Proiect de Bsolvire TBC

ARGUMENT
Tuberculoza este o boal infecioas provocat de bacteria Mycobacterium

tuberculosis i reprezint o afeciune cu o rat de mortalitate nalt i costuri socio-economice
ridicate.
Este de subliniat faptul c tuberculoza nu trebuie considerat numai o boal a
individului, ci i a comunitii n care triete acesta. Boala cu rspndire n mas, tuberculoza
va continua s se menin ca o mare problem de sntate public nca mult vreme de acum
nainte. Numai nelegera interaciunii complexe care se stabilete ntre individul bolnav i
mediul su social i cultural va furniza cheia realizrii n practic a unui control adecvat al
tuberculozei. Tuberculoza netratat sau incorect tratat are o fatalitate important. Chiar dup
ce a fost tratat adecvat tuberculoza rmne ns un eveniment important n istoricul medical
al unui bolnav. Totui, TB este o boal cu importan pentru sntatea public iar personalul
de sntate
public, ngrijitorii i comunitate trebuie s
colaboreze pentru a ajuta la
prevenirea transmiterii TB.

Dei se tie de peste un secol c Tuberculoza pulmonara este o boal social sau
cu determinri socio-economice multiple este frapant concordana care exist ntre nivelul
de dezvoltare socio-economic i nivelul endemiei Tuberculoza pulmonara, ceea ce a fcut s
se spun c Tuberculoza pulmonara constituie un indicator nu numai al strii de sntate, ci i
al gradului de evoluie social i economic al unui popor, nu au existat pn n prezent studii
ample care s demonstreze aceast interdependen.
Lucrarea de fa, n care incerc s arat importana ingrijirilor acordate de ctre
asistentele medicale n ngrijirea pacienilor cu tuberculoza pulmonara, este format din dou
pri, una n care se trateaz aspectele teoretice generale, iar cea de-a doua, n care sunt tratate
aspectele practice a lucrrii de fa.
Cele dou pari sunt mprite in 3 capitole, ct i o parte de final n care se trag
concluziile acestei lucrri.
n capitolul I se trateaz noiunile generale de anatomie i fiziologie a aparatului
respirator.
n capitolul II se trateaz aspectele teoretice a tuberculozei pulmonare, cu toate

problemele de urgenta medicala pe care le suport, ct i ngrijirile acordate n aceast
perioad.
n capitolul III, se prezint trei cazuri clinice, pe care le-am supravegheat in perioada
mea de stagiu n Spitalul De Urgen ,,Elena Beldiman Brlad. Am ales s tratez aceste
cazuri printr-o culegere de date, urmat de analiza si interpretarea lor, i n final planurile de
ngrijire in funcie de nevoile alterate.
Tuberculoza este o boal ce afecteaz toate grupele de varst, dar prioritar pe cele
socio-profesionale active (15-50 de ani), i in condiiile unei endemii neinfluenate de msuri
profilactice i curative eficiente, devine o boal cronic, grevat de o letalitate ridicat ( pe
glob circa 3 milioane de decese anual) si generatoare de pierderi economice corespunztoare.
CAPITOLUL I
7
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR
1.1.
NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul respirator este format din cile repiratorii (nas, faringe, laringe, trahee i
bronhii), prin care ptrunde aerul ncrcat cu oxygen n inspiraie i este eliminat aerul
ncarcat cu bioxid de carbon n expiraie, i din cei doi plmni, unde au loc schimburile
gazoase dintre mediul extern i mediul intern (sngele).
Prim segment respirator i organ olfactiv, nasul prezint o regiune extern, situat n
centrul feei i o regiune intern, situat n grosimea oaselor feei. Cornetele nazale (superior,
mijlociu i inferior), meaturile nazale, mucoasa nazal (care cptuete cornetele, meaturile
nazale, sinusurile nvecinate).
Fig. Nr 1. Anatomia aparatului respirator

Cile respiratorii sunt prezentate printr-un sistem de conducte prin care aerul
ptrunde n plmni. Acest sistem se compune din cavitile nazale, faringe, laringe,
trahee i bronhii.
Cavitile nazale i faringele formeaz cile respiratorii superioare iar laringele,
traheea i bronhiile,cile respiratorii inferioare.
8
Nasul i cavitile nazale

Acestea alctuiesc un organ complex, cu funcie respiratorie senzorial. Exist
dou organe strns legate ntre ele, att structural ct i funcional i anume : nasul
propriu-zis i cavitile nazale numite i foase nazale.
Nasul
Nasul se reprezint ca o proeminen situat n mijlocul feei i servete ca organ
de protecie pentru fosele nazale. Este alctuit dintr-o rdcin, o baz, un vrf, dou fee
laterale i trei margini sau muchii.
Fig. Nr. 2 Anatomia nasului i cavitilor nazale

Laringele
Laringele este un segment al cilor respiratorii superioare care ndeplinete dou
roluri : conduce aerul ctre plmni i reprezint principalul organ al fonaiei. El se afl n
regiunea anterioar a gtului sub osul hioid i naintea faringelui.
Fig. nr. 3 Anatomia laringelui

Are forma unei piramide triunghiulare prezentnd la baz un vrf, o fa posterioar,
dou fee anterolaterale i trei margini.
Baza : ndreptat n sus spre faringe, este reprezentat de ctre orificiul superior
al laringelui.
Vrful : este ndreptat n jos i se continu cu traheea.
Faa posterioar formeaz peretele anterior al hipofaringelui i este acoperit de

mucoasa faringian.
Feele anterolaterale : n numr de dou (dreapta i stnga). Marginile sunt n

numr de trei, dou posterolaterale i una anterioar.
Traheea
Este un organ fibrocartilaginos, tubular care continu laringele ntinzndu-se de la
extremitatea inferioar a acestuia pn n mediastin unde se bifurc n cele dou bronhii
principale sau pulmonare.
Ea prezint dou neregulariti numite depresiuni i anume depresiunea aortic,
produs la aort i depresiunea tiroidian produs de glanda tiroid. Este un organ elastic,
putndu-se alungi sau scurta ca un resort.
Structura traheei. Este format din trei tunici : mucoas, fibroelastic i adventiceea.
Tunica mucoas este format dintr-un epiteliu da tip respirator, pseudostratificat,

prismatic, ciliat cu caliciforme i un corion.
10
Tunica fibroelastic reprezint scheletul de susinere a traheei i este format din

15-20 de inele sau arcuri incomplete deschise posterior, constituite din cartilaj
lichid.
Adveticeea este format din esut conjunctiv lax n care se gsesc vase, nervi i
formaiuni limfoide.
Bronhiile principale
Bronhiile principale (dreapta i stnga) sunt conducte care rezult din bifurcarea
traheei. Ele reprezint ultimile segmente ale cilor respiratorii inferioare extrapulmonare i se
ntind de la ultimul inel traheal, numit i pintenul traheal, pn la hilul plmnilor, unde se
impart bronhiile lobare. Bronhia principal alctuiete mpreun cu artera pulmonar i cu
venele pulmonare de pe aceeai parte pediculul pulmonar situat n hilul pulmonar.
Fig. nr. 4. Bronhiile principale

Plmnii i pleura
Plmnii (drept i stng) alctuiesc organele respiratorii propriu-zise, n care au
loc schimbrile de gaze dintre organism i mediu ambient. Ei sunt aezai n cavitatea
toracic de o parte i de alta a mediostinului.
Mediastinul este un sept (perete) sagital, determinat, delimitat, anterior de
peretele sternocostal, posterior de coloan vertebrala i lateral de feele mediene ale celor
doi plmni iar inferior de diafragm.
n acest sept se gsesc : inima i vasele mari, esofagul, aorta, nervii vagi, canalul
toracic, ganglionii limfatici i traheea.
Forma plmnilor seamn cu cea a unui trunchi de con care prezint : baz, un
vrf, dou fee i trei margini.
11
Baza plmnului sau faa diafragmatic are forma unei suprafee triunghiulare
concave, mulndu-se pe bolta diafragmului.
Vrful plmnului are forma unei bolte rotunjite. Se ntinde de la costa a doua n
sus depind orificiul superior al cutiei toracice.
Faa costal este convex i se muleaz pe peretele toracic. Pe aceast fa se
gsete un an adnc care mparte plmnul n lobi, numit scizura sau fisura interlobar.
Plmnul stng are o singur scizur care-l mparte n doi lobi : unul superior i
unul inferior.
Plmnul drept are dou scizuri : scizura mare, interlobar numit i oblic,
comun celor doi plmni i scizura accesorie sau orizontal care se desprinde din partea
mijlocie a scizurii oblice. Plmnul drept are trei lobi : unul superior, unul inferior i altul
mijlociu.
Fig. nr. 5. Anatomia plamanului

Faa median sau mediastinal
Este concav i se muleaz pe formaiunile care se gsesc n mediastin. Pe
aceast fa se gsete hilul plmnului i nite depresiuni.
Hilul plmnului reprezint locul pe unde ies i intr elementele anatomice care
alctuiesc pediculul pulmonar : bronhia i venele pulmonare. El are forma unei rachete de
tennis cu coada n jos, fiind aezate la jumtatea distanei dintre vrful i baza
plmnului.
Pe faa mediastinal a plmnului stng se afl o impresiune dat de arcul aortic
(anul arcului aortic) i de aorta toracic (anul aortei toracice).
12
Pe faa mediastinal a plmnului drept se afl impresia cardiac, mai puin

adnc dect cea din stnga.
Marginea anterioar este convex pe dreapta i concav pe stnga din cauza
scizurii cardiace.
Marginea posterioar este rotunjit, se muleaz pe anul costovertebral.
Marginea inferioar este reprezentat de circumferina bazei plmnului.
Plmnul este alctuit din dou categorii de formaiuni anatomice distincte : un
sistem de canale aeriene intrapulmonare numit arborele bronic i un sistem de saci n
care se termin ramurile arborelui bronic i care poart numele de alveole pulmonare.
La acestea se adaug esutul conjunctiv. Acestea se organizeaz n lobi pulmonari,
segmente pulmonare, lobi pulmonari i ocini pulmonari.
Pleura
Plmnii sunt nvelii n nite membrane seroase care se numesc pleure. Rolul
acestora este de a asigura alunecarea plmnilor pe pereii cavitilor n care se gsesc n
timpul micrilor respiratorii.
Pleura este alctuit din dou foite care se gsesc n continuare una cu cealalt i
care formeaz un sac nchis.
Foia care nvelete pereii cavitii toracice se numete pleur parietal iar cea
care nvelete plmnii se numete pleur visceral.
1.2.NOIUNI DE FIZIOLOGIE
Respiraia reprezint schimbul de oxygen i dioxid de carbon dintre organism i
mediu. Din punct de vedere funcional, respiraia poate fi mprit n patru etape: ventilaia
pulmonar (deplasarea aerului n ambele sensuri ntre alveolele pulmonare i atmosfer),
difuziunea O2 i CO2 ntre alveolele pulmonare i snge, transportul O2 i CO2 prin snge i
lichidele organismului ctre i de la celule, reglarea respiraiei.
Mecanismul respiraiei
Schimburile gazoase pulmonare se realizeaz datorit succesiunii ritmice a dou
procese :
13
inspiraia
respiraia.
n inspiraie, aerul atmosferic ptrunde prin cile respiratorii pn la nivelul
alveolelor pulmonare, iar n expiraie, o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior.
Acest proces, prin care se face circulaia alternativ a aerului ntre mediul extern i
alveolele pulmonare, constituie ventilaia pulmonar.
Fig. nr 6. Mecanismul respiratiei
Inspiraia este un proces activ, care const n contracia muchilor inspiratori i

are drept rezultat mrirea volumului cutiei toracice prin creterea celor trei diametre
(longitudinal, antero-posterior, transversal). Astfel., n inspiraie plmnii urmeaz
expansiunea toracic i se destind pasiv. Presiunea intrapulmonar scade cu 2 3 mm Hg.
fa de cea atmosferic i aerul atmosferic ptrunde n plmni.
n inspiraia forat acioneaz i muchii inspiratori accesori, contribuind la
ridicarea suplimentar a coastelor.
Expiraia este un proces pasiv n condiii obinuite, toracele revenind la
dimensiunile sale de repaus, ca urmare a relaxrii musculaturii inspiratorii. Datorit
retractrii se creeaz n interiorul plmnilor o prsiune superioar cu 2 4 mm Hg. celei
atmosferice, ceea ce face ca o parte din aerul introdus anterior s fie expulzat. Expiraia
se realizeaz pe seama elasticitii pulmonare.
CAPITOLUL II
DESCRIEREA BOLII
14
2.1.DEFINIIE
Tuberculoza (TB) este boala infecto-contagioas, cu caracter endemic produs de
Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), caracterizat prin formarea de granuloame, cu
inflamaie i distrucie tisular importante, localizare obisnuit pulmonar i evoluie natural
(adic n absena unui tratament corect) cronic, consumptiv i deseori fatal. n acelai timp
tuberculoza este o problem de sntate public ntruct intereseaz comunitatea n ansamblu.
Fig. nr. 7. Granuloame tuberculoase
Tuberculoza evolueaz lent, n decurs de sptmni sau luni. Netratat, cauzeaz

moartea n aproximativ jumtate din cazuri. Tratat corespunztor, poate fi vindecat dar
uneori rmn cicatrici sau deformri ale organelor afectate, mai ales dac tratamentul nu este
instituit n stadiile iniiale ale bolii.
2.2. EPIDEMIOLOGIE
Epidemiologia tuberculozei vizeaz studiul rspndirii bolii n populaia uman i
animal, precum i legtura dintre infecia bacilar, colectivitile umane i condiiile de
mediu. Procesul epidemiologic cuprinde: sursa de contaminare (infecie), cile i
mecanismele de transmitere a infeciei, organismul sau terenul receptiv. Principalele surse de
infecie tuberculoas sunt: bolnavii de tuberculoz pulmonar, bolnavii cu tuberculoze
extrapulmonare active, animalele bolnave de tuberculoz (animale domestice -cini, pisici ),
animale slbatice sau animale de laborator.
15
Riscul mbolnvirii de tuberculoz n lume i n Romnia

Tuberculoza continu s i etaleze istoria de peste 3000 de ani, infectnd in momentul
present o treime din populaia globului i ucignd aproximativ 2 milioane de oameni anual.
Aceast boal rmne n continuare s in prima pagin a patologiei infecioase de pe
ntreg mapamondul, manifestndu-se ca o epidemie publica global.
Se estimeaz c n ultimul deceniu al secolului trecut s-au nregistrat n lume peste 32
milioane de noi mbolnviri TB i peste 10 milioane decese datorate TB. Mai mult de 8
milioane oameni fac TB n fiecare an i aproximativ 2 milioane mor. Se apreciaz c numrul
cazurilor TB va crete n ciuda
eforturilor care se fac pentru controlul acestei boli i va
ajunge n 2020 la circa 10 milioane cazuri noi pe an. Dac aceast boal nu va fi controlat n
viitor, se estimeaz c n perioada pn n 2020, aproximativ 1000 milioane oameni se vor
infecta cu bk, peste 150 milioane vor face boala, iar 36 milioane vor muri.
Romnia este pe locul 3 in Europa ca gravitate a endemiei. Cu toate c exist i se
aplic strategia numit DOTS, tuberculoza continu s fac victime.
n Romnia, incidena tuberculozei este de 168 cazuri / 100.000 de locuitori. Ca i o
comparaie cu alte ri europene avem cea mai mare inciden a acestei boli din Europpa. Iat
incidena tuberculozei n alte cteva ri europene ( Serbia 25 cazuri/100.000 loc. ; Spania 19
cazuri/100.000 loc. ; Italia 7 cazuri/100.000 loc. ; Frana 7 cazuri/ 100.000 loc ) .
Riscul de deces prin tuberculoz a fost de 6 ori mai mare la brbai dect la femei n
2002, acesta scznd n anul 2008 cnd s-a nregistrat o rat de deces de 10,20/0000 la brbai
i respective 2,30/0000 la femei.
2.3. ETIOLOGIE
Riscul principal al mbolnvirii de tuberculoz const n eliminarea n mediu de ctre
bolnavi i n mai mic msur de ctre animalele contaminate, a bacililor tuberculozei.
Micobacteriile (ce constituie genul Mycobacterium) sunt bacilli mici, aerobi, imobili
i nesporulai. Mycobacteriun tuberculosis (MTB) sau bacilul Koch (bk) constituie agentul
etiologic al tuberculozei la om. M. tuberculosis (ca i majoritatea bacteriilor) crete lent,
avnd un timp de generaie n jur de 24 de ore; astfel sunt necesare minim 3 sptmni pentru
apariia coloniilor vizibile pe mediile solide de cultur cum este mediul Lowenstein-Jensen.
16
M. tuberculosis este un germen obligatiu aerob, esuturile bogate n oxigen fiind cele
mai susceptibile de a fi invadate. Este un parazit intracelular facultativ, virulena lui fiind n
mare msur legat de capacitatea de a supravieui i de a se multiplica n mediul intracelular
al fagocitelor mononucleare. Bacilii sunt rapid distrui n mediul ambiant de radiaiile
ultraviolet (lumina soarelui).
2.4. FACTORII DE RISC

Factorii de mediu intervin prin: evoluie natural a tuberculozei; evenimente
particulare (epidemiologice, sociale, naturale); programe de supraveghere; susinere
financiar.
Condiii socio-economice defavorabile. Situaii predispozante
Sunt afectate:
Persoanele cu venituri reduse, alimentaie deficitar, categorii de persoane susceptibile
(alcoolici, drogai, omeri), imigranii, persoanele din azilurile i spitalele de boli psihice
cronice, lucrtorii din domeniul medical, din mediul tuberculos i personalul medical din
serviciile de bronhologie, ATI, camere de aerosoli, laboratoare de microbiologie, secii
M.D.R; grupele de vrst copiii mici (0-4 ani) i adulii dup 50 de ani; factori genetici-.
gemenii monozigoi; . Statusul marital brbaii divorai; Rasa - populaiile de ras neagr;
Factori intrinseci -bolnavii cu leziuni vechi de tuberculoz.
De asemenea, se asociaz frecvent cu tuberculoza: diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, ciroza hepatic , boli maligne, infecii ce afecteaz imunitatea (HIV), silicoza i alte
pneumoconioze, stri patologice-corticoterapie prelungit, transplantul de organ, risc
mare prin depresie imunitar, boli psihice grave, cronice risc de circa 10 ori (dup unii
autori).
Fumatul- contribuie la reactivarea tuberculozei. La fumtori crete substanial
concentraia extracelular de feritin, n lobii superiori, relevat de lavajul bronhoalveolar
2.5. TRANSMITEREA INFECIEI TUBERCULOASE

2.5.1. SURSE DE INFECIE
Spre deosebire de alte micobacterii care sunt ubicuitare n natur, bK nu se multiplic
n afara organismelor, iar infeciile naturale la animale sunt foarte rare. Astfel bK este extrem
17
de adaptat la organismul uman i, drept consecin, rezervorul de germeni este aproape

exclusiv uman (personae infectate sau bolnavi), iar transmiterea infeciei este practic exclusiv
interuman, pe cale aerian.
Sursa de infecie o reprezint bolnavul cu TB pulmonar (TBP). Gradul de
contagiozitate al unei surse de infecie este dependent de densitatea MTB n sput i de
frecvena tusei.
2.5.2. CI I MECANISME DE TRANSMITERE A TBC

CALEA AEROGEN
Este cea mai important cale de transmitere a infeciei cu BK de la om la om. Ea se
realizeaz prin 3 mecanisme: inhalarea picturilor de sputa bacilifer, inhalarea de
nucleosoli, inhalarea particulelor de praf bacilifer. Contaminarea prin inhalare de picturi de
sput bacilifer este o cale de transmitere direct de la omul bolnav cu sput ce conine bacili
la individul sntos ce vine n contact cu el.
Prin vorbire , tuse sau strnut, bolnavul bacilifer poate expulza un numr de particule
de la 800 la 40. 000 de mrimi variabile, la o distan de 1 m n jurul bolnavului. n cursul
vorbirii se expulzeaz un numr redus, cel mai mult se expulzeaz n cursul efortului de tuse
i al strnutului. Particulele de sput ale unui bolnav cu TBC care expulzeaz sput , conin
bacil TBC.
CALEA DIGESTIV
Este o cale mai puin important i este reprezentat de traversarea mucoasei
intestinale de ctre germenii care au ajuns n tubul digestiv prin alimente contaminate
provenite de la animale bolnave. Alimentele frecvent implicate sunt reprezentate de laptele nefiert,
produsele din lapte, carnea animalelor infectate.
Aceast cale pentru a produce infecie trebuie s existe germeni de ordinul 10 de mii ,
doza infectant fiind de 3 mii de ori mai mare dect doza ce produce infecia pe cale
aerogen. Copiii mici se pot infecta de la mastecaia alimentelor pe care i le face mama
eventual infectat. Calea este reprezentat de mucoase (faringe, amigdale, nas, conjuctive).
CALEA TRANSPLCENTAR
18
Este excepional i se poate realiza prin difuziunea hematogen a germenilor , prin

deschiderea unui folicul cazeificat n circulaia fetal. O alt metod este prin inhalarea de
lichid amniotic contaminat cu BK.
MECANISME DE TRANSMITERE
Transmiterea este realizat prin intermediul nucleilor de pictur mic, ce au un
diametru cuprins ntre 1-5 mm, ideal pentru a rmne suspendate n aer timp ndelungat (ore)
i, odat inhalate, pentru a ajunge i a se depune n alveole.
Ventilaia reduce numrul de particule infectante iar expunerea la radiaii ultraviolete
(lumina soarelui) distruge MTB. Asocierea acestor metode reduce considerabil riscul de
transmitere a tuberculozei.
Riscul unei persoane sntoase de a se infecta cu MTB depinde n primul rnd de
numrul i gradul de contagiozitate al surselor cu care vine n contact i de durata i
proximitatea contactului cu acestea.
Transmiterea nosocomial a tuberculozei (inclusiv a TB polichimiorezistente = MDRTB, multidrug resistance tuberculosis) a fost descris n spitale i azile, att la personal ct i
la pacieni, constituind o problem epidemiologic i medico-legal
Alte ci de transmitere sunt foarte rare, inclusiv transmiterea M. bovis pe cale
digestiv de la laptele contaminat provenit de la vaci cu mastit TB.
Creterea riscului de infecie la indivizi neinfectai este determinat de aglomerarea
asociat cu ventilaia insuficient: spaiu de locuit insuficient, nchisori, muncitori emigrani
n dormitoare colective sau azile de emigrani, refugiai; n aceste situaii diagnosticul este de
obicei tardiv, ceea ce prelungete contactul cu sursele de infecie i crete i mai mult riscul de
infecie.
Factori ce scad riscul de infecie (care desfac ciclul de transmitere a bolii):
Reducerea numrului de surse de infecie din comunitate. Tratamentul precoce (i.e.

diagnosticul precoce), corect i complet al surselor de infecie (TBP/M+) constituie
cea mai eficient metod de scdere a riscului de infecie n comunitate
Reducerea riscului de infecie prin ameliorarea condiiilor de locuit i a nutriiei.
2.6. CLASIFICAREA TUBERCULOZEI PULMONARE

Tuberculoza pulmonar poate fi clasificat n
19
tuberculoza primar
postprimar (secundar).
2.6.1. TUBERCULOZA PRIMAR

Tuberculoza pulmonar este cea mai frecvent manifestare a tuberculozei la adult. n
acelai timp este forma clinic cu importan epidemiologic, ntruct constituie sursa de
infecie.
Boala afecteaz plmnul, rareori disemineaz n ganglionii regionali sau hematogen
la distan. Diagnosticul precoce i tratamentul corect i complet constituie, prin eliminarea
surselor de infecie, cea mai eficient metod de profilaxie a tuberculozei la nivelul
comunitii.
Fig. Nr.8 Imagine radiologic de leziuni TBC.

Clasificarea stadial a tuberculozei
Dei cuprins n cadrul general al bolilor infecioase, aceast afeciune este deosebit,
nu numai prin agentul su, bacilul Koch, dar i prin leziunile anatomice i reaciile imunobiologice pe care acesta le provoac n organismul uman.
Stadiul primar caracterizat prin constituirea complexului primar i apariia alergiei
Stadiu secundar n care, pe fondul hipersensibilitii intense a esuturilor la antigenii

bacilari, boala tinde s se generalizeze prin extensie local i metastaze hematogene la
distan
20
Stadiul teriar apare la adult i reprezint o ftzie izolat de organ cu sediul electiv
pulmonar, caracterizat din punct de vedere imunologic prin predominana imunitii.
2.6.2. TUBERCULOZA SECUNDAR

Reprezint forma de tuberculoz specific vrstei adulte, avnd drept caracteristici
predominana formelor cavitare i evoluia cronic n pusee. Metastazele hematogene sunt
rare, extensia se face pe cale bronhogen iar participarea ganglionar este absent. Puseele
evolutive alterneaz cu perioade de remisiune iar progresivitatea leziunilor este prin invazie
apico-caudal. Leziunile sunt mixte: pneumonic-necrotice i fibroase.
Tuberculoza secundar apare:
a) Prin evoluia imediat a unui proces de primoinfecie
b) Dup vindecarea complexului primar pe un teren alergic prin reactivarea endogen
a focarelor latente post-primare
c) Prin suprainfecie exogen
2.7. SIMPTOMATOLOGIE
Debutul este cel mai frecvent insidios, dominat de simptome i semne generale.
Deseori ns este acut, cu hemoptizie sau cu aspect pseudogripal sau pseudopneumonic.
Uneori, depistarea este radiologic la indivizi asimptomatici. Tabloul clinic este nespecific.
Manifestrile generale sunt deseori pe primul plan: astenie fizic, anorexie, scdere
ponderal (semnificativ la > 10% din masa iniial), transpiraii predominant nocturne i
senzaie de febrilitate cu temperatur variabil. La femei poate aprea amenoreea recent
nejustificat.
Simptomele respiratorii sunt dominate de obicei de tusea persistent; tusea ce persist
peste 3 sptmni impune o investigaie radiologic i/sau bacteriologic pentru TBP.
Expectoraia este de obicei mucopurulent, n cantitate mic, dar poate fi absent, n special la
femei. Hemoptizia este relativ frecvent, uneori inaugural (i motiv de consult medical). De
obicei este mic (chiar doar spute hemoptoice), dar poate fi i masiv, ameninnd viaa
pacientului.
21
Pot fi prezente raluri crepitante localizate, n special dup tuse, localizate

supraclavicular, suprascapular sau interscapulovertebral; n formele cu afectare endobronic
pot aprea raluri sibilante sau ronflante localizate.
Semne radiologice
Leziunile radiologice ce pot fi prezente n tuberculoza pulmonar sunt numeroase i
foarte diferite: Noduli cu mrimi diferite:
micronoduli (< 3mm) cu margine bine definita
noduli acinari (dimensiuni de 4-10 mm sau mai mari dac rezult prin confluena mai
multor acini) ce constituie condensarea unuia sau mai multor acini vecini;
macronodul (> 10 mm, deseori cu diametrul de civa centimetri), de obicei unic, bine
delimitat, uneori cu calcificri vizibile.
Imagine cavitar , tipic cu perei relativ subiri (3-5 mm), fr nivel lichidian
(evacuat), uneori cu bronie de drenaj (opaciti liniare paralele spre hil), uneori n interiorul
unor condensri extinse; pot fi multiple, localizate n lobi sau plmni diferii.
Complicaii: pneumotorax sau piopneumotorax, pleurezie de nsoire.
Suspiciunea de tuberculoz este crescut de urmtoarele argumente:
localizarea preferenial a leziunii dominante n segmentele apical i posterior ale

lobilor superiori i segmentul apical (superior) al lobului inferior; localizarea
dominant n jumtile inferioare se ntlnete doar n 15% din cazuri;
asocierea de leziuni diferite pe aceeai radiografie
asocierea de leziuni la distan, n doi lobi sau chiar n ambii plmni
dinamica lent n timp a leziunilor radiologice (de ex. la 2 sptmni mrirea

cavitilor, nmulirea i/sau confluarea nodulilor acinari, apariia unei caviti n
interiorul unei condensri).
2.8. DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI

Suspiciunea diagnosticului de tuberculoz se bazeaz pe:
elemente epidemiologice: prezena contactului cu bolnavi confirmai cu TB

pulmonar
elemente clinice: simptome generale i simptome specifice n funcie de localizare

22
elemente paraclinice: deseori imagistice; radiografia toracic ocup un rol central n

suspiciunea de tuberculoz pulmonar.
Indiferent ct de sugestive pot fi aceste elemente, ele singure nu pot stabili
diagnosticul de tuberculoz. Diagnosticul tuberculozei pulmonare (care presupune decizia

administrrii unui tratament antituberculos) se bazeaz pe o combinaie de argumente clinice,
epidemiologice i radiologice la care se adaug rezultatele examenului microscopic al sputei
pentru prezena de bacili acid-alcoolo-rezisteni (BAAR).
Confirmarea diagnosticului de tuberculoz se face prin izolarea MTB n culturi din
probe clinice specifice localizrii tuberculozei. Evidenierea BAAR la examenul microscopic
pe frotiuri de sput sau mai rar din alte probe clinice creste foarte mult probabilitatea
diagnosticului de tuberculoz fr a fi absolut. Examenul microscopic al sputei are un rol
important epidemiologic, ntruct identific pacienii cei mai contagioi (TB pulmonar
BAAR+).
Evidenierea leziunilor histopatologice caracteristice tuberculozei n esuturile
afectate poate constitui un surogat de confirmare diagnostic n absena izolrii MTB n
culturi, dar cu o precizie mai mic.
Testarea cutanat tuberculinic permite diagnosticul infeciei tuberculoase latente cu
o precizie relativ; n schimb nu permite inferene asupra diagnosticului de tuberculoz boal.
EXAMENUL BACTERIOLOGIC
Examenul bacteriologic este metoda de referin pentru diagnosticul tuberculozei.
PROBE CLINICE
Tuberculoza pulmonar
Sputa spontan sau indus (cu aerosoli de soluie salin izo- sau hiperton) este
produsul de elecie. Colectarea se realizeaz n flacoane de sput curate (nu obligatoriu

sterile) ntruct secreiile respiratorii sunt deja contaminate cu bacterii din orofaringe.
Recoltarea sputei trebuie efectuat n spaii special amenajate, depozitarea la frigider (4oC) i
transportul trebuie s fie ct mai rapid.
Tuberculoza extrapulmonar
Se preleveaz lichid din seroase, lichid cefalorahidian, urin, punctat ganglionar sau
articular, fragmente bioptice. Recoltarea se face n condiii sterile stricte pentru a evita
contaminarea produselor i a permite efectuarea culturilor fr decontaminare prealabil.
23
Fragmentele bioptice nu trebuie puse n formol (care omoar bacilii) dect dup nsmn area
culturilor pentru bK.
EXAMENUL MICROSCOPIC
Examenul microscopic se practic pe frotiu din proba clinic respectiv i identific
micobacteriile punnd n eviden proprietatea de acid-alcoolo-rezisten. Frotiul se prepar
steril (ans bacteriologic), se usuc la aer i se fixeaz prin nclzire.
Coloraia Ziehl-Nielsen este standardul de referin i const din mai multe etape:
Colorarea cu fuxin la cald pentru a permite ptrunderea colorantului prin peretele

micobacterian; astfel micobacteriile se coloreaz n rou
Decolorarea cu acid-alcool (alcool 70o i acid sulfuric) pn la dispariia

macroscopic a coloraiei roii; se decoloreaz toate structurile cu excepia
micobacteriilor care rmn colorate n rou
Recolorare cu albastru de metilen (pentru contrast)
Fig. Nr.9 Frotiu de sput colorat Ziehl-Nielsen, 1000x.

Se observ bastonae roii (bacili acid-alcoolo-rezisteni = BAAR) pe un fond albastru
Examenul se face la microscopul optic cu obiectiv cu imersie 100x, micobacteriile
aprnd ca nite bastonae subiri, roii, uor incurbate, mai mult sau mai puin granulare,
izolate sau grupate n perechi sau grupuri, pe fond albastru (vezi figura ). Metoda este ieftin,
rapid (1-2 ore), relativ specific (n special pentru rezultatele net pozitive), dar relativ puin
sensibil.
CULTURA MICOBACTERIILOR
24
Este metoda de referin pentru diagnosticul tuberculozei, avnd sensibilitatea i

specificitatea cea mai mare. In plus permite identificarea tulpinii de micobacterie i ulterior
testarea sensibilitii acesteia la medicamentele antituberculoase.
Probele clinice contaminate (n special sputa) trebuie decontaminate cu antiseptice
obinuite i omogenizate. Ulterior se centrifugheaz i respectiv neutralizeaz cu un acid slab.
Produsul astfel preparat, sau direct n cazul probelor clinice sterile, se inoculeaz pe mediile
de cultur. Cultura pe medii solide (de ex Lwenstein-Jensen) constituie standardul de
referinta pentru izolarea MTB. Perioada necesar pentru identificarea creterii micobacteriilor
pe aceste medii este de 4-6 sptmni.
TESTAREA SENSIBILITAII LA MEDICAMENTE ANTITUBERCULOASE
Ofer informaii asupra sensibilitii/rezistenei tulpinii izolate de la pacientul
respectiv la medicamente antituberculoase. Este dificil, poate fi grevat de erori i relativ
scump.
Efectuarea culturilor i a testelor de sensibilitate la medicamente antituberculoase
trebuie efectuat numai de ctre laboratoare cu expertiza n acest domeniu i care fac parte
dintr-un sistem de control de calitate al diagnosticului bacteriologic.
TESTAREA CUTANAT TUBERCULINIC
Const n injectarea intradermic de antigene din MTB (derivat de proteine purificate =
purified protein derivative, PPD), care provoac o reacie de hipersensibilitate ntrziat ce
const n acumularea local de celule mononucleare (limfocite i fagocite mononucleare)
exprimat macroscopic printr-o zon de induraie la locul injectrii. Este folosit numai pentru
diagnosticul infeciei tuberculoase; nu poate face diferena ntre prezena infeciei latente i
prezena bolii tuberculoase active. PPD este standardizat la nivel internaional.
TEHNIC
Sering de 1 ml gradat din 0,01 sau 0,02 ml cu un ac intradermic subire (5/10) i

scurt (1 cm)
PPD standardizat n concentraie de 20 U / ml (2 U / 0,1 ml)
Injectarea trebuie fcut pe faa anterioar a antebraului, la unirea 1/3 superioare cu

2/3 inferioare, la distan de leziuni cutanate sau cicatrici
25
Dezinfecia pielii n zona respectiv cu alcool sanitar
Injectarea strict intradermic de 0,1 ml din soluia de 20 U/ml
Injectarea corect este urmat de apariia unei papule albe n coaj de portocal.; lipsa
papulei indic injectarea subcutanat i impune reluarea manevrei n alt zon (la antebraul
opus).
CITIRE
La 72 de ore de la injectare
Identificarea marginilor laterale ale INDURATIEI prin palpare, eventual prin trecerea
unui pix / creion peste margini cu presiune foarte uoar
Msurarea cu precizie (cu rigla transparent) a diametrului transversal al

INDURATIEI i exprimarea n mm
Nu msurai diametrul longitudinal i Nu msurai eritemul!!
INTERPRETARE
n populaiile vaccinate BCG testarea tuberculinic este dificil de interpretat.
n funcie de diametrul reaciei:
Reacie tuberculinic 10 mm este considerat pozitiv; diagnosticul este de infecie

tuberculoas prezent
Reacie tuberculinic < 10 mm este considerat negativ; diagnosticul este de infecie

tuberculoas absent
Reacie tuberculinic 5 mm este considerat pozitiv la cei cu risc mare de progresie

spre boal prin imunodepresie: infectai HIV, transplant de organe, tratament
imunosupresor (minim 15 mg/zi de prednison timp de minim o lun)
n funcie de testri consecutive (la 2 luni interval):
Viraj tuberculinic = trecerea de la o reacie negativ (< 10 mm) la una pozitiv ( 10

mm); este diagnostic pentru infecie tuberculoas recent.
Salt tuberculinic = creterea diametrului reaciei tuberculinice cu peste 10 mm fa de

testarea anterioar; semnificaie incert.
26
Diagnosticul radiologic al tuberculozei
este dificil deoarece nu exist aspect ale
imaginilor radiografice specific pentru tuberculoz. Imaginile depistate pe o radiografie

toracic se pot datora tuberculozei sau unor altor diverse boli, pot fi generate de o tuberculoz
vindecat sau de o tuberculoz activ care necesit tratament. Trebuie n mod deosebit
subliniat faptul c un diagnostic radiologic de tuberculoz pulmonar activ nu este att de
sigur. n consecin, diagnosticul de tuberculoz trebuie, ca regul general, s fie confirmat de
examenul bacteriologic (microscopic i/sau prin cultur).
Diagnosticul bacteriologic. Deoarece n activitatea de combatere a tuberculozei un rol
primordial revine examenelor bacteriologice, n cadrul Programului Naional Antituberculos
se vor asigura examene bacteriologice pentru toi suspecii de tuberculoz (n scop diagnostic)
i pentru toate cazurile confirmate etiologic i supuse tratamentului.
Examenele bacteriologice n scop diagnostic vor fi efectuate naintea nceperii oricrui
tratament antituberculos. Pentru pacienii care nu expectoreaz se vor utilize metode de
inducere a sputei (aerosoli, lavaj bronic, etc.).
De fiecare dat cnd se suspecteaz tuberculoza la un individ, este bines se recolteze
3 eantioane de sput care s fie examinate la microscop:
Primul se recolteaz pe loc (la prezentarea pacientului) i supravegheat, pentru a nu

colecta doar saliv;
Se d apoi bolnavului acas un flacon pentru a colecta sputa, pn a doua zi, cnd se
prezint cu eantionul (cel de al 2-lea) la dispensar;
Cu aceast ocazie, se colecteaz din nou sputa ntr-n flacon (cel de al 3-lea).
Cantitatea de sput recoltat trebuie s fie de 3-5ml, cu aspect purulent sau mucopurulent.
Toate eantioanele vor fi examinate microscopic. Dac examenele microscopic sunt negative,
dar simptomatologia persist, se va institui tratamentul antituberculos, pn la primirea
rezultatelor prin metoda culturii.
2.9. DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL TUBERCULOZEI

PULMONARE
Dou situaii frecvente necesit un diagnostic diferenial ce include tuberculoza
pulmonar: tusea persistent i imaginea cavitar pe radiografia toracic. Mai rar,
27
diagnosticul diferenial este al unui nodul solitar pulmonar (tuberculom) sau al unei
condensri masive de tip pneumonic.
A. TUSEA PERSISTENT
Majoritatea pacienilor cu tuse persistent nu au tuberculoz, fiind important
diferenierea de alte cauze de tuse.
Tuse < 3 sptmni
Este mai degrab determinat de infecii acute comunitare ale cilor aeriene inferioare
(sindrom gripal, traheobronit acut, pneumonie comunitar) i mai rar de tuberculoz.
Majoritatea cazurilor nu necesit investigaii specifice pentru TBP.
Tuse > 3 sptmni
Diagnosticul tusei persistente (> 3 sptmni) presupune o investigaie clinic atent
(anamnez, inclusiv context epidemiologic, i examen fizic) i o radiografie toracic
posteroanterioar.
Tusea persistent cu radiografie toracic normal i fr alte anomalii are drept

cauze principale astmul, rinoreea posterioar (n patologii rinosinusale cronice),
refluxul gastroesofagian. Tuberculoza pulmonar se asociaz foarte rar cu radiografie
pulmonar normal.
Broniectazii . de obicei cu bronhoree mucopurulent cronic (> 50 mL/zi), cu

episoade repetate de exacerbri infecioase; examenul bacteriologic este repetat
negativ pentru MTB; examenul CT pune n evident dilataiile bronice.
Bronita cronic sau Bronhopneumopatia obstructiv cronic (BPOC). Istoric de

mare fumtor, dispnee progresiv la efort, episoade de exacerbare, spirometrie cu
sindrom obstructive ireversibil. Examenul bacteriologic pentru MTB nu este necesar
n majoritatea cazurilor.
Cancer pulmonar. Istoric de mare fumtor, hemoptizii mici, simptome generale,

opacitate sugestiv pe radiografia toracic, necesit explorare endoscopic bronic i
examen CT.
Pneumoconioz
28
Stenoz mitral, insuficien cardiac stng
B. IMAGINE CAVITAR
Prezena unei imagini cavitare pe radiografia toracic impune un demers diagnostic
diferenial
cu:
Abcesul pulmonar (de obicei cu germeni anaerobi) . debut insidios, cu simptome

generale importante, tuse i expectoraie cronic, eventual vomic unic sau
fracionat, dar prezint fetiditatea sputei, localizare frecvent n piramidele bazale,
imagine hidroaeric;
Cancerul pulmonar excavat . istoric de mare fumtor, cavitate cu perete gros,

anfractuos, asociat frecvent cu adenopatii hilare i mediastinale.
Chistul hidatic evacuat . istoric de vomic cu lichid clar, cavitate cu perete subire,
prezena unei opaciti neregulate la interfaa aer-lichid (membrana proliger).
2.10. EVOLUIE I COMPLICAII

Evoluia natural a tuberculozei pulmonare este spre agravare progresiv, cu extensia
leziunilor i deces ntr-un numr semnificativ de cazuri. Persistena eliminrii de germeni
contribuie la creterea numrului de persoane infectate i la persistena bolii n populaie.
Evoluia TBP sub tratament este lent cu rezorbia infiltratelor, reducerea n
dimensiuni pn la nchiderea cavitilor, deseori fibroz pulmonar localizat, rareori
extins. Rareori persist cavitate deschis cu perei subiri (histologic epitelizai).
Complicaiile care pot aprea n cursul tratamentului:
Hemoptizie masiv (prin eroziunea unui perete arterial bronic) este rar dar potenial
fatal;
Pneumotorax produs prin ruperea unei caviti n spaiul pleural, cu infectarea

acestuia cu bacili din cavitate i piopneumotorax secundar; necesit drenaj chirurgical;
Pleurezia de vecintate poate nsoi TBP; nu necesit tratament separat.
Dupa vindecarea tuberculozei pot persista sechele cu complicaii consecutive:
29
Hemoptizie prin ruperea anevrismelor cicatriciale; tratamentul este prin embolizare

i/sau excizie chirurgical a leziunii incriminate
Broniectazii secundare fibrozei cicatriciale; pot determina episoade infecioase

repetitive i/ sau hemoptizii
Insuficien respiratorie cronic secundar distruciei extensive i fibrozei extensive

consecutive i broniectaziilor
Aspergilom prin colonizarea Aspergillus fumigatus ntr-o cavitate restant; poate

produce hemoptizii i necesit rezecie chirurgical
.
2.11. TRATAMENTUL TUBERCULOZEI PULMONARE

Tuberculoza pulmonar ca i cea extrapulmonar beneficiaz de chimioterapie
standardizat, aplicat pe o durat scurt de timp i, n mod obligatoriu, administrat sub
directa observaie.
Tratamentul tuberculozei const n administrarea unor antibiotice particulare cu efect
asupra
MTB
(chimioterapie
antituberculoas).
Decizia
administrrii
tratamentului
antituberculos se ia pe baza unei asocieri de date epidemiologice, clinice, radiologice, i

paraclinice (inclusiv examenul microscopic al sputei), fr un diagnostic definitiv, conferit de
izolarea MTB n cultur. Pragul de suspiciune este variabil, el trebuind sa fie mic n formele
grave (meningita tuberculoas i tuberculoza diseminat).
Chimiorezistena MTB la medicamente antituberculoase apare prin mutaie genic
spontan n populaiile slbatice, cu o frecven variabil ntre 1 la 105 i 1 la 108 diviziuni.
Chimiorezistena iniial (naintea administrrii unui tratament antituberculos) apare prin
infectare cu o tulpin deja rezistent.
Ca urmare a acestor caracteristici, tratamentul antituberculos trebuie s conin initial
asocierea de minim trei antibiotice antituberculoase eficiente (pentru prevenirea apariiei
rezistenei) care s combine efectul bactericid i sterilizant, asupra populaiilor extracelulare i
intracelulare, pe o durat suficienta care s asigure sterilizarea organismului i astfel
prevenirea recidivelor. n cazul prevalenei mari a chimiorezistenei (fie tratamente
antituberculoase anterioare, fie prevalen mare a chimiorezistentei iniiale) se asociaz mai
multe antituberculoase, pentru evitarea monoterapiei mascate.
MEDICAMENTE ANTITUBERCULOASE
30
Medicamentele antituberculoase se mpart n cele de prim linie i de rezerv. Cele de

prim linie sunt cele mai eficiente i mai puin toxice i de aceea sunt incluse n regimurile
antituberculoase standard. Medicamentele de rezerv sunt mai putin eficiente i mai toxice i
se folosesc doar n tratamentul individualizat al tuberculozei chimiorezistente.
IZONIAZIDA (sau hidrazida acidului izonicotinic) (INH,H) are activitatea
bactericid cea mai intens, n special pe populaiile cu multiplicare rapid i extracelulare.
RIFAMPICINA (RMP,R) este de asemenea intens bactericid dar prezint i un efect
sterilizant potent i este activ pe toate populaiile micobacteriene.
Asocierea celor dou medicamente denumite majore pe durata a 9 luni permite
vindecarea tuberculozei cu germeni sensibili, prevenind apariia chimiorezistenei i a
recidivelor.
PIRAZINAMIDA (PZM,Z) este modest bactericid dar are efect sterilizant potent, n
special pe germeni intracelulari la pH acid. Asocierea pirazinamidei n primele dou luni de
tratament permite reducerea duratei de tratament la 6 luni.
STREPTOMICINA (SM,S) si ETAMBUTOLUL (EMB,E) au efect bactericid i
respectiv bacteriostatic modeste i nu au efect sterilizant. Asocierea unuia sau ambelor la
combinaia HRZ n tratamentul tuberculozei cu germeni sensibili nu aduce beneficii
suplimentare n sensul creterii ratei de vindecare sau scurtrii duratei tratamentului.
Principiile de tratament antituberculos sunt:
Asocierea de medicamente antituberculoase active
Administrarea n doua faze: iniiala intensiv cu reducerea rapid a populaiei

micobacteriene i de continuare n care sunt omorte micobacteriile restante.
Durata tratamentului trebuie s fie suficient de lung pentru a permite sterilizarea

organismului i, astfel, prevenirea recidivelor
Administrarea medicamentelor se face zilnic sau intermitent (de 3 ori pe sptmn) n

priz zilnic unic, a jeun.
MANAGEMENTUL TRATAMENTULUI PACIENTULUI

A. EVALUAREA INIIAL
Consta din identificarea factorilor ce ar putea influenta prescrierea i urmarirea
tratamentului:
31
tipul de boala tuberculoas n funcie de localizare (pulmonar / extrapulmonar),

severitate i rezultate bacteriologice
istoricul tratamentelor antituberculoase anterioare (inclusiv documente medicale)
factori ce pot complica boala sau tratamentul: sarcin, medicaie concomitent

(anticoncepionale, anticoagulante orale), boli concomitente: diabet, insuficien
renal, hepatopatie cronic activ, SIDA
B. PRESCRIEREA CHIMIOTERAPIEI ANTITUBERCULOASE

Se administreaz un regim standard n functie de categoriile de tratament. Adaptarea
regimului terapeutic trebuie s constituie o excepie, care s fie foarte bine susinut:
streptomicina este interzis n sarcin (risc de ototoxicitate la ft)
dozele de contraceptive, anticoagulante orale, etc. trebuie ajustate (crescute) datorit

efectului inductor hepatic al rifampicinei
pirazinamida este interzis n bolile hepatice cronice active
doza i ritmul de administrare trebuie adaptate pentru SM i EMB n insuficiena

renal cronic
C. MONITORIZAREA TRATAMENTULUI ANTITUBERCULOS

Este necesar pentru aprecierea aderentei la tratament, eficacitatii tratamentului si
efectelor adverse.
Aderena la tratament - Constituie elementul esenial al succesului tratamentului
antituberculos. Doua intervenii majore au fost folosite pentru ameliorarea aderenei la
tratament i prevenirea emergenei chimiorezistenei la antituberculoase: terapia sub direct
observare (DOT = directly observed therapy) i folosirea comprimatelor ce contin combinaii
fixe de medicamente antituberculoase.
DOT constituie modalitatea de elecie a administrrii tratamentului antituberculos i
presupune observarea direct a pacientului n momentul nghiirii medicamentelor anti
tuberculoase. Aceast observare trebuie fcut de preferin de ctre un cadru medical dar
poate fi fcut i de ctre orice alt persoan agreat de ctre pacient, responsabilizat fa de
medicul n grija cruia se afl pacientul.
Monitorizarea eficienei tratamentului
32
Monitorizarea clinic a TBP ofer primele indicii asupra eficienei tratamentului prin
scderea/ dispariia febrei, revenirea apetitului i creterea n greutate, ameliorarea tusei.
Ameliorarea imaginii radiologice este relativ tardiv (sptmni-luni) i poate constitui un
argument diagnostic retrospectiv n cazurile neconfirmate bacteriologic.
Monitorizarea tratamentului n TBP este n primul rnd bacteriologic prin efectuarea
examenului microscopic i culturi din sput la intervale regulate. Rezultatele examenelor
bacteriologice efectuate pe durata tratamentului, la intervale foarte bine stabilite, sunt
eseniale pentru conduita terapeutic.
Parametrii unui tratament eficient sunt:
negativarea sputei n microscopie la sfritul fazei intensive; absena negativrii la 2

luni de tratament impune prelungirea fazei intensive pn la 3 luni
negativarea persistent n culturi a sputei n cursul tratamentului (ncepnd de la

sfarsitul a 4 luni de tratament) i dup tratament pn la 1 an de la nceputul
tratamentului, care definete vindecarea bolii.
Lipsa de eficacitate a tratamentului este definit prin: examen bacteriologic al sputei
pozitiv (microscopie sau cultur) dup ncheierea a 4 luni de tratament sau alternativ prin
oprirea prematur a tratamentului.
Reluarea tratamentului trebuie s fie justificat obligatoriu printr-un examen
bacteriologic pozitiv din sput i nsoit de punerea n lucru a unei antibiograme pentru a
depista o eventual chimiorezisten.
Monitorizarea efectelor adverse
Este un parametru esential pentru asigurarea compliantei i consecutiv a succesului
tratamentului antituberculos. Identificarea efectelor adverse este, n primul rnd, clinic, prin
monitorizarea atent a pacientului.
Hepatita medicamentoas este principalul efect advers sever i poate fi produs de
izoniazid, rifampicin i/sau pirazinamid. Semnele clinice de durere abdominal, grea,
vrsturi i icter impun oprirea complet a celor trei medicamente responsabile pn la
normalizarea enzimelor hepatice (sau atingerea valorilor iniiale) urmata de reintroducerea pe
rnd a acestor medicamente sub monitorizarea biochimic hepatic. n perioada opririi
terapiei se administreaz SM + EMB n cazurile intens contagioase sau grave.
Erupiile cutanate sunt rare dar pot fi severe. Pruritul izolat fr leziuni cutanate
necesit administrarea unui antihistaminic care permite de cele mai multe ori continuarea
33
tratamentului. Reaciile cutanate evidente impun oprirea tratamentului pn la dispariia

leziunilor cutanate i reintroducerea pe rnd a medicamentelor ncepnd cu doze mici.
Neuropatia periferic, manifestat de obicei prin parestezii la membrele inferioare,
este secundar izoniazidei i necesit administrarea de piridoxin 50 mg/zi.
Surditatea i vertijul sunt secundare streptomicinei i necesit oprirea definitiv a
acesteia.
Nevrita optic retrobulbar poate fi o complicaie a etambutolului i necesit o
monitorizare lunar a acuitii vizuale pentru identificarea ei precoce.
Tratamentul chirurgical este indicat n tratamentul complicaiilor tuberculozei cu
germeni sensibili, i mai ales n tratamentul complex al TB cu germeni polichimiorezisteni,
n care poate crete ansa de vindecare.
TRATAMENTUL TUBERCULOZEI CHIMIOREZISTENTE

Dezvoltarea tuberculozei chimiorezistente este invariabil rezultatul monoterapiei adic lipsa prescripiei de ctre medic a cel puin dou medicamente la care bacilii
tuberculoi s fie sensibili, sau a faptului c pacientul nu a luat terapia prescris n mod
curent.
O atenie special s-a acordat tuberculozei rezistente la izoniazid, rifampicin sau
celei multichimiorezistente (MCR). Tuberculoza chimiorezistent poate fi prevenit prin
aderena la principiile unui tratament corect: includerea a cel puin dou medicamente
bactericide la care microorganismul este sensibil ( n practic, n faza inital se
administreaz frecvent patru medicamente) i verificarea realizrii complete de ctre pacient
a tratamentului prescris.
Dei regimul de 6 luni este foarte eficient la pacienii cu boala inial rezistent la
izoniazid, este prudent s se prelungeasc tratamentul la 9 luni i s se includ etambutol pe
toat durata tratamentului.
Durata optim a tratamentului pentru tuberculoza nu este cunoscut; totui, pacienii
sunt tratai de obicei pn la 24 de luni. Deoarece tratamentul pacienilor cu tuberculoz
MCR este complicat att de factori medicali ct i de factori sociali, ngrijirea acestor
pacieni trebuie limitat la specialiti i la programele de control al tuberculozei. Pentru
34
pacienii cu boala localizat i rezerva pulmonar suficient, lobectomia sau pneumectomia

pot conduce la vindecare.
2.12. PREVENIA TUBERCULOZEI

Prevenia primar a tuberculozei este asigurat prin izolarea i tratarea bolnavilor cu
tuberculoz pulmonar activ. Prevenia secundar este realizat prin prevenirea evoluiei spre
boal a persoanelor deja infectate i cuprinde dou msuri: vaccinarea BCG i
chimioprofilaxia pentru persoanele din grupele de risc.
1. GRUPELE DE RISC
Grupele de risc sunt acele grupuri la care fie riscul de a contracta infecia tuberculoas
este mai mare dect n populaia general, fie probabilitatea de a evolua spre boal odat
infectai este mai mare.
A. Persoane expuse surselor de infecie
Cercul familial al cazurilor index. Riscul cel mai mare l au contacii pacienilor cu
tuberculoz activ (mai ales a celor cu M+), n special cei care triesc n aceeai
locuin.
Instituii medicale. n aceast grup sunt incluse persoane imunodeprimate spitalizate
n acelai timp cu pacieni cu tuberculoz activ ct i personalul medical ce lucreaz
n uniti sanitare de ngrijire a pacienilor cu tuberculoz sau n laboratoare de
bacteriologie unde se efectueaz culturile pentru MTB.
B. Persoane imunodeprimate
Persoane infectate HIV sau care au SIDA
Pacieni cu alte boli: silicoz, limfoame, diabet zaharat
Persoane imunodeprimate, mai ales cei cu transplant de organ.
C. Persoane marginalizate social
Persoane fr locuine
Persoane ce triesc n penitenciare sau aziluri
D. Imigrani i refugiai din ri cu inciden mare a tuberculozei
Riscul este dat att de probabilitatea ca acetia s fi fost deja infecta i n ara de
origine, ct i de pauperitatea acestor grupuri.
2. MSURI DE PREVENIE
A. Depistarea i tratarea surselor de infecie
Depistarea i tratarea surselor de infecie, adic a cazurilor de tuberculoz pulmonar activ
(mai ales a celor cu M+) reprezint cea mai eficient metod de prevenie. Aceasta reprezint
35
obiectivul principal al controlului TB ntr-un anumit teritoriu i se poate realiza prin

mbuntirea accesului la asistena sanitar a ntregii populaii.
B. Tratarea infeciei tuberculoase latente (chimioprofilaxia)
Depistarea infectiei tuberculoase latente se face prin testul tuberculinic i este dificil n rile
n care vaccinarea BCG este obligatorie. Tratamentul infeciei tuberculoase latente
(asimptomatic) este efectuat cu intentia de a preveni evolutia spre tuberculoz activ a
persoanelor infectate. Este cu att mai indicat cu ct riscul de a face boala este mai mare:
contaci ai unui bolnav de tuberculoz care au fost (sau pot fi) infectai recent i la care
sa infirmat boala tuberculoas. Se recomand n primul rnd chimioprofilaxia tuturor
copiilor sub 5 ani, aparent sntoi, ce triesc n aceeai cas cu un bolnav recent
diagnosticat cu tuberculoz M+.

persoanele infectate HIV. Studii clinice controlate au demonstrat eficiena
chimioprofilaxiei n diminuarea riscului de tuberculoz la indivizii infectai HIV.

n funcie de situaie, chimioprofilaxia se poate extinde i la alte grupe de risc n
funcie de resursele disponibile.
Chimioprofilaxia standard const din administrarea izoniazidei n doz de 5 mg/kgc/zi
(maxim 300 mg/zi) zilnic timp de 6 luni. Regimuri alternative pot fi folosite n cazurile de
suspiciune de infecie cu germeni chimiorezisteni.
C. MSURI DE REDUCERE A TRANSMITERII NOSOCOMIALE A INFEC IEI
TUBERCULOASE
Aceste msuri se aplic n funcie de resursele disponibile. Ele trebuie s se bazeze pe
urmtoarele principii:
camerele unde sunt spitalizai pacienii cu tuberculoz trebuie s fie nsorite i s aibe
o ventilaie eficient;
nu trebuie spitalizai n acelai loc pacieni cu tuberculoz i pacieni cu SIDA; de
asemenea, trebuie sa se asigure separarea cazurilor cu tuberculoza, mai ales confirmata
bacteriologic, de cazurile cu alte afectiuni respiratorii.

este necesar o ventilaie adecvat a laboratoarelor de bacteriologie unde se efectueaz
culturile MTB i a spaiilor unde se recolteaz sputa sau se efectueaz bronhoscopii.
n general, dup dou sptmni de tratament, bolnavii cu tuberculoz activ M+ nu
mai sunt contagioi, dac MTB ce a determinat boala este sensibil la antituberculoasele
administrate. Dac pacienii au MDR-TB exist riscul de infecie cu germeni rezisteni, de
aceea trebuie luate msuri de izolare a acestora.
D. Vaccinarea BCG
Vaccinul BCG (bacilul Calmette-Guerin) este un vaccin viu, o su atenuat de M.
bovis. Injectarea vaccinului produce aceleai reacii imune ca i infecia primar cu MTB, dar
36
nu determin boala tuberculoas. Fiind un vaccin viu, efectul lui depinde de imunitatea
celular a fiecrui individ. Sugarii trebuie vaccinai n primul an de via. Revaccinrile
ulterioare nu au eficien dovedit.
Vaccinul BCG se injecteaz strict intradermic la nivelul regiunii deltoide a braului
stng. Dac injectarea este corect, la locul acesteia apare o papul cu aspect de coaj de
portocal.. Papula dispare n aproximativ o jumtate de or. Dup 3-4 sptmni apare o mic
induraie de culoare roie, cu diametru de 6-8mm, ce persist 1-2 luni. Poate ulcera, eliminnd
un lichid purulent (cazeum). Dup 2-8 sptmni se formeaz o crust care, dup ce se
desprinde, las o cicatrice rotund, uor depresibil, cu un diametru de circa 5mm. Prinii
trebuie informai c aceast evoluie este normal, iar locul vaccinrii nu trebuie dezinfectat.
Complicaiile vaccinrii sunt foarte rare n cazul unei vaccinri corecte. Excepional de
rar pot aprea adenopatii axilare sau epicondiliene, care pot fistuliza. Tratamentul const n
incizia i drenajul ganglionului i aplicarea de pansamente uscate pn la vindecare. Cu totul
excepional bacilul Calmette-Guerin poate disemina hematogen, determinnd BCG-ita, care
are aspect de tuberculoz miliar la examenul radiologic.
Contraindicaiile vaccinrii BCG

Nou-nscui cu imunodeficiene congenitale
Nou-nscui cu SIDA. Cei care sunt doar HIV pozitivi trebuie vaccinai BCG,
deoarece riscul de a face tuberculoz este mai mare dect riscul de complicaii ale
vaccinrii. Nou-nscui din mame HIV pozitive trebuie de asemenea vaccinai.
Cea mai eficient metod de prevenire a infeciei tuberculoase (i implicit a bolii
tuberculoase) este depistarea i tratarea cazurilor de tuberculoz pulmonar activ. n rile cu

prevalen crescut a tuberculozei toi nou-nscuii trebuie vaccinai BCG n cadrul
Programului de Imunizare.
2.13. EDUCAIA SANITAR N FOCARUL DE TUBERCULOZ

PULMONAR
Educaia sanitar a bolnavului de tuberculoz i a contacilor si este una din
atribuiile ce revin cadrelor medicale implicate n prevenirea i combaterea tuberculozei. Prin
ea se asigur un transfer de informaii care i ajut pe acetia s neleag i s se conformeze
indicaiilor medicale.
Bolnavul de tuberculoz i contacii si trebuie s tie c:
37
tuberculoza este o boal infecto-contagioas care poate afecta numeroase organe i

esuturi, dar cel mai frecvent se localizeaz la nivel pulmonar.
transmiterea bolii se realizeaz pe cale aerian. Contacii se pot infecta prin inhalarea
microbilor rspndii n atmosfer de bolnav atunci cnd vorbete, rde, strig,
strnut, tuete sau scuip.
De aceea:
trebuie respectate regulile generale de igien personal (s acopere gura cnd tuete,
s nu scuipe pe jos, etc.), igien a locuinei (curenia curent, aerisirea ncperilor,
expunerea la soare a lenjeriei, etc.) pentru a-i proteja pe cei din jur i a mpuina
germenii rspndii n mediul nconjurtor.
contacii trebuie s efectueze controlul pentru a se depista o eventual mbolnvire.
copiii (n special cei sub 6 ani) trebuie s efectueze chimioprofilaxie.
urmtoarele simptoame ridic suspiciunea de tuberculoz i de aceea apariia lor la un

contact impune prezentarea la control: o tuse care dureaz mai mult de 3 sptmni,
pierderea de greutate, oboseal, febr, transpiraii nocturne, durere toracic, dispnee,
pierderea apetitului, tuse cu expectoraie sanghinolent.
tuberculoza este o boal vindecabil dac tratamentul este corect efectuat (toate
medicamentele prescrise, pe toat durata recomandat).
dup ncheierea tratamentului se vor efectua controale periodice pn la 2 ani.
Bolnavul trebuie s tie:
tratamentul trebuie luat sub direct observaie (personalul medical administreaz

medicamentele pacientului i apoi se asigur l privete c acesta le nghite pe
toate).
tratamentul se efectueaz la nceput n spital i apoi sub supravegherea medicului de

familie.
2 sau 3 luni medicamentele se iau zilnic, iar apoi de 3 ori pe sptmn (luni, miercuri,
vineri);
38
durata tratamentului este de minimum 6 sau 8 luni;
tipul, culoarea, doza fiecrui medicament
trebuie luate toate medicamentele, n doz corect, regulat pe toat durata recomandat
pentru c dac nu le ia pe toate, dac le vinde, boala poate deveni incurabil, bolnavul
rmne contagios.
dac apar efecte secundare de tipul: urticarie, icter, simptome de grip, dureri i
tumefacii ale articulaiilor minilor i picioarelor, dificulti de vedere, tulburri de
echilibru, bolnavul trebuie s se prezinte imediat la medic.
pentru a urmri dac boala evolueaz favorabil (microbii nu mai apar n sput) trebuie
s efectueze controlul bacteriologic al sputei la sfritul fazei zilnice de tratament
(L2/L3), n luna a cincea de tratament i n ultima lun de tratament. De rezultatul
examenelor sputei depinde cantitatea medicamentelor i durata tratamentului.
observarea la pacient a modificrilor provocate de boal i tratamentul administrat i

transmiterea lor medicului curant;
informarea pacientului privind simptomele, evoluia, tratamentul i profilaxia bolii;
asigurarea condiiilor de mediu ambiant favorabile vindecrii.
39
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE
3. 1. CAZ CLINIC NR. 1

3.1. 1. CULEGEREA DE DATE
Date de identificare:
Nume: V.O.
Sex: masculin
Vrsta: 45 ani
Domiciliul: Puieti
Greutate : 49 kg
Limba vorbit: romana
Religie: ortodoxa
Studii: 10 clase
Ocupatie: fr ocupaie
Mediu : rural
Stare civil: necstorit
40
Data internrii: 12.01.2013

Data externrii: 10.03.2013
Diagnostic de trimitere: Bronhopneumonie bilateral. n obs. TBC.
Diagnostic internare: Bronhopneumonie bilateral. n obs. TBC.
Diagnostic la 72h: TBC pulmonar infiltrativ ulcerat extins bilateral. BK pozitiv. Caz Nou
Motivele internrii:
Tuse tenace cu expectoraie mucopurulent-sputa cu striuri de sange-declarativ
Dispnee la eforturi moderate
Astenie fizic
Inapeten
Scdere ponderal
Alterarea progresiv a strii generale
Temperatura = 38,5C
Antecedente Heredo-Colaterale - fr importan

Antecedente personale - neag
Condiii de via i munc: precare (caz social)
Comportamente (alcool, fumat, etc.) neag
Istoricul bolii : Pacientul fr antecedente patologice respiratorii s-a internat pentru tuse
tenace cu expectoraie muco-purulent, dispnee la efort, astenie fizic, inapeten, scdere
ponderal, alterarea progresiv a strii generale.
Examinari hematologice si biochimice:
41
Denumirea analizei
Valori obtinute
Valori normale
VSH
80 mm/h
13-15 mm
8,6 g/dl
Hemoglobina
7600 mm3
12,1g/dl
Leucocite
152000/mm3
4200-8000/mm3
Trombocite
laborator
150000-
: sputa B.K
Hemoleucograma
Examen de
(internare)
Bk
Glicemie
Fosfataza alcalina
Transaminaze
Bk
Examen
Coagulograma
(internare)
Uree
Creatinina
AgHBc
HIV
101mg%
462U/l
13U/l
300000/mm3
80-120%
80-306U/l
TGO=2-20U/l
24U/l
TGP=2-16U/l
13(73%)
TQ=12-14
35
22mg/dl
APTT=sub 40
20-40mg%
0,68mg/dl
-negativ
0,6-1,2mg%
-negativ
-negativ
-negativ
direct
pozitiv (+)
cultur
lucru
radiologic
Radiografia toracic- evideniaz leziuni infiltrativ ulcerate diseminate n ambele arii

pulmonare
Tratament DOTS 7/7
-
HIN 100mg (izoniazida)
3 tablete
RMP 150mg (rimfapicina) 3 capsule
PZM 500mg (pirazinamid) 3 tablete
EMB 400mg (etambutol)
Vitamina B6250mg- 1 tablet, protectoare gastrice - Omeran1cp./zi, protectoare
3 tablete
hepatice-Silimarina1000mg-1cp./zi
-
Fluimucil 1 plic/zi
42
Dexametazon 1 fx2/zi
Paracetamol 3 tb/zi
S.G. 10%
S.F 0,9% 1 fl
Evoluie:
prima zi: dispnee, tuse tenace productiv, astenie, scdere ponderala, testare DOTS
a doua zi: aceeai stare; bolanvul tolereaz DOTS
a treia zi stare general uor mbuntit
Evaluarea la examenul bacteriologic (Bk) i radiologic se face la 2 luni de la inceprea
tratamentului DOTS.
3.1.3. PLAN DE NGRIJIRE
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

P. Dispnee
E. Procesul infectios
S. Tuse persistenta, senzatie de sufocare,respiratie ingreunata
OBIECTIVE
Pacientul sa prezinte o respiratie in limite fiziologice in decurs de 24 ore;
Pacientului sa-i fie diminuata tusea,mai rara si plina;

INTERVENTII AUTONOME
Recomand si ajut pacientul sa se aseze in pozitie semisezanda pentru a respira cat mai
bine;
43
Linistesc pacientul prin discutii, sfaturi in ceea ce priveste starea sa;
Sfatuiesc pacientul sa tuseasca numai protejat cu o batista;
Masor respiratia pacientului din 30 in 30 minute si notez valoarea in foaia de temperatura;
Asigur un mediu de securitate cu liniste, temperatura si umiditate adecvate;
Ofer pacientului o compresa cu apa calda (batista, prosop) pentru a-i diminua tusea;
Incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur si sa ceara ajutorul atunci cand are nevoie;
Recomand pacientului sa consume lichide in cantitati mici, dar repatate;
Discut cu pacientul calma pentru a-i castiga increderea si-l informez ca totul va fi bine si
sa nu-si faca griji inutile;
Invat membrii familiei sa-l ajute ori de cate ori acesta are nevoie;
Efectuez masaj al membrelor inferioare care sa activeze circulatia periferica

INTERVENTII DELEGATE
Recoltez sange si sputa pentru examene de laborator;
Tratament DOTS 7/7

-
HIN 100mg (izoniazida)
3 tablete
EMB 400mg (etambutol) 3 tablete
Vitamina B6 -250mg- 1 tablet,protectoare gastrice-Omeran1cp./zi,protectoare

Fluimucil 1 plic/zi
Paracetamol 3 tb/zi
S.G. 10%
44
S.F0,9% 1 fl
Evaluare:
-
Respiratia pacientului s-a ameliorat.
2. NEVOIA DE A BEA SI A MNCA

P. Alimentatie si hidratare insuficienta prin deficit.
E. Procesul patologic
S. Anorexie, lipsa poftei de mancare,scadere in greutate
OBIECTIVE
Pacientul sa respecte regimul impus pe toata perioada spitalizarii.
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional
Pacientul sa aib o stare de bine fizic i psihic
INTERVENII AUTONOME
Explic pacientului ca este necesara respectarea regimului pentru vindecarea bolii;
Ofer pacientului mic-dejun compus din: ceai, branza, paine, iar la pranz: ciorba, mazare,
salata, paine;
Sfatuiesc familia sa-i aduca pacientului alimente conform regimului (lactate, fructe
,carne).Regim desodat,pe perioada corticoterapiei;
Explorez preferintele pacientului
Servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore

regulate
Las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale
Urmaresc cantitatea de alimente consumate

45
Cantaresc bolnavul saptamanal
Maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei
Asigur necesarul de calorii/24h
Stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

EVALUARE
Pacientul s-a alimentat, a consumat tot ce i s-a oferit la masa;
Pacientul a inteles recomandarile facute si respecta regimul alimentar impus.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
P1. Expectoratia
E. Procesul patologic
S. Hemoptizie medie, sputa sanguino-muco-purulenta.
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de ingrijiri pentru a fi in afara oricarui pericol;
Pacientul sa nu mai prezinte hemoptizie in decurs de 2 ore;
Pacientul sa expectoreze numai in locuri speciale pe toata perioada spitalizarii.

INTERVENII AUTONOME
Msor T., T.A., Puls., R. pacientului si le notez in foaia de temperatura;
Asez pacientul in pozitie semisezanda;
Urmaresc semnele de deshidratare: scaun si aspectul tegumentelor;
Recomand pacientului sa nu vorbeasca si sa nu se agite,miscari limitate
Ii ofer pacientului lichide reci in cantitate mica;
Aplic in zona toracica punga cu gheata;
Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie;
Efectuez zilnic bilantul lichidian, ingestie-excretie;
46
Recomand pacientului sa expectoreze numai intr-un borcan acoperit, sa nu expectoreze pe

jos sau pe pat pentru a evita raspandirea bacililor;
Incerc sa schimb ideile pesimiste ale pacientului, sa combat teama acestuia cu privire la
boala.
INTERVENII DELEGATE
Recoltez sange, sputa si urina pentru examene de laborator;
Administrez medicatia prescrisa de medic hemostatice: ETAMSILAT 1f,

ADRENOSTAZIN 1f, VITAMINA K 1f, GORDOX , -antitusive CODEINA 1cp x 3
/zi , TUSSIN FORTE 1cp x 3/zi.
EVALUARE
Hemoptizia pacientului a incetat in 15 minute;
Pecientul nu a mai expectorat sange;
Pacientul a inteles recomandarile facute in legatura cu expectoratia;
S-au masurat functiile vitale si s-au notat valorile in foaia de temperatura;
P2. Constipatia
E. Datorita alimentarii si hidratarii inadecvate
S. Dureri abdominale, balonari,tenesme
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba scaun fara efort si sa-i fie diminuate durerile abdominale in decurs de 24
ore.
Recomand pacientului sa consume cat mai multe lichide, fructe, alimente semilichide;
Aplic pe abdomenul pacientului o buiota cu apa calda;
47
Sfatuiesc pacientul sa efectueze dimineata si seara, daca starea sa ii permite, cateva

exercitii fizice;
Sfatuiesc pacientul sa se plimbe prin gradina, prin sectie;
Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor;
Recomand pacientului sa manance alimente bogate in reziduuri care favorizeaza

eliminarea intestinala;
Stabilesc, impreuna cu pacientul, un program regulat de eliminare, in functie de

activitatile sale;
Linistesc pacientul si ii explic toate tehnicile necesare la care el va fi supus.
INTERVENII DELEGATE
Administrez medicatia prescrisa de medic- laxativ: DULCOLAX 1tb.
La nevoie efectuez clisma evacuatoare.

EVALUARE
Pecientul a avut scaun, dar durerile abdominale continua;
Pacientul a fost hidratat cu aproximativ 1200 ml si a eliminat 500 ml urina;
Am administrat la indicatia medicului laxativ: DULCOLAX 1tb.
5. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

P: Hipertermie
E: Procesul infectios
S: Cresterea temperaturii corpului peste valorile normale T=38,5C transpiratie, tegumente
umede, igiena deficitara, sete moderata.
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite fiziologice in decurs de 24 ore;
Pacientul sa aiba o stare de confort si o stare de bine fizic si psihic.

48
INTERVENII AUTONOME
Recomand pacientului sa stea in repaus la pat cat mai mult timp posibil, in special pe
perioada febrila;
Ofer pacientului cantitati mari de lichide si fructe: mere, portocale etc.;
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie si ii asigur igiena
corespunzatoare;
Calculez bilantul ingestie-excretie pe 24 ore;
Recomand pacientului sa consume cat mai multe lichide pentru a-i scadea temperatura;
Aplic comprese reci, impachetari reci, frictiuni;
Aplic pe fruntea pacientului o compresa cu apa calda;
Imbrac pacientul lejer pentru a permite pierderile de caldura;
Incalzesc pacientul in caz de frisoane prin aplicarea a 2 paturi;
Aerisesc salonul de 2 ori pe zi;
Masor T.A.,P. si T si le notez in foaia de temperatura.

INTERVENII DELEGATE
Administrez medicatia prescrisa de medic - PARACETAMOL 1 tb x 3/zi
Hidratare parenterala-ser fiziologic 0,9% 1000ml

EVALUARE
Pacientul transpira in continuare, iar temperatura corpului a scazut apropiindu-se de limita

normala;
Pacientul a consumat lichide si a eliminat corespunzator;
Transpiratiile pacientului s-au redus iar tegumentele si mucoasele sunt uscate, curate,
normal colorate;
6. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
49
P: Insomnie
E: Stare generala alterata, teama de boala
S: Somn deficitar, treziri repetate, stare de oboseala
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba un somn linistit si suficient cantitativ si calitativ;
Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic.

INTERVENII AUTONOME SI DELEGATE
Observ si notez calitatea si orarul somnului si gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
Asigur conditii de microclimat prin aerisirea salonului, liniste si o temperatura optima;
Antrenez pacientul in mici activitati zilnice pentru a se putea odihni pe timpul noptii;
Aplic tehnici de ingrijire curenta necesara obtinerii starii de satisfactie;
Observ daca pacientul doarme pe timpul zilei si notez numarul de ore;
Supraveghez somnul nocturn si observ daca pacientul este agitat sau prezinta insomnii;
Invat pacientul tehnici de relaxare, exercitii respiratorii;
Masor si notez in foaia de temperatura functiile vitale.

EVALUARE
Pacientul s-a linistit, si s-a odihnit in timpul zilei.
7. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1: Anxietate
S: Slabiciune, astenie, lipotimie, apatie, sentiment de inutilitate
P2:Risc de complicatii: Pneumotorax
E:Posibil evolutie nefavorabila a bolii
S:Nu sunt semne de complicatie
50
P3:Risc de infectii nosocomiale

E:Mediul spitalicesc
S:Nu sunt semne de infectii nosocomiale
P4: Risc de infectie cu bacilul Koch a anturajului
E: Lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire a raspandirii infectiei
S: Cunostinte insuficiente despre caile de transmitere a infectiei
OBIECTIVE
Pacientul sa fie echilibrat fizic si psihic pe toata perioada spitalizarii;
Pacientul sa-si diminueze sentimentul de anxietate, sa fie informat asupra normelor de

viata pe care trebuie sa le respecte.
Prevenirea complicatiilor si a infectiilor nosocomiale
Reducerea riscului de infecie prin informarea corecta a bolnavului si aplicarea unor

msuri de profiaxie
Explic pacientului factorii care au dus la declansarea bolii si faptul ca recuperarea dureaza
timp indelungat;
Favorizez un climat de liniste si securitate pentru pacient;
Furnizez pacientului cunostintele necesare despre boala, despre tratamentul de intretinere

si alimentatia pe care trebuie sa o respecte;
Educ pacientul sa aiba o viata ordonata si echilibrata;
Pun la dispozitia pacientului exemple despre pacientii cu evolutie favorabila;
Recomand pacientului sa nu se deplaseze decat insotit, sa discute cu ceilalti pacienti din

salon, sa citeasca.
Educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei
Recomand respectarea tratamentului cu tuberculostatice
Recomand sa renunte la alcool si tutun

51
Recomand evitatrea expunerii la soare, caldura si ingerarea de alimente sau lichide

fierbinti
Recomand evitarea eforturilor fizice
Izolarea bolnavului in sectia TBC
Sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul
Dezinfectia incaperilor
INTERVENTII DELEGATE
- Chimioprofilaxia contactilor.
EVALUARE
Pacientul continua sa prezinte stari de lipotimie, dar este constient ca aceste stari sunt
normale pentru boala sa;
Pacientul este echilibrat psihic, cunoaste si respecta normele de viata impuse.
Pacientul prezinta functii vitale in limite de siguranta.
8. NEVOIA DE A COMUNICA
P: Comunicare ineficace la nivel afectiv
E: Teama de prognosticul bolii
S: Lipsa mijloacelor de comunicare, izolarea, anxietatea, nelinistea
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de mijloace de comunicare adecvate capacitatilor sale;
Pacientul sa se poata afirma, sa-si poata exprima sentimentele, ideile, opiniile.

INTERVENII AUTONOME
52
Explorez posibilitatile de comunicare ale pacientului;
Obtin informatii cu privire la starea sa, la modul cum priveste boala;
Observ starea generala, starea psihica si comportamentul prin discutii cu pacientul;
Familiarizez pacientul cu mediul de spital si asigur o stare de securitate si liniste;
Pun intrebari simple pacientului pentru a observa orientarea in timp, spatiu si la propria
persoana;
Incerc sa linistesc pacientul vorbindu-i calm, fara a-l contrazice sau a ridica tonul;
Asigur mijloace de comunicare conform posibilitatilor pacientului;
Incerc posibilitatea de a comunica cu pacientul si ii acord timp suficient acestia pentru a-si
exprima ideile, opiniile.
EVALUARE
Pacientul foloseste mijloace de comunicare adecvate posibilitatilor sale;
Pacientul se simte mai linistit in urma comunicarii cu personalul de ingrijire.
9. NEVOIA DE A NVAA CUM S-I PSTREZE SNATATEA

P: Deficit de cunostinte
E: Informatii insuficiente privind starea sa si lipsa de pregatire medicala
S: Lipsa de interes, dificultatea de a intelege informatia, interpretarea gresita a informatiei
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de cunostinte suficiente despre starea sa;
Pacientul sa fie informat cu privire la tratament, la investigatiile specifice si la regimul de

viata impus.
INTERVENII AUTONOME
Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind modul de manifestare a bolii precum

si masurile ce se impun;
Identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate si interactiunile cu celelalte

nevoi;
53
Furnizez informatii simple in acord cu nivelul de intelegere al pacientului;
Stimulez dorinta de cunoastere a pacientului in ceea ce priveste starea sa;
Explic pacientului necesitatea efectuarii investigatiilor si a respectarii tratamentului

medicamentos;
Constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind starea sa;
Incurajez si ajut pacientul la dobandirea de noi cunostinte cu privire la boala sa;
Verific daca pacientul a inteles corect informatiile primite.

EVALUARE
Pacientul a acumulat noi informatii privind starea sa si perioada de spitalizare;
Pacientul beneficiaza de educatie sanitara pentru o evolutie mai buna a starii generale.
EVALUARE FINALA
Pacientul prezinta: T=38,5C, T.A.=135/85 mmHg, A.V.=80 b/minut, R.=18 r/minut;
Pacientului i s-a administrat medicatia prescrisa - tuberculostatice: hidrazida, rifampicina,

pirazinamida, etambutol,vit.B6
Pacientul respira normal;
Pacientul s-a alimentat, a consumat tot ce i s-a oferit la masa;
Pacientul a inteles recomandarile facute si respecta regimul alimentar impus.
S-au masurat functiile vitale si s-au notat valorile in foaia de temperatura;
Pacientul transpira in continuare, iar temperatura corpului a scazut apropiindu-se de limita

normala;
Pacientul a consumat lichide si a eliminat corespunzator;
Transpiratiile pacientului s-au redus iar tegumentele si mucoasele sunt uscate, curate,
normal colorate;
54
Pacientul s-a linistit, si s-a odihnit in timpul zilei.
Pacientul prezinta functii vitale in limite de siguranta.
Pacientul beneficiaza de educatie sanitara pentru o evolutie mai buna a starii generale.
3.2. CAZ CLINIC NR. 2.
3.2.1. CULEGEREA DATELOR

Nume: P;
Prenume: T;
Varsta: 50 ani;
Domiciliu: Zorleni, jud Vaslui
Ocupatia: fara ocupatie;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: A (II), Rh (+);
Locuinta: locuieste impreuna cu familia intr-o casa cu doua camere;
Situatie familiala: precara; raportul cu familia: nu se intelege bine;
Data internarii: 04.12.2012 ora 8:30;
Data externarii: 02.02.2013 ora 10:00.
55
Greutate corporala: 63 kg.

Talie: 170 cm.
Motivele internarii: - hemoptizie medie, circa 300 ml;
- tuse persistenta, sputa sanguino-muco-purulenta;
- astenie, scadere ponderala, anxietate, neliniste, apatie.
Istoricul bolii:
Boala a debutat acum o luna cu tuse persistenta, astenie, expectoratie, scadere
ponderala (circa 9 kg). Cu o zi inaintea internarii, in urma unui acces de tuse, se declanseaza o
hemoptizie medie care se remite spontan.
Antecedente heredo colaterale: neaga T.B.C. si sifilis;

Antecedente personale: apendicectomie, frecvente viroze pulmonare;
Alergii:
- alimentare nu prezinta;
- medicamentoase nu prezinta.
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Denumirea analizei
Mod de
Valori normale
recoltare
VSH
Hemoleucograma
0,4 Citrat de Na+
obtinute
123 mm/ora
1,6 sange venos

-2ml de sange
13-15 mm
Hemoglobina 1 2,1g/dl
10,8 g%
venos pe cristale
Leucocite
7400 mm3
de EDTA sau
4200-8000/mm3
Trombocite
172000/mm3
0,5ml solutie
Glicemie
Valori
EDTA
1-2ml
150000-300000/mm3
sange 80-120%
101mg%
venos pe 2-4 mg
Proteinograma
florura de Na
- 5-8 ml sange Proteine totale
venos simplu
7%
56
6,3g%
Albumine
53-59%
1 globuline
2 globuline
Proteinograma
Transaminaze
Coagulograma
40%
3-5 %
8,6%
10,6%
8-9%
globuline
7%
11-13%
globuline
9%
24,8%
5-8ml
15-19%
sange TGO=2-20U/l
20U/l
venos
fara TGP=2-16U/l
18U/l
anticoagulant
0,5ml citrat de TQ=12-14
14(73%)
Na+4,5ml
32
de APTT=sub 40
Ionograma serica
sange venos
5ml sange venos Na+=137-140mEq/l
Na+=135mEq/l
Uree
simplu
K+=3,4-5,4mEq/l
5ml sange venos 20-40mg%
K+=3,5mEq/l
15 mg%
Creatinina
simplu
5ml sange venos 0,6-1,2mg%
1,2 mg%
simplu
5ml sange venos -negativ
-negativ
simplu
-negativ
AgHBc
HIV
simplu
Sputa B.K
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1016;
albumina=absenta;
glucoza=absenta.
Investigatii paraclinice: examenul radiografic pulmonar sugereaza T.B.C pulmonar.
Tratament:
Hemostatice - ETAMSILAT 1 fiola i.m.;
57
- ADRENOSTAZIN 1 fiola i.m.;

- VITAMINA K 1 fiola.
Tuberculostatice - HIDRAZID 100mg-3 cp./zi;
- PIRAZINAMIDA 500mg-4cp./zi
- ETAMBUTOL 400mg 4cp/zi
- RIFAMPICINA-150mg-4cps./zi
- VIT.B6 250 mg 1cp/zi
- PARACETAMOL 3 tablete/zi;
- RANITIDINA-3tablete/zi.
- SILIMARINA-1000mg-1cp./zi
DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic de trimitere: suspiciune de T.B.C. pulmonar;
Diagnostic la internare: T.B.C. pulmonara cazeo-cavitara.
Diagnostic la 72 ore: T.B.C. pulmonara cazeo-cavitara.

P1. Expectoratia
E. Procesul de boala
S. Hemoptizie medie, sputa sanguino-muco-purulenta.
P2.Diaforeza
E. Sindromul febril,sindromul infectios
S. transpiratii abundente ,tegumente umede ,paliditate.
OBIECTIVE
58
Pacientul sa beneficieze de ingrijiri pentru a fi in afara oricarui pericol;
Pacientul sa nu mai prezinte hemoptizie in decurs de 2 ore;
Pacientul sa expectoreze numai in locuri speciale pe toata perioada spitalizarii.
Pacientul sa devina sursa de infectii nosocomiale

INTERVENII AUTONOME SI DELEGATE
Educ pacientul cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa, il nv sa nu inghita sputa

si sa colecteze sputa in scuipatoare
Educ pacientul sa nu stropeasca in jur
Masor T., T.A., A.V., R. pacientului si le notez in foaia de temperatura;
Asez pacientul in pozitie semisezanda;
Urmaresc semnele de deshidratare: scaune si aspectul tegumentelor;
Recomand pacientului sa nu vorbeasca si sa nu se agite,miscari limitate;
Ii ofer pacientului lichide reci in cantitate mica;
Recoltez sange, sputa si urina pentru examene de laborator;
Administrez medicatia prescrisa de medic:tuberculostatice,hemostatice,antitusive,vitamine
Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie;
Efectuez zilnic bilantul lichidian, ingestie-excretie;
Recomand pacientului sa expectoreze numai intr-un borcan acoperit, sa nu expectoreze pe

jos sau pe pat pentru a evita raspandirea bacililor;
Incerc sa schimb ideea pacientului, sa combat teama acestuia cu privire la boala.

EVALUARE LA 15 MINUTE
S-au masurat functiile vitale si s-au obtinut urmatoarele valori:

T.A.=135/80 mmHg;
59
A.V.=72 batai/minut;
T=36,2C;
R=27 r/minut;
Am administrat medicatia prescrisa de medic hemostatice: ETAMSILAT 1f,

ADRENOSTAZIN 1f, VITAMINA K 1f, GORDOX 1f;-antitusive:CODEINA1cpx3
Pacientul este echilibrat fizic si psihic, cu o stare corespunzatoare.

P. Respiratie ineficienta
S. Dispnee, tuse persistenta, senzatie de sufocare
OBIECTIVE
Pacientul sa prezinte o respiratie in limite fiziologice in decurs de 24 ore;
Pacientului sa-i fie diminuata tusea in decurs de 2 zile.
Recomand si ajut pacientul sa se aseze in pozitie semisezanda pentru a respira cat mai
bine;
Linistesc pacientul prin discutii, sfaturi in ceea ce priveste starea sa;
Invat pacientul sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura de cateva ori;
Sfatuiesc pacientul sa tuseasca numai protejat cu o batista;
Masor respiratia pacientului din 30 in 30 minute si notez valoarea in foaia de temperatura;
Recomand pacientului repaus vocal absolut;
Sfatuiesc pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si de asemenea

aglomeratiile;
Invat pacientul sa faca exercitii respiratorii de mai multe ori pe zi.
Invat pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
60
INTERVENII DELEGATE
Administrez tratamentul prescris de medic expectorante, hemostatice, decongestionante

ale mucoasei bronsice.
EVALUARE
Respiratia pacientului s-a ameliorat;
Pacientul urmeaza recomandarile facute;
Pacientul prezinta o respiratie eficienta cu cai respiratorii permeabile.
3.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: Anxietate
S: Slabiciune, astenie, lipotimie, apatie, sentiment de inutilitate
OBIECTIVE
Pacientul sa fie echilibrat fizic si psihic pe toata perioada spitalizarii;
Pacientul sa-si diminueze sentimentul de anxietate, sa fie informat asupra normelor de

viata pe care trebuie sa le respecte.
Explic pacientului factorii care au dus la declansarea bolii si faptul ca recuperarea dureaza
timp indelungat;
Favorizez un climat de liniste si securitate pentru pacient;
Furnizez pacientului cunostintele necesare despre boala, despre tratamentul de intretinere

si alimentatia pe care trebuie sa o respecte;
Educ pacientul sa aiba o viata ordonata si echilibrata;
Pun la dispozitia pacientului exemple despre pacientii cu evolutie favorabila;

61
Recomand pacientului sa nu se deplaseze decat insotit, sa discute cu ceilalti pacienti din

salon, sa citeasca;
Discut cu pacientul in legatura cu boala sa, regimul alimentar, tratamentul urmat.

EVALUARE
4.NEVOIA DE A BEA SI A MNCA

P. Alimentatie si hidratare insuficienta prin deficit
E. Lipsa poftei de mancare
S. Stare de slabiciune, anorexie, scadere in greutate,tegumente si mucoase palide
OBIECTIVE
Pacientul sa respecte regimul impus pe toata perioada spitalizarii;
Pacientul sa prezinte o greutate corporala constanta.
Pacientul sa prezinte o stare de bine psihic si fizic

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Explic pacientului ca este necesara respectarea regimului pentru vindecarea bolii;
Recomand pacientului sa se alimenteze ca greutatea sa corporala sa ramana constanta;
Recomand pacientului sa se alimenteze cu cantitati mici, dar repetate de alimente pentru a

evita varsaturile, sa consume cat mai multe lichide;
Fac evaluarea cresterii in greutate a pacientului;
Constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii;
Calculez necesarul de calorii si aleg elementele in functie de regimul impus;

62
Suplinesc pierderile prin administrare de solutii hidroelectrolitice si vitamine la indicatia

medicului;
Ofer pacientului mic-dejun compus din: ceai, branza, paine, iar la pranz: ciorba, mazare,
salata, paine;
Sfatuiesc familia sa-i aduca pacientului alimente conform regimului (lactate, fructe).
EVALUARE LA 24 ORE
Pacientul nu s-a alimentat, dar a consumat 1l de ceai;
Pacientul a inteles recomandarile facute si respecta regimul alimentar impus;
Pacientul nu a mai varsat;
Am administrat la indicatia medicului perfuzii cu:
- Glucoza:
250 ml;
- NaCl 58:
200 ml;
- Sulfat de magneziu 20%:
10 ml;
- Calciu gluconic:
10 ml.
Am administrat pentru combaterea varsaturilor METROCLOPRAMID 1 tableta.

EVALUARE LA 48 ORE
Pacientul este echilibrat din punct de vedere nutritionalsi hidroelectrolitic

5. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
P: Dificultate de a se imbraca si dezbraca

E: Starea de adinamie,apatie
S: Slabiciune, durere, refuz de a se imbraca si dezbraca
OBIECTIVE
Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur pe toata perioada spitalizarii;
Pacientul sa-si exprime interesul pentru tinuta vestimentara.

63
Ajut pacientul sa se dezbrace de hainele murdare de secretii si ii ofer pijamale curate;
Ofer pacientului lenjerie curata;
Recomand pacientului sa stea cat mai mult in pat, sa nu se deplaseze singur;
Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientului in ceea ce priveste vestimentatia;
Observ starea de interes a pacientului pentru tinuta vestimentara;
Acord timp suficient pacientului pentru a se imbraca si dezbraca;
Sugerez familiei sa-i procure haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu;
Solicit pacientului sa se imbrace vorbindu-i clar, calm, cu rabdare.

EVALUARE
Pacientul este ingrijit si are lenjerie curata si este interesat de discutiile privitoare la tinuta
vestimentara.
EVALUARE FINALA
Pacientul prezinta: T=37,8C, T.A.=135/85 mmHg, A.V.=80 b/minut, R.=32 r/minut;
Pacientului i s-a administrat medicatia prescrisa: tuberculostatice HIDRAZIDA 3 drajeuri,

, PIRAZINAMIDA 4 tablete, RIFAMPICINA 4cps/zi, RANITIDINA 3 tablete/zi;
Pacientul nu prezinta hemoptizie;
Pacientul a avut scaun in decurs de 8 ore;
Pacientul s-a alimentat bine, nu prezinta greturi sau varsaturi;
Pacientului i s-a administrat ROMERGAN 1 tableta la ora 20:00.
S-au masurat functiile vitale si s-au obtinut urmatoarele valori:

T.A.=135/80 mmHg;
A.V.=72 batai/minut;
64
T=36,2C;
R=27 r/minut;
Am administrat medicatia prescrisa de medic hemostatice: ETAMSILAT 1f,

ADRENOSTAZIN 1f, VITAMINA K 1f;-antitusive:CODEINA 1cp x 3
Pacientul este echilibrat fizic si psihic, cu o stare corespunzatoare.
Respiratia pacientului s-a ameliorat;
Pacientul urmeaza recomandarile facute;
Pacientul prezinta o respiratie eficienta cu cai respiratorii permeabile
Pacientul este echilibrat psihic, cunoaste si respecta normele de viata impuse
Pacientul este echilibrat nutritional si hidroelectrolitic
3.3. CAZ CLINIC NR. 3
3.3.1. CULEGEREA DE DATE

Nume: L;
Prenume: N;
Varsta: 46 ani;
Ocupatia: somer;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: B (III), Rh (-);
Greutate corporala: 63 kg.
Talie: 178 cm.
Locuinta: locuieste impreuna cu sotia si cu 4 copii intr-un apartament cu 3 camere;
Situatie familiala: modesta;
Raportul cu familia: uneori violent cu sotia si copiii;
Comportament: violent, agitat, agresiv;
65
Data internarii: 06.02.2013 ora 07:00;

Data externarii: 04.04.2013 ora 10:00.
Motivele internarii: - tuse, hemoptizie (aprox. 200 ml);
- scadere ponderala (6-8 kg);
- inapetenta, astenie, stare generala influentata;
Istoricul bolii:
Pacientul acuza de 1 luna tuse predominant neproductiva, astenie fizica, scadere
ponderala, inapetenta. In ziua internarii, in timpul unui acces de tuse se declanseaza
hemoptizia. Se prezinta la Spitalul De Urgenta Elena Beldiman Barlad, la compatimentul
CPU, iar in urma radiografiei pulmonare este trimis la sectia T.B.C. cu suspiciune de T.B.C.
pulmonara.
Pacientul nu a urmat tratamentul impus in urma internarii cu T.B.C. pulmonara in
urma cu 1 an.
Antecedente heredo colaterale: neaga sifilis; Pacientul nu a urmat tratamentul impus in
urma internarii cu T.B.C. pulmonara in urma cu 1 an.
Antecedente
personale:
cataracta
traumatica,
amigdalectomie
in
apendicectomie in 1979.
Alergii:
- alimentare nu prezinta;
- medicamentoase nu prezinta.
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Denumirea analizei
Mod de
recoltare
VSH
0,4 Citrat de Na+
Valori normale
13-15 mm
Valori
obtinute
32 mm/ora
1,6 sange venos

Hemoglobina 1 2,1g/dl
66
12,0 g%
1972,
Hemoleucograma
-2ml de sange
Leucocite
6400 mm3
venos pe cristale
4200-8000/mm3
Trombocite
163.000/mm3
de EDTA sau
150000-400000/mm3
0,5ml solutie
Glicemie
EDTA
1-2ml
sange 80-120%
90mg%
venos pe 2-4 mg
Transaminaze
Coagulograma
florura de Na
5-8ml
sange TGO=2-20U/l
23U/l
venos
19U/l
fara TGP=2-16U/l
anticoagulant
0,5ml citrat de TQ=12-14
12(73%)
Na+4,5ml
30
de APTT=sub 40
Ionograma serica
sange venos
5ml sange venos Na+=137-140mEq/l
Na+=135mEq/l
Uree
simplu
K+=3,4-5,4mEq/l
5ml sange venos 20-40mg%
K+=3,5mEq/l
13 mg%
Creatinina
simplu
5ml sange venos 0,6-1,2mg%
1,3 mg%
simplu
-negativ
simplu
-negativ
AgHBc
HIV
simplu
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1014;
albumina=absenta;
glucoza=absenta;
Investigatii paraclinice: examenul radiografic pulmonar sugereaza T.B.C. pulmonara.
Tratament:
Hemostatice
- ETAMSILAT 1 fiola i.m.;

67

Tuberculostatice
- RIFATER 5 drajeuri;
- STREPTOMICINA 1 g/zi;
- HIDRAZIDA 1 tableta.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic de trimitere: Hemoptizie;
Diagnostic la internare: T.B.C. pulmonara, hemoptizie;
Diagnostic la 72 ore: T.B.C. pulmonara.

P. Alterarea functiei respiratorii
S. Hemoptizie medie, tuse seaca neproductiva
OBIECTIVE
Pacientului sa-i inceteze hemoptizia in decurs de 20 minute;
Pacientului sa-i diminueze tusea in decurs de 8 ore.

Masor functiile vitale: T.A., P., R. si T si le notez in foaia de temperatura;
Asez pacientul in pozitie semisezanda pentru a evita inundarea cailor respiratorii

superioare cu sange;
68
Captez varsatura eliminata pentru a observa aspectul acesteia si pentru a evalua cantitatea
de sange pierdut;
Recomand pacientului sa nu vorbeasca si sa nu se agite;
In caz de anemie severa la indicatia medicului echilibrez pacientul volemic prin perfuzii
cu sange izogrup, izo-Rh;
Reclotez sange, sputa si urina pentru examenele de laborator.

EVALUARE LA 8 ORE
Valorile functiilor vitale sunt:

Ora 7:30 - T.A. 145/90 mmHg;
- P.
87 b/minut;
- T
36,5C;
- R.
25 r/minut;
Ora 14:30 - T.A. 140/80 mmHg;
- P.
82 b/minut;
- T
36,3C;
- R.
22 r/minut;
Administrez medicatia prescrisa de medic: ETAMSILAT, ADRENOSTAZIN, VITAMINA

K, Antitusive : CODEINA FOSFAT 15 mg 1cp x 3/zi
DOTS HRZS + Vit.B6
Hemoptizia a incetat in urma aplicarii metodelor de nursing si a medicatiei prescrise in

decurs de 15 minute;
Pacientului i se amelioreaza tusea.

EVALUARE LA 12 ORE
Starile de lipotimie s-au diminuat datorita perfuzarii de sange izogrup, izo-Rh;
Pacientul prezinta o stare de bine fizic si psihic.

69
P. Constipatia
E. Datorita alimentarii si hidratarii inadecvate
S. Dureri abdominale, balonari,tenesme.
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba scaun fara efort si sa-i fie diminuate durerile abdominale in decurs de 24
ore.
Recomand pacientului sa consume cat mai multe lichide, fructe, alimente semilichide;
Aplic pe abdomenul pacientului o buiota cu apa calda;
Sfatuiesc pacientul sa efectueze dimineata si seara, daca starea sa ii permite, cateva

exercitii fizice;
Sfatuiesc pacientul sa se plimbe prin gradina, prin sectie;
Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor;
Recomand pacientului sa manance alimente bogate in reziduuri care favorizeaza

eliminarea intestinala;
Stabilesc, impreuna cu pacientul, un program regulat de eliminare, in functie de

activitatile sale;
Linistesc pacientul si ii explic toate tehnicile necesare la care el va fi supus.

EVALUARE
Pecientul a avut scaun, dar durerile abdominale continua;
Pacientul a fost hidratat cu aproximativ 1200 ml si a eliminat 500 ml urina;
Am administrat la indicatia medicului laxativ: DULCOLAX 1tb.

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
P: Insomnie
E: Stare generala alterata, teama de boala
S: Somn deficitar,treziri repetate, stare de oboseala,ore insuficiente de somn.
70
OBIECTIVE
Pacientul sa aiba un somn linistit si suficient cantitativ si calitativ;
Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic.

Observ si notez calitatea si orarul somnului si gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
Asigur conditii de microclimat prin aerisirea salonului, liniste si o temperatura optima;
Antrenez pacientul in mici activitati zilnice pentru a se putea odihni pe timpul noptii;
Aplic tehnici de ingrijire curenta necesara obtinerii starii de satisfactie;
Observ daca pacientul doarme pe timpul zilei si notez numarul de ore;
Supraveghez somnul nocturn si observ daca pacientul este agitat sau prezinta insomnii;
Invat pacientul tehnici de relaxare, exercitii respiratorii;
Masor si notez in foaia de temperatura functiile vitale.
Administrez pacientului ALPRAZOLAM 0,5 mg 1 cp/seara , la indicatia medicului

EVALUARE
Pacientul nu este linistit, dar s-a odihnit in timpul zilei;
S-au masurat functiile vitale si s-au obtinut urmatoarele valori:.

- T.A. 145/90 mmHg;
- P.
67 b/minut;
- T
36,5C;
- R.
25 r/minut.
4. NEVOIA DE A COMUNICA
P: Comunicare ineficace la nivel afectiv

E: Teama de prognosticul bolii
S: Lipsa mijloacelor de comunicare, izolarea, anxietatea, nelinistea
71
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de mijloace de comunicare adecvate capacitatilor sale;
Pacientul sa se poata afirma, sa-si poata exprima sentimentele, ideile, opiniile.

Explorez posibilitatile de comunicare ale pacientului;
Obtin informatii cu privire la starea sa, la modul cum priveste boala;
Observ starea generala, starea psihica si comportamentul prin discutii cu pacientul;
Familiarizez pacientul cu mediul de spital si asigur o stare de securitate si liniste;
Pun intrebari simple pacientului pentru a observa orientarea in timp, spatiu si la propria
persoana;
Incerc sa linistesc pacientul vorbindu-i calm, fara a-l contrazice sau a ridica tonul;
Asigur mijloace de comunicare conform posibilitatilor pacientului;
Incerc posibilitatea de a comunica cu pacientul si ii acord timp suficient acestia pentru a-si
exprima ideile, opiniile.
EVALUARE

5. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA
P: Deficit de cunostinte
E: Informatii insuficiente privind starea sa si lipsa de pregatire medicala
S: Lipsa de interes, dificultatea de a intelege informatia, interpretarea gresita a informatiei
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de cunostinte suficiente despre starea sa;

72
Pacientul sa fie informat cu privire la tratament, la investigatiile specifice si la regimul de

viata impus.
Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind modul de manifestare a bolii precum

si masurile ce se impun;
Identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate si interactiunile cu celelalte

nevoi;
Furnizez informatii simple in acord cu nivelul de intelegere al pacientului;
Stimulez dorinta de cunoastere a pacientului in ceea ce priveste starea sa;
Explic pacientului necesitatea efectuarii investigatiilor si a respectarii tratamentului

medicamentos;
Constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind starea sa;
Incurajez si ajut pacientul la dobandirea de noi cunostinte cu privire la boala sa;
Verific daca pacientul a inteles corect informatiile primite.

EVALUARE
Pacientul beneficiaza de educatie sanitara pentru o evolutie mai buna a starii generala
EVALUARE FINALA
Pacientul nu prezinta febra, T=36,5C, T.A.=130/70 mmHg, P.=67 b/minut;
Pacientul nu a tusit decat foarte rar, dar mai expectoreaza pe tot parcursul zilei in vasul
special;
Pacientului i s-a administrat medicatia prescrisa de medic:

- RIFAMPICINA 300mg
2 tablete;
- HIDRAZIDA 300mg
1 tableta;
- STREPTOMICINA 1 g
1 fl - i.m;
- SER GLUCOZAT 5%+ VITAMINA B1, B6, B12 cate 1 fiola;
Pacientul a consumat mai multe lichide si s-a alimentat bine.

73
Bolnavul va trebui sa continue tratamentul intre 6 luni si 1 an si jumatate, pentru a

consolida vindecarea si a scadea riscurile recidivei, ce se poate complica prin necesitatea unei
operatii. Tratamentul dupa externare trebuie tinut cu aceeasi seriozitate, chiar daca au disparut
absolut toate simptomele bolii, iar pacientul se simte perfect sanatos.
Se explica pacientului la externare ca nerespectarea exacta a schemei de tratament si a
regimului alimentar recomandat duce la cronicizarea bolii si, in cele din urma, la forme grave
de tuberculoza, ce nu mai raspund la tratament dupa luni si chiar ani, bolnavul fiind in
continuare contagios, deci obligat sa stea internat in sanatoriu.
CONCLUZII
Tuberculoza este cauzata de bacteria numita Mycobacterium tuberculosis. La nivel
mondial se estimeaza aproximativ 2 miliarde de purtatori. Ea afecteaza de obicei plamanii, dar
si alte parti ale organismului, mai ales sistemul osos si creierul. Trebuie facuta diferenta intre
infectie si boala.
Persoanele care sunt doar infectate nu se simt bolnave si nu au simptome. Infectia se
poate prelungi toata viata, fara ca boala sa se declanseze. Putem contracta tuberculoza la orice
varsta. Aceasta se transmite rapid, in special in randul populatiei defavorizate, cu
accesibilitate redusa la medic si prost hranita.
Tuberculoza se transmite prin aerul pe care il inspiram. Cand o persoana bolnava
tuseste sau stranuta microbii se raspandesc in aer. Contaminarea se produce cand inspiram
microbii prezenti in aer. In unele cazuri boala poate fi transmisa de vite, de exemplu
consumand laptele nepasteurizat de la un animal infectat. Perioada de incubatie este de 4-12
saptamani, dar infectia poate sa persiste luni sau ani inaintea aparitiei bolii. Un bolnav este
contagios mai multe saptamani dupa inceperea tratamentului.
Copiii sub 3 ani si varstnicii sunt cei mai expusi riscului de imbolnavire, desi oricine
poate sa fie afectat. Persoanele al caror sistem imun este slabit, de exemplu cei cu HIV/SIDA,
contracteaza mult mai usor boala. In ultimul timp a sporit preocuparea legata de TBC,
deoarece microorganismul a dezvoltat rezistenta la medicamente.
74
Tuberculoza se manifesta prin stare de slabiciune generala, pierderea in greutate,

febra si transpiratii nocturne. Simptomele tuberculozei pulmonare includ:
- tusea persistenta;
- expectoratii sanguinolente;
- durerea de piept.
La copiii de varsta mica tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prin oprirea
cresterii sau un retard staturo-ponderal. Celelalte semne si simptome depind de localizarea
bolii. Tuberculoza scade imunitatea organismului in general, sporind probabilitatea ca
persoana afectata sa contracteze alte boli sau determina agravarea celor existente.
Bolnavii cu TBC trebuie sa urmeze o terapia curativa, care de obicei include doua sau
mai mult medicamente antituberculoase, timp de cel putin sase luni. Din pacate, unii bolnavi
nu respecta schema si durata de tratament. Astfel apare tuberculoza multirezistenta,
transmisibila altor persoane.
Cea mai buna metoda de protectie a copiilor contra tuberculozei este imunizarea cu vaccinul
BCG.
In urma prezentarii celor trei cazuri clinice urmarite in sectia de Pneumologie a
Spitalului de Urgenta ,,Elena Beldiman Barlad pot trage urmatoarele concluzii:
Cazul clinic nr 1.
Am examinat bolnavul V.O., barbat in varsta de 45 ani, fara ocupatie, necasatorit, cu
conditii precare de viata si munca, care locuieste in Puiesti, jud. Vaslui. Pacientul s-a internat in
sectia de Pneumologie
a Spitalului de Urgenta ,,Elena Beldiman Barlad la data de
12.01.2013, fiind trimis de medicul de familie din localitate cu Diagnostic internare:

Bronhopneumonie bilateral. n obs. TBC. Diagnosticul la 72h: TBC pulmonar infiltrativ
ulcerat extins bilateral. BK pozitiv. Caz Nou.
Se externeaza la data de 10.03.2013, cu stare generala buna, cu revenire la control
medical de specialitate.
Pacientul fr antecedente patologice respiratorii s-a internat pentru tuse tenace cu
expectoraie muco-purulent, dispnee la eforturi moderate, astenie fizic, inapeten, scdere
ponderal, alterarea progresiv a strii generale.
Din anamneza mai retin atentia faptul ca neaga fumatul si consumul de alcool, iar din
antecedentele personale neaga afectiuni respiratorii in antecedente.
75
Examenul clinic general la momentul internarii nu retine elemente patologice,

exceptand aspectul fizic al pacientului dat de scaderea ponderala din ultimul timp, avand o
inaltime in jur de 1,65 m si o greutate de 49 kg.
Curbele de urmarire a bolnavului releva o temperatura de 38,5C, frecventa respiratorie
de 18 respiratii/min, o TA si puls normale; curba ponderala - scadere in greutate semnificativa
(din declaratiile bolnavului).
Probele hematologice si biochimice sunt normale, cu exceptia VSH-ului crescut (80
mm/h), si a unei hemoglobini de 8,6 g/dl. Nu exista la foaie grupul si Rh-ul.
ECG nu s-a efectuat inca, radiografia cord-pulmon este normala.
Examenul de laborator la internare prelevat din sputa indica:
Bk direct pozitiv (+)

Bk cultur n lucru
Examen radiologic la internare evideniaz prin radiografia toracic leziuni infiltrativ

ulcerate diseminate n ambele arii pulmonare
In urma culegerii de date bolnavul prezinta urmatoarele probleme nursing:
Dispnee
Alimentatie si hidratare insuficienta prin deficit.
Expectoratia
Constipatia
Hipertermie
Insomnie
Anxietate
Risc de complicatii: Pneumotorax
Risc de infectii nosocomiale
Risc de infectie cu bacilul Koch a anturajului
Comunicare ineficace la nivel afectiv
Deficit de cunostinte
Bolnavul urmeaza urmatorul tratament DOTS 7/7
HIN 100mg (izoniazida) 3 tablete

EMB 400mg (etambutol)
3 tablete
76
Vitamina B6250mg- 1 tablet, protectoare gastrice - Omeran1cp./zi, protectoare

Fluimucil 1 plic/zi
Paracetamol 3 tb/zi
Ser glucozat 10% - 500 ml
Ser fiziologic 0,9% - 1 fl
Evoluie:

tratamentului DOTS.
Pacientul se externeaza cu stare generala imbunatatita, pacientul este echilibrat psihic,

cunoaste si respecta normele de viata impuse de boala.
Cazul clinic nr. 2

Am examinat bolnavul P.T., barbat in varsta de 50 ani, fara ocupatie, necasatorit, cu
conditii precare de viata si munca, care locuieste in Zorleni, jud. Vaslui. Pacientul s-a internat
in sectia de Pneumologie a Spitalului de Urgenta ,,Elena Beldiman Barlad la data de
04.12.2012 ora 8:30, fiind trimis de medicul de familie din localitate
cu diagnostic la
internare: T.B.C. pulmonara cazeo-cavitara. Se externeaza la data de 02.02.2013 ora 10:00, cu

stare generala buna, cu revenire la control medical de specialitate.
Pacientul fr antecedente patologice respiratorii s-a internat pentru hemoptizie
medie, circa 300 ml; tuse persistenta, sputa sanguino-muco-purulenta; astenie, scadere
ponderala, anxietate, neliniste, apatie.
Din anamneza mai retin atentia faptul ca boala a debutat acum o luna cu tuse
persistenta, astenie, expectoratie, scadere ponderala (circa 9 kg). Cu o zi inaintea internarii, in
77
urma unui acces de tuse, se declanseaza o hemoptizie medie care se remite spontan. In
antecedente bolnavul afirma frecvente viroze pulmonare
exceptand aspectul fizic al pacientului dat de scaderea ponderala din ultimul timp, avand o
inaltime in jur de 1,70 m si o greutate de 63 kg.
Curbele de urmarire a bolnavului T=37,8 C, T.A.=135/85 mmHg, A.V.=80 b/minut,
R.=32 r/minut; curba ponderala - scadere in greutate semnificativa (din declaratiile
bolnavului)

mm/h), si a unei hemoglobini de 10,8 g/dl.
Bk cultur n lucru
Examen radiologic la internare evideniaz prin radiografia toracic sugereaza T.B.C

pulmonar

-
Expectoratia
Diaforeza
Respiratie ineficienta
Alimentatie si hidratare insuficienta prin deficit.
Anxietate
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Hemostatice - ETAMSILAT 1 fiola i.m.;

Tuberculostatice - HIDRAZID 100mg-3 cp./zi;

- PIRAZINAMIDA 500mg-4cp./zi
- ETAMBUTOL 400mg 4cp/zi
- RIFAMPICINA-150mg-4cps./zi
78
Evoluie:
prima zi: dispnee, tuse tenace productiv, astenie, pacientul nu prezinta hemoptizie
a treia zi stare general uor mbuntit, se alimenteaza bine, nu prezinta greturi sau
varsaturi

tratamentului DOTS.
Se externeaza cu o stare de sanatate inbunatatita, pacientul este echilibrat psihic,

cunoaste si respecta normele de viata impuse, pacientul este echilibrat nutritional si
hidroelectrolitic
Caz clinic nr. 3.

Am examinat bolnavul P.T., barbat in varsta de 46 ani, somer, casatorit, cu conditii
precare de viata si munca, care locuieste in Zorleni, jud. Vaslui. Pacientul s-a internat in sectia
de Pneumologie a Spitalului de Urgenta ,,Elena Beldiman Barlad la data de 06.02.2013 ora
07:00;, fiind trimis de medicul de familie din localitate cu diagnostic la internare: T.B.C.
pulmonara, hemoptizie. Se externeaza la data de 04.04.2013 ora 10:00., cu stare generala
buna, cu revenire la control medical de specialitate.
Pacientul fr antecedente patologice respiratorii s-a internat pentru tuse, hemoptizie
(aprox. 200 ml); scadere ponderala (6-8 kg); inapetenta, astenie, stare generala influentata;
Din anamneza mai retin atentia faptul ca pacientul acuza de 1 luna tuse predominant
neproductiva, astenie fizica, scadere ponderala, inapetenta. In ziua internarii, in timpul unui
acces de tuse se declanseaza hemoptizia. Se prezinta la Spitalul De Urgenta Elena Beldiman
Barlad, la compatimentul CPU, iar in urma radiografiei pulmonare este trimis la sectia T.B.C.
cu suspiciune de T.B.C. pulmonara. Pacientul nu a urmat tratamentul impus in urma internarii
cu T.B.C. pulmonara in urma cu 1 an.
79

exceptand aspectul fizic al pacientului dat de scaderea ponderala din ultimul timp, avand o inaltime in jur de 1,78 m si o greutate de 63 kg.
Curbele de urmarire a bolnavului T.A. = 145/90 mmHg; P = 67 b/minut; T = 36,5C;

R. = 25 r/minut.

mm/h), si a unui TGP de 19 UI

Bk cultur n lucru
Examen radiologic la internare evideniaz prin radiografia toracic sugereaza T.B.C

pulmonar
Expectoratia
Alterarea functiei respiratorii
Constipatia
Insomnie
Comunicare ineficace la nivel afectiv
Deficit de cunostinte
Anxietate
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Hemostatice
- ETAMSILAT 1 fiola i.m.;

Tuberculostatice
- RIFATER 5 drajeuri;
- STREPTOMICINA 1 g/zi;
- HIDRAZIDA 1 tableta.
80
Evoluie:
prima zi: dispnee, tuse tenace productiv, astenie, pacientul nu prezinta hemoptizie
a treia zi stare general uor mbuntit, se alimenteaza bine, nu prezinta greturi sau
varsaturi

tratamentului DOTS.
Bolnavul va trebui sa continue tratamentul intre 6 luni si 1 an si jumatate, pentru a
consolida vindecarea si a scadea riscurile recidivei, ce se poate complica prin necesitatea unei
operatii. Tratamentul dupa externare trebuie tinut cu aceeasi seriozitate, chiar daca au disparut
absolut toate simptomele bolii, iar pacientul se simte perfect sanatos.
Se explica pacientului la externare ca nerespectarea exacta a schemei de tratament si a
regimului alimentar recomandat duce la cronicizarea bolii si, in cele din urma, la forme grave
de tuberculoza, ce nu mai raspund la tratament dupa luni si chiar ani, bolnavul fiind in
continuare contagios, deci obligat sa stea internat in sanatoriu.
Se externeaza cu o stare de sanatate inbunatatita, pacientul este echilibrat psihic, cunoaste

si respecta normele de viata impuse, pacientul este echilibrat nutritional si hidroelectrolitic
81
BIBLIOGRAFIE
1. Anastasatu C., Epidemiologia tuberculozei: Tratat de ftiziologie - Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1977
2. Anastasatu C., Prevenirea si combaterea tuberculozei n sistem integrat, Editura Medicala,
Bucureti, 1981,
3. Anastasatu C., O. Bercea, Kaufman, Terapia tubeculozei pulmonare Ed. Medical,
Bucureti, 1973
4. Anastasatu C., Didilescu C., Sindroamele respiratorii post- tuberculoase, Ed. Medical,
Bucureti, 1987
5. Barnea M., Bolile respiratorii i factorii de mediu, Ed. Medicala, 1989
6. Borundel C., Manual de medicin intern pentru cadre medii, Ed. ALL, Bucureti , 2007
7. Mozes C., Tehnica ngrijirii Bolnavului - Ed. Medicala, Bucuresti, 2008
8. Nedelcu Al., I. Danciu, I. San- Marina, L. Dnil, A. Dene, Anatomia, fiziolgia omului i
igien Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
9. Prof. Paun R., Tratat de medicin intern - Ed. Medicala, Bucuresti, 1983
10. Petrescu C, Ghid de cunoatere, profilaxie i combatere a tuberculozei pulmonare ., Ed.
Medicala, 1990
82
11. Popescu M., Ftiziologie Editura "POLSIB" Sibiu 1996

12. Ranga V., Tratat anatomia omului, VOL.I, PARTEA I Ed. Medical, 1990
13. Roat A., Plmnul, pompa de oxigen a organismului Ed. Sport-turism, Bucuresti 1983
14. Titirc L., Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de asisteni medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc , Bucureti, 2009
15. Titirc L., Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asisteni medicali, Editura Viaa
Medical Romneasc, Bucureti, 2009
16. Titirc L. , Ghid de nursing, vol I, - Editura Viaa Medical Romneasc , Bucureti 2009
17. Titirc L., Breviar de explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viaa Medical Romneasc ,Bucureti 2009
18. Titirc L. , Urgene medico-chirurgicale - Editura Viaa Medical Romneasc , Bucureti
2009
19. Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Manual de anatomie i fiziologia omuluiclasa a XI-a - Ed. Didactic i pedagogic 1990
83

Proiect de Bsolvire TBC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Bsolvire TBC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARGUMENT

Tuberculoza este o boal infecioas provocat de bacteria Mycobacterium

public, ngrijitorii i comunitate trebuie s

colaboreze pentru a ajuta la

prevenirea transmiterii TB.

n capitolul II se trateaz aspectele teoretice a tuberculozei pulmonare, cu toate

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI

Fig. Nr 1. Anatomia aparatului respirator

Nasul i cavitile nazale

Fig. Nr. 2 Anatomia nasului i cavitilor nazale

Fig. nr. 3 Anatomia laringelui

Vrful : este ndreptat n jos i se continu cu traheea.

Faa posterioar formeaz peretele anterior al hipofaringelui i este acoperit de

Feele anterolaterale : n numr de dou (dreapta i stnga). Marginile sunt n

Tunica mucoas este format dintr-un epiteliu da tip respirator, pseudostratificat,

Tunica fibroelastic reprezint scheletul de susinere a traheei i este format din

Fig. nr. 4. Bronhiile principale

Fig. nr. 5. Anatomia plamanului

Pe faa mediastinal a plmnului drept se afl impresia cardiac, mai puin

Fig. nr 6. Mecanismul respiratiei

Inspiraia este un proces activ, care const n contracia muchilor inspiratori i

Fig. nr. 7. Granuloame tuberculoase

Tuberculoza evolueaz lent, n decurs de sptmni sau luni. Netratat, cauzeaz

Riscul mbolnvirii de tuberculoz n lume i n Romnia

eforturilor care se fac pentru controlul acestei boli i va

2.4. FACTORII DE RISC

2.5. TRANSMITEREA INFECIEI TUBERCULOASE

de adaptat la organismul uman i, drept consecin, rezervorul de germeni este aproape

2.5.2. CI I MECANISME DE TRANSMITERE A TBC

Este excepional i se poate realiza prin difuziunea hematogen a germenilor , prin

Reducerea numrului de surse de infecie din comunitate. Tratamentul precoce (i.e.

Reducerea riscului de infecie prin ameliorarea condiiilor de locuit i a nutriiei.

2.6. CLASIFICAREA TUBERCULOZEI PULMONARE

2.6.1. TUBERCULOZA PRIMAR

Fig. Nr.8 Imagine radiologic de leziuni TBC.

Stadiul primar caracterizat prin constituirea complexului primar i apariia alergiei

Stadiu secundar n care, pe fondul hipersensibilitii intense a esuturilor la antigenii

2.6.2. TUBERCULOZA SECUNDAR

Pot fi prezente raluri crepitante localizate, n special dup tuse, localizate

micronoduli (< 3mm) cu margine bine definita

localizarea preferenial a leziunii dominante n segmentele apical i posterior ale

asocierea de leziuni diferite pe aceeai radiografie

asocierea de leziuni la distan, n doi lobi sau chiar n ambii plmni

dinamica lent n timp a leziunilor radiologice (de ex. la 2 sptmni mrirea

2.8. DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI

elemente epidemiologice: prezena contactului cu bolnavi confirmai cu TB

elemente clinice: simptome generale i simptome specifice n funcie de localizare

elemente paraclinice: deseori imagistice; radiografia toracic ocup un rol central n

diagnosticul de tuberculoz. Diagnosticul tuberculozei pulmonare (care presupune decizia

produsul de elecie. Colectarea se realizeaz n flacoane de sput curate (nu obligatoriu

Colorarea cu fuxin la cald pentru a permite ptrunderea colorantului prin peretele

Decolorarea cu acid-alcool (alcool 70o i acid sulfuric) pn la dispariia

Recolorare cu albastru de metilen (pentru contrast)

Fig. Nr.9 Frotiu de sput colorat Ziehl-Nielsen, 1000x.

Este metoda de referin pentru diagnosticul tuberculozei, avnd sensibilitatea i

Sering de 1 ml gradat din 0,01 sau 0,02 ml cu un ac intradermic subire (5/10) i

PPD standardizat n concentraie de 20 U / ml (2 U / 0,1 ml)

Injectarea trebuie fcut pe faa anterioar a antebraului, la unirea 1/3 superioare cu

Dezinfecia pielii n zona respectiv cu alcool sanitar

Injectarea strict intradermic de 0,1 ml din soluia de 20 U/ml

Msurarea cu precizie (cu rigla transparent) a diametrului transversal al

Nu msurai diametrul longitudinal i Nu msurai eritemul!!

Reacie tuberculinic 10 mm este considerat pozitiv; diagnosticul este de infecie