FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

MANAGEMENT SI AUDIT IN ADMINISTRATIE SI AFACERI

MASTER,ANUL II

I
ANALIZA COMPARATIVA A DECLARATIEI
APLICI SAU EXPLICI PENTRU COMPANIILE
OMV PETROM SA SI ROMPETROL

Guvernanta corporativa inseamna conducerea in ansamblu a intregii

organizatii prin acceptarea tuturor componentelor interne, care functioneaza
impreuna, care in final vor fi integrate conducerii, si implementarea
managementului riscurilor din cadrul organizatiei si a sitemului de management
financiar si control intern, inclusiv a auditului intern.

Organizatiile trebuie sa adere la toate conceptele, principiile, standardele si

reglementarile guvernantei corporative, pentru a fi evaluate si a atinge politicile si
performantele relevante asteptate, iar codurile si politicile guvernantei corporative
au ajuns sa fie o balanta intre conformitate si performanta.
In practica internationala, cele mai multe solutii de implementare a politicii si
principiilor guvernantei corporative au luat forma codurilor de buna practica si ele
apar ca reglementari sau indrumatoare si reprezinta o modalitate de organizare si
de conducere a organizatiilor si a serviciilor publice.
Societatile comerciale ale caror instrumente financiare sunt tranzactionate pe
piata reglementata operata de Bursa de Valori Bucuresti S.A. vor adopta si vor
conforma, in mod voluntar, prevederilor Codului de Guvernanta Corporativa.
Emitentii care decid adoptarea totala sau partiala a recomandarilor acestui
Cod vor transmite BVB, anual, o Declaratie de conformare sau neconformare cu
prevederile CGC, care va contine informatii privind recomandarile CGC
implementate in mod efectiv de catre acestia si modalitatea de implementare.
Declaratia va fi intocmita in formatul indicat de BVB.
Emitentii sunt obigati sa ataseze Raportului Anual, Declaratia privind
conformarea sau neconformarea cu prevederile Codului de Guvernanta
Corporativa-----Declaratia aplici sau explici.
In Raportul Anual, Emitentii vor prevedea un capitol dedicat guvernantei
corporative in care vor fi descrise toate evenimentele relevante, legate de
guvernanta corporativa, inregistrate in cursul anului financiar precedent. In cazul in
care societatea nu va implementa total sau partial una sau mai multe din
recomandarile cuprinse in prezentul Cod, va explica decizia sa in capitolul GC al
Raportului sau anual,precum si in declaratiaaplici sau explici.
In prezent toate organizatiile si majoritatea tarilor sunt preocupate de
implementarea principiilor guvernantei corporative.
In continuare se vor prezenta declaratiile aplici sau explicipentru
societatile OMV Petrom S.A. si Rompetrol.

OMV Petrom S.A. este cea mai importanta companie romaneasca de petrol
si gaze; cu activitati in sectoarele exploatare si productie,rafinare si produse
petrochimice, marketing, gaze naturale si energie.
Rompetrol este o companie multinationala, lider in domeniul petrolier regional,
actioneaza in principal in rafinare, cu implicare in proiecte complementare de
explorare si productie, foraj, servicii petroliere, servicii de ecologie industriala si
alte servicii conexe.

Analizand cele doua declaratii, de la prima vedere observam ca

aplicabilitatea conceptelor,principiilor, standardelor si recomandarilor privind
guvernanta corporativa este evidenta in cazul organizatiei OMV Petrom S.A.,
avand raspunsuri afirmative la aproximativ 80% din intrebarile formulate.

Declaratia Aplici sau Explici a fost elaborata tinandu-se cont de

paricularitatile sistemului dualist aplicabil in cazul OMV Petrom S.A., incepand cu
aprilie 2007,iar Rompetrol adopta un sistem unitar de administrare, care
corespunde necesitatilor actuale ale societatii, privind buna administrare si
gestionare a activitatii.
In ceea ce priveste un Regulament de Guvernanta Corporativa elaborat la
nivelul societatii, Emitentul A are descrise aceste principii in Actul Constitutiv, in
Statutul de Guvernanta Corporativa si in alte regulamente interne, pe cand la
Emitentul B acest Regulament este in curs de elaborare.
Emitentul A are postat pe website-ul companiei atat Actul Constitutiv cat si
Statutul de Guvernanta Corporativa, in timp ce la Emitentul B , acesta fiind in
proces de elaborare, informatiile relevante specifice Guvernantei Corporative sunt
afisate pe website prin intermediul Raportului Anual.
Structurile de Guvernanta Corporativa, functiile,competentele si
responsabilitatile Consiliului de Supraveghere si ale Directoratului sunt definite in
Actul Constitutiv sidetaliate in Statutul de Guvernanta Corporativa la OMV
Petrom, iar la Rompetrol acestea apar in documente suport publicate.
In ceea ce priveste capitolul dedicat Guvernantei Corporative in Raportul
Annual, ambii emitenti au cate un capitol ce descrie toate evenimentele relevante
legate de Guvernanta Corporativa, inregistrate in cursul anului financiar precedent.
Website-ul Petrom are o sectiune dedicata, unde sunt postate detalii legate de
structurile de guvernanta corporativa, impreuna cu versiunea scurta a CV-urilor
membrilor acestor structuri, pe cand Rompetrol lucreaza la elaborarea
Regulamentului de Guvernanta Corporativa.
Emitentul A a postat pe site ultima versiune a Actului Constitutiv, in
sectiunea de Guvernanta Corporativa, iar Emitentul B a publicat modificarile
Actului Constitutiv odata cu materialele AGA in care au fost aprobate.
Regulamentele interne de functionare pentru fiecare comisie de specialitate
sunt grupate in Statutul de Guvernanta Corporativa, care este postat pe website, la
Petrom, iar la Rompetrol acestea urmeaza sa fie diseminate dupa definitivarea
Regulamentului de Guvernanta Corporativa.

Atat Emitentul A , cat si Emitentul B vor posta Declaratia aplici sau

explici.
Membrii Consiliului de Supraveghere, ai Directoratului si cei ai Comitetului
de Audit sunt postati pe website-ul Petro, pe cand la Rompetrol acestia se regasesc
in capitolul de Guvernanta Corporativa din Raportul Annual al
administratorilor.Petrom are o sectiune speciala pe website-ul sau unde sunt postate
versiunile scurte ale CV-urilor membrilor structurilor de conducere. La Rompetrol
acestea au fost publicate odata cumaterialeleAGA in care au fost alesi si se
regasesc in capitolul de Guvernanata Corporativa din raportul annual al
administratorilor.
Ambii emitenti respecta drepturile actionarilor. In perioada relevanta, nu au
emisalte intrumente financiare inafara de actiuni.
Cele doua organizatii au o sectiune speciala pe website-urile proprii unde
sunt postate convocatoarele AGA.
De asemenea exista pe website-urile ambilor emitenti o sectiune speciala
unde sunt postate materialele/ documentele/ informatiile referitoare la subiectele
incluse pe ordinea de zi.
Atat Petrom cat si Rompetrol au o sectiune speciala pe website-uri unde sunt
postate formularele de procura speciala.
Petrom publica la fiecare AGA un convocator extins cu descrierea detaliata
a procedurii de desfasurare a respectivei Adunari.Astfel, Emitentul A se aigura ca
AGA este bine condusa si organizata, iar drepturile actionarilor sunt respectate.
Rompetrol aplica direct procedurile legale incidente si Actul Constitutiv al
Societatii, asigurand stricta conformare.
Regulile si procedurile de participare la AGA,precum si drepturile
actionarilor sunt descrise in convocatorul AGA, care este intotdeauna postat pe
website-urile ambelor societati.
Ambele societati posteaza pe site-urile proprii, intr-o sectiune speciala,
deciziile luate de AGA.

De asemenea se posteaza in timp util rezultatul detaliat alvotului pe siteurile ambilor Emitenti.
Diseminarea rapoartelor curente si communicate in timp util se realizeaza
in sectiunile speciale pe website-urile celor doua organizatii.
Atat Petrom cat si Rompetrol au o sectiune usor identificabila pe websiteurile proprii in cadrul carora prezinta in timp util calendarul financiar si rapoartele
periodice.
Cele doua organizatii beneficiaza fiecare de cate un departament dedicat
relatiei cu investitorii.
Consiliul de Supraveghere, la fiecare dintre cele doua entitati, de intruneste
de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe trimestru.
Regulile referitoare la comportamentul si obligatiile de raportare a
tranzactiilor cu actiunile emise de societate sunt prezentate in reglementarile
interne ale emitentilor.
Toate tranzactiile sunt postate pe website-ul BVB, la sectiunea stiri
piata, dedicata Emitentului Petrom.Website-ul Petrom are, de asemenea, o
sectiune dedicata tranzactiilor personale initiate, unde aceste tranzactii sunt
publicate dupa ce au fost raportate catre ofiterul de conformitate. L a Emitentul B
informatia este diseminata si de catre SSIF la care se face tranzactia.
La ambele societati, Consiliul de Supraveghere este format din noua
membri neexecutivi, care monitorizeaza si controleaza activitatea celor sapte
membri ai Directoratului. Astfel, este asigurat echilibrul intre membrii executivi si
cei neexecutivi.
La Petrom, Structura Consiliului de Supraveghere respecta prevederile
Legii comerciale nr.31/1990 in ceea ce priveste independenta membrilor, in timp ce
la Rompetrol nu se asigura un numar suficient de membri independenti, pentru ca
aceasta recomandare a bursei este optionala , conform aceleeasi legi.
In entitatea A Consiliul de Supraveghere are suportul Comitetului de Audit,
iar in entitatea B membrii Consiliului de Administratie au pregatirea profesionala
si experienta manageriala necesara pentru gestionarea activitatii societatii. Pentru

examinarea unor tematici specifice, membrii CA beneficiaza de suportul

profesionistilor din cadrul societatii sau, atunci cand se impune, a unor consultanti
externi selectati pe criterii de excelenta profesionala.
Comitetul de Audit inainteaza rapoarte de activitate Consiliului de
Supraveghere cu privire la tematicile incredintate de acesta, la Petrom, iar la
Rompetrol nu inainteaza aceste rapoarte de activitate CA-ului, motivand identic ca
la Recomandarea anterioara.
Criteriile de evaluare a independentei membrilor Consiliului de
Supraveghere sunt cele mentionate in Legea societatilor comerciale nr.31/1990,
care sunt aproape similare cu cele enumerate in Recomandarea 16, valabil pentru
ambele societati.
In cadrul ambelor entitati membrii Directoratului isiimbunatatesc
permanent cunostintele in domeniul guvernantei corporative prin sesiuni de
training/mese rotunde, care au scopul de a corela activitatile individuale de
management cu principiile de guvernanta corporativa.
Membrii Consiliului de Supraveghere sunt alesi de AGA, pe baza unei
proceduri transparente de propunere si cu majoritatea voturilor actionarilor, asa
cum este mentionat in Actul Constitutiv si legile in vigoare. Inaintea desfasurarii
AGA, CV-urile lor sunt disponibile pentru consultare de catre actionari. Principiul
este aplicat de ambele societati.
Petrom va analiza oportunitatea infiintarii unui Comitet de Nominalizare,
iar la Rompetrol nominalizarea se face potrivit legii si Actului Constitutiv de catre
membrii in functie ai CA-ului sau de catre actionari.
Remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita de
AGA. Petrom evalueaza in prezent infiintarea unui Comitet de Remunerare. La
Rompetrol, Regulamentul de Guvernanta Corporativa este in curs de intocmire.
Remunerea membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita de AGA,
pentru fiecare dintre cele doua societati evaluate.
Consiliul de Administratie aproba politica societatii in ceea ce priveste
remuneratia angajatilor societatii. Notificarea este valabila pentru ambele societati.

In timp ce Petrom disemineaza periodic informatii in limba engleza,

Rompetrol pune la dispozitie aceste informatii doar la cerere.
Petrom disemineaza informatii continue in lb. engleza, iar Rompetrol le
ofera doar la cerere.
Ambele entitati pregatesc si disemineaza raportarea financiara conform
IFRS.
Petrom organizeaza intalniri si teleconferinte individuale cu analisti
financiari, investitori, brockeri si alti specialisti pe piata, in vederea prezentarii
elementelor financiare relevante deciziei investitionale. Rompetrol a constatat ca
raportarile continue si periodice intocmite de societate pentru prezentarea
elementelor financiare au fost relevante din punct de vedere al informatiilor
necesare luarii deciziei investitionare, neconsiderand utila iimplementarea
Recomandarii 26.
Consiliul de supraveghere al Emitentului A a infiintat un Comitet de
Audit, iar in cazul Emitentului B CA-ul este cel care examineaza in mod regulat
eficienta raportarii financiare, controlului intern si sistemului de administrare a
riscului adoptat de entitate.
Consiliul de Audit examineaza in mod regulat eficienta raportarii
financiare, controlului intern si a sistemului de adminisreare a riscului adoptat, in
cadrul ambelor societati.
Daca la Petrom Comitetl de Audit este format in exclusivitate din membri
neexecutivi si are un numar duficient de administratori independenti, asa cum se
specifica in Legea societatilor comerciale nr.31/1990, la Rompetrol nu exista un
Comitet de Audit la nivel de Consiliu de Administratie.
Comitetul de Audit al Petrom se intruneste cel putin o data pe trimestru
pentru a revizui situatii contabile si de raportare si a sublinia influenta acestora
asupra situatiilor financiare. La Rompetrol nu exista Comitet de Audit la nivelde
CA.
In timp ce Comitetul de Audit al Petrom face propuneri Consiliului de
Supraveghere privind selectarea, numirea, renumirea si inlocuirea auditorului

financiar, precum si termenii si conditiile remunerarii acestuia, la Rompetrol nu

exista un astfel de comitet.
Emitentul A are o procedura interna, in scopul solutionarii adecvate a
situatiilor de conflict de interese, iar Emitentul B nu a identificat astfel de situatii,
in cazul aparitiei uneia se aplica direct prevederile legale incidente.
Ambele societati informeaza membrii Consiliului de Supraveghere, in mod
explicit, cu privire la normele interne ale Consiliului de Supraveghere, care
subliniaza aceste doua cerinte.
Petrom are proceduri interne si disemineaza lunar rapoarte privind
tranzactiile cu parti afiliate catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si BVB.
Procedura specifica este cuprinsa in Statutul de Guvernanta Corporativa. La fel si
Rompetrol a implementat proceduri interne adecvate.
Pentru Recomdarea 36 ambele societati au implementat proceduri interne
adecvate.
Atat Emitentul A cat si Emitentul B desfasoara activitati privind
Responsabilitatea Sociala si de Mediu, multe dintre acestea fiind aduse la
cunostinta publicului.

Analiza comparativa a celor doua entitati, reliefeaza faptul ca OMV

Petrom S.A. este cel care a implementat majoritatea principiilor si recomandarilor
venite din partea BVB,in ceea ce priveste Guvernanta Corporativa, ceea ce
conduce la o dezvoltare profitabila, intrucat analiza principiilor privind
Guvernanta Corporativa ne permite sa realizam ca acestea reprezinta o incercare
de a-i determina pe managerii de varf sa se achite de propriile obligatii intr-o
maniera cat mai corecta si calificata, astfel incat sa protejeze obiectivele factorilor
interesati din cadrul organizatiilor.
Chiar si in cazul raspunsurilor negative, motivarea a fost ca se lucreaza sau
urmeaza sa fie implementate si recomandarile respective.
In cazul Rompetrol, se constata o abordare traditionalista, limitata in ceea
ce priveste managerierea si coordonarea actiunilor societatii,precum si in ceea ce

privestediseminarea informatiilor pentru exterior(publicarea acestora pe websiteul organizatiei).

Consider ca implementarea acestor principii si recomandari privind
Guvernanta Corporativa nu pot fi decat benefice pentru viitorul firmelor care le
imbratiseaza si le aplica.

II
REGISTRUL RISCURILOR PENTRU
INTOCMIREA SITUA IILOR
FINANCIARE,ACTIVITATEA DE CASIERIE SI
GESTIUNEA RESURSELOR UMANE

Managementul riscului reprezint un element al sistemului de control intern

al unei organizatii cu ajutorul cruia sunt descoperite riscurile semnificative din
cadrul organizaiei, scopul final fiind meninerea acestor riscuri la un nivel
acceptabil.

Unul dintre cele mai importante standarde ce compun Codul controlului

intern, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005,
este standardul referitor la managementul riscurilor.
Conform standardului mentionat mai sus, fiecare entitate publica
are obligatia de a analiza sistematic, cel putin o data pe an,
riscurile legate de desfasurarea activitatilor sale, sa elaboreze
planuri corespunzatoare n directia limitarii posibilelor consecinte
ale acestor riscuri si sa numeasca responsabili pentru
aplicarea planurilor respective.

DE CE ESTE NECESAR UN MANAGEMENT AL RISCURILOR?

Un raspuns general la aceasta ntrebare este indus de observatia conform careia att
n organizatie, ct si n mediul n care aceasta actioneaza, exista incertitudini de
natura amenintarilor n realizarea obiectivelor, sau de natura oportunitatilor. Orice
manager trebuie sa-si puna problema de a gestiona amenintarile, deoarece, n caz
contrar, neatingndu-si obiectivele, s-ar descalifica, sau de a fructifica
oportunitatile n beneficiul organizatiei, dovedindu-si eficienta. Daca incertitudinea
este o realitate cotidiana, atunci si reactia la incertitudine trebuie sa devina o
preocupare permanenta.

I N TO C M I R E A S I AC T U A L I ZA R E A R E G I S T R U L U I
D E RISCURI

1. Persoana desemnata sa intocmeasca si sa actualizeze Registrul de riscuri

constituie un dosar care va cuprinde toate documentele primite, referitoare la
intocmirea si actualizarea registrului de riscuri.
2. Persoana desemnata sa intocmeasca si sa actualizeze Registrul de riscuri
deschide Registrul de riscuri aferent activitatii financiar contabile intr-un
singur exemplar si efectueaza inscrierile in acest registru in termen de 72 de
ore de la primirea exemplarului 1 al Anexelor 1-9, pe baza datelor din aceste
anexe.
3. Completarea si actualizarea Registrului de riscuri se va face numai de catre
persoana desemnata prin decizie.
4. La sfarsitul fiecarei pagini a Registrului de riscuri se va inscrie obligatoriu
mentiunea ,,INTOCMIT,, cu precizarea gradului profesional sau functiei,
dupa caz, a numelui si prenumelui, urmata de semnatura persoanei care
completeaza si actualizeaza Registrul de riscuri.
Urmeaza identificarea si analiza riscurilor pentru cele trei segmente
mentionate in titlu.

CONCLUZII
Riscurile sunt inevitabile in afaceri. Si pentru ca fiecare activitate este
unica, tot asa si riscurile difera de la o activitate la alta, de la un grup de
activitati la altul. Gradul succesului unei inteprinderi rezulta din modul in
care au fost controlate riscurile.
Managementul riscului nu analizeaza ce anume nu a mers bine, dupa ce
faptul este implinit nu este o analiza ex-post. Este un proces prin care riscul
devine transparent. Acest proces presupune cautarea de noi riscuri, masurarea
lor si gestionarea acestora. Nu trebuie sa avem in vedere un raspuns unic cu
privire la risc managementul riscului este un proces ciclic din care Se invata.

III
STADIUL DE IMPLEMENTARE A
STANDARDELOR DE CONTROL
INTERN/MANAGERIAL LA
COMPARTIMENTUL CONTABILITATE