Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Analiza structurii i dinamicii resurselor financiare publice din

bugetul consolidat al Romniei

Student: Roxana Andreea

Specializarea: Contabilitate i Informatic de Gestiune
Grupa: 1225

Introducere

Prezentul proiect are drept scop, prezentarea i mai ales nelegerea unei anumite pri a
finanelor, i anume, finanele publice iar din acest domeniu, analiza structurii i dinamicii
resurselor financiare publice din bugetul consolidat al Romniei.
Dup o scurt prezentare a structurii resurselor financiare publice din bugetul de stat si din
bugetele locale, care ofer o baz teoretic a ceea ce urmeaz, pe baza informaiilor oferite de
Ministerul Finanelor Publice i prin prelucrarea proprie a acestor informaii, n urmtoarea parte a
proiectului am analizat mutaiile n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n
perioada 2009-2011 precum i mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetele locale
n perioada 2009-2011.
Pe baza graficelor ( prelucrare proprie pe baza informatiilor oferite de Ministerul Finanelor
publice ) se poate observ clar evoluia principalelor categorii de venituri ale bugetelui public al
Romnie.
Au fost analizai indicatori precum: veniturile curente, venituri fiscale, donaii, venituri
nefiscale, Subvenii, Venituri din capital, sume de la UE in contul plailor efectuate, operaiuni
financiaresume ncasate n contul unic, la bugetul de stat, contribuii de asigurari.
Proiectul este structurat pe trei capitole:
1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale criterii i
componente (conform
clasificaiei bugetare)
2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011
3. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetele locale n perioada 2009-2011

Analza structurii si dinamicii resurselor financiare din bugetul

consolidat al Romaniei

1. Structurarea resurselor financiare publice din bugetul de stat i din

bugetele locale - criterii si componente (conform clasificatiei bugetare )
1.1 Coninutul resurselor financiare publice
Economia moderna este caracterizat de fenomenul cresterii mai rapide a
necesarului de resurse dect a posibilitilor de procurare a acestora. Resursele au
caracter limitat, n timp ce cererea de resurse prezinta o accentuat tendin de
crestere.

Resursele sunt elemente ale bogatiei unei natiuni. Resursele provenind din produsul intern
brut, la care se adauga importul, sunt folosite pentru: consum, formare bruta de capital si export.
Alaturi de resursele materiale, umane, valutare si informationale, un rol deosebit l au resursele
financiare.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii
obiectivelor economice si sociale ntr-un interval de timp determinat.
n categoria resurselor financiare se includ resurselor financiare ale autoritilor si
instituiilor publice, resursele ntreprinderilor publice si private, resursele organismelor fara scop
lucrativ, precum si resursele populatiei. Volumul resurselor financiare ale unei societati depinde de
marimea produsului intern brut, precum si de posibilitatea apelrii la resurse financiare externe
(mprumuturi, ajutoare, donatii, transferuri cu caracter definitiv etc.).
Avnd n vedere distincia dintre finanele publice si cele private, se pune
problema raportului dintre resursele financiare ale societii si resursele financiare
publice. Acesta este un raport ca de la ntreg la parte, deoarece resursele financiare
ale societii au o sfera de cuprindere mult mai larg.
Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale
si locale, resursele asigurarilor sociale de stat si resursele instituiilor publice cu
caracter autonom.
Resursele financiare publice mpreuna cu resursele financiare private
constituie, aadar, resursele financiare ale societii.
n teoria finanelor publice, se consider c alocarea efectiva a resurselor ntre
sectorul public si cel privat determin o anumita proporie ntre acestea, putndu-se
accepta ca alocarea resurselor este optima dac cerinele consumatorilor sunt
satisfacute la nivelul maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public.
Utilizarea deplin a resurselor este o condiie necesat dar nu i suficient
pentru alocarea intersectorial optim. Cerina utilizrii depline a resurselor trebuie

sa fie completat de condiia asigurrii utilitii maxime pentru consumatorii de

bunuri si servicii.1

1.2 Structurarea resurselor financiare publice2

Din ce in ce mai frecvent, se manifest cererea sporit de resurse financiare
generat de creterea nevoilor sociale ntr-un ritm mai rapid dect creterea
produsului intern brut.
Cererea de resurse financiare publice este determinat de nivelul i evoluia
cheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse, la un moment dat este
influentata de un ansamblu de facturi, printre care pot fi mentionati:
Factori economici, care determina o evolutie a produsului intern brut,
ceea ce poate sa determine sporirea veniturilor impozabile;
Factori monetri (dobanda, credit, masa monetar=, care ii transmit
influenta prin pre
Factori sociali, ce presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurrii
nevoilor de educaie, sntate, asigurri sociale etc
Factori demografici, care uneori pot afecta pot influenta numarul
populaiei active i sporirea numrului contribuabililor
Factori politici i militari care prin masurile de politica economica, sociala
si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si
a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii,
presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi
timp, nivelul resurselor financiare publice;

Factori de natur financiar, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati

anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice.
Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a
acestora s-au inregistrat numeroase modificari. In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza
urmatoarelor criterii:

Din punct de vedere al continutului economic;

Din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
Prin prisma bugetului general consolidat;
n functie de ritmicitatea incasarilor la buget;
n functie de provenienta.

Dup coninutul economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:

1 Filip, Gh., Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010

2 Filip, Gh., Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010

a) Prelevrile cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele, contribuiile). Acestea se prezinta

sub forma veniturilor fiscale i nefiscale.
b) Cea mai mare parte a veniturilor publice o cosnstituie veniturile cu caracter fiscal. Aceste se
inscriu n: impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este
considerat a fi insusi subiectul lor;
- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu
subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.
c) Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: in calitatea sa de proprietar de
capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele); de la regiile
publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora
sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor
proprii); din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda
cele provenite din: amenzile si penalitatile aplicate; amenzile si penalitatile aplicate;
valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de institutiile publice; expertizele in
domeniul navigatiei etc.
d) Resursele de trezorerie, intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale
bugetului national public. Ele au urmtoarele caracteristici: sunt imprumuturi pe termen
scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma
bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit; au caracter temporar si rambursabil;
presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile
ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.
e) Resursele provenind din imprumuturi publice, se gestionez tot prin sistemul trezoreriei
publice.Sunt un mijloc de procurare a resurselor.
f) Finanarea prin emisiunea monetar fr acoperire, ca mijloc de finanare a deficitului
bugetar, genereaz efecte negative pe termen mediu si lung, generate de inflaie.
Sructura organizatorica a statelor reprezint un alt criteriu de grupare a resurselor publice.
Astfel, in statele de tip unitar, se deosebesc resurse publice ale bugetului centaral i resurse ale
bugetelor locale iar in statele de tip federal, resursele publice se structureaz pe trei niveluri:
resurse ale bugetului federal, resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale
federaiei si resurse ale bugetelor locale.
Privit prin prisma bugetului general consolidat, structura resurselor financiare publice
include:
a) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte venituri curente ( impozite,
taxe, venituri nefiscale, venituri din capital, donaii i sponsorizri, precum i ncasri din
rambursarea mprumuturilor acordate)
b) Resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru
asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.
c) Resursele financiare cu destinaie special, care constau, in general, din contributiile ce
alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.
d) Resursele financiare ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale cum sunt: impozitele,
taxele si veniturile nefiscale cu caracter local; cotele si sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat; transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat; alte
venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.
In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:

a) resurse ordinare (curente): sunt cele considerate normale, firesti pentru

constituirea bugetului public si se incaseaza la buget cu o anumita
regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar. Acestea include: veniturile
fiscale; contributiile pentru asigurarile sociale de stat; contributiile ce alimenteaza fondurile
speciale; veniturile nefiscale.
b) Resursele extraordinare (ntampltoare sau incidente) sunt acele resurse la care statul recurge
in situaii excepionale cnd resursele curente nu mai acopera cheltuielile publice. Resursele
extraordinare cuprind: imprumuturile de stat interne si externe; transferurile, ajutoarele si
donatiile ; sumele rezultate din lichidarea participaiilor de capital in strintate si din
valorificarea peste grani a bunurilor statului.
Dup provenien, resursele financiare publice se grupeaz in:
a) Resurse interne, sunt cele de tipul impozitelor, taxelor, contributiilor, veniturilor nefiscale,
mprumuturilor contractate de la persoane fizice i juridice din propria ar, altor venituri
exceptinale.
b) Resurse extene : imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale
(FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.), la guvernele altor ri, la bnci cu sediul n alte state,
la orice ali deintori strini de capitaluri bnesti.La acestea se adauga diferite transferuri
externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organismele internaionale sau
din partea altor state

n Romnia, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, n conformitate

cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se gestionez printr-un
sistem unitar de bugete, i anume : bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele
fondurilor speciale; bugetele trezoreriei statului; bugetele instituiilor publice autonome, bugetele
instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetele instituiilor publice
finanate integral din veniturile proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice i bugetul
fondurilor externe nerambursabil.
Principalele categorii de resurse publice sunt 3:
I. Resursele bugetului de stat:
1. Venituri curente:
a).venituri fiscale:
- impozite directe
- impozite indirecte
- venituri nefiscale
2. Venituri din capital
II. Resursele bugetului de stat :
1. Venituri fiscale:
- contributia pentru asigurarile sociale
- alte contributii
2. Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale :
1. Venituri proprii:
- venituri fiscale
3 Vcrel, I. (coord.) , Finane publice , E.D.P., Bucureti, 2008

- venituri nefiscale
2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat
3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat
IV. Resursele fondurilor speciale

2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n

perioada 2009-2011
Bugetul de stat este o categorie fundamental a tiintei finanelor, la definirea creia concura o
abordare juridical si alta economica. Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza
coarelaiile macroeconomice i, n special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut4.
2.1 Evoluia finanelor publice pe termen mediu
Reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici, reglementarea i implementarea
msurilor de reform impuse de recentele evoluii macroeconomice, precum i a celor care fac
obiectul acordului de mprumut ncheiat ntre Romnia i Fondul Monetar Internaional
(FMI), Comisia European, Banca Mondial i celelalte instituii financiare au determinat
rectificarea bugetului pe anul 2009.Totalul resurselor bugetare disponibile a sczut cu 6,2
miliarde lei n condiiile reducerii veniturilor bugetare i fondurilor nerambursabile estimate
precum i creterii deficitului bugetar:

Structura resurselor disponibile in anul 2009

Buget initia
(mld lei)

Venituri din
economie
Fonduri
nerambursabile
-preaderare
-postaderare
Deficit public

205,6
183,5

Buget initial
% PIB
35,5%
31,7%

Buget rectificat
(mld. lei)
199,4
166,7

Buget
rectificat
% PIB
37,5%
31,4%

10,27

1,8%

8,5

1,5%

5,13
5,14
11,78

0,9%
0,9%
2,0%

4,6
3,9
24,4

0,9%
0,7%
4,6%

n totalul veniturilor bugetare au fost incluse i resursele suplimentare generate de

revenirea la nivelul contribuiilor sociale din ianuarie 2008 (4,34 mld lei), devansarea n anul 2009 a
programului de cretere aferent accizelor pentru igarete i alte produse din tutun, prevzut pentru
anul 2010 (0,59 miliarde lei). n comparaie cu bugetul adoptat iniial, veniturile bugetare au
4 Vcrel, I. (coord.) , Finane publice , E.D.P., Bucureti, 2008
7

fost revizuite n scdere cu 18,8 mld lei (printre care: TVA 5 mld lei, accize 2,6 mld lei, impozitul
pe profit 1,7 mld lei, impozitul pe venit 1,8 mld lei, contribuii de asigurri sociale 2,3 mld lei,
venituri nefiscale 3,2 mld lei)

2.1.1 Principalele evoluii fiscal bugetare n perioada 2009-20115

Lgislatie
Impozitul pe venit meninerea cotei unice
de impozitare directa de 16% a veniturilor si
asigurarea echitii n repartizarea sarcinii
fiscale pentru persoanele cu venituri mici.
Impozitul pe profit- meninere cotei unice de
impozitare direct de 16%.
- Introducerea unui
impozit minim datorat de contribuabilii care
declar impozit pe profit mai mic dect
impozitul minim propus, precum i de
ctre microntreprinderile care declar
impozit pe veniturile microntreprinderilor
mai mic dect impozitul minim propus.
- Impozitarea rezervelor
din reevaluarea imobilizrilor fixe.
- Neimpozitarea
profitului neinvestit
TVA- meninerea actualelot cote de TVA
- Introducerea obligaiei depunerii
lunare a decontului de tax pe valoarea
adugat de ctre persoanele impozabile care
vor realiza achiziii intracomunitare, chiar
dac au o cifra de afaceri sub 100 mii Euro
Accize devansarea programului de cretere
a accizelor pentru igarete i produse de tutun
n 2009 si majorarea accizelor pentru unele
grupe de bauturi alcoolice, cu impact bugetar
si in 2010
Contribuii la asigurrile sociale-

Prognoza 2009-2012
Pe termen mediu estimm aceeai evoluie
prudent a salariilor n concordan cu
productivitatea iar ncasrile din impozitul pe
venit se vor stabiliza la 3,6% din PIB n 2011.
Estimm c veniturile din impozitul pe
profit vor reveni la nivelul de 2,3% din PIB
n 2011 n contextul relansrii creterii
economice.

Pe termen mediu veniturile din TVA vor

nregistra o evoluie ascendent n contextul
implementrii msurilor privind
mbuntirea colectrii i vor atinge 7,8%
din PIB n anul 2011.
Se ateapt ca veniturile din accize s ating
3,1% din PIB n anul 2011.

Evoluia moderat a ctigului salarial mediu

5 Sursa informaiilor: Programul de convergen, Guvernul Romniei

Reglementarea prin Codul fiscal a

contribuiilor de asigurri sociale.

brut pe termen mediu va conduce la

diminuarea ponderii contribuiilor pn la
10,1% din PIB n anul 2011.

Cadrul bugetar pe termen mediu este orientativ i nu include msurile fiscale i administrative ce
vor fi luate pentru creterea ponderii veniturilor n PIB pe termen mediu.

Mid lei
Impozitul pe profit
Impozit pe venit
TVA
Accize
Contribuii sociale

2009
2,2
3,4
7,4
2,9
10,3

2010
2,2
3,5
7,5
3,4
10,0

12
10
8
6
4
2
0

2009
2010
oc
ia
le
Co
nt
rib
u
ii
s

TV
A

pr
ofi
t

2011

po
zi
tu
lp
e
Im

2011
2,3
3,6
7,8
3,1
10,1

Sursa: Ministerul Finanelor Publice (calculate conform metodologiei cash)

2.2 EXECUIA BUGETULUI DE STAT AL ROMNIEI

Venituri curente
Venituri fiscale
Impozitul pe profit, salarii, venit si
castiguri din capital
Impozite si taxe pe proprietate
Impozite si taxe pe bunuri si servici
Impozitul pe comertul exterior (taxe vamale)
Alte impozite i taxe fiscale
Contributii de asigurari
Venituri nefiscale
Subvenii
Venituri din capital
Donaii
Sume de la UE in contul plailor efectuate
Operaiuni financiare
Sume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

2009
53.530,0
49.405,0
16.796,7

2010
64.825,1
56.305,1
14.460,1

2011
77.058,3
69.527,7
15.604,1

54,0
31.789,8
655,5
108,9
414,7
3.710,3

4,5
41.222,4
574,0
44,1
395,0
8.125,0

-0,5
53.227,9
673,7
22,5
215,4
7.315,2

39,3

282,6
500,9
2.457,5
6,3
-21,6

275,6
0,0
1.650,7
1,1
385,5

1.189,1
1,9
-82,0

Sursa informatiei: Ministerul Finantelor Publice

2.2.1

Evoluia veniturilor curente in perioada 2009-2011

Venituri curente
90,000.00
80,000.00
70,000.00
60,000.00
50,000.00
40,000.00
30,000.00
20,000.00
10,000.00
0.00
2009

Venituri curente

2010

2011

10

Venituri curente
2009

39%

2010

2011

27%

33%

Prelucrare proprie (toate graficele reprezinta prelucrare

proprie pe baza informatiilor de la Ministerul Finantelor Publice)
Se observ, c veniturile curente, la nivelul
bugetului de stat au inregistrat o cretere de
6% in 2010 fa de 2009 i de 7% in 2011 fa
de 2010.Pe ansamblu, s-a inregistrat o crestere a
veniturilor curente de 13% in 2011 raportat la
anul 2009.Aceast cretere a veniturilor a fost
determinat n principal de creterea
veniturilor din impozite i taxe pe bunuri i servicii,
a veniturilor din impozite i taxe pe proprietate i
venituri nefiscale.
Cea mai important cretere au nregistrat-o veniturile din taxa pe valoare adugat +14,3% i cele din
accize +11,5%. Att ca volum, ct i ca procent , creterea ncasrilor din TVA este cea mai
spectaculoas. Principala motivaie este desigur creterea cotei de impozitare de la 19 la 24%. Cele mai
importante scderi apar n dreptul ncasrilor din impozitul pe salarii i venit , a celor din impozitul pe
profit , i n cazul contribuiilor de asigurri .
Proporia veniturilor fiscale, contribuiilor din asigurri si a veniturilor nefiscale din totalul veniturilor
curente.

2009

2010

Venituri fis cale

Venituri fis cale

Contributii de as igurari

Contributii de as igurari

Venituri nefis cale

Venituri nefis cale

1%

13%

1% 7%

87%

92%

11

2011
Venituri fis cale
Contributii de as igurari
Venituri nefis cale

9%
0%
90%

Se observa c cea mai mare parte a veniturilor curente, sunt datorate veniturilor fiscale iar ponderea ce mai
mic o constituie veniturile din contributii de asigurri.
80,000.00
70,000.00
60,000.00
50,000.00

Venituri fiscale

40,000.00

Contributii de
asigurari

30,000.00

Venituri nefiscale

20,000.00
10,000.00
0.00
2009

2010

2011

12

Veniturile fiscale au nregistrat in 2009 o pondere de 28% din totalul veniturilor curente si au
crescut pna in 2010 cu 4% iar n 2011 au crescut fa de 2009 cu 12%, evoluii favorabile
nregistrndu-se la taxa pe valoarea adugat , accize , impozit pe venit, impozit pe
profit.

Spre deosebire de veniturile fiscale, Contribuiile din asigurri au nregistrat scderi de la un an

la altul: de -1% in 2010 fa de 2009 i de -19% pn n 2011.Aceast scdere se datoreaz n bun
msur scderii numrului de salariai i diminuarea conformrii voluntare, scutirea firmelor care
angajeaz omeri de plata CAS pe o perioada de 6 luni i facilit i rezultate din facilitarea tehnic,
reducerea salariilor personalului bugetar,dar a fost de asemenea afectat i de impactului de lrgire a
bazei de impozitare i de introducerea contribuiilor sociale pentru personalul militar , care nu sunt
reflectate de evoluia bazei macroeconomice de impozitare considerate.
n cazul veniturilor fiscale, acestea au inregistrat o crestere de 24% pn n 2010 i o scdere
de 5% in 2011 fa de 2010.Pe ansamblu, veniturile fiscale au crescut din 2009 pn n 2011 cu
19%. Aceastea au crescut ca urmare a msurilor de restabilire a echilibrului bugetar cum ar fi:
includerea n bugetul de stat a sumelor aferente reducerii drepturilor salariale n cadrul
autoritilor i instituiilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii; virarea la
bugetul de stat a unor sume provenite din sursele proprii de finanare ale operatorilor
economici cu capital majoritar de stat, ca urmare a ncasrii dividendelor de la operatorii
economici cu capital de stat, precum i a vrsmintelor la bugetul de stat din profitul net al
BNR.

2.2.2 Evoluia veniturilor din capital

13

Venituri din capital

300
250
200

Venituri din capital

150
100
50
0
2009

2010

2011

Din totalul veniturilor din capital nregistrate in cei trei ani, anului 2009 ii revin 7%, anului
2010 i revin 47% din total iar anului 2011, 46%. Se observ c veniturile din capital au crescut
foarte mult in 2010 fa de 2009 (243,3 mil lei) i au inregistrat o uoar scdere m 2011 fa de
2010 (7 mil lei). Acest tip de venituri rezulta din vanzarea unei parti din avutia patrimoniului public
Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar n care se ncaseaz, ci este vorba de
valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat n patrimoniul public,fiind rezultatul utilizrii unei pri
din resursele bugetare ale perioadelor trecute. Tocmai dea ceea veniturile de acest gen nu sunt
curente; ele provin din capital.

14

Donaii
600
500
400
300
200
100
0

Donaii

2009

2010

2011

2.2.3Venituri din donaii

Pe ansamblul celor trei ani, se observ c doar in
2010 s-au obtinut venituri din donaii in valoare
de 500,9 mil lei. Aceste venituri s-au obinut prin
donaia unor sume de bani, de ctre persoane
fizice sau juritice, pentru contracararea crizei
economice.

2.2.4 Evoluia veniturilor obtinute din sume de la UE n contul plilor efectuate

Sume de la UE in contul plailor efectuate

3,000.00
2,500.00
Sume de la UE in
contul plailor
efectuate

2,000.00
1,500.00
1,000.00
500.00
0.00
2009

2010

2011

15

In 2010 veniturile provenite din sume de la UE au fost mai mari cu 1.268,40 fa de 2009, dar, in
2011 mai mici cu 806,80 fa de 2010.

2.2.5

Evolutia veniturilor din operatiuni financiare

Operaiuni financiare
8
6

Operaiuni
financiare

4
2
0
2009

2010

2011

Alturat veniturilor curente i celor de capital, clasificaia indicatorilor, privind finanele

publice cuprinde si o parte care red veniturile provenite din ncasari de sume cu ocazia rambursrii
de ctre debitori a ratelor scadente aferente mprumuturilor acordate din bugetul de stat. Din
graficul de mai sus se observa c cele mai multe venituri din operatiuni financiare, la nivelul
bugetului de stat, s-au realizat n anul 2010. n 2011, aceste venituri au sczut drastic, nregistrand o
valoare cu 0,8 mil lei mai mica decat in anul 2009.

2.2.6 Evolutia veniturilor din sume ncasate in contul unic la bugetul de stat.

16

ume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

500
400

Sume ncasate n
contul unic, la
bugetul de stat

300
200
100
0
2009
-100

2010

2011

-200

2.2.7 Evoluia PIB in perioada 2009-2011

Milioane lei
2009
505.503

PIB

2010
511.581

PIB
560,000
550,000
540,000
530,000

PIB

520,000
510,000
500,000
490,000
480,000
2009

2010

2011

17

2011
547.829

Anul 2011 a marcat pentru economia Romniei reintrarea pe o traiectorie de cretere

economic, produsul intern brut real nregistrnd o majorare de 2,5% dup declinul abrupt de
6,6% din 2009 i, respectiv, contracia de 1,6% n 2010. Comparativ cu prognozele iniiale avute
n vedere la elaborarea Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2011-2013, dar i cu
prognozele din toamna lui 2011 ale Comisiei Europene i ale Comisiei Naionale de Prognoz,
creterea economic a fost mai mare cu un punct procentual, n principal ca urmare a ocului
favorabil de ofert n agricultur, reflectat la nivelul utilizrii PIB n consumul privat i variaia
stocurilor.
Contibuiile principale la creterea economic nregistrat au revenit formrii brute de capital
fix (+1,5 pp., corespunztoare unei creteri anuale n termeni reali de 6,3%) i variaiei
stocurilor (+1,4 pp.), n condiiile n care creterea cheltuielilor de consum final ale populaiei i
ale instituiilor fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei au avut o contribuie
pozitiv de 0,8 pp. (cretere anual real de 1,3%), datorat expansiunii componentei
autoconsum i pia rneasc. Contribuii negative au revenit exportului net (-0,8 pp.), n
condiiile unei expansiuni mai ridicate n termeni reali a importurilor (+10,5%) dect cea a
exporturilor (+9,9%) i, pe fondul ajustrilor de cheltuieli din sectorul public, consumului total al
administraiilor publice (-0,6 pp., corespunztor unei contracii de 3,5% n termeni reali). Pe
partea de ofert, cele mai mari creteri ale volumului de activitate s-au nregistrat n
agricultur, silvicultur i pescuit (+11,3%), industrie (+5%) i construcii (+2,6%), n timp
ce evoluii negative s-au nregistrat n informaii i comunicaii (-2,2%), intermedieri
financiare i asigurri (-1,1%), precum i administraie public i aprare, nvmnt, sntate i
asisten social (-2,7%).

3. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetele locale n

perioada 2009-2011

Venituri curente
Venituri fiscale
Impozitul pe profit, salarii, venit si
castiguri din capital
Impozite si taxe pe proprietate
Impozite si taxe pe bunuri si servici
18

2009
40.707,0
36.708,8
15.033,2

2010
41.891,8
34.524,3
14.466,0

2011
42.171,6
33.023,9
14.502,4

3.323,8
18.236,2

3.797,1
16.129,2

3.976,9
14.414,7

Alte impozite i taxe fiscale

Venituri nefiscale
Subvenii
Venituri din capital
Donaii
Sume de la UE in contul plailor efectuate
Operaiuni financiare
Sume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

115,6
3.998,2
4.373,4
370,4
577,1
725,7
4,0
4,0

132,0
7.367,6
5.340,9
294,6
209,2
2.279,9
2,0
2,0

129,9
9.147,7
5.672,5
396,8
99,6
3.517,8

3.1 Evoluia veniturilor curente n structura resurselor financiare publice din bugetele
locale

Venituri curente
42,500.00
42,000.00
41,500.00

Venituri curente

41,000.00
40,500.00
40,000.00
39,500.00
2009

2010

40,000.00
35,000.00
30,000.00
25,000.00
20,000.00
15,000.00
10,000.00
5,000.00
0.00

2011

Venituri fiscale
Venituri nefiscale

2009 2010 2011

Din graficul de mai sus se observa c

veniturile curente au nregistrat o crestere de 2% n 2010 fa de 2009 i o crestere foarte mic de
aprox 0,02% in 2011 fa de 2012.
19

Se observ c cea mai mare parte a veniturilor curente este dat de veniturile fiscale, acestea
reprezentnd o proporie de 90% din veniturile curente n 2009, 82% in 2010 i 78%n 2011.
Proporia veniturilor nefiscale nregistreaz o cretere de la un an la altul.
Principalele componente ale veniturilor fiscale, care determin existena unei proporii
remarcabile a veniturilor fiscale la nivelul veniturilor curente i evoluia acestora pe perioada celor
trei ani sunt prezentate n graficul:
20,000.00
15,000.00
10,000.00
5,000.00

Alte impozite i
taxe fiscale

Impozitul pe profit,
salarii, venit si
castiguri din
capital

20
09
20
11

0.00

Impozite si taxe
pe bunuri si servici

20

3.2 Evolutia veniturilor provenite din subvenii la bugetele locale

Subvenii
6,000.00
5,000.00
4,000.00

Subvenii

3,000.00
2,000.00
1,000.00
0.00
2009

2010

2011

Veniturile provenite din subvenii au au nregistrat creteri de la un an la altul: n 2011 subventiile

au crescut cu 11% fa de 2009, cea mai mare crestere nregistrnduse n 2010 ( 10%). Aceste
subventii reprezinta un procedeu de completare a veniturilor publice locale.

21

3.3 Evoluia veniturilor din capital, la bugetele locale

Venituri din capital

500
400
Venituri din capital

300
200
100
0
2009

2010

2011

Pe baza rezultatelor obinute, se observ ca veniturile din capital au inregistrat o scdere n 2010
fa de 2009 (-11%). n 2011 aceste venituri au nregistrat,ns, o cretere de14% fa de 2010,
realiznduse, pe ansamblu, o creere de aproximativ 4% n 2011 fa de 2009.

3.4 Evoluia veniturilor din donaii, la nivelul bugetului de stat

Donaii
800
600

Donaii

400
200
0
2009

2010

2011

22

Donaii
2009

2010

2011

11%
24%
65%

Proporia veniturilor obtinute din donaii pentru fiecare

an din totalul celor trei ani:

Din graficul de mai sus , se observ c cele mai multe donaii au fost primite in anul 2009
( 65% din totalul donaiilor), dupa care ponderea acestora a scazut de la un an la altul (24% in anul
2010 si 11% in anul 2011).

23

3.5 Evolutia veniturilor din sume de la UE in contul platilor efectuate, la nivelul bugetelor
locale

Sume de la UE in contul plailor efectuate

4000
3500
3000
Sume de la UE in
contul plailor
efectuate

2500
2000
1500
1000
500
0
2009

2010

2011

Pe baza datelor prezentate,se poate afirma ca sumele de la UE in contul plilor efectuate au

nregistrat cresteri considerabile de la un an la altul.
Sume de la UE in contul plailor efectuate
2009

2010

2011

11%
54%

35%

Se observa c cele mai mari sume de la UE in contul platilor efectuaue s-au nregistrat n anul
2011 (54% din totalul sumelor pe ansamblul celor trei ani) iar cele mai puine in 2009 (11%). Asfel,
n 2009, acestea sume, reprezentau valoarea de 725,7 mil lei,iar venitul total obinut din sume de la
UE in contul plilor efectuate este de 6523,4 mil lei. n 2010 s-a nregistrat o crestere cu 24% din
valoarea totala. In 2011 s-au realizat sume de la UE in contul plilor efectuate cu 19% mai mari
fa de anul precedent.

24

3.6 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare la nivelul bugetelor locale

Operaiuni financiare
5
4

Operaiuni
financiare

3
2
1
0
2009

2010

2011

Alturat veniturilor curente si celor de capital, clasificaia indicatorilor, privind finanele

publice cuprinde si o parte care red veniturile provenite din ncasari de sume cu ocazia rambursrii
de catre debitori a ratelor scadente aferente mprumuturilor acordate din bugetele locale.
n cazul veniturilor din operaiuni financiare, se observ, o scadere a acestora, in 2010, la
jumatate fata de 2009, iar in 2011 nu se mai realizeaza venituri din operaiuni financiare.

Concluzii:
Pe baza analizei structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidate al
Romniei, se poate afirma, c att in cazul bugetului de stat, cat si in cazul bugetelor locale s-au
nregistrat cresteri considerabile ale veniturilor curente din anul 2009 pana in anul 2011. De
asemenea , se observ c cea mai mare parte a veniturilor curente este format din venituri fiscale.
Veniturile provenite din capitaluri, n cazul bugetului de stat,in 2010 nregistreaza cel mai
ridicat nivel, pe ansamblul celor trei ani analizai, n timp ce in cazul bugetelor locale, n acest
an,nregistreaza cel mai scazut nivel.
25

n cazul sumelor de la UE in contul pltilor efectuate,bugetele locale au inregistrat cresteri

remarcabile de la un an la altul, de asemenea, si bugetul de stat a realizat o crestere a sumelor n
2010 dar, urmat de o mic scadere n 2011 fa de 2010.
Toate veniturile realizate, precum si evolutia lor pozitiv, n mare parte, au condus la o crestere
a produsului intern brut de la un an la altul. Din 2009 pn in 2011 acesta a crescut cu 42.326 mil
lei.
Romnia tie care este drumul pe care va merge n urmtorii ani, drumul Europei Unite,
dar pentru acest lucru este nevoie de curaj, perseveren, responsabilitate, parteneriat, disciplin.

Bibliografie

Filip, Gh., Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010

Vcrel, I. (coord.) , Finane publice , E.D.P., Bucureti, 2008
26

Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

Anuarul statistic al Romniei http://www.insse.ro
Rapoarte i analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

Contents
1. Structurarea resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale criterii si componente (conform clasificatiei bugetare ).................................................3
1.1 Coninutul resurselor financiare publice................................................................3
1.2 Structurarea resurselor financiare publice............................................................4
2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada
2009-2011...................................................................................................................... 7
27

2.1 Evoluia finanelor publice pe termen mediu........................................................7

2.1.1 Principalele evoluii fiscal bugetare n perioada 2009-2011............................8
2.2 EXECUIA BUGETULUI DE STAT AL ROMNIEI........................................................9
2.2.1

Evoluia veniturilor curente in perioada 2009-2011...................................10

2.2.2 Evoluia veniturilor din capital......................................................................12

2.2.3Venituri din donaii......................................................................................... 12
2.2.4 Evoluia veniturilor obtinute din sume de la UE n contul plilor efectuate..13
2.2.5

Evolutia veniturilor din operatiuni financiare.............................................13

2.2.6 Evolutia veniturilor din sume incasate in contul unic la bugetul de stat.......14
2.2.7 Evoluia PIB in perioada 2009-2011.............................................................14
3. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetele locale n perioada
2009-2011.................................................................................................................... 15
3.1 Evoluia veniturilor curente n structura resurselor financiare publice din
bugetele locale.......................................................................................................... 15
3.2 Evolutia veniturilor provenite din subvenii la bugetele locale...........................16
3.3 Evoluia veniturilor din capital, la bugetele locale...............................................17
3.4 Evoluia veniturilor din donaii, la nivelul bugetului de stat................................17
3.5 Evolutia veniturilor din sume de la UE in contul platilor efectuate, la nivelul
bugetelor locale........................................................................................................ 18
3.6 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare la nivelul bugetelor locale.............19
Concluzii:...................................................................................................................... 19
Bibliografie.......................................................................................................................
................................19

28