cu buns socotiala
urmand altor raposafi Domni care au lost mai inainte de noi, an
dat si au miluit cu a for deosebite mile, carele au vrut sa faca
:de au miluit sau dat a bolari marl a slugi credinciose, pentru
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
CXXII. 7205 Avg 1st 17 (1/797). Antioh Costan'in Cantemir VodA dA
carte spatarului Mihalachi Racovi[a sa is de a zecea de pe par:ea din locul
largului Vaslui, dat lui danie i miluire de la Domnia sa.
Icy Antioh Costantin Voevoda bj. mist. gspdrz. zemli Moldayscoi. datam cart ea domniei miali cinstit si credin6os boiariului
nostru dumisali lui Mihdilachi RAcovit vel spatar, si pe cine va
trimeti dumnealui ca sa hie volnic cu carte domnii miale. a merge
si sa aibl a lua de a zece dintro parte den local targului Vasluiului carii iaste danie si miluire de la domnia:mea. deci sa hie
volnic a lua de a zece din print din paini si din fanat si din
grddini si din prisdci si din tot locul si venitul cat va hi pe acea
parte de loc din toate sa aiba a lua de a zecea si nime sa nli
ste impotriva carpi domnii miale.
u las Teat 7205 Av. 17
vel logofAt
.
1.
cap. de bou
CXXIII 7206 Sept 20 (1698) Iasi. (Suret) Antioh Costantin Vodfi intarqte lui Mihail RacovitA spatar dania ce i-a dat din locul targului Vaslululu!, pe seninele hotare alese de yStefan Pilat vornicul de poartA.
lua Antioh Costandin Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi. Adicd Domnia mea socotind cu bund socotiala urmand altor rdposati Domni care au fost mai inainte de not ce an dat
si au miluit cu a for osdbite mile pe boiarii mari si slugi credincioase pentru a for dreapte si cu credinte slujbe. Iata dar si Domnia mea mam milostivit si am miluit pe at nostru cinstit si credincios boiarul dumnealui Mihalachi Racovita vel spatar cu o
catd de loc din hotarul targului Vasluiului la care loc am trimis
.pe boiarul nostru Stefan Pilat vornicul de poarta de au ales si
-au stalpit puind sAmne, si hotarul sa incepe din hotarul Mdrisenilor in gios pre muchea dealului pe deasupra Barladului pand la
un drumusor drept in muche deasupra RAdiului lui Voda sau pus
.stalpu de piatra si de acole la vale pre rapa prin Rddiu piste valea delei si la dial pe o valcea pe din gios de ulmi si cam in
118
cam in gios in muchia dealului stalpu de piatra deasupra vizuinilor si de acolea spre rasarit Ia vale peste valea Bustei dreptla dial piste capul poenei cei nice via domneasca din gios si deacolo drept la groapa Nebunului in raspantia drumului deasupra
Viisoarelor langa groapa sau facut si bour intrun stejar si de a-
colea pe muchea dealului in gins Oa in drumul Oc lailor si deacolia drept la vale spre rasarit prin padure piste fundul viii lui
Bahnar la poiana lui Mihai in capul poenil din gios stalpu de
piatra si bour intrun stejar, si de acolo drept la vale spre rasarit in costisa despre apus intrun pisc stalp de piatra si dirept la
vale piste valea Dodestilor si de acolo drept la dial pe la niste
ulmi in muchia dealului stalpu de piatra langa drum deasupra
prisacii Burghelestilor unde sa impreuna hotarul targului Vas lu-
Facem Instiintare precum au venit inainte noastra si inaintetuturor boiarilor nostri marl si mici rugatoriul nostru preutul
Gheorghie de la bisearica domnii meale din litrgul Vasluiului i
au aratat innainte noastra un zapis de marturie de Ia Corlat uricariul si de la Patrasco din Barhesti, si de la Ursul Prepelifci din,
Vasluiu fi de la Gavril ottam qi de la Nicoar ottam si popa
Gheorghie of Hulturesti si de la Sarbul ottam si de Ia Gavril din,
www.dacoromanica.ro
119
120
parte partea lui Dumbrava, din vatra satului $i din taring, si din
campie, $1 din ftmate, si cu vad de moat% si din padure, $1 din
tot venitul aceaia au vanduto rugatorului nostru popa Gheorghie
si preutesii lui TudoscAi, drept 45 taleri. Deci Domniia mea vAzand aceale zapise cu atata marturie de a lor buns voe si tocmara $i plata depiin, domnia mia am crezut, $1 de la not Inca
am dat $i am intarit pe aceale parti toate cat scriu mai sus, dintru acele sate Babosini si din satul Scurji si din satul Cocoseri, ca sa fie rugatorului nostru preotului Gheorghie de la biserica domnii meale din targul Vasluiului i preotesai Jul Tudoscai
lor si feciorilor lor, driapta ocina $i mosie si cunnparatura cu
tot venitul $i uric de intaritura nerusuint nici o dAnaoara in
veci, si altul ca s nu s mai amestece preste aciasta carte a domnii meale,
,Sau talmAcit de Evloghie dascal slovenesc
of Iasi vlt. 7268 Noem, 13 zile.
CXXV. 7178 Mai 9 (1670) Ia$1. Duca VodA cla rAmas pe Gligorie in
He Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodaru zemli tivIoldayscuiu, adeca au avut pars inaintea domniei I meale rusicitoriul nostru Ghiorghie preutul domnescu de trcig de Faslui cu semenjila lui 1 Gligorcea de Babosini, dzicand, preutul Ghiorghie
ca sintu ei amandoi dintrun mos $i au mosie depreun 1 la Babosini deci s fie avut preutul Ghiorghie un loc de prisaca descalecatur(d) bAtrana iar acesta Gligorcea sa sa fie sculat cu
pizmA si sau pus prisaca in calea prisAcii lui, si asea 1 au dat
sama Gligorcea, ca unde sau pus el stupii iaste mai batranA
aceaia prisaca a Iui, de cat a preu 1 tului, deci domniia mea inrait chip pe gurile lor, nu Tam putut gudeca ce learn facut cartea 1 domniei meale la boiarinul nostr4. Caracas ce au fostu postealnic intracesta chip ca sa 1 stranga oameni buni de pen prebrut for si sa socoteasca cu dre ptate mare. care loc
I de prisaca vor afla can fostu mai batran acela sa
fie statator deci. boiarinul 1 nostru Caracas asa ne scrie precum an stransu multi ()amen' buni si bAtrani de pen pre 1 guru)
lor si asea an marturisit cu sufletele lor cum iaste loc mai baIran unde iaste prisaca preutului Ghiorghie, iar unde au pus
www.dacoromanica.ro
121
Gligorcea stupii nau fostu prisacd j nici o data ce an pus Gligorcea stupii in calea preutului fail de ispravd. asijderea 51 de 1
ne5te fdn ce sau jeluit Gligorcea la domniia mea de au dzis
ca iau luat preutul de pe tocul lui lardi ne scrie boiarinul nostru Cana cum acel fan nau fostu pre locul lui ce sau aflat
pre locul preu j tului pre hotarul Petretilor 51 pentraceaia Ian
uat preutul, deci domniia, mea data am vAzut f marturie lucredintatd de la boiarinul nostru ce mai sus scriem socotitam inpreund cu I tot svatul 51 am eat cau fostu acolisindus(A) Gligorcea de preutul fara ispravA i au fostu j puini prisaca Jul
cu pizma, asupra prisdci preutului de care lucru sau aflat i alt
1oc
cu tot ce va fi acolo in veaci de veaci I caci sau aflat descaleAtur(d) bAtrand prisaca lui 51 de Oasta pail I sa nu s mai
parasca in veaci de veaci. nrhA out AFICTOM rcnAKaAtu H FIAK HE
t Andrei Mihul
CXXV1. 7178 Mai 9 (1670) lag. Duca VodA cla ca$tig lui Toader Ciur-
Ian in para ce a avut cu Gligorcea pentru part! din Babosini, unde preutul
Gheorghe cal domnesc avea o patrime din o trelme.
122
de la Patru Voda.
Io Duca Voevo3 bojiiu milostilu gospodaru zemli Moldavscoi- adeca au venit inaintea domnieai meale si inaintea a for
nostri j Moldovenesti boiari a marl si a midi, rugatorul nostru
preutul eel domnescu. de targu de Vaslui, pe nume Ghe?rghie
si sau jeluit la domnia mea. cu mare j?loba pentru un dres. ce
au avut de la batranul PAtru Voda, cumparatura pre o parle i
de ocina din sat. din Baboini. ce au fostu driaptA cumpAratur(a)stramosului lui Micului, ce Micul au fostu cumparat, une parti
din I Babosini, 1 uncle din Luc(u)pare ce santu la Tutova,
www.dacoromanica.ro
123
HII AA CE HE
8 NUM AET
ti
BEArkA
124
Moldayscoi. Facem 5tire cu aceasta carte a Domniei meale lui Panaiote parcalabul precum mam milostivit Domnia mea 5i lam miluit cu un vad de moara in apa Vasfuiului in protiva targului ca
sa i fie de la Domnia mea danie 5i miluire pentru a lab dreapta
slujba ce ne ne au shijit. Pentru aceaia pre cine va milui Dumne-
Mihail Voda Racovita intare5te lui Ion Paladi marelui vistercumparatura ce a facut de Ia Panaiotachi biv vel post. a una
suta de parnanturi, de o parte 5i de alta a vadului de moara, danie de la C. Duca Voda (dupa jalba log. C. Ghica din 1816 ; Surete ms. XII, 215).
CXXX! 7217 Ghenar 20 1709 Iasi. Mihail Racovit5 Von intareste
lui Iordachi Ruset biv vel vornic cumparatura ce a facut in mosia Buloae,
de Ia gura Teleajnei, de is Patraseo Buzne, in hotarale insemnate de Bejan
Hudici si Axinte uricariul. ,
www.dacoromanica.ro
-125
Joe sau rugat Domniei mere de iam dat hotarnici pe boeriul nos
tru Bejan Hudici vornic glotni si pe sluga noastra Axintie Uricariu si cu Apostol Cosascu de au mers acolo si au strans megiegii de pri4 pregiur anume care sau scris mai gios gi impreuna
cu totii au mersu de au masurat locul gi sau si stalpit de catra
alti razasi pe unde leau aratat hotarul Craciun Kihaia de BMAteni si Toader sin Chiritoae om batranu de Zapodeni incepandusa
hotarul dintai din drum din valea Telejnei sau pus un stalpu de
piatra din sus de saliste Buloaei s prindi din dialu de drum. De
acolo de la stalpu drept Ia dialu spre rasarit pen niste dumbravi
pe din sus de saliste Buloaei sl in dial la capetile pAmanturilor
126
Nazut acea mdrturie adevarata am crezut, intru acea si de la Domnia mea am dat si am intArit credincios si cinstit boeriului nostru care scriem mai sus dumnealui lordache Roset biv vel vornic
pe aceastd bucatd de loc din gura Teleajnei ce_ sau zis mai sus
anume locul Buloaei ce sau cumparat dumnealui de Ia Pdtrasco
Buznea cu tot hotarul din samne in samne pre cum arata mai
sus, ca sal fie sl de Ia Domnia mea dreaptd ocind si mosie si
cumpArdturd si uric de intdriturd cu tot venitul stdtAtor in veci
de veci.
U las. vleat 7217 Ghenar 20, vtorago gospodstva (a doua domnie)
Ira Mihail Racovitd Vv,
Axintie Uricariul
CXXXII. 7218 Ghenar 31 (1709) laqi. Mihai Voc15 Racovifd intarete
lui lordachi Roset biv &el vornic cumparaturile ce a facut in 2 hlize din
at din TArticeni, de pe Bar lad.
127
iar dispre apus este hotar apa Barladului pre cum umblA si alte
totara a altor rAzasi de acolo iar dispre rAzAsi de Dobroslovesti
sau pus un stalpu de piatrA in dialu pe un hat intre obratele plmanturilor pe dialu dispre apa Barladului de acolo mu mai pus
si altu stalpu in vale in saliste Dobroslovestilor in tarmurile garlei, de acolo drept la dialu sore rasarit pe valea Gavanului pe la
o buzA de piscu de o pohArniturd si de la dialu supt margine padurii sau fAcut un bour intrun stejar unde sau ,aflat si o cruce
veche fAcuta, acesta este hotarul din gios, iar din gios sa hotAtaste cu hotarul FAinoaiei si iar sau pus un stalpu de piatrA in
dialu dispre apa Barladului intre obratele pAinanturilor deasupra
Vartopilor de acolo pe hat cam suvAit in sus spre rAsArit si tot
hatul panA in vale TArAcenilor si tot drept piste vale dandusi
coaste cu hotarul FAinoael si la dial in costisA FAinoaei sau aflat
un hotar de piatrA vechiu, de acolo de piste dialul FAinoaei sl
piste vale FAirioaei drept la dialu la pAdure spre rAsArit si iar
sau fkut un bour in marginea pAdurei, de acolo pin padure si
cu vadu de moarA intru apa Barladului ca asa scriu si la zapisele vanzAtorilor care sau numit mai sus vAzand si marturiia de
la hotarnici cu pecetile at tuturor oamenilor bdtrani megiesi si
razAsi care scriem mai sus. Intru acea st Domnia mea daca am
vazut mArturia for am crezut pentru aceia si de la Domnia mea
am dat si am intarit credincios cinstit boeriului nostru lui forache Roset biv vel vornic, pre aceastA bucatA de loz 2 hlize ce
sau scris mai sus MArmurenii si din Dobroslovesti care sai fie
si de la Domnia mea dreaptA ocina si mosie si cumpArAtura lui
si feciorilor lui si uric de intdritura statAtor in veci.
U Las let 7216 Ghenar 31
Iw M hail Racovita Vv. ftorago gspdstva (a doua domnie)
Axinte Uricariu
CXXXIII 7224 April 20 (1704 lari. Spatarul Ion climpiira satul TAtira11 de la Maria lid Stefan Milescul sardar.
128
*tie.
(1. p. Mapia)
Constandin Bucium post.
Ghedeon Mitropolit Moldovlahii Dumitrasco Racovit hatman
Gavril Miclescul vel vornic.
Calistru Episcop Radovschi
Hie Catargiul vet logofat
Darie Donici vel vornic
Lupul Constachi vel vornic Stefan Catargiul b. v. clucer
Constandin Zbire biv setrar
Lupul logofat
a) Apele
lui de Vaslui, dupa ce s'a a*ezat domnia in tali, (idem pg. 24)
c) Venitul qi dusul domnilor do la Galati /a ./ai. .Si intru
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
Intr'un zapis din 1799 Dec. 13 se aduce in regeste *i o danie gospod de la Mihai Vocla Racovita din 7230 Dec. 20 pe un
vad de moara din apa Vasluiului, in dreptul targului, an vandut
dumisale cuconului Costachi Ghica ha tman drept 80 lei, *i de acum inainte sa alba a-I stapani in buns pace, *i Cate scrisori an
fost asupra acestei pricini am dat Impreuna cu dania.
(ss) Neculai Codrescu (cf. Surete ms. XII 182).
CXXXVI 7234. Decembre 15 (1725). lag. Cercetarea gi alegerea hotarelor satului Tatara0lor despre Vaslui, mo0a lui Ion Paladi spatar.
de
Dbbrovat a u
cerut la
mariia
ta de
iai
dat danie o bucat de loc manastirii Dobrovatului din locul targului Vasluiului, iarA nu din locuri boere*ti *i cu ada danie sa hie
Impresurat o bucata de loc despre padure, din locul Tatarasilor
a dumisale spatarul Paladi, deci pe jaloba dumisall spatariului
meal poroncit mariia ta, cu luminat cartea marii tale sA vinim ai6a
la Tatara*i sA ham sama cum a hi mai cu dreptate pe diriase
4i pe zapis ce va arata dumnialui spatarul sA hotaram satului
Tatarnii despre locul targului Vasluiului *i a satului Munteanilor
cari baste a manastirii lui Barnoschii Voda *i a manastirii Zugravilor deci pe porunca marii tale am venit aicia *i am dat *tire
si calugarilor *i de la Dobrovat *i de la Barnovschie ca sa vie
sa socotim *i am a*teptat o Luna de zile sa vie calugarii *i nice
unii nau mai venit, deci vazandu Mariia ta ca nu mai vine nime
despre o parte am stransu oameni 'buni si bAtranii megiia*i targoveti din Vaslui *I de la tarn *i am purces a hotara satul Tatara*ii prin pregiur despre alte ho tare pe cum au arAtat siamnele
www.dacoromanica.ro
131
dealului On in matca vaii Dodestilor *i de acolea la dial spre apus pe hotarul Tirli pana in dialul de mijloc *1 de acolo la vale
pan in vale ManjAstilor, *i de acolo Ia dialul obArcenilor aicea
Ia acest loc deade sam. Ion Stegariul de Vaslui ca au impresurat
calugarii de la Barnovschi o bucatA de lac din hotarul Tatarnilor
si au luat *i dejmA cAlugArii, iar not cAutandu pe siamnele driaselor dumisali spAtariului care sA pomenescu mai sus adevArat
sA afld impresurat despre cAlugarii CA am aflat peste vale Dobai.-
132
boiari ce scriu mai sus ca au hotarat la Has Voda si am aezat si not stalpu la loc si Inca si tot mai marturisi Ion Stegarur
de zis ca tot pe acolo Taste hotarul ca i sau tamplat de au cumparat nurodata ce In cateva randuri si de la Miclescut si de la
calugarii si acolea aka bucata de loc tot in partea Tatarasilor
sau dejmuit si de aici la dial in capul dumbravii din gos in drumul Manjastilor si acolea sau pus stalpu si de acolea pe drum
la vaii pin obarsiia vaii Negrii pe drumul ce miarge la moara lui
Cuza in raspantili drumurilor sau pus un stalpu si de acolea la
Nall, pin dumbrava pan in matca vaii Munteanilor sau pus stalp.
si de acolea la dial pen dumbrav Ores ; pe drum) pi undis un
rand de patnanturi sau pus stalp si de acolea In los pintre randurile pamanturilor pana in rapa as mare si de acolo un stalpu
in nialul rapii din sus si de acolea in gos pe muchia dialului panA
in matca vaii Munteanilor pana unde sa pomenescu gradinile acelea sau pus stalpu in malul paraului din sus si de acolea pe parAul gradinilor pan in apa Barladului, si de acole pe tarmurileBarladului despre apus panA uncle, sa pome(ne)scu Ia morile Bai
sanului si de acole peste luncA in gos, pana in vladnic in capul
poenii lui Rantunici din gos acolia sau pus stalpu si di acole pin
vlabnic spre apus si peste drumul cel mare sau aflat un stalpu
vechiu in costis despre apus de acolo la dial panA in muche dialului in hotarul calugarilor de Zugravi si acolea sau pus stalpu
in muchea dialului in capul pamanturilor si de acolea pe muchia
dialului In sus pe la morile lui VodA si de acolea tot in sus pan,
in drumul lui Toader si acolea sau pus stalpu si de acolea pedrum spre dumbrava pan In prihodiste si acolea sau pus stalpu,
si de acolea pe prihodiste si peste vale Lipovatului si Ia dial prin
intrun fag vechiu si de acolea pana in runcu pe dialul Timoiteiului am lacut semne intrun copaci si de acole pe dialul Racoveipan diasupra Grajdurilor acole sau facut semne intrun stejar ; si
de acolo tot pe dialul Racovei pan in cetatue unde sau pus aman-.
doi stalpi unul ce vine despre dialul Racovei si unul ce cauta spre
lantana Cornii. Deci not asa am aflat si am socotit cu mare dreptate impreuna cu top megiiasii sitargovelii cari sau tamplat si pe:
www.dacoromanica.ro
133
Bahnari ;
Racova ;
--I- Stefan Cotae
t Andrei Galusca
I- Gligoras Golbere -I- Oay. sin GAlusca
Lipovdt
t Ghiorghitd Burg'nelea
-I- Anton zet If tenie
1- Simion zet Barsan
www.dacoromanica.ro
134
Pa ladi), din sus cu mosie pah. Stefan Roset, iar din jos despreTeleajin cu acei isi mosie. (Hotarnica e cuprinsa In ispisocu I dom-
Facem *tire cu aceasta carte a domniei mete precum au venit Inaintea Domniei meale si dinainte boerilor nostri Moldovii a
mari si a mici rugatoriul nostru sfintia sa Damian egumenul sis
cu tot soborul de la sfanta manastire a sfantului Savii *i niau aratat o marturie hotarnica din velet 7254 Mart 20 de la boeriut
nostru Neculaiu Tiron vornic de poarta scriind ca din poronca
noastra au mersu la silige Mara*enii mosia SfAntului Sava ce
este pe Telejna In tinutu Vasluiului care mosie sa hotara*te cu.
Delea mosia Domniei sale Mihai Vvd si cu Portarii mo*ia Mitrei
clucer din spre rasarit, iar despre apa Barladui de catra tArgul,
Vasluiului sa hotara*te cu mosia vornicului Palade, iar din sus
*i
135
Pentru acea dar si Domnia mea dacA am vAzut acea martulle hotarnicA la mAna rugAtorului nostru lui Damian egumenu
www.dacoromanica.ro
136
Neculai Sardar
1810 Mai 30
CXXXIX. 7265 Ghenar 13 (1757) la$1. Cartea Iui Cost. M. Cehan Racovltil Voevod cAtid Nec. Racoviti med. sa mearga si sa aleagA locul dom.nesc al mosiei targului Vasluiului afierosit man. Precista din Roman.
lop Costandid Cellar Racovita Voevod bojiu milostiu gos-podar zemlie Moldayscoi.
Scriem Domnia mea la credincios boeriul Domniei mele Dumnealui Neculai Racovita biv vet medelniceri, Neculai Banul vornicul
or
7265 Ghenar 13
www.dacoromanica.ro
137
CXL. 7265 Ghenar 28 (1757) Marturia hotarnica a lui Nec. Racovita biv vel med. de alegerea hotaralor molei targului Vasluilui, afierotIta Precistei din Roman.
Din luminata poronca Domnului nostru loan Costandin Mihail Cehan Racovita Vvd
Intru care tie poroncesti Mkia ta ca sa mergem in targul
Vas!uiului si sal hotaram cu stalpi de giur impregiur cat este
drept Ioc domnesc afara din vatra targului si sal masuram in
lung si in curmezis: deci dar dupa luminata poronca Mariei tale
mersam in targul care sa numeste mai sus Vasluiul si am siransu
largovetii cei mai batrani care an stiut hotarul cum au umblat si
sau pus si samne dupa cum arata foaea ce sau Mout din hotar
in hotar, care semne din gios sa hotarascu cu Bahnarii dumisali
lonita Palade biv vel spatar iar pe din sus sa hotarascu cu Grecii
mosie dumisale Radul Racovita biv vel logofat sau exit, sam masurat in fruntea locului din spre apus pe Racova 194 funii si
funia de 20 stanjeni care fac 3880 stanjeni si sau masurat si la
mijiocu locul alature cu targul pe din spre apus pe apa Barlahi pe Delea in sus si sau aflat 130 funii care fac 2600
stanjeni si sau mai masurat si pe apa Vasluiului pe dinspre rasarit din hotarul Bahnariului pan in hotarul Grecilor din sus si
sau aflat 57 funii care fac 1140 de stanjeni si sau mIsurat si
lungul locului si sau aflat din codrul Racovei pan deasupra Bahnarilor in drumul Nebunului ce merge pin Ware pe deasupra
Bahnarilor 498 funii i funia de 20 stanjeni care fac 9960 stanjeni satatai tot hotarul targului Vasluiului si cu plecata noastra
scrisoare de marturie facem stire Miriei tale si sa fii Maria ta
dului
satiates.
Foae anume dupa cum sau hotarat targul Vasluiului afara din
vatra targulul care este dreptu loc gospod, veleat 7263 Ghenar 28.
Incepandusa hotarul din tai dengios de targu in sasuI Vasluiului dintro movilita ce sa numeste movila Sfintii unde este si
hotarul Bahnarilor a dmsale spatar lonita Palade.
deacole spre apus peste lunca Barladului dandusi coaste
www.dacoromanica.ro
138
$i de acole tot zarea dialului in sus prin codru pans in pdraul Ghilcarilor, unde se hotaraste cu mosie manAstirei Florestii.
$i de acole purcede parAul Ghilcartlor la vale spre rasarit
139
$i de acole tot la vale spre apus piste gura vaii Bustii din
gios de fantana Redmilor langa drumul cel mare din vale de drum,
unde iarasi este hotar stalpu de piatra iarasi a dum. tonna Paladi..
si
www.dacoromanica.ro
140
CXL1I. 7265 Noembre 30 (1757) la$1. C. Mihai Cehan Racovit Vocla
Icy Costandin Mihail Cehan Racovita Voevoda bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscci.
Multe cai si multe mijloace neau aratat marele si prea !naltatul Dumnezeu catra sufleteasca mantuire si catra viata cea de
sus si vecinica prin care lesne calatorind lucratorii faptelor celor
bune, sa fac mosteni imparatiei ceriurilor si macar ca s pot arata si-a sa cunoaste la toate obstele si printral:e mijloace de
fapte bune, iara mai ales pliroforie si mai intarita incredintare
sa vede la toti a fi evlavie si cuceria for catra sfintele si dumn ezdestile lacasuri unde pururea si intodeauna sa lauda si sa proslaveste numele marelui si prea inaltului Dumnezeu si de cat toate
bunatatile alegand nestine din tot sufletul si dintru toata inima
dragoste si iubire de Dumnezeu sa vede si s cunoaste ca ca-
latoreste pe calea cea cu adevarat imparateasca sii duce de sosescu catra sinurile lui Avraam, care si multimea de pacate acopere si necuratiile cele sufletesti sterge pentru ca urrneaza pooncii lui Dumnnzau cei dintaiu si mai mare intre toate poroncile
este sa iubesti pre Domnul Dumnezaul tau din tot sufletul tau si
din toata inima to si din tot cugetul tau, pentru acea cei ce sa
nevoescu sa dobandiasca mostenirea cea de sus, datori sunt a
alerga catra iubirea de Dumnezeu cu intarirea si intemeiarea afierosarilor si daniile ce sa aduc si sa inching la demnezaestile
141
iari hotarnici de an masurat locul cat sa gasit, care au dat martnrie scriind pre largu samnele. Drept aceasta dard tot locul acesta in toate semnele ce scriu hotarnicii ca sa fie sfintei noastre manastiri mo*ila statatoare *i uric de miluire *i de intaritura
nestramutat In veci. Si spre aceasta este credinta Domniei mete
de mai sus zis Ira Costandin Mihail Cehan Racovita Voevoda si
credinta a cinstiti si credincio*i boerii Domniei mete cei mari a
Divanului dumnealor : Radu Racovita b'y vet logofat, Ion Bog-dan vet logofat, Manolache Costache vel vornic de tail de gios,.
lordache Bals vet vornic de tara de sus, Dumitravo Palade vet
visternic, Vasile Razul hatman, i parcalab Sucevei, Antohle Genet
vet postelifc, Vasile Roset vet spatar, Ionita Cantacuzino vet ban,
Costantin Sturza vet paharnic, lordache Costache vet stolnic, lordache Balasache vet caminar, lordache Hrisosculeo vet comis *I
credinta tuturor boerilor mari si mici. Scrisu sau de Tanasie PeIn la*i. vleat 7265 Noembre 30
trache logofat za taina.
I. p. g.
Ito Costandin Voevoda
loan Bogdan vet logofat procit.
Stefan Buhaescu 3 logof. procitelnomu.
y. PK.. a. R. 1753,
www.dacoromanica.ro
142
CXLIII. 7261 Mal 23 (1759) 11.Ft. Scariat Or. Ghica Vodii intilreste
-dania ce a facut C. M. Racovitd Voda in mosia targuluiVaslulului catra man.
Precista din Roman
itZt
www.dacoromanica.ro
143
CXLIV. 7266 !tulle 12 158) 1a$1. Scarlat Gr. Ghica Veda ntareste man. Precista dreptul de -i lua venit de a zecea de pe mo0a tar-
gului Vasluiului.
Cu mila lui Du unezlu 16) loan Teodor Voda Domnu Tari Moldovei.
Facem Mire cu acestu hrlsova a Domniei mete pentru sada
manastire din targul Romanului uncle sA cinsteste si sA praznueste hramul Adormirei prea sfintei 5i prea curate! si blagoSlovitei slavitei de Dumnezeu Nascatoare si pururea fecioara Ma-
144
niei mete lw loan Teador Voevoda si credinta a prea Mali finor Domniei me!e Grigorie Voevoda si AlexanJru Voevoda 1
credinta a cinstiti credinciosi boerii Domniei mete cei marl a
divanului dumnealor Manolache Costache vel logofat, lonita
Sturza vet vornic de tars de gios, Vasile Ruset vel vornic de
tara de sus, Stefan Ruset hatmani parcalab Sucevei, Mihalache
vel postelnic, Ionia Cantacuzino vet spatar, Andronache vel
ban, lonita vet paharnic, Costandin CogAlniceanu vel stolnic si
credinta a tuturor boerilor Domniei mete marl si mid.
vleat 7267 Ghenarie 2
Ico loan Voevoda
CXLVI. 7267 Decembre 4 (2759) la$i. Ion Teodor VodA intAre$te
man. Preciga din Roman mo$1a targului Vaslululul in scmnele hotar alese
de hotarnicii rAndulti de C. Voda RacovitA.
145
in targu Roman urda sa cinste$te $1 sa praznueste hramul Adormirea Precistei, care numiti hotarnici mergand la acest numit
loc intracesta chip au allat $i au hotarat. Incepandusa hotarul
dintai din gios de targu in sesul Vasluiului dintro movilitg ce
s numelle movila Slintel unde este $i hotarul Bahrmilor a dumisale spatarului lonita Palade, $i de acolo spre apus peste lunca
Barladului dandu$i coaste tot cu acel hotar a Bahnarilor pang
unde da Racova in Barlad, unde sa nume$te podul hatmanului
Miclescului, $i de acolo tot spre apus peste lunca Racovei pang
in grindul Calugaritei $i in capul grindului din sus sau facut
bour, $i de acolo tot spre apus la deal pin codru pana in lantana Cornli in costi$A, $i de acolo drept la deal pin codru tot
spre apus Oita in zarea dialului uncle sa nume$te cetgtuia unde
sau facut $i bour $1 stalpu de piatra, $i de acolo zarea dialului
In sus pang in drumul Pu$tilor, $i de acolo marginea drumului
In sus pin codru Ala in Oran! Bilcarilor t nde sa hotArA$te cu
mo$ia manastirel Flore$tilor, $i de acolo purcede pargul Bilcarilor la vale spre rasarit pang unde da paraul In apa Racovel
unde sau aflat $1 bour. $i de acolo apa Racovei in gios pana
in gura vii popii ce sa nume$te Hopul piste apa Racovei dispre rasarit unde sau facut 51 bour, $1 de acolo la deal spre rasarit lovind cam chezi$ pan In ruptura drumului, $i din ruptura
tot spre rasarit alature cu codrul pe din sus de drum pan in
coada vaii Husculetul unde este stalp de piatra hotar a dmsale
Dumitra$co Palade biv vel visternic unde sau pus $i bour,
de acole la vale tot spre rasarit pintro polang ce s chiama
146
147
10
CXLVII. 7267 Oct. 3 (1760) Iasi. Ion Teodor Calimah VodA IntAregte
gi sporegte privilegille acordate targovetilor din Vaslui, fats cu cele date de
C. VodA Mavrocordat gi C. VodA RacovitA.
ICO
loan Teodor Voevoda bojiu milostiu gospodar zemli
Aoldayscoi.
Facem $tire tuturor cui sa cade a sti pentru targul Vaslu-
148
rasi sau dat volnicia pe toate saptamanele sa se faca targu la Vaslulu Si de vite si de alta marfa pe obiceiu ce au fost si mai inainte
si dumnealor Ispravnicii sA facA stire in tot tinutul si la toti impregiurasi ca sa nazulasca cei ce vor avea a vinde si cumgra sa
deschiza. Aceasta scrim.
leat 7269 Octombrie 3
Pecete domneasca in tus ros I CO 1 Ica A u
1759 cap
de bou.
I
gl
intArete
Cu mila Iui Dumnezeu Ica Grigorie Alexandru Ghica Voevoda Domnul tarsi Moldovii.
Facem stire cu acestu hrisovu a domnii meale tuturor cui sa
si
dintru a noastra
lui loan biv iciciohodar cu o bucata de loc din dreptu locul domnescu din hotarul targului Vasluiului unde sau facut ei si dughene Ia care dupa jaloba lui de cererea acestui loc nam putut
domnia mea da credinta cum a este drept loc domnescu fara de
vreo pricinA pan nam scris cartea domnii meale la al nostru credin6os boiar dumn. Ionia Cum biv vel stolnic cel avem domniia
mea la aeasta vreame ispravnic si dregator tinutului aceluia a
Vasluiului, ca sa cerceteze si sa ne instiinteze pe domniia mea
pentru acest loc. de Ia care numit boiar acmu vazum domniia me
si carte scriind ca dupa poronca domnii meale au cercetat si cu
adevarat sau aflat loc domnescu fara de nici o pricina si masurandus(a) au cuprinsu lungul Iocului unsprazece stanjeni si giumAtate si curmezisul cinsprezece stanjeni domnesti. Deci acestu loc
asa dupA cum sau masurat si sau cercetat de numitul mai sus
boiar lam dat domniia mea danie si miluire slugii noastre zisului
mai sus lonipt mazil ficiorul lui Dan Iciciohodar intarindui stapanirea ca sai fie :driaptA ocina si mosle si uric si intaritura cu
tot hotar si cu tot vinit atat lui si f
lui cat si nepotilor
I stranepotilor Iui neclatit i nerasuit nici ocianaoara in veci. Seriwww.dacoromanica.ro
149
CXLIX. 1766 Julie 1 (laV). Grigore A. Ghica Vocla mllueste pe Ionila Cuza biv vel stolnic cu un loc de dughene din vatra targului Vasluiului.
www.dacoromanica.ro
150
mAril sale lui Mihai VodA de la mane sa Antiohie VodA din velea
7208 Sept. 28 care Joe si mane sa Mihai Voda lau datu daniemAnAstirii Fastacilor, si cersindu pArintii egumeni ca sA sA aliaga
151
vetilor a-si cosi fan de pe mosla targului si le scuteste crasrnele de once aril
www.dacoromanica.ro
152
153
IlMel
CLII. 1776 Sept. 12 regeste. flotarnica Pohrlbenilor, schimbati cu moia Vasluiului de log. C. Ghica in 1795.
Logofatul C. Ghica luand pe sama sa mo4ia targului Vasluiului de la Sfantut Spiridon 'din la4i ii dA in schimb trei IAtrani si 17 stanjeni din mosia Pohribenii la Orheiu, din 4 bdtrani
pe cat umbla aceastd mosie, dupd hotarnica din 1776 Sept 12,
in care se arata ca le avea si el schimb de Ia fiul salt Alex.
Ghica biv vet spatar si acesta le avea zes're de Ia socrul sau
Gr: Sturza vi3lernic (dupa hrispvul lui A C. Muruz Voda din
1805 Dec. 21
154
--
Moldayscoi. datam cartea domnii meale, preosfintii sale Kir Sofronie Irinopoleos Epitropul manastirii Precistei of Roman si omului manastiriii acestia, sa fie volnic cu cartea domnii meale a
tine $i a stapani driapta mosii manastirii Precistii ce are din
locul targului Vasluiului dupa drepte hotarale lui si vinitul di
I. p. g.
procit vet logofat
In dos ; sau trecut la condica.
pecetea domneasci in tut rosIcalacTIAjanjaal 1777
cap de bou.
1777
CLVI. 1 779 Sept 11 (la?i). C. D. Muruz Voda IntAreste man. Precista stapanire pe mo0a targulul Vasluiului gi dreptul de a-0 strange yeniturile.
10) Costandin Dimitrie Murui Voevod bojiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi.
Datam carte Domniei mele manastirei Precistei de la targul Romanului ca prin stare ispravnicilor de tinutul Vasluiului
sa fie volnic a stapani tot locul de pe Tanga targul Vasluiului
www.dacoromanica.ro
155
care au lost drept loc gospod si sau dat danie manAstirel Pre
cistei dupa cum aratA hrisoaveleluminatilor domni. Devi sa alba
isprav
nicilor de tinut sA stranga si' sA ei tot_mattiatt toate sAma-naturile ce vor fi : din tarini, din fanate din prislci cu stuplinsd d n 50 di stupi sA ei un stup $i fiind mai putini sA el Oleo para si din legume ce vor fi pentru negu[itorie i din tot locul cu tot venitul dupA obiceiu si dupa hotararea ponturilor
asijdere si oameni ce vor fi sAzato:i cu casa pe aceastA bucata
de loc ce sau dat danie sA ald a lucra zilele boerescului la
mAndstire dupl hotArarea pouturilor sau sA alba a OA cu bani
iardsi dupa hotdrArEa ponturilor si poroncim Domnia me dum -nealor ispravnici al tinutului pentru cei ce nu vor vrea ca sAdea venitul mosiei fa omul manast rei, de la un:i ca acei sat in
plinesti ca sa nu sa pAgubcasca rnanastrea de venitul sat!. Iar
de vor avea cineva a raspunde, azia sa vie la Divan cu scrisorice vor avea. Aceasta am poroncit.
1779 Septembrie 11
Ico
KCT
A. M.
E. a. 1777.
Ii=0.111MOVIIIIMIU
156
tirea it trage apa. vad de moara nau avut, ce au avut in Vasluetul cel vechi. si precum cA este vadul al lui drept dupd
ispisoc ce are si ni se porunceste de cdtra inaltimea sa ca sa
mergein la fata locului si strangand si pe targovetii Vasluiului
sa cercetdm si cetindule si carte de blastam dupd cum vor
de la nasul sail cum ca din zilele lui Stefan Voevod sau nzutat
Vas luin eel vechiu gi sau facet eel nou, am cercetat si scrisorile
Arhimandritului de danie ce are biserica Precistei din tanterimul
-157
peste apa Vasluiului 5i merge spre rgsaiit pan la fantana Rautui.
lar nu arata a are danie din gios spre moara lui Clement. Si
fiind ca hrisovul nu arata starea mo5iei pe unde este, nu sau
putut dovedi nici intrun chip atat numai sau gait un Radu
Budiu 51 au marturisit, precum ca mergand o data cu un Toader Morar ce au fost traitor la moara Grecilor, om ca de 80
ani $1 acel Toader Morar iar fi aratat precum ca mo5la LipovAtului merge prin vad pe din giosul morii lui Climent $1 merge
drept la fantana Rau Jul 51 lara5i ni sa porunce5te de catra inaltimea to ca sa cercetam ca de la vadul lui Climent sau mai
11......
CLIX. 1783 Julie 23. Marturia datA Jul Climent din de vlsterie pen
tru moara facuta in apa Vaslululul.
158
aratat cau lost targul vechiu mai denainte de la casele domnesti in sus podisul pan la lazul domnesc fiind tot locuri de
casa $1 tintirimuri de biserice dupa cum arata i un suret de
pe o hotarnica a lui Neculai Racovita Medelnicer, care si dania
Arhitnandr tului cuprinde tot in dreptul 13CUltil targului domnesc.
159
cau inecat apa din iazul morii lui Climentie local acolo $1 stand
noi si socotind in frica lui Dumnezeu ca de va fi loc ca sa
incapA dqal mori fiindca din moara din gils a Dumisale Pah.
Neculai Canta si pan in moara din sus a Dumisale pahArnicei Bina Racovita mai awn de cat o moara nu incape, insA de va vre sa
Obs. Ace$ti dot boeri ridica cel intal plan al targului Vaslui, din 24 lulie 1783. Pe hard se vede ca Vasluiul vechiu venia
mai spre rAsArit spre dealul Bustli ; far Vasluiul nou curge supt
dealul targului. Se insamna o singurA biserica, Sf. loan. Moara
lui Clement vine pe Vasluiul nou, in apropiere podului, peste
care umbla drumul cel mare ce tae targul in cloud. Pe latura din
jos avem insemnate 53 case, cu biserica Sf. loan fin cap ; far
pe laturi din sus pe drum, spre nord, sant insemnate pe plan 50
de case, cu casa mare a isprAvniclei si cu tintirimul (Surete
XII, 195).
pricina dintre Climente al manastirea Lipovitul pentru moara din apa Vasluiului. Castle( manastirea LipovAtului.
160
unui Panaite Parcalabul au facut i mori intransa. Numitul Egumen pricinuind acum cum cA vadul acesta ar fi a manastirei,
au arAtat ace ste scrisori : intAi un ispisoc a lui Miron Barnovschi
Voevod din ani 7136 lulie 20 scriind cA au dat si au miluit
Maria sa sau inchinat pe mAnas'irea din Vaslui cu mori pe paraul
si a alteia it arata) nu iaste. Drept aceia dar cu giudecata noastrA de :acum sau hotArat cA de vreme ce dania mangstirei de
la Barnovschi V. V. cum si intAritura mai pe urmA a lui Moise
Von Movild pe acest vad de moara sunt mai vechi cu sapte
zeci si mai bine de ani de cat dania acelui Panaite de la Mihai
VodA. Si vadul fiind dat mat inainte manAstirei de lau $1 dat
mai pe urma Mihai VodA acelui Panaite cu acel ispisoc, se
cunoate cA cu greall prin nestiinta lau dat ni nu poate sa
alba nici o tlrie o danie ca aceasta. Pentru acea mandstirea Lipovatut saki aibl a stapanl vadul de moarA din apa Vasluiului
dupl dania sl intArituta ce sau vazut de la numitil domni cu
www.dacoromanica.ro
161
162
1793 lun'e 10
Pecetea domneasca : [co I MX j KCT I C' I BB I 1793. pasere
Procit vet Logofat.
cap de bou.
Sau trecut in condica.
CLXII. 1793 lank 12 lag. M. C. Sutu Voda intarete man. Sf. Spiridon dreptul de a-si lua venitul de pe mo0a targului Vaslulului.
Noi MiLil Costandin Sutu Voevoda bojiiu milostiu gospodar zemlie Moldayscoi.
De vreame ce dumnealor boerii epitropi ai manastirei Sfantului Spiridon, niau arAtat cum ca manastirea Precista de la
Roman ce haste mitoc a manastirei Sf. Spiridon, are o mosie
adicA tot locul ce haste in pregiurul targului Vaslui afara de
vatra targului asupra carei mosii sau vazut hrisov de Intaritura
de la raposatul domn loan Theodor Voda din let 7268 De-
163
Ica
MX I KCT 1
of 1 BB 1 1793,
Naserecap de bou.
1793 1unie 12
Din poronca Dumilorsale boerilor ispravnici de tinutui Vasluiului, Dumnealui Clucer Cot1stan1in Rosat, i Dumnealui Medelni-
164
ostirei din intamplare ce au fost rAmanand numai locul cat afost ingradit impregur i dupa mAsura locului ce sau facut dire
giur in pregiur in stanjeni. sau dat aceasta mArturie iscalita de
noi la man Cristinei .solu lui Gheorghe Grecul, i lui Eni braL
lui Gheorghie ce sa afla purtator de grill copiilor raposatuluit.
1793 lunie 13.
lonija zit Trohin, Mafteiu Leustean, Ion Iftodi CApitan,
lonlja Iftod;, Neculai Dedilescul, Grigore Robul.
Gheorghios Adam (greceste) 2 iscalituri armene.iti, una
jidoviasca si Gheorghis G'nestrokino (greceste).
De la isprAvnicia de Vaslui
Aceasta hotarnicA fiind din poronca noastrA, masuratoarea
acestui locu sau cercetat si de catra noi. Si sau aflat dreaptS.
masura si spre incredinjare sau intarit si de noi.
1793 tunic 14.
Toader Carp med.
Constantin Rosat clucer.
CLXIV. 1793 Aug. 5. Ispravnicul de Vaslui sale lid Von despre-
165
cu mcara la tarot Vasluiului in apa Vasluiului pe loc de da-nie ce am de la raposatul MAriia sa Mihai Voda Racovita. Dupa
-ce am gatit moara sau sculat egumenul de Dobrovat $i zicand
ca locul unde am fAcut eu moara, ar fi locu a mAnAstirei am
-esit la giudecata tnaintea dumilorsale velitilor boeri $i nepulandusA hotArA giudecata, sau fAcut carte gospod cAtrA ispravnicii de Vaslui sa fad cercetarea la starea locului si precum
von afla sA dea mArturie ca sA ni sA hotarasca giudecata la Di'van si am mers3 amandoaa partite acolo si dupa cercetarea ce
-au fgcut dumnealor ispravnicii am adus si mirturie si iarAsi am
esit in giudecata si nici atunci sfarsit pricing nau lust ci sau
scris de iznoava carte MAriei tale -la dumnealui Banul Sandul
Miclescul si la Manole Furculita polcovnic sa facA cercetare II
=sa dea altA mArturie, care mArturie de cand am aduso caste mai
un anu si nici intrun chip nul pociu face sA stea la giudecati
-,ci mau tot lungit din vreme in vreme parA acum ce sau inplinit dot
-ani, cgruia la trecuta luny a lui Dekembrie sau facut $i so..roace ca la 6 a lui Ghenar sA se afle aice cu scrisorile. Si la
.soroc nau venit, ci an venit acum. Si zicandui ca sa esim la
166
Mariei tale.
Robul mariei tale.
Clementie of Visterie.
167
www.dacoromanica.ro
168
Vaslui, iam dat danie si miluire tot iocul acesta cat sa cuprinde
la marturia hotarnica, pe care de acum inainte sa aiba ca copii
Ica
MX I KCT I C9 I
CLXVII. 1793 Aug. 10. Jaloba CrIstinel lul Adam Grecul pentru un
Joe de casa in Vaslui.
,pe o bucata de loc din targul Vasluiului pe care lau avut sotul
meu 1 eu in stapanire de multi ani cu ingrAditurA 1 cercetandusa 1 masurandusa cu stanjenul gospod de cAtra randuitii hotarnici mi sau dat i marturie hotarnica dupa care jaloba
a mea facandusa luminata carte MAriei tale catrA Dumnealor
Ispravnici ca de iznoava sa mai cerceteze de uncle nu este
dat locul acesta de luminatii Domni mai inainte, albra, sau de
nu sa face vre o inpresurare cuiva din megie1 sa instiinteze pe
Maria to cu care carte de poronca mergand sau facut cercetare
li" nu sau aflat locul dat nimarul, nlci de megie5i sau de alt nime
nici o fmpresurare cum arata mArturia. MA Tog MArlei tale fl
mita sa mi sa dea miluire aceastA bucatica de loc cu luminata
carte Martel tale, ca am casa gre -cu fete mad 1 sotul meu
acolo sau savarit 1 pomana a fi Mild tale.
roaba Maria Tale Carstina sot mortului Gheorghe
Adam recut of Vasluiu.
In dos : SA aduci marturie Ispravnicilor ca sa se vada de catra
Dornnla mea.
93 August 10.
D. Med.
www.dacoromanica.ro
169
CLXVIII. 1794. Feb'. 10. M. C. Sutu Vod5 randueste Ispravnlcii de
Vaslul sA aleagA locul de dat danIe serdarulul lordache Roset.
170
care fiind randuir din poronca Dumniilorsale boerilor Ispravnici sa vedem starea locului si sa se mAsoare in stanjeni din
mergand dupa poronca la locul unde sa $tie
giur in pregiur
cA ar fi lost casele domnesti, sau gAsit locul impresurat din
unii din targoveti de Vaslui ce sa afla cu lAcuinta aproape Neat
au limas numai temelia caselor neimpresurata, iar loc slobod
de a sa race ingrAcilturA de ograda imprejur nu este si vazand
ca este locul stramtorat, sau catat alt loc slobod unde nu este
impresurat de targovetii de Vaslui si din sus de targu la margine si mai dispre soare apune unde nici o impresurare nu sa
face vro untie din targoveti. si tot din drept locul gospod ce nu
este dat miluire nirWrui pars acum. Sau Meat mAsurarea locu-
lui, iatai partea dinspre apus patru zaci stanjeni gospod, iar
parte din gios despre meazA zi patru zaci $i doi stanjeni si
partea despre rAsarit trei zaci $i opt stanjeni, iar partea din
sus dinspre mlaza noapte trei zeci si cinci stanjeni care sau
facut de toti stanjeni una sutA cinci zeci si cinci din giur inpregiurui locului $i dupa masurare locului ce am fAcut, am
dat $i aceastA marturie in care ne am iscal t mai gios.
Neculai Dedilescu,
mazil.
1794 Febar. 22
CLXX. Febr. 23 (Vaslui). Ispravnicul de Vaslui D. Mislescu raporteaza Domnului despre locul cerut danie de sardarul lordachi Rosal.
171
toe unde sari fad asezare de casa. Sau scris cartea Domniei
mete catra Dumnealor Ispravnicii de tinut Vasluiului ca sa cerceteze de este acolo Inc domnesc ne dat pans acum nimarui.
Acum dar sau vazut de catra Domnia mea scrisoarea de Instiintare a Stolnicului Pimitrie Miclescu iipravnic de Vasluiu cumi
si alto scrisoare marturie a cativa targoveti din Vaslui din anti',
www.dacoromanica.ro
472
t73.
dupg invoiala ce am avut ca Dumnealui sa. alba a da i Dumnealui pe giumatate de cheltuiala ce va face cu hrisovul 1 sprecea mai adevaratg incredintare am iscglit gu slova me unde au
iscglit i alti boeri ce sau intarnplat la invoiala noastrg.
1794 Mai
Miclescu Stolnic.
Si la aceastg invofalg ce sau Mut cu priimirea la amandoaA partite fiind poftit de Dumnealor am scris eu aceastg invoialA 1 sunt martur.
174
Ispravnici. Deci dar dupa masurile i semnele aratate s stapaneasca Dumnealui Caminarul Arghirie Cuza locul acesta ca pe
-a sa dreapta dna si movie. Asupra carue loc cartea aceasta a
Domniei mele sa fie Dumisale si urmailor sal mostenitori intaritura milii ce am facut statornica neclintita i nerusuita nici
odinioara care sau intarit si cu a noastra domneasca iscalitur6
' pecete. Si poftim Domnia mea si pe alti frati luminati Domni
,care in urma noastra vor fi la domnie acestci tari ca asemenea
s intareasca pentru a Domniei Sale pomenire.
1794 lulie 1.
in E.i
jaluitoriu sa chemati cativa din targoveti $f sa le ardtati ca porunca Domniei mele este : spre a sa indestula fiecare din supusii nostri cu dreptate sa se urmeze a se Invoi cu jaluitoriul
boeriu atat pentru imas cat i pentru adet caselor fara a ne mai
veni mai multA jalobA, iar sand targovetii sa vor cere ca sa vie
la divan Domniei mele atunce DvoastrA sa faceti mArturie prewww.dacoromanica.ro
175
1795 Italie 14
Pecete domneasca.
Adresa : credinciosi boeri Domniei mele dumv. Ispravnici de
linutul Vasluiului sa sa de cu sdnatate.
D-lui ban Stefan Sturza :
procit medelnicer
CLXXV. 1795 Aug.7 ( Iasi). A. 1. Calimah Voda scrie carte la 'spraynicil de Vaslul sa cerceteze hotarele moOei Vaslulului date danle prin schimb
lul C. Ghica hatmanul.
K n B B.
1795.
cap de bou
Vasluiu.
AdicA not toti targovetil din targul Vasluiului care mai gios
ne vom pune numele si degetele in loc de peceti chizas unu
pentru altul datam adtvarat si incredintat zapisul nostru la cinstita mana Dumisali cuconului Costache Ghica Hatman precum
sa se tie ca not afiandune cu sidere pe locul Dum'sale cel are
cu hrisov ne am invoit cu Dumnealui adica eel ce suntem cu
sederile In mahala sA avem a1 da cate doi lei de ca3A intrun
anu, iar cei ce sunt la ulita sa avem a plat bezmanu pe stanjenu ca si alti negustori cum $i trei clad sa avem ai face Dumisali cu toll intrun an aice la Vaslui, randul Mai Ia vremea
aratului primaiara, at dolle Ia secere si al treile rand in vremeatoamnei on la ce ne va porunci Durtm;a lui ; deosebit ne am
Indatorit ca si pentru vino cat va avea Dumnealui trebainta sal
aducem aice la Vasluiu din gios de la villa Dumisali, not sa
mergem cu carele noastre si sal aducem si cu pretul chide!
dupa cum vor da alt i pans aice, not cu doaa parate mai gios
sA ne !Om plata cum si bAuturA rachiu, med, bent sau yin.
inescirnga fiind data prin hrisov Dumisale, not sA nu fim volnici
a vinde ce numai aceia ce prin tocmala sa vor Invornici sa facem casa sau dugheni sa nu fim volnici fara a ne invol cu
Dumnealui gi pentru mai adevarata credinta am iscalit si neam,
pus degtile mai gios.
1795 Noembrie 1.
www.dacoromanica.ro
177
eu Andrei Filoti,
eu Ion Barbu,
eu Stefan Lueu Maftei Leu5tean, -1- eu Costandin Solomon,
eu
Andrei Cristian,
eu Alexandru Stavar,
eu Gheorghe Cristian
eu Gheorghe Frating,
eu loeu Neculai Pricopie,
nita Cucos,
eu Ion Budul,
eu MihailA Leonti
eu loan.
eu Cost aneu Sandu Gori,
Proaspatu,
eu Iacob Gori,
eu Gavril ProaspAtu,
din ProaspAtu,
eu Vasile Garnet.
eu Tudor Cucos, -1- eu lonija Garnet.
Acest zapis lau dat fnaintea noastra si pentru fncredintare,
am adeverit si not cu iscaliturfle noastre.
cl)(Xionq atAttcip
Stefan Sulger.
pacu,
tariff $i
www.dacoromanica.ro
domnilor Out
178
www.dacoromanica.ro
179
CLXXVIII. 1795 Julie 10. Alex. L Calimah intArqte hatm. C. Ghlca yeniturile mo5lei targului Vaslulu.
facuta aceasta danie, find ca cu adevArat sau purtat cu osardie si ravna cea deplin .nu nurnai la vremurile linistite ci si le
Intamplari cumplite cu seiddcat i credinta. IatA $i de cAtra dom-nie me fntarim dania $i mituire, adica targul Vasluiulai. cu tot
,ca sa tae carne fara numal cei cari din tocmall sa vor Invoi cu
Dmnealui : Deosebit sa fie volnic dmnealul si vechilu1 Dumisale
www.dacoromanica.ro
180
asi face
Intli
sa
sA
fnvolasca
'case sau dugheni pe mosia aceasta ;
bezmAnul lotrEbuinta sA cuprindl
zAdire, iar intralt chip sA r.0
loc va ave
Noi Alexandru loan Calimah Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Don TArii Moldaviei,
SA face *tire cu aceastA carte a Domniei mete pentru oamenii targoveti ce sA ell cu locuinta in tArgu Vaslufului carele
prin jaloba ce an dat Domniel mete au aratat ca ei sA AA 1-
www.dacoromanica.ro
181
IL. P.
cap de bou.
1796 Aprilie 25
procit vel visternic
MINE
www.dacoromanica.ro
182
fratele men Ionita iar fratele men lau avut danie cu brisov dela fericitul intru pomenire Domn Grigori Alexandru Ghica Voe-vod din let 1767 lunie 5 care loc in lungu este unsprezeee stanjeni iar curmezis cincisprezece stAnjeni gospod dupa cum pre
larg sA cuprinde prin hrisov. i dupd tocmala ce am avut cu
Dumnealui miau dat 40 lei adica patruzaci lel care ban! iam lu a
toti deplin 1 eu Inca am eat Dumnealui acest zapis inpreuna 1
cu hrisovul loculu; ca sa alba a stapani numitul loc atat Dumnealui cat 1 cuconii Dumisale in veci ca pe un drept loc a Dumnealui ce cu buna voe me lam vandut Dumisa!e si spre Incredintare am iscalit cu mana me.
Constandin Ciohodar Vatav
1796 lunie 7.
Dinaintea IsprAvniciei venind numitul mai sus. iscalit Constandin Ciohodar biv vatav si arAtand ca cu a sa buna prim re au
dat i au vandut drept locul sau. Sau adeverit si de catra hot.
1796 lunie 8
(indiscifrabil) Medelnider
CLXXXI. 1796 funk 8. C. Ghica hatman cumpArA cu 250 lei un loc.
in Vaslui de la T. Stavar.
183
...medelnicer.
www.dacoromanica.ro
184
CLXXX{V. 1796 Aug.9. C. Ghica hatman schimba cu man. Dobrovatul,
ItAnd moara de pe Vaslui 1 (land o dughtana la Iasi sl viile de la Hnsl.
Serafim Egumenul Sfintei manastiri DobrovAtul datam adevarata scrisoare me la cinstita mana Dumnealui Costache Ghica
www.dacoromanica.ro
185
si patru
De fat venind inaintea noastra numita Crastana si ardtand precum cu adevarat de buna voe ei au flout aceasta vanzare drept aceia am intdrit zapisul acesta cu a noastra iscaliturd. 1797 Noemvrie 7.
186
X Eu Crastana femeia mortului Gheorghe ?dam am vandut. Facandusl aceastA vanzare p: in stire me 1 vdzand ca este
spre folosul casei cumnattme Carsdnei fiind si epitrop am
lincredintat si cu a me iscAliturd.
De mine sau scris zapisul cu zisa
onis Adamis matiro (gre
ceste). Stefanos martiros CarstAnei ei sunt martur.
(greceste)
Costan d in Leonardi.
0 danie gospod de la Mihai Vodd din velet 7230 Dechembrie 20 pe un vad de moara din apa Vasluiului in dreptul targului, am vandut dumisale cuconului Costache Ghica hatman
drept 80 lei. Si de acum inainte sa o tie in bung pace si am iszalit.
99 Dezhembrie 13.
Si alti scrisorl ate an mai fost asupra acestei pricini am
dat fmpreunA cu dania.
Neculai Codrescu.
LCXXXVIL 1799 Mart 8 la$1. A. I. Calimach VodA acordA hems.
bulul C. Ghica diferite venituri de pe mola Vasluiulul.
187
www.dacoromanica.ro
188
Kt;
1141144
Iiry)
ASN ASMHE3E8
fIng5anApti 'balk
,&,o,voitS
TOATX
RiOAAMi14.
_yrivesc qi,
. 189
fiul de la aceale tinuturi : 10 oim:, 16 corui, 8 ulii fac pester
6). Sol lefesc in Vaslui. Catra capitanii de Vaslui, de Barlad i de Puteni,trecand dumnealui solul leesc la Tarigradcu Antohie Caragea visterul i sau dat bani dumisale din vis
www.dacoromanica.ro
190
16). Lefile Irtginerilor. an ord'nul imparAtiei venind po.runca sA se plateasca lefile lenicerilor de Bender se asvarle
asupra t1rii un spor la dad, i fiind grabA sa distribue pe
judete, cu cat sa se imprumute ispravnicii fiecdrui judet, urmand
191
1 sA aducA cate un car de lemne i 2 card de iarba pe sdptamand (No. 1219, fata 373).
20) Clrfi gospod pe lca ispravnicii de 'finut. La 20 Nile
1742 s'au sros 14 cart' domneti, trimase la ispravnicii de tinuturi si is de a zecea de pe moiile domnell, din pane, din
fanat, din gradini, din priski din tot locul sa is dejma dupd
obiceiu, Si la Vaslui s'a trines o asemenea carte. (No. 1278 fata 379).
21. Relsurile gfertului I pe 1742 August I. Din totalul de
6693 lei, ce cuprinde suma rAsurilor pe ferturi luta', Vasluiul e
2 bani de oae.
2 parale de sacul de Mind, o para cumpArAtorul, o para
vanzAtorul.
fiecArui
mesdrciu
pe Vert.
www.dacoromanica.ro
192
193
www.dacoromanica.ro
194 ---
n) La Stet-tut tndoit scos tot pe Septembre, Vasluiul figureazA numai cu 292 galbeni 10 potronici, sau cu 803 lei.
o) Slujba vadrdritului fiind vAndutA la Cochil vechi (mezat)
195
lupus la vadrarit era 1275000 vedra sau 1912500 decalltri. Aceasta in 1763.
p) La #ertul birului pe Oztombre. Vastuiului figureaza cu
280 ughi sau 770 lei.
r) Slujba gorftinel fiind vandutA la Cochil vechl s'au Incasat in sama 96085 lei, de la comisul Mihalachi, boerul zlota5
Cum de oae se lua nu acelaci pre(, ci varia de la 8 bani vechi
(2 parale 51 2 bani) pAna la 6 parala not ; de vom In millocia
5 parale de oae, ar reiesi ca erau In tad in 1763 nu mai putin
de 766000 of.
s) La ffertul 51 jumatate al nienzilului, Vasluiul figureaza
cu 280 galbeni, sau 770 lei.
s) La cele 2 fferturi ale Jul Decembre, Vasluiul figureaz
cu 280 galbeni sau 770 lei.
t) Cum pentru plata la zi a diferitelor sume catra paartA,
visteria se imprumuta 51 platia dobanzi pentru avansurile -date
GIs diferiti baeri, aceste avansuri se numiau prodosii. A5a Vasluiul figureaza cu 99 lei 60 bani, din cai: 57 lei p.tntru 2840
lei prodosie data de spatarul Moruz, 7 lei 60 bani pe 370 lei
din poclon, 35 lei pe 1750 prodosie tot de la spatar Moruz.
Pentru mucarer, ispravnicul de Vaslui lonita Cuza stolnic primeste dobanda 5 lei pentru 233 lei prodosie din mucarer
La Vertu! lui Septembre ispravnicul de Vaslui prIme5te
10 lel dobanda pentru 794 lel prodosie.
0 conacele CAA a trecut un sal moschicesc de la Stefane5ti la Galati s'au cheltuit 114 lei 72 bani la conacul de Scantee prin ispravnicul de Vaslui brd-achi 2 visternic 5i 49 lei 109
bani la conacul Vasluiului (pg. 633).
Cand a trecut solid turces: Rasmi Efendi de la :a
as Brandibur s'au cheltuit cate 33 lei 51 9 bani la conacele de
Scantea 51 Vaslui.
196
5 lei s'a platit luiApostol din Tibanesti ot Vaslui pentru calul ce s'a prapadit Ia trecerea Solului turcesc. Noemb. 104
(III. pg. 653).
s'as
gi
lefuri, ce ran
d nete Gr. Alex. Ghica Vochl gasim aceste date despre Vaslui.
lei de la 3 zapcii
de la
un steag de calarasc
1811).
...in 23 Vineri a venit cu stire imbucuratoare ,ca Maria Ss
(C. D. Muruz Voevod) a sosit cu bine la Focfani... In 21 alelunii Martie ; si Mercuri era la Barlad, Joi la Vaslui si Vineri
sara la Frumoasa, lar pe la 3 ceasuri din noapte (adica la 9 sara)
a intrat cu bine In lasi, ducandu-se de-a dreptul la Curte Yi a,
sezut In casa beizadelei Dumitrache.
Hurmuzachi XIII 85.
T.') wr t tape< Tlatovvr3 iXev... at; -co yes Nvc vrj v. . rjp.z,s2 vpivt, -A2E vfs,
Tavel at; to rcoopXd-ct,Tt rcapircil at; vb 1327;09t ZZE
rzpaixsof, reap! `aostiptfr.
att ttv epooptioalv".(idem 97 textul grecesc).
www.dacoromanica.ro
197
lai Arapul incredintam prin aceasta scrisoare a noastra la cinstita mana dumisale celebi Costache hat. precum ca Hind not
asezati in targul dumisale Vasluiu cu casa si dugheni pe locul
nostru cel avem miluire de la luminatii Domni prin hrisoave ca
'niste strain! ce sintem veniti in pamantul acesta. Am cazut cu
rugaminte la Dumnealui ca sa ne usureze din plata bezmatului
vinului eel are Dumnealui prin luminate hrisoave danie. Deci
Da mnealui vazand rugamintile noastre nu neau trecut cu vederea si sau milcsti vit si niau lasat ca pentru tot vinul ce sa va
vinde In cracimile noastre pre locul nostru si platim DUnli3 ale
bezman numai ate una pars de vadri. Si pentru rachiu ce vom
-vinde in dughenile noastre sa platim orande;e precum platesc si
-altii si pentru caldarile noastre ce scoatem rachiu la casele noastre
din drojdiile vinului ce sa vinde in cracimile noastre si din buzanst4 ce va esi din ceara ce vom bate In teascurile noastre sa
nu fim supirati intru nimica de catra vechilii Dumisale, Asijderea de bezmanu locului si de on ce negutitorie vom face in dughenile noastre lucruri care nu sa atingu din hrisoavele Dumisali.
sa fim neopriti si nesuparati ca unii ce avem locurile drepte ale
noastre, iar casa fie pe 1pcurile noastre sa nu Indraznim a face
fara a ne fnvoi cu Dumnealui sau cu vechilii Dumisali, sau marfa
care sa cuvine a o avea Dumnealui venit dupa hrisoavele
,ce are sa nu indraznim a pone supt numele nostru spre a pagubi
pe Dumnealui de drept venitul Dumisali. Si on cand se va dovedi cat de putin viclesug urmat de not la cele ce sa atingu de
hrisoavele Dumisali, atunce sa fim lips'ti de mila ce au facut
.Dumnealui cu not I sa nu mai fie ascultate jalobele noastre nici
-
www.dacoromanica.ro
198
xcacrscerrqv
Abitt
moo-camp vv.tuActu,
Worm vexukau.
CXCV. 1801 Mart 15. (Vas lui). Scrisoare de schimb intre C. Oh'ca
batman II Arghire Cuza ban pentru nige locuri din Vas luf.
dughene cu locul for cu hrisov date de fericitul intru pomenire Domnu Grigori Ghica Voevod rAposatului parintelui nieu
loan Cuza biv vel Spatar, care case 1 dughene nefiindumi de
trebuinta 1 Mud vatra targului Vasluiului data iii asfi cu hrisovul Doirnului Mihail Sutul Voevod Dumisali Hatmanului Costachi Ghica, cat loc au fost nedat, mam invoit i am facut schimbu
cu Dumnealui Hatmanul Costachi Ghica cu cucoana Dumisali
Maria Cantacuzino (fund gi rudenie) Intracest chip : Dumnealor
sami dea una mie cinci sute lei ing cuprinzindusa in banii acetia Yi nite piatrA am dat eu Dumisali Ia Vasluiu pentru care
nam sa cer plata sl EAmi dea i trii salase de tigani care bani
i tigani mi la si dat $i eu iam dat Dumisali apte dughene ce
sint pe locul cescuprinde hrisovui de sus pomenitului dome din
anii 1776 lulie 1 Ind_ cinci sindilite si doao cu rogoz acoperite
cum 1 o casA ce o am luatA cu mezat din poronca gospod din
anul 1782 de la un lordache Turcanul indilitA cu patru odal si
cu ograda, cu pivnita, Cu bucAtArie i cu alt bordeiu, cum i o
casa iarai cu odAi si cu pivnita, grajdu ce o am cumparatu de
la un loan lftodi din anul 1786 !utile 16 cum i o ally casA ce
o am cumparat iarAsi de la un Zani a Beideirtiu din anul 1786.
Noembrie 25 cu locul cat tine ograda $1 cu pivnita, care pre largu
arata zapisele cum si o bucata de loc cel am dat danie de Ia
Domnul Mihai Sutu Voevod langA bisericA Inainte hrisovului
dumisali Hatmanului unde am 1 doao casutA larasi learn dat
dumisali care toate aceste scrisori learn dat Dumisali Hatmanului cat 1 hrisovul si alta carte gospod de la Domnul Grigori
Calimah Voevod. Si de astazi Inainte sA alba a stApani Dumcealui f cuconii, nepotii i stranepotii Dumisali i pentru adevArat&
www.dacoromanica.ro
199
Fiind ca Dumnealui Spatarul Stefan Sturza si Comisu Costandin Sturza au luat carte Domniei mete cAtrA Dumnealor Ispravnicii de tinutu Vasluiului $i cAtrA Gheorghe Talpes Vornic de
poartA ca sari hotArasca mosie ci au acolo la Vasluiu In pregiurul targului si trebuinta cerand a se afla de fatA si toll megiesii
inpregiurasi ca sA se poat A face cercetare si indreptare fArA Inpresurare niMarui. IatA dar prin cartea aceasta a Domniei mete
sA da tire $i poronca tuturor acelor ce a megiesescu cu mosia
boerilor jeluitori ca in vreme ce vor Iua stiintA ca au mersu hotarnicii spre cercetare fiete care sa mearga sa He de fats la hotArat on vechil deplin rAspunzAtori sari trimata Inpreuna cu on
ce scrisori si dovezi vor fi avand ca sa stea de fatA la toatA cercetarea ce sA va face cAci care nu va merge sau vechil nusi
va trimite, apoi rAnduitii hotarnici vor da sfarsit hotAraturii dupa
scrisorfle ce vor vedea la boerif jAluitori si pe urmA on ce aratare vor face, ascultare nu li sa vor da.
1801 Mai 18.
procit ye! logofAt
, NO 1I KCT
I
I AA I trifrHR I
www.dacoromanica.ro
200
si in fanat. Deosebit au mai jAluit Dumnealor ca un Tudor Stavru tot din Vasluiu fArA Vire Dumisali ar fi bAgat o cireadA tot
pe mode arAtata cAlcand lOcu de fanatu. Si ca trimitindu Dumnealor un am ca sa scoatA cireada aceia din fanat, numitul Tudor sar fi arAtat cu totul inpotrivitor voind a tine mosia Dumisali intaiu. La care cersind de la Domnia mea dreptate si punere la cale iatA scriem Dumilor voastre fatA fiind atat vechilul Dumilorsali boerilor jaluitori cum si pAratii sA cercetati foarte
201
202
Scrisusau hrisovul aceasta la divanul Domniei mete In oraul Eii Intru cea dintai Domnie a noastrA la Moldavia in and
dintii.
Noi Alexandru Neculai Sulu Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnu TArii Moldav;ei.
Fiind ca prin osAbita carte Domniei mete sau !indult boEriu hotarnic pe Dumnealui biv vel Vornic Gavril Conache ca sA
hotArascA moia ce iaste impregiurul targului Vasluiului ce au lost
a manAstirei Scantului Spiridon i acum sau dat cu schimbu la
stApAnirea Dumnealui Spatariul Stefan Sturza 1 fratil Dumisali la
care hotAraturi fiind trebuintA a sA afla tots megieii, iatA prin
cartea aceasta a Domniei mete sa dA gyre i poroncA tuturor sta.panilor moiilor megieite ca in vreme ce va merge randuitul boerlu acolo, 1 va face tire sa mearga on insui sau vechill deplin raspunzatori sai trimitA cu dovezile ce vor avea ca sA fie
fala la hotArat sA nu sA faca nimarui nici o inpresurare.
pecetea domneascA in tug ro.
1802 Mart 2.
procit vel logoft,t
Sau trecut la condica
Mater Condicar
www.dacoromanica.ro
203
Noi Alexandru Neculai Sutu Voevood cu mila lui Dumnezeu Domnu Wit Moldavtei.
Scriem Domnia mea la Cuviosia sa egumenu de la maulstirea Fastacii sanAtate : Fiind cA mosia de prin inpregiurul targului Vasluiului ce au fost a mAnastirei Srantului Spiridon din
Esi prin schimbn an trecut in stApAnire Dumisale Spatarului Ste fan Sturza cu fratil Dumisali. Care mosie flind cA ar fi inpresuratA de cAtra mosille meglesite, au facut cerire dumnealui spatarul Stefan Sturza din preunA cu fratil dumisali sA sA scoata
de supt acea inpresurare. Pentru care din poronca Domniei mete
sau i randuit boeriu hotarnic pe Dumnealui biv vel Vornic Gatrevril Conachi ca sa margA sA facA cercetare gi indreptari.
buinta cersind ca in vremea ce va merge boeriul 'Indult la fata.
locului, sa te af si cuviosia to cu scrisorile $i dovezile ce va
avea sfanta manAstire Fastacii asupra mosiei ce sa megiqe$te.
cu aceasta a dumisali spatarultii on vs chit saki trimiti ca sA sa
poatA face cuviincioasa cercetare. Dcci in vreme dud numitul
boeriu te va in$tiinta, indata fArA mai multA prelungire sA te
scoli $i sA ntergi on vechil saki rAnduesti cu toate dovezile ce
vei avea. Cgci nemergand nici vichil netrimetinduti, apol sa stlt
cA randuitul boeriu dupa poronca ce are, va da sfarsit pricinii si
pe urmA de te vei arata cu jaloba cAtrA Domnia me ca sau fAcut
vre o strAmbAtate nici o ascultare nu vei avea.
1802 Mart 12.
L. P.
Adresa : Sfintil sale cuviosii see egumen de la' MAnastirea Fastacii cu sanAtate sa se de pentru hotarAt mosia di pin
Preginr tArg. Vasluiului.
procit vel logofAt
trecut la condicA
Matei condicar
; Ico 1 an
HM 1 fg
RR 1 IRni
Cap de bou.
www.dacoromanica.ro
204
nici o data de Mil nimene locul ce am dat dumisali In Vaslui ca pe dreaptA ocinA 5i mosie a dumisali din preunA cu toate
binalela ce am dat Dumisale si eu iarAsi sAmi stApanesc locul
din Eli ce miau dat Dumnealte. Si spre Incredinjare fnsusi am
iscAlit poftind si pe alji boeri ce sau intamplat fajA de sau iscAlit marturi.
1802 Septembrie 15
205
cumparaturi din paraul ce vine din fundul Vail maxi spre rasa
rit fiindui marimea ei de una mie opt sute doao zaci $i sase
stanjeni, doao palme $i sapte parmace, in care jiumatate in capatul de gios dispre Grosasti au Mai ramas razasilor Magi obucAtica. Asijierea $i din cealatta giumAtate spre apus mai avand
una suta noao zeci i c1nci stAnjeni cu scrisori $i dovezi $i ho
tarnice de la Dumnealui Sardarut Neculai Lintu din let 1799 Sep-
tembrie 6 incredIntate $i de Kir Dloniste ce au Post la ace vreme Egumen numitei iranastlri $i de alti razasi yi inpregiurasi.
Asemenea $i Sfanta manastire FastAcilor avand din locul
targului Vasluiului o bucatA de loc cu scrisori aratatoare In semne
ce se numeste Delia. Pentru aceasta volnic Hind de la sfAnta manas'ire Sina a face pentrn folosul Sfintei mAnAstiri socotituniam
$i tnvoindune am schimbat adlca Mud acea bucatA de toe din
dat Dumisale $i on and va nage vreo pricina, datoare sA fiesfanta manastire a raspunde, asemenea $i sfAnta manastire sa
alba a stapani toate partile din Cursasti fntocma dupa hotarnica aratata ca o dreapta mo$le a Sfintei manAstiri, dandumi
dumnealui $i una suta sapte scrisori, care thud eA au fog atdumnealui banul Mate! Costache sunt toate iscAlite de Dumnealui $i on 1 ce pricini vor naste dumnealui sa albA a rAspundedupa cum
Si astmene :A se urmeze qi pentru tnoire.
neam invoit si neam aserat am dat cu aceasta scrisoarewww.dacoromanica.ro
206
dumdutnisale intArlta rat cu pecete si asemene ne au dat
-nealui, In care sau iscAlit oi alte obrazA ce sau fntAmplat.
1803 Mart 1
1. p. in fum
6 cp23%Ezov xtovcrrobniog
207
alte pArti de loc ceau fost tot din hotarul acestui targu luatA cu
schimbu. Precum pentru partea acea ce sA hotAraste cu mosia
aceasta a manastirei Sfntului Spiridon ce Taste data boerilor SturzAsti, sau vazut un ispisoc din anii 1696 (7205) Septembrie 28
de la Domnul Antioh Costandin Voevod cuprinzator In semne
si dupa aceasta cere sa ot stApaneasca asupra mosiei ce manastirea Sfantuiui Spiridon a dato boerilor Sturzasti. lad alt hrisov
din 7268 Dechembrie 4 de la rAposatul Domn loan Fteodor Voevod cuprinzatoriu iarAsi In semne si In masuri cu care semne
Erata vechilul Dumisali Hatmanului Ghica si nici Dumnealui Coanisul Costandin Sturza nu tagAdueste cl ar fi trecand la unele
cieuri piste hotarAle acelui dintai ispisoc a domnului Antioch
Voevod cum asa sau vazut
dintro in:hipuire de stare locului, ci dar find cl amandoA moeile acestea sunt danii domnesti
din locul targului Vasluiului dupa dreptate sa protemisAste ck a
mai &Mai danie a avea deplinA cuprinderea el, i to aceasta de
catrA not asa sau gasit cu cale ca sa se faca cercetare la starea
locului prin boerl randuiti si ingineri pe care sal ducA manAstlrea Sfantului Spiridon si sa se dovedeasci mai intai sAmnele
ispisocului Domnului Antiohi V. V. cel are Dumnealui Hatmanul
i apoi sa afle $i samnele ispisocului Domnului loan Fteodor
Voevod acel dat de manAstire Dumilorsale boerilor SturzAsti atat
de catrA mosia Dumisali Hat, cat $i dispre toate alte pry cu
sau pus vade de doo luni ca sA sea dea s 'arsit pricinii si cercetkii acestia. lar hotArarea ce desavar$it rAmane la Malta infolepciune Inallimei tale.
A fnAltimei tate plecati slugi
1803 Maiu
cap de bou.
www.dacoromanica.ro
208
pasere.
www.dacoromanica.ro
209
CCV.1803 lunie 19. la#. Cartea Jul A. C. Moruz in chestla hoIfirnIcIet moglei Vasluinlul Int C. Ghica halman despre vecini.
Nol Alexardru Costandin Muruz V. V. cu mila lui Dumnezeu Dom u Tarii Moldav'el.
Fiind ca cu cartea Domnici mete sau oranduit pe cinstit tii
crecYncios boerul nostru Dumnealui Mate! Costae hi biv vel ben
ca sa cerecteze si sA afle samnii! hota A a frog icr ce sunt date
din locu ttrgclui VaL lc iulul ca:e sa stapanesc de al nostril cli s' it
si crcdincios boe iu Dumtealui Coqache aka hat. atat de catrA
o parte de lo: aragl d'n locul ac lui targu ce au fost a manast rel Star tului Spir don cat i desp:e toga alte mo0i cu care sa
va fi hotf rand. Poruncim tuturor aceator ce sl or fi megletind
cu moOle aerste, sau vor ft at and osabite pfriI cin locul targu'ul Vasluiului ca in vrt me ce va merge randuitul bo'riu hotar
t is la starea locului, sa se afle fleje ca e cu scrisori i dovezi
ce vor fi a d sau vichili, centru ca :A nu Fa faca vre o asupre la 1: vre o parte. Clci de nu vor urma precum sA poruncekte
bocrul randuit, va da sfar0t cercttarii 1 pe urma oil c! Ware
vor face In potriv5, nu li EA va da a scultare.
1803 lunie 19
Pc ceta domneascl: an I ko J
/1,13
Kit
r asere.
CCVI. 1803. !title I. la.,si. A. C. Muruz;Voda relnoeste tut C. Ghica
www.dacoromanica.ro
210
211
paserecap de boy.
CCVII. 7804 Ghenar 11 lap'. Carlea lui A. C. Moruz Vodh &Mr&
Ai%
pasere.
www.dacoromanica.ro
- 212
CCVIII. 1 05 Mai 22. Cartea lui A. C. Muruz Vold cAtra C. Micalogofgt de stauAnire aulora
gului targ al Vasluiulu..
(1805) Mai 22
Procit vel logof At
cap de boupasere.
nealui biv vel logofAtul Neculai Roset, prin care scrisoare asa
sA caprinde cA ava Id mAnAstirea un vad de moarA pe apa Vas-luiului la targu Vasluiiiul si cu. alte 1)curl acol ) prin pregiur care
www.dacoromanica.ro
213
cand rid moara nu sl and. au Mut schimbu cu durnaealui logofdtul spre folosul Sfintei mandstiri. AdicA datau dumisale logofAtulul acest vad de moara pe apa Vasluiului cu grAdlni la
lantana Rgulii gi cu locurl de prisaci la obarsia Bustel duod cum
sa arald pria doao ispisoace a mandstirel unul din anil 7136 lulie
30 de la Domnul Mlron Barnovschl Moghild Voevod $i altul din
7170 Februarie 7 de la Domnul Efstrate Dabija Voevod. lar dumrealui logoidtul au dat la sfanta mandstire is local acestora una
dugh and is targul cfe gios in Esi cu loc 1 ei si patru rgoane
www.dacoromanica.ro
214
giumatate star jest
din mosia Pohribenli din patru bAtrAni ce sau Impartit mosla aceasia dupa hotarnica din anul 1776 Septembrie 12 care parti $i
dumnealui
le au avut luate Masi cu schimbu de la fiul dumi.
sale Alexandru Ghlca blv vel spatar, iar dumnealui spatarlul leauheiului anume Iret bAtrAni
pi
saptesprezece
pi
avut zastre de la socrul sau dumnealui Grigore Sturza vel Visternlc, Si aceste mosii atat care este data din partea mandstirel
dumisale logofdtului cat vi acea data din partea dumisali la n And tire dupd venitul de acum Taste mai cu adaos $i mai cu folos
In partea mandstirei. Dupd care de acum 1nainte schimbul acesta
Intre mandstirea sfantului Spiridon $i ft tre dumnealui logofAtu1
pi urmasil dumisali sd se plzased Iritocma $i nestrAmutat nici o
dinioard stApanindusi dumnealui tot locul inpregiurul tArgului
dumisali Vas lulu' cat I'au avut danie -cu hrisoave domnesti, ma-nastirea Precista din Roman mitocul az:este mandstiri cu tot ho-
tarul $i venitul cu vaduri de mori $i de iazuri din campu de fang $i din tarind $i din pAdure $i din tot locul ca pe a Dumisale
dreapta dud $i movie pe aratarea si cuprinderea scrisorilor hrisoave domnesti ce i sau dat cat sd va alege, ()Wait de locurile
ce sint date altora cu alte hrisoave. Deci asupra acestora cersi d
dumnealui logofAtul $i de la Domnia mea Intariturd. Si incredintandune din arAtatele scrlsori vl diresr ca targul Vasluiului cu 10,
cul inpregiur cat cu schimbul ce au fAcut cu manAstirile Dabrovatuloi Sfantul Spiridon, sau cuprinsu Ia deplinA stapanirea dumisale cu build credintd. intarim dar cinstitului vi credinciosului
boeriu costache Ghica blv vel logofat al tariff de gios ca dupd hr sovul
danie din anti 1795 Aprille 9. Si scrisoarea de schimbu Cu manAstirea DobrovAtul din 1796 August 9. Si cu mandstirea Siantulul Spiridon din anul acesta 1805 Martie 28 s41 stApaneascA
targul Vasluiului $i cu tot locul Inpregiur ce si cuprinde prin ispisoacele Domnesti atat acelor mai vechi asupra locurilor ce au
luat de la manastirile DobrovAtul vi Sfantul Spiridon, cat $l acelul
din urrnd de danla dumisali cu vadul de mom% pe apa Vasluiulul
gradinile de la fAntana Raulil locurile de prisAci la obArla Bustei
cum pi cu alte vaduri de moil 1 locuri de iazuri din cAmpu de
Mugu $1 din tarina i din padure cu tot hotarul sl venitul din
tot locul ca pe a dumisale dreapta mind pi movie. Asupra cdtlehrlsovul acesta at Domniei mete Intarit cu domneasca noastrA isdalitt.rA $i pecete, di fie dumisale de IntAriturd statornica p1 ne-
www.dacoromanica.ro
215
result nici o dinioari asemenea $i la urmasii dumisale mostenitori.
Scrim. sau hrlsovul acesta la scaunul Domnlei mele In ora-
AdicA eu Ion Safer om ca de 80 sl mai bine de ani, adiWITZU pr'n aceasfA mgrturie a mea ce dau la cinstita maim dum'sale cuc( nu'ui Costaclie Ghlca biv vet logoflt precum sA se
stie ca vazand cetindusA cartea de b'AstAm spre descoperirea adevarului asupra celor adevarate vechi hotara a mosiei Delea si
eu LevraEd a tine mistuit adevgrul ce stiu pentru hotarele Deal
stgpanirea sau unrat din
In capatul dispre rtsalit pe unde
vechiu, am atat Intru ac( st chip. Filnd un stejar insAmnat In
vale Bglinarilor din sus, and cram eu copii InIc, am rnersu cu
alji MeV si lam dat foc de au arsu, tar tatul meu auzind mau
That pe mine 0 ducanduma drept la radAcIna stejarului, mau ba-
www.dacoromanica.ro
216
Eu am scris dupa marturla lui loan Safer gi am is:AlIt.
Costaki...
Mardari Di ac of is Vasluiu.
De la Ispravnicla Vasluiului
Fafa Inaintea noastra a venit numitul loan Safer gi Intrebandusa au marturisit cele tn31 sus cuprinse In scrisoarea aceasta..
Pentru acela sill Incredintat 51 de Wit not.
lordachi Roset spatar
CCX1. i807 Sept. 29 lafi. Scrisoarea de schimb Intre C. Ghica logofat gi
Sf. Spiridon dandu-i moie Vl3ternicenii, pentru mogia targului Vasluiulul.
aica
cinstit dumealui boeriul Costache Ghlca biv vel logofat, sau facut
schimb, adeca sfanta manastire a stantului Spiridon, au dat dumis3Ie tot lozul Inpregiurul targului dumsale Vaslul cat I tu avut
danie cu hrisoave domneti manastirea Precista din Roman, ce
este metoh vi.,Inchinata la easta manastire afara de locurile ce
sant ale .altora cu osebite hrisoave. In potriva carula revenit loc
din pregiurul targului Vaslul dumealui logofaf au dat sfintel manastiri. din drepte mosIth dumsale doauw mogli intregi pe apa
R4utu'ul la tinutul Soma, anume Borodnic,n11 51 Rovicei, dupk
scrisoTile vechi vi noaw (51 dupi hotarnica dintru ace3t curgabr
an 1807 Sept. 5), care numite mo5ii le avea gi dmnalui bagtina,
de la raposatul boeriu lordache Cantacuzina biv vel vornic socrul dumisale, 51 venitul mortasipiei din targul Harlaului cel are
Amlui danie prin carte gospod din anii 1804 lull 3, de la domnul
Alexandru Cosiandin Muruz VocIA care loc ce este dat dumisale
din parte manastirei cat gi acele numite mo5ii vi mortasapie date
de dmlui la manastire, dupa venitul de acum este mal"cu adaos
vl fobs In partea manasticf. Drept aceia de acum inainte, schimbut acesta Intre manastire sfantului Spiridon sa sa pazasca Intocma
gi nestramutat n cl oclanaoara, dupa care sag stapaneasca dmlui
Icgofat acel pomenit .10c Impregiurul targului Vasluiul cu tot ho
tarul g1 vinitul 1111 din tot locul ce cuprindea hrisoavelor domneit1
gija s:risorilor ce 1 sau dat dumisale de la sfanta manastire, a-
www.dacoromanica.ro
217
g incredintare acestora, sau dat doao asAminea scrisari,
Ana din parte dumsale catra sfanta manastire si easta din partea
sf'ntel manastlri, cant dml d, adiveritA $i de preasfintie sa Mitro
..polltul tariff, Kiriu Kiv Veniamin, cum $i de dmlor veliti, boerI al
Adiverire
,di vanului
Argtanduse in di .a i scrisoarea easta si vazandusl sehimJaul facut cu bunk primire sl asezare despre amandoll parpie sau incredintat de divan $i cu ale noas`re iscaliturl.
1807 Octombre 29
Costandin Bals logof At
Bals logofat
T. Bali vornic
L. Bals vel vornic
Cost. Canta spatar
(necite() postelnic
C. Bals vornic
Roset vel vornic
(nacitet) vornic)
de mine sau ..alcatult cu primire de Imbe pArtile,
Constancrn Leondari sulger
CCXII. 1803: Din condica liuzilor.
www.dacoromanica.ro
218
fail
bir).
e) Ocolul Stemnieuluf cu satele : Zizinca (razeoi), Lipoviiful (a schitului), Baltenti (a man. Fastacl), Chetresti (razeol),,
Alberti (razes!), Bilotti (razes!), Delestlt de jos (comis C. Stamati), Delestli de sus (sulger Gr. Hrisoverghl), Ofdsti (razeoi),.
Rafalla (a schitului), Bululesti (pit, S. Caracas), Barzasti (med.
C. Cuza), Ccilugareni (man. Barnovschl), Cozmestl (razes!), Vas.eluiul (log. C. Ghlca).
www.dacoromanica.ro
219
In total 15 sate, *I tArg. Vas WW1 cu; 437 Iluzi, cu 6468 lei
bir anual, at 38 liuzi fart bir.
SJU poste tot 3079 liuzi birnici cu 41422 lel bir anual fi
182 liuzi fora bir.
Din acestea targul Vasluiulul num5ra In 1803 urtratorii birnizi ; 200 Iluzi, Vasluenli birnici a dumisale bg. C. Ghica cn 2976,
zet Emil jidovul din Griesti, Bercul jidov cfn Dragegi, Marcul
jidov din DrAgesti, Israel jidovul din chee, Marcul jidov din Ne--
www.dacoromanica.ro
-220
cgresti, Ilie iclovul din Negresti, Ilie jidovul din Frenciuci, $mi/
jidov diu Tansa, David ji1ov de Tansa, Leiba jidol din Suhulet,
Aron jidov de Bolus!.
Sau peste tot 29 jidovi capi de familie se geiseau in 1803
au facut arAtare Divanului el dumnealui hatmanul Neculal Stra-fulat ar fi fAcut de curind o moara in Brodoc unde nici data Ia
acela loc moara nau mai fost. i ca nu pupa pagubire suf are
,mosia targului dumisale Vasluiului din pricina acei mori inecand
.apa de la acea Troarl t t sesul Barladului !fiat lAcuitoril tango-veti din Vaslui au rAmas fara loc da hranA i fAra ima penira
vitele lor, pentru care cerand dreptate l punere la cale. Drept
acela sl scrie dumnevoastrA sA cerceta i cu amAnuntul de au mat
lost vre o data moara in Brodcc la acela lo: si cata pAgubire
sau pricinuit dumnealui spatarului din pricina Medd' apei de Ia
acea moara 1 In ce chip veil adeveri fara nici o partinire In
Erica lui Dumnezeu sl trimetiti Divanului instiintare iii veil avea
al doile poronca Iri ce chip sa sa urmeze.
lnsl la cercetArile ce yeti face sA fie de fatA si vechilii dispre amandoao partite.
18 9 August 6
Bale logofat
Sturza vist.
Roset vornic
CCXIV. 1810 Fc bruarie 26 lag. Cartea d:vani iii Cnej ei Mddaviei
..satra serdar Neculal pentru impresurare cu moara din Brodoc.
www.dacoromanica.ro
221
duesale sa se scoata de sub toad Impresurarea cat si stecaciunea morilor si I -ecare ce sa face mosiei dumnealui, EA se pue la
cale. Drept aceea Divanul to orandueste pe dumneta ca sa mergi
la starea locului numitei mosii a targului Vasluiului unde fata fiind ye hilul dumisale logofatului cu toate scrisorile dupa osabita
carte Divanulu de instiintare si de poronca catra toti megie0
inpseglurasi. Vei aduna pe toil megiesii si Inpregiurasii larasi cu
toate scrisorile. Vei cerceta Intl' toate scrisorile si mai-turn de
imbele parli pe carte de blastam, apoi vei cerceta sl starea
lui. Si de s va dovedi ca mosia targului paimeste vreo Inpresurare, s Indreptezi. Si ne mai rama'nd pricina s stalpesti si
cu pletre hotara pe unde vg cere trebuinta, si va da dreptate,
dand si marturie hotarnica In stanjeni si is semne iscaliti pe obi.ceiu de dumneta si de toti megiesil Inpregiurasi si all' ce sa vor
intampla de fata la hotarat. tar iscand pricina la vre o parte atunce la locul de pricina pletre hotara nu vet pune ci numai semne vei face. Si Inchlpuind harta Intocma dupa stare locului, vei
arata la harta locul de pricina In masuri cu buns Intalegere si
toate megies t be most, cu samnile s' silistele for apol vei da sr
marturie In scris pre Carp aratabare de toate pricinile cu care
prin zi de soroc vor vent amandolo partite la Divanu de unde
vor lua hotararea precurn va fi drept. Dupa aceea ye cerceta si
ci2ntra moile ce au facut dumnealui hatmanul Stratulat, cu ce
putere de scrisori beau facut st ce strickluni si pagubire fac morilot
si mosiei dumisale logofatului. Si de nu sa vor putea aseza acolo pricinre aceste hate Dumneabor, In ce chip vet dovedi dinscrsDri si prin carte de blastam, sa dai marturie In scris, pre
largu aratatoare si cu gromi a dumitali. In ce chip urmeazi
dreptatea spre a nu sa asupri nisi o parte cu care venind la
divan, prin cercetarea giudecatil, sa se dea hotararea adecawww.dacoromanica.ro
222
otArgul Vasluiului cu toate celdalte sili5ti a dumisale ce sunt Inmregiur.
1810 Februarie 26
Sturza,
D. Sturza vornic
Th. Bil?,
lordachie Ghica
CCXV. 1810 Febr. 26 left. Cartea divanului Cnejiei Moldovei cAtr1
tnegiesii targului Vaslui sa vina cu scrisorl la hotgralul mosiei log. C. Ghica.
cu mo5ia targului Vasiulului ca in vreme ce va merge randuitul hotarnic la starea locului, fiekte care on insg5i sA mearga
-sau vechil deplin rAspunzatoru sA51 trimita cu toate scrisorile Ca
A fie de fail la toatA cercetarea 5i hotarAtura ce va face mo_5iel targului. Ca EA nu vi sa pricinulascA vre o inpresurare tro51i/or ce avert, cAci carele nu va urma a merge sau a trimite-vichil
cu scrlsorile in cercetare la stare locului, randuitul hotarnic Lam
-giur
1810 Februarie 26
Gh. Bale
lordachi Ghica
Sturza
CCXV1. 1810 Mai 8 (Vaslui). Mgrturia a 10 sgteul din Bahnari pentru
liotarul Vasluiului despre valea 'ui Cornitg
223
-11 Intrebandune de hotarul moolei targului Vaslul prin carte de
blAstam am dat aceastA marturie a noastri la mana randultilor
-1ntracesta chip cum a la valea lui CornitA este o plata veche
*Aar care hotar taia pe la un loc oi la casa lui Casian oi prin
mijiocu satului of dupa otiinta ce avem dupl auzire cart!! de biastam am dat aceastA marturie in frica lui Dumnezeu of nu numal
inaintea randultilor ci si Inaintea cinstitilor boeri vom nalrturisi.
i spre Incredintare am pus numele gi degetele.
1810 Mai 8
eu Tanasl Mirauta adiverez
+ ea Timofti Artenie
eu lonija Miron
eu Stefan a Chirulul
eu lonilA Spa tariul, ace$11 oamenl frunta$1 fi Miran/ VI
_adeverit.
eu Toader a Chlrului
eu loan ZAntiniru
.
eu Vasile Braniote
Si eu flind randu t din poronca Protopopului am mersu la
--stare locului I am cercetat gi adeverindusA de cAta lAcultori
dupl cum mai sus arAtam, am iscalit.
Dimitrie Diaconu
CCXVII. 1810 Mai 17Iasi. Cartea divanului Cnejlei Moldaviei prig care
www.dacoromanica.ro
224
CCXVIII. 1810 lunie 11 (lafi). Jalba lui C. Ghica vet log. cere InfEtY1sa
ill.
1810 lunie 11
CCXIX. 1812 Iunie 30 (Iasi;. Jalba log. C. Ghica catra divas ul Cnejiei
Moldaviei prin care cere hotarnic pe
Liciul sardar pentru hotarnica
despre Bahnari.
Lupul Eal3 Yl chlal cercetarea ce sau taut atucce la slarea local cu mArturie 1I cu 'luta de s'area mo3lilor, neam inItokat
si in cercetarea cinstitului Divan. Dar fiindca tot an mac ramas
pricinA si dispre movie dumnealui canikar Vasile Miclescul tt
disixe alte megleiite mo3II tl in urtna acum sau aflat 31 alte
www.dacoromanica.ro
225
semne hotara cuprinsA la scrisori care Ia harta ce sau facut atunce nu ant arAtate. Fac din pa rte me poftitoare cerire cinstitului Divan, ca sit bine voiascA a se orandul hotarnici cercetAtori
la starea locului, Jar pe Dumnealui Sardariul Neculal Linciul ca
In preunA Cu Dumnealor Ispravnic I de tImtul Vasluiului ca sa
cerceteze pricinile de hotar ce au moolile mole dispre megieoitele
moan I sa arate la harts of sAmnile hotarA ce sau aflat acum In
urma hotarAtului de mai fnainte, ca prin de iznoava cercetare ci .stitulul Divan sa fie slobozite mopile mete de supt frata inpresurarea.
1812 tole 30
Costache Ghica logofAt
drept. of ne mai ran:Aland pricing sa To stalpiti ol cu pletre hotarA pe unde va cere trebuinta gi va da dreptate &And of mar turie hotarnicA In misari oi 1 i semne !sena pe obiceiu. Jar nagand pricing Ia vre o parte of acolo la starea lOcului, nut veti
putea aoeza ca sA ramae oddrAti, atunce Ia locuri de pricing *Ire art nu punch!, ce numai semne vett face. BSI dad harta de stare
moolilor ce sau fnchipuit de ingineri, in vreme hotaraturei acelor
mooti cu cartile Divanului la anti 1310 nu va fl Inchipulta intocma
dapA starea locului ot nici toate simnele hotara nu vor fi arAtate
la acea harta precum Dumnea'ul logolatul aratA atunce Dumne-
www.dacoromanica.ro
226
voastrg cu ingineri vet{ Inchipul alt harta de starea moolilor fntocma dupg starea locului la care yeti arata atilt toate semnele
ol Whiffle a fieote cgrela moats ol local de pricing In masurl cu
bung Intglegere. lar filnd harta acea fatocma dupg starea locului
gi numai samaile hotarg cuprinsg la scrisorl ce sir fi aflat acum,
nu vor fi aratat atunce Dumnevoastra la locul for Jade sit ell fit
A. Balo vornic
a nut da obignuitui bezmin cu cuvant a of ei ar fi avand tosabite danii pe locurile lor. Si cergind ispre a se face cercetare
la fata locului, vg orandulm Domnia me pe dumnevoastrg gl vg
poruncim ca mergAnd la fata locului sg faceti patrunatoare cercetare scrIsorllor acelor tuturor ce 81 vor arata pricinuitori ca sk
se vazg ce hrisoave 01 carp de danie au ol de la ce Domni of ce
cuprindere au. Si de sunt vre o unele mai vechl decat hrisovul
www.dacoromanica.ro
227
dumisale Logofitului. Di pi 'care sd lug! gl perilipsis In catagrafia ce veti face, care catagrafie co yeti face cu lamurire de. numere acelor pricinui tort cum el acelor ce vor fi supoi supt dare
de bezmAn, sa o aducelt la dumneaiui vet logofAt de fare de
glos, ca sil se faca punere la cale dui:4 dreptate.
1814 Aprilie 5
procitoh vet logofAt
I KC AA
KA
R. K.
I 1E06. cap
CCXXII. 1814 lune 12 (fall). Cercetarea bo)rilor randuiti asupra bezrngsului unor targoveti din Vaslui.
carula hrisoave dupl cum mai gios arAtam Unde Mid fag 0
capitanul Grigorie vechilui dumisale logofAtulut Cost. Ghia In-
preunA cu not. 1. Un Costa ndin Nlcolau Arapul au scos et neau aratat un hrisov din 1793 Octombrie 22 de la raposatui Domnul Ml-
www.dacoromanica.ro
228
bail Sup! Voevod pan care aratA ca tau dat danie g' miluire 5T
stanjeni in cuprinderea a cite patru partite, pe 'care loc igi are
Hate dughene, care Ice i not acum masurandul.cu stanjenul gospod lam glEit intocma flindui hrisovul mai vechiu de cat a dumisale logofatului Ghia' cu doi ani mai bine, uncle nu Minim
nici o pricina. 2-le Un Costandin Adam Grecul ne au arAtat un
hrisov tot dintracelag an 1793 Oct. 22 tot dela acelag Domn Mihal Sutu Voevod, prin care arata ca tau dat danie gi miluire 149
stinjeni gospod larag piste tot in cuprinderea a cite patru par tile, pe care loc igi are Mute casa dughene i livadA pe care hrisov pretindirisea mai sus numitul Ina patru stan:eni la un colt
ce vine cam spre miaza noapte, cam spre rasarit. Dar masurand
not locul cu stanjenul gospoi a-n gasit cu adevArat la acel colt
cal lipsi patru stanjeni thud cupringi cu dughenile ce aunt supuse sub bezmanu. Numal in locul acestor patru stinjeni not
masurand am glsit clad stanjeni despre amiaza zi cuprinsi cu
binalele mai sus numitulul gi au ramas una drept alta, uncle faragt nu ramane pricina flind hrisovul mai vechiu cu mai bine de
dot ant de cat a dumisale logofatului Ghicaitot de la acelagl
Domnu. 3-1e. Un hrisov a unui Gheorghe Arapul din 1793 Oct.
22 prin care aratA ca tau dat miluire 130 poi stinjeni in cuprinderea a cite patra pArtile pe care loc aau facut casa, livada gi
dughene. BSI murind Gheorghe Arapul de and slut treculi duct
ant, clironomul mortului Arapului, aces`e binale cu hrisovul tor,
le au vandut de istov dumisale medelniceritel Antal fetal Stolnicesel Costandachloael care acum fiind fag en hrisovul am masurat locul cu stanjenul gospod el sau aflat intocma dupa hrisov
nemai ramaind Wei o pricina flind hrisovul mai vechiu de cat a
dumisale logofAtului Ghiai cu dot ani gi mai bine. 4-le Necniai
clironomul lui Hagi Kirliac neau aratat un hrisov din 1794 Octombri 26 tot de la acelag Domnu Mihal Sutu V. V. prin care arata di tau dat danie gi miluire 120 stanjeni gapte palme, pe care
loc 101 are Mute casa 01 Ilvada, care loc gi n I acum mAsurandul lam gasit intocma dupa hrisov, un c tar nau mat rAmas
pricina filnd hrisovul mai vechiu de cat a dumisale logofatulul
cu un anu gi mai bine de tret bunt. 5-le Un hrisov din 1776 Sept.
27 a dumisale spatarulut Mihalaehe Cerchez de la rAposatul Domnu
www.dacoromanica.ro
229
masurA de stliterri, Insa un loc It arata mArimea In cuprinderea
a ate patru partite 106 stanjeni, lard un loc de 526 stanjeni larA01
in cuprinderea in pregiur a cute 4 partile care locuri slut slobode
dezgrAdite 01 nu au nici o pricinA ffind hrisovul mai vechiu de
cu 33 de an!. 6-lea Un foe a stolnicesei Macat a Logf.
ria Costandachloae care vine de o parte pe costi0a despre ,apes
despre. apa Barladului si neaflandusi dumneael Stolniceasa faA
ca sA 1 sA vaza hrisovul neau arAtat dumnealu! sardar TudoriStavru cl hrisovul dollisha stolnicesel far fi scrlind cute 120 stanjeni din cute patru Wine care loc not lam mAsurat 01 sau gAsit
mai pulin 1ngrAdit 01 aceasta va ramane Ail sal vada hrisovul.
7 -le. Un loc a dumisale cAminarului -!oan Carp pe care fsi are
casa Mute 01 Wu 101 dumnealui cAminarul aice ne au arAtat ca
acest loc 11 are danie de la Insuoi dumnealui logofAtul Costache
'Mica zicAnduna ca m read la Iasi acasa ne va arata scrisoare
de danie : 40 stAnjeni lungul, 40 latul care toe acum masarAnd
am gasit mai put;n :
stanjeni palme
36
33
35
32
apusul
amlazA z!
RAsA.itul
amiaza noapte
8-lea Un lac a lui loan Lupa0cu promo sameoul pe care Igi
are casa fAcute a0Azaria, care nefiind acasA, flind dus la la51 cu
trebuinta unor judecAti ale sale ne au spus solia sa, ca au serisnare de danie de Ia 1n0u01 dumnealui logofAtul Costache Ghica
trel zaci stanjen1 lungul 01 trei zA m latul, care loc not acum ma-
20
27
21
palma
apusul
2
4
a miaza zi
Maar tut
www.dacoromanica.ro
230
1 cA trAind capitanul Grigorie care aratA el ar fi zis ca scriso-
pe da sele, care la aceasta va rAmane daca tsi va aduce scrisoare pe locuri $1 le va stApani, Jar clad scrlsorl nu va arAa,
atunci va rAmane dumnealui sargarlui de va plAti bezmanul ca
51 all lAcultor1 pe locurile sale. Aceasta catagrafie o am Mutt,
din poroncii el nu lipsim a Inotlinta.
1814 lunle 12.
lordache Rascanu CAminar.
Vasille Bucur Vornic de Poartg1
11,
146).
www.dacoromanica.ro
231
cinstit boeriul dumnealui Ghica biv vel Iogofat sau Mut schlmbu.
Adica sfanta maMstire a Sfantului Spiridon au dat dumisale tot
locul inpregiurul tArgului dnmisale Vas luiu cat lau avut danie cu
hrisoave domneA manastirea Precista din Roman taste mitoc gi
inchinata la aceasta manAstire, afara de locurile ce aunt ale altora
cu albite hrisoave. In potriva cAruia numit loc inpregiurul targului Vasiuiu dumnealui logofatui au dat Sfintel manistiri din
drepte mosiile dumisale doao moiii intregi pe apa Rautului la tinutui Sorec-1 anume B rodnicenii gt Visternicenii dupa scrisorile
vechi gi noun. Care numite mosil le avea gi dumnealui ba tina de
la raposatui boeriu lordachi Cantacuzino biv vel Vornic, socrul
Dumisale. BSI ve Mal mo tas piei din targul Harlaulul cel avea dum-
nealui danie prin carte gospod din anil 1804 lulie 3 de la Domaul Alexandru Costandin Muruz Voevod. Drept acela de acum
Inainte schimbul acesta intre dumnealui gi w masii dumisale gi
intre manIstirea Sfantului Spiridon, *0 se pazasca intocma gi ne-
www.dacoromanica.ro
- 232
CCXXV. 1816 Noemb. 6, laff. Sc. Alex. Calimah Vodli rflndueete
pAnire ce sar fi sllit paratul in td le apuce pe driaptA mogia dumisale logofItutui pentru furtugagul regtelui cu care sar fi dovedit pe tiga- ii spatarului cAt gi pentru calcarea easel vechilului
a. dumisale logofatului gi baterea ce ar fi suferit oamenil dumisale acum gi mai inainte vreme. Si precum Intru adevAr vet afla
gi vel dovedi, sii fact ingtlintare pre largu aratAtJare cAtre dumnealui vet logofAt ca sl S3 facA gtiut gi D)rnniel mele.
1816 No embrie 6.
1w
vet logofAt
I oc an I KA I es I 1806
233 hoer dumnealui Costache Clhica blv vel logofat prin jaluba ce
au dat Ina 'time( tale au facut aratare ca din pricina unei marl
ce an facut dumnealui Neculai Stratulat biv vel vornic pe mosia dumisale Brodoc uncle nici o data moara nu au fost, i sa
pricluueste pagubire de 443 Mei larba al imas ce sa fneaca din
pricina acei morl pricinuindusa gi Inpledecar2 drumuluf 01 inecare
b)lior lacultorilor de pe mosia Vasluiulul a dumisale logofatului.
Sa merg la fata locul 11 gi sa cercetez de sa pricinueste acea pagubire dumisale logofatul I din pricina morli dumisale vornicu-
A aflA moara fAcata la loCul unde au fost vadul vechiu, sau alurea.
234 In capul luncel. La 7202 Mart 31 Domnul Costandin Duca Voevod dA danie lut Panaiotache Post, eel mare o suta de Omanturi din locul targului Vas lulu din sus de Vas lulu pe de amandoao partile Barladului 1 pe din sus ))I pe din gics de moara
ce era cumpart tura de la fecloril lui Paval 1coruncete tut Mardare 1 lui Ta Ipel.vornicli de poarta cum sa mearga sA hotarasci
01 al stalpeasza acea suta de pamanturl. La 7202 April 10 aratA
numitli hotarnIci prin mArturia for ca an hctArat acele o suta
de pamanturi, Ina 30 de pAmanturi au ales in dealul Barladulul,
www.dacoromanica.ro
235
ladului ce au Post danle lul PavAl fratele lui Hiohl dascal Dom-
PavAl
fratele Jul Htioni au fort acolo unde Gheorghle .11 Pa,cal feciorit
In! PavAl il aratA in zapisul for In capul luncli, moara damisale
de pAmAnturl ar 11 doul vaduri de moara, bat cA dania Domnului Ccstandin Duca Voevod din 7202 Mart 31 aratA cA dA o
sutA dt pArmanturi din hotaru targului Vasluiului lui Panalotache posielnicul pe lane an vad de moarA ce lau avut Panalotache Postelnic cumparat de la Gheorghe i Pasell feciorli tut
PavAl, al dolle,
www.dacoromanica.ro
236 rea ce am Mut, na lipsAscu a last 'luta prin aceastA inscris mar tturie ce am dat la man cApitantilui, Gligore vechilul dumisale
logofAtului Costache Ghica.
vatra lui, aded si cu tot locul dinpreglur cat lau avut mai Inante targul, precum i acela care mci In urmA rAposatul 1 boer au
mai luat pr n schimbh i cu allii si lau alAturat iargI cu targul,
dupA ImpArlirea ce au mljlocit intre dumnealor fii rgpaosatului
boer :au venit In partea dumisale, pi flindcA rApAosatui I Parintele
(14misai au avut si oaresi care privileghil de miluire, farts! prin
domne ?ti hrisoave date supra tArgulul acestula, au fAcut rugAminte d mnli mete ca stApanirea targului acestula 1 ce I ste scum
dumisale, Intarledusl pe t umele dumisa-e, sA I sA Intareascl
ad lae pt privreghIlle de miluire ce !eau avut pArint:le dumisale. Dr pt a:eea asupra arAtA if acesla 1 ce niau fAcut dumnealui, cercetAnd Domnia mea sI vAzand hrisoavele gospod, c! niau
www.dacoromanica.ro
-- 237
lua de la targoveti gi alte oranduele obfcinuite pentru targurile
acele cu staparII, precum ki pentru mortasipia targul I ca s fie
vecinIca uflulre nunlitului boer.
Alt hrisov de la luminatul down Alexandra Callmah Vod
din leat 1795 lune 10, Intaritor admine daBie targului Qi tuturor
celor alte privelegii 01 oranduele, intocm al dupe hri sovul de mai
sus pomenit. Alt hrisov de la acesta domn din feat 1799 Mart
pentru ca eva dugheni
8, pentru mesdrnita din targul acela
Irv! aratat acorn este dre t at dumisale, luat prin impartire din
mostenire parinteasc, am ghlt a fi nu numai cu cafe. dar gl ca
o dreptate Infra tit I cuviincioasa pentra d mnealui, de a s se Iatarl stapAnire pe numele dumisale si impreu a de a se Instatornici I celelalte privi'egli ce liau avut parintele dumisale asupra
targului acestuia.
Pentru acela:dar prin acest al nostru domnesc hrisov hotaii Intarim cu nestramutata statornicie d nia
targului pomenit acestuia I Vasluiulul II cu tot local sau cel are
I InpregIur, ca sal stapaneasca dumneelul ca o driapta mcsle a
dumisa e, atat vatra cat ki local dInpregiur, cat sa afla aaturat
cu targul, dupa hrisoavele gospod ce are, fi Intru I deplina cuprindere hotaralor cunoscute, dupa osabite scrisori i documental
ce are dumcealui. Iar pe Tanga aceasta QI luarea venitulul din
targul acesta precum gi celelalte I privileghll date stapanului tarram ki mai Intiliu
www.dacoromanica.ro
vecinicA danie
miluire, luandul acest venit dupA hotArAre, condie! ce este in visterie cu I pecete g o s p o d adicA : DOA-
zeci al patru ban! not de toata vi a mare bou, vacs, cal al lapl,
ce sa va vinde acolo in targ, al la zilee tArgului, plAtindul acest
venit pe giumatate cumparatoriul al pe giumlate vanzAtorlul,
Cara sA sa supere cineva cu un ban mai mutt, piste hotararea aI
acesta ai cercetandusa ace mArturie al de catra visterie spre aadivenire ca sant strain' precum sa hotArSate, sa rilmae I r, al:4ra.! al
www.dacoromanica.ro
239
I toata ocrotirea de bi ul visteriei 0 de toate alte dart gi havafell, spre at ave dumnealul acolo In targ, spre aglutor In treb:intile targulul. Spre I aceasta dar sau dat acest al nostru domnescu kris iv Intarit cu a noa trA domneasca iscaliturA 51 pecetA,
poftind gi pe luminatii domni, fratil noftri, carat din pronia ceriasca I sit vor orIndul In urma noastr5 ocIrmuitorl Amantului acestula, nu numai sa nu stramute aceste drepte 0 to sfinitnie
maillsus hotarate ce mai vartos FA le Intareasca gt sl le instatorniceasca gi sit adafigS cele dupA cuviiall pen ru a domnillor sale
v.clnIcA gi pururea lauds pOmenire. Sau serfs la scaonul domnil
mole In rapt i E01 Intru ce dintaiu ,omni n-,astrA la Moldavle
In anul dintaiu.
1. p. g spod
lo Mihail Sutul Voevod
103 birnici ; 11 burlaci gt vAduvi; 37 vAdtive gi monee ; 12 h imanale ; 7 negutitorl hrisovoliti; 30 jidovl ;78 slugi boere0, [din cart 48 a vornic. Alecu Ghlca, pad rarl
5 a dsale Marasel; 5 a cgminar Ion Carp ; 4 a ardar Tuduri
Stavri, 4 a ban Grig. Hrisove ghl, 4 a spat. V. Miclescul; 2 a
caminar N. Costandach 1, 3 a Saftei Burgh le 1 a. lui T. BuhuB,
1 a spit. Gh. Cupa, 1 a cami ar I. Miclecul] 23 emaci at
Betdeagli 9 suditi jidovi, 8 trepte, 7 mai, 6 rupte, 10 rupte at
visteriel,,1 lector de ruptd, 2 Wald prinB1 of bejenari, 3 copli
din casd, 70 calawiisprOvnicepl, 5 preu'i, diacon, 3 dascall1
3 eclislarci, 3 dascall ce se numesc diaconi, 2 slugi a lui Gr. Anghelichi, 11 surugii a potteI Vaslidului, 7 sluittart a ccipitanulul
Obs. Nu e fArA interes pentru desvoltarea populatiel linutului Vasluiului BA dam cifrele sumare ale catagrafiel din 1820 pe
sate g1 oco2le.
www.dacoromanica.ro
240
la moara Grecilor.
lector! de ma zi 1 rupte
3 ertati din bir, 3 tejenari supus' spat. T. Roman, 10 slug' boeresti a vornic. lordachi Roset (3), ai cAmin. GrIgorasco (2), a
cost. Zmaragda Filotoala (4). a log. Gr. Sturza (1), 1 caiarat
isprAvnicesc, 3 trepte, 5 mazill, 3 ruptasl, 4 feciori de ruptasi,_
2 preuti, 1 dascal, 2 birnici prinsl In Muntenil de sus.
7) Solotli (vornic lordachi Reset) cu 54 liuzi din car) 26
tank!. 7 bezmanari pl gari a lul lord. Roset, 10 slugi a vornicului,
7 mazili rupta,i, 2 preuji, 2 dascali.
8) Bonprii (razes ). cu 79 liudl din car{ 4 birnici, 3 bejenari fait bir In Valea Salistii, 3 bejAnari fart bir la stolnic. Oh.
www.dacoromanica.ro
241
Banariul. 1 birnic pries ot Vas lul, 10 slugi boereiti, [din .cart vcr-
nic fordachl Rout (3), stol Maria Costand cheoae (2), spatat
Alex. Hrisoveghl (2), stol. Ileana Miclescul (2) gi 1 pah. C. 'Arabi,
4 burlacl nevolnicl, 12 copli din casa, 7 lipcani, 1 aprod, 6 trepte
I sidet k k.
11) Tdost/i (pah. C. Veisa). cu 32 lic.di, din car! 23 birnict
1 triapti, 3 slugl at sardar lordachi Veisa, 1 preut.
12) BOltatit (suig. M, Racovita) cu t 0 'Judi, din cart 29
birnicl, 8 slug! boeregti (coals A. Roset (3). V, Buzau (3), pall.
'stride (1), gl 1 at stol. D, Codreanu), 4 -ficiorl de ruptagl, 11 mazill ruptagl, 1 ruptA, 1 calarag al IsprAvniciel, 2 preutl, 1 dascal, 8
'flacon'.
preutl, 1 dascal.
17) Pordsdni (roxesi) cu 55 liud , din cars 16 s'ugi boeregt1
(ban 1. Miclescul 1, casa pah. Maria Miclescu 1, vcrreceasa Ileana
www.dacoromanica.ro
242
1-frisoverghi 1, stol. Elena MIcleszu 3st al. D. Codrearu 10) 7 liude
.434
www.dacoromanica.ro
werghi 3, Doftorul Udner 2, Cos ac ;i Vesetlinu 2, min. Dobrovit 18, vorniceisa 7oita Bal 1, lumlnatul beizade D. GM a
7, camirar 1. Murat t 2, spat. lord. Buc$1nescu 4', 3 vacari la o-sindlitorul moile
gar c I bac, 16 copli din east, 1 portArel, 1 calara$ lipravnl,czsc, 1 postelnIcel, 1 mull, 1 preut, 2 dasca I, 1 feclor de preut.,
1 jid.v.
3. Mara don:wand bin I. Ros't) cu 76 Wide,
din cart
ilto, 1 mull, 1 pre lt, 1 dascal, 1 clpil In cast, 1 calara isrrarrnicesc, 8 beenarl fArA bir a man. Golii.
6. ROIL! (sc!rdar Die Burchi) cu 39 li ide, din cari 12 bir'Wel, 9 slog' b el I (5 to z. C. B31 4 vist. lot]. Road), 15 bejenari COI bi-, gird Ilia Burchi, 1 preut, 1 dasca', 1 diacon.
7. $urdnegi (cluc?reasa Saf a RacovitA) cu 50 Hide, din
cart 33 blrnicl, 10 breslat, 4 awns, 2 well, 1 dascal,
.B
www.dacoromanica.ro
- 244
9. Borosd#11 'spatar 1. Costachl) cu 88 !Jude, din earl 111
bejenari fad bir, supugl Wesel Zmarar da,P12 belerar* fara bir
10 slug! baeyegti (9 post. Maria Bak!, 1 spat. T. B 18) 7 bejenari
flra bir pidurari gi plugarl, 1 preut, 1 dascal, 2diacoal, 2 maell, 2 rupte, 1 posteluicel. 1 jidov.
11, Ghergheldu (serdar I. Stavru) cu 82 liude, din cart 61
birnici, 12 bejenari Uri bit, 5 copil de casg, 1 preut, 1 dascal,.
1 Mar ordndator, I admen hAtmlnev.
12. Dracsdnll de sus fi de jos (Fristodor7Adamachl) Cu
72 Rude, din cart 26 selmenl agegti, 26 bejenari fara t it supugi
cu:brisov lui Adamachl, 10 darabani de temnitd, 1 calarag hitrognese, 1 portdrel, 4 fustafl de vartd, 1 hide ce es'e /n numgrut rizegilor osAbit condelu, 1 preut, 1 dascal, 1 Hue r eapzal
la randulall.
13. Tafe ,cti (camkar Chirlac, si serdar Isopescul), cu 8T
Nude, din car! 46 birnici, 26 sloe boetegt1 ( caminar Chitin 10,
getrar T. Tufescu 6, Pan. Canangu 6, caminar Sandul Catch! 2,
stol. C. Catichl 5), 8 seimeni al curtli gospod, 1 copil de case,
3 preull, 2 dascal!, 1 jidov.
19. Dumucwnii (vornic A. Canta) cu 53 liude, din cart 30birnici, 22 bejenari fara bir pkiurari gi plugari al vornicuful, 1
jadov roach:for.
15. Unce#11, cu cAttinele Clofeni, Butucarie gi Mdcre#I
cu 217 Rude, din call 5 birnici, 33 bejenari cu hrlsov al serdar
Caste, 9 bejenari al cam nar lordachl Giurge, 2 argati a lul Peire Grecu, 4 al pah. C. Terlacoglu, 7 bejenari fara bir la BLt
egrie, 18 slug! boeregti (lord. Giurge caminar 5, spat. P. Cazimir
6, ban Mihalachi 1, vornic A. Ghica 3, cua-r S.hira 1. stol. C.
Catichl 1, spat. V. Miclescul 1), 10 surugii gi cgrucerl la pcgta
de Uncegti, 3 liude fara bir, 10 birnici pringi 13 Cantglaregti, 45
copil din cask, 9 portgrel, 2 seimeni al carpi gospod, 2 seimeni
,
www.dacoromanica.ro
245 43ln
www.dacoromanica.ro
-- 246
tali de breasla, 5 Eimeni ai curt!! gospod, 3 rosil agiesti, I da
raban ages; 2 aprozi, 3 ilude se sau d t cu eatul hind cu osibit
condeiu, e cruci mazill, 1 ru. tat.
22. Mirce0ii (rault) cu 97 liude, din c ri 11 bejAnari cu bit
6 bejanari fArA bir ai o niculul de poartA Lupu Bantas, 3 rufet
cu osebit condeiu, 15 liudi gasiti fara bir, 17 slug' boerestl (Vorlaic A. Canta 3, vorn'c lord. Roset Baston sArd r 1 D. Vas Illu 2,
CAminar Gh Dascalu 1, spatar lord. ,Bucsenescu 1. pah. C Paladi 3, comis A. Roset 2, spatar Gh. Cuza 1), 5 nevol ici,2 trepte,.
4 mazill, 4 ruptasi, 1 ruptA, 9 copil din case, 2 darabani agestl,
8 seimeni hatmanesti, 3 fusta$1 de harem, l ruptas agesc, 5 dam-call, 1 jidov.
23. Ddnotii (rAzesi), cu 81 liude, din car' 11 bejenarl c1aS
In bir, 20 slugi boeresti (stol. C. Calichi 2, serdar C. Citichi '2,
sardar Sava Come 4, CAminar lord. Cazimir 3, Ca a Ion Adantachl negutitor 2, ban Mihaiachi 1, serdar Nec. Dimitriu 4, spat.
Bucsinescu 2), 3 argati al diaculul V. Man, 6trepte cu card gospod, 6 cruci mazill, 13 crud rupta$1, I rupta, 4 seimeni al Curiago pod, 3 copil din ma. 1 fusta$ de vartei, 1 calaras ispravnicesc, 2 pilot', 4 dasca i fecioril pope' Grigoras (Hariton, Vaslie
(Insurati), Andrei si Costantin tholtei), 2 feciori maul I 1 ruf t, 3
jidov'.
21. Boloaea (man. PgpAutul) cu 37 liude, din clri 6 be-jeniri fa<rA bir, argati fi vAcarl al spit. Enachi Stamati, I slugA
a pah. C. 'strati, 1 rufet, 2 das all, 2 ruptasi, 2 caiarasi ispravnicest', 10 copli de ca A, 9 portarel, 1 preut, 1 stt gar de cc pit,.
1 student K. IC. 1 jidov.
25. Balifeni (clucer Satti Racovita) cu 41 liude din earl lb 1
bejanari dali to bir, 7 slugi boeresti (spatar Gh. Cuza 3, Cam.
C. Carp 1, Fprar Arghire Cuza 1, pah. C. Teigrican 1, post
Marghioala Bals 1), 3 bejenarl supus la ispravnic de cop I Ion
Coman, 14 copil din rasa, 4 argati la Nec. Grecu, 1 treapta,
dascal.
www.dacoromanica.ro
- 247
28. CarlqM (razegi) cu 12 laude, din cari 1 treapta, 3 ma
aill, 1 ruptag, 1 feclor de mazil, 1 ertat din mazili, 1 preut, 1 das
cal, 3 argati al Capit. V. Ciureanu.
29. Scdnteia (man Barnova) cu 41 Rude, din earl 24 btu,
nici, 16 bejenari, 2 cArbunari al spat. P. Caziml , 7 s ugi boe
resti (ban Enachi 4, aga Safta Canta 2, vornic Gr. Gh ca 1), 2:
preutl.
30. PetreVi cu 21 bejenari fara btr supusi la cAminar Gh.Dascalu, dupa hrisov.
4 bejenari daft In bir, 14 liudi farl bir a vcrni esei Zoita Bali, 3,
argafi a med., 11 slue a vornicului, 1 preut, 1 clas al.
'2) Glodenii Cuzai cu 62 liudi, din cari 46 birnici, 6 slugi
a spat. Gh. Cuza, 7 argati ai stapAnului mosiel 1 preut, 1 dascal, 1 j,d4v.
3. Tatomire#I (spat. Arghire Cuza) cu 103 liudi din cari
59 birnici, 24 bresle a spatarulul, 15 slugi a dsale, 2 pre] ti, 2
dascall, 1 jldov.
4. Crdciune$11 (razes cu 75 liudi, din cari 38 bejenari dal!'
fn bir, 10 slugi boeresti (pah. C. !strati 3, spat. Arghire Cuza 3,
sluger C. L ondarl 3, gt. trarEl. Buzdgan 1) 4 aprozi, 4 trepte
1 slugs a med. BuzJugan, 5 maze, 3 rupte si, 1 ficior de ruptas,
1 nude fara bir.
5. Ccluevi (spatar lordachl Leon) cu 59 liudi, :din cari 5
calarasi hAtmAnesti, 10 slugi boere ti (spat. Leon 6, caminir lor-T
www.dacoromanica.ro
248
7. Schela cu cotuna Gdunoasa, cu 142 nude, din cari 55
timid, 12 slugi boeresti (caminar lord. Rkscanu 5, Catinca CI lac
2, spat. P. Cazimir 1, vornic A. Hrisoverghi 4), l2 calarasi de
"Tarigrad, 1 copil din casa, 1 seaman al Curti!, 21 bejenari cu acid din Gdunoasa, dal! in bir, 5 bejenarl supusi Ecat. Ciolan, 7
iludl al pitaresel El. Climente, 4 argil! la negutitorul Toma, 5,
be snarl sup* la spatar Leon, 4 Iludi la Neculal Vasluianul cu
carte gospod., 2 grAdi qari a Jul bat; besleaga de Vaslui, 1 call sag la ispravnicul de Car iga uri, 4 carbunari al beilicului, 2 preuti,
1 dascal, 1 maul!, 2 trepte, 2 jldovi.
8. Frencingl cu 61 ILIA din carl 50 birnici, 7 :fug' boeresti:
(stol. Maria Holban 5, comls V. Hrisoverghi 2), 1 preut, 2 dascall, 1 jidov orandator.
9. Dthgusent cu 74 liude, din car; 61 birnici, 9 slugl a cam inar iordachl Rascal!, 2 preuti, 1 dascal, I jidov
10. Cazdnesti, cu 56 liudi, din cad 23 birnici, 5 break a
vise! Maker Pan. Buzdugan, 7 bresle a case! med. Oh. Buzdugan
2 copli din casa, 15 slug! boerestl (med. Rad. Buzdugan 4, cavil
jitn. Buzdug,n 4, sardar Toma Buzdugan 2, casa med. Gh. Buzdugan 3, Gr. Anhgelichi 2), 1 preut, 2 dasc II, 1 gidov orandar.
11. Parpanita cu 11 liudl, din cari 3 birnici, 6 poslusnici a
schit. Parpanita, 1 preut, 1 jadov.
12. Bcflosetii (T. Anastasa), cu 16 liudi, din cari 9 Wild,
7 bejenarl al stapanul I mosi-I.
13. Balosestli (man. Papautil) cu 26 Had!, din cari 6 bejenari, 7 bejenari ce se ardid cd sdnt catane 8 slug! boeresti (spatar Oh. Cuza 6, spat. Ancuta Hrisoverghi 2), 5 liudi nevolnici.
14. Negrestll cu Radii! cu 222 Iludi, din cari 169 birnici,
2 nude fAra bir supusi la consulatul rosienesc, 23 slugi a vorn.
El. Hrisoverghi 01 spatar Ancuta Hrisoverghi, 7 bejenari fart bir,
6 bejenarl a! pol. Vasile, 1 treaptd, 2 milli, 3 preuti, 2 dans%
1 diacon, 1 feclor de rnazll, 1 jidov.
15. Todirestl cu Hucul cu 124 liude, din car! 38 birnici,
13 birnici prInsi of Dr5gestl, 1 slugl a comas Hrlsoverghl,1 slugs
a sand. Sava Cornea, 19 birnici prang! of Negrestl, 3 preutl, 4
dascall, 2 jddovl orandari, 4 poslusnici al schitulul de acolo,
1 sudet KK, 6 seaman! hatmanesti, 2 copil din cask, 1 aprod, 2
mina.
www.dacoromanica.ro
- 249 -slug!
preut.
- 250 24. Polana de sus cu 56 Bud!, din carl 36 birnicl, fi belemarl dati In bir, 5 argati a stapanului moliel lonita Madarjac, 1
aprod, 5 vAnAtori ai Curtii gospod, 3 sud:o romaneeti.
25. Bora
;I Racea (rizeei) cu 190 'Judi, din carl 42
blrnici, 14 slugi boereeti (ban T. Garp 3, spatar Arghire Cuza
6, spAtar Ancuta Hrisoverghi 4, spatar Draghici 1, hatman 1.
Bale 1), 11 bresle vied ai caminar C. Carp, 37 seimeni hatingneeti, 15 cal rael hat= n-kti, 5 fustael de vatra, 2 copii din caga
1 Mud a
251
Buda
www.dacoromanica.ro
252
9. Cucif cu 53 liude, din car' 34 birnici, 8 slugi stolnic D.
Bondre, 8 bejenari fdra bir tij, 1 preut, 1 dascal, 1 ru;)ta a viafetid
12. &bap Cu 66 'Jude, din earl 13 birnici, 27 slugi beereeti (10 vist. lord. Roset, 8 ban Mihalachi, 5 stol. D. Bondre.
1 cad spat. Gr. Razu, 3 log. D. Sturza), 1 fecbr de ruptae 5 liude
farA bir, 1 mazil, 8 ruptael 3 preuti, 4 dascali, 7 seimeni al curt!'
gospod, 1 aprod, 3, seimeni hatm' nest!, 3 Mod,
13. Arm4eni cu 33 Hada, din car' 13 Wald, 8 slugi vist.
lord. Roset, 3 pAclurari al mDrar tij., 3 argatl vist. C. Gorgos, 3
seimeni hatmAneetl, 1 copil din cad, 1 rufet, 1 slugs ban MihaLchl.
- 253
vacari a protopop Stefan fArg bir, 14 copil din casg, 1 selmen
hAtmlnesc, 13 Uncap!. 43 aprozi, 1 went, 1 fustag de harem.
2 trepte, 9 crud mazili, 11 ruptagi, 1 rapt& a v sterlei, 3 preutir
1 dascal.
20. Beice?M cu 32 liude toll birnici.
a.
www.dacoromanica.ro
254
prozl, 1 arms el, 3 cliArasi 1.prAvnIcesti, 2 pileup, I diacon, 1
Itasca!, 6 ficiorl de m
6. Aida istirei &Wadi cu 12 liudi, din cari 8 argati, 2
preup, 2 dascall.
7. BbhileAl cu 95 !Jude, din cari 23 birnici, 33 bresle a
pah. Teriachia, 14 s ugi (8 pah. Teriachiu, 3 spat, Catrinei Caracas, 3 clucer, Safta RacovitA) 13 bejenari, fArA blr, 2 copli din
armIsel, 2 trepte, 2 mazili, 2 preuti, 1 dascal, 1 ficior
caqA
1
-de mazil,
j1 ov.
siuger C.
Leendari 1 vor is Tarsita Boteanca), 19 aproil, 4 top!' din cask
5 feciori de ruptasi 2 preuti, 3 dascall, 3 diaconi, 8 mazili, 12
Hrisoverghi,
www.dacoromanica.ro
255
-OHIO IsprIvniceCi, 1 ertat din calaratd 1 preut, 1 diacon, 1
dascal, I s uga ban Hrisoverghi.
16. Raduerti cu 41 liude, din cart 29 birnici, 9 slugl cotnis 11a-hi Cuza, 1 preut, 1 dascal, 1 diacon
17. Albotii c 170 Nude din cart 13 birnici 8 bejenarl supu1 la arhidiaconul Chiril, 10 siugi boere.I (8 ban Hrisoverghi,
2 prisacari la doftor Evstatie), 7 Ilude fara bir, t fecior de rupia, 17 seimeni hatmane I, 4 trepte, 1 cruce rnazil, 5 ru tai, I
Tupta a visteriei, preut, 1 diacon, dascal
18 Zainca cu 58 liude, din cad 7 bejenarl supusl la bell
leaga de Vaslul, 13 birnici 9 s'ugi boereti (4 log C. Bal, 2
-e minar lord. Duca, 1 aga Alecu Greceanul, 2 Balan Burgheloae)
5 feclori de mazili, 3 ppstelnici, 8 mazili, 3 ruptai, 1 preut, I
1
470 lacnitori ce se afia In targu : Insa 102 birnici, ce piat.sc 20 6 lel bir pe an:Iordachl .Robul Sloleru, Lupul God;
Sam. Dono3a, N. Chiochiel, Timofte Litra, Sava zet Robul Stoleriu, I. Holban, Nitu Ghtlaf, Ianachi Lungul, Sam. ProaspAtul
Harpuz, Sa n. Lungul, Gh. Ghilasie, Antohi Crlstea Mocanul, Lupul Dimitraco, Ion An!ohl Caragea C. Batranul a Stratinel,
e. Mota, Gh. Ganescu, ,T. Bole a, Man. Olar C o e
Chirila a Barbulu', 1. Elliott, V. Craima nalta, V. MihocI, T. Budul, .Nechita Risu, lordachi Garnet, Chirila Harlaoann,FavAl MaAlan, N. Ghtlasie, P. Martian, Allstar Land, C. Oturcanu Ma-
www.dacoromanica.ro
256
4engol, lonita Marl Ian (bolnav pAtimaa), lonItA a Anne!, Ursttl,.
1. Damitragcts, I a Hilo'sael I. David a Chlrlioael, I. Lungul, Oh.
zet Doncsi, I. Pile, Sim. Preda (lonag Burlacu), D. Botezatu, V.
Lepadatu, I. Cupid Balla, M. Harlitoanu, T. BAlan,. T. Bannzanu, lanachi Vitamanu, T. I.acob Rusu, M. Rusu, Ion Nistor,
i. Stavar, Die Savin, Gh. Coger, St. Achirel Coman, lacob Rusu,
lordachi a Savinesel (bennariu), I. Tata,u, Gherman jltar. Costandachi Botezatu, Gh. Cristian a Tcmuletiei (holtel cu mama),T.Hi lotl, Chir 111
Red +u, Jacob Morarlu (ce a fost fa numArui slugilor d-sale vor-
Iar urmAtoril birnici cu snit condel as fost liudi a serearulai Tudor Stavrul lonita Budul, T. Streche, Andrei Garneata (Cucoa), Luca Vieru M inteanu, Oh. Conlin Rotariu, 1.
rangA, Agachl Soitul, V Botezatu, Ghlrvase Streche, T. Garneap, Toader Petre R28, Samson luta, Savin pre, C. Beilicciul,
Toma Chiriia Galca, V. Budul, T. Gheorghe Cortina, I. Cucog.
www.dacoromanica.ro
257
Nec Starostea, Gh. Chitar, Andrei Rus tht Jacob Rus, C. Donosa burlac, Pantilimon.
5 negulitori hrisovoliti : D. Arapu Gheorghlu, C. Castroianu.
D. Solomon, T. N tica burlac si fara nici o stare, C. Adam (nunrai numele acestuia este in hrisovul lui Muruz Von pe rand
www.dacoromanica.ro
-25.8
lac), C, Cojocar, Gavril Popa zet Nechita Rusul (al ban Gr.
lifislverghi); Angheluta Simeon, Ivanciu cizmar, N. Focea, &mho a Pavaloael (at spat. V. Miciescul); Lupu Tirpofte Remit'
I. RPSUi (caminar N. Costandachi); T. Ciobotar, Vasile Chipce,
1.0,)cea, I. Robul (al Saftei Burghelm e) ; Gh. Ghila A, Alex. Abageriu din randurile negutitorilor (cotnis T. Bahus) ; loaita Grecu (ca-
A. Stavar, T. Knghetn, 1. Topa, Lupul St Inca, Costachi Dunavul zet ego, Ion Mad lu, Tanasa Radulanul, Turachl Moglan,
I. Sotomon,y. Lupil, Const. Solomoi zet Cap lat, V. Anastasle,
V. Gruiu. C. a Rusoaei, T. laob, &Tilton a Lupei, T. sin SUMIan, 1. Cotan, V. Parza !abut, T. Solomon, Enachi Bulboaca, Gh.
Nistor, V. Pante, Gr. Mocanu, T. Ceachi, V. Ceachl, St. Giurcan,
Man. Moglan, V. lacob, Neculai sin ego, V. Hasin, I. Cambur,
V. Cambur, T. Toderccl, N. Trinca, tef. a Lupil, I. P. Pile,
Toni IA Iftode, A. Camb.r, Pav Al Cicos, N. Chiri la Leonte, T.
Mogion, Chirila Patra3, T. Pat a!, N. Cociu, Gh. Batan, I. Lettsteart, Gh. Jife, Tanasi Balbo Inca chihae, Gh. 11 le, Ion Arsene,
Miron Popa san Plugaru cu dol frail ai ILA: Sava 1 Ion, C.
lan, Ilie.
Gavril diacon.
3 dascali si contdreli : Neculai, Machidon, Gheorghe.
www.dacoromanica.ro
arm'
114
10
386
, din calara1
42
620
7
235
3678
, din portarel
feciori de copii din
de mazili
arm it ei
bejenari cu bir
cu hrisov
,,
ford bir
pingari
supusi
,,
,,
birnici
,,
mutati
10
prin1
103
bres1a0
bresle
,,
boc reti
,,
cu blr'
66
99
67
59
buriaci
11
nevolnici
butnari
66
154
12
de Tarigrad
carbunari al Curti! gospod 19
18
cArucerii pope'
elobani
copii din casA
din mazili
. din podari
cruci de main
de ruptaki
rupte a visteriti
databani ageti
de temnita
15)
5
dascall
dlaconi
dlaconi
ecilslarhi
emacul befleagli
46
3
23
7
53'
de harem
de vartA
grAdinari
halmanale
ipodiaconi
jldovi
orindatml
4
13
2
12
6
77
35
74
lipcani
14
cernalar
asezati cu saki
de visterie
ertati din calarai
din bir
SP
fArA blr
neaczati la rAnduialA
16
35
mi.
fusta1
11
270
60
37
,,
calAra1 hAtmanek tl
IsprAvnieEsti
,
,
4
1
3
14
6
16
184
1
neputinclo1 i nevolnici 31
rufet
streini fAra bir
a visterlei
mazill
www.dacoromanica.ro
4
13.
151
4
7
6,
261
hAtmAnesti
12
padurarl
0
podarl al vorniclel politiei 124 slug! boerestl fail bir
vortarel
44 slujitorl
33 stegarl de cop!!
poslusnicl
10 streinl
postelnici
161
1287
7
2
174 sudijl
5
K.K.
23
rosienestl
186 sululgli
preutl
rosil agesti
rufet
ruptasi
agent!
ruptele visterlel
scutelnici IsprAvnicesil
seimeni agestl
at Curti! gospod
,,
ertati
97
1
55
116
4
9
13
3
1
surugli poste!
trepte
45
193
vacar!
5
37
vanAtori at Curti! gspod
7
10194
vAduve
111111=
razes!
80 ilude
121
15 Oniceni, razes'
16. Marmurenl, Zoita Stavar bAneasa
www.dacoromanica.ro
235
157
12
204
14
148
110
198
38
170
90
142
133
47
SO
- 262
2. Valea rd
3. Porlarl, rAzesi sl Std. Cottabdin
4. Moara DomneasccY, aga ScErlat Donici
5. ZcYpodeni, line
6. Ciofeni, Rux. Come baneasa sl razesi
7. Conicilefre$11, Rux. Cazimir spatar
www.dacoromanica.ro
69 'nude70
27
43
38
153
2249
197 !Jude166
103
77
ir
200
45
53
27
62
75
39
50
.
Ir
yt.
yr
132
114
162
45
41
N.
N.
N.
89 P
43 ,o
124 ..
33 .
54 ..
14
37
17
19
80
...
..
..
263
29. Tufe011 de sus, C. Tufescit
30.
, de jos, camInar Tuchididi Dormuz
31. Petre0Il (Sasova), man. Barnova
32. Damao tter.ii, Saftica Canta vOrnic
33. Bodestil, Comis Gr. Tufesm
34. Borose0i, post. I. Costachi
35. Foc$asca, razes! 0 stolnic 1. Andrles
36. Mumbote011, spat. Scarlat Sturza
37. Dumaeca Moldovenl, man. Dobrovatul
38.
Lipovenl
61 Male
41
28
50
32
97
73
124
46
49
108
52
,,
,,
*
:
,
11
24
7,
2894
Ocol. Crasna
42 !lade
1). Muntenil de glos
man. Barnovschl
77
2). Manje0i, Zolta Galaca stolnic 1 raze0
22
3). Baba ra, aga Post. Lambrino
4). Bahnarll-cu Dobarcenll, Safta Stratulat log.
dug!. sl paduraril de .a Ch toc 187
26
5) Ponta Vasluitilui log. Safta Stratilat
30 ,
6). Burghelet1, Toma Buzdugan Eardar
163
7). Tanacu. raze0
8). Banesii, pole. Zmaranda Elatova, Romaco sl raze0 97
178 ,
9). Munttnime de sus, Zolta Miclescu, vornic
75
10). Solccif, post. ford. Roset
11) Bousorl, raze1
101
12). Va ea Samfg11, raze0
56
13). Tau0II, serd. lacovachl Veisa
50
14). Baltatil, Vas. Buzne si raze0
67
15). Stlaborenli, sch-t gl razes!
132
65
raze1
www.dacoromanica.ro
129
53
77
97
264
21). Pribet1,
V. Roset
22). Ciorcelti
23). Coropceni, mgn Barnovschl
24). Polana Carnulul, Alex. Hrisoverghl spatar
25). Dumitret11, man. Galata
26). Pocreaca
raze1
27). Trestiana
man.
28). Dobrovatn1
29). Moara Grecllor, Zoita Mtn lascu vorn.
19 liude
173
104
14
47
216
345
If
123
2908
MIIIMI11111111
Ocolul Stemnic
1). Ruginoasa aga Scar lat Don lei
2). Zizina
schit. Lipov
3). Bulboasa
4), Ltpuv Atul
12). Cozmet1
razesi
13). Hordilet11
14). Fastaci, man.
67
175
100
157
114
65
92
73
104
95
22). Tgcmanetiti,
122
212
19). Muntenesti,
20). Barzeti
15 liude
C. Varnav, spat.
raze1
www.dacoromanica.ro
171
'1
110
"
10,.1
49
80
70
25) Pura0
76 Buda
53
,,
212 clastla
alba
218 clastia
rode
2103
51 liude
70
4. ClocArletil
5. Potana
"
6. Cluetii
Elenco Leon spatareasa
7. Fdgul
8. Fa urn
9. Odala Bujorgtilor C. Alvas cap.
10. Tatomires`1, aga lord. Cuza
www.dacoromanica.ro
39
68
12
72
101
56
86
80
32
44
24
26
243
45
182
74
52
99
266
26. Giodenil GAndulul, aga]l. Carp
27, figoren11, aga I. Carp
28. TibAnetlf
25 Ifthle-
27
189
19
26
39. Chluldet1
40. A1exet1
41. Petret1
51
130
c..13
25
116
rezeI
213
50
81
157
55
V. Climentl cam.
47. Frencluglf, hatm. Smaranda Roset
48. CrAclunet1, aga lord. Cuza
168
95
35 ,
2988 h ude
aceste cifre:
PP
PP
32
11
41
267
treptete fArA dAri :
preuti
diacon1
ducal!
biserici
privileglati
os a61 p. ttrajil
bAtrAni
vaduvi
!Asap pentru slajba
molithr
195
18
217
116
311
45
992
1276
789
SDITIA
dim
largul Vasluiului.
1). Preofi in slujba': St. CAslian, Mihalachi sin diacon llie
BurcA ; ace6tia slujesc la bis. cu hram Sf. loan BotezAtoriul--=2.
2). Diaconi in slufbd: Erodiacon, Costachi zit C. Glant1=1.
3). rirconnici, Andrei datum] zet prot. Andrei. Gheorghe sin
Toader Solomon dascal; Radu sin lonitA PatrAscanpalamar ; Damitrachi a Hilitoaei staroste, Panaite zet T. PArcalab, ipodiacon
=-- 5; la Li t. Sf. loan.
4). Slulitori la bis. Precista: Toader zet Parcalabu ipudiacon; Dumitrachi sin pr. Stefan CArlan eclislarh =2.
5). Privilegiali: T. Leultian sin Medi polcovnic (cu carte
lui Calin ah Voul din 1817, scute6te 100 ol, 100 ship!, 100 vedi avia 61 2 neo ; Stefan PavAl vel cApitan (cartes Sturza VodA
1823 scute6te 110 of, 50 stupi. 400 vedre yin, 2 dugheni de ajetorintA), -Samion Pas& polcovnic (carte Sturza VodA 1823 scutette 50 of, 50 .tapi, 100 vedre yin, 61 2 liude); ionita Epure
polc. (Carte Sturza VodA 1823, scuteote 50 oi, 50 stupi, 100
vedre yin 61 2 liude). Vasile Epure postelnl:el (Carte 1823, scute6te 50 oi, 50 stupi, 100 vedre vin 61 2 Ilude); Vasile sin V..
Jacob polcovnic (Carte 1826, scute6te 100 vedre yin. 30 stupi 61
2 !Judi 61 2 dugheni de ajatorinta). Vasile Petre posteinicel (Carte
1823, scuteste 50 bi, 50 WO, 100 vedre yin $i 2 liude)=17..
www.dacoromanica.ro
268
6). Birnici crelini: Chlr IA Jacob II le, T. Pruteanu, St. a
Chlrel, Vasi le sin T. Balbuzan, Ion a Salta! Cucos, Andrei Cu-
www.dacoromanica.ro
269
Luca life cizmar, St. Jacob Turtagiu (croitor), Andrei Cht t ar zet
din 1801: Maria Ion sin T. Petre Sarbui (rupta visteriei. p'Atete dajde barbatului sau cu pecete din 18_0). loana Mal sin
lord. Darie (barbatul el a Post rupta i platete dajie. cai a estela o cruce cu fratele sau Chi, ilA sin iordachi Dade. ce WA
mort sA afla, rAmAind nite copii nevrasnicl cu pecete din 1820
No. 118), Zoita Tudosa ciubotariul, Tofana Cost. Dascalu (calara)
BLeira Bucur Mocan, Vasilca T. Rusu (din birnici), Tudora SI
mion Popa (din cilara1)=33.
16), Leitura0 ai po#el: ChlrilA Barbul = 1.
17). Feclori de mazili, rupta0 I rupte neafezali la randuiala. Andrei T. Leutian (fecior de mazil), lordachi T. CdM
lonita Petre Tar aia, Lt pu Timc fte (neam de mazil),
burean (
Andrei Timof e (tlj), Petre Tanasa Trohin (fecior de !nazi), Nastad N. Sarbul (fecior de ruptA visteriei); Gh. sin Trinci.
www.dacoromanica.ro
270
B. Catagrafia de tot No. Idcuitorilor ci sd ajld In ciastia rotlie din tdrgul Vasluiuivi 1831.
4 preoji In slujbd: Toader, loan Ghilasa, Gh. Driancl
(la biserica adormirra Prt cistei) ; N. Horga (la biserica Sf. loan).
6 Idrcounici $1 dascali: Machidon sin pr. Vasile Codri in,
I. Menita D. sin pr. Vasile Codrianu, (pAlimar), 1. I. Merticar
(ipodiacon).
www.dacoromanica.ro
271
yin 1 3 liudi streinl), Gh. Oltenescul post. Cojocar (carte Call/rah Voda 1813 Mart 8, scuteVe 2 liudi ggi pe toate bucatele slt
plateascA mazileste). lamandl ti Sava Cara vet capItan (Carte
Sturza Van 1823, scuteste 50 of, 50 step!, 100 vedre virb 0 dugbemna de ban's ajutorintil t 3 liudi).
1 ertat de straja pamanteasca : D. Arace, (ertat pentra
fratele sau ce se afla In slujba).
3 ertatt de sat : I H loll (din cAlaras1), V. Tudor OW,
www.dacoromanica.ro
272
Gh. Mihailg, Ion Merticar. Antohi Criste, I. lacob Morariul, lacob lacob Morariul, Ille Cimpoes Goats, Paval Ciocoiu, Nita
Ghilasa, T. Ilies GhiLsti, Sima DonosA, Gh. a Mesnitoaei, Ion
Gavril !drilla, I. Nica, Andrei Mendirigiv, Chili la Gh. Mesnita,
Costachi (blanar), Tanasa Pruteanu (crasmar), V. Tacui (cc jocar),
C. Munteanu (vezeteu).
11 ctildra$1 isprdonice#i. C. CAlarnaz, St. C. Pricop,
Andrei zet Gh. Dobre, Mattel Mocanul, loan Arsani, Gavril a
Mesnitoaef, loan plugar, 1. Isac, I. T. Isac, C. Morariul, (bacalie
a pah. Angheluta). Stef. Turcdn (chitarie).
43 ulicluve: Chira Coman (din birnici) Marla N. Gh lac
(tij), Catrina N. a Chiritoael (din cliarav), Maranda D. Botezatul
(birnic), Maricuta I. Sanica OD, Safta D. Botezata (tij}
Ana slicArita (jidoavca) Maria T Sica (ruptas), Catrina pr. Gheorgb.. Botezatu, Susana Trandafir Grecul, loana lui Ion, loana preutolui Nec. Carlan, 'Utica Mesnitoae, Safta V. LepAdatu (din birnici), Stefan C. Harbuz (sluga), Maria Nechita Rusul, Par aschiva
Gavril Popa (din birnici), Maria V. Stt pu (birnic ot Brodoc), Sofia Castroieneasa (bacalie ; barbatasau a Post negutitor om strain),
Rifca jidoavck Reiza Herscu j dov, Marilasa a Carcului jidov,
Meica jidoavca, Sura 1 1 Boroh, Maria V. lacob (din calarasi),
Alexandra Grigoras a Donosoael, Maria dasc. Neculai, Ruxanda
D. Reiner (sudet Austric sc) ; Hama chitarita (jidoavca), Paraschiva Ion BlAnar, ilinca V. Leustean bolcovnic), Ileana Simion
Le padhtul (birnic) Alexandra Sim. Pdholzea, Maria D. Murarlul
(din sluga), loana Sim. Oh. Ilia (tij), Maranda Sava plugar (din
sluga), Vaiilca Gh. Chiarlui crasmar (din siuga),MArluta V. Merticar (tij), Dubrita Gh. Dobre (din ca Arasi) Tudosle C. Pricochi
(tij), Tudora Gh. Ghliasa (din slugs), Simina C. Proaspatu (Ca-
laras).
www.dacoromanica.ro
- 273
6 lalura0 a po6tei Vaslduiui: Gh. Gaman, Chiri la D. Ste-
8 ciocli al blEaricil cu hramu Sf. Adormire : Ion a Cristine!, Zaharia (chitar), I. Arsani (cojocar), V. Arsani (tlj), I. Buzaiu, Gr. lord. Botezatu (cojocar), 1. St. Turcan, C. Portariu
(tabacar).
8 oameni tocmi /i cu hac: Ion (pah. St. Angheluta), Gavr11 (tij), Gr. Chitar (la Zaharia chitar), Oh. Grecul 6fartarnic
de targ), I. SAgachi, T. Badul, Anghelachl Hasan, Gh. 1. Hiloti,
(serdar Carp, ertat).
6 feciori de ruptW neintrati la nici o treaptA : Sim.
T. Sub! rupta (baca lie platete dajde lui T. Sachl ruptaa, carte
1825), Gr. Chiriac iROcan (lector de mail), M. V. LeuVean
fecior de polcovnic), I. V. Leu0ean (tij), D. lamandl Cara (ficior
de vet capitan), Ion C. Barbalata (fecior de mazil).
5 can sa afla in slujba ispravniclei i in alte slujbe supt
randuiala de privilighlat: I. Botezatu cApItan de targ (carte 1825),
N. Beldiman (Capstan la pota Stramtura), N. Tufa (tip, Gh.
Finix (CApitan de posta la Vaslui), Lie Maxim (cramA), mai Ina-
www.dacoromanica.ro
274
Stefan Cost. Luda (grec, Vas lui, patente .lui LipA 1827,
Ohenar, nAscut la Kronstad).
Neculai Chiriac Hagioglu (grec. Vas lui patente 1827, No.
S37, nascut In Bucovina.
losip Solomon, velnicer.
3 sude /i prusdsfi : Marcul lasobolovici (rachier) ; Leiba
Marcovici (lipscAnie); Anastasa RuginA (crasma).
Peste tot 218 liudi. lar in cele 2 ceasfii (despAr(Irl) ale
Vaslaiului avem 430 liudi, iar ca feciorii de vrastA in numAr de
loyi".
lieues d'ici, sur la route de Walachie, a regu l'ordre de s'y arreter et d'y atteudre de nouveaux ordresa.
(idem XVI. 924)
www.dacoromanica.ro
275
1812, lanuarie 4 Iasi.
Fornetty scrie cAtre Otto despre lncheerea pVel $1 desPre
impartirea trupelor rusesti In cartierele de iarnA.
Le general Markoff n'est point encore arrive. Sa division
hivernera dans les districts de Boursat, Vaslui, Jassy et Step-
hanettr.
idem XVII.
in tarn.
Tancoigne scrle despre escesele armatelor turcesti in tad.
www.dacoromanica.ro
276
Dans les districts de Dorokoi, de Vaslui et de Hertz, plusieurs sujets Autrichiens et Russes ont ete maltraltes par les
Turcs el mis en prison chez les Bechiis agas".
XVII. 14
1829 Noembre 2 Iasi. VI Ilier despre armateie ruseti cantonate la Vas lui.
XVII 224.
www.dacoromanica.ro
- 277
Pre inAltatul nostru domn la trei ceasuri dupa amiaza din
Borde sau adus aice In Vaslui la castle dmisale moan!' Elena'
ubino nude, Azand la masa I odihnindusa la asa ceasuri sau
No. 4084.
Vaslui
www.dacoromanica.ro
278
1838 Ghenar 21. (regeste), Drumul Dumbravenilor intre
Brodoc. MArturie' a 11 oameni adeverita de giudecatorte cuprinzAtoriu ca: du gtiinti pentru drumul ci sa zice actin)
DumbrAveni, a nil este acesta ci astAzi umbla printre hotargie
Vas lut di
279
ce dA in Vasluiul vechla, iau arAtat un loc unde ar fi fost mov116, dar el movilA nici de cunt nu an cunoscut, insA acole an
aratat un polcovnic Andreitt pArcalAb i un Enache Solomon dirt
targ Vailuiului, cA let umbland cu inginerii ce au radicat planul
mosiel Vasluiulul la 1333 lull, atunci, sar fi cunoscut ceva movIlA dar 'acorn nici cum nu sA cunoaste. Au cerut si de la vechilul dmsale logofetesei ca sal arate movila ce-ar fi mai in sus
1 Ian das in sus pintre Barlad pr pintre garla ce veche din sus
si di In Vaslulul vechiu, (No. 34) Ora In gardul ce este pus pe
linia ce este insAmnatA pe harts, pe unde acum sA vede intinsA
stApanire dmsale logofetesei, si Ian arAtat an loc intinsu nude nici
de cum nu an tiutut cunoaste cA an fost movill ce prin hartii
se numeste a sf Intel, far pentru drumul vechiu al poOei au marturisit atat oameni din ,Bahnari si acum vornic Stefan Buzdugan
280
Dies, dar fiind ca isplsocui domlui illes zice Ca de la capul topilelor au mars pe sas pans la fantana Ralelor In drum si de
acolo preste deal pans in valea Bustei care este vAzutA si acum nepu-
tandusa schimba 51 preste matca in ceia parte deasupra odAii Diaconului In zarea piscului villor uncle iaste si acum piatra sl unde
prin hotarnica medelniceriului Racovita din 7265 sa zize la Corn,
nau putut lua de temeiu propunerea vechiiui d-sale logofetesel cA adica acolo ar fi obarsia Topilelor, cAci de la piatra din vale cl! drum
281
--
282
domnului Constantin Veda zice, de la acea movilitA pe Marginea
van
si
dupd care au p51t apoi cu cercetare de al dolle pont de pretentie din partea dmisale nadvornicitei Elena Sabina cc 1 prin
pomenita rezolutie din 9 Maiu sa insemneazA si mergand la!groapa
nebunului (No. 29) an ivat sama hartii gi statii lOcului, cat ;fl
cuprinderil documentelor infdtogate de imbe parts gi au cunoscut
ca harta infatogata de vechihil dmsale nadvornicit.I last! in.ccmai dupd statea lozului, gl ca de gi stapanirea urmeaza de la,
groapa Nebunului drept inainte la vale peste fundul vaii Bahnarilor pAn la poiana lui Mihai Ungural in dialul din mijloc,
unde iaste si ph.tra (No. 28) dar hotarnica din 72(5 a lui Stefan
Pilat Nornic de poarta, ir.cunjitratoare iocului spahrului Mihai'
Racovita, care acum taste alciturat third moVia Vasluiul, ce
www.dacoromanica.ro
283
nu sau paint dove& care anume drain este a Odailor, din dol,
dranturi ce vin dinspre Bahnari, re li pe harts sant insamnate,
$i fiindca ispiocul dmului Costantin Vora din 7199 $i a dmului
Costandin Duca din 7202 clan a injAlege ca din fundul viifoarelor, unde se gdsefte acum collul din gios a mosiei Vas la,
IWO despre rdsdrit In dealul dispre Bahnari mai merge pe
culmea dealulut In sus panel In drurrn1 Nebunului $i apoi merge
dupa a lor glisuire la poiana lci Mihal Ungurul in dialul din
mijloc, care dupa rostirea ispisocului dmnului Costandin Vocla
din 7199 sar pate injAlege ca drumul Nebunnlui ar ft dela groapa
Nebunului la vale spre rasarit spre poiana but Mihai Ungurul
din dialul din mijloc, pe unde scum sa armiaza stapanirea &sure
BAhnati, Tar dti cuprinderea ispisocului dmnului C. Duca Voda
din- 7202 precum $i din hotarnicia med. A. Racovita din 7265
ci alt drum mai vechlu mai pe din sus de acesta, infajisand sprewww.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285 panire pan in valea targului, de unde apol cotige te dramul nou 1,
merge spre apus mutt mai gios pe la o all ruptura pinA ce sare in
gura vat' Popli, tar stapanirea din vale targului ki r and la rup
tura de supt No. 10, I de acolo inainte par la gura vaii Popik
de la No. 9, sa gAsati in linie pbncturile aratate, pe unde an
www.dacoromanica.ro
286
Jidovii sumt austrieceeti se jAluesc ca au Post inpuei la 3
galbeni pe an, plus plata fanaraglilor. Fiscal le fixaza 66 lei pe
an MA fanaragli. Cum galbAnul umblA 37 lei, cursul fisculal,
tirmeaza CA comuna Vaslui inpusese pe fie-care jidov sA piateascri. 45 lel pe an mai mutt, plus plata fanaragillor.
In sama zAcluelllor patentarilor ei alte iraturi pe 1842 gA..sim ca cahalil breslei jidoveeti au plAtit fiscului urmAtoarele same:
1287 Id zeciulalA ei dArile jidovilor pe efertul I.
690 lei
339 .
339
339
70
70
112 .
1618
alt etraf.
alt traf.
6') bani
In alte sami gasim 1nsemnate zeciuellle birnicilor fanaragil.
La 1072 la 60 bani face zeciulala 107.30
La 1072 la 60
face zeciulala 107.30
face zeciulala 108.90
La 1087 . 60
Total 432 lei
www.dacoromanica.ro
287
La 1102 la 60 ban' sfertul I face zeciuiala 110.30
La 1117 ,, 60
sfertul II face zeciuiala 111.90
Total 222 lei
432
192
112
drepte.
2438
40
2398
30 IncArcAturi.
60
scaderlle *)
.....
,
15 lei.
1200
.
80
95
131.
www.dacoromanica.ro
Q.
''.
w 4 -0; 1;
irTiart/.
iL elrtr
......V.. -.--.......'vr-L
'e.,-----""
WW
tilvowo
vit W
i ' :.....
'
-.....0142iiimm
'
:!"
.-..);;;;,fir
.01
'
le
Met/42d
tvi
1,4S
.1It:.
,,---r;frr:to.vaoweioo''"No-m
41
4ca-
.1. iiu&.
dfi' , 110
_iv,
.1
1 dlteri.'W,
--Ariry
,...4.ir ''.. 11.'":::.`,....! ir;z: 4 : .;-4.-. ...,,,,,,,...r. it .r,tx
,..., .1. 4 fy - , 4 .. r
t
et,'
,.
I
ir y ...(,-,,. p, ...;4:7 : : ,.,, 4-: ,..-.,.. Pal,
r-; ,... er.
... .
. ....' .C:' ...71- 4. 4: 4'. ;::ir
4 ..
, -t-r -0.=.....
' i-:!:
v "4"
4., ._,..L.,
...----.. ..
,.............,/".-
, .'
, ., .
...;
.$7
Lair
';,'Z'''''''
.--- - ,...7-,..._____
....--
Qi)
c.1)
- ',..
.1".
'I'
4.110,
Imarort4.1.4.
www.dacoromanica.ro
INDICE ALFABET IC
Alexandru post. 142.
Alexe Ion fmparat 40.
Alexeei 65.
Alexegti 266.
Albu soltan tatarAsc 46,
Albert Regele Poloniei 42.
Aliug 126.
Adjud, tinutul 54
afierosire ; a locul 136
Albegti 255, 264, 329, 218,
gura 44.
Aftonul munte 160.
Agapi egumen la Dobr. 155.
Agapla man. 87.
42, 50.
Alexandru Meg VodA 70 184.
Alexandru Radu VodA 69, 71, 73
AnastasA T. 248 ;
vornic
despre Doamna 189.
www.dacoromanica.ro
- 290
Anghelachi lane stoinic 253,
254, pah. 265.
Anghelina 77, 123.
Anghelichi Gr. 239, 248,
same 259.
Anisia 76.
Angheluta Stet polc. 218.
Anton 15, 63, 123.
Antonia 91, 119.
Antonovici loan Episcop de
Hui 3.
73, 90.
Aurelian, 1mparat 40.
228.
arbana 62.
Arbure Leonte 40, 41.
Arbure Tit 41.
Arbure campodux 38,
Arbure hatman 38
Arburetii 50.
Ardeal 50, 56.
Aretona 21.
sinul
pah. 98.
aprozi 219.
Aramit Nec. vatav 233.
Arapul N. C. 197, 198, 227.
Arapul N. Gh. 174, 197, 198,
128.
Babas 263.
BAbua 218, 252, 262.
BAbueni 119, 122, 123.
54.
Bahna 6.
www.dacoromanica.ro
- 291
Bachloijazsvar 51.
BA HL, spill
31.
Balan 6.
Balan Vas, disc. 246.
264.
BAltati 217, 241, 263.
BAnariu Ion 104.
Baneti 263.
Barbu Stan 6.
BArbetI 118.
www.dacoromanica.ro
Beresti 240.
Berheciul, apa 128.
besleaga 289.
biciuluiti, 2 cai
100 Iei bAtuti 89.
Bidinii 45.
Bielograd, 5.
Bila 27.
Bilavol, aria 29.
Bilcarii parau 145.
birul 55.
Blidari, fantana
Boatca 252.
boboul 8.
Bode vornic 17.
29.
www.dacoromanica.ro
spatar 218.
Botna 12.
8.
Bora 48.
Borati 218, 250, 266.
Bora 64.
Bosie Sandul vatav 190.
Booroaga ChirilA 223.
Botca 261.
Boteanca Tarsita vorniceasa
254.
Botezatu Oh. cApitan 258.
l3otieni 80.
54.
www.dacoromanica.ro
- 294
Brutto Bernardo 55, 56.
Buceazczki 11.
Bucium vornic 59;preot 128.
Bucium loan 14.
Buciumeni 6.
Bucovina 5, 54, 248, 273, 274.
Bucenescu lordachi spatar 242,
243, 246.
124;
burgher 7.
Busca 63.
Bustea parau 131 ; dealul
139, 146, obaria
71,
72, 73, 74, 158, 160, 184,
213.
buznie a cAzut"-91.
www.dacoromanica.ro
camarai 129.
Camenita 2.
Campeanu Neag 14.
Campodux 38, 41.
Cananau Panaite 244.
Canavatos 60, 61.
Canta A. vornic 244, 245, 246,
Canta Nec. pah. 157, 159 ;
log. 231.
Canta lord. vt. 249'; 1g. 242, 247.
hatman)vornic 231.
cantar 4.
Cantemir C. VodA 99, 101, 107,
281, 282.
Cantemir C. Antioh Voda 107,
109, 111, 115, 116, 117,
www.dacoromanica.ro
296
Caravoliotul Stefan 58.
cArbunari gospod 219.
Carceti 218.
Car lan D. preut 267.
Caslan Stefan preut 267.
Car lan Nec. preut 259,
CArleti 262, 247.
CArligatura tinut 31, 54, 248
ispravnic de)
Carmare 268.
catane 248.
Catargiul Filip spatar 142.
Catargiul Hie logofAt 128.
Catargiul Stefan clucer 128.
Catichi
(sardar).
Catitos loan 60.
CAueti 265, 247.
Cazaci 17.
242,
249, 250
Carp Vasile 266.
CarpAn, poiana lui
134, 135.
carvasath 179.
CAscoeti 249, 266.
Caslan Vasile 223,
www.dacoromanica.ro
5, 10, 16, P.
Chintea 43.
Chirceti 241, 257,. 263
Chirica 76.
Chiriac Solomon 170, 174 ;
caminar 244.
Chiriac C. polcovnic 251.
Chiriac Vas. jicnicer 251 ;
caminar 241.
Chiriac Hagi Neculai 228, 274.
Chiriac arhidiacon 255.
ChirilA M. Darie 258.
Chirita 119.
Chiritoae Toader 125.
CI-jrul Stefan 223.
Chirul Toader 223.
ChiinAu are 2 parcalabi 129.
Chiujdeti 266.
www.dacoromanica.ro
Cordeni, pota-337,
corenie 39,
Coriolan 48.
Corlat uricar 118
Corlat Mihai diac 122.
Coyne Sava sardar 246. 248,
Come Ion parcalab 113.
Coyne Ruxanda Dan 262.
Cornea 44 ; lantana-131, 132,
158, 145, 278.
Cornii 188,
CornitS, va lea lui-223,
Corod Petre 45, 122, 123, 128.
Curodeanul Vas. preut 259.
Coropceni 264. '
Coropceni 242.
Corvin Mate! Regele 21.
Coryat Mihai 2.
Coryat Jorj 2.
Coryat Teodor 2.
Coryatovici Jurie 1, 2, 3.
Corybuteti 2.
Romanulul 185.
Mitropolit Moldove!
212, 230.
Costanda 65.
www.dacoromanica.ro
vornic
Costandacheoae
Anica med.
228.
Cozma 81.
Cozma Toma pah. 251.
Cozmeti 218, 253, 264.
credInta; in-55.
Creskowschi 50,
Crejeni (Prigorceni) 76.
Cretevici Hotco 14,
Cretu Gr. 223.
Crieti 36, 251, 261.
Cretul Potcoava Voda 56.
Cristian Andrei 117, 111.
Cristian Gheorghe 177.
Cristina 185, 186.
Crivetz Teodor 22.
Croltorita, Andronic a-133.
Cronstadt 274.
cruci lupte 240.
Cucii 218, 212, 961.
Cuco Ion 177.
www.dacoromanica.ro
- 300
Cucov Toader 177.
Cucovari 119.
spatar 32.
DamAcuveni 263.
Damas 275.
Dambovita cetate 18.
Damian 45.
Damian egumen St Sava 134,
135.
David 48.
Debrici Paul polcovnic 69, 70,
71, 74 ; 89 (clucer).
Debarbier locotenent 275.
decan 7.
Dedilescul Nec. 169, 167, 170,
174 (mazi1)
www.dacoromanica.ro
301
.
Dobarceni 95, 131, 263.
Doblas I. Victor 285.
Dobroslaveti 116, 262,
Dobrovat, manastire 72, 116,
derjavatinut 54, 55
240, 242.
Dimitriu 16, 113,,(preut).
Dimitreti 242.
Dimitrie parcalab 113.
Dumitriu Nec. serdar 246.
Dumitrte diacon 223.
Dumitrache beizade 196.
Dinga 30.
Dinul 61.
Dionisie Episcop Radautului
(aga)
129,
www.dacoromanica.ro
302
Dragomaneti 56.
Dumucuen1 244.
Dragoslav 14.
Drago Vocla 2, 38, 40, 41.
caminar 162.
(sp.ta).
Duca 112.
Duca D. sardar 112.
Duca lordache caminar 255.
Duca Gh. Voila 98, 120, 121,
122.
Null 243.
DumbravA 120.
DumbrAveni 105, 138. 141,
278, 283,
Dumeti 38, 40 (parcalab) 119,
129.
66.
www.dacoromanica.ro
303
Feher, Feer. Feair 31 (spite),
5 (Feerwar) 26, 26.
Feeresti 25, 30, 77, 218, 262.
Feldru 2.
Fe lea Manolachi pah. 48.
Feartei 8, 36.
Fetion 123.
Furtuna M. com.
furtusag 232,
fustas 216.
Furceni 197.
Furculita Manole 150, 160, 165.
133 ;
Dochita 133.
Fratian 81, 82, 83.
Fratina Gh. 177.
Frumoasa man 196.
Fruntes stolnic 30.
Frenciugi 218, 248, 266.
itorago (a doua) gospodstva
127.
Flugesti 250.
Fulger, ulita 84.
www.dacoromanica.ro
304
gelepl 54.
Genet Antiohi post: 145.
Gheanghe Ionapo vel 1g. 74.
198, 228.
Ghica Matei Voda 142.
Ghica Gr. Scarlat VodA 142,
143, 144, 147.
Ghica Const. batman 130, 175,
176, 177, 179, 181, 182,
105,
215,
222,
227.
106,
216,
223,
229,
www.dacoromanica.ro
- 305
Go lae Apostol 91.
Golberi Grigore 133.
Go limas Ion 257.
Gorgos C. vist 232 ; pah. 261.
Gorie 97.
vat 130.
Greceanu Alex. aga 255.
groll 4.
Grosul T. oltuz de Vaslui 76.
Gruber Sol. Pascal 273.
*Grumazeti 29, 65.
Grozav parcalab 47.
Gugeti 217.
Habaescu Gh. stolnic 92.
Habici 11.
Nadu' 238 ; polcovnic 251.
Haciul .M1h aga 26f.
Haciul Gavril med. 251, 252.
Haciul Marin post. 249 ; stolnic 151.
Hadarag 34.
Hadarauti 35.
hadAm 60.
Hagiecopol Mehmet aga 183.
Hajdeu Bogdan I. 4, 39, 47, 66.
Hamza paa 196.
han de Cram 39.
Handoca St. 260.
Handrabuji 132.
Hanos 7
Hanco arman 104, 106.
Hanovschi calugar 99, 102.
107.
www.dacoromanica.ro
306
hartA inginereascA 234.
Hasculetul, valea-232.
Hasneg Dragomir 32 (podul)
spatar 31.
Hasneg T. 26.
Horodnic 19.
hotarnica ponturilor 183.
hotarul locului dat tut Postolachi post din mogia Vasluiului 94 ; - hotarele Gre-
HAsnAgeni 32.
100.
235.
hlamida domneascA 3.
Hliboca 36.
Hlincea 126,
hlize 126.
Hiopce Ifteme 133.
Hociung Gh. cApitan 87.
Holban Andrei stolnic 204,
Holban Ion 255.
Hain 30.
Hrincovici Ivagcu 14.
Hrisoscoleu Iordache gorilla 145.
horilcA 188.
Horlategti 2-9.
Hordilegq 264.
Hotcegti 29.
Hotln 9, 10, 51 (Chotijne), 54.
www.dacoromanica.ro
HulpAeni 115.
Hultureti 118, 126.
Hurmuzachi 52, 196, ;
(Colectia )
274
parcalab
mortasipia - 192.
129,
de-53,
Ibros Ion 60
icciohodar 148.
Idrici, gura--44.
lewnut 274.
lermalof A.
www.dacoromanica.ro
308
Vie Voda din 1434 5, 6, 7,
(spa-
tar),
. jicnicer 41.
jidovi 46.
Jig Alia 13,
vAii),
54, 55.
judej 54,
JuimIri 41.
Jumatate Stefan 27, 34.
JumAtate Jurj 27, 34.
lumAtate Marina 27. 34
www.dacoromanica.ro
309
Lambrino aga 263.
Lipova 94.
lazaret 197.
Lazor 14.
Leatea Vasile 77.
Leatea Jurj 14,
Leatea Mihai 177.
Leca Carecciul 71.
Lecaa uricar 115.
lefecii ai hatmanului 214.
Zograful 157.
list (carte) 98 spread situ
listom gospodstvami 121.
Litwa 2, 42 (cneazul)
litvan 1 (printul), 2, 3.
litovschi (cronlca) 2.
Liuban 6.
254.
www.dacoromanica.ro
opii 249,250,
Macarie patriarh 83,
Machedon Gorie 98.
Macrei 48.
Macreti 48, 244, 262.
Madadac IonitA atrar 244.
250, 266.
magazale 180.
Magda 123.
Maghera T. 60.
maje de pete 16, 26.
Malinestu Iordache, 43.
Ma lea 123.
Maluri, gura-48.
Mandrea 27.
Mangiuca Dim. 39.
Mangop 14, 18.
Maniacul Alexe 65.
Mania Ionaco uricar 72.
Manje.ti
95.
Manzeti 6.
Manoila 14.
ManoilA parcalab de Hotin 16.
Manoila abager 60.
Marase 239.
Mareeni 26, -30, 105, 110, 117,
310
-Marcu 8, 36.
Marcu Cozma 23.
Marcoff general 274.
Mardari vornic de boartA 104
105, 106, 234.
Mardare diac of Vaslui 216.
Marenco 48,
Mare jude 26, 30
Mare lanachi 60,
Margateta ,in festo Margafrethe" 18.
Margine, sat 266.
Maria 25, 76.
Maria de Mangop i8.
www.dacoromanica.ro
--317Mehadiu 123.
Mehmet gelepul 60.
Mehmet aga Hagiecopol 183.
Melhisedec Episcop 25, 39..
Menghelin Gherel. 39. 40.
Meriani. 116,
Miteti, 205.
72.
206.
244.
245,
242.
243,
263.
Mihalachi 196.
242,
263, 264.
Micletii 26, 30, 32, 132, 217,
www.dacoromanica.ro
.- 312
mnoghi (multi)
inih mnoghi
liudi 65.
moara pe Bar lad 101.
Moara Domneasca-243, 262.
Moara Grecilor 217, 219, 240,
243, 260.
Mogaldet1, rAdiul 265.
MoghilA Eremia VodA 88,
196.
53.
Moica 14.
Moiceti 91.
Moisa 126.
Moldova 1, 5. 32 (apa) 41,
195,
Mua 16,
Waste 91.
Narymut 3.
Nastea 45, 123.
Navrerosky 274.
Neagoe 14.
Neagul Vasile uricar 103.
www.dacoromanica.ro
313
(Nempezo), 64 (Nempo),
Oprea, 29 (stalpul )
Oprior Grigore 76,
nij(nii)jos 7, 92.
Orgoeei 25 (dealul)
Novograd 30.
Clara Coste vornlc 48
Oana vist. 39.
Oance 27.
Oatu 29.
48,
locul 218.
Orheeni 59.
Orzeti 81, 82, 95 (valea)
98, 100, 131, 133.
Osol, deal 29.
0Ati 218, 154, 264.
of 119
.din
125,
134,
168.
ottam
www.dacoromanica.ro
167,
314
Otto 275.
Pantelie 16.
Pantileeti 16.
Paos vornic' 59.
(de Brapv).
Paris 21.
parmace 203.
Parpanita 118. 248, 265.
Parteno1 27, 63.
pate 71.
Patraco 118, 119
www.dacoromanica.ro
- 315
Paval Simion polc. 267.
Peaicul lonaco 63.
Penioara Arhip 38.
Pericop 46.
PM doctor 244.
Pester, 135 (fantAna lul).
Petancius 44, 45 (Felix)
Petil lorgu 47.
Petrache 135.
30, 22.
podvezi 84.
podvodari 74.
Poenarii 202, 261.
Pohribeni 153, 214,
polcovnic165.
42.
(Aron).
Popori 63.
Parawa Nec. 11.
Porcea 119.
Porceti 251.
PorciAnita 126.
www.dacoromanica.ro
postav-uri
potadrum-138.
Potlog Vasile 183.
Potorache Apostol 134.
potronic 188.
Potropeti 218.
Raci 66.
Racova 22, 23 (RacovAt) 25.
26, 30, 41, 46, 106, 115,
119, 120, 134, 137, 138.
Pute, drumul-145.
www.dacoromanica.ro
317
150, 155, 160, 165, 234.
Racovita Mih. sulger 217, 241,
RacovitA C. 211.
Racul D. 119.
Radauti 273.
RAcanii 247.
RAcoae 2.8.
woda) 44.
Radu Voda cel Frumos 17.
Radu 248, 263.
Radu stolnic 85, 88.
Raducan sArdar 250.
Radueti 119. 255, 264.
RAgoz lancu 249.
Rafalla schit 218, 253, 254, 264,
Ramlenilmparatie-38.
Ramnic 23, 44.
RAngoae 218, 252, 262.
Rantunica, poiana lui
100,
132.
Ratezati 44.
Raucani 92.
www.dacoromanica.ro
318
Roman T. spatar 240.
Romaco 263, 277.
Roset lordachi vornic 124, 126;
Ruginoasa 264.
Rulea 180.
Rumano 64.
Runcu 29, 32.
ruptai 219.
ruptele visteriei 219.
Rusca 48.
Rusul Ion 170, 174.
SacAleni 251, 261.
243.
141,
142,
109, 132.
Sakbaa 20, 21.
Sachi Sim. T. rupta 271.
Saciul Stancul 27.
SacotA 119.
RAcoae 266.
sAraci 58.
SArcu Toader 119.
sAradate sucman 41.
www.dacoromanica.ro
Sala 56.
Sasova (Petreti) 263.
sat boeresc 61.
Saulescu Gh. 39.
Sava sf. Iai 245.
Savul 76.
deal -39.
Sirbul 118.
Sepenicul, Cara - 5.
Serafim egumen DobrovAt 184.
252.
Seraseria 60.
Seredinum 80.
Serghie 106.
Siculi 21.
Sigismundus regele Ungariei
4, 75.
Shea 27.
Simina 81.
Simeon 56, 113 (popa) 123.
Simionovici Stef. 262.
sin fiu 134.
Sod 18.
Soholet 253.
sol moschicesc 174, 195, (dupa
trecerea-) 162
Soleti 217, 240, 263.
solie 6,
Soliman 14, 50, 53,
Solomon C. 179.
Soltan 23; 38 (-tAtarasc) 39.
www.dacoromanica.ro
6, 43.
Stefan Voda cel Mare. 2, 16,
17, 18 (Woyovoda) 19, 20,
21, 23, 24, 25; 30, 37, 38,
39, 40, 42, 56, 76.
.
320
Strahor Andrei 32.
StrAmba. gura-6.
Stratul 64, 99.
Stratulat 98, 92 (uricar) 134.
Stratulat Nec. vornic de poartA
90, 104, 105, 106, spatar 217,
195, 275.
Stegarul Ion de Vaslui 131, 132.
Stemnic 119.
Stetco diac 14.
Strahoeti 64.
www.dacoromanica.ro
- 321
Suceava, 1, 4, 6, 16, 25, 30,
212, 228.
Tacuta 218.
TAlableti 113.
de argint 63, 64
taleri 123
bani bunt 65
vechi 65 ;-
bAtuti 77.
Talpalui 263.
Talpe Apostol vornic de poarta
104, 105, 106.
tambar 87.
Tanacul 215, 217, 240, 263.
TAnasa vornic 81.
Tancoigne 275,
Tanegl casap 61.
Tanoviceanu Ion 39.
Ti un 218, 220, 252, 261.
Taoti 217, 241, 261.
tail 7.
TarAceanul C. 1:6.
TArAceni 125, 126.
tArnosire 24, 37.
www.dacoromanica.ro
107.
322
108, 130, 131, 132, 133.
TAtarani 245, 261.
Mari, and Cara 7, 41, 46, 50,
74,- 82.
Tatomiret1 218, 249, 256, 261.
Tatros 80.
Taurida 3.
Muhl( log. 16, 34.
TeacA Andrei 134.
Teleki 21.
www.dacoromanica.ro
- 323
Turtsul Gavril 45, 53.
Turcaul 134.
Turci 13, 17. 18, 20, 21, 46,
74, 82.
Turda 71.
Tutova 6, 54, 119, 122, 129
(are 2 parcalabi), 204, 209.
131)
poiana ) 282.
Ungro-Vlahia 22.
Ureache 10.
Ureache V. A. 79.
www.dacoromanica.ro
hotaral moiei
28, 30,
domneascd la Vaslui,
139, 162, 171, 178, 179 (milele date ) 185, 196, 197,
198, 204, 208, 209, 212, 216,
Curie
16,
www.dacoromanica.ro
- 325 156,
181 ;
loc domnesc,
de - 161,
Catolicii din -
- 10 ; Curteni de - 80 ;
Conac la -195 ; Caii de
olac la -190 ; Camdna 188, 189 - dajdia mazililor
189 ; -darile-1n 1763, 193 ;
fabrica de postavarie 187,
210 ; go$linarii- 188 ; ins-
163,
164, 166,
Vaco 19,
Venetianu C. 243.
Veress 45.
vezuini 138.
vii vechi 29, 116 (-domneasca)
Vilanova 64.
Viollier 276.
Visterniceni 231.
vWnii) 92.
Vinoveki 38.
139 ; venitul s se is de a
zecea 143. 151,154; Zlota ,sii
www.dacoromanica.ro
Zeaico 14.
189.
Xenopol A. D. 2, 3.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
6943 Sept. (1434). Vies VodA IncredinteazA pe Vladislav Regele Poloniei, ca s'a impAcat cu fratele sAu
1
.. ...
Stefan Voda, dandu-i In partea sa mai multe domenii, Intre care si Vasluiul, cu ocolul, care-i a.
.
partinel
5
6
6
7
42
www.dacoromanica.ro
..
Pag.
12
12
13
13
43
15
15
16
www.dacoromanica.ro
16
16
17
22
18
- 329 Pag.
18
19
19
43
20
23
24
25
36
37
38
42
43
44
45
46
www.dacoromanica.ro
330
--
Pag.
47
48
48
48
49
49
50
51
51
51
Motoc
52
7059 Mart 21. (1551). Vaslui. Ilia VodA inainte de turcire e In Vaslui
.
.
7063 April (1555)-7069 (1561). Vaslui. Peregrinatiunile
lui Lapuneanu Voda in tara de jos .
.
.
1557 Noembre 15 Vaslui. Lapuneanu scrie din Vaslui
Brasovenilor
53
53
53
54
55
56
www.dacoromanica.ro
57
58
59
59
62
65
331
Rag.
65
63
63
64
64
64
66
67
113
70
68
69
72
74
www.dacoromanica.ro
75
76
332
Pag.
77'
calabul 1 popa domnesc din Vaslui atesta vanzarea ce o face Cozma, ginerele lui Pobricu la moia Murgeti catra Fratian de Orzeti, cu 30 zloti.
1653 Februarie. Stiri despre Vas luislin calatoria Patriarhului Macarie, dupa notele luate de Paul de Aleppo
Fara an, lunie 1, (ante 7165). Marturi din Vaslui
.
7165 Sept. 20, (1656). Gh Stefan Voda Intarete lut Racovita Cehan biv vel logbfAt cumparaturile, ce a
facut cu 35 ughi de la lamandi fiul lui Enachi din
Vaslui, a tiganului Costantin sin Ursul
.
.
77
77
80-
81
82
83
84
Fara an, (c. 7165). Neculai ficiorul lui Enachi din Vas lui da
84
84
85
85
86
7169 lunie 19 (1661) !mi. Stefan Voda Intarete preutuIui Gheorghe cel domnesc i preutesei Tudoscai
cumparaturile ce au facut in Baboini, Scurti i Cocoeri cu. 115 taleri .
118
www.dacoromanica.ro
333 -Pag.
87
88
89
90
91
92
93
94
96
120
334 Pag.
7178 Mai 9 (1670. Duca VodA da ca5tig lni Toader CiurIan In para ce a avut culGligorcea pentru pArti din
121
7178 Mai 10 (1610). Duca Voda IntAre5te preotutui Gheorghe cel domnesc stApanire In Babo5ini 5i Lupu-
122
98
101
114
115
.
7199 Mai 15 (1591. Parcalabli de Vaslui .
.
7199 Mal 17 (1691). Costantin Voda Cantemir IntAre5te
postelnicului S. Milescu stApanire peste satul Tatara51, in hotarele alese de Ilie Sturdza stolnic I
Gavril Costachi sardar .
7202 Noembrie 15 (1693). Constantin Duca VodA IntAre5te 5Atrarului Stefan Milescul stapanire in satul
TAtara5ii in hotarele alese despre Vaslui, de Ilie
Sturza stolnicul
98
99
101
103
104
104
105
7202 April 14 (1694) regeste. HotArnicia a 100 Omanturi date post. Panaiotachi
.
.
.
.
106
www.dacoromanica.ro
335
Pag.
7203 Iu lie 11 (1695) Iagi. Constantin Duca VodA Iotaregte mAnastirii Floregtii, satul Seligte pe Racova,
ladi cumpAratura
7217 Ghenar 20. Mihail Racovita VodA intaregte lui lordachi Ruset biv vel vornic cumpAratura ce a facut
108
107
117
109
110
111
115
117
123
124
124
336
Pag.
124
126
127
128
130
188
133
134
193
140
136
137
137
142
143
337
Pay.
7267 Oct. 3 (1760) lai. Ion Teodor Calimah Voda Intlrete 1 sporete privilegille acordate targovetilor
din Vaslui, fatA cu cele date de C. VodA Mavrocordat i C. VodA Racovita
.
.
.
.
7267 Ghenar 2 (2759) lai. loan Teodor Calimah VodA
intArete man. Precista din Roman dania moiei targului Vasluiului in hotarale alese supt C. M. Cehan Voda
7268 Decembre 4 (2759) Iai. Ion Teodor VodA intArete
147
143
144
193
1766 lunie 5. (14). Gr. Alex. Ghica VodA dA i intArete lui lonita sin loan mazil un loc de dughene
din mola targului Vasluiului
148
149
149
151
153
gului Vasluiului
1777 Noembre. Din Efemeridele
153
(1777-1811)
ban ului
196
153
C. Caragea
196
www.dacoromanica.ro
338
Pag.
1778 Mai 28 (14). C. D. Moruz Vocla da carte lui Sofronie ep tropul man. Precista din Roman s stranga
veniturile de pe mola targului Vasluiului .
.
154
154
288
155
165
1783 Iulie 23. Marturia data lui Climent diac de visterie pentru moara facuta in apa Vasluiului .
.
1784 Februarie 10. Cartea de judecata a divanului in pricina dintre Climent 1 manastirea Lipovatul pentru
157
1793 Iunie 10 lai. Cartea lui M. C. Sutu Vocla catra ispravnici de Vaslui sa aleaga hotarele moiei targului, proprietatea Sf. Spiridon, despre vecini .
.
1793 Iunie 12. M. C. Sutu Voda intarete man. Sf. Spiridon dreptul de all lua venitul de pe moia targului Vasluiulni
159
161
162
163
164
168
www.dacoromanica.ro
166
16g
339
Pag.
169
170
171
www.dacoromanica.ro
172
.
173
177
174
179
175
176
197
180
181
182
183
183
340
Paz.
1796 Aug. 9. C. Ghica batman schimba cu man. DobrovAtul luand moara de pe Vaslui i dand o dughiana
.
.
.
la Iasi si viile de la Hui
,
1797 Noemb. 7. C. Ghica hatman cumpara cu 300 lei
.
.
casele Cristinei lui Gh. Adam Grecul .
1799 Mart 8. A. I. Calimah Von acorn hatmanului C.
.
Ghica diferite venituri de pe mosia Vasluiului
1799 Dec. 13. G. Ghica hatman cumpara cu 80 lei moara
lui N. Codrescu din apa Vasluiului .
.
,
1800 Mart 15. Scrisoare de asezare intre C. Ghica hatman si Arghire Cuza pentru niste locuri din Vaslui
1801 Mart 15. Scrisoare de schimb intre C. Ghica hatman si citiva targoveti de Vaslui pentru negustoria for .
.
.
.
.
.
1801 Mai 18. C. A. Ipsilant Von scrie carte la ispravniciii de Vaslui pentru Impresurarea mosiei Sturzestilor de Mil targovetii de Vaslui .
.
.
1801 Mai 22. C. A. Ipsilant Von carte la ispravnici de
Vaslui pentru hotarnicia mosiei Sturzestilor, megiesa. cu Vasluiu1
1801 Decembrie 10. A Nec. Sutu Voda reinoeste privilegiile lui C. Ghica hatman, asupra mosiei targului- Vaslui ; mesarnita, fabrics de postav .
.
1802 Martie 2. A. N. Sulu Von randueste pe Gavril Conachi sa masoare mosia lui S. Sfurza spatar, luata
schimb de la Sf. Spiridon
.
.
.
1802 Mart 12. Cartea lui A. N. Sutu Von catra egu-
184
185
186
186
198
197
199
199
200
202
203
www.dacoromanica.ro
204
217
204
206
341
Pag.
1803 Iunie 19. Cartea lui A C. Moruz in chestia hotarniclei mosiei Vasluiului lui C. Ghica hatman despre vecini .
.
.
.
.
1803 lulie 1. A. C. Muruz VodA reinoeste lui C. Ghica
208
209
209
.
.
al Vasluiului .
.
.
.
1806 Iunie 27. MArturia 1ui I. Safer pentru hotarul Delel
212
a log. C. Ghica
.
.
.
.
.
.
1807 Sept. 20. Scrisoarea de schimb Mire C. Ghica logofAt si Sf. Spiridon dandu i mosie Visternicenii,
215
216
220
211
212
220
222
222
223
1810 Iunie 11. Jalba lui C. Ghiea vel log. cere infAto-
www.dacoromanica.ro
224
342
Pag.
1811 1842 *tiri despre Vaslui luate din colectia Hurmuzachi, privind miscarile armatelor rusesti
.
1812 lunie 30. Jalba log. C. Ghica catrA divanul Cnejiei
Moldaviei prin care cere hotarnic pe Nic. Liciul
.
sardar pentru hotArnizia despre Bahnari
1812 Iulie 3. Carte divanului Cnejiei catra isp. de.Vaslui
pentru cercetare de hotar intre Vaslui st Bahnari
1814 April 5. Sc. A. Calimah VodA randueste cercetatori pentru bezmanul unor thrgoveti din Vaslui .
274
224
225
226
1814 lunie 22. Cercetarea boerilor !Indult' asupra bezmAnului unor tArgoveti din Vaslui
1815 Mai 4. Mierea Vasluiului .
228
230
230
232
pe T Bals vornic sl cerceteze hotarale si incalcarea din partea spat. V. Miclescu, dui:4 jalba log.
C. Ghica
www.dacoromanica.ro
232
236
239
255
285
261
278
283
285
287