Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU - FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIA GRUPURILOR

REFERAT: MULTIMILE SI FONOMENELE


PSIHOSOCIALE DE MULTIME

Dumitru Eduard Ionu


Anul ll, Grupa 3
COORDONATOR: Alina Zaharia

Psihologia multimilor sociale => ansambluri reale sau


virtuale de indivizi, intre care exista similitudini sau
raporturi pe care le orienteaza relativ convergent
sentimentele, credintele, atitudinile sau
comportamentele.
Clasificarea multimilor
In functie de participarea constientizata in timp si
spatiu la desfasurarea unor evenimente, putem
discuta intre:
1. Multimi reale - fizic construite pe o anumita
perioada si intr-un anumit loc datorita unor
circumstante determinate (intruniri publice,
mitinguri)
2. Multimi virtuale dispersate fizic intre spatiu
sit imp dar ai caror membri sunt legati prin
anumite caracteristici commune care ii fac sa
dezvolte sentimente, atitudini sau
comportamente similare in raport cu anumiti
factori sociali.
Membrii unor asemenea multimi virtuale nu isi
constientizeaza recipoc prezenta decat in mod indirect,
dar in anumite imprejurari se pot constitui foarte rapid ca
multimi reale.
Membrii unor asemenea multimi virtuale nu au todeauna
constiinta apartenentei la o comunitate distincta, dar
anumiti factori de natura socio culturala, profesionala,
etnica, religioasa sau educationala le determina o

orientare convergenta in rasport cu o anumita


problematica sociala.
In functie de caracteristicile structural-functionale
care le orienteaza sentimentele si atitudinile,
multimile pot fi:
1. Multimi gregare: sunt aglomerari umane
spontane, a caror constituire este determinate
de factori absolut circumstantiali; membri
acestora nu prezinta similitudini
psihoindividuale si psihosociale care
fundamenteaza o solidaritate persistenta.
Fiind practice nestructurata, aceasta forma de
multime se dezintegreaza foarte usor, imediat ce
au disparut factorii care au determinat
concentrarea intr-un loc a respectivelor
personae. Insa, prezenta simultana a unui mare
numar de oameni genereaza o stare psihologica
speciala, aparte ce poate declansa fenomene si
actiuni specific multimilor psihologice (Le Bon).
Printre caracteristicile cele mai importante ale
acestei stari putem mentiona: o sensibilitate
crescuta fata de stimuli puternici sau
neasteptati, o diminuare a sentimentului de
individualitate.
2. Multimi psihologice: se caracterizeaza prin
existent unui obiectiv comun explicit sau
implicit, care determina o puternica polarizare a
sentimenteleor, atitudinilor si
comportamentelor.

In acest caz intervine un factor structurant de


natura psihologica, care asigura insa numai o
coeziune circumstantiala intre spatiu si timp.
Participarea emotionala este foarte intense, ceea
ce creeaza conditiile pentru diminuara
apreciabila sau disparitia asa numitelor bariere
interpersonale, comunicarea libera cu personae
total necunoscute, cresterea considerabila a
gradului de sugestibilitate.
Asa cum remarca Le Bon in aceste imprejurimi ia
nastere o fiinta provizorie, cu manifestari cu
totul specifice.
Individul isi poate pierde in mare masura
spiritual de discernamant pe fondul unor trairi
emotionale destul de intense.
Galeriile cluburilor sportive, mitingurile la care
participa sustinatorii
unui lider sunt exemple
tipice de multimi psihologice.
3. Multimi organizate: formate din personae
care participa deliberat la un eveniment, in
virtutea un caracteristici ale statutului lor socioeconomic, politic, cultural, religios sau etnic.
Factorul structurat deriva din actul deliberat al
organizarii, prin care se induce legaturi
determinate intre membrii. In acest caz,
situatia sociala care fundementeaza starea de
multime are un character planificat si se
desfasoara pe anumite directii principale.
Trasaturile pulsional-emotionale specifice
comportamentului multimilor psihologice sunt

atenuate in favoarea unor conduite


preponderant reationale.
Si in acest caz se vor manifesta unele din
fenomenele specifice comportamentului
multimilor psihologice cum ar fi: sugestia si
diminuarea responsabilitatii individuale.
Exemplu multimi organizate: congrese politice,
reuniuni profesionale, multimile formate la
nivelul unei minoritati coordonate de un lider.
4. Multimile comunitare: sunt ansambluri
umane relativ omogene in raport cu un anumit
criteriu (cultural, etnic, religios) consolidate in
timp si constituite pe baza de similitudini
naturale sau dobandite.
Traditia este principalul factor coeziv, alaturi de
constiinta apartenentei la comunitate in
virtutea unor valori recunoscute si acceptate.
Cele mai importante comunitati netutrale sunt:
clanurile, triburile, popoarele si natiunile; dintre
cele construite articifial: bresele profesionale si
scectele religioase.
Traditiile reprezinta amintirile esentiale ale
unei comunitati, cu alte cuvinte acele
reprezentari, idei, convingeri, norme si modele
consecrate in timp si assimilate de fiecare
individ; sunt in egala masura rezultatul natural
al existentei unei comunitati cat si unul de
factori coezivi esentiali.
Datorita traditiilor, comunitatiile capata un
aspect psihologic si comportamental distinctiv.

Caracteristiciile psihologice ale multimilor.


Trecerea de la multimea gregara la un psihologica
echivaleaza o restructurare calitativa majora, prin
care se trece de la o simpla aglometarie de personae
eterogene cu legaturi conjuncturale si
nesemnificative la o structura omogena, coeziva si
sincrona in sentimente si actiuni.
Pentru a explica acesta metamorfoza Le Bon invoca
doua fenomene psihologice principale:
1. Dinamica raportului intre constient si
inconstient.
2. Fenomenul sugestiei collective.
Din perspectiva dinamicii inconstient-constient
structura personalitatii are un caracter bipolar:
1. O zona a personalitatii constiente, rational ce
permite manifestarea individualitatii prin
discernamant, spirit de critic, trairi afective
nuantate si spirit de independent.
2. A doua zona, cea a personalitatii inconstiente,
dominate de instinct, atavisme sociale, refulari,
emotii primare, dependenta de multime, lipsa de
discernamant.
Daca prima dimensiune a personalitatii se structureaza in
otnogeneza prin educatie si integrare sociala, a doua
exprima fondul comun si primitive al comunitatilor umane
primare.
Sugestia: toate sudiile asupra multimilor ajung la o
concluzie fundamental: facand parte dintr-o multime,

individual sufera influente considerabile din partea


acesteia, avand ca rezultat modificarea
sentimentelor, modului de gandire si
comportamentului.
Sub influenta multimii fiecare individ face lucruri pe care
izolat nu le-ar fi facut niciodata; se comporta ca intr-o
transa hipnotica, in care controlul constient asupra
faptelor sale este considerabil diminuat.
Principalele conditii care favorizeaza producerea sugestiei
sunt: ingustarea campului constiientei, un fond afectiv
aparte, o puternica focalizare emotionala asuprea unui
obiect, prezenta unui numar mare de persoane care
reactioneaza unitare, influenta puternica a unui lider,
acceptat neconditionat, diminuarea drastica a spiritului
critic.
Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de
imitatie.
Spiritul de imitatie: este foarte accentuat in
imprejurimile in care individual se simte mai protejat
daca se identifica cu cei din jur, preluand idei,
sentimente si modele comportamentale.
Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de
multime. Cea mai evidenta trasatura a multimilor se
refera la capacitatea lor de a restructura caracteristicile
psihice ale participantilor.
Indiferent de tipul de personalitate, nivelul de instructie
sau pozitia sociala, odata integrati intr-o multime,

membrie acesteia simt, gandesc, isi imagineaza si


reactioneaza intr-un mod cu totul nou, in virtutea asa
numitei legi psihologice a unitatii mentale a multimilor,
calitatile intelecutuale individuale se pierd, rezultand
regresii in plan afectiv, cognitive si atitudinal.
Imaginatia: este todeauna hiperbolica; puternic
situata emotional, fara a solicita implicarea
rationamentului, imaginatia este motorul principal
care pune im miscare multimile.
Datorita imaginatiei debordante si a lipsei spiritului critic,
multimea devine usor manipulabila.
Ideile: ideile multimilor sunt simple, excesiv
schematizate, neargumentate rational, insa puternic
sustinute intuitive prin imagini, simboluri.
Componenta emotionala: sentimentele, emotiile
multimii, desi foarte intense sunt deosebit de
instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in
forma de manifestare.