fw14

E prieten credincios
$i-i dau mereu cf,te un os.
(cf,inele)

Dupi sobi la bunica

Toarce-ntruna mititica
$i o cheami Miaunica.
(pisica)
3

in noroi

se tivale$t,
Cu porumb el se hr[ne;te,
Are coada covrigel
Si la r0t are inel.

(porcul)
Are lAna lun gd, creat5,
Pa;te iarba sus la stdn[
$i-ti dA ca$ ;i br6nz'a bunI.
(oaia)

Ro;cat, negru sau bAlttr,

Cu potcoavl la picior,
Face-ntruna tropa-trop
Si aleargi la galop.
(calul)

Cu oile st0na-mparte
Si card desagi-n spate.

(magarul)

Este mare, coarne ffie,

Hrinita bine e-n stare
SA-ti dea lapte ti smdntf,ni,
Brf,nz'a proaspata fi buni.
(vaca)

Are doui mici cornite,

Coada scufta ti blrbitA,
Bea ?ntruna multa apA
Oare cum se cheamd?

(capra)

.JF

Care mami Si-a liisat

lezi$orii-n casi
Si-n padure a plecat
Dupe iarba grasa?
(capra)

E fricosul cel mai mare

Iute-aleargA-n departare,
Dar Ia morcovi de il chem
Vine, doAr s[-i fac un sernn!
(iepurele de casa)
5-

Se rotegte Si pufnepte,
Prin curte el se mflndreste
C-are coada evantai

Si mirgele cum tu n-ai.

(curcanul)

La cap are creastf,,

La coadd e umflat
$i la grini $ef invlfat.
(cocotul)

E o pasire ce-noati
$i mdcaie prin ograde.

(rata)

Cucoana cu pene lucii

Cauti pe lac papucii.
(gfrsca)
6

lrcDpjflslr

%*

Are coada mdturoi

Ochii mici, foarte vioi,
La urechi cu cf,ndfei
Si la bot mustafi vreo trei.
(veverita)

Sprintenl

li

delicatd
De cerb este protejata
in padurea-ntunecatd.

(ciprioara)
7

Mormaind de zor prin iarb5,

La albini vine-n grabl
Miere si ii dea ;i lui
SA minf,nce cu ai sii pui.
(ursul)

Cine-i hoatl ;i ro$cata

Si pe la giini dA roatd?
(vulpea)

Cumdtra este ro$catd

Si din fire e gireati
Se furi $eazA-n grddini
Dind iama pe la gAini.

(vulpea)

Mititelul plin de ace,

Vine pe cirare-ncoace.
Si la mine de il chem,
Iute el se face ghem.

(ariciul)

------r

Urechi lungi, picioare lungi,

Nici cu pu$ca nu-l ajungi.
E fricos nevoie mare
$i de-o frunz6, el tresare.
(iepurele)
CAnd vine Chit Ia mdncare
Mdla-l prinde iute-n gheare.

($oricelul)

Roade peste tot ce-apucd

Si-;i tdrigte coada lungi.
Roade toatd ziulica
PAna

il prinde pisica.
(Soricelul)

SAsAie

ti se tfirapt,

Are solzi dar nu e pe$te.

(qarpele)
9
t

Toatd ziua zboard-n zare)

$i din pliscu-i ciripe;te,
Iar cAnd ploul se opre$te,
Sub stregini se zgnbule;te.

(vribiuta)
E doctor vestit in crdng,
DA cu ciocul t6rndcop
Poc, poc, poc din loc in loc.

(ciocinitoarea)
Vine-agale pe cf,rare
Cu clsufa in spinare.

(melcul)

Toat6 ziua std pe lac

Si striga oac, oac, oac, oac.
(broasca)

l0

Printre petale de floare,

Zboard aripi g5lbioare.

(fluturele)
Toatd ziua ea adund

Din a florilor cununfl,

Stropii de dulceaf6 bund.
(albina)
Seamlna cu albina,
Da-i subtire si e rea.
(viespea)

Cine la furnic[ iard,

Vine boabe ca sI ceari,
Fiindcd vara a cAntat
$i hrand nu a adunat?
(greierele)

in loc sd-;i caute mAncare

El cdntd vara pe ogoare.
(greierele)

Patru frati stau intr-o casl

Si de nimic nu Ie pas5.

(nuca)

O minge poftocalie
SA o mdnf,nci re imbie;
Din tiri calde e adusd

$i-n fructierl e pusd.

(portocala)
Searnini c-un ca.stravete
Dar e galben6, nu-i verde.
Maimufi ca de-ar avea
Toati ziua ar mdnca.
(banana)

Dacd este mil aiatI,

Pici uneorio glumeatd
in gura lui NatAfleagal

(para)
t2

'1t-,,

n'

Pe arac intaSurati,
Ciorchinii stau doar

E zemoasi, parfumatd
Si mereu e imbrdcatl
Cu o hAinutd plupat6.
(piersica)
Se coace vara Ia soare,
Piersica-i sora mai mare.

Parfumatl

li

cf,rnoasl
Face dulceafa gustoasd.
(caisa)

Coaja verde, miezul ro$u

SAmburii negri ca tugu'.
(pepenele)

Un caftof rnic

li verzui

fara cald6 e a lui.

(kiwi)
r3

Guguloi in haine multe

Sa nu pldngi, desfa-le iute!
(ceapa)

Multi cafei strAngi la un loc

Eu

ii fac mujdei pe loc.

(usturoiul)

Nasul ro$u in pAmdnt,

Coada verde, sus, in vAnt.

(morcovul)

O ridiche mare, dulce

Vara-n fabrica ajunge
Sucul sd ii folosim
La tot ce vrem s[-ndulcim.
(sfecla de zahir)
BulgAri in pImAnt crescufi
Tare mult vd plac prAjiti.

(cartofii)
t4

Din ale ei rnulte foi

Fac sarmale pentru voi.

(varz^)
Yarz6,

mici gi-nfoiati

Facefi din mine salatd.

(salata)

Rotund, cu multe semirte,

in grldind std cuminte

$i e gustos in plicinte.
(dovleacul)

Crepte vara in gradinf,,

E ro;ie ;i zemoasi

Dac-o uzi la rlddcinf,

Faci cu ea ciorba gustoasI.

(pntligeaua ro;ie)
Verde, lung, din vrej l-adutri,
Iarna la murat sd-l pui.
(castravetele)

In gradina de legume
Cregte un ardei anume.
Este rogu li bombat
$i-l pui toamna la murat.

(gogosarul)
15

of,sPesFp$
Cupe albe, rtari , frumoase,
Cresc in grddina de-acasi.

(crinul)

Clopo[el in rochie albir

Iese pri mul dirr zdpuda.
(ghiocelul)

Clopofei albi ca de nea

Nuntele-i ca I acrima.
(lncramioara)

Te-nfbatir cu parfunrul lui

Are nume de pelsdre, dar nu-i...

(liliacul)
l6

-f

E cea mai frumoasi floare

Dar te-nfeapi foarte tare.

(trandafirul) ,O floare frumoas5, mare

I
J,

Toamna in gradin5-apare.
Iar in vazd dacd-o pui
Miros dulce c-al ei nu-i.

(crizantema)

Printre grAu se v5d feciori,

Stdnd de pazd, ro$iori.
(macul)

il
f,
'1,

Flori agAtate ca bile

Se numesc simplu...

(zambile)

In lanul galben nesffirgit

Picuri de cer au apirut.

(albistrita)
t7

$u
Trei

sau patru picioare are.

Si pe ea tu pui mdncare.

(masa)

E rotunda sau pitrati,

Pe ea minAncf, lumea toat5.
(masa)

E micut .:i sublirel

Si taiem peinea cu el.

(cutitul)

Ce gase$ti in once casi

Taiatd felii pe mAsa?
(pdin81

Harnicufa de-i chematd,

Face camera curata.

(mitura)
r8

Fundu-i plin de gdurele,

Trece fAina prin ele.
(sita pentru fnin[)

Un melc mare de o[el,

Bate oudle cu el
Mama, astdzi, ca sd faci
PrAjitura pentru fatd.

(telul)

Toat5 ziua de vei face

Pl[cinte, el le va coace.

(cuptorul)
Pe el poti ca sd gite$ti
SI faci ceai ti sd prAje;ti.

(aragazul)

Pe patru picioare stau

L6nga masd, vreau nu vreau.

(scaunul)

E cuminte cAt se poate,

Haine multe fine-n spate.

(cuierul)
19

BAIA
E o camerA in casd
Unde, dac[ ai intrat,
Iepi mai alb ;i mai curat.
(baia)

\..-rL

Spre stdnga de-i suce$ti nasul,

indata iti umple vasul.

(robinetul)
Cum torni apa peste el
Face spurn5, frumu$el.
(sapunul)

De md uit Ia tine ,
MA v5d doar pe mine.

(oglinda)
Pdrul meu de-i incurcat,
MA ajuta imediat.
(pieptenele)

E moale li afAn?t,
$i ne-ajutd la spllat.
(buretele de baie)

E din plul ti e vdrg&t,

Cdnd iesi din baie, te-a uscat.

(prosopul)
Cu ea dintii curlfdrn,
De carii s6-i apdrdm.

(periuta de dinti)
In tuburi ea se gf,se$te,
Periuta insofegte

$i dintii bine-i

albe$te.

(pasio de dinti)
Scdndurd cu pAr pe e&,
Curatfl hAinufa ta.

(peria de haine)
2t
I_
l

DE
Veseld li zAmbitoare
Ne int6mpini in clasa
$i ne dA povatA aleasd.
(educatoarea)

Cu ele poti desena

Orice vrei, chiar casa ta.

(culorile)

O carte doar desenatd

Cu culori o umpli toatd.
(cartea de colorat)

Pati neagrd pe perete

Poli si scrii pe ea cu creta.
(tabla de scris)

Am o minge coloratd,
Toat5 lumea tni-o arati.
(globul pnmf,ntesc)
))

-a

O pernutA moale, lat6,

Tabla o face curatf,.
(buretele)
E u;oard ;i e albi
Cu ea poti si scrii pe tabli.
(creta)
O cutie cu vopsele
Poti picta orice cu ele.
(acuarele)

Am o rami cu m[rgele,
Socotesc acum cu ele.

(numirltoarea)

Iarna dragd cf,nd sose$te,

Ea cu lemne se hrlne;te

$i pe toti ne incllze;te.
(soba)

DacI intri-n clasa mea

Trebuie sf, bati in ea.
(uqa)
23

ru caua,rr,foonAnvQtt
Nu lipse$te din ghiozdane,
Poartd gume

li creioane.
(penarul)

Negru, drept li subtirel

Scriem pe caiet cu el.

(creionul)
Are limba de cdrbune
Pe foaie de toate spune.
(creionul)

O sticlufa cu vopsea
Umplem stiloul din eA.
(cnlimara)
24

BAt cu vdrful de o[el,

Litere scriem cu el.

(pixul)
Jumltate de pitrat
Ajut6 la liniat.

(rigla)
CAnd gre$egti, pentru carete,
Ai rozdtoarea de pete.

(guma)

-\.
-r

\
-..\
"'.

Ca4i, caiete sl-un penar

In el eu am a;ezat
$i la gcoal5 am plecat.
(ghiozdanul)

Foi albe sau liniate

Poti sd scrii literele toAte.
(caietul)

Din eA toate deslusesti

Dacd stii sI o citerti.
(cartea)
25

sh Pu

In intersecfie prezent
Te-nvat[ si circuli atent.
(politistul)

Stau la stradd trei culon

Si-ndrumd pe trecdtori .

(semaforul)

Doud rofi, doul pedale

iti fac loc pe orice cale.

(bicicleta)

Pe orice ape el poate

SA te ducd iute-n spate.

(vaporul)
26

E o pasAre de fier
Unde vrei tu zbori cu el.

(avionul)

Duce caldtori pe rofi

SA te urci in el tu poti
Cu bilet neapf,rat
C-aga e civilizat.

(autobuzul)

Vagoane multe pe gine

Te plimbd cdnd vrei pe tine,
Ori la munte ori la mare
ZdpadA de e, sau soare.

(trenul)
E un tren pe sub pAmdnt
Ce te duce mai cu-avf,nt.

(metroul)

Cu ce poti tu sd vorbe;ti,
Din Brdnesti la Bucure;ti?
(telefonul)
27

$11 Doffi
Si acasi li in clasl
E o lampi luminoasi.
(becul)
Cum numiti chipul sculptat
Pe o treaptd agezat?
(statuia)

Cine-i oare mo;ul bun

Ce dA daruri de Crlciun?
(Mop Criciun)

$apte culori aliturate

Peste cer stau anrncate.

(curcubeul)

De bagi glleata in e3'

Scoti la apd cAt ai vrga.

(fintf,na)
28

l-

-l

Care ciuperci balaie

MA salveazd, azi de ploaie?

(umbrela)

in ce mag azine oare

Gdsim noi ce4i de vilnzare?
$i tot de-acolo sd $tii
Poli sd-[i cumperi jucdrii.

(libriria)
Cdnd sose$te ziua t3,
Tort ti prAjituri
De unde vei cumpAra?

(cofetiria)
Cu dingi mul$ ;i din o[el,
Poli tiia lemnul cu el.

(fieristriul)
Ce iese pe co$ afar6,

Flri lift li fari scarl?

(fumul)
Cine intri-ntAi in casd
Caci altfel usa nu te lasi?
(cheia)
29

sls Efru
Greiera;ul fira fricd
Cere boabe 1a....

(furnici)

Merge pe pine, n-are cai,

Si se numegte...

(tramvai)

Cdnd e mic,

ci-i mai u$or

Copilul st5-n...

(cirucior)

Eu, mdncarea din cimari

O cumpir din...

(alimentare)

Cdnd vreau si mi joc, copii,

Merg la colpl cu...

0ucnrii)
30

De vrei azi sd construieqti

Cuburi multe tu gisegti
Doar acolo unde gtii;
La collul cu...

(construcfii)

Cdnd eu vreau sI desenez,

SA prctez sau sI lucrez
MA g6ndesc din sala toatl
Unde este coltul....?

(arte)

Dacd vreau mi$care-n $oft,

MA duc la sala de ....

(sport)

Muntele ce-l v6d in zate

Dacf, nu e mic, o...
(mare)

Toarce-ntruna mititica
$tii ce este? E....

(pisica)
31

t$Palus
Despreanimaledomestice
Despre animale silbatice
Despreinsecte
Desprefructe
Desprelegume
Despreflori
Bucitf,ria
Baia
Saladegrupl
Lucrurilegcolarului
Laplimbare
Fel de fel...
Gf,sesterima

32

.......3
......

.7

.....11

.......12
.....14

.......16
.

.. .18
. . .20

......22
......24

.......26
. . .28

......30