Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
circulator
Prof.Pop Aurel
Activitatea inimii
Activitatea inimii, ritmic i involuntar, se desfoar n trei timpi
contracia celor dou atrii (sistola atrial)
contracia celor dou ventricule (sistola ventricular)
repausul general al atriilor i ventriculelor (diastola general)
Pulsul corespunde
contraciilor ventriculelor, al
cror oc se transmite n artere
datorit elasticitii acestora.
Lund pulsul unei persoane
numrm 70 de pulsaii, care
corespund celor 70 de bti ale
inimii pe minut.
Circulaia sngelui
Sngele efectueaz n orgnanism un dublu circuit: de la inim
diversele organe, i, napoi, de la acestea la inim.
Acest dublu circuit este prezentat n figura de mai jos.
Marea circulaie.
Ventriculul stng, prin
sistola ventricular,
mpinge sngele n artera
aort i ramificaiile
acesteia.
La nivelul organelor,
prin intermediul capilarelor,
sngele las oxigenul, cu
care s-a ncrcat n
plmni, i nutrimentele, cu
care s-a mbogit la nivelul
intestinului subire (prin
absorbia intestinal).
Imaginile alturat
prezint aceast
vascularizaie la nivelul
creierului i al minii.
Sngele capt o
culoare nchis datorit
dioxidului de carbon cu
care se ncarc n
esuturi
(carbohemoglobina).
Venele cav
superioar i inferioar
dirijeaz sngele venos
spre atriul drept.
Durata acestui circuit
este de 22 secunde.
n cursul marii
circulaii, sngele asigur
eliminarea substanelor
nefolositoare,
conducndu-le la rinichi.
Paralel cu sistemul
circulator sangvin, n corp se
gsete o reea de vase care
constituie sistemul circulator
limfatic.
Circulaia limfei n acest
sistem este determinat tot de
activitatea ritmic a inimii.
Sfrit