Elaborarea metodica

Nr.2
TEMA:Puntea dentar ntreg turnat.
Fixarea modelelor nsimulatoare. Modelarea
machetei din cear.

1.Simulatoarele. Definiie. Varieti

Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile
mandibuleifa de maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare.

2. Ocluzorul, varieti, elementele componente,

caracteristica.
Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii
dentare, care imit miscrile mandibulei n plan vertical.Sunt compuse
din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu o balama, si sunt
meninute la distana dorit cu ajutorul unui surub sautij metalic

situat vertical.Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet

miscrile mandibulei n plan vertical si de lateralitate.

3. Articulatoarele, varietile, elementele

componente,caracteristica.
Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc
pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare
activitiifuncionrii SS.Aticulatoarele anatomice medii si
semiadaptabile:Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca
principiu de construire triunghiul Bonwil. Au 2 rame: superioar =>
imit maxila;inferioar => imit mandibula, articulate printr-un complex
asemntor ATM.Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare
sunt prezentatede condilii articulari care alunec pe pantele ce imit
tuberculii articularisituai pe ramura inferioar. Suprafaa acestor pante
are un plan denclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17.Aceste
suprafee articulare sunt plasate mai jos si mai posterior fa de
loculcorespunztor al acestora n ATM.Locul lor de articulaie n ATM si
al axului intercondilian transversaleste indicat de o tij transversal cu
extremitile ascuite, solidarizat la rama superioar a articulatorului.
Extremitatea anterioar a rameisuperioare are o tij, vertical
detasabil ce menine distana dintre ramesi pe care este instalat o
mic tij orizontal, ce indic margineainterincisival a dinilor centrali
inferiori. Totodat, vrful tijei orizontalesi pintenii de suport situai pe
laturile verticale posterioare ale ramurii inferioare, formeaz linia
median orizontal a articulatorului dup care se stabileste planul

protetic.Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.Articulatoare adaptabile

reproduc individual miscari:
1)cu nregistrare intrabucal
2)cu nregistrare extrabucal
3)cu nregistrare intra si extrabucal.

4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin ghipsare, n relaie centric.
Etape:- pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea
necesarsi se fac pe ele niste santuri de retenie); poziionarea
modelelor n relaie centric
alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile

de articulare)-ghipsarea modelelor -fasonarea ghipsului-fixarea

dimensiunii verticale.

5.Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:
1.pregtirea modelelor
2.pregtirea articulatorului
3.gipsarea modelelor

6. Varietile de cear utilizate la modelarea

machetei punii dentare ntreg turnate.
La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste
cearde culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de
dreptunghiuri. Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea
machetelor coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru
modelarea feelor coronare, iar cea albastr pentru modelarea
prilor intermediare ale punilor dentare.

7. Primele picturi de cear sunt foarte fierbini

pentru o aderen mai bun la bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei
dintelui,iar macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28
mm.Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate
si semodeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o
aderen bun n zona coletului.Putea dentar ntreg turnat,
caracteristica.

8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a

punilor dentare ntreg turnate.
1.Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgii
dentinale;
2.Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea machetei
coroanei din cear, turnarea;
3.Clinic proba coroanei turnate;
4.Laborator prelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea;

5.Clinic proba si fixarea coroanei.

9. Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii

i necesitatea.
Praguri subgingivale si supragingivale.Cu ajutorul pragurilor cervicale
obinem un aspect fizionomic
mai bun n cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil Prepararea
dinilor in zona coletal
are ca scop adaptarea c mai perfect a protezei pariale fixe la aceasta
periferie, nchiderea marginal sau jonciunea dento- protetica. Aceast
limit cervicala a preparaei dinilor intereseazdin mai multe puncte de
vedere nivelul de plasare;configuratia limitei de plasare; posibilitati de
creare a acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in cazul
in care aceasta limita e plasataintracrevicular avand ca obiectiv
mentinerea stabilitatii gingieilibere.
Nivelul de plasare
Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale,
aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala siexamen
radiologic. Menajarea parodontiului marginal respecta principiul
bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limiteicervicale a
preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de
starea de sanatate parodontala a sa precum si denecesitatile
fizionomice. Nivelul de plasare a limitei cervicale a
preparatieisupragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari
pentrufiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat
sidezavantajele acestei plasari

11.Tehnici de realizare a modelului de lucru i

auxiliar.
Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de
amprentecunoscute, ns calitatea confecionrii lui depinde de
materialul utilizatla obinerea amprentei.Amprentele obinute din
materiale amprentare alginate se recomand afi tratate cu soluie 2%
sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2 minute.
Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea
unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet deap
rece, apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual
aumecanic a apei cu pulbere de ghips.Dup prepararea pastei din
ghips trecem la turnarea modelului. n acest scop amprenta splat se

usuc si se depune cu spatula poriunimici de past din ghips pe prile

interne cele mai pronunate aleamprentei. Se vibreaz cu mna sau prin
meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat
n toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe
masa de ghips sau pe o plac de sticl se depun poriuni de past din
ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu
partea n care a fostturnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii
amprentare se apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de
ghips din amprent si de pemas avnd grij s nu subdimensionm.
Concomitent, cu spatula senltur surplusurile de ghips. Dup priza
definitiv, se ndeprteazmodelul de pe placa de sticl si se trece la
eliberarea lui de materialul amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu
ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul aparatlui de soclat.

12.Tehnici de modelare a machetei din cear a

punii dentare ntreg turnate.
Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale
arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red
aspectulmorfofuncional al dinilor abseni cu dimensiuni
corespunztoare.Modelarea machetei poate fi realizat att dup
tehnica clasic ct sidup cea modern.La confecionarea punilor
dentare din dou buci sunt aplicate procedee prevzute de ambele
tehnici. Iniial se plastific un bloc deform paralelipidic de cear
albastr fabricat n acest scop si se aseazn spaiul edentat. Blocul de
cear este presat manual, nct s prezinteadaptri intime la relieful
spaiului edentat extinzndu se pn la linia cemarcheaz coletul dinilor
lips si la suprafeele proximale ale elementelor de agregare.Peste
blocul de cear plastificat se preseazdinii antagonisti n ocluzia
centric prin aducerea ramurilor ocluzoruluin poziia de cuplare. Astfel,
pe suprafaa ocluzal a blocului din ceardin spaiul edentat rmn
imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilor antagonisti. Dup aceste
imprimri cu spatula de modelat sau cu bisturiul se schieaz prin linii
dimensiunile suprafeelor ocluzale,vestibulare si orale ale dinilor lips
n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce vor fi modelai.
Pentru a evita miscarea blocului decear n timpul modelrii, el se
ncleie de model ntr -un punct din partea oral atingndu ne de cear cu
spatula fierbinte. Ulterior prin rzuiracerei se modeleaz forma
anatomic corespunztoare a dinilor lips.Dup aceasta, prin tehnica
adiiei de cear, se red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si
a pantelor n relaie centric conform principiilor ocluziei dinamice. n
continuare, cu un instrument cu vrf ascuit, sunt accentuate sanurile
intercuspidiene si faetelecorespunztoare.Suprafaa mucozal a
corpului de punte se modeleaz n raport desituaia clinic. La
modelarea unui corp de punte suspendat, machetaeste detasat cu
atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaamucozal se
secioneaz un strat de cear de 1-3 mm n raport de forma si

topografia bresei. Dup aceast operaiune macheta este

repoziionatntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se
modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe suprafeele
corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei
suprafeelor de lipirentre corp si microproteze si sunt situate n treimea
medie a suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al
dinilor -stlpi, precum si pentru a nu modifica ocluzia.