CULTURA sI CIVILIZAIA EGIPTULUI

ANTIC
INTRODUCERE
Civilizatia Egiptului antic lasa impresia unei lumi nchise,deoarece era nconjurat
din toate partile d 353h72d e frontiere naturale-desert,mare si,n ndepartatul
sud,munti-deasemenea resursele sale naturale l-au ncurajat sa manifeste tendinte
autarhice.
La acest aspect se mai adauga si o alta impresie pe care o lasa civilizatia si
cultura egipteana,-aceea de omogenitate,de uniformitate si de un anumit fel de
imuabilitate,n care schimbarile petrecute au avut totusi loc n cadrul acelorasi
forme.
nsa,orict de nchisa ne-ar parea acum civilizatia Egiptului antic,au existat totusi
numeroase influente din exterior,mai ales din partea sumerienilor.Acestea s-au
facut simtite n constructiile n caramida,forma corpului navelor,folosirea sigiliilor
cilindrice,temele artistice,toate acestea,la un loc,sunt marturii ale influentei sumeriene.nsa,toate aceste influiente au fost de scurta durata.
TREI MII DE ANI DE ISTORIE
Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic:suprafata cultivabila a
Egiptului faraonic nu o depasea pe cea a Belgiei de astazi.Locuitorii,mai degraba
scunzi de statura(1,63 m la barbati,1,51 m femeile),erau nruditi somatic si lingvistic
cu populatiile Africii de nord si central-orientale.Ca rasa tipul egiptean era un
amestec de haniti si semiti.
nceputurile civilizatiei egiptene,documentate arheologic,se grupeaza n trei
faze:babariana,amratiana si nagadiana.Prima care se situeaza la nceputul
mileniului al IV-lea .e.n.s-a extins din Egiptul central n majoritatea zonei
meridionale.n aceasta perioada se fac primele schimburi comerciale.n faza
amratiana (databila ntre 3800-3600 .e.n.)schimburile comerciale s-au extins pna
n Siria:
Perioada nagadiana ncepe prin 3600 .e.n. si acum apar pentru prima data n
lume vasele de faianta.
n lunga perioada numita "pre-dinastica"s-au produs diferentierile sociale n
clase,teritoriul Egiptului a fost mpartit n 42 de unitati teritoriale,administrative si
politice,iar comunitatile gentilice s-au organizat n doua mari state separate
.
Odata cu unirea celor doua state ncepe epoca istorica a Egiptului,care se va
mparti n 3 mari perioade:a Regatului Vechi,Mediu si Nou.Unificatorul celor doua
state a fost regele din Egiptul de Jos,Menes.
n timpul celei de a doua dinastii,Egiptul a invadat Peninsula Sinai.
Cu dinastia a III-a (2686-2613 .e.n.)-numita "memfita ncepe perioada Regatului
Vechi.A fost n general o epoca de pace si prosperitate.
Epoca dinastiei a IV-a (2613-2589 .e.n.)-epoca de culme a prestigiului monarhiei
"de esenta divina"-este legata ndeosebi de constructia Sfinxului din Giseh si a celor
3 mari piramide ale faraonilor Kheops,Khefren si Mikerinos.Sub dinastia a V-a (24942345 .e.n.)
caracterul teoretic al regalitatii se
accentueaza,templele capata multe privilegi si facilitati,fapt care face sa creasca
foarte mult prestigiul si influenta preotilor din orasul Heliopolis,devenit centrul
religios al Egiptului.
n timpul dinastiei a VI-a (2345-2181 .e.n.)tara se dezmembreaza n mome semiindependete.
Sub dinastiile VII-XI(2181-1991 .e.n.)capitala se muta de la Memfis la
Heracleopolis.
Situatia interna se agraveaza .n caeasta perioada de confuzie
s-au redactat Textele Sarcofagelor si prima forma a Cartii
Mortilor.

Cu dinastia a XII-a (1991-1786 .e.n.)ncepe perioada Regatului Mediu.Capitala se

muta la Teba,unitatea statului se reface ,dinastia faraonica si recstiga
autoritatea,se construiesc numeroase
monumente.
Declinul Regatului Mediu ncepe cu dinastiile a XIII-a si a XIV-a Egiptul va fi din nou
mpartit n doua regate:regatul reunit,din nord,si regatul teban,din sud.Dinastiile a
XV-a si
a XVI-a(1674
-1576.e.n.).
Dinastia a XVIII-a inaugureaza perioada Regatului Nou.Ceea ce caracterizeaza
aceasta perioada este
militarismul.
Ramses I fondeaza n 1320 .e.n. dinastia a XIX-a .n timpul dinastiei a XXI-a(1085945 .e.n.)tara se afla ntr-o jalnica stare de decadenta.Cu aceasta,epoca Regatului
Nou a
luat
sfrsit.
Ocupnd tara ,comandantii trupelor de mercenari straini din armata egipteana vor
reusi
sa puna mna pe putere si sa ntemeieze o dinastie
Libiana-a XXII-a(945-924 .e.n.)-care
va stapni Egiptul mai bine de doua secole.n aceasta perioada mestesugurile si
comertul cunosc o relativa dezvoltare,dar n sud ncepe o grava actiune de dezmembrare
a statului care se va consolida n timpul dinastiilor XXII-XXIV(759-716 .e.n.).
Dinastia a XXVI-aeste ntemeiata de catre un nobil libian din orasul Sais,din zona
Deltei
Aceasta dinastie se va numi saita.Sub aceasta dinastie Egiptul si intensifica
legaturile
comerciale si culturale cu numeroase
tari.
Regele Cambise ntemeiaza dinastia a XXVII-a.Faraonii dinastiilor a XXVIII-a - XXXa vor domni peste ntregul Egipt,pna n 342.e.n.,cnd persii
ocupatara.
ECONOMIA.AGRICULTU
RA.HORTICULTURA.
Baza economiei Egiptului era
agricultura.Principalele cereale cultivate erau orzul si doua varietati de gru.Pentru
arat taranii foloseau un fel de sapaliga sau de casma de lemn,
eventual cu lama de piatra,sau de arama.Dupa semanat ,o turma de oi sau de porci
era pusa sa strabata n lung si n lat aratura,astfel nct sa ngroape semintele cu
picioarele lor.Secerisul care avea loc n luna aprilie sau mai era facut de catre
grupuri de oameni care erau nsotiti uneori si de muzica.Spicele erau taiate cu
seceri de lemn,n care erau nfipte bucatele ascutite de silex,colti,dinti,dnd taisului
secerii aspectul de dinti de fierastrau.La aria de treierat,stratul de spice era mbladit
de catre vite vaci,boi sau asini.Paiele si pleava erau folosite amestecate cu lut la
caramizi.Grauntele erau apoi vnturate si trecute prin
ciur.
Dupa cereale al doilea loc ca importanta n economia Egiptului l ocupa
inul.Grauntele de in erau folosite n alimentatie precum si n
medicina.
ncepnd cu mileniul al III-lea s-a dezvoltat n Egipt gradinaritul,pomicultura si
viticultura.n gradinile permanente se cultivau sistematic bobul si
lintea,fasolea,mazarea,ceapa
si usturoiul,pepenii si dovlecii,dar mai ales
laptuca.Dintre fructe-smochinele si curmalele,rodiile,nuca de
cocos si fructele de sicomor.Vita de vie,adusa din Asia Mica,era
raspndita n Egipt nca nainte de 3200.e.n.ncepnd cam din

1600.e.n. fusese introdus n Egipt si maslinul dar care ramnea o

raritate.
FLORA.FA
UNA.CREsTEREA ANIMALELOR.
Rizomul fainos al lotusului-cu cele doua varietati:lotusul alb,cu miros neplacut,si
lotusul albastru,cu parfum suav-era folosit n alimentatie.Papirusul avea o multime
de ntrebuintari.Din acesta se construiau barci,se mpleteau funii
si cosuri,se confectionau sandale,se teseau rogojini,partea de jos a tulpinei era
comestibila,iar din maduva taiata n fsii se prepara faimoasa "hrtie"care si poarta
numele.Paduri,n Egipt,existau numai de salcmi,palmieri,tamarinisi
scomori,co lemnul lor spongios,putin reuistent.Lemnul pentru cunstructii sau penrtu
mobile mai pretioase-pinul si cedrul-se aducea din Nubia,Siria
si
Liban.
Fauna Egiptului era foarte bogata.n Delta,si n regiunile apropiate erau
elefanti,rinoceri,
mistreti,cerbi,capre negre,mufloni,tauri si
magari salbatici,antilope si gazele.n zonele de desert si n oazelei,pantere,gheparzi,rsi,hiene,sacali,girafe,struti iar n apele Nilului-crocodili si
hipopotami.
nca de la nceputul muleniului al V-lea locuitorii vaii Nilului aveau pe lnga
gospodaria lor cini,porci si capre,oi,boi si vaci.Abia numai la nceputul sau,numai
mijlocul,mileniului al III-lea se poate vorbi de o adevarata domesticire a
animalelor.Astfel egiptenii nu au domesticit numai cinele,boul si oaia,asinul,porcul
sau pisica,ci si antilopa,gazela,tapul salbatic si hiena(care era ngrasata si
consumata).
Cresterea vitelor era raspndita mai mult n Delta.n restul tarii,terenul de pasunat
trebuia redus la minimum,pentru a se lasa ct mai mult loc
agriculturii.
RANII
n structura societatii Egiptului elementele de baza erau taranii,
Mestesugarii,negustorii si sclavii.Categoriile supra puse le constituiau
scribii,preotii,militarii iar n vrful piramidei sociale se
afla regele.
aranul din Delta era cel mai putin supus corvezilor,obligatiilor de tot felul si
abuzurilor administratiei dect cel din valea Nilului;avea o gospodarie mai
nstarita,o alimentatie mai ndestulatoare.n mica lui gradina cultiva zarzavaturi si
fructe,dar nu avea voie sa taie nici un pom,chiar din livada sa,fara aprobarea
vizirului.
Tot pamntul Egiptului apartinea de drept faraonului.Acesta daruia suprafete mari
templelor,membrilor familiei sale,sau-n beneficiu-functionarilor superiori ai
statului,
precum si ostasilor mai meritosi.Aceste pamnturi erau
lucrate de sclavi,fie-mai cu seama-de tarani liberi.aranii puteau sa detina si ei mici
suprafete de teren propiu.nsa. faraonul avea dreptul sa confiste oricnd un
teren.
Conditia taranului egiptean si modul sau de viata au ramas aproape neschimbate
de-a lungul secolelor si uneltele,si mijloacele sale de productie au ramas-cu mici si
nensemnificate modificari-aceleasi.n timpul liber taranul si lucra
rudimentara mbracaminte si ncaltaminte,sau si confectiona rudimentarele unelte
agricole.
SCLAVII
Sclavia n Egipt se prezinta n forme particulare.Statutul social si juridic al sclavilor
era diferit de cel din alte tari ale antichitatii.Nu erau total lipsiti de drepturi ca la
romani.
Sclavii proveneau din rndul prizonierilor de razboi,sau erau cumparati de la
negustori sirieni de sclavi,dar numerosi erau si tarani liberi care erau nevoiti sa se
vnda singuri ca sclavi debitorilor cnd nu si puteau plati datoriile contractate.n
contractul ncheiat ntre taran si noul sau stapn era prevazut att termenul de

nrobire,ct si posibilitatea
taranului de a se
rascumpara.
Sclavii puteau fi vnduti,ncredintati pentru un timp limitat,lasati mostenire-dar si
eliberati,dupa ce stapnul lor semna n acest sens un act
oficial.
Sclavii erau folositi la treburi domestice sau n ateliere mestesugaresti;mai putin
n agricultura,unde era preferata munca salariata a taranului
zilier.
MEsTEsUGURILE
Marea bogatie naturala a Egiptului erau carierele de piatra.Piatra de constructie
sau pentru lucratul vaselor,statuilor si statuietelor-granit,bazalt,calcar,gresie,cuart
rosu,apoi diorit,alabastru,onix,serpentina
etc.
Pregatirea blocurilor de piatra necesare construirii marilor piramide a atins un
nivel tehnic exceptional,si nca cu mijloace att de rudimentare de lucru.Dupa
despartirea lor din masiv,blocurile erau trase pe sanii sau pe rulouri de lemn,pna la
locul constructiei,unde erau fasonate si slefuite.Ridicarea lor la naltime se facea pe
rampe de pamnt batut,amenajate n acest scop si apoi nlaturate.
Munca n mine era si mai dura.Cuarturi aurifere se gaseau n minele desertului
situat ntre Nil si Marea Rosie.
Din minele aflate n regiunea muntilor Sinai se aduceau pietre
pretioase.
Printre celelalte mestesiguri cel raspndit era cel al ceramici artistice,al vaselor
decorate,a ramas la un nivel foarte modest n Egipt,n schimb
mestesugarii egipteni lucrau admirabile vase de piatra.Egiptenii erau renumisi n
lumea antica pentru tesaturile lor din in.
n perioada Regatului Vechi serviciul militar era obligaroriu,la fel ca orice
prestatie,dar ntr-un fel special:pe timp de pace soldatii efectuau diferite munci n
cariere de piatra sau n constructii.Alteori,faceau parte din "expeditiile
comerciale"pe care statul le trimitea n tari ndepartate.Cu timpul,din garda
personala a regelui a luat fiinta o armata permanenta,formata din
straini.
ncepnd din secolul al XIII-lea .e.n. s-a constituit o armata
profesionista,cu militari de cariera.Faraonul acorda militarilor propietati
funciare,precum si o serie de privilegii:scutiri de impozite,beneficii n natura s.a.Din
epoca Regatului Nou s-a extins tot mai mult sistemul trupelor de
mercenari.
Nobilii constituiau o categorie sociala ale carei origini ndepartate se regasesc n
stravechea aristocratie tribala,puternica pna la formarea celor doua state.Rolul lor
important a continuat ca administratori ai normelor,sau ca persoane din familia si
din anturajul regelui.Faraonul le-a acordat mosii,tot felul de privilegii-temporar sau
pe viata-demnitati si titluri ereditare.n felul acesta ei si-au
consolidat,treptat,situatia de mari propietari funciari,detinnd cele mai importante
functii n administratie si o mare influienta la
Palat.
CLERUL
La nceputul istoriei egiptene preotii detineau o situatie fara prea mare
importanta.Regele-fiu al zeului si zeu el nsusi-era cel care i numea n functie si care
le acorda doar anumite prerogative,limitate la exercitarea unor acte de cult.
Dar din timpul marilor faraoni Kheops,Khefren si Mikerinos, preotii superiori fiind
numiti dintre fii reglui(sau preotesele templelor,dintre fiicele lui)prestigiul clerului a
crescut,extinzndu-si autoritatea spirituala progresiv chiar si asupra organelor
judca- toresti.Aceasta autoritate a sporit si mai mult pe masura ce cultul zeului

cstiga mai mult n importanta fata de cultul faraonului.Din ultimii ani ai mileniului
al II-lea .e.n. ncepand,pe tronul Egiptului vor ajunge si ctiva mari preoti ai
templului lui Amon.
Treburile templului erau conduse de marele preot,secondat de "consiliul
templului".Functia de preot se mostenea n familie adeseori,dar se si "cumpara"sau
era conferita de rege.Corpul sacerdotal era organizat ntr-o riguroasa ierarhie,n care
intrau mai putin de 40 categori de preoti.n afara de sacerdoti templul mai avea
-pentru marile ceremonii religioase - un corp de cntareti vocali si cntareti
instrumentisti.
Preotesele templelor,care nca din epoca Regatului Vechi erau recrutate din
familiile regale si aristocrate,vor avea - mai ales n timpul Regatului Nou - un rol
foarte important.Marea preoteasa a zeului Amon din Teba(functie detinuta
ntotdeauna de o mambra a familiei regale)avea o mare infuenta politica;ea era
"sotia zeului",si ca atare tinea locul
faraonului.
FARAONUL
Denumirea de faraon data regelui dateaza doar din mileniul I
.e.n.
Faraonul a fost considerat de la nceputl istoriei Egiptului ca un zeu,att n viata
ct si dupa moarte.Viata eterna i este asigurata de drept.Recoltele tarii sunt
adunate gratie puterii sale divine.El este cel mai bun,cel mai drept,atotstiutor si
ntotdeauna desavrsit n judecata sa si hotarrile pe care le ia.Faraonul este o
imagine a perfectiunii ntruchipate.Viata lui trebuie sa fie asemeni celei a unui fiu de
zeu si zeu el nsusi,persoana lui era obiectul uni cult special,lui i se cuvinea adoratia
din partea tuturor,puterea lui de nomarh absolut deriva de drept din puterea lui
divina.Zeul surprem i-a dat delegatia sa conduca tara,l-a proclamat stapn
pamntesc atotputernic.Viata lui de fiecare zi se desfasoara dupa un ceremonial
complex,asemanator celui rezervat n templu zeului tamieri,ablutiuni,fardare,mbracare cu vesminte noi s.a.rituri care au un sens
magic.
Cu ocazia ceremoniilor sau n reprezentarile statuare sau picturale faraonul poarta
aceleasi nsemne pe care le poarta si zeii:o coada de taur atrnata de
vesmnt(semn al fortei fizice),o coroana dubla,combinnd o boneta alba cu o mitra
rosie(coloanele Egiptului de sus n jos),o barba falsa,un sceptru cu capul zeului Seth
si un bici(semnele puterii divine)iar din coroana atrnndu-i n mijlocul fruntii un cap
de cobra,un uraeus,simbolul soarelui.O centura cu cartusul sau,un pectoral masiv
de aur,o salba de aur sau de perle la gt,bratari la mini si la glezne,completeaza
tinuta de ceremonie.
Atributiile cele mai nalte ale faraonului se refera la sfera vietii religioase.El era
seful suprem al cultului,n numele lui se aduc jertfe zeilor ,n fiecare zi si n toate
templele,el prezideaza toate ceremoniile si ritualurile legate de viata agricola a
tarii,el porunceste sa se construiasca si sa se restaureze templele,are prerogative
de teolog suprem,are drepturi si puteri sa decreteze si sa formuleze dogme
religioase.n al II-lea rnd faraonul avea datoria sa-si apere tara contra
dusmanilor.