Rothstein

Institutii Politice
Introducere :
TEORIA ALEGERII RATIONALE :Ofera un set
distinct de abordari in studiul instititiilor si a
durabilitatii pe termen lung a acestora.Avandu-si sursele
in teoria economica a firmei dar si istoria economica si
Teoria Politica Pozitiva,aceasta va trata sistematic
institutiile.
Din perspectiva acestei teorii putem distinge doua
niveluri de analiza:
1.In primul nivel; analistii studiaza efectele institutiilor
acestea fiind considerate exogene si fixe.
2. In cel de-al doilea nivel ; analistii studiaza de ce
institutiile iau animite forme devenind astfel institutii
endogene.
In combinatie,aceste 2 niveluri de analiza ne vor ajuta
sa intelegem cum sunt vazute efectele institutiilor dar si
a interactiunile sociale si politice.
O trasatura a acestei teorii este aceea ca ea ofera o
metodologie explicita si sistematica pt studierea
efectelor institutiilor,acestea fiind privite ca niste
constrangeri asupra actiunii institutiilor care vor afecta
succesiunea interactiunilor intre institutii. Aceasta
metoda este strict comparativa si permite realizarea de
predictii.

I.

Introducere.

Politologii vad originile oricarui tip formalizat de

putere politica in 2 moduri diferite :

1.Modul democratic sau centrat pe

comunitate.Presupune un grup de oameni care
impartasesc caracteristici comune ( acelas loc de
munca,locuiesc in aceeasi zona) si care,facand parte
dintr-o zona geografica comuna au nevoie de
stabilirea unor legi care sa reglementeze conflictele
asupra proprietatii sau a altor tipuri de drepturi
individuale.Astfel ei se vor aduna si vor forma o
organizatie cu scopul indeplinirii nevoilor lor.
Pentru a indeplini aceste scopuri acestia descopera ca
au nevoie de 4 tipuri fundamentale de institutii
politice :
1. Tipul necesar pentru a lua decizii obligatorii pt toti
membrii colectivitatii ( institutia care formeaza
reguli )
2. Tipul necesar pentru implementarea acestor
decizii ( institutia care aplica reguli)
3. Tipul care se va ocupa de disputele individuale
asupra interpretarii regulilor generale ( institutia
de adjudecare a regulilor)
4. Tipul care este necesar pentru a se ocupa si
pedepsi pe cei care incalca regulile ( institutia de
mentinere a regulilor)
Fiecare institutie detine un numar de
departamente,fiecare avand reguli precise.
2.Modul dictatorial sau adversativ : Comunitatea
reprezentata mai sus cu aria sa geografica specifica este
istoric controlata de catre un conducator individual sau
de catre un grup conducator unit,care exercita o forta
suprema asupra grupului de indivizi.
In aceasta situatie,clanul,conducatorul,elita politica vrea
sa extraga cat mai eficient resursele de la grupul
condus.

Pentru a-si impune vointa,in aceasta

situatie,conducatorul are si el nevoie de cateva tipuri
fundamentale de institutii :
1. Institutia care va crea legitimitate printre
subordonati
2. Institutia cu ajutorul careia se va implementa
vointa conducatorului
3. Institutia care se va ocupa cu disputele dintre
supusii si subordonatii conducatorului
4. Institutia care va sanctiona pe cei care contesta
puterea conducatorului
II.

Institutiile in teoria politica

Teoria politica a facut marii ganditori precum

Platon,Aristotel,Machiavelli,Locke si Rousseau sa-si
puna intrebari cu privire la descoperirea unei institutii
politice care sa poroduca cel mai bun tip de societate
dar si de individ.
III.

Uitarea si redescoperirea institutiilor politice

In traditia clasica,constructia si functionarea unor

institutii politice era un lucru extrem de important
insa in perioada postbelica ele s-au evaporat.
In analiza politica traditionala marxista institutiile
puteau avea o functie cauzala independenta pentru ca
ele erau considerate oglindirea structurii economice
primare a societatii.
Dupa anii 90 apare un fenomen de neglijare a analizei
institutiilor politice care poate fi inteleasa ca o reactie
la lipsa cercetarilor politice in realizarea si formularea
unei politici pozitive.
Neomarxistii au fost primii care au acordat atentie
formelor organizationale ale statului si au sustinut
nevoia de a aduce statul inapoi.In anii 50-60 cea

mai mare parte a tarilor din Lumea a Treia vor urma

calea de modernizare a democratiei capitaliste.
Institutionalismul istoric : In cadrul acestei abordari
se studia modul in care puterea exercitata asupra
procesului politic era structurata de stat.Aici
institutiile influenteaza felul in care diferite grupuri
ajung sa-si defineasca interesle politice.

IV.

Probleme in analiza institutionala contemporana

Chiar daca institutiile vietii politice si-au recastigat

rolul principal in analiza politica acestea intampina in
continuare dezacorduri fundamentale din interiorul
disciplinei.
Exemplu: Controversele traditionale dintre formrlr de
analiza holiste vs. Cele atomiste.

V.

Ce sunt institutiile politice ?

Institutiile politice sunt regulile jocului care pot fi

reguli formale sau informale.
Intr-un sens restrans ele pot fi definite ca fiind :
aranjamente formale pentru agregarea indivizilor si
reglementarea comportamentului acestora, prin
utilizarea unor reguli si procese de decizie
explicite,sustinute de un actor sau un set de
actori,recunoscut formal ca detinand o asemenea
putere. ( Levi,1990. P.405)

VI.

Ce fac institutiile politice ?

Cele mai multe abordari sunt de parere ca institutiile

influenteaza strategiile actorilor,mai precis felul in
care acestia lucreaza sa-si atinga scopurile.

Institutiile determina cine sunt actorii

legitimi,numarul de actori,ordonarea actiunii,si ce
informatii vor avea actorii despre intentiile fiecaruia
dintre ei.
Institutiile politice creeaza sau construiesc social
identitatile,apartenentele,definitiile realitatii si
sensurile impartasite de catre actori.

VII. Stabilitatea institutionala

O idee centrala in toate relatarile despre institutii
este ca ele sunt entitati rezistente,adica nu pot fi
schimbate la dorinta agentilor.
Abordarea economica priveste institutiile ca pe un
punct de echilibru care rezista,pentru ca nimeni nu
are interesul sa le schimbe.Acestea sunt institutiile
care se sustin singure.
Abordarea culturala: Sustine ca institutiile nu sunt
alese,acestea sunt organizate ierarhic iar actorii nu au
decis cum sa organizeze structura lor.

VIII. Analiza institutionala si viitorul stiintei politice

Teoria alegerii rationale :Nu este intarita de pretentia ca
actiunea de cooperare poate fi explicata prin existenta
unor legaturi culturale,sociale sau politice.Se crede ca
asemenea legaturi ar creste increderea fiecarui actor ca
ceilalti vor coopera si ca situatia se va stabiliza.
Marea contributie a Teoriei Alegerii Rationale a fost
furnizarea ideii ca institutiile importante sunt acelea
care sunt capabile sa rezolve problemele de activitate
colectiva,adica cele care fac posibila cooperearea
rationala intre agentii implicati.