CADRU PRECOMPRIMAT CU RIGL CURB I STLPI CU

SECIUNEA VARIABIL

4 0,5L 2
y f 1

L2

f= hrigl-2ap

ap=10cm,

sau:

Fig. 1

A. PREDIMENSIONARE
1. Elemente geometrice i ncrcri

Fig. 2
L= deschiderea cadrului,

4f
(L x 2 )
2
L

H= nlimea de calcul a stlpului,

HC= nlimea dat prin tema de proiectare distana de la cota 0,00 pn la partea
superioar a stlpului msurat n axa riglei cadrului,
h fundare =2,50 m,
h fundaie =0,40...0,60 m,

4 0,5L 2
y f 1

L2

f= hrigl-2ap

ap=10cm,

sau:

4f
(L x 2 )
2
L
Articulaia se consider c este la partea superioar a fundaiei. n etapa de

predimensionare se poate considera c rigla carului este dreapt, deoarece f nu are valoare
mare.
a) Pentru acoperiuri realizate din chesoane
- sarcina transmis de chesoane.....qcLT

daN/ml

- greutatea proprie a riglei cadrului....1,2bh12600 daN/ml

Sarcina total va fi qc=...
b) Pentru acoperi realizat din grinzi

Se calculeaz greutatea grinzii care reazem pe rigla cadrului ,

Rigla va fi acionat de 2m sarcini concentrat Tc care reprezint reaciunea grinzii T

(1/2 din grinda ),

Se calculeaz sarcina echivalent uniform distribuit dat de sarcini concentrate

q ech

2
Tc
daN/m
L

Se calculeaz greutatea proprie a riglei la fel ca mai sus

q c q ech g pr

Dimensiunile riglei, b i h se apreciaz astfel:

1
1
hr L
10 20

hr

h
1
L , iar b r
15
3 4

2. Calculul static

Fig. 3
Momentul maxim la o grind simplu rezemat este:

1
M s0 q c L2
8
Acest moment se majoreaz cu 15%-30% pentru a ine cont i de sarcinile orizontale:

M (1,15...1,30)M s0
Rigla cadrului se consider ncastrat elastic la ambele capete. Vom considera c gradul de
ncastrare elastic este de 0,6.

M r 0,6 M ;

M c 0,4M

3. Predimensionarea riglei
Predimensionarea riglei se face tabelar sau cu ajutorul ecuaiilor de echilibru
Materiale:

C25/30(Bc30, B400) sau C32/40(Bc40, B500)

SBP I dispuse n fascicule: 12, 24 sau 36 5

Predimensionarea pe reazem (1-1)

Fig. 4
-

se impune nlimea zonei comprimate,

x=(0,12...0,15)h0
-

x=h0

din ndrumtor tabela VII-7 pentru =0,12...0,15 r0

B= (1-0,5 ) Rc

se impune limea b a seciunii (eventual cea stabilit anterior),

se calculeaz nlimea h0

h 0 r0
-

Mr
0,8bR i

h 0 r0

Mr
bB

se calculeaz h=h0+ap, n care ap=1015cm i se rotunjete la multiplu de 5 cm

sau 10 cm,

se verific dac h/b=3...4 n caz contrar se face reface calculul lui h0 cu alt

Predimensionarea n cmp (2-2)

Cu valoare lui h, respectiv h0 din reazem (rigla cu moment de inerie constant se calculeaz
coeficientul r0.

r0

h0
Mc
0,8bR i

, trebuie ca valoare lui s nu fie sub 10.

4. Predimensionarea stlpului
Predimensionarea la partea superioar (3-3)

Fig. 5

seciunea de beton se pstreaz egal cu cea a riglei

bs=br;

se face numai verificarea la compresiune excentric

M=Mr

hst=(0,8...0,7)hr

N=Vrigl=qcL/2

din M=0 fa de Ap se calculeaz seciunea de armtur nepretensionat Aa

Ne
0, 215bh 02 R i
0,8
A 'a
R a (h 0 a ' )

e0

e=e0+h/2-a

M
; a=4cm
N

se verific dac :
A 'a

0,3...0,8% ,
bh 0
'

caz

contrar

seciunea

de

beton

micoreaz(hst0,85hrigl)

din condiii constructive se impune armtur nepretensionat

Aamin=314 (16, 18) PC52

din F=0 se calculeaz A p considernd Ap=0,

N A 'a R a 0,3bh 0 R i A a R a A p l , se poate deocamdat considera l R cp

A 'a R a 0,3bh 0 R i A a R a N
Ap

l
l
l
l

Predimensionarea la partea superioar (3-3)

n articulaie: M=0
N=Vrigl+Gpr. stlp
Se alege seciunea de beton: b rmne acelai
h se micoreaz chiar pn la valoare lui b sau ceva mai mare.
n articulaie Aa=Aa+Aa+2..pe mijoc
Se verific dac:

se

N A b R pr A a R a A p (1,10 3000) ;

0 0, 7R p

Dac condiia nu se verific se mrete nlimea seciunii de beton, h, n articulaie pn cnd

relaia dat este respectat.

B. Elemente geometrice. ncrcri.

1. Elemente geometrice rezultate din predimensionare.

Schema static
Fig. 6
2. ncrcri permanente g
greutatea proprie a riglei

bh1m b

ncrcarea transmis de cheson sau grinzile (mai puin sarcina de zpad);

3. ncrcri variabile (temporare)

3.a Efectul aciunii din zpad pe structur(ncrcare temporar cu aciune
ndelungat)
ncrcarea din zpada pe acoperi ia n considerare depunerea de zpada n funcie de
forma acoperiului i de redistribuia zpezii cauzat de vnt i de topirea zpezii.
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk se determina astfel:

sk=iCeCt s0,k
Unde:
i

este coeficientul de form pentru ncrcarea din zpada pe acoperi;

so,k

- valoarea caracteristic a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], n amplasament;

Ce

- coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;

Ct

- coeficientul termic.

Tabelul 3.1 Valorile coeficienilor de form pentru ncrcarea din zpada pe acoperiuri cu o
singur panta, cu dou pante i pe acoperiuri cu mai multe deschideri
Panta acoperiului, 0

0 < < 30

30< < 60

>60

0,8

0,8 (60 - )/30

0,0

0,8 + 0,8 /30

1,6

Pentru amplasamente situate la altitudini mai mici de 1000 m, valorile caracteristice ale
ncrcrii date de zpad pe sol so,k nu iau n considerare variaia ncrcrii cu altitudinea i
trebuie determinate din harta de zonare, astfel:
Zona 1 : so,k=1,5 kN/m2
Zona 2 : so,k=2,0 kN/m2
Zona 3 : so,k=2,5 kN/m2
Tabelul 3.2 Valorile coeficientului de expunere Ce
Tipul expunerii
Complet
Pariala
Redus

Ce
0.8
1.0
1.2

Pentru acoperiuri cu termoizolaii uzuale coeficientul termic Ct este considerat 1.

 Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pentru zona Iai va fi: so,k=2,5 kN/m2
i=0,8

Ce=1

Ct=1

sk=iCeCt s0,k=0,811250LT=200 daN/m x LT

3.b ncrcarea din aciunea vntului(ncrcare temporar de scurt durat)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare
sau interioare ale structurii se determin cu relaia:

w(z) = qref ce(z) cp

unde:
qref este presiunea de referin a vntului; presiunea de referina a vntului n Romania
determinate din viteza de referin mediat pe 10 min. i avnd 50 ani intervalul mediu
de recuren este indicat n Harta de zonare (pentru regiunea Iai, qref=0,7 kN/m2)
ce(z) - factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului; factorul de expunere ce(z) este
produsul dintre factorul de rafal i factorul de rugozitate,
cp - coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafee exterioare i cpi pentru
suprafee interioare). Coeficienii aerodinamici depind de: geometria si dimensiunile
construciei, de unghiul de atac al vntului (poziia relativ a corpului n curentul de aer),
de categoria de rugozitate a suprafeei terenului la baza construciilor.
Presiunea total a vntului pe un element este suma algebrica a presiunilor (orientate
ctre suprafaa) i suciunilor (orientate dinspre suprafaa) pe cele 2 fete ale elementului.

4. Aciunea seismic (sarcini accidentale)

Coeficienii pentru calculul seismic, dup P100/1-2006 sunt :
I = 1.0-factor de importan expunere seismic, pentru cldiri de tip curent
= 1.0 factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental
prin masa modal efectiv asociat acesteia, ale crei valori sunt:
=0,85 dac T1TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i
= 1,0 n celelalte situaii,
Tc = 0,7s perioada de control a spectrului de rspuns, ag = 0,20g, pentru IMR=100
ani
Pentru calculul forei tietoare de baz, s-a ales conform normativului (punctul 4.5.3)
metoda forelor statice echivalente. Astfel fora tietoare de baz corespunztoare modului

propriu fundamental, pentru fiecare direcie orizontal principal considerat n calcul, se

determin dup cum urmeaz:

Fb 1 S d T1 m ,

unde

Sd = ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare lui T1

m masa total a cldirii calculat ca suma masei de nivel;
= 1.0 factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental
Efectele aciunii seismice se determin prin aplicarea forelor seismice orizontale asociate
nivelului cu masa m, pentru fiecare din cele dou plane de calcul.
Fora seismic ce acioneaz la nivelul i se calculeaz cu relaia:

Fi Fb

mi si
n

m s

, unde

i i

i 1

F fora seismic orizontal echivalent de la nivelul i;

Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental, determinat cu relaia de
mai sus;
si componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate dinamic de translaie
la nivelul i;
mi masa de nivel, determinat conforma anexei C din P100/1-2006.

C. Calculul static
1. ncrcri verticale
Pentru ncrcri permanente i ncrcri variabile de lung durat (zpad) se
consider o ncrcare de 1000 daN/ml pe rigl. Eforturile finale se vor nmulii cu raportul
dintre sarcinile reale de calcul i ncrcarea de 1000 daN/ml. Ca metod de calcul se folosete
metoda forelor avnd o singur necunoscut (mpingerea orizontal din articulaie). Ecuaia
de condiie se prezint sub forma.

Fig. 7a Sistem de baz

Fig. 7b Diagrama m1

Mx

Fig. 7c Diagrama Mp

pl
px 2
x
2
2

x111+1p=0
11 c'
I0

2
st m1

bh 3i
;
12

dx

EI x

Iarc

2
arc m1

dx
c'
EIarc

1
EI0

2
st m1 dx

bh 3
12

arc

2
arc m1 dx

Iarc
k
I0

EI0 11 c'

c'

EI1

2
st m1 dx

2
arc m1 dx

2
st m1 dx

k1

2
arc m1 dx

1
2
2
c' 2 H(1 H) (1 H) H 3c'
2
3
3

(H y) 2 dx H 2 dx 2H dx y 2dx

dx L
1

ydx 2 3 Lf

y 2 dx 2

4 2
Lf
15

Se poate calcul nlocuind pe z cu ecuaia parabolei, f

4f
x(L x)
l2

Acum se poate calcul valoare lui 11.

EI0 11

2 ' 1 2
3
8
Hc [H L HLf Lf 2 ] 11
3
K
4
15

EI0 ip c'

1
K

st m1M p dx

st m1M p dx

arc m1M p dx

1
K

MP p

1
K

arc m1M p dx

0 (MP=0 pe stlp)

arc (H y)(p

L
x2
x p )dx
2
2

L
x2
, dar
xp
2
2

4(x 0,5L) 2
4x 2 L2 4xL
L2 4x 2 L2 4xL
y f 1

f
1

L2
L2
L2

1
L2 4x 2 L2 4xL
L
x2
L2 4x 2 L2 4xL
L
x2
(H f
)(p x p )dx (H f
)(p x p )dx
k
2
2
2
2
L2
L2
0

1p
1
1
pL3
pHL3 pfL3
(5H hf ) , acum se poate calcula x1
11
12
15
60K

Diagramele de moment, for tietoare i axial din ncrcarea uniform distribuit de

1000daN/ml se obine la fel ca la un cadru static determinat cunoscnd reciunile orizontale
(X) calculate pn acum. Valorile reale din diagrame se obin prin amplificare cu raportul
dintre ncrcarea real i cea de 1000daN/ml.

Fig. 8a

Fig. 8b

(aproximaia considernd rigla dreapt)

Fig. 8c

2. ncrcri din aciunea vntului

Diagrama m1 de pe sistemul de baz.

EI0 11 a fost calculate anterior.

11x1 1p 0 ,

MAB= MCD=1y
MBC=1(h+y)

4(x 0,5L) 2
y f[1
]
L2

Pentru uurina calculului descompunem schema de ncrcri n 3 scheme simple.

Fig. 10

Se consider rigla cadrului dreapt.

M IAB

Fig. 11
M IBC

p1H 2
H
p 1 H( y) , M CD p1Hy
2L
2

M IIBC
Fig. 12

L
x2
p
x p2
2
2 2

p1y 2
,
2

III
M CD
p3Hy p3

y2
2

Fig. 13
M III
BC p3

H2
x
2L

Calculul integralelor de forma:

st m1M p1dy

p1

m M dx
1

p y2
y( 1 p1Hy)dy
2

y3
p1 dy
2

y4
p1Hy dy p1
2

p1Hy3

H
0

H
H
11
p1
p1H 4
8
3
24

Aceeai integral se putea efectua i direct folosind regula de integrare a lui Veresciaylim.
1 p H2 3
1
2
11
m1M p1dy H 1
H Hp1H 2 H p1H 4
stlp
3
2 4
2
3
24

stlp

m1M p2 dy 0

(Mp2=0 pe stlpi)

2 p H2 5
5
m1M p3dy H 3
H p3H 4
stlp
3
2 8
24

p H2
1
1
3
m1M p1dx [M 'm ' 4M 0 m 0 M"m" ]L [ H 1 4(H f ) p1H 2 Hp1H 2 ]L
arc
6
6
2
4
3
1
H f
p1LH3 p1H 2f 3p1LH 2 ( )
4
2
4 6

2
m1M p2 dx MmL
arc
3
1
1
p 2 L3H p 2fL3
12
15

y(

p2L p2 x 2
2 p 2 L2

)dx
LH
2
2
3 8

4f p 2
(Lx x 2 )dx
2
2
L

p H3L p3fLH 2
1
1
H2
m1M p3dx (2M 0 M H )mL [2(H f ) H]p3
L 3

arc
6
6
2
4
6

n final se obine:
EI0 11 c'

EI0 1p c'[

2 3 L 2 3
8
H H H f f 2 a fost calculat anterior
3
K
4
15

11
5
1
fH 2 L 3H 3L
HL3 fL3
fH 2 L H 3L
p1H 4 p3H 4 ] [p1 (

) p2 (

) p3 (

]
24
24
K
2
4
12
15
6
4

H4
1 fH 2 L H 3L
HL3 fL3
EI0 1p c
(11p1 5p3 ) [(

)(3p1 p3 ) p 2 (

)]
24
K
6
4
12
15
'

EI0 1p c'

x1

1p
11

H4
1
f H
H f
(11p1 5p3 ) [(H 2 L( )(3p1 p3 ) L3 ( )p 2 ]
24
K
6 4
12 15

- rezult cu semnul + deoarece corespunde sensului considerat iniial cu sensul

reaciunii orizontale la aciunea vntului.

Diagrame de moment reale

M=m1x1+Mp

Fig. 14
M B x1H p v1

H2
2

M L / 2 x1 (H f ) p v1H(
M C x1H p V1H

p
H
L p L2
f ) v1 H 2 v2
2
2L
2
8

H
L
H2
p V2 L p V3
L
2
2
2L

Fig. 15

H V p v1

H
2

HM

TB H V H M

MB
H

TA H V H M

Fig. 16
Fcnd echilibru forelor n nodul B i C, avem:

L MB MC

2
L
L M MC
N C VM VV p 2 B
2
L
N B VV VM p 2

H MC

2
H
H M
TD H D H 'V H 'M p3 C
2
H
TC H C H 'V H 'M p3

3.Calculul static la aciunea sarcini seismice

Fig. 17

Fig. 18

Determinarea necunoscutei x1 se face cu relaia:

x1

1p
11

, n care 11 este calculat anterior.

1p m1M p

st

ds
c'
EI

m1M p ds 1H

st

m1M p

ds 1

EI0 K

arc

m1M p

I rigl
ds
, K
I0
EI0

H2
SH 3
FH
2 3
3

H2
8f 2
m1M p ds FL
fH

arc
15
2

Diagrama de momente

Fig. 19

M B X1H ,
M C X1H

M L / 2 X1 (H f )

FH L
Ff
L 2

FH
L
L

Fig. 20

Fig. 21

4.Calculul la aciunea variaiei de temperatur

t 400 C dintre temperatura de execuie i de exploatare.

Fig. 22
11x1 1p 0

EI 0 11 c'

2 3 L 2 4
8
H (H Hf f 2 )
3
K
3
15

1p 1 1t 1 t t L 40 105 L cm
Acelai rezultat se obine din expresia Mohr-Maxwell.
ip t t ax n

n1 - suprafaa diagramei n1 pe rigl.

Diagrame finale

Fig. 23

Fig. 24

Fig. 25
5.Calculul momentelor ncovoietoare pe sistemul static nedeterminat.
(momente parazitare cauzate de hiperstaticitatea sistemului dac deformata din
precomprimare e mpiedicat)

Fig. 26
x111 1p 0

1p

m1M p

11 m12

ds

EI

n1N p

ds

EA

st

mM p

ds
EI

ds
ds
n12
EI
EA

bh 2
EI
h2
12
, nu se mai poate neglija efectul forelor axiale,
EA
bh 12

Fig. 27

Fig. 28
N pr A pr 0
N ps A ps 0

Pentru I = constant

1
1p
KEI0

1
1 h2

EA EI 12

1 h2
mM p ds
m
KEI p 12

c'
nN p ds
EI0

st

M p ds

11

1 ' 2H3 L 2 4Hf 8f 2

[c
(H

)]
EI0
3
K
3
15

ds
1 L h2

EA EI0 K 12

n12

11

n12

ds
,
EA

1 ' 2H3 L 2 4Hf 8f 2

[c
(H

)]
EI0
3
K
3
15

ip m1M p

e0r f / 2

ds
ds
n1N p
EI
EA

ds

arc m1M p EI N pr y ds 3 fN pr LH 3 fLeor N pr HLeor N pr

N pr

arc

st

8
2
2
8
1
1
Lf 2 N pr HfL eor N pr fL eor N pr HL LfN pr ( f H f )
15
3
3
15
6
3

m1M p ds

m1M p ds

1
LfN pr (6f 5H)
30

2
eeps H 2 N ps
3

st n1Npds 1 L N pr
2

1
1 1
c' 2
1 h 1
1p LfN pr (6f 5H)

e0ps H 2 N ps LN pr
30
K EI0 EI0 3
K 12 EI0
x1

ip
11

1
1
2
LfN pr (6f 5H)
Lh 2 N pr ] c'e0ps H 2 N ps
30
12K
3
L 2 h
8 2 1 2 2 ' 3
(H Hf f h ) c H
K
3
15
12
3

Intereseaz numai diagramele date de x1 din precomprimare calculele de verificare, fora de

precomprimare se va lua corespunztor .....
Pentru a calcula separat influena precomprimrii riglei, separat de stlpi rezult:

x1st

2 '
c e0ps H 2
3
N pst
11

x1rigl

1
1
Lf (6f 5H)
Lh 2
30K
12K

Npr ,
11

e0ps =f/2

Mn

Zpad

Vnt stnga

Temperatur

Mc

Mn

Mc

Mn

0,9Mc

0,8Mc

0,9Mn

0,8Mn

0,9M

0,8M

10

11

12

13

14

15

16

mare

Mc

Precompri

Permanente

Seism

Seciunea

6.Momente ncovoietoare finale

1
2
3
4

Gruparea ncrcrilor de calcul

Fundamentale

2+4+6

Suplimentare

Gruparea ncrcrilor normate

Extraordinare

2+4+15

Fundamentale

Suplimentare

3+5+7

Extraordinare

Mcmax

Mnmax.

prec.

prec.

3+5+15

Gruparea efectelor structurale ale aciunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
ultime
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la stri limit ultime,
astfel nct efectele aciunilor de calcul n seciune, luate conform urmtoarelor combinaii
factorizate:
n

j1

i2

1,35 G k , j 1,5Q k ,I 1,5 0 ,1Q k ,i

s fie mai mici dect rezistenele de calcul n seciune.
unde:
Gk,i - este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa caracteristic;

Qk,i - efectul pe structura al aciunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

Qk,i - efectul pe structura al aciunii variabile, ce are ponderea predominanta ntre aciunile
variabile, luat cu valoarea sa caracteristic;
0,i -este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile i
(i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea:
0,i=0,7
cu excepia ncrcrilor din depozite i a aciunilor provenind din mpingerea pmntului, a
materialelor pulverulente i a fluidelor / apei unde:
0,i=1,0.
De exemplu, n cazul unei structuri acionata predominant de efectele aciunii zpezii, relaia
se scrie:
n

1,35 G k , j 1,5Zk 1,05(Vk sauU k )

j1

unde
Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Zk - valoarea efectului aciunii din zpada pe structura, calculat cu valoarea caracteristic a
ncrcrii din zpada;
Vk - valoarea efectului aciunii vntului pe structur, calculat cu valoarea caracteristica a
aciunilor vntului;
Uk - valoarea efectului aciunilor datorate exploatrii construciei (aciunile ,,utile") calculat
cu valoarea caracteristic a aciunilor datorate exploatrii.
La acoperiuri, ncrcrile utile i ncrcrile din zpad sau din vnt, nu se aplic
simultan.
n cazul aciunii seismice, relaia de verificare la stri limit ultime se scrie dup cum
urmeaz:
n

G k, j I A Ek

j1

2,i Q k,i ,

unde

i 1

AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recuren,
2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi,

I - coeficient de importan a construciei / structurii.

D. Calculul riglei precomprimate

1. Calculul seciunii de armtur pretensionat
Se face la mijlocul deschiderii sau pe reazem acolo unde Mc este maxim:
C25/30(Bc30, B400)
Ri=21 N/mm2
sau C32/40(Bc40, B500)

Ri=25 N/mm2

SBP I dispuse n fascicule: 12, 24 sau 36 5

Rcp=1650 N/mm2
Rcp=1320 N/mm2
M
p
0,8bh o R i
R
A p p bh o i numrul de cabluri 12, 24, 365
Rc

2. Calcul caracteristicilor geometrice ale seciunii ideale

125 gol =4cm

245 gol =5cm
365 gol =6cm
A bi A b A gol n p A p (n a 1)(A a A a' )

Sbi
A bi
Se calculeaz Ibi

se calculeaz Wbis W0'

ysi

I bi
ysi

Wbii W0

I bi
yii

3. Pierderea de tensiune din frecri pe trasee, lunecri i deformaii locale

Se aproximeaz pmax 0 n bp 0, 67R pn 0, 67x1650 11.000N / mm 2
Lungimea unui fascicul: l1=L+1,4m
E p
Ep=1.800.000daN/cm2
A
0,3cm
2
115x1 1p max

x A 1 , n metri,
e 1,31 p max

k e1 p max

La mijloc: pmijloc e 11 / 2k

p k e ke

1 k
E p 2

Fig.
4. Pierderea de tensiune din frecri pe trasee, lunecri i deformaii locale
Se consider 0 0, 7R pn i N 0 A p 0 . Se calculeaz momentele din precomprimare
(excentric) considernd ordinea de tensionare.1-1; 2-2 i 3-3.
Mngp momentul normat din greutatea proprie;
Ap1 seciunea a dou fascicule 125

N '0 A p10 , fora de precomprimare

corespunztoare a 2 fascicule cu aria Api
Momentul ncovoietor din tensionarea cablurilor 3-3.
Se fixeaz ordinea de pretensionare:
- simetrie n seciunea transversal
- stlpul tensionat concomitent cu rigla (pentru a nu se distruge nodul)
- 6 fascicule n rigl
- 5 fascicule pe rigl.
Ordinea de pretensionare
-

Faza I-a
Faza a II-a
Faza a III-a

1 i 4
2 i 5
3 i 6

n vederea stabilirii acestei pierderi de tensiune este necesar s se calculeze mai nti
mpingerea din articulaie n urma precomprimrii are o sarcin intern a riglei i a stlpului.

X1

1p
11

1
1
Lf (6f 5H)
Lh 2
30k
12k
X1r
2 ' 3 L 2 4
8
1
c H H Hf f 2 h 2
3
k
3
5
12
2 '
c e0s H 2
3
X1ST
2 ' 3 L 2 4
8
1
c H H Hf f 2 h 2
3
k
3
5
12
n
0 0, 7R p
N 0i A pi 0 , n care Ap corespunde unui fascicul
1,n
si n p ibp,i

Eforturi unitare in beton in urma tensionarii fasciculelor 3 si 6

La capatul grinzii
3
bp

2k

2 N 0i
Abi

bp6 2 k
3
bp

1k

2 N 0i y 3

I bi

Abi

y2

I bi

xist 2 N 0i H

2 N 0i

6
bp

1k

I bi

I bi

I bi

y2

y2

2 N 0i y 3

xist 2 N 0i H

xir 2 N 0i H

y1

xir 2 N 0i H
I bi

y1

y2

La mijlocul deschiderii
3
bp

2m

2 N 0i
Abi

2 N 0i y 3
I bi

y '2

xir 2 N 0i ( H f )
I bi

y '2

 bp6 2 m
3
bp

1m

xist 2 N 0i ( H f )
I bi

2 N 0i
Abi

6
bp

1k

2 N 0i y 3

y '2

y '1

I bi

xist 2 N 0i ( H f )
I bi

xir 2 N 0i ( H f )
I bi

y '1

y '1

Eforturi unitare in beton in urma tensionarii fasciculelor 2 si 5

La capatul grinzii

bp2 1k

2 N 0i
Abi

2 N 0i y 2

y1

I bi

xist 2 N 0 i H

5
bp

1k

I bi

xir 2 N 0i H
I bi

y1

y1

La mijlocul deschiderii

bp2 1m

2 N 0i
Abi

5
bp

1m

2 N 0 i y2
I bi

y '1

xist 2 N 0i ( H f )
I bi

xir 2 N 0 i ( H f )
I bi

y '1

y '1

Eforturi in beton din ntinderea succesiva la nivelul centrului de greutate al fascicolului

respectiv:

La capatul grinzii
5
3
6
bp1k bp2 1k bp
bp
bp
1k
1k
1k
3
6
bp 2 k bp
bp
2k
2k

La mijlocul grinzii
5
3
6
bp1m bp2 1m bp
bp
bp
1m
1m
1m
3
6
bp 2 m bp
bp
2m
2m

Eforturi din greutatea proprie in beton la nivelul centrului de greutate al fascicolului

respectiv:
-

La capatul grinzii

 bp1 g

M gngr
I bi

y1

bp 2 g

M gngr
I bi

y2

bp3 g

M gngr
I bi

y3

Eforturi unitare in beton din precomprimare si greutatea proprie:

-

La captul grinzii

bp1 bp1k bp1 g

bp 2 bp 2 k bp 2 g
bp3 bp3 g

Eforturi unitare de control

p p nijl np bp
01 p1mijl np bp1 0,7 R pn
02 p 2 mijl np bp 2 0,7 R pn
03 p 3 mijl np bp 3 0,7 R pn

Pierderi de efort in timp

Pierderi de efort prin relaxarea armaturilor

r 0
r 2 02

0,05

r 3 03

Pierderi de efort prin contracie i curgere lent

npbp
Se considera ca precomprimarea si greutatea proprie acioneaz cnd s-a atins ????

k1 k 2 k 3 k 4 ?0
k1 k2 k3 k4 1
I=0

pt A C 0,5
?0
cofraj 0

In aceasta faza se dezvolta in beton eforturile bp1 , bp 2 , bp 3 .

Restul ncrcrilor permanente (fara greutatea proprie si ncrcarea temporara de lunga
durata) acioneaz dup ce s-a realizat 1,2 R28.
2=0,75x3=2,25
Eforturile in beton se calculeaza la valoarea momentului:
Mn=Mnperm-Mngr+Mnzap

0
bp1

0
bp 2

bp0 3

Mn
I bi
Mn
I bi
Mn
I bi

y '1
y '2
y '3

Pierderi de tensiune in fascicole datorita intinderii succesive si greutatii proprii

-

La capatul grinzii
1 np bp1
2 np bp 2
3 np bp3

Calculul eforturilor unitare de control

(la captul grinzii)

'k1 k1 s1 R pc
'k 2 k 2 s 2 R pc
'k 3 k 3 s 3 R pc

Calculul eforturilor unitare de calcul la mijlocul grinzii in faza initiala

'01 p12 t 600
mijl

'02 p 2 2 t 500
mijl

'03 p 3 2 t 400
mijl

Rezultanta fortei de precomprimare

M 0 r 2 Ap1 '01 2 Ap1 '02 2 Ap1 '03

Eforturi n beton n dreptul centrului de greutate al fascicolului considerat, din

aciunea precomprimrii i a greutii proprii
n

M 2
N
N ?
x N (H f )
x N (H f )
bp1 0 r 0 r 0 y '1 ir1 0 r
y '1 is 0 s
y '1 gp r
Abi
I bi
I bi
I bi
I bi
bp 2 ..........; bp 3 ..........

pentru fasciculele 1, 2, 3
'bp

Ap 0
Abi

n
M 042 y1 M gp y1

I bi
I bi

01', 2 ',3' p L np 'bp

2
Daca aceste valori (0 si `0)sunt apropiate de valoare lui 0 considerata pana acum
(0,7Rpn=11.500 kgf/cm2) nu mai este necesar a se reface calculul. In continuare se vor
considera cele 2 valori 0 si `0.
Deci, de acum nainte vom considera:

N 0 (3 12 5) 0 (3 12 5) '0

6. Pierderi de tensiuni din relaxarea armaturii

Considernd ca se face oi ntindere prealabila de cel puin 5 minute la un efort cu 10%
mai mare dect valoarea prescrisa, rezult:

pt. fasciculele 1, 2, 3: r 0 0,05 0

pt. fasciculele 1, 2, 3: 'r 0 0,05 0

7. Pierderi de tensiune din contracia i curgerea lent a betonului

np

bpi

Eforturile in beton la nivelul centrului de greutate a armaturii precomprimate datorita sarcinii

exterioare normate.

pt. fasciculele 1, 2, 3: bp1

n
M Ln / 2 M gp

pt. fasciculele 1, 2, 3: bp1'

I bi

n
M Ln / 2 M gp

I bi

M gp

y2
bp 2
I bi

y2

y1

M gp
y1
bp 2 '
I bi

Se considera ca precomprimarea i greutatea proprie acioneaz cnd s-a realiza marca

betonului si rezulta: =1x3,00=3,00 iar restul ncrcrilor permanente (fr greutatea proprie)

si ncrcarea temporara de lunga durata acioneaz dup ce s-a realizat 1,2 R28 si se ia
2=0,75x3=2,25.

Pierderi de tensiune pt. fasciculele 1, 2, 3

1,2,3 np(1bp 2 bp1 )

bp si bp ' sunt calculate la pct. 5

1',2 ',3' np(1bp ' 2 bp1' )

8. Eforturi unitare de calcul in faza finala la L/2

pt. fasciculele 1, 2, 3: 0 0 (r )

pt. fasciculele 1, 2, 3: 0 ' 0 ' (r ' ' )

9. Calculul la stri limita de eforturi a fasciculelor n seciuni normale n exploatare

Cadrul face parte din categoria a II-a de ????????, deci se calculeaza la stari limita de
aparitie a fisurilor in sectiuni normale si inclinate; la transfer si in exploatare, sub actiunea
sarcinilor normate.
Se calculeaz momentele din precomprimare n faza final

forta de precomprimare pentru rigla: N 0 r 3 3,25( 0 0 ' )

in care 2,35 = 12 5 (sectiunea unui fascicol)

forta de precomprimare pentru stalp deocamdata nu cunoastem valoarea precisa a

lui Ap si nici a lui 0 pentru stalp. Se poate insa foloso sectiunea Ap determinata la
predimensionare si 0 0,6 R p '
Deci

N 0 s Ap 0

se calculeaza valoarea lui X1 si se calculeaza valorile momentelor din precomprimare:

- la partea superioara a stalpului M 0 st
- pe reazemul riglei M 0rr
- la jumatatea dechiderii riglei M 0Lr/ 2

se verifica daca este indeplinita comditia

M sf m0 M 0s W f Rt in care

M sf M 0Lr/ 2 - momentul sarcinilor exterioare normate la L/2

m0 - coeficient de imprecizie
M 0s M 0 (?0 rs ) - momentul fortei de precomprimare in faza finala fata de limita samburelui
central opus marginii intinse
0 =

M 0Lr/ 2
M0

iar rs

W0
Abi

W0 Wbii

I bi
yii

W f W0 unde 1,75

10. Calculul la starea limit de rezisten n seciuni normale la transfer

Pozitia axei meutre se determina din

M 0 fata de Aa`

M bxRii (h0 0,5 x) Ag Rii (h0 'a p ) Ap ? ' (h0 'a p ) Aa Ra (h0 'a)
unde M M grc la L/2; `=1,10-3000
Cantitarea de armatura nepretensionata necesara la partea superioara a riglei trebuie sa
indeplineasca conditia:

Aa ' Ra (bx Ag ) Rii Ap (1,1 0 3000) Aa Ra

Daca membrul din dreapta rezulta < 0 atunci nu este necesara armatura
nepretensionata la partea superioara a riglei. Ea se dispune constructiv.

11. Calculul la starea limit de apariie a fisurilor n seciuni normale la transfer

m0 M 0s ' M sf ' 2W0 ' Rt

m0 1,1 coeficient de imprecizie
'

M s0 N 0 (e0 rr' ) momentul forei de precomprimare n faza iniial fa de limita inferioar a

smburului central
e0

M stb / 2
N'
iar rs' 0 ,
N0
A bi

W0' Wbis

I bi
ysi

12. Calculul la for tietoare in seciuni nclinate (pe reazem)

bh0 Rt T c 4bh0 Rt

etr = 6 mm; etr 1 / 4long

Se poate merge cu etrieri dubli chiar din 12 ???? 8 sau 10.

3 / 4h0

a 50cm
d
max

0,1bh02 Ri

Tmax

d max

T c Teb
nAat Rat
2
; Teb 0,6bh0 Ri qe nAe Rat ; Aai
; 45 60
qe
Rat sin
a

13. Calculul la starea limit de apariie a fisurilor n seciuni nclinate

Se verifica efortul unitar principal de ntindere b1 1,5 Rt .
Deoarece b

1
h eforturile unitare principale de compresiune nu se mai verifica.
15

Nu se tine seama de efectul favorabil al precomprimrii.

bi s

T r Sbi
1,5 Rt
bI bi
E. Calculul stlpilor precomprimai

1. Calculul seciunii de armatur pretensionat

Se determina Ap dintr-un calcul la starea limita a capacitii portante. Solicitrile de
calcul conform tabelului centralizat: Mc, Nc.
0=M/N: = 0 + h/2 -ap ;
ap - mai mare ca la rigla ~ 20 cm
h - ar trebui sa fie constant. Se poate lua ca hmed la compresiune excentrica.

1
l
N
1
( f )2
400 Ri bh h

Se calculeaz seciunile de armatur pretensionat.

Aa Aa '
B1

N e 0,4h02 Ri 0,8
daca Ne<0,4bh02Ri
R0 (h0 a )

min=1,1%

N e Aa ' Ra (h0 a' )

p m p 1 k p - k=0,6
0,8bh02 Ri

Ap 1 p bh0

Ri
M

Rp mp Rp

3. Caracteristici geometrice ale seciunii ideale

Se calculeaz Abi, yis, yii, ybi,
W0=Wbii
W0=Wbis

4. Influenta ntinderii succesive a cablurilor

Mgpn = momentul incovoietor normat din greutatea proprie (a riglei)
Ngpn = forta axiala normata din greutatea proprie (a riglei)
N01, Ap1 = forta de precomprimare, respectiv sectiunea de armatura pretensionata
(corepsunzatoare la 2 fascicule: N01=Ap10, 0=0,7Rpn
Momentul incovoietor datorita tensionarii fasciculelor 1-1 : se considera toata rigla
pretensionat i stlpul numai cu 2 fascicule. Se calculeaz x1.
M0=N010-x1H
Efortul in beton la nivelul fasciculelor 1-1 din tensionarea fasciculelor 2-2

2 2 '
bp1

n
n
M gp
N 0 N gp M 0

y2
y2
Abi Abi
I bi
I bi

2 2 '
bp1'

n
n
M gp
N 0 N gp M 0

y1
y1
Abi Abi
I bi
I bi

s1 n p bp212 ' ; k1 k s1 ;
s 2 n p bp212' ' ; k1' k s1' ;

k 2 k 2' k

5. Pierderi de tensiune din relaxarea armaturilor

r 0

- 0 0,005

6. Pierderi de tensiune din contracia i curgerea lenta a betonului

Efortul in beton (la nivelul centrului de greutate a lui Ap) din precomprimare si
greutatea proprie:

(1)
bp

A p 0
A bi

n
M gp

A bi

n
M 0total e0 M gp e0

;
I bi
I bi

; Ap=4x12 5 ;
M0t calculat cu x final.0=yp

Efortul in beton (in dreptul centrului de greutate a lui Ap) din sarcini normate, mai
puin greutatea proprie:

(2)
bp

N n M n e0
; Mn, Nn momentul i for axiala normat din sarcina exterioar,

A bi
I bi

mai puin greutatea proprie a riglei.

(2)
n p (1(1)
bp 2 bp ) ;

1 3, 00 ; 2 2, 25

7. Efortul unitar de calcul in faza finala

0 0 ( r ? )
N 0 Ap 0 ;

M 0 M 0 ?0

8. Calculul la starea limita de aparitie a fisurilor in exploatare

M n M 0n m0
; Mn, Nn din sarcini exterioare, inclusiv greutatea proprie.
N0 N n

f =

rs

W0
;
Abi

Wf = W0;

=1,75

Trebuie ndeplinit condiia:

M os ( N 0 N n )(e f rs ) W f Rt

- n0=0,9

9. Calculul la starea limit de rezisten n seciuni normale la transfer

n
n
M gp
, N gp
- se calculeaz excentricitatea la transfer, adic cnd acioneaz greutatea

proprie si precomprimarea
0 =

Mn
Nn

e ' 0

h
a' ;
2

h0 ' h a '

Poziia axei neutre se determin din

M 0

bxRii (h0 '0,5 x) Ap ? ' (h0 'a p ) N e ' 0

' 1,10

Seciunea de armatura nepretensionat trebuie s satisfac relaia:

Aa ' Ra N bxRii Ap ? '

10. Calculul la starea limita de apariie a fisurilor n seciuni normale la transfer

N 0 Ap 0

n
N gp

M 0 N 0 0 x1H

n
M gp

lf
rs '

n
m0 M 0 M gp
n
N 0 N gp

m0 1,1

W0
I
; W0 bii
Abi
yi

Trebuie sa avem satisfacuta relatia:

n
( N 0 N gp
)(l f rs ' ) 2W0 ' Rt

11. Calculul zonelor de ancorare

Considernd c tensionarea se face numai de la partea superioara.

12. Verificarea seciunii din articulaie

n articulaie Mext=0. Fora de precomprimare se consider centric. Se calculeaz
fora axial din ???? care cuprinde in ???? rezultate din sumarea ipotezelor , greutatea proprie
a stlpului, greutatea centurilor si a elementelor susinute de acestea (tmplrie metalica,
zidarii)
Se verifica daca este indeplinita conditia:
N Ab R pr Aa Ra Ap (1,1 0 3000)

n care Aa este suma seciunii barelor care se coboar n stlp de la partea superioar,
inclusiv cele 2 bare de montaj de la jumtatea seciunii.