Republica Moldova in cadrul ONU

-Republica Moldova a devenit membru ONU la 2 martie 1992, odata cu adoptarea de

catre Adunarea Generala ONU a Rezolutiei.
-Republica Moldova acorda o importanta deosebita rolului ONU in promovarea democ
ratiei si a drepturilor omului, mentinerea pacii si securitatii internationale,
dezvoltarea economica si sociala, respectarea principiilor dreptului internatio
nal si a suprematiei legii.
-Dupa aderarea Republicii Moldova la ONU, au fost deschise agentii, fonduri si p
rograme cu acordul Guvernului RM, oficii in tara in vederea sustinerii activitat
ilor de promovare a democratiei, bunei guvernari, prosperitatii, drepturilor omu
lui si consolidarea unui stat de drept modern si european.
-Republica Moldova, in calitate de stat membru ONU, participa de asemenea la une
le operatiuni ONU, detasand militari moldoveni in zonele instabile din punct de
vedere al securitatii. Astfel, incepand cu anul 2003, Republica Moldova a contri
buit activ la misiunile internationale sub egida ONU in Liberia,Sudan si Georgia
.
-Anual, prin sistemul de rotatie, Republica Moldova detaseaza intre 8 si 10 mili
tari in misiunile respective.
-La etapa actuala, activitatea ONU in Moldova se desfasoara in conformitate cu A
cordul de Parteneriat ONU - Republica Moldova si planul de actiuni pentru perioa
da 2013-2017 care a fost semnat la Chisinau in decembrie 2012 de catre Seful Guv
ernului Republicii Moldova, Rezidentul Coordonator ONU si reprezentantii organiz
atiilor ONU in Republica Moldova.
Cooperarea UE-ONU in domeniul securitatii internationale
Organizatiile internationale permit statelor sa abordeze impreuna problemele com
une, in cadrul unui proces decizional colectiv.Cooperarea internationala multila
terala constituie fundamentul unui sistem mondial stabil. In prezent, in domeniu
l securitatii este resimtita o nevoie acuta de o astfel de cooperare, dat fiind
faptul ca natura complexa a amenintarilor cu care ne confruntam necesita o abord
are coordonata si utilizarea unor resurse, ce cu greu pot fi puse la dispozitie
de catre un singur guvern. Din aceste motive, problematica organizatiilor intern
ationale de securitate trebuie sa reprezinte unul dintre punctele centrale ale d
ezbaterilor ce se desfasoara in comunitatea internationala.Printre organizatiile
internationale, ONU apare ca o piatra de temelie, in principal datorita univers
alitatii membrilor sai si naturii generale a obiectivelor pe care le urmareste.P
rintre organizatiile internationale, ONU apare ca o piatra de temelie, in princi
pal datorita universalitatii membrilor sai si naturii generale a obiectivelor pe
care le urmareste.Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeana si statele
membre vor sa joace un rol semnificativ in cadrul ONU si sa coopereze indeaproap
e cu aceasta.Potrivit articolului 21.1 alineatul 2 al Tratatului privind Uniunea
Europeana (TUE), Uniunea promoveaza solutii multilaterale pentru problemele comu
ne, in special in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite .UE si statele membre contr
ibuie cu fonduri si trupe in operatiunile ONU de mentinere a pacii si de gestiun
e a crizelor. Doua cincimi din operatiunile de mentinere a pacii ale ONU sunt fi
nantate prin contributia statelor membre UE. In plus, in multe dintre scenariile
de criza, UE isi desfasoara propriile operatiuni in cooperare si la cererea ONU
.n cadrul ONU, noi, europenii, contribuim la lupta impotriva terorismului si a c
rimei organizate, incluzand fenomenul ce ia amploare al pirateriei. Impotriva ac
estuia din urma UE a lansat Forta Navala Europeana Somalia Operatiunea Atalanta
(EU NAVFOR Atalanta).
In ceea ce priveste celelalte provocari in materie de securitate, ca, de exemplu
, proliferarea nucleara, UE si statele membre doresc sa promoveze actiunile in c
adrul ONU pentru a pune capat preocuparilor serioase cauzate comunitatii interna
tionale de programul nuclear iranian. In plus, UE sustine actiunile diplomatice
de mentinere a pacii si de rezolvare a conflictelor ale Secretarului general ONU
, esentialmente prin intermediul Inaltei Reprezentante pentru Afaceri Externe/vi
cepresedinta a Comisiei Europene.

COOPERAREA RM CU UE.
Relatiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana au fost formal lansate odata c
u semnarea la 28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare si Parteneriat (APC), care
a intrat in vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioada initiala de 10 ani cu posi
bilitatea prelungirii tacite. Documentul stabileste cadrul juridic al relatiilor
actuale intre Moldova si UE in domeniul politic, comercial, economic, juridic,
cultural-stiintific si are ca obiective sustinerea Moldovei pentru: consolidarea
democratiei si statului de drept cu respectarea drepturilor omului si a minorit
atilor prin asigurarea cadrului corespunzator al dialogului politic; dezvoltarea
durabila a economiei si finalizarea procesului de tranzitie spre economia de pi
ata prin promovarea schimburilor comerciale, investitiilor si relatiilor economi
ce armonioase.
dialogul institutionalizat intre Republica Moldova si UE se realizeaza prin inte
rmediul urmatoarelor structuri de cooperare:
Consiliul de Cooperare RM
UE, care se organizeaza anual la nivelul inaltilor ofi
ciali (Prim-ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe si PEV, Inaltul Reprezenta
nt al Consiliului UE/Presedintia UE) si are scopul trasarii directiilor strategi
ce a dezvoltarii relatiilor RM-UE;
Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneste anual la nivelul functionarilor publici
de nivel inalt in vederea examinarii tendintelor directorii ale cooperarii sect
oriale RM-UE;
Comitetul de Cooperare Parlamentara RM-UE, care se reuneste anual la nivelul Sef
ilor delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova si Parlamentului European.
INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE
Parlamentul European (PE)
are mai multe competente, mai importante fiind cele consultative, de participare
in elaborarea legislatiei, de control asupra activitatii altor institutii comun
itare, pentru desemnare si confirmare in functii, de gestionare si monitorizare
a executarii bugetului.
Institutiile Uniunii Europene
Parlamentul European (PE) are mai multe competente, mai importante fiind cele co
nsultative, de participare in elaborarea legislatiei, de control asupra activita
tii altor institutii comunitare, pentru desemnare si confirmare in functii, de g
estionare si monitorizare a executarii bugetului.
Exercitind competentele consultative, PE isi poate exprima opinia (de obicei, su
b forma de rezolutii) cu privire la toate problemele ce vizeaza Uniunea European
a, inaintind-o institutiilor comunitare. Pe de alta parte, si propunerile Comisi
ei catre Consiliu sunt inaintate Parlamentului European pentru o opinie consulta
tiva. Parlamentul European poate sugera modificari, poate amina adoptarea unei h
otariri pentru a-si formula propriile opinii ori poate remite propunerile catre
comitetele sale specializate. PE este numit in mod neoficial institutie cu trei l
ocuri de sedere. Sedintele plenare se desfasoara la Strasbourg, membrii Comitetel
or parlamentare se intrunesc la Bruxelles, iar personalul administrativ, precum
si Secretariatul General au sediul la Luxembourg.
Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Ministri) este una dintre instituti
ile decizionale centrale ale Uniunii Europene si dispune de competente legislati
ve si executive importante. Consiliul, constituit in baza tratatelor adoptate in
anii 50, exercita o functie dubla in sistemul politic al UE: de institutie a C
omunitatii si de forum pentru exprimarea intereselor nationale. Consiliul Uniun
ii Europene nu are analogii in intreaga lume. Membri ai acestei institutii sunt
ministrii guvernelor nationale ale tarilor UE. Participarea ministrilor se dete
rmina in baza problemelor discutate. De exemplu, daca se discuta o problema ce t

ine de mediul ambiant, se intrunesc ministrii ecologiei, si acest Consiliu este

numit Consiliu al mediului.
Problemele ce vizeaza relatiile UE cu restul lumii sunt reglementate de catre Co
nsiliul pentru relatii externe si afaceri generale. Acest Consiliu are, insa, r
esponsabilitati mult mai extinse pentru chestiuni de politica generala. Consiliu
l Uniunii Europene este institutia in cadrul careia ministrii satelor membre dec
id asupra legilor europene. Sediile sale se afla la Bruxelles si la Strasbourg.
Comisia Europeana (CE) are un caracter supranational si reprezinta organul execu
tiv al Uniunii Europene. Comisia indeplineste si rolul de secretariat al Uniunii
Europene, angajind pentru aceste activitati functionari. Comisia Europeana a fo
st instituita prin tratatul de fuziune de la Bruxelles (1967), moment in care in
alta autoritate a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, Comisia Comunit
atii Economice Europene si Comisia Europeana pentru Aparare au fost substituite
de o comisie unica. Comisia Europeana este calificata drept o forta motrice a i
ntregului sistem institutional european, fiind organul executiv al Uniunii Europ
ene si avind rolul de a intocmi proiecte de legi si de a monitoriza aplicarea a
cestora. Sediul Comisiei este la Bruxelles.
Acest triunghi institutional elaboreaza politicile si legile care se aplica pe int
regul teritoriu al UE. In principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul s
i Consiliul le adopta. Comisia si statele membre aplica aceste legi, iar Comisia
asigura respectarea lor.
Curtea Europeana de Justitie (CEJ)asigura interpretarea si aplicarea conforma a
TUE. CEJ ofera garantii juridice, necesare functionarii legii in toate domeniile
de activitate ale Uniunii Europene, solutioneaza divergentele: dintre statele
membre; dintre statele membre si Uniunea Europeana; dintre institutiile Uniunii
Europene; dintre Uniunea Europeana si persoane fizice sau juridice, inclusiv col
aboratorii ei. Curtea elaboreaza concluzii privitor la acordurile internationale
, emite decizii preliminare pentru dosarele transmise ei de catre instantele nat
ionale, desi acestea nu au nici o forta juridica. Tratatul Uniunii Europene a co
nferit Curtii Europene de Justitie autoritatea de a aplica amenzi guvernelor sta
telor,membre pentru neconformarea cu dreptul Uniunii Europene si de a solicita g
uvernelor, care nu aplica dreptul european in mod corect, acoperirea daunelor pr
ovocate. In activitatea sa, CEJ indeplineste rolul de:
curte constitutionala , care analizeaza incalcarile si implementeaza dreptul comuni
tar
curte administrativa in procesele intentate de persoane fizice sau juridice, care
doresc anularea unei legi a Uniunii Europene
curte consultativa , careia institutiile sau statele membre ale UE pot adresa peti
tii ce tin de revizuirea juridica a acordurilor cu statele care nu sunt membre a
le UE si cu organizatiile internationale. Sediul CEJ este la Luxemburg.
Curtea Europeana de Auditori (CEA), numita uneori si Curtea de Conturi, este un
organ al Uniunii Europene creat cu scopul de a realiza verificarile de audit ale
bugetului Uniunii Europene si ale bugetului institutiilor acesteia. Acest organ
verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii Euro
pene prin intermediul controlului de audit si inspectiilor. Scopul crearii acest
ei institutii a fost de a imbunatati angajamentul institutional pentru o contabi
lizare mai sistematica. CEA examineaza conturile tuturor incasarilor si cheltuie
lilor comunitare si ale oricarui organism creat de UE. La sfirsitul fiecarui an
financiar, Curtea de Auditori publica un raport anual cu privire la veniturile s
i cheltuielile efectuate in mod legal si regulamentar. Raportul este examinat de
Parlamentul European inainte de a fi prezentat Comisiei. Sediul CEA se afla la
Luxemburg.
Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord

este o alian?a politico-militara stabilita in 1949, prin Tratatul Atlanticului d

e Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 28 state din
Europa ?i America de Nord.
Alian?a s-a format din state independente, interesate in mentinerea pacii si apa
rarea propriei independen?e prin solidaritate politica ?i printr-o for?a militar
a defensiva corespunzatoare.La constituirea ei, ideea de baza a alian?ei, men?in
uta timp de peste 50 de ani, era aceea a realizarii unei aparari comune, credibi
le ?i eficiente.
Sarcinile fundamentale de securitate:
- asigurarea unui mediu de securitate euro-atlantic stabil, bazat pe institutii
democratice si solutionarea pasnica a diferendelor;
- asigurarea unui forum de consultari intre aliati;
- sa descurajeze amenintarile de securitate la adresa statelor membru NATO.
Mentinerea unei capabilitati militare adecvate in vederea actiunii solidare pent
ru apararea colectiva ramane punctul central al obiectivelor de securitate ale A
liantei.
In acest sens sunt stabilite urmatoarele misiuni fundamentale de securitate:
- sa favorizeze un mediu stabil de securitate euroatlantica prin angajarea in re
zolvarea disputelor pe cale pasnica;
- dezvoltarea dialogului euroatlantic in vederea asigurarii transparentei, incre
derii reciproce si capacitatii de a actiune in comun;
- pregatirea si angajarea activa in gestionarea crizelor;
- apararea de amenintari la adresa statelor membre.
PLANUL INDIVIDUAL DE ACTIUNI RM-NATO
NATO si Republica Moldova coopereaza activ in domeniul reformelor democratice, i
nstitutionale si de aparare, si au pus bazele unei cooperari practice in multe a
lte domenii. Planul Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP) stabileste p
rogramul de cooperare a Moldovei cu NATO.
Domeniile de cooperare, planurile de reforma si procesele dialogului politic sun
t prevazute detaliat in Planul Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP) a
l Republicii Moldova, care este convenit de comun acord cu NATO pentru o perioad
a de doi ani. IPAP-ul revizuit a fost adoptat in august 2010. Principalele domen
ii de cooperare includ: pregatirea documentelor strategice pentru reformare, pla
nificarea bugetului apararii si consolidarea instruirei ?i educatiei militare in
Republica Moldova.
Dincolo de sustinerea reformelor, un alt obiectiv-cheie al cooperarii NATO cu Re
publica Moldova este de a dezvolta capacitatile Batalionului 22 de Mentinere a P
acii pentru a conlucra cu fortele din tarile NATO, in special in domenii de gest
ionare a crizelor si operatiuni de mentinere a pacii, dar ?i sa elaboreze un nou
program de pregatire a fortelor armate. De asemenea, Moldova coopereaza cu stat
ele membre NATO si cele partenere intr-o gama larga de alte domenii prin interme
diul Parteneriatului pentru Pace (PfP) si a Consiliului Parteneriatului Euro-Atl
antic (EAPC).
Principalele domenii de cooperare.
-Cooperarea in domeniul pacii si securitatii
-Reforma in domeniul apararii si securitatii
-Planificarea situatiilor de urgenta si gestionarea consecintelor dezastrelor na
tural
-Cooperarea in domeniul stiintei si mediului
-Distrugerea minelor antipersonal si a surplusului de munitie
-Informarea publica si accesul cetatenilor la informatie

COOPERAREA RM CU OSCE
Republica Moldova a aderat la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europ
a la 30 ianuarie 1992, iar la 26 februarie a aceluiasi an a semnat Actul Final d
e la Helsinki. Din momentul aderarii Republica Moldova s-a bucurat de o sustiner
e permanenta din partea OSCE, care este principalul actor international colectiv
, implicat plenar in procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
OSCE acorda un cadru larg de discutii la problematica conflictului transnistrean
cu partenerii externi si dispune de o experienta vasta de participare la soluti
onarea conflictelor in spatiul acoperit de Organizatie. OSCE dispune de un corp
de experti in domeniul politico-militar, economic si a dimensiunii umane, care o
fera asistenta activind in cadrul Misiunii OSCE din Moldova sau in subdiviziunil
e Secretariatului OSCE.
Principalele directii de cooperare ale Republicii Moldova cu OSCE vizeaza urmato
arele aspecte:
OSCE, detinind rolul de mediator, contribuie esential la reglementarea conflictu
lui transnistrean, inclusiv prin organizarea procesului de negocieri, elaborarea
proiectelor de documente la subiectele politice, militare s.a.
OSCE informeaza comunitatea internationala despre evolutiile in procesul de regl
ementare a conflictului transnistrean
OSCE asista la democratizarea societatii civile moldovenesti si dezvoltarea cele
i din regiunea transnistreana.
ORGANIZATII INTERNATIONALE DE NIVEL REGIONAL
Organizatii regionale
Uniunea Africana English
Comunitatea Andina English
Reuniunea Asia-Europa (ASEM)
Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Consiliul Europei English
Spatiul Economic European
Consiliul de Cooperare al Golfului English
Mercosur English
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)
Asociatia din Asia de Sud pentru Cooperare Regionala English