Alimente alcaline si acide

Hiperaciditatea si efectul ei nociv asupra sanatatii

pH
Alcalin
Acid

pH

FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru

caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane
coapte,
capsuni,
grape-fruit,
mango,
pepene
galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere,

toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite,

glazurate, fructe uscate
conservate
cu sulfura
fructe proaspete
consumate
zahar
banane verzi, masline verzi, prune

LEGUME ALCALINE

LEGUME ACIDE

ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza

rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive
patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe

ardei iute,

asparagus
in, bostan, nap, vinete, leguminoase ncoltite

rubarbar
toate tipurile
germinate *

CEREALE ALCALINE

si linte

cu

exceptia

celor

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde

alimente
neutre
dar
care
absorb
aciditatea
digestiva: pine prajita, pine mai veche de 2
zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de
mucus n corp).

LACTATE ALCALINE

produse de patiserie, pine alba, pine int 19219c25t

egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai,
paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati)
faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *

LACTATE ACIDE

lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca

Parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea

lapte
proaspat
(vaca,
iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

capra)

ALIMENTE GTITE ALCALINE

legume fierte, coapte, mncaruri

legume, dar fara rosii sau bulion

de fasole

sau

nghetata, iaurt ndulcit sau iaurt cu

lapte fiert, lapte praf, smntna fermentata

fructe

ALIMENTE GTITE ACIDE

ghiveci

supe de zarzavat si de radacinoase fara carne

DULCIURI ALCALINE

de

Alimente foarte acide: mncaruri ce contin rosii fierte,

bulion sau pasta de rosii, supele n care a fiert carnea,
supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat

sirop de orez brun

dulciuri, prajituri,
biscuiti,
napolitane,
ciocolata,
ndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere
artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

(mierea n cantitati mari poate forma si acizi)

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

oua de prepelita, oua de rata

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare,

peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina

BUTURI ALCALINE

BUTURI ACIDE

sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante

nendulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate
neutre, desi n realitate au un pH usor acid (ntre 6-7)

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola,

cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ALCALINE

DIVERSE - ACIDE

aproape toate condimentele,

produse din lucerna, alge
ghimbir, amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)

muraturi
facute
cu
otet, maioneze,
sare
rafinata, sosuri,ketchup, pasta de rosii, mustar
(pasta), curry
aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat,
conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline

ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de
dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline

fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite
nuci, fistic

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia,

exercitiile de respiratie

fumatul,
aromatizanti
si
parfumuri
somn insuficient, medicamentele de sinteza

buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

suprasolicitarea, supararea, mnia, stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte
importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate mpreuna cu alimente alcaline
pentru a realiza un echilibru n digestie.
Doua grupe aparte de alimente sunt:

sintetice

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate

Alimentele acide care genereaza alcalinitate

lamie, grape-fruit, otet de mere diluat n apa

zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si
patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente
bogate n glucide cum ar fi orezul

muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara

n saramura sau varza murata n primele 3 luni. Aceste
alimente, prin acizii slabi pe care i contin, favorizeaza
digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida n laborator, dar nu acelasi lucru se petrece n corpul
uman, pentru ca n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. n schimb mierea si zaharul sunt
alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea
O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de
natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme
sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce
nsoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare n timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul
ca si o sinuzita cronica este nsotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta
un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata.
"Ploaia acida a facut vlva n urma cu ctiva ani, omul acid va face n viitor". Afirmatia i apartine
publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei
dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar
si distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic
si diabetul, psihozele si nevrozele sunt ntotdeauna nsotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt n functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru ntre continutul
acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline
din snge) este vorba ntr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili ct de acid
sau ct de bazic este sngele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pna la 14, punctul de neutralitate se
afla la 7. Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina
pot oscila ntre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. n general, starea de boala este asociata cu
acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea
acizilor, la oamenii mai n vrsta, la care functia renala ncepe sa fie ngradita, hiperaciditatea este o
problema serioasa. mbatrnirea - se mai spune - nu este nimic altceva dect intoxicarea continua cu
depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.
Exista n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.

pH-ul digestiv

n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul
clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul
digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie n mentinerea sanatatii. ntrun mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom
acorda un spatiu mai larg alimentatiei.
2.

pH-ul sngelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de
aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei
aciditati normale n tesuturi.
3.

pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza
dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor
este cu siguranta acid. Spre deosebire de snge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile
pot fi convertite n adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime n exces, calculi, excerscente
osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale
alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest
sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele
saptamni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc n tesuturi, fara sa apara neaparat
rezultate vizibile cum ar fi scaderea n greutate sau dizolvarea calculilor.
4.

pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 si 8.
Majoritatea oamenilor n conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au
un pH urinar usor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7.
Cu ct urina e mai acida, sngele si tesuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar
poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie
datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate n tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar
prin
tratament
adecvat.
(vezi
tratamentele
de
oleatie
Abhyanga
din
medicina
Ayurveda).http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html
Cauzele hiperaciditatii:
1.

Dieta acida (explicata pe larg n tabelul anterior).

2.

Emotii negative

3.

Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt
consumate mpreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au
nevoie de sucuri digestive alcaline n timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

Fructele se mannca nainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

Dulciurile nu se mannca dupa mncare

Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat.
Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul "Compatibilitati alimentare" din cartea "Ghid de alimentatie sanatoasa" Dr. Ovidiu Chis
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul ntre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa
de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din
organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea
sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu
hiperaciditatea sunt puse n legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile
functionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru
organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se ntelege ca rolul esential n asigurarea
echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat n parte exista o proportie
diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute nsa grupele de alimente care
actioneaza ntr-un sens sau altul:

Aproape toate legumele n

special
cele
proaspete
sunt alcaline si
echilibreaza
aciditatea excesiva.
Alimentele care contin multe
minerale bazice sunt salatele,
fructele si legumele, mai cu
seama ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic
slab au
iaurtul,
fructele
uscate, ciupercile si
leguminoasele
n
pastaie.

Efect acid
brnza
de
smntna,
integrala si
nucilor.

slab au
vaci,
pinea
familia

Hiperaciditate provoaca mai

cu seama carnea, inclusiv
mezelurile
si
dulciurile,
alcoolul si cafeaua. Dar si
ouale, brnza si produsele
fainoase.

Trebuie retinut faptul ca n copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de
dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu naintarea n vrsta,
consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este
transpiratia, de exemplu n sauna. Sunt de asemeni recomandate notul si mersul pe
bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, n special calciu,
vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea corpului.
Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt
bogate n astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza
aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta n alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste
minerale n oase si le elibereaza atunci cnd trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cnd datorita
consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a mbatrnirii tesuturilor, corpul si
epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.
Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaza n tesuturile
corporale, acest fenomen are loc n ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea n medicina
Ayurveda:
1 Rasa dhatu (limfa)
ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita
2 Rakta dhatu (sngele)
Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica,
hemoroizi, boli de piele
3 Mamsa dhatu (muschii)
pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor
4 Meda dhatu (grasimea)
obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor,
degenerescenta grasa a organelor
5

Asthi dhatu (oasele)

osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare,

oboseala generalizata

Majja dhatu (tesutul nervos si maduva)

oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

Shukra dhatu (fluidele reproducatoare)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii

si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin

Ojas (vigoarea si radiatia energetica)

oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite

instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli
grave cum este cancerul