Dr.

Roxana Ciobotaru

1. Aparat cardiovascular:
Creste:
Debitul cardiac,
Volumul circulator.

Scade:
Rezistenta vasculara periferica

2. Aparat respirator:
Crete:
Volumul tidel (volumul curent),
Frecventa respiratorie.

Scade:
Capacitatea pulmonara totala,
Capacitatea reziduala functionala.

Rmne nemodificat:
Presiunea arterial pulmonar.

3. Hematologic:
Crete:
Volumul sanguin,
pH-ul,
coagulabilitatea.

Scade:
Hematocritul.

4. Renal:
Crete:

Perfuzia arterial renal,

Rata filtrrii glomerulare,
Clearance-ul la creatinin,
Clearance-ul renal al
medicamentelor,
Riscul de infecie la nivelul
tractului urinar.

Scade:

ureea sanguin,
creatinina seric,
acidul uric seric.

5. Gastrointestinal:
Crete:

refluxul gastroesofagian,
Riscul de aspiraie
pulmonar la intubaie.

Scade:
Motilitatea tubului
digestiv,
Presiunea la nivelul
sfincterului esofagian
inferior.

Perioada 1 = dilatatia colului

Perioada 2 = expulzia fatului
Perioada 3 = expulzia
placentei si a anexelor
Perioada 4 = consolidarea
hemostazei

Fenomene active le
naterii:
A. contracia uterina
B. contractilitatea
muchilor abdominali

Fenomene

pasive:

Reprezint efectele
contraciei uterine si a
muchilor abdominali

Caracteristici:
Dureroase:
Intermitente si ritmice:
- La 10 min. la inceputul
travaliului,
- La 3-4 min. pe masura ce
nasterea progreseaza
- La 1 min. in expulzie,
- La 20-30s in perioada de
dilatatie,
- La 60-70s in expulzie.

Totale (intereseaza tot

uterul)

Este voluntara,
Este responsabila de expulzia fatului, dupa
dilatarea completa a colului, ca urmare a cresterii
presiunii intraabdominale

Durerea:
- Mai scurta decat contractia,
- Contractia incepe inaintea
durerii si se termina dupa
aceasta,
- Incepe in zona ombilicala
cuprinde regiunea lombara,
flancuri, hipogastru, zona
pubiana

NU SE CUNOSC!!!
Posibile mecanisme:
1. Hipoxia miometrului
contractat,
2. Compresiunea nervilor de la
nivelul colului si segmentului
inferior,
3. Distensia colului in timpul
dilatatiei,
4. Distensia peritoneului.

Fibrele aferente:
Senzitive,
Viscerale
somatice

La inceputul
perioadei1:
Contractia segmentului
superior al uterului
(ischemie)
Distensia segmentului
inferior al uterului
Dilatarea colului

Sfarsitul perioadei
1 si inceputul
perioadei 2:
Presiunea exercitata
asupra structurilor
tisulare periuterine

La sfarsitul
perioadei 2:
Distensia vaginului,
Distensia vulvei,
Presiunea exercitata
asupra perineului si a
structurilor adiacente

Implica o componenta
viscerala,
Se transmite prin fibre
nervoase viscerale
aferente nemielinizate de
tip C (fibre nervoase cu
transmisie lenta
Originea acestor fibrelor:
bilateral din cervix
Ajung in MS
(T10,T11,T12,L1)

fibrele nervoase viscerale

aferente nemielinizate de
tip C = fibre nervoase cu
transmisie lenta:
durerea este slab
localizata (dei este
severa)
sunt uor de blocat

Impulsurile sunt
transmise prin fibre
nervoase somatice,
mielinizate, cu viteza
rapida (A delta);
Originea fibrelor:
planseul pelvian, vagin,
perineu;
Ajunge in MS la S2-S4

Impulsurile sunt
transmise prin fibre
nervoase somatice,
mielinizate, cu viteza
rapida (A delta):
durerea este bine
localizata
este mai dificil de
cupat decat cea
viscerala

Fibrele aferente C si A patrund in MS prin cornul

posterior. La nivelul cornului posterior al maduvei apare
sumarea durerii.

Al doilea neuron
- se gsete n cornul posterior
ipsilateral.
Acesta este format din laminele I-IV
Rexed, fiind principalul punct de
modulare a durerii.
Al treilea neuron
- este localizat n talamus. Dup
staia medular, talamusul pare s
reprezinte o alt etap important
n procesul complex al nocicepiei.
Aici are loc prelucrarea informaiei
nociceptive aferente cu
transformarea acesteia n senzaie.
- Se proiecteaza in cortexul prefrontal

Exista trei zone la care se

poate aciona in
vederea blocrii sau
reducerii transmiterii
impulsurilor dureroase:
1. MS
2. Talamus
3. Cortex prefrontal

Fibrele de tip C elibereaza:

Glutamat ce actioneaza pe receptorii: AMPA SI NMDA;
Substanta P care actioneaza pe receptorii neurokinin 1
Neurokinina A care stimuleaza receptorii neurokinin - 2