TIINE COMPORTAMENTALE

CUPRINS:
PERSONALITATEA .................................................................................................... 2
I. Conceptul de personalitate.......................................................................................... 2
II. Perspective de abordare a personalitii .................................................................... 3
1. Perspectiva atomist............................................................................................... 3
2. Perspectiva structural ........................................................................................... 6
3. Perspectiva sistemic ............................................................................................. 7
4. Perspectiva psihosocial ........................................................................................ 8
5. Perspectiva umanist .............................................................................................. 9
III. Structura personalitii ........................................................................................... 10
IV. Concluzii ................................................................................................................ 10
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 11

CURSUL
III
PERSONALITATEA

I. Conceptul de personalitate
II. Perspective de abordare a personalitii:
a) Perspectiva atomist
b) Perspectiva structural
c) Perspectiva sistemic
d) Perspectiva psihosocial
e) Perspectiva umanist

III. Structura personalitii

IV. Concluzii

I. Conceptul de personalitate
Personalitatea este obiectul mai multor stiinte, fiecare dintre acestea
considernd-o dintr-un unghi specific (antropologia biologic si cultural, sociologia,
stiintele educatiei, medicina psihosomatic, istoria).
Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constituie
fundamental n conditiile existentei si activittii, ncepnd cu primele etape ale
dezvoltrii individului n societate.
Din punct de vedere psihologic, trebuie fcut distinctia n cadrul sistemului
psihic uman, dintre fenomenele locale, accidentale, variabile si cele constante,
invarianti, sub form de trsturi sau structuri n organizarea psihologic a
subiectului.

Personalitatea reprezint un ansamblu sistemic, deosebit de

complex al programelor, structurilor profunde, trsturilor, precum i
organizarea lor privind omul concret n ceea ce are el unic, original,
relativ stabil.
Fiecare ne nastem cu un potential uman nativ care se valorific si dezvolt
treptat prin socializare si enculturatia (asimilarea valorilor si comportamentelor sub
forma unei nvtri continue).

II. Perspective de abordare a personalitii

1. Perspectiva atomist
Perspectiva atomist este cea mai veche, dar a continuat n diferite forme
s circule pn n zilele noastre. Ea se bazeaz pe de o parte, pe descompunerea
personalittii n elementele sale componente, urmrind studierea legittilor lor de
functionare, iar pe de alt parte, pe identificarea elementului primar sau constituantul
fundamental al acesteia.
Astfel, cea mai veche orientare este a medicului antic Hipocrates, urmat de
Galenus, cu privire la temperament, care este explicat naiv, prin amestecul celor
patru humori socotite ca fundamentale (snge, fiere neagr, fiere galben si saliv) din
care una ar domina, de unde si denumirile care s-au pstrat de: coleric, sangvinic,
flegmatic si melancolic. Ipoteza humoral a fost eliminat, dar este confirmat faptul
c teoria este constitutiv-organic.
Astfel, Tipologia lui Hipocrat identific:
-

Colericul reactii emotionale puternice. Persoana agitata. Impulsiv, uneori

violent; face risipa de energie. Inconstant in relatiile cu ceilalti. Inclinatii
spre exagerare.

Flegmaticul calm, imperturbabil, lent, echilibrat emotional. Caracterizat

de rabdare si toleranta, dar se adapteaza mai greu. Meticulos si inclinat
spre rutina.

Sangvinicul vioi, vesel. Trece rapid de la o stare afectiva la alta. Se

adapteaza repede.

Melancolicul emotiv, sensibil. Are dificultati de adaptare si o capacitate

de lucru mai redusa. Inclina spre reverie. Afectat de insuccese. Inchis in
sine.

Mult mai trziu, I.P. Pavlov (1849-1936) fiziolog rus, a stabilit cele 4 tipuri de
ANS (activitate nervoas superioar) n functie de modul cum se combin nsusirile
de fort, mobilitate, echilibru, ntre cele dou procese nervoase de baz: excitatia si
inhibitia, n caz de neechilibru neputnd s intervin numai predominarea fortei
excitative.
Aceste trei nsusiri de baz privind functionarea sistemului nervos prezint
gradatii:

pentru fort: puternic/slab,

pentru mobilitate: mobil/inert,

pentru echilibru: echilibrat/neechilibrat.

Prin combinarea dintre nsusiri n prim plan apar patru tipuri de sistem nervos (prin
extensie de ANS) care sunt corespondente, relativ, cu cele patru temperamente
descrise n antichitate de Hipocrates:

- nsusirile de fort delimiteaz tipul puternic

tipul slab

- nsusirile de mobilitate (trecerea de la excitatie la inhibitie): tipul mobil

tipul inert

- nsusirile de echilibru: tipul echilibrat

tipul neechilibrat

Tipul puternic-mobil-echilibrat: temperamentul sangvinic

Tipul puternic-neechilibrat-excitabil: temperamentul coleric
Tipul puternic-echilibrat-inert: temperamentul flegmatic
Tipul slab: la baza temperamentului melancolic
Medicul psihiatru german Ernst Kretschmer (1888-1964) propune o tipologie
dup constitutia corporal, care coreleaz cu o anume tipologie temperamental si cu
predispozitia pentru anumite maladii psihice.
El identific:

1. Tipul picnic cruia i corespunde ca profil psihologic ciclotimicul (gr. Kyloscerc, thyma-stare), dispozitie spre o evolutie tonico-afectiv, ciclic,
sinusoidal, cu alternante ntre stri active si depresive).
Sunt oameni cu talie joas, scunzi, fata rotund, ten fin, strat de grsime la
suprafata trunchiului, putin ncreztori n puterile lor, temtori, dintre ei se
recruteaz bolnavii maniaco-depresivi si hipomaniacii.

2. Tipul leptosom sau astenic, cu talie nalt, membre lungi si subtiri, sistem
osteomuscular firav, oameni cu caracter normal, hipersensibili, dominati de
introversie. Dup E. Kretschmer acestia prezint predispozitii pentru boli
schizoide si schizofrenie.

3. Tipul atletic este un tip intermediar care este dezvoltat armonios din punct de
vedere fizic, echilibrat relational, apreciat ca fiind normal din punct de vedere
psihic.

n 1926, W.E. Sheldon propune o tipologie morfo-fizio-psihologic dup

gradul de dezvoltare a celor 3 foite germinative:

endomorf- dezvoltare corporal predominant intern, dezvolt:

Tipul visceroton (care se apropie de cel picnic din

tipologia anterior prezentat) dominat de activitti organice,
interne, mai ales de nutritie, prefer ceremoniile, relaxarea
n pozitie de miscare iar din punct de vedere emotional
reactiile sunt uniforme; sunt extraverti;

mezomorf- dezvoltare corporal echilibrat, dezvolt:

Tipul somatoton dominat de activitatea sistemului

muscular; iubeste sportul, riscul n activitti pragmatice,
vocea este neretinut, maniera de comportare are caracter
deschis, direct,uneori dur;

- ectomorf - dezvoltare corporal predominant extern se regseste n

Tipul cerebroton, dominat de activitatea sistemului

nervos; pozitia, miscrile i sunt retinute, nhibate, tendinte
de nsingurare, sociofobii. Se remarc prin activism
intelectual si afectiv. n rndul lor schizofrenia este boala
psihic ntlnit.

Hans Y. Eysenck (n.1916-psiholog britanic de origine german) a utilizat

pentru identificarea aspectelor fundamentale ale personalittii o tehnic ce poart
denumirea de analiza factorial. El sustine c exist 2 dimensiuni esentiale ale
personalittii n functie de nivelul de nevrozism: instabilitate si stabilitate. Acestea se
coreleaz cu tipologia propus de C.Gustav Jung (1875-1961), psihiatru elvetian
bazat pe orientarea predominant spre lumea intern n functie de care a descris 2
tipuri: extrovert si introvert.
Modelul de personalitate al lui H.Y.Eysenck ordoneaz pe dou axe (una
vertical si una orizontal) cei 4 factori si astfel delimiteaz urmtoarele tipuri:

extrovert stabil - sangvinic,

introvert stabi l- flegmatic,

extrovert instabil - coleric,

introvert instabil - melancolic.

Fiecare factor principal este compus din factori secundari: de exemplu pentru
extrovert acestia sunt dinamismul, sociabilitatea, disponibilitatea de asumare a
riscurilor, impulsivitatea, expresivitea, chibzuinta si responsabilitatea n timp ce
pentru introvert sunt respectul de sine, bucuria, teama, obsesivitatea, autonomia,
ipohondria si vinovtia.
Mai trziu, n 1976 a adugat si a treia dimensiune psihoza, dndu-si seama c
acest aspect al personalittii nu se justific prin extroversiune si introversiune. La
majoritatea oamenilor se identific factori si dintr-o categorie si din cealalt si acestia
poart denumirea de ambivert.
O teorie la fel de celebr, bazat tot pe analiza factorial a fost elaborat, n
1965 de Raymond Cattell, autorul testului 16PF, potrivit creia exist 16 factori
esentiali de personalitate pentru definirea profilului oricrui om.
n concluzie, valoroase explicativ si analitic, teoriile de tip atomist rmn
totusi tributare diviziunii componentelor, omiterii unittii, integralittii personalittii.

2. Perspectiva structural
Perspectiva structural apreciaz personalitatea pornind de la global, la
ntreg, de la organizarea si ierarhizarea elementelor componente.
Pentru scoala gestaltist personalitatea este o configuratie, un ansamblu de
elemente.
Perspectiva configuraionist, rezultat al trsturilor este sustinut si de
J.P.Guilford pentru care unicitatea personalittii rezult din modul concret de
organizare, structurare si interrelationare si nu din numrul trsturilor. J.P.Guilford a
identificat aproape 100 de factori, majoritatea de natur intelectual.
S-au identificat puncte comune ntre perspectiva atomist si cea structural.
Cea mai evident este tendinta de identificare a factorilor dar si cea de a doua se
impune prin surprinderea caracterului global si unitar al personalittii si are n vedere
dinamica sa n baza structurrii si evolutiei componentelor sale n timp.
Kurt Lewin (1890-1947) psihosociolog american de origine german,
interesat de dinamica grupului, sesizeaz n structura personalittii 3 momente
succesive:
* Etapa structurii globale-este una de tip primar, nediferentiat, slab structurat,
mai ales n privinta conexiunilor interne. Este evident n jurul vrstei de 3 ani.

* Etapa structurii semidezvoltate-n interiorul structurii initiale se diferentiaz

functiile si creste gradul de interdependent corelativ. Cel mai pregnant se
evidentiaz n preadolescent.
* Etapa structurilor dezvoltate n care sunt deja maturizate prin tipurile de
structuri si prin maximalizarea conexiunilor de tip reglator dintre ele, ceea ce asigur
coerent, stabilitate. Se dezvolt dup vrsta adolescentei pe msura maturizrii
actionale si sociale.
Studiile de analiz factorial sunt folosite pentru identificarea structurii
personalittii considerat capacitate definitorie.

3. Perspectiva sistemic
Perspectiva sistemic are la baz teoria sistemic avnd ca punct de referint
sistemul, n cadrul cruia elementul devine important numai n msura n care este
interpretat ca sistem, deci ca ansamblu de relatii, de interactiuni si interdependente.
Elementul trebuie raportat la context, ceea ce ntr-un context este element, n altul
devine sistem. Acest lucru este posibil pentru c elementele se unesc n subsisteme.
Personalitatea este o unitate integrativ, superioar, un sistem supraordonat ce nu
se poate reduce la procese, functii psihice si nici nu se adaug la structurile biologice
sau psihocomportamentale primare. Este un sistem dinamic, hipercomplex, cu
organizare ierarhic plurinivelar, care dispune de intrri-stri-iesiri, asemeni oricrui
sistem.
Forta personalittii, unitatea, stabilitatea ei se probeaz mai ales prin puterea de a
surmonta, de a domina si chiar de a se impune n raport cu o situatie, ceea ce
nseamn c exist o dinamic n evolutia sa.
Din perspectiva dinamismului personalittii, contributia lui Sigmund Freud
(1856-1939),

medic

austriac,

fondatorul

psihanalizei

(conceptie

teoretico-

metodologic centrat pe studierea vietii psihice interioare a subiectului) este

revelatoare.
Psihanaliza nu se limiteaz doar la descrierea si clasificarea fenomenelor ci are n
vedere elementele de determinare ale vietii psihice interioare si schimbarea finalittii
psihologice de la cea de tip explicativ la una ameliorativ, psihoterapeutic, umanist.
Dup S. Freud personalitatea rezult din actiunea a 3 forte dispuse la 3 niveluri
supraetajate: eul, supraeul si sinele.

Sinele reprezint nivelul inconstientului, sediul impulsurilor instinctive, dominate

de principiul plcerii, al reducerii tensiunii situat n afara rationalului.
Eul (ego), dimpotriv este forta constient, organizatoare ce actioneaz dup
principiul realittii si implic gndire, ratiune, control asupra pornirilor tensionate din
inconstient. Trebuinta n stare activ este expresia unui dezechilibru care creeaz la
nivel inconstient o puternic stare de tensiune ce se exercit ca o fort asupra
constientului (al eu-lui) care trebuie s gseasc modalitatea de descrcare, de
reducere a tensiunii.
Supraeul sau superegoul reprezint sistemul normelor social-morale nsusite de
individ, interiorizate pe baz de deprinderi morale, de motive. Supraeul detine att o
zon din inconstient ct si una din constient exercitnd control, determinare asupra
eu-lui dar si asupra sinelui. Este depozitarul valorilor socio-morale.
Atta timp ct ntre cele 3 instante exist echilibru viata personalittii decurge
firesc, n schimb atunci cnd apar tensiuni, cum este cazul unor instincte care nu pot fi
satisfcute, ele sunt refulate, trimise n inconstient. Acolo nu dispar, nu sunt inactive,
ci pot reveni cu fort sporit pentru a fi satisfcute. Cu ct conflictul dintre libidou
(forta, puterea instinctelor sexuale) si constiint este mai mare, cu att instinctele
refulate caut ci proprii de a se satisface, chiar mpotriva vointei si vrerii constiintei.
La nivelul celor 3 instante apar mecanisme de defulare, de descrcare ce permit
organismelor s se echilibreze: de exemplu unele apar sub forma visului (inconstient),
n cazuri mai grave apar stri morbide, obsesive, nevrotice.
La nivelul subconstientului se dezvolt actele ratate (lapsusuri, erori de lectur, de
scris) bazat pe automatisme iar modalittile de defulare constiente pot fi grosiere
(explozii, reactii nestpnite, violente) sau rafinate, prin suprimarea tensiunii n alt
gen de activitate dect cea obligatorie, curent ( creatii, hobby-uri).
Dintre cele 3 instante, dup opinia lui Freud, cea mai important este a doua,
subconstientul, ntruct trebuie s satisfac cerintele sinelui, ale Supraeului si
Realittii, s fie un mediator ntre cerintele aparatului psihic.

4. Perspectiva psihosocial
Perspectiva psihosocial are n vedere cunosterea personalittii concrete, asa
cum reactioneaz firesc n sistemul interrelatiilor, pe baza statusurilor si rolurilor
ndeplinite.

n aceast perspectiv, esenta personalittii o reprezint ansamblul relatiilor

sociale, att cele macrosociale (economice, politice, juridice, morale, religioase etc.)
ct si cele microsociale (familiale, scolare, profesionale, de vecintate, etc.)
A.Kardiner vorbeste de un nucleu de baz iar R.Linton de personalitti de statut,
configuratii psihologice comune membrilor dintr-un anume mediu social sau cu un
anume statut.
Perspectiva psihosocial presupune o tripl interpretare a personalittii:

1) Situational - personalitatea ca produs al situatiilor, mprejurrilor, o raportare la

situatiile care le trieste, provoac, suport, valorific, respectiv la contextul social;

2) Relational - studiaz personalitatea n relatie cu alta, pentru a vedea cum se

acomodeaz, adapteaz, coopereaz;

3) Grupal - raportarea la grup, considerndu-l nu doar ca un simplu context, ci ca

instrument de formare a personalittii.
Dac individul are personalitate, grupul are similaritate, care cu ct va fi mai
puternic, mai coerent cu att va influenta personalitatea fiecruia.

5. Perspectiva umanist
Psihologia umanist, orientare ce s-a impus ncepnd cu a doua jumtate a
secolului XX, prin Abraham Maslow, Carl Rogers, Charlotte Buhler, psihologi
americani, J.Cohen (englez) si francezul A. de Peretti propune o personalitate care
s triasc sansele mplinirii, satisfactiei, succesului, s constuiasc relatii de
colaborare, solidaritate si pe aceast baz s se implice n marile probleme ale omului
si omenirii (boal, sntate, fericire/nonfericire, exploatare, fraternitate, rzboi, pace).
Pentru Carl Rogers, unul dintre initiatorii teoriei umaniste, personalitatea trebuie
s se centreze pe dezvoltarea necesittii de autoactualizare ( de dezvoltare a
potentialului propriu) si a necesittii pretuirii, att a celei de tip neconditionat ( fiecare
este pretuit de 1,2 persoane indiferent de tipul su de comportament) si a celei de tip
social-valoric, ultima dependent de ceea ce se numeste conditii de valoare, care
impun cunoastere si respectare.
Marele caracterolog american G.Allport sustine c trsturile personalittii se
ierarhizeaz, unele fiind dominante, altele subordonate, la fiecare impunndu-se una,
dou trsturi dominante, cardinale, care le controleaz pe toate celelalte. Acestea
sunt urmate de trsturile principale, n numr de 10-15 care, deoarece sunt

caracteristice individului se pot identifica cu usurint. n afara acestora, sute, chiar mii
sunt trsturile secundare, slab exprimate, lipsite de continuitate, uneori negate chiar
de subiectul nsusi.
George Kelly n 1955 a formulat o teorie potrivit creia fiecare dintre noi si
elaboreaz un set de constructe personale n baza experientei proprii, le utilizeaz
pentru a ntelege lumea, pe cei din jur si n luarea deciziilor.
Constructele personale pot fi locale sau generale, au caracter bipolar (ex. sensibil,
insensibil) si sunt folosite n evaluarea celorlalti. Potrivit lui G.Kelly, fiecare avem un
set de 8,9 constructe supraordonate (bun/ru) si altele mult mai numeroase,
subordonate. Personalitatea apare ca un sistem de constructe ce se integreaz unele pe
altele, constructe de constructe-situate la mai multe niveluri ierarhice.
Pentru analiza constructelor personale, el a elaborat o gril, repertoriu, considerat
a fi primul test de personalitate ce ofer o ntrire profund a felului n care un om si
ntelege lumea.

III. Structura personalitii

Structura personalittii include:
Subsistemul de orientare al personalittii (motive, interese, aspiratii, nclinatii,
convingeri, idealul de viat);
Subsistemul bioenergetic al personalittii- Temperamentul;
Subsistemul instrumental al personalittii -Deprinderi, priceperi, obisnuinte,
aptitudini si capacitti, creativitatea si potentialul creativ;
Subsistemul relational valoric si de autoreglare- Caracterul
IV. Concluzii
Analiznd multiplele teorii ale personalittii, Montmolin, arat c ideile care apar
cel mai frecvent n cadrul diverselor teorii asupra personalittii sunt:

1. ideea de totalitate, personalitatea fiind privit de majoritatea autorilor ca un

ansamblu de trsturi, ca un agregat, ca un sistem de procese si functii psihice;

2. ideea de individualitate, care se refer la caracterul unic, original al

personalittii, pe baza cruia putem diferentia un individ de altul;

10

3. ideea de concret, n sensul c o cunoastere a personalittii ne permite o

predictie cu privire la ceea ce va face n mod concret un individ ntr-o anumit
situatie;

4. ideea de unitate, personalitatea presupunnd organizare, caracter sistemic;

5. ideea de stabilitate, trsturile de personalitate reprezntnd constante ale
comportamentului.

BIBLIOGRAFIE

1. Allport G.W., Structura si dezvoltarea personalittii, E.D.P.,1991;

2. Freud S., Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vietii
cotidiene,E.D.P., 1992;

3. Hayes N., Orrell S., Introducere n psihologie, Ed.All, 1997;

4. Holdevici I, Psihologia succesului, Ed. Ceres, Bucuresti, 1993;
5. Zlate M., Eul si personalitatea, Ed.a IIa, Ed.Trei, 1999.

11