Proiect GFI-Analiza Financiara-Rompetrol Well Services - FINAL

Studenti:
Capra Marius-Claudiu
Bulgaru Adrian
Calin Catalin-Stefan
Grupa 1522
Seria A
Proiect Gestiunea Financiară a

Întreprinderii
Analiza financiară a companiei Rompetrol
Well Services (2019-2021)
CUPRINS
I. Descrierea companiei - Prezentarea activității acesteia, precum și a aspectelor de natură

juridică, comercială, tehnologică, resurse umane și de mediu
II. Diagnosticul financiar al companiei
II.1 Analiza structurii bilanțiere
II.2 Analiza echilibrului financiar/ poziției financiare
II.3 Analiza indicatorilor de performanță
 Solduri intermediare de gestiune
 Capacitate de autofinanțare
II.4 Analiza cash-flowului companiei
 Cash flow total și componentele acestuia
 Cash flow disponibil și componentele acestuia
II.5 Analiza rentabilității observate la nivelul companiei
 Rentabilitatea acționarilor, rentabilitatea economică
 Efectul de levier
II.6 Analiza riscurilor societății
 Indicatori de solvabilitate
 Indicatori de lichiditate
Concluzii
Anexe
Bibliografie
I. Descrierea companiei Rompetrol Well Services
Rompetrol Well Services este una dintre cele mai populare companii, ce are o vechime de mai
bine de 70 de ani în industria petrolieră, fiind înființată în anul 1951, potrivit datelor Raportului anual
al Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2015 pus la dispoziție de către firmă, și
având ca ca obiect principal de activitate Codul CAEN 0910- Activități de servicii anexe extracției
petrolului brut și gazelor naturale.
Așadar, conform aceleiași surse, Rompetrol este un partener ce oferă o gamă variată de servicii,
atât pentru clienții de pe piața internă, cât și pentru cei de pe piața internațională, ceea ce face ca
această companie să devină cunoscută în întreaga lume. Serviciile sale se bazează în principal pe
efectuarea unei multitudini de operațiuni complexe ce se realizează la nivelul sondelor (rafinarea,
prelucrarea, importul și exportul țițeiului, respectiv transportul, comercializarea gazelor și altor
produse petroliere, chimice și petrochimice), precum și pe închirierea de echipamente de foraj și alte
dispozitive speciale necesare tuturor acestor lucrări.
Societatea Rompetrol Well Services este o întreprindere mijlocie, având un total al activelor în
anul 2020 de aproximativ 151.868.576 milioane lei, o cifră de afaceri netă de aproximativ 47.667.818
milioane lei, iar numărul mediu al salariaților a evoluat, potrivit raportului anual al anului 2020, astfel:
3 persoane ce aparțin departamentului de conducere, 19 persoane din departamentul administrativ și
136 de persoane ce fac parte din sectorul de producție. Motivul pentru care nu ne-am raportat la anul
cel mai aproape de realitate, anul 2021 este reprezentat de faptul că acela conține date neauditate încă.
În cele ce urmează pentru a realiza o serie de tipuri de diagnostice necesare pentru descrierea
situației companiei Rompetrol Well Services, menționăm că unele informații au fost preluate din
documentul atașat în subsolul paginii.
Din punct de vedere juridic societatea este una pe acțiuni, sediul social fiind înregistrat la adresa
Ploiești, strada Clopoței, Nr. 2 bis, România. Societatea își desfășoară activitatea conform
prevederilor legale.
Câteva prevederi importante de menționat în acest sens extrase din documentul:
 Obiectul de activitate îl constituie fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului;
 Acțiunile sunt nominative, evidența acțiunilor fiind ținută într-un registru care se păstrează la
sediul societății;
 Acțiunile conferă posesorilor lor dreptul de vot în Adunarea Generală a Acționarilor;
 Modificarea capitalului social se poate face în sens crescător sau descrescător pe baza
hotarârii Adunării Generale a Acționarilor în condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de
lege;
 Registrele societății și evidențele contabile ale acesteia: Societatea comercială ține evidența
contabilă în lei, în conformitate cu Legea Contabilității și Normele Metodologice elaborate de
Ministerul Finanțelor;
Firma Rompetrol Well Services are un mare dezavantaj din punct de vedere juridic deoarece se
confruntă cu numeroase procese juridice, ce sunt listate în documentul regăsit în nota de subsol, și
de asemenea, acest lucru poate fi verificat pe site-ul Ministerului Justiției. În același timp, în urma
verificărilor compania nu este publicată în lista companiilor cu obligații restante la buget.
Din punct de vedere comercial Rompetrol și-a menținut poziția pe piața internă fiind
permanent interesată de calitatea serviciilor prestate. Clienții companiei sunt toți cei care își
doresc să achiziționeze produse cu marcă Rompetrol, dar și mărfuri alimentare și non-alimentare
prezente în stațiile de alimentare Rompetrol. Toate produsele sunt fabricate conform standardelor
europene, iar principalii competitori pe piața externă sunt: Shell, Elf, Mol România, Agip,
Total, Lukoil, British Petroleum.
Vânzarea de produse petroliere asigură cea mai mare parte a veniturilor Rompetrol.
Obiectivul principal al companiei constă în extinderea categoriilor de produse oferite, fiind în
permanență interesată de realizarea investițiilor prin utilizarea unor tehnologii inovatoare.
Din punct de vedere al resurselor umane, compania Rompetrol manifestă un grad înalt de
interes cu privire la îmbunătățirea performanței angajaților prin instruirea lor, în vederea
exploatării echipamentelor de ultimă generație. În același timp, firma este preocupată de
satisfacerea nevoilor clienților ei. În urma semnării contractelor de muncă, angajații se obligă să
respecte anumite reguli de conduită, între aceștia și managerii lor existând o relație bazată pe o
colaborare armonioasă, evitându-se apariția diferitelor conflicte.
Începând cu data de 18 octombrie 2021 Georgian Ștefan Florea este Directorul General al
firmei Rompetrol Well Services, absolvent al Universității de Petrol și Gaze, Ploiești. Acesta este
o persoană implicată în dezvoltarea companiei Rompetrol încă din anul 2007, având o vastă
experiență în domeniul petrolier.
Din punct de vedere al diagnosticului tehnic, observăm că activele circulante (active ce au
o durată de viață mai mică de un an) au o valoare în bilanț mult mai mică decât cea a activelor
imobilizate în anul 2019 și 2020, ceea ce reflectă un grad ridicat de stabilitate, respectiv
credibilitate a companiei. Totuși, anul 2021 face excepție deoarece atunci nivelul activelor
circulante a fost mai ridicat decât cel al activelor imoblizate, crescând cu aproximativ 35,36%.
Acest fapt este determinat de creșterea suprinzătoare a creanțelor asupra căreia compania ar
trebui să acorde o atenție deosebită, verificând periodic scadențele, deoarece cu cât termenul de
plată este mai îndepărtat, cu atât vor scădea șansele încasării la timp. Trebuie luat în considerare,
deci, faptul că, nivelul ridicat al creanțelor este un semn de încetinire a fluxului de numerar, căci
e vorba despre sume de bani de încasat pe care firma nu le poate folosi.
Diagnosticul de mediu are un rol extrem de important deoarece, având în vedere că
Rompetrol prin prelucrarea produselor petroliere elimină o cantitate mare de dioxid de carbon în
atmosferă (acesta reprezentând cu mare dezavantaj) , societatea este interesată de respectarea
cerințelor de mediu, fiind în același timp, din ce în ce mai preocupată de identificarea unor soluții
pentru a reduce amprenta ecologică. Compania realizează anual expertize interne de mediu,
sănătate și securitate în muncă.
În esență, Rompetrol își dorește atingerea mai multor obiective de mediu, printre care
enumerăm:
digitalizarea întregului sistem ce contribuie la reducerea consumului de hârtie, economisirea
resurselor energetice, amenajarea spațiilor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, cât și
instruirea personalului în acest sens, precum și înnoirea parcului auto cu mijloace de transport
echipate cu motoare Euro 6 cu scopul reducerii poluării.
II. Diagnosticul financiar al companiei Rompetrol Well Services
II.1 Analiza structurii bilanțiere

În urma colectării datelor aferente fiecărui bilanț utilizând site-ul Bursei de Valori București cu
scopul de a avea garanția autenticității acestora, vom efectua analiza structurii activului și
pasivului bilanțier, calculând o serie de rate definitorii pentru raporturile care se stabilesc între
diferitele elemente patrimoniale ale companiei Rompetrol Well Services. Astfel, vom putea
realiza, în final, o prognoză a evoluției viitoare cu privire la performanța firmei.
În acest sens, structura activelor aflate în patrimoniul societăţii analizate poate fi sintetizată
după cum urmează:
 Structura activelor societății Rompetrol Well Services în anul 2019
Denumire element Valoare(lei) Pondere(%)

Active imobilizate 37.643.571 22,91
Active circulante 23.064.036 14,04
Active de trezorerie 103.571.344 63,05
Total active 164.278.951 -
Tabel 1. Structura activelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019
Sursă:proprie având la bază datele existente în bilanțul companiei
Relaţia existentă la nivelul entităţii economice analizate între nivelul diferitelor categorii de active
este reprezentată în graficul următor:
Structura activelor societății
active imobilizate
23%
active circulante
active de trezorerie
63% 14%
Grafic 1. Graficul structurii activelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019
Așadar, după cum se poate observa atât în tabel, cât și în graficul de structură de mai sus, în anul 2019
cea mai mare pondere din totalul activelor firmei Rompetrol Well Services este deținută de totalitatea
activelor de trezorerie, ce înglobează un procent de 63%. Acest lucru poate fi justificat de specificul de
activitate al companiei, preocupată de deținerea în patrimoniu a cât mai multe active de trezorerie, lucru
care este extrem de îmbucurător, căci din perspectiva lichidității este de preferat să existe o pondere mai
mare a activelor circulante în detrimentul celor imobilizate.
Totuși, din perspectiva garanțiilor, faptul că activele imobilizate dețin o pondere de 23%, nu ne oferă
prea multă siguranță.
active imobilizate
28% active circulante
active de trezorerie
58%
15%
Asemănător situației din anul 2019, și în anul 2020 activele de trezorerie dețin ponderea cea mai
ridicată în totalul activelor, pondere care se mai reduce cu 5 puncte procentuale față de anul de bază.

active imobilizate
26% active circulante
40% active de trezorerie
35%
În acest an, nu intervine nicio schimbare, deoarece tot activele de trezorerie au ponderea cea mai
ridicată, însă ceea ce ne surprinde este creșterea ponderii creanțelor de la 14% în anul 2019,
respectiv anul 2020 la 35% în anul 2021.
Evoluția activului companiei Rompetrol Well

Services
170,000,000
165,000,000
160,000,000
155,000,000
150,000,000
145,000,000
2019 2020 2021
valoare activ
Grafic 4. Graficul evoluției activului în perioada 2019-2021
Acest grafic prezintă structura activelor care are valoarea cea mai ridicată în anul 2019, după care,
în ceilalți doi ani de analiză fluctuează.
Un alt element important ce vizează categoria activelor este reprezentat de durata lor de rotație, ce
reflectă gradul de eficiență al utilizării acestora. În acest sens, potrivit calculelor efectuate în Excel, se
poate observa cum această durată înregistrează o creștere semnificativă de la un an la altul, ajungând de
la 894 zile corespunzătoare anului 2019 la 1238 zile aferente anului 2021, ceea ce nu reprezintă deloc un
lucru bun, situația înrautățindu-se, fiindcă, ideal ar fi fost ca duratele de rotație să fie cât mai mici și să
se înregistreze o scădere de la un an la celălalt.
De asemenea, dacă ne referim la cealaltă componentă importantă- Viteza de rotație a activelor,
aceasta scade de la 0,40 rotații din anul 2019 la 0,29 rotații corespunzătoare anului 2021. Evident,
asemănător situației duratei de rotație, compania nu stă foarte bine la acest capitol, căci este de preferat
existența unei viteze cât mai mari cu scopul transformării mai rapide a activelor în lichiditate, fapt
pentru care se dorește creșterea vitezei de la un an la celălalt.
Structura pasivului (capitaluri și datorii)
În mod similar, utilizând datele din bilanţul societăţii, pasivele pot fi sintetizate în tabelele şi graficele
următoare.
 Structura pasivelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019
Denumire element Valoare (lei) Pondere(%)

Capital și rezerve 148.703.614 90,52
Datorii pe termen lung 2.460.521 1,50
Datorii curente 13.114.816 7,98
Credite de trezorerie 0 0
Total 164.278.951 -
Tabel 4. Structura pasivelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019
Structura pasivelor societății
1%
2% capitaluri și rezerve
datorii pe termen lung
datorii curente
97%
Grafic 5. Graficul structurii pasivelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019
În anul 2019, după cum se poate observa cea mai mare pondere în totalul pasivului este deținută de
capitalurile proprii, ce înglobează un procent extrem de ridicat în comparație cu celelalte elemente.
Situația este îmbucurătoare, căci firma are o structură a datoriilor aproape nesemnificativă. Astfel,
deținerea unei ponderi atât de mari de capitaluri proprii ne oferă sentimente de siguranță, deoarece putem
fi convinși de faptul că nu va fi nevoie ca firma să recurgă la împrumuturi pe viitor. De asemenea, deși
capitalurile proprii costă mai mult decât datoriile deoarece remunerarea acționarilor este mai mare,
avantajul lor este acela că sunt o sursă stabilă.
Total 151.868.575 -
2%7% capitauri și rezerve

datorii curente
91%
La fel ca în cazul anului precedent, ponderea capitalurilor proprii este cea mai ridicată, compania având
aceeași structură a datoriilor.
Total 153.439.577 -
2%8% capitaluri și rezerve

datorii curente
90%
În acest an, ponderea capitalurilor proprii se reduce cu 1pp și se adaugă în structura datoriilor curente,
însă aceste modificări sunt nesemnificative, fiind în procente atât de reduse.
II.2 Analiza echilibrului financiar/ poziției financiare
Analiza poziției financiare surprinde o structură diversificată a elementelor patrimoniale
principale, care ajută la înțelegerea scripturală a afacerii. Această distribuire uniformă, prezintă exact
activitatea întreprinderii prin înțelegerea sectorului de activitate, care are la bază un mozaic de unelte
și intrumente pentru a putea desfăsura activitatea de bază de producție.
În cele ce urmează, în urma efectuării extragerii datelor necesare de pe site-ul Bursei de Valori
București, vom calcula și analiza o serie de indicatori caracteristici pentru poziția financiară a
întreprinderii Rompetrol.
Astfel, motivul pentru care am ales acest site este reprezentat de faptul că ne-am dorit să fim
siguri că deținem garanția autenticității și veridicității datelor colectate.
Analiza se va face pe o perioadă de 3 ani, datele pentru anii 2019 și 2020 fiind extrase din
rapoartele anuale, în timp ce pentru anul 2021 a fost utilizat raportul preliminar neauditat încă, întrucât
cel final nu a fost postat pe site-ul BVB București.
Situația netă este primul indicator pe care îl vom interpreta și care are rolul de a ne arăta nivelul
de solvabilitate al companiei. După cum știm, acesta se calculează ca diferență între totalul activelor și
totalul datoriilor, și observăm că la 31.12.2019 acesta înregistrează cea mai mare valoare egală cu
148.703.614 lei. Comparativ cu situația netă din anul 2020 , aceasta a scăzut cu 10.766.940 lei în
mărime absolută, respectiv cu 7,24% în mărime relativă. De asemenea, raportând valoarea înregistrată
în anul 2021 la cea din 2019, scăderea este și mai mare, egală cu 11.353.964 lei, ce înglobează un
procent de 7,64%.
Având în vedere că situația netă este pozitivă , acest lucru desemnează că Rompetrol este o
companie ce dispune de mijloace bănești pentru a-și îndeplini obligațiile, însă dacă luam în calcul
evoluția în timp pe care ar trebui să ne focusăm, situația nu este una tocmai îmbucurătoare, căci,
trendul descendent nu ne oferă sentimentul că obiectivele acționarilor sunt îndeplinite în conformitate
cu dorințele lor.
Un alt indicator important este reprezentat de Rata solvabilității generale, calculată ca ponderea
activelor în totalul datoriilor. Într-o notă asemănătoare situației nete, dar sub o formă mai “generală”,
această rată reflectă potențialul companiei de a face față tuturor obligațiilor pe care le are pe termen
scurt, mediu sau lung. În anul 2019 acest indicator a înregistrat o valoare de 10,55%, valoare care
crește în anul 2020 ajungând la 10,9% și scade ajungând la 9,54% în anul 2021. Cu toate acestea,
diferențele care apar între aceste valori nu sunt atât de mari, însă ele sunt datorate variației nivelului
datoriilor, care în anul 2020 au valoarea cea mai mică, raportată la ceilalți doi ani de analiză.
Fondul de rulment permanent este indicatorul ce conferă o stare de echilibru financiar pe termen
lung, de aceea ne dorim ca valoarea lui să fie pozitivă. În acest sens, este de preferat întotdeauna ca
întreprinderea să aibă un nivel al resurselor mai mare decât cel al alocărilor. Așadar, valoarea fondului
de rulment în anul 2020 a scăzut cu 13.902.228 lei, respectiv cu 12,25%, față de nivelul înregistrat în
anul 2019. De asemenea, și în anul 2021 fondul de rulment scade cu 10,45% față de anul de bază.
Analizând acest indicator, putem observa că nu evoluează într-o direcție favorabilă, fiind în continuă
scădere, fapt care ne îndeamnă să fim curioși cu privire la care va fi situația din acest an. Totu și, faptul
că se înregistrează valori pozitive evidențiază existența unui surplus de resurse financiare pe termen
lung în raport cu alocările, compania aflându-se într-o stare de echilibru financiar pe termen lung.
Mergând pe același principiu și calculând fondul de rulment propriu, este evident că firma
Rompetrol se află într-o situație de echilibru (valorile sunt pozitive) , capitalurile proprii fiind
suficiente pentru finanțarea imobilizărilor.
Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor pe termen scurt ce trebuie finanțate
având la bază fondul de rulment și care, se calculează ca diferență între necesitățile de finanțare ale
activității de exploatare și datoriile rezultate din respectiva activitate de exploatare a întreprinderii.
Este interesant de observat aici, creșterea de la valoarea de 9.949.220 lei din anul 2019 la
40.606.740 lei valoare caracteristică anului 2021. Având în vedere că acest indicator înregistrează
valori pozitive în toți cei 3 ani de analiză, din perspectiva lichidității, necesarul de fond de rulment ne
arată că stocurile și creanțele se află într-o sumă suficient de mare pentru finanțarea datoriilor de
exploatare. Totuși, deși, întreprinderea are un nivel al activelor circulante din care se poate asigura
finanțarea datoriilor pe termen scurt, observăm o situație anormală reprezentată de creșterea
impresionantă a valorii creanțelor din anul 2021. Aceasta reflectă existența unor clienți litigioși cu care
compania Rompetrol intră în contact. Așadar, acest indicator reprezintă o dilemă, căci depinde foarte
mult din ce punct de vedere analizăm, cu atât mai mult, în situația în care privim Necesarul de fond de
rulment ca pe o nevoie.
Trezoreria netă este un indicator definitoriu pentru o activitate echilibrată și eficientă, relevând,
așadar, echilibrul financiar al companiei, în momentul în care valoarea este pozitivă.
În cazul companiei Rompetrol valoarea trezoreriei nete s-a redus cu 15.845.508 lei, înregistrând un
nivel de 87.725.836 lei în anul 2020 față de 103.571.344 lei în anul 2019, indicatorul înregistrând o
reducere cu 15,3%. Totodată, raportând valoarea înregistrată în anul 2021 la cea din 2019, observăm o
scădere cu 42.524.584 lei, respectiv cu 41,06%. Cu toate acestea, având valori pozitive putem spune că
întreprinderea se află într-o situație foarte bună caracterizată printr-un echilibru financiar, având în
fiecare an un surplus de trezorerie. Scăderea trezoreriei nete se datorează scăderii activelor de
trezorerie, căci dacă ne referim la creditele de trezorerie, acestea sunt inexistente.
Lichiditatea curentă (generală) este un indicator care, dupa cum bine știm deja, reflectă măsura în
care compania își poate plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele ciculante din bilanț. Evident,
cu cât valoarea este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai mare de a-și plăti datoriile
curente, fără să apeleze la împrumuturi, care să genereze costuri suplimentare.
În cazul companiei analizate de către noi, putem observa o creștere a lichidității în anul 2020 cu
0,4, în mărime absolută, adică aproximativ 23%, în mărime relativă, comparativ cu anul 2019, ceea ce
e un semn bun care ne arată că firma este solvabilă. Totuși, anul 2021 ne surprinde din nou deoarece
atunci nivelul activelor circulante a crescut cu aproximativ 35,36%, respectiv, justifică cresterea
lichidității curente în valoare de 4,24.
Lichiditatea unei companii este strâns legată de modul în care este gestionat capitalul de lucru (in
dependenta de domeniul de activitate al firmei). Astfel, lichiditatea imediată este indicatorul care
măsoară capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile pe termen scurt la un anumit moment având la
bază disponibilitățile bănești de care dispune, mai exact numerarul aflat în casierie, disponibilitățile
bancare și plasamentele pe termen scurt.
În anul 2019, lichiditatea imediată la nivelul companiei Rompetrol, înregistrează o valoare de 1,44,
în timp ce anul următor observăm o creștere cu 0,28. Surprinzătoare este, însă valoarea de 3,85 a
indicatorului din anul 2021, valoare extrem de mare, ținând cont că aceasta este mult mai mare decât 1
sau 1,5 potrivit altor surse. Explicația poate fi aceea că întreprinderea dispune de prea multe creanțe pe
termen scurt și nu exercită nicio influență asupra datoranților, în vederea întoarcerii banilor. Cu toate
acestea, întreprinderea se află în situația în care reușește să își acopere datoriile pe termen scurt,
valorile indicatorului înregistrate în toți anii de analiză fiind pozitive.
Lichiditatea la vedere arată în ce măsură creditele bancare pe termen scurt pot fi rambursate pe
baza banilor din casierie și cei disponibili în conturile bamcare, iar acest lucru îl înțelegem și din
formula aferentă lichidității la vedere- Active de trezorerie/Datorii curente.
Pe parcursul perioadei analizate indicatorul înregistreaza valori de 7,90 în 2019, 8,52 în 2020 și 4,87
în 2021. Chiar dacă a scăzut cu 3,65 pp în 2021, în toți cei trei ani valoarea indicatorului indică un
semn de alarmă în raport cu plata obligațiilor pe termen scurt.
Rata autonomiei financiare exprima independența financiară a companiei, care se manifestă prin
mărimea capitalurilor proprii, deoarece cu cat capitalurile proprii sunt mai mari cu atat mai putin
societatea apeleaza la credite pentru finantarea investitiilor.
După cum se poate observa, valorile înregistrate de companie sunt practic constante în toți cei trei
ani. În 2019 și 2020 rata autonomiei financiare este de 0,91 la sută, iar în 2021 are loc o scădere cu
1%. Putem concluziona că situția financiară a firmei este una foarte bună, având capacitate de
autofinanțare, fără să depindă prea mult de finanțări din exterior pentru derularea activității sale.
În cele din urmă, Levierul financiar reprezintă îndatorarea totală a companiei în raport cu capitalul
propriu. Cu cât rata îndatorarii este mai mare, cu atât o companie are un risc financiar mai mare,
pentru că există riscul de a nu face față obligatiilor de plată către creditori, de la care atrage capitalul
extern, iar la un volum mare al datoriilor exigibile neonorate compania devinde insolvabilă.
Însă, după cum se poate observa, compania aflată în analiză are un Levier financiar subunitar pe
parcursul a toți cei trei ani: 0,10 în 2019 și 2020, iar în 2021 înregistrează o valoare de 0,12, ceea ce e
un semn bun, având în vedere că o valoare supraunitara ar fi însemnat un grad de îndatorare ridicat,
ceea ce ar fi cauzat efecte negative asupra rentabilității sale financiare.
II.3 Analiza indicatorilor de performanță
 Solduri intermediare de gestiune

Olaru Gabriela-Daniela în lucrarea sa intitulată “Performanțele întreprinderii în termeni de solduri
intermediare de gestiune”, afirmă faptul că ”soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt,
etape succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă
pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exercițiului + marja comercială) şi încheind cu cel mai
sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul
gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.
Potrivit aceleiași surse, întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:
 aprecierea creşterii bogăţiei, generate de activitatea întreprinderii;
 descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele

sociale, stat, acţionari, întreprindere;
 înţelegerea formării rezultatului net;
 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a
acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului);
 studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă,

randamentul echipamentului industrial etc.;
 analiza rentabilităţii;
 analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune
Înainte de a calcula propriu-zis Soldurile Intermediare de Gestiune, ce ne arată profitabilitatea pe

diferite paliere, este esențial să analizăm, evoluția vânzărilor, respectiv cea a cheltuielilor, care se
prezintă, după cum urmează:
Evoluția vânzărilor
2019 2020 2021
Vânzări pe activități, din care 66.135.769 47.667.818 44.597.157
Venituri din servicii prestate 66.100.810 47.597.837 44.450.951
Venituri din vânzarea mărfurilor 34.959 69.981 146.206
Tabel 7. Structura veniturilor pe activități

Evoluția cheltuielilor
2019 2020 2021
Cheltuieli cu
materialele 16.784.640 10.853.051 11.406.887
consumabile
Cheltuieli cu energie
244.345 383,087 422,678
si apa
Cheltuieli privind
25.369 25.500 48.065
marfurile
Cheltuieli cu
19.653.427 17.484.748 16.573.739
personalul, din care :
Salarii 18.749.593 16.539.435 15.556.835
Cheltuieli cu
asigurarile si protectia 580.363 545.618 503.961
sociala
Ajustari de valoare
privind activele 4.883.457 4.895.712 4.505.501
imobilizate, din care
Amortizare 4.883.457 4.895.712 3.996.830
Ajustari de valoare
pentru deprecierea - - 508.671
imobilizarilor
Ajustari de valoare
privind activele -488.696 157.129 36.490
circulante, din care
Cheltuieli privind
15.259.154 12.922.035 12.118.731
prestatiile externe
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe si 638,445 658.869 702.696
varsaminte asimilate
Ajustari privind
-142.389 - -
provizioanele, net
Alte cheltuieli de
986.952 333.444 412.850
exploatare
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE - 57.844.704 47.713.575 46.227.637
TOTAL
Tabel 8: Structura cheltuielilor
Soldurile intermediare de gestiune
1. Marja comercială
Marja comercială= Venituri din 2019 2020 2021

vânzarea mărfurilor- Cheltuieli
privind vânzarea mărfurilor 9.590 44.481 98.141
Tabel 9: Tabelul valorilor marjei comericiale
Marja comercială reprezintă câștigul efectiv al firmei, sub forma de adaos realizat din activitatea de
comercializare a mărfurilor- câștigul rezultat în urma scăderii cheltuielilor privind mărfurile
achiziționate din veniturile rezultate din vânzarea acestora. Din acest punct de vedere , noi am observat
că profitul din vânzarea mărfurilor are un trend crescător de la an la an: din anul 2019 în anul 2020
înregistrându-se o creștere de 34.891 lei, iar din anul 2020 în anul 2021, o creștere și mai mare de
53.660 lei.
2. Producția exercițiului
Producția exercițiului= Producţia 2019 2020 2021

vândută + Variaţia stocurilor +
Producţia imobilizată 104.387.222 89.433.347 83.860.163
Tabel 10: Tabelul valorilor producției exercițiului
Acest indicator reprezintă totalitatea bunurilor și seriviciilor vândute de companie. Producția vândută
se referă în cazul nostru, la totalitatea veniturilor din prestarea serviciilor. Valoarea acestora este
pozitivă, dar din nefericire este în scădere. Variația stocurilor se referă la diferența dintre valoarea
finală și cea inițială în decursul uni an. Valoarea variaței în anul 2019 a fost cea mai mare valoare
înregistrată din perioada analizată, urmând ca în anii viitori acestuia, valoarea să scadă de aproape 5
ori. Bănuim că principala cauză este pandemia Covid-19, în care populația a redus consumul de
combustibil.
3. Valoarea adăugată
Valoarea adăugată= Marja 2019 2020 2021

comericală+ Producția
exercițiului-Costuri 72.108.673 65.702.359 60.432.263
intermediare
Tabel 11: Tabelul valorilor valoarei adăugate

Utilizând factorii de producție- munca și capitalul, valoarea adăugată arată surplusul peste valoarea
materiilor prime, lucrărilor și serviciilor cumpărate de la terți. Din acumularea bănească a valorii
adăugate se face împărțirea remunerației către participanții direcți și indirecți la activitatea societății.
În cazul de față valoarea adăugată, înregistrează o scădere, fiind cauzată de scăderea producției
exercițiului. Marja comercială a crescut, dar nu îndeajuns pentru a face ca valoarea adăugată să aibă un
trend crescător.
4. Excedentul brut de exploatare
Excedentul brut de 2019 2020 2021

exploatare= Valoare
adăugată+Venituri din 52.454.608 48.216.952 43.155.828
subvenții-Cheltuieli cu
personalul-Cheltuieli cu alte
impozite și taxe
Tabel 12: Tabelul valorilor excedentului brut de exploatare
Excedentul brut de exploatare reprezintă valoarea rezultată din activitatea de exploatare, una ceva mai
reală decât profitul exploatării, deoarece cheltuielile cu amortizarea și provizioanele sunt excluse, din
cauză că acestea sunt doar cheltuieli calculate, nu și plătibile..
În cazul analizat excedentul brut de exploatare înregistrează valori din ce în ce mai mici, acest fapt
fiind datorat creșterii cheltuielilor cu taxele și impozitele.
5. Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării = Venituri 2019 2020 2021

din exploare- cheltuieli din
exploatare 9.136.457 882.283 266.501
Tabel 13: tabelul valorilor rezultatului exploatării
Rezultatul din exploatare reprezintă valoarea ce rezultă din activitatea de exploatare și este pusă la
dispoziția acționarilor, acesta este și motivul pentru care acest indicator este folosit pentru compararea
performanțelor întreprinderilor cu domenii de activitate diferite. Putem privi această situație din 2
puncte de vedere: societatea a înregistrat profit din exploatare, doar că valoarea acestuia este în scădere,
inițial de aproximativ 11 ori, iar mai apoi de aproximativ 4 ori.
6. Rezultatul curent
Rezultatul curent = Venituri din 2019 2020 2021

exploare- cheltuieli din
exploatare+venituri financiare- 13.816.807 4.981.291 2.472.271
cheltuieli financiare
Tabel 14: Tabelul valorilor rezultatului curent
Acest indicator este calculat indiferent de politica fiscală, el arătând rezultatul din operațiunile
normale, dar care ia în considerarea elementele financiare. Astfel, se apreciază impactul
politicii financiare a înreprinderii asupra rentabilității. Valoarea acestuia este în continuă
descreștere în perioada analizată, iar acest lucru se datorează scăderii rezultatului din
exploatare și a veniturilor financiare.
7. Rezultatul net
Rezultatul net= Rezultatul current 2019 2020 2021

+ venituri extraordinare-cheltuieli
extraordinare-impozitul pe profit 12.170.108 4.362.952 1.629.634
Tabel 15: Tabelul valorilor rezultatului net
Rezultatul net reprezintă indicatorul ce arată cu exactitate câștigul companiei, deoarece este scăzut
și impozitul pe profit (cota de 16%). El a înregistrat un trend descrescător, difrența dintre primii 2 ani
analizați este de aproape 8 milioane lei, iar mai apoi diferența este ceva mai mică de aproximativ 4
milioane lei. Ca sold intermediar de gestiune, rezultatul net exprimă rezultatul degajat al companiei,
rezultat ce mai apoi va fi supus deciziei de repartizare de către AGA.
 Capacitatea de autofinanțare
Aceasta nu reprezintă tocmai un sold intermediar de gestiune, dar într- o accepțiune franceză, CAF este
un indicator monetar ce se referă la rezultatul exercițiului și se calculează scăzând din veniturile
monetare, cheltuielile monetare.
CAF= RBE+ alte venituri din 2019 2020 2021

exploatare+alte venituri
financiare+alte venituri 30.168.447 30.399.489 27.532.669
excepționale-alte cheltuieli de
exploatare-alte cheltuieli
excepționale-alte cheltuieli
financiare-participarea salariaților-
impozitul pe profit
Tabel 16: Tabelul valorilor rezultatului net
Indicatorul ne arată autofinanțarea potențială. Acesta permite aprecierea rezultatelor companiei, cât și
capacitatea acesteia de a degaja resursele de finanțare din domeniul său de activitate. Din rezultatele
obținute se poate observa că valoarea din anul 2019 în anul 2020 a crescut cu aproximativ 200.000 de
lei, dar din anul 2020 în anul 2021, valoarea a scazut cu aproximativ 3 milioane de lei.
II.4 Analiza cash-flowului companiei
 Cash flow total și componentele acestuia
Din perspectiva anglo-saxonă, cash-flowul este divizat în variația de cash ce rezultă din operațiuni
de gestiune ce fac referire în mod direct la activitatea de exploatare a companiei, operațiuni de investiții
și operațiuni de finanțare. Astfel, analiza cash-flowului companiei constă în examinarea tuturor
schimbărilor intervenite la nivelul numerarului în cadrul activității de bază, investițiilor și activității
financiare, acest nivel fiind analizat atât la începutul, cât și la sfârșitul perioadei, conform explicațiilor
oferite în cele 3 rapoarte anuale.
Trebuie menționat faptul că între timp, în data de 27.04.2022 a fost publicat pe site-ul Bursei de
Valori București și raportul anual pentru anul 2021, lucru care ne va ajuta extrem de mult în realizarea
diagnosticului financiar al companiei Rompetrol Well Services.
Așadar, potrivit celor explicate mai sus, formula cash-flowului poate fi scrisă, astfel:
CF=CFgest+CFinv+CFfin
Potrivit celor 3 rapoarte anuale, situația cash-flowurilor în cei 3 ani de analiză se prezintă, după cum
urmează, având la bază metoda indirectă:
2019 2020 2021

Rezultat net înainte de 13.654.589 4.629.517 1.774.189
impozitare și elemente
extraordinare
Profitul de exploatare înainte 13.305.339 5.004.516 2.987.443
de schimbări în capitalul
circulant
Numerar net din activități de 16.718.776 1.333.417 3.951.124
exploatare
Numerar net din activități de -11.572.624 12.845.549 27.765.571
investiție
Numerar net din activități de -5.374.941 -14.184.794 -31.640.781
finanțare
Variația netă a numerarului și -230.621 -5.065 74.975
echivalentelor de numerar
Diferențele de curs nerealizate 1.832 -762 1.139
Numerar și echivalente de 385.733 156.944 151.117
numerar la începutul
exercițiului
Numerar și echivalente de 156.944 151.117 227.231
numerar la sfârșitul
exercițiului
Tabel 17: Situația cash-flowurilor
Astfel, dacă ne referim la situația numerarului din activitatea de exploatare, se poate vedea cum
acesta înregistrează o scădere bruscă de la un an la altul, în special de la anul 2019 la anul 2020, când
valoarea a scăzut cu 15.385.359 mil lei, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 92,02%. Totuși, per
total în toți anii de analiză, întreprinderea generează incasări din activitatea de exploatare mai mari
decât plățile rezultate din activitatea de exploatare, ceea ce înseamnă că la nivelul său există un flux de
trezorerie pozitiv.
Numerarul din activități de investiții înregistrează o valoare negativă de -11.572.624 mil lei în
anul 2019, fapt ce nu reprezintă neaparăt o problemă, încasările generate intern din active non-
operaționale fiind mai mici decât plățile efectuate cu scopul realizării investițiilor. Așadar, în acel an
firma a fost interesată de realizarea investițiilor, lucru care se modifică de-a lungul anilor următori, căci
fluxul ajunge la o valoare pozitivă de 27.765.571 mil lei în anul 2021, ceea ce înseamnă că se renunță
la acest obicei.
În cazul numerarului din activitățile de finanțare se înregistrează o serie de valori negative
crescătoare, ceea ce înseamnă că încasările provenite de la acționari, investitori, din împrumuturi
bancare sau dividende sunt mai mici decât plățile.
Totuși, dacă analizăm situația numerarului și a echivalentelor de numerar de la sfârșitul
exercițiului, se poate vedea cum există un trend ascedent al acesteia, căci valorile cresc cu aproximativ
44,78% din anul 2019 în anul 2021. În ansamblu, compania are o situație bună a numerarului și a
echivalentelor de numerar la sfârșitul exercițiului, încasările fiind într-un număr mult mai mare
comparativ cu cel al plăților.
 Cash flow disponibil și componentele acestuia

Cash-flowul disponibil reprezintă fluxul de numerar ce provine atât din operațiuni de gestiune
(exploatare, financiare, excepționale), cât și din operațiuni de capital (investiții, dezinvestiții, finanțare).
Astfel, cash-flowul disponibil poate fi calculat cu ajutorul următoarelor formule:
CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete
CFexpl = EBIT – Impozit pe profit +Amo = PN + AMO + DOB
Interesant este faptul că pentru a calcula cash-flowul disponibil trebuie să determinăm cash-flowul de
exploatare.
În acest sens, în urma efectuării calculelor necesare obținerii valorilor aferente cash-flowului
disponibil, în anul 2020 acesta a fost în suma de 3.254.251 mil lei. Având în vedere că în anul respectiv
se înregistrează o valoare pozitivă, este evident că firma se află într-o bună stare financiară. Contrar
acestei situații, în anul 2021 cash-flowul disponibil al Rompetrol Well Services a fost de -25.611.482
mil lei, situație deloc îmbucurătoare, având în vedere scăderea bruscă de la un an la altul, moment în
care încasările au fost într-un număr mai mic decât plățile.
Trebuie menționat faptul că am obținut valori ale cash-flowului disponibil doar pentru anii 2020 și
2021, deoarece formula acestuia conține variația imobilizărilor brute, respectiv a activelor circulante
nete, în calculul cărora am raportat datele corespunzătoare anilor 2020 și 2021 la anul de bază, 2019.
În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru acţionari şi
CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr, unde:

CFDact=DIV-ΔCP=PN-ΔCP
CFDcr=DOB-ΔDAT FINANCIARE
Astfel, în anul 2020 cash-flowul disponibil al acționarilor companiei Rompetrol Well Services a fost
de 15.129.892 mil lei, în timp ce în anul 2021 a scăzut cu 2.146.294 mil lei în mărime absolută și cu
aproximativ 14,19% în mărime relativă. Totuși, fluxul de numerar al acționarilor este unul pozitiv în cei
doi ani, fapt care nu afectează în niciun fel situația companiei.
Cash-flowul disponibil al creditorilor a fost de 2.851.438 mil lei în anul 2020, scăzând cu 2.249.886
mil lei în anul 2021. Ca și în cazul cash-flowului disponibil al acționarilor, sumele sunt pozitive,
neexistând niciun fel de problemă la nivelul acestui segment.
La fel ca în situația de mai sus, deoarece formulele de calcul ale celor două tipuri de cash-flow
conțin variația capitalurilor proprii și a datoriilor financiare, în calculul acestora am raportat datele
aferente anilor 2020 și 2021 la anul de bază, 2019. Astfel, acesta reprezintă motivul pentru care în anul
2019 nu am obținut nicio valoare a cash-flowului disponibil.
II.5 Analiza rentabilității observate la nivelul companiei

 Rentabilitatea acționarilor (ROE), rentabilitatea economică (ROA)
Rata rentabilității economice (ROA) evidențiază contribuția elementelor patrimoiale la obținerea
rezultatelor finale ale companiei. Pentru a calcula ROA vom utiliza următoarea formulă:
ROA = (Rezultatul exploatării/Total Active) x100.
În cazul companiei aflate în analiză observăm că este într-o descreștere uluitoare de la un exercitiu
financiar la altul-de la 5,56% în anul 2019 la 0,00058% în anul 2020 și 0,00017% în anul 2021, fiind
afectată negativ de diminuarea rezultatului brut din exploatare.
Rata rentabilității financiare (ROE) măsoară performanta unei companii și eficiența cu care
actionarii si-au investit banii. În cazul de față, observăm că aceasta la fel înregistrează tendințe
nefavorabile intreprinderii, fiind în descreștere de la un an la altul, conturând o imagine nu prea bună în
rândul posibililor investitori din cauza scaderii profitului net al companiei. Aceasta înregistrează
următoarele valori: 8,18% în anul 2019, 3,16% în 2020 și 1,19% în 2021. Aparent, valoarea aferentă
anului 2019 este una acceptabilă, însă celalate, după cum am menționat mai sus, sunt într-o continuă
scădere, ceea ce nu bucură deloc actualii acționari.
* ROE = (Profit net/Capitaluri proprii) x 100.
 Efectul de levier
Efectul de levier financiar exprimă influența pe care creșterea gradului de îndatorare a unei companii,
îl are asupra rentabilității capitalurilor proprii. Deși, am putea fi tentati sa presupunem că un împrumut
ar putea avea efecte mai degrabă negative asupra situatiei financiare a unei companii, datorită unei
cheltuieli în plus cu rambursarea creditului, dacă resursele atrase sunt investite în mod eficient și rata
rentabilitatii este mai mare decât rata dobanzii, atunci îndatorarea va avea un efect pozitiv asupra
companiei.
Pentru calculul efectului de levier folosim formula:
EFL = (REPB – RDEF) x LF
* REPB = rentabilitatea economică (a profitului brut)
* RDEF = rata dobânzii efective la care se împrumută societatea
* LF = levierul financiar (rata generala a îndatorării)
Pentru că functionarea activității Societății a fost finanțată din surse proprii, fără a necesita
contractarea unor credite de la instituţii bancare sau alte persoane juridice, în categoria datoriilor nu
există datorii restante de natura dobânzilor sau altor credite angajate de la instituţii bancare, conform
raportului financiar 2021. Mai ales că societatea se împrumută în sistem de cash-pooling, ceea ce
înseamnă că nu are costuri suplimentare aferente dobanzilor. Astfel, rata dobânzii efective la care se
împrumută societatea este 0.
În cele din urmă, Efectul de levier înregistrează valori de 0,58 în anul 2019, 0,00006 în 2020 și
0,00002 în 2021, valori care se află în scădere de la an la an, un semn nu prea bun. Pe de altă parte,
pentru că rata rentabilitatii economice se diminuează, se observă și o scadere a efectului de levier.
Observăm, astfel, că Rentabilitatea economică este mai mare decât rata efectivă a dobânzii, ceea ce
înseamnă că îndatorarea are un efect pozitiv asupra companiei aflate în analiză.
II.6 Analiza riscurilor societății

Identificăm două mari riscuri la nivelul companiei aflate în analiză: riscul de piață și riscul de
lichiditate.
Riscul de piaţă este riscul de a suporta pierderi din cauza fluctuaţiilor de preţuri pe piaţă.
Cât despre riscul de lichiditate, denumit și risc de finanțare, reprezintă riscul ca o societate să aibă
dificultăți în acumularea de fonduri pentru a-și îndeplini angajamentele asociate instrumentelor
financiare. Riscul lichidității poate să apară ca urmare a incapacității de a vinde rapid un activ
financiar la o valoare apropiata de cea justa.
 Indicatori de solvabilitate
Solvabilitatea reflectă de fapt, măsura în care compania își poate acoperi obligațiile pe termen scurt.
Aceasta se poate aprecia cu ajutorul Levierului Financiar și Rata solvabilității generale.
Din perspectiva Gradului de îndatorare, compania aflată în analiză are un Levier financiar subunitar
pe parcursul a toți cei trei ani ceea ce e un semn bun, inclusiv pentru rentabilitatea sa financiară,
excluzând orice risc în acest sens.
 Indicatori de lichiditate
Din perspectiva indicatorilor de lichiditate, relevantă în acest caz este Lichiditatea generală un
indicator care, așa cum am menționat mai sus, reflectă măsura în care compania își poate plăti datoriile
pe termen scurt utilizând activele ciculante din bilanț.
În cazul companiei analizate de către noi, putem observa o creștere a lichidității în anul 2020 cu 0,4,
în mărime absolută, adică aproximativ 23%, în mărime relativă, comparativ cu anul 2019, ceea ce e un
semn bun care ne arată faptul că firma este solvabilă. Totuși, anul 2021 ne surprinde din nou deoarece
atunci nivelul activelor circulante a crescut cu aproximativ 35,36%, respectiv, justifică cresterea
lichidității curente în valoare de 4,24. Astfel, după părerea noastră, nu există niciun risc de lichiditate.
Concluzii
PUNCTE FORTE
În concluzie, analizând situația financiară a companiei din perspectiva ratelor
de structură ale activelor, după cum am văzut, cea mai mare pondere din totalul activelor firmei
Rompetrol Well Services este deținută de totalitatea activelor de trezorerie, ce înglobează un procent
de 63%. Acest lucru este firesc având în vedere obiectul de activitate al companiei, preocupată de
deținerea în patrimoniu a cât mai multe active de trezorerie, ceea ce reprezintă un plus al companiei
din perspectiva lichidității.
Dacă vorbim despre structura pasivelor, cea mai mare pondere în totalul pasivului este deținută de
capitalurile proprii, ce înglobează un procent extrem de ridicat în comparație cu celelalte elemente în
toți anii de analiză . Situația este îmbucurătoare, căci firma are o structură a datoriilor aproape
nesemnificativă în fiecare an, nefiind nevoită să recurgă la împrumuturi pe viitor, și oferind în același
timp, sentimente de siguranță.
În ceea ce privește valorile înregistrate de fondul de rulment, observăm că ele sunt mai mari decât
cele corespunzătoare necesarului de fond de rulment, iar acest lucru evidențiază faptul că firma
Rompetrol Well Services practică o politică defensivă, managerul său preferând investițiile pe termen
lung.
Trezoreria netă care înregistrează valori pozitive, reflectă o stare de echilibru financiar la nivelul
întregii companii, acesta reprezentând un alt punct forte al întreprinderii.
Situația netă pozitivă ne oferă și ea sentimente de bucurie, compania Rompetrol Well Services
dispunând de mijloace bănești pentru îndeplinirea obligațiilor.
Lichiditatea curentă, exprimată prin valori pozitive și crescătoare de la an la an ne indică faptul că
firma este solvabilă, în timp ce și din perspectiva lichidității imediate, compania nu se confruntă cu
niciun fel de problemă. Așadar, ea se află în situația în care reușește să își acopere toate datoriile pe
termen scurt, valorile indicatorului fiind pozitive în toți anii de analiză.
Din perspectiva ratei autonomiei financiare, situația financiară a companiei este una foarte bună,
firma având capacitate de autofinanțare, fără să depindă de finanțări exterioare pentru a-și derula
activitatea.
Dacă ne referim la soldurile intermediare de gestiune ale întreprinderii, marja comercială pozitivă
și în continuă creștere, reflectă existența unui excedent privind vânzarea mărfurilor în raport cu costul
lor, ceea ce înseamnă că firma obține profit în urma desfășurării activității comerciale.
Producția exercițiului, ce caracterizează activitatea de producție a companiei, are în fiecare an
valori pozitive, lucru care se întâmplă și în cazul valorii adăugate, fapt ce reprezintă un lucru favorabil
ce ne duce cu gândul la ideea că firma are disponibilități suficiente pentru a-și acoperi diferitele
cheltuieli.
De asemenea, firma are un excedent brut din exploatare pozitiv în toți anii de analiză, ceea ce
semnifică o creștere a nivelului de profitabilitate al firmei, precum și a capacității de autofinanțare ce
rezultă din activitatea de exploatare.
Rezultatul exploatării ce reflectă mărimea performanțelor firmei, înregistrează valori în scădere,
dar pozitive, ceea ce, credem noi, că evidențiază, totuși, o situație favorabilă din punct de vedere
financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite de veniturile din exploatare în toți anii de analiză.
Atât rezultatul curent, cât și rezultatul net obținut în final înregistrează valori pozitive, de unde
rezultă că firma este profitabilă.
Capacitatea de autofinanțare este pozitivă în cei trei ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un
flux net de lichidități la finele exercițiului financiar.
Din perspectiva cash-flowului, situația numerarului și a echivalentelor de numerar de la
sfârșitul exercițiului se prezintă foarte bine, obținându-se valori pozitive și crescătoare de la un an la
altul, încasările fiind mai mari decât plățile efectuate.
Totodată, și valorile cash-flowului disponibil, atât cele corespunzătoare acționarilor, cât și cele
aferente creditorilor sunt pozitive, neexistând niciun fel de problemă la nivelul lor.
După cum am mai spus, compania are un levier financiar subunitar pe parcursul a toți cei trei ani
ceea ce e un semn bun, inclusiv pentru rentabilitatea sa financiară, excluzând orice risc în acest sens.
PUNCTE SLABE
În primul rând, principalul punct slab se referă la necesarul de fond de rulment, ce are o
interpretare în acest sens. Acesta reprezintă un dezechilibru financiar pe termen scurt, înregistrând
valori pozitive în toți anii de analiză. Totuși, problema este legată de creșterea impresionantă a
valorii creanțelor din anul 2021, fapt ce sugerează existența unor clienți litigioși ai companiei
Rompetrol Well Services.
Dacă ne referim la indicatorii de rentabilitate, după cum am observat, în cazul lor nu se înregistrează
valori atât de dorite, căci ROA este într-o descreștere impresionantă, în timp ce valorile obținute
pentru ROE sunt la fel, în descreștere, fapt care nu bucură deloc acționarii.
Din perspectiva garanțiilor, deținerea unei ponderi atât de reduse la nivelul imoblizărilor
reprezintă un dezavantaj, căci acest lucru nu oferă niciun fel de siguranță.
De asemenea, dacă ne raportăm la duratele de rotație a activelor/ pasivelor care cresc de la un an la
altul, respectiv la viteza lor de rotație care scade de la un an la altul, acestea reprezintă alte puncte
slabe, ce necesită a fi corectate, deoarece este ideal ca firma să aibă durate de rotație a elementelor
patrimoniale cât mai mici și viteze cât mai mari.
RECOMANDĂRI
În urma efectuării analizei financiare a companiei Rompetrol Well Services, putem spune că per
ansamblu societatea se bucură de un echilibru financiar pe termen lung, având o capacitate bună de
autofinanțare, dispunând în acest sens de toate mijloacele necesare desfășurării armonioase a activității
sale.
Totuși, drept recomandare, considerăm că ar fi necesară o revizuire a managementului companiei, cu
scopul reducerii duratei de încasare a creanțelor care este foarte mare. Cu siguranță, că se poate
echilibra puțin și numărul imobilizărilor, însă evident că firma ar trebui să facă acest lucru, doar în
cazul în care este necesar.
În același timp, dacă ne gândim la problema poluării, cu siguranță se pot lua o serie de măsuri cu
privire la reducerea acesteia.
Anexe
Bibliografie
Suporturi de curs
Suporturi de seminar
Management financiar : vol. 1 : Diagnosticul financiar al companiei / Victor Dragota, Laura Obreja
Brasoveanu, Ingrid-Mihaela Dragota
https://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/SOLDURILE-INTERMEDIARE-DE-
GEST976.php
http://www.contabilitateafirmei.ro/dictionar/venituri_din_productia_imobilizata.htm
https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Analiza-soldurilor-intermediar82878.php
https://www.slideshare.net/AliceAndreea3/analiza-soldurilor-intermediare-de-gestiune
https://www.scribd.com/document_downloads/direct/397526074?
extension=docx&ft=1652952563&lt=1652956173&show_pdf=true&user_id=87773822&uahk=gwPB9Sdnro
mHzDQgx7YrMoSCPvQ
https://www.ceccarbusinessreview.ro/public/store/documente/articole/2021/1/CBR-Sig-and-caf-methods-of-
tracking-and-analysing-the-financial-performances-of-economic-e-a97.pdf
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/afaceri/analiza-marjei-comerciale493.php
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-stefan-cel-mare-suceava/analiza-economico-finaciara/
70141723-marja-comerciala/8529725
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/afaceri/analiza-marjei-comerciale493.php
https://pdfcoffee.com/proiect-compania-rompetrol-pdf-free.html
https://www.referatele.com/economie/Analiza-cashflowurilor651.php
https://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/2/srrs2_2012a68.pdf
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/economie/analiza-cashflowurilor-intreprinderii392.php
https://pdfcoffee.com/proiect-compania-rompetrol-pdf-free.html
https://rompetrolwellservices.kmginternational.com
https://rompetrol-rafinare.kmginternational.com/upload/files/raport_anual_2002_part_1_226.pdf
https://membri.listafirme.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rompetrol
https://rompetrol-rafinare.kmginternational.com

Proiect GFI-Analiza Financiara-Rompetrol Well Services - FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect GFI-Analiza Financiara-Rompetrol Well Services - FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studenti:

Proiect Gestiunea Financiară a

I. Descrierea companiei - Prezentarea activității acesteia, precum și a aspectelor de natură

II.1 Analiza structurii bilanțiere

Denumire element Valoare(lei) Pondere(%)

Structura activelor societății

Structura activelor societății

 Structura activelor societății Rompetrol Well Services în anul 2021

Denumire element Valoare(lei) Pondere(%)

Evoluția activului companiei Rompetrol Well

 Structura pasivelor societății S.C. Rompetrol Well Services în anul 2019

Denumire element Valoare (lei) Pondere(%)

Structura pasivelor societății

2%7% capitauri și rezerve

Structura pasivelor societății

2%8% capitaluri și rezerve

II.3 Analiza indicatorilor de performanță

 Solduri intermediare de gestiune

 aprecierea creşterii bogăţiei, generate de activitatea întreprinderii;

 descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele

 înţelegerea formării rezultatului net;

 studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă,

 analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

Înainte de a calcula propriu-zis Soldurile Intermediare de Gestiune, ce ne arată profitabilitatea pe

2019 2020 2021

Vânzări pe activități, din care 66.135.769 47.667.818 44.597.157

Venituri din servicii prestate 66.100.810 47.597.837 44.450.951

Venituri din vânzarea mărfurilor 34.959 69.981 146.206

Tabel 7. Structura veniturilor pe activități

2019 2020 2021

Marja comercială= Venituri din 2019 2020 2021

Tabel 9: Tabelul valorilor marjei comericiale

Producția exercițiului= Producţia 2019 2020 2021

Tabel 10: Tabelul valorilor producției exercițiului

Valoarea adăugată= Marja 2019 2020 2021

Tabel 11: Tabelul valorilor valoarei adăugate

4. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de 2019 2020 2021

Rezultatul exploatării = Venituri 2019 2020 2021

Tabel 13: tabelul valorilor rezultatului exploatării

Rezultatul curent = Venituri din 2019 2020 2021

Rezultatul net= Rezultatul current 2019 2020 2021

Tabel 15: Tabelul valorilor rezultatului net

CAF= RBE+ alte venituri din 2019 2020 2021

2019 2020 2021

 Cash flow disponibil și componentele acestuia

CFD = CFDact + CFDcr, unde:

II.5 Analiza rentabilității observate la nivelul companiei

II.6 Analiza riscurilor societății

S-ar putea să vă placă și