Muschii capului si gatului

Acestia se impart in doua grupe mari:

1. cutanati
2. masticatori

Muschii cutanati ai capului si gautlui (sau pielosi)

Caracteristici:

sunt muschi slab dezvoltati, de multe ori reprezentati prin fibre musculare
reduse, subtiri, avand actiunie redusa ei mobilizand tegumentul, in cea mai
mare parte din actiunile lor;
au o insertie cutanata mobila, participand la redarea diferitelor expresii ale
fetei, motiv pentru care se numesc si muschi ai mimicii.
sunt dispusi in jurul orificiilor capului ( orbita, fose nazale, cav orala, conduct
auditiv), participand la inchiderea si deschiderea acestora cu exceptia
conductului auditiv);
toti sunt inervati de n facial.

Se impart in:

m. pielosi ai craniului;
m. pielosi ai pleaoapelor si sprancenelor in jurul orif. orbitar;
m pielosi ai nasului;
m pielosi ai orif. oral ( ai buzelor), la acestia adaugandu-se si m platisima.

M.Pielosi ai craniului reprezentati prin

m Temporo-parietal;
m occipito-frontal
m pavilionului urechii.

M. occipito-frontal

-Este un muschi digastric anterior : m frontal posterior: m partietal tendonul

intermedial dintre acestia fiind reprezentat de aponevroza epicraniala.

Se insera pe linia curba occipitala superioara, pe baza mastoida si pe convexitatea

concai, prin cealalta extremitate continuandu-se cu aponevroza epicraniana.

M. Frontal

Page 1 of 15
Continua anterior aponevroaza epicraniana si se insera pe fata profunda a
tegumentului regiunii intersprancenare si a reg orbitare, fibrele sale intermediandu-
se frontal cu cele ale procesului si lateral cu fibrele orbicularului ploapelor si m
sprancenosului.

Tendonul intermedial, aponevroza intercraniana, galeea aponevrotica este o banda

fibroasa care prin fata sa inferioara aluneca pe pericraniu prin intermediul unui
tesut conjunctiv lax iar fata sa superioara este legata de fata profunda a
tegumentului prin tractusuri conjunctive ceea ce explica mobilizarea pielii capului
prin contractia occipito-frontalului.

In partile laterale da insertie muschilor auriculari superior si anterior, se intinde pe

mastoida, pe conductul auditiv extern ajungand pana la nivelul tesutului subcutanat
al regiunii maseterine.

Intre aponevroza si tegumentul capului se gaseste o masa adipoasa bogata

impartita de tractusurile conjunctive in lojete, masa adipoasa continand terminatii
nervoase si vase de sange abundente provenite prin ramificatia pediculilor vasculo-
nervosi ai pielii capului, de aceea o lezare la acest nivel este foarte sangeranda.

Aponevroza epicraniana cu pielea capului formeaza ceea ce se numeste scalp.

Temporo-parietalul

se insera pe aponevroza epicraniana si se termina pe pavilionul urechii intre m

auriculari anterior si posterior

M. Pavilionului urechii

Sunt m intrinseci care isi au originea si terminarea pe pavilionul urechii sau la

nivelul pavilionului urechii

Pe fata acestuia fiind m mare si mic ai helixului, m tragus si m antetragusului pe

fata interna a pav urechii sunt m oblic si transvers

M extrinsevi sunt in numar de 3, numiti m auriculari superior, anterior si posterior

Auricularul superior

Se insera pe aponevroza epicraniana si se termina pe convexitatea fosei naviculare

Auricularul anterior

De pe aponevroza epicraniana se termina pe spina helixului si partea anterioara a

concai.

Auricularul posterior

De pe mastoida, se termina pe pavilionul urechii, la nivelul convexitatii concai.

Page 2 of 15
M auriculari sunt redusi la om si prin actiunea lor mobilizeaza pavilionul urechii.

M pleoapelor si sprancenelor

Orbicularul Pleopapelor

Este un muschi ceva mai voluminos care cuprinde 3 portiuni

1. una perficerica orbitara

2. una mediala sau palpebrala
3. portiune lacrimala ( m lui Horner)

Portiunea laterala, pariferic incepe de la nivelul unghiului ochiului prin un tendon

direct care se insera pe marginea anterioara a santului lacrimalului - pe procesul
frontal al maxilei si un tendon reflectat care se insera pe creasta osoasa a
lacrimalului

Cele doua tendoane se undesc pe un scurt traiect, dupa care se bifurca intr-un
tendon superior pt pleaoapa superioara si un tendon inferior pt pleaopa inferioara.
De aceste teondoane se prind fibrele musculara arciforme (concave in sus pt
pleaoapa inf, invers) care se termina pe fata profunda a tegumentului din unghiul
extern al ochiului unde se interpatrund.

Printre aceste fibre musculare exista fibre musculare care pornesc direct de pe
procesul frontal al maxilei, de pe procesul maxilar al frontalului si chiar de pe maxila
care se interpatrund cu fibrele musculare ce pornesc de pe tendoane.

Muschiul lui Horner sau portiunea lacrimala se insera pe de o parte pe creasta

osoasa a lacrimalului , impreuna cu tendonul refrectat al orbicularului si pe de alta
parte pe fata profunda a tegumentului pleoapei la nivelul sau usor indaratul
punctului lacrimal.

Orbicularul cu portiunile sale laterala si mediala inchid pleoapele si imprastie

lacrimile pe suprafata globului ocular care sunt conduse in conductul lacrimal prin
deschiderea orificiului lacrimal de la nivelul punctului lacrimal prin contractia m lui
Horner.

M Sprancenos ( Corrugator supercilii )

Se insera pe partea interna a orbitei si in dreptul orificiului supraorbitar se rasfira in

evantai . Fibrele sale interpatrunzandu-se cu fibrele frontalului si orbicularului.

Exista si un muschi depresor al sprancenei sau depresor supercilii.

M piramidei nazale sunt reprezentati prin

procerus
m nazal

Page 3 of 15
 depresorul septului nazal;
la acestia se adauga fibre care provin din ridicatorul comun al aripii nasului si
buzei superioare.

Procerus se numeste si piramidal, care, prin extremitatea sa proximala se insera

pe oasele proprii ale nasului putand ajunge si pe cartilajele laterale ale nasului iar
cranial fibrele sale se termina in regiunea intersprancenara amestecandu-se cu
fibrele frontalului.

Muschiul nasal

De fapt, este forma din 2 portiuni si multi considera 2 muschi

O portiune transversa cun sub numele de transversul nasului care este un

compresor al narinelor si care se insera printr-o formatiunie aponevrotica pe dosul
nasului, de unde se indreapta in afara, spre santul nazogenian (dintre piramida
nazala si obraz) o parte din fibre inserandu-se pe fata profunda a tegumentului la
acest nivel si alte fibre coborand la nivelul buzei superioare unde se amesteca cu
fibrele depresorului spetal ( depresorul septului nasului).

Al treilea muschi al piramidei nazale este portiunea alara sau dilatatorul narinelor
care se insera pe maxila prin cateva fibre si pe partea laterala a cartilagiului aripii
nasului si se termina pe fata profunda a tegumentului de pe marginea inferioara a
narinelor.

Depresorul septului nazal ( m. mirtiform)

Se insera la nivelul fosetelor mirtiforme ale maxilei si se termina pe fata profunda a

tegumentului de la nivelul partii posterioare a aripii nasului si de la nivelul septului
nazal. Este un dilatator al narinelor.

Muschii orificiului oral (bucal)

se impart in 2 grupe mari:

1. constrictori
2. dilatator

M constrictori sunt reprezentati prin

Orbicularul buzelor( gurii) prezinta la randul sau 2 componente:

1. orbicularul extern prezinta fibre intrinseci rep de cei 2 muschi incisivi

superior si 2 muschi incisivi inferiori care se insera pe fosele mirtiforme si
canine ale maxilei si mandibulei si se indrepta catre comisurile bucale unde
fibrele lor se intrepatrund. acestea sunt fibre proprii, pt ca prezinta si fibre

Page 4 of 15
 extrinseci care de fapt sunt provenite de la toti muschii orificiului oral cu
precadere, pt buza superioara, din fibrele ascendente ale bucinatorului si ale
coboratorului comisurii bucale iar pt buza inferioara, din fibrele descendente
ale bucinatorului si fibrele provenite din m ridicator al comisurii bucale.
2. Portiunea interna a orbicularului oral este reprezentata de fibre
arciforme ce intra in constitutia celor 2 buze si se interpun printre fibrele
orbicularului extern.

Compresorul buzelor ( inchide si deschide orificiul bucal)

rep prin fibre scurte musculare interpuse intre fata profunda a tegumentului buzei
respective si mucoasa laviala . prin contractia lor, aceste fibre musculare comprima
si subtie buzele, actiune necesara in timpul suptului, dar si in timpul sarutului -
musculus osculatorius.

M dilatatori ai orificiului bucal

sunt dispusi in 2 planuri: profund si superficiali

m. profunzi sunt reprezentati prin :

1. m ridicatorul comisurii bucale numit si muschiul canin

2. m. buccinator care este un muschi mai voluminos care se insera pe
marginile alveolare ale maxilei si mandibulei in dreptul ultimilor 3 molari si
pe ligamentul pterigomandibular sau aponevroza buccinato-faringiana.
acest muschi prezinta o fascie proprie si pe fata sa externa prezinta bula
gresoasa a lui Bichat dop de grasime ce serveste ca indice de stare de
sanatate al copilului si maturului ( lipseste la persoanele canceroase).
muschiul este strabatut de canalul lui Stenon si de canalul bucal, in
drumul sau spre mucoasa. fata sa interna corespunde mucoasei bucale pe
care o trage in afara pentru a nu fi prinsa intre arcadele dentare.
3. coboratorul buzei interioarae ( patratul barbiei).
4. m mental sau motul barbiei
5. m dilatatori:
6. ridicatorul comun al aripii nasului si buzei superioare
7. ridicatorul propriu al buzei superioare
8. micul zigomatic
9. marele zigomatic
10.m. rizorius al lui Santorini

La toti acesti muschi enumerati pana acum se adauga muschiul platisma sau
pielosul gatului care este un muschi plat ce se insera distal pe fata profunda a
tegumentului regiunilor subclaviculara, acromiala si deltoidiana, iar terminal se
insera pe marginea inferioara a corpului mandibular, pe fata profunda a
tegumentului reg mentoniere, pe linia oblica externa a corpului mandibular si fata
profunda a tegumentului buzei inferioare.

Page 5 of 15
NERVUL FACIAL

a VII-a pereche de nervi cranieni

este un nerv motor
fibrele viscerale aferente si eferente apartin n intermediar, cei doi nervi
avand un traiect comun pana in prima parte a canalului nervului facial,
motiv pentru care mult timp au fost studiati / descrisi impreuna.
n. intermediar fiind numit nervul 7 bis sau nervul lui Vriesberg

Originea reala:

nuceul motor din calota pontina

fibrele eferente ale nuceului facialului situate profund pe planseul ventriculului 4

celebrale inconjura polul superior al nuceului nervului VI abducens formand foliculul
facial si se indreapta apoi spre originea aparenta a nervului, situata la nivelul
santului bulbo-protuberantial, deasupra olivei , avand apropiat originea nerv. VII bis,
lateral de care se gaseste originea aparenta a nervului VII.

medial de originea aparenta a nervului VII dar la distanta de aceasta data se

gaseste nervul abducens VI.

Traiect si raporturi

de la nivelul originii sale aparente n facial strabate fosa craniana posterioara,

meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub baza craniului terminandu-se
in interiorul glandei parotide.

in fosa craniana posterioara , n facial se gaseste impreuna cu VII bis si nervul VIII in
unghiul ponto-cerebelor a lui MINGAZZINI, toti cei 3 nervi fiind inconjurati intr-o
teaca arahnoidiana comuna, iar pia-mater formand o teaca proprie fiecarui nerv.

in partea laterala a spatiului, n facial si intermediar sunt suprapusi si initial nervul

intermediar este situat lateral fata de facial si apoi se interpune intre acesta si
fibrele nervului vestibule-cohlear, de unde si numele de nerv intermediar.

Page 6 of 15
din fosa craniana posterioara, n facial patrunde prin polul acustic intern, in meatul
acustic intern, incepand portiunea interpietroasa a n facial.

la acest nivele, n facial este elementul cel mai sus situat si are o lungime de
paroximativ 10-12 mm fiind cu directie postero-anterioara.

N facial este in raport cu artera labirintica, unica sau dubla care isi are originea in
artera cerebeloasa antero-inferioara. Fundul meatului acustic intern este impartit de
2 creste transversala si verticala- in 4 cadrane:

aria nervului facial situata antero-superior, pt nervii facial si intermediar

ariile vestibulare superioara si inferioara
si aria cohleara - pt fibrele nervoase corespunzatoare.

se angajeaza in canalul nervului facial sau canalul lui Falopius in care are un traiect
in forma de Z cu 3 portiuni

1. prima portiune, segmentul labirintic, deoarece este situat superioar de

labirint, se intinde de la polul acustin intern la loja ganglionului genicular
unde prezinta o anugulatie de aproximativ 75 de grade numita genunchiul
nervului facial sau geniculum care este coafat de catre ganglionmul
genicular.
2. a doua portiune segmentul timpanic se gaseste pe peretele medial al
urechii medii , in aceasta portiune, n facial are un traiect paralel cu axul
stancii temporalului si intre a2a si a 3a portiune formeaza o a2a angulatie
numita genunchiul inferior (cotul facial ) care este in raport cu antrumul
mastoidian ceea ce explica posibilitatea lezarii n facial in trepanatia
mastoidiana.
3. a 3-a portiune segmentul mastoidian- este situat mai aproape de peretele
anterior al mastoidei, posterior meatului acustic extern . La acest nivel n are
o directie verticala. Nervul paraseste canalul mastoidian prin gaura stilo-
mastoidiana impreuna cu artera stilo-mastoidiana, ram din artera auriculara
posterioara( nu intotdeaua) si ajunge la baza craniului in asa numitul
patrulater al facialului delimitat astfel: superior- baza craniului, inferior-
pantecele posterior al digastricului, posterior- mastoida cu s.c.m, iar anterior
glanda parotinda .

N patrunde in grosimea glandei parotide in care, dupa expresia lui Gregoar, sta ca
semnul de carte intr-o carte, la acest nivel impartindu-se in ramurile sale terminale.

In parotida in totdeauna este stituat lateral de vena jugulara externa?

Ramuri colaterale: topografic, ramurile nervului facial se impart in ramuri

intrapietroase care se intind in stanca temporalului ramuri extrapietroase .

Ramurile intrapietroase sunt rep de n muschiului stapedius

Page 7 of 15
iar cele extrapietroase din n auricular posterior, ramul digastic, ramul stilohioidian,
inconstant n lingual.

n auricular posterior se desprinde din facial la iesirea acestuia prin gaura stilo-
mastoidiana, inconjura marginea anterioara a mastoidei, se indreapta superior si se
imparte in 2 ramuri:

1. ramul auricular pt m auriculari posterior si superior

2. ramul occipital pt pantecele posterior al m occipito-frontal. acest ram se
anastomozeaza cu ramul posterior al celui de-al doilea nerv spinal cervical
cunoscut si sub numele de nervul suboccipital al lui Arnold.

ramurile digastri si stiloidian care se pot desrinde din un trunchi comun, se

distribuie muschilor cu acelasi nume.

ramul comunicant cu nervul glosofaringian poate sa si lipseasca, este un ram

subtire ce se desprinde din facial imediat sub gaura stilo-mastoidiana, inconjura ca
o ansa fata anterioara a venei jugulare interne de unde si numele de ansa lui Haler
si se termina fie in ganglionul inferior al gloso-faringianului fie in trunchiul nervos
imediat sub ganglion.

Ramul lingual ( inconstant) are un traiect lung intinzandu-se de la gaura stilo-

mastoidiana pana la baza limbii. El da filete musculare pt muschii gloso-stafilini si
stilo-glos si filete mucoase care se distribuie impreuna cu filete din artera linguala
in m. linguala.

Planul nervos constituie plexul intraparotidian a carui formare depinde de modul de

termina a n facial.

Ramuri terminale

Prin bifurcare in ram superior sau temporor-facial si ram inferior sau cervico- facial
sau prin trifurcare in superior, mijlociu si inferior.

In grosimea parotindei, intre ramurile terminale ale n facial exista intoddeauna o

anastomoza parastenoniana.

Ramul superior care se anastomozeaza cu nervul auriculo-temporal al

mandibularului da ramuri temporale, zigomatice si bucale superioare.

Ramurile temporale pt m auricular anterior si pantecele frontal al occipito-

frontalului,

Ramurile zigomatice pentru orbicularul ochiului si m sprancenei ,

Page 8 of 15
Ramurile bucale superioare pt m mare si mic zigomatic, ridicator al comisurii
bucale ( unghiului gurii), ridicator al buzei superioare, ridicator comun al aripii
nasului si buzei superioare, ridicator propriu al buzei superioare si orbicularul buzei.

Ramul inferior primeste 1 sau 2 ramuri anastomotice de la ramul auricular al

plexului superficial si la nivelul unghiului mandibulei da nastere la ramuri bucale
inferioare pentru m buccinator, risorius si orbicular al gurii si ram marginal al
mandibulei care se distribuie m depresor al unghiului gurii, coborator al muzei
inferioarae si mentonier.

Cel de-al treilea ram este ramul cervical, numit si ramul gatului, care inerveaza m
platisima.

Vascularizatia n facial:

in trigonul ponto-cerebelos., n facial este vascularizat de artera cerebeloasa

antero-inferioara si de artera labirintica, ram din artera auditiva interna.
artera stilo-mastoidiana vascularizeaza segmentele 2 si 3 din apeductul lui
falopius si seg rewtro-stilian in portiunea extracraniana participand la
vascularizatia nervului si artera auriculara superioara.

Anastomoze:

1. la niv originii aparente se anastomozeaza cu n vestibulo-cohlear.

2. in meatul auditiv intern se anstomozeaza cu nervul intermediar,
3. in canalul facialului, din genunchiul superior, se desprind ramuri
anastomotice pentru ganglionul vestibular al lui Scarpa
4. nervii gloso-faringian,
5. trigemen
6. plexul cervical.

N INTERMEDIAR:

continua se fie deschis ca parte vegetativa, preganglionara si gustativa a nervului

facial.

nervul contine fibre viscero-motorii, viscero-sensitive si somato-aferente generale.

Originea reala este in ganglionul genicular, situat la nivelul genunchiului facial .

Ganglionul are neuroni psedounipolari ale carui prelungiri periferice conduc stimulii
gustativi din 2/3 anterioare al mucoasei linguale si stimuli cutanati de la nivelul asa
numitei regiuni a lui Ramsay Hunt.

Page 9 of 15
Prelungirile centrale se formeaza componenta aferenta a nervului care intra in
nevrax pe la nivelul originii aparente , lateral si in contact cu nervul facial si face
sinapsa in partea superioara a nucleului tractului solitar din bulb - fibrele gustative
si in nucleii terminali ai nervului trigemen fibrele somato aferente.

Ganglionul genicular este numai traversat fara sa faca sinapsa si de fibre

parasimpatice care vin de la nivelul nucleului lacrimal si de la nivelul nucleului
salviatori superior.

Fibrele viscero-motorii isi au originea in nuceul salivator superior si nucleul lacrimal.

De la nuceul salivator superior pleaca fibre mielinice preganglionare care merg pe
nervul intermediar, coarda timpanului si nervul lingual, ram al n mandibular., pana
la nivelul ganglionilor submandibular si sublingual unde fac sinapssa cu neuronul
post-ganglionar.

Fibrele postganglionare, subtiri si amielinice se vor distribui glandelor salivare

sublinguala si submandibulara.

De la nivelul nucleului lacrimal, sau nucleul lui Yagita, pleaca fibrele preganglionare
pana la ganglionul genicular pe care il strabat fara sa faca sinapsa si apoi merg cu
nervul pietros mare si nervul canalului pterigoidian si vor face sinapsa in ganglionul
pterigopalatin al lui MERCKEL de pe traseul n maxilar.

Fibrele postganglionare care pleaca de la acest ganglion, merg cu ramurile n

oftalmic si maxilar.

Nervul intermediar are exact acelasi traiect ca si nervul facial cu care patrue in
meatul acustic intern si in canalul facialului pana la gangllionul genicular.

Conf nomenclaturii anat. ramurile n intermediar sunt:

1. n pietros mare,
2. coarda timpanului,
3. ramul comuicat cu plexul timpanic
4. ramul comuicat cu nervul vag.

Ramul pietros mare, numit si nervul pietro mare superficia, se desprinde din nerv
la niv gangl genicular, iese prin canalul prietros accesor si merge pe fata antero-
superioara a stancii, pe sub ganglionul trigeminal, se uneste cu nervul pietros
profund din plexul carotidian intern si formeaza n canalului pterigoidian sau n
Vidian, perforeaza lama fiobroasa ce acopera foramen lacerum, lateral de carotida
interna, strabate canalul pterigoidian si se termina in ganglionul pterigo-palatin a lui
Meckel ca radacina parasimpatica a acestuia.

Coarda timpanului ia nastere in segmentul mastoidian, la 2-3 mm deasupra gaurii

stilo-mastoidiene. Patrunde intr-un canal osos orientat antero-posterior numit

Page 10 of 15
canaliculul timpanic al corzii timpanului saui canalul posterior care se deschide pe
peretele posterior al casei timpanului,. strabate de maniera unui arc partea
superioara a fertei mediale a membranei timpanului, de unde si denumirea de
coarda timpanului, se angajeaza in canalul osos anterior al corzii timpanului situat
putin deasupra fisurii pietro-timpanice, scizura lui Glasser, si se exteriorizeaza la
mijlocul scizurii lui Glasser. ajungand la baza craniului pe fata mediala spinei
sfenoidului.

Ajunge in fosa infra-temporala si se anastomozeaza cu nervul lingual al

mandibularului, cu care ajunge la ganglionii sublingual si submandibular ca radacina
parasimpatica a acestora de la care pleaca fibrele post-ganglionare pt glandele
salivare cu acelasi nume dar si fibre vaso-dilatatoare si gustative pt mucoasa partii
anterioare a limbii.

Ramuri comunicant cu nervul vag mai este numit ramul auricular al vagului sau
ramul fosei jugulare se desprinde in portiunea mastoidiana si printr-un canal osos
ajunge in fosa juculara, inconjura vena jugulara interna si ajunga in ganglionul
superior al vagului.

Nomenclatura clasica mai descrie 2 ramuri:

1. n pietros mic superifical

2. ramul meatului acustic extern.

N pietro mic superifical isi are originea in partea laterala a ganglionului genicular,
iese din stanca prin hiatusul / hiatusurile accesorii a le lui Falopius de pe fata antero
superioara a cestuia, se anastomozeaza cu nervul pietros mic profund din gloso-
faringian si cu un ram din plexul nervos ce inconjoara artera meningee mijlocie,
strabate canalul nenumit al lui Arnold, si anunge la baza craniului terminandu-se in
ganlionul ortic.

Ramul meatului acustic extern inerveaza membrana timpanica, peretii posterior si

inferior ai metaului, pavilionul urechii , conca, lobulul, tragusul, fosa naviculara si
radacina helixului, adica asa-numita zona a lui Ramsey Hunt.

Vascularizatie: are o vascularizatie comunc acu nervul facial, ganglionul genicular

fiind vascularizat de ramul pietros al arterei meningee mijlocii, numit si artera
ganglionului genicular.

Anastomoze, in afara anastomozelor mentionate, are anastomoze cu nervul

vestibulo-cohlear la nivelul originii aparente si in meatul acuistic intern. Cu ? in
portiunea mijlocie a meatului precum si in canalul facialului unde poate prezenta 1-
2 fibre ce pot ajunge la ganglionul vestibular al lui Scarpa.

ARTICULATAIA TEMPOROR-MANDIBULARA

Page 11 of 15
este singura articulatie mobila a capului fiind o articulatie bicondiliana in care
mandibula se misca in timpul masticatiei si in timpul vorbirii, fiind articulatia
miscarilor masticatorii.

Suprafetele articulare: din partea temporalului este fosa mandibulara si condilul

temporal.

Fosa mandibulara este impartita de catre fisura pietro-timpanica sau scizura pietro-
timpanica intr-un segment anterior care apartine de solzul temporalului si care este
articular si un seg posterior, nearticulat, care apartine de osul timpanal formand
peretele anterior al conductului audititv extern.

Suprafata preglaseriana nu este acoperita de cartilaj hialin ci prezentand o

ingrosare a periostului.

Condilul temporalului, situat anterior supraf. preglaseriene, concav transversal; si

convex antero-posterior este acoperit de cartilaj hialin, constituind radacina
transversa a zigomaticului ( condilul).

Din partea mandibulei avem condilul mandibular sau capul mandibular care are o
directie orientata antero-posterior si latero-medial astfel ca prelungite, axele mari
ale celor 2 condili s-ar intalni inaintea foramenului magnum. are o lungime variabila
de 18-20 mm si o latime de 7-10 mm. O creasta osoasa imparte capul mandibular
intr-o suprafata anterioara si o suprafata posterioara . Articulare sunt numai
suprafata anterioara si creasta osoasa care sunt acoperita de cartilaj hialin si pe
care se fixeaza si discul articular.

Deoarece suprafetele articulate nu isi corespund perfect, va interveni o formatiune

acomodatoare discul articular sau interarticular care este mai gros la extremitati si
mai subtire central si care imparte cavitatea articulara in 2 compartimente: supra-
meniscal ( menisco-temporal) si submeniscal ( menisco-mandibular).

Uneori, cele 2 compartimente pot comunica unul cu celalat, discul articular fiind
perforat central .

In partea anterioara, discul da insertie unor fibre din m pterigoidian lateral , iar
posterior unor fibre conjunctive care vin de la scizura lui Glasser si care formeaza
asa-numitul frau meniscal posterior cu rolul de a limita miscariile de propulsie ale
mandibulei.

Meniscul, prin extremitatile sale, se fixeaza pe capul mandibular, conform regulile

generale conf carora discul articular se fixeaza pe osul mobil.

Mij de unire

Page 12 of 15
capsula articulara, sub forma unui manson, la nivel temporal se insera anterior pe
condilul temporal , posterior inaintea scizurii lui Glaser, lateral pe tuberculul si
radacina longitudinala a zigomei , iar medial pe spina sfenoidului.

La nivelul mandibular se insera pe colul mandibular, anterior langa cartilajul hialin ,

posterior la 4-5 mm distanta de acesta.

Capsula prezinta fibre conjunctive longitudinale, profunde care sunt scurte,

temporo-meniscale si menisco-mandibulare si superficiale lungi temporo-
mandibular.

Este intarita de 2 feluri de ligamente:

ligamente adevarate
ligamente la distanta ( accesorii)

Ligamentele adevarate

sunt unul lateral si celalat medial :

Ligamentul lateral se insera pe tubercul si radacina longitudinala a zigomei si

partea postero-laterala a colului mandibular. Este cel mai puternic ligand al
articulatiei temporo-mandibulare.

Ligamentul medial merge de la scizura lui Glasser si spina sfenoidului la partea

postero-mediala a colului mendibular.

Ligamentele la distanta sunt reprezentate prin:

Ligamentul sfeno-mandibular care se insera pe spina sfenoidului si trece la

nivelul colului mandibular pt a se insera pe fata mediala a ramurii mandibulare la
nivelul lingulei lui Spix unde se termina prin difuzare.

Acest ligament delimiteaza cu colul mandibular butoniera retro-condiliana a lui

Juvara prin care tren vasele maxilare si nervul auriculo-temporal. Rouviere si Paturet
considera acest ligament ca o intarire a partii externe a aponevrozei
interpterigoidiene.

Juvara descrie si un ligament timpano-mandibular care se intinde intre osul

timpanal dindaratul scizurii lui Glaser - la fata interna a ramurii mandibulare in
apropierea buzei mediale a marginii posterioare a ramului mandibular la nivelul unui
plas dus prin baza lingulei.

Page 13 of 15
Al doilea ligament este cel stilo-mandibular de la stiloida la fata interna in
apropierea marginii posterioare a ramului mandibular la nivelul gonionului.

Ligamentul pterigo-mandibular de la crosetul pterigoidei la linia milohioidiana

( oblica interna). in partea anterioara se insera buccinatorul iar posterior acestui lig
se insera constrictorul superior al feringlui, motiv pentru care este numita si
aponevroza buccinato-faringiala.

Sinoviala este subtire si tapetteaza separat cele 2 compartimente menisco-temporal

si menisco- mandibular.

Venele sunt tributare sistemului venos jugular.

Limfaticele merg la nodulii limfatici preauriculari si ai lantului jugular.

Inerviatia provin e din nervul auricular, ramuri din nervii maseterini si temporal
profund

In articulatia temporor-mandibulara se executa miscari de ridicare-coborare a

mandibulei, miscari de propulsie anterioara si retropulsie si miscari de lateralitate
sau diductie.

Miscarile de ridicare-coborare se executa dupa un ax dus prin baza spinei lui

Spix. Miscarea de coborare a mandibulei se executa in 2 timpi: intr-un timp plin prin
contractia pterigoidianului intern, msicarea se produce astfgel: condilul mandibular
impreuna cu meniscul aluneca pe fosa mandibulara, deci se produce in articulatia
menisco-temporala pana ce meniscul articular este oprit de catre condilul
temporalului.

Uremaza cea de-a doua faza a miscarii de coborare cand condilul mandibular
aluneca pe fata inferioara a discului articular, deci in articulatia menisco-
mandibulara. Miscarea de ridicare se produce in sens inversintai in articulatia
menisco-mandibulara si dupa aceea in articulatia menisco-temporala.

M ridicatori sunt temporalul, maseterul si pterigoidianul intern.

Coboratori: pantecul anterior al digstricul, platisima, pterigoidianul extern

Miscarea de propulsei anterioara sau antepulsie este miscarea prin care dintii
mandibulari depasesc anterior cu 2-3 mm dintii mandibulari. Se produce prin
contractia bilaterala a pterigoidienilor externi.

Retropulsie , prin contractie muschilor digstric ( pantece posterior) si pantecele

posterioare ale m temporal.

Miscarea de lateralitate sau diductie este o miscare care consta in deplcasarea

transversala a suprafetelor masticatorii dentare, miscare in care alternativ, un
condil este fix, celalat mobil si invers.

Page 14 of 15
Aceasta miscare este realixata prin contractia m pterigoidieni intern dar mai ales
prin contractia alternativa a pterigoidienilro externi.

Page 15 of 15