Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lucrarea 7 Img

    Încărcat de

    Gaby Filipescu
    6 vizualizări9 pagini
    l7 electronica de putere

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    l7 electronica de putere

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări9 pagini

    Lucrarea 7 Img

    Încărcat de

    Gaby Filipescu
    l7 electronica de putere

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    sucrarea 7 REGIMUL DE REDRESOR SI INVERTOR 1. Introducore Procesul prin care unda de tensinne alternativi a energiei electrice este rransformata intr-o unda de tensiune continud saw intr-o unda pulsatorie cu 0 components continua poartti denumirea de redresare. Fchipamentl electronic care realizeaza aceasta conversie intr-un proces static poarta denumirea de redresor. Este foarte important s& fie cunoscuta natura sarcinii legate Ja iesirea unui redresce. in finctie de aceasta, se va alege un anumit tip de redresor, cu 0 anumith structwra si anumite dispozitive semiconductoare de putere. Din acest punct de vedere © informatie esentiala se referd necesitatea unui schimb energetic intr-un singur sens sau in ambele sensuri intre redresor si sirciné, Pornind de la acest criteriu se pot evidentia urmitoarele tiputi de sarcini: + Sarcini_pasive ~ caracterizate exclusiv de 0 putere electric’ por semnificafia unei puteri consumate; iva avand ‘© Sarcini_active ~ caracterizate, atit de o putere pozitiva, cat si de o putere negativa ce are semnificatia unei puteri cedate. Fenomenul este posibil daca sareinile posed surse proprii de energie, Pentru a pune in evidenta sensul de circulaje al puter electrice intre redresor si sareina trebuie operat cu sistemul de axe (plana electric) al variabilelor din partea de c.c.a redresorului, tensiunea U, si curentul J; vezi Fig7.1 ut Parieadeca { Redesar 1. Pare dece 2 T Ty Urtsso | Pa Uylye0 ‘Regim iver) | (Regim reeset) |, Py=Urhe>0 | Py=Uyls<0 (Regio rodeesor) | (Regim invertor) 3 a (planul electric) din partea de ‘8 unui redresor gi sensul de citculatie a puterit Py ‘Autor: dring. Mihai Albu 2__ULT. ,Gheorghe Asacl in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere Deoarece tensiunea U; si curentul Jy sunt variabile continue se poate vorbi de valori pozitive si negative ale acestora, deci se poate vorbi de cele 4 cadrane ale planului electric U,— Jj unde este pusa in evidenta puterea electrica in c.c, dela iesirea converanihui: Py= Ty. fy Daca sarcina conectata la iegirea unui convertor electronic de putere consumd © putere electrica, convertorul are rolul unel surse. Conform conventiel de semne, atunci cand sursele isi indeplinese rolul, furnizand energie, sunt caracterizate de 0 puteree pozitiva, in Fig.7.1, pentru o pitere pozitiva (Py > 0) convertorul race 0 conversie alternativ-continuu si functioneaza in regim de redresor. Acest regim poate fi obirut iu cadranul 1 alunci edd tensiunea Uy yi curentul fy sunt positive, rexpectiv in cadranul 3 atunci cénd ambele variabile sunt negative. Daca la redresor este conectata o sarvind activa aflata in situatia de a ceda je yi vedresorul are capacitatea de a o recupera tansferdinleu fu seus invers spre partea de c.a,, se poate serie: P, <0. Redresorul face o conversie continuu ~ alternativ, funcfiondnd in regine de invertor. Avest regim poate fi obinut in cadvanul 2 atunci And este inversat sensul curentului / sau in cadranul 4 atunci ednd tensiunea Uy isi schimba polaritatea Pentru partea de c.c. a unui convertor, termenul care indicé posibilitatea achimbisii senoului de cireulatic a curentului este de bidireetionatitae, iar termenul care irdicd posibilitatea schimbarii polaritati tensiunii este de reversibilitate. Un asemenea convertor permite inversarea sensului de circulatie al puterii prin el, find referit ca bidirectional sau reversibil, cu functionare in 2 sau 4 cadrane. 2. Regimul de redresor si invertor Ia redresoare cu comutatie natural Figura 7.2 prezintd cea mai simpla structur de redresor comandat ce realizeaza conversia alternativ-continuu, redresorul monoaltermanta. Topologia include un tiristor 7, ale carui terminale de fort atod (A) — catod (K) sunt legate intr-o bucla ‘ce mai include sursa de tensiune alternativa 1, si sarcina de c.c. in dowd variante, La prima varianta — Fig,7.2(a) sarcina este pur rezistiva, format doar din rezistenta R (caz prezentat in Lucrarea 3 pentru definirea punctului de comutat naturalf, a unghiului de comanda si a comenzii in fazA a tiristoarelor), iar la a doua varianti — Fig.7.2(b) - sarcina este rezistiv-inductiva R-L. Variantele vor fi prezentate comparativ pentru a evidentia regimurile de functionare a acestui convertor simplu, in funetie de sensul de transfer al energiei. a) Varianta 1 sareind pur rezistivi (R fn Fig 72(e) st proventnte formele de vind corespunzstonte converter din Fig.7.2(a) atunci cnd acesta este comandat cu un unghi de comanda oarecare @<90" si alimenteaz sarcina pur rezistiva. Se observa ci, pe intervalul in care Lucrarea 7: Regimul de redresor si invertor 3 tiristoral 7 este blocat, curentul este zero prin acesta si tensiunea la iesirea converonului uy (cdderea de tensiune pe rezistenja R ) este, de asemenea, zero. In ‘momentul in care tiristorul este comandat pentru deschidere, cu ajutorul impusurilor de comands, acesta intr in conductie si irtreaga tensiune de alimentare 0 vom regisi Ia iesirea convertorului AK ale TOG uv ale o a | 0 uC ls Teco] fe uA -|o Toa “Jo oy ° © . a ut | : bat f wR 72 Evidentierea regimuluiinstantaneu de redresor {intervalul 1) sia regimalui instantaneu de invertor (intervalu. 2) la un redresor comandat monoaltervan}a ‘Autor: dring. Mihai Albu 4 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Putere Deoarece sarcina de Ia iesirea coavertorului este rezistiva, forma de unda a curentului iy, fumizat de convertor, este aceeasi eu forma de undd a tensiunit uy. In ‘momentul in care tensiunea de alimentere u, trece prin zero spre semialternanta negativA, curentul prin tiristor iy devine, la eindul Ini, 7er0. Dupf acest moment sunt intrunite condifile de blocare a tiristorulti, respectiv polarizarea inverst un interval ‘minim de timp (timp de blocare , ~ parametru de catalog) si anularea curentului prin ispozitiv. Odata blocat tiristorul, acesta va prelua intreaga semialternanta negativa si © parte din semialternanta pozitiva pana in momentul aparitiei impulsului de comanda din urmatoare perioada T a tensiunii alternative. Se observa ca, pe rezistenta de sarcind de la iesirea structurii, vom regisi doar portiuni din altemanta pozitiva, mai mari sau mai mici, in functie de valoarea unghiului de comanda (vezi Fig.7.2.c). Asifel, tensiunea de iesire uy apare sub forma tunor pulsuri, un semnal periodic avand perioada T,, cgala chiar cu perioada tensiuni akemaive 7,=T=1f. Deoarece pulsurile nu sunt alternative in jurul abscisei or tensiunea u, va confine o componenta continua notata Ui, a carci valoare se ve calcula cote ral portale (ce Lsaes 3) Aah Ly cosay20 pentu Osase (1) Se poate observa in Fig.7.2(c) cd, pe intervalul in care tiristorul conduce [a,n], atat tensiunea wi(), cét si curentul i,()=u,(0)/R au valori pozitive. in consecintd. puteree instantanee din partea de curent continuu, data de relatia: (0-1 (> (12) Pal este pozitivs pe tot intervalul, Valoarea pozitivi are semnificatia unei_ puteri consumate de receptorul de ¢.c. in orice moment din intervalul: 1 < et 0 este curentul mediu absorbit de circuitul de sarcina, valoarea ‘medie a puterii consumate in partea de c.c. este data de relatia: 7 [eu Faq 1y>0 (73) este, de asemenea, povitiva. Se poate afirma c4, in mod global, convertorultransferd putere electrica de la partea de ca, la partea de c.c. Astfel, redresorul comandat functioneaza in regim global de redresor. ) Varianta 2 - sarcind rezistiv-induotiva (R-L) Prin adaugarea unui element conservativ, cum ar fio inductanta, Ia sarcina de cc, ~ Fig.7.2(b) ~ aspectele de funcflonere ale convertorulul devin mai complexe. Inductanfa va introduce un efect de filtrare a curentului i, si forma de unda a acestuia Lucrarea 7: Regimul de redresor si invertor 3 ‘nu va mai urmari unda tensiunii (Fig.7.2(0). Expresia matematicd care deserie forma de unds prezentati se determina rezolvind ecuatia diferential de regim tranzitoriu serisé dupa momentul ex = @ Reig +L dig 7 7 (4) Solutia acestei ecuati in care s-a neglijatcdderea de tensiune pe tiristorul 7) aflat in conductie (1, +0) este iO ig tiy =K-e" (13) unde: — iy este solutia de regim liber obtinuta din ecuatia omogends; iy este solutia in regim fortat atunci cdnd circuitul funetioneaz in regim permanent sinusoidal; = Keste constanta de integrare care poate fi aflati din conditile initiate: ot =a =i,(0)=' L/R este constanta de timp a eireuitului R-L; - 4 2 = areig este defazajul introdus de inductanfa L. ‘Aga cum reiese din Fig.7.2(d), circulafia curentului iy se va prelungi un interval de timp gi dup momentul in care teniunen uy trece prin zero spre valor negative. Se poate afirma c& tiristorul sonduce un interval si pe semialternanga negatia, in consecinf, apare un puls de tensiune negativ pe sarcina de forma de unda a tensiunit 1. Astfel, intevalul de conduct al trstoral impart in doua interval: sau in poate fi > i>0 din partea de curent continuu este pozitiva si convertorul funetioneaza in regim instantaneu de redresor vehiculind putere electric& de la sursa de ca. spre partea de c.c. Energia este consumata de na R in cAldura prin afect Joule-Lentz) si de induetanta 1 care o mpul sau electromagnetic; o }> s(0)=u, (01, (0) > 0- interval in care puterea insiantanee 46-0) i>of > din partea de curent continu este negativa si redresorul comandat Fanctoncach in regi Tastentanen se invertor vehiculénd. encgic ® (=u, (0-1,(.<0- interval in care puterea insiantanee electri de la partea de c.c. spre sursa de. ‘Autor: dring. Mihai Albu 6 __ULT. ,Gheorghe Asacl in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere De fapt, energia electricd vehiculati. invers prin convertor in regimul instantaneu de invertor este cedata de inductana din partea de e.c., singura capabild si acumuleze si s8 cedeze energie. Aceasti energie incepe si fie cedati 0 data cu AD o ae in inversarea polarititii tensiunii de la tomele inductanjei wu, ()=L itatea din paranteze) atunci cind panta curentului devine negativa |. Inductanta devine ea insisi o sursi care inceared prin polaritatea junii autoinduse i de valoarea curentului tensiunii autoinduse s& se opund scaderii curentului i Valoarea ten este dictata intotdeauna de valoarea tensiunii de alimentare u, iu prin caderea de tensiune pe rezistenta R, astfel incat si fie respectati in orice ‘moment legea lui Kirchhoff, serish pentru bucla convertorului prezentat in Fig.7.2(6): WOH. O44, O-Rig OF uO uO 4-1 7H) and in momentul ex = 7 energia cedata de inductanta este preluatd doar de rezistenja de sarcin, Dupa acest moment, cdnd tensiunea sursei de ca. devine negativa (u.<0), puterea surseip,(t)=u, it)i,(2)<0 devine si ea negativa, ceea ce are semnificatia unei energii primite de sursd de la inductanta. Irebute precizat cA pulsurile de tensiune negativa din torma de unda a tensiunii uy sunt generate efectiv de inductanfa si numai induse de tensiunea sursei 1, Tiristorul nu poate propaga de 1a anod catre catod un potential negativ. Pe durata pulsurilor negative acesta vehiculeaz4 in continuare curentul pozitiv is fiind polarizat direct de tensiunea autoindusd um, care va crea, pe bucla, © suma algebrica usor pozitivi necesara mentinerii conduetieé tiristorului pana la cedarea intregii energii de tre inluctama: ay, =0,()-+uQ()+u, (920. In momentul tn care eneryia din cémpul inductantei sa epuizat, curentul prin aceasta gi, implicit, prin tiristor ce anuleaz8. Tensiunea autoindusa 1, dispare la randu-i, determindnd imediat o polarizare inversi a tristorului de catre tensiunea sursei de alimentare. Sunt indeplinite in acest fel conditile de locare naturala a tiristonitui cu un aport energetic (energie reactiva de comutaie) de In sursa de alimentare in ¢ a Tensiunea medie Ia iesirea redresorului comandat in cazul in care sarcina de ce. este rezistiv-induetiva U,, este mai mic& decat in cazul sarcinii rezistive deoarece integrala valorii medii din relatia (7.1) este echivalenti cu suma algebricd a dout ari Aria A+ Aria B in care Aria B este negativ it 1 Une =% fy(-dt= 1 (Aria A+ dria) < Ugg =2-Aria A (TD =z ftalO-drarl ) A on ‘Durata conductiei tiristorului pe semialternanta negativa depinde de cantitatea de enegle acumulata tn edmpulInductanel La randul el aceasta depinde de valoarea ‘medie a curentului de sareina Jj. Se poste spune cd modulul Arie’ B depinde de Lucrarea 7: Regimul de redresor si invertor 1 ‘marimea sareini si in conseeinga, tensiunea medie de la iegire este dependentd, att de tunghiul erde comands, eat si de curentul sereina: Une =f (Gly) 8) Considerim convertorul ca fiind necontrolabil atunci cand valoarea tensiunii de iesire nu poate fi impusi exclusiv prin parametrul de comand’, depinzand si de 0 variabild aleatorie cum este sarcina. Este, in general, cazul tuturor convertoarelor la care curental de i re (de sarcind) se intrrupe pe anumite intervale ~ funetioncar regim de curent intrerupt (curent discontinuu sau intermitent). Daca durata conductiei pe semialternantele negative devine mai mare decdt durata conductiei pe semialtemantele pozitive (|Aria B|> Aria A) tensiunea medic la iesirea convertorului devine negativa: U}, <0. in aceasti situatie puterea medie ta iesirea redresorului devine la réndul ei negativa (P, =U, “I, <0) ceea ce este echivakent cu un transfor global de putere de la partca de c.c, la partca de c.a. Aste, redrescrul comandat functioneazi in regim global de invertor. Regimul global de invertor, numit in practicd mai simplu “regim de invertor”, poate fi objinut la redresoarele comandare cu comutatie natural cu dowd sau mai ‘multe pulsuri (M2, B2, M3, B6 etc.). Redresorul monoaltemantd, desris anterior, nu functioneaza pe baza procesului comutatiei naturale @ curentului de pe o ramur de circuit pe o alté ramura de circuit deoarece nu confine mat multe ramunt in paralel cu ‘mai multe dispozitive redresoare. Pentru ca structurile de redresoare mentionate mai sus sa fuuctioneze in regim global de invertor trebuie indeplinite anumite conditii dintre care enumeram: + Comanda convertorului cu un unghi iy € (90° * cnuay®180°]- * Sarcina de c.c. si contin 0 sursi proprie de energie (sarcin& activa) cu 0 tensiune continua proprie astfel conectatd incat polaritatea ei s& ajute la circulatia curentului J, in sens pezitiv (singurul sens posibil conditionat de prezenta tiristoarelor) mai mult pe altemanta negativa a tensiunii sau a tensiunilor alternative de alimentare 3. Montajul de laborator Pentru studiul experimental al aspectelor descrise in sectiunea anterioar’ se realizew in laborator montajul din Fig.7.3. Acesta va inelu = untransformator (TR) de alimentare a circuitului cu tensiune joasa (24V.); = un tiristor prins pe un radiator pe care sunt montate, prin intermediul unor placi izolatoate si bornele de legiturd cu terminalele de for& (anod, catod, precum si bomele de legatura cu terminalele ce comands (gril, catod); ‘Autor: dring. Mihai Albu 8 ___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic& de Putere cireuitul de comandi pe grila (CCG) al tiristorului realizat cu ajutorul integratului specializat BAA 45 (ci-cuit descris in Lucrarea 3 de laborater); tun autotransformator (ATR), conectat intre boma 0 si cursor, in pozitia inductantei variabile L; lun reostat conectat intre un capat si cursor in pozitia rezistentei de sarcina vase 1K mal, +6) 4 u|

    S-ar putea să vă placă și