SUBIECTE ELECTROTERAPIE

Notiuni introductive
-def:curentul electric = miscarea particulelor incarcate electric intr-un mediu numit
conductor
-organismul uman este un conductor de gradul 2
-campul electric este un camp vectorial caracterizat de intensitate si sens , +->-
-curentul el este caracterizat de intensitate si densitate
-intensitate= nr de particule care strabate o suprafata data intr-o unitate de timp si
se masoara in amperi(A)
-densitatea=nr de particule care trec prin unitatea de suprafat (A/m2)
-rezistenta se masoara in ohmi
-potentialul electric = tensiunea aplicata la capetele unui conductor care fiind
strabatut de un curent de 1 A dezvolta o putere de 1w
-tensiunea este proportionala cu intensitatea : I=T/R
1.Raspndirea curentului electric n organism, caracteristici; modul de
penetrare a curentului in tesuturi:
- indiferent de locul unde sunt amplasati electrozii , liniile de forta se raspandesc in
tot corpul
-cantitatea cea mai mare trece prin zonele cu rezistenta cea mai mica
-in zonele dintre electrozi , intensitatea curentului nu este egala , ci proportionala
cu conductibilitatea electrica a tes strabatut
-cu cat seg de corp este mai departe de electrod , cu atat intensitatea curentului care
ajunge la el este mai mica
-conductibilitatea electrica a tes este direct proportionala cu continutul sau in
apa=> limfa, sange, LCR st cele mai bune conducatoare , in timp ce tes gras si cel
osos sunt cele mai rau conducatoare
-proprietatea celulelor vii de a raspunde la un stimul, inclusiv electric , se numeste
iritabilitate si rezultatul ei este un raspuns local
-excitabilitatea= proprietatea de a transmite mai departe stimulul catre celulele si
fibrele nervoase
-pt a declansa excitatia , un stimul trebuie sa aiba o intensitate minima precisa
denumita intensitate prag
-cresterea intensitatii stimulului peste val pragului nu duce la cresterea intensitatii
raspunsului=> legea totul sau nimic
1

2.Potentialul de repaus :
-mem celulara f subtire este alcatuita din albumine si lipide si are o permeabilitate
selectiva la trecerea ionilor;
-rolul principal il au ionii de Na si K care se se gasesc in concentratii diferite de o
parte si de alta a mem;
-ionul de Na se gaseste in concentratie mai mare in exteriorul membranei si in
concentratie mai mica la interior , raportul fiind de 12/1
-potasiul se gaseste la extraceular in concentratie mica si intracelular in
concentratie mare , raportul fiind de 1/38
-aceste diferente sunt mentinute prin mecanismul de pompa , rolul principal
avand-ul pompa de Na , care expulzeaza activ Na in spatiul extracelular , K intra
in celula printr-un proces pasiv
-datorita acestor diferente de concentratie a Na si K la nivmem celulare se
realizeaza in repaus o diferenta de tensiune numita potential de repaus sau de
membrana (-86mv)
3.Depolarizarea:
-odata cu stimularea celulei, la nivelul membranei se modifica permeabilitatea
pentru ionii de Na care migreaza masiv dinspre exterior spre interior =>
depolarizare
-ulterior are loc si un flux invers al ionior de K , dar de mica amploare ,pt ca viteza
de migrare a K este de 7 ori mai mica decat a Na
-stimulul cu nivel de prag va reusi sa reduca potentialul de repaus cu 15-20 mv
ajungand la o valoare numita critica de -65mv care reprezinta momentul
depolarizarii membranei si declansarii potentialului de actiune
-reobaza= intensitatea minima pt declansarea potentialului de actiune
-pt a excita fibrele nervoase trebuie sa tinem cont ca la ele ejunge o intensitate a
curentului de 1000 de ori mai mica decat cea aplicata pe tegument.
4.Repolarizarea:
-este procesul de reabilitare a procesului de repaus care incepe chiar in timpul
depolarizarii
-se produce o inactivare a mecanismuli de transport al Na spre interiorul celulei cu
cresterea permeabilitatii pt K cu o durata de 1ms
-interiorul celulei atinge un punct maxim de +40 mv , moment in care procesele
declansate de stimulare inceteaza
-modificarile din timpul dpolarizarii si repolarizarii alcatuiesc impreuna potentialul
de actiune
-daca in repaus -80mv , la sf repolarizarii +40 mv =>val pot de actiune 120 mv
2

5.Restitutia:
-incepe dupa faza de repolarizare
-Na in exces iese din celula prin mecanismul de pompa , iar K reintra in celula
pana cand se atinge val de -80 mv
-in timpul depolarizarii , membrana nu poate reactiona la un alt stimul=> perioada
refractara absoluta
-astfel s-a stabilit ca o fibra nervoasa mielinizata poate conduce intre 800-1000 de
impulsuri /sec dar dupa scurt timp , perioada refractara absoluta creste , astfel ca
frecventa raspunsului scade
- => oboseala care este tipica unui sistem care functioneaza dupa legea totul sau
nimic
-la frecvente reduse de 50-100 de Hz oboseala nu apare
- de asemenea , daca intensitatea creste lent , excitatia nu se produce chiar la
intensitatii mari => acomodare
6.Electrotonusul. Legea excitabilitatii polare a lui Pfluger:
a.Electrotonusul:
-in procesul de excitare a tesuturilor, se produc modificari ale proprietatilor
acestora , determinate de sensul curentului aplicat , cunoscute sub denumirea de
electrotonus
-la polul negativ se produce la inchiderea circuitului catelectrotonusul, iar la
polul pozitiv, anelectrotonusul
-pragul de excitabilitate este mai scazut la polul negativ deoarece acesta actioneaza
depolarizand membrana si facilitand astfel aparitia excitatiei
-nr crescut de sarcini + la suprafata membranei determina hiperpolarizarea acesteia
-curentul necesar pt depolarizare va trebui sa fie mai mare
- excitatia se produce la catod la inchiderea circuitului si la anod la deschiderea
circuitului.
b.Legea excitabilitatii polare a lui Pfluger:
-la aplicatiile de curent continuu si de joasa frecventa excitatia se produce
intotdeauna la unul din cei 2 poli
-stimularea la polul negativ la inchiderea circuitului duce la aparitia unei excitatii
numite secusa de contractie catodica
-la anod , la deschiderea circuitului se produce secusa de intrerupere anodica
-la om , daca se aseaza un electrod pe tegument la nivelul unui punct de excitatie
nervoasa si se schimba sensul curentului transmis alternativ din anod in catod , se
va observa ca pe langa contractia de inchidere sub catod si contractia de deschidere
sub anod , mai apar secuse si la deschiderea circuitului sub catod si la inchiderea
sub anod
3

-astfel ordinea producerii secuselor va fi : inchidere catod, inchidere anod,

deschidere anod, deschidere catod
-in conditiile unei leziuni de nerv periferic , aceasta ordine se inverseaza , pragul
de stimulare la catod este ridicat , in timp ce la anod excitatia apare la intensitati
mai mici => anodul devine electrod de excitatie
7. Elemente de caracterizare a excitantilor electrici: reobaza, timp util,
cronaxie:
- reobaza= intensitatea minima a curentului care poate produce o excitatie ,
inregistrabila , sesizabila
-timpul util = timpul minim in care un curent cu valoarea reobazei produce
excitatie la inchiderea circuitului
-la intensitati mai mari decat reobaza , timpul util va fi mai mic
-combinarea celor 2 parametrii permite trasarea unor curbe numite curbe
intensitate-timp (IT)
-cronaxia: timpul util minim necesar pt a produce excitatia minima cu un curent
avand intensitatea egala cu dublul reobazei
-cronaxia difera in functie de tipul de fibra nervoasa : fibre mielinice groase 0.10.2ms , fibre mielinice subtiri 0.2-0.3 ms , fibre amielinice 0.4-0.7ms
-cronaxia este invers proportionala cu excitabilitatea nervului
-pt ca excitatia sa se propage de la nerv la muschi , cronaxia fibrei musculare
trebuie sa fie cel putin apropiata de cea a fibrei nervoase
-muschii striati se clasifica : muschi cu cronaxie scurta 0.06 -0.16ms, m cu
cronaxie medie 0.2-0.36ms si muschi cu cronaxie lunga 0.4-0.72ms
-muschii netezi au o cronaxie mult mai lunga de 50-700ms
-cronaxia este mai scurta la muschii fazici , la muschii flexori, la muschii mem
superior
-in unele afectiuni ale SNC sau SNP , cu afectarea transmisiei neuromusculare ,
cronaxia musc striti poate ajunge la 100ms
-se mai poate masura si cronaxia nervilor senzitivi si senzoriali
8.Acomodarea, panta impulsului, frecventa stimulilor
-panta impulsului=> cresterea lina a intensitatii curentului de joasa frecventa
-daca aceasta panta este prea lunga, stimulul devine ineficient si excitatia nu se mai
produce => acomodare care apare prin blocarea mecanismului de transmitere al
Na transmembranar
-daca panta este brusca , tesuturile nu pot activa sistemul de blocare a migrarii
sodiului , acomodarea nu se produce si se poate declansa excitatia
4

-fibrele musculare denervate nu au acomodare la impulsul cu panta => aceasta

proprietate este folosita pt stimularea selectiva a fibrelor musculare denervate
-aprecierea acomodarii se face pe baza coeficientului de acomodare notat cu alfa
-pt stabilirea sa se determina intensitatea pragului de stimulare la un curent fara
panta , dreptunghiular , comparativ cu un curent cu panta care poate fi
triunghiular , exponential sau trapezoidal
-panta de 1000ms , val normala a coeficientului este intre 2 si 6 , in cazul
pierderii acomodarii , val sa se apropie de 1
*frecventa impulsurilor:
-o succesiune foarte rapida de stimuli nu poate provoca excitatia datorita perioadei
refractare absolute
-de aceea trebuie totdeauna definit parametrul frecventa stimulilor
-musculatura neteda nu reactioneaza la impulsuri izolate , fiind necesara sumatia
temporala a mai multor impulsuri succesive
-astfel se va putea obtine excitatia chiar la intensitati sub prag
-neavand acomodare, musculatura neteda raspunde numai la impulsuri cu panta
foarte lina
-la sinapsele colinergice, frecventa stimulilor va fi mai mare decat la cele
adrenergice.
9. Transmiterea si conducerea excitatiei, transmisia neuromusculara
*transmiterea si conducerea excitatie:
-conductibilitatea= proprietatea membranei celulare de a conduce unda de
depolarizare
-in fibrele nervoase amielince se produce din apropape in aproape , iar in fibrele
nervoase mielinice, saltatoriu , de la un nod Ranvier la altul
-viteza de conducere este mult mai mare in fibrele mielinice , pt ca depolarizarea se
produce numai in nodurile Ranvier => un consum energetic mult mai mic
-propagarea depoalarizarii se face in ambele sensuri, si ortodromic si antidromic
-sensul ortodromic este realizat de sinapse care actioneaza ca niste intrerupatoare
permitand propagarea intr-o singura directie
-viteza de propagare a excitatiei se numeste viteza de conducere si are val intre 0.5120m/s
*transmisia neuromusculara:
-unitate motorie = neuronul motor din cornul anterior medular + axonul sau +
colateralele axonale + fibrele musculare aferente acestui axon impreuna cu
sinapsele lor
-fibrele musculare dintr-o unitate motorie sunt totdeauna inervate sincron si se
contracta sincron
-cand impulsul excitator ajunge la o placa motorie se elibereaza acetilcolina
5

-prin intermediul acetilcolinei va fi excitata mem cel musculare

-patruderea excitatiei in interiorul fibrei musculare duce la eliberarea ionilor de Ca
in reticolul sarcoplasmatic , provocand contractia miofibrilei prin activarea
actomiozinei
-urmeaza sechestrarea ionilor de Ca in reticolul sarcoplasmatic cu inhibarea
actomiozinei si relaxarea miofibrilelor
-astfel, ionul de Ca joaca rolul unui amortizor al cuparii excitatiei cu contractia
10. Curentul galvanic: definitie, aparatura
-curentul electric= o deplasare de srcini electrice printr-un conductor
-daca sensul de deplasare este mereu acelasi , curentul se numeste continuu sau
galvanic
-curentul galvanic este unul dintre cele mai folosite in electroterapie
-poate fi produs prin metode chimice(baterii) , mecanice sau termoelectronice
*aparatura/ componente:
-sistem de alimentare cu curent electric de la retea , compus din cablu de
alimentare si intrerupator
-dispozitiv de redresare care transforma curentul alternativ in curent continuu
-dispozitiv de reglare a intensitatii numit potentiometru
-instrument de masura numit miliampermetru
-sistem de racordare la pacient compus din borne, cabluri si electrozi
11. Actiunea biologica a curentului continuu
-corpul uman este considerat un conductor de gr 2
-aplicarea curentului galvanic va produce efecte polare la nivelul electrozilor si
efecte interpolare in regiunea dintre electrozi
-efectele polare apar datorita electrolizei cu producere de HCl la anod si NaOh la
catod
-datorita aparitiei acestor substante chimice, supradozajul poate duce la arsuri
chimice locale
-efectele interpolare sunt cele urmarite in prin aplicarea acestei terapii :
electroliza, ionoforeza, electrosmoza
-se modifica potentialul de membrana si excitabilitatea neuromusculara
-se produc efecte termice
-migrarea ionilor in tesuturi face ca ionii pozitivi (H+) sa fie respinsi de anod si
atrasi de catod , numindu-se cationi , iar ionii negativi (OH-) sa fie respinsi de
catod si atrasi de anod, numindu-se anioni
6

-ajunsi la polii spre care migreaza , ionii isi pierd sarcina electrica si devin atomi
liberi => electroliza biologica
-pt afi evitate arsurile chimice locale , invelisul hidrofil al electrozilor este in
solutii de protectie
-ionoforeza= deplasarea ionilor prin mem celulare semipermeabile
-pentru substantele coloidale se produc fenomene de electroforeza si
electroosmoza
-moleculele nedisociate sunt inconjurate de ioni si se vor deplasa in directia
catodului (catelectroforeza) sau anodului (anelectroforeza)
-electrosmoza este deplasarea continua de apa prin mem celulare sub actiunea
curentului galvanic
-s-a constatat ca cel mai des se produce electroliza si foarte rar electroforeza si
electrosmoza
-la aplicarea curentului galvanic, tensiunea curentului creste de cataeva ori intr-un
interval de 30 min
-fenomenul se datoreaza scaderii rezistivitatii cutanate in timp, fiind necesara
cresterea de la potentiometru a intensitatii curentului pentru a obtine aceleasi efecte
-rezistivitatea cutanata are valori diferite de la om la om si chiar la acelasi
individ in functie de temperatura corpului , efortul fizic, unele afectiuni sau
lungimea segmentului strabatut => cu cat segmentul este mai lung, cu atat
rezistivitatea este mai mare, de aceea aplicatiile longitudinale pe membre au
eficienta redusa
12. Efectele fiziologice ale curentului galvanic:
a.fibre nervoase senzitive:
-excitare a receptorilor senzitivi resimtita ca o furnicatura care creste in
intensitate proportional cu intensitatea curentului , se transforma in intepatura ,
arsura sau chiar durere
-dupa cateva sedinte se va constata crestereapragului sensibilitatii tactile si
dureroase la polul pozitiv
-pt cuentul galvanic, polul pozitiv este cel antialgic =>scaderea excitabilitatii
-la polul negativ, catelectrotonusul va determina cresterea excitabilitatii
b.fibre nervoase motorii:
-polul activ este cel negativ, deoarece prin catelectrotonus creste excitabilitatea
-la o crestere brusca a intensitatii curentului ,ca si la o scadere brusca a acestuia , se
produce contractie musculara
c.SNC
-diminuarea reflexelor la aplicarea descendenta a curentului galvanic => polul
pozitiv cranial si polul negativ caudal
-la aplicare inversa , ascendenta , creste excitabilitatea
7

d.fibre vegetative vaso-motorii:

-activarea vascularizatiei cu hiperemie tradusa prin aparitia eritemului cutanat la
locul de aplicare si cresterea usoara a temperaturii locale
-reactia vasculara este mai pronuntata la polul negativ
-acest efect hiperemiant amelioreaza nutritia testului ,eliminarea deseului catabolic,
resorbtia edemelor locale
e.sistemul circulator:
-c. galvanic descendent accelereaza fluxul sanguin din mica circulatie spre inima
si transportul sangelui arterial spre sistemul puortal
-c.galanic ascendent favorizeaza circulatia venoasa de la mem inferioare si din
sistemul pourtal spre inima si transportul sangelui catre plamani
*principalele efecte fiziologice ale curentului galvanic :
-efect antialgic la polul pozitiv
-stimulare neuromusculara la polul negativ
-efect de reglare neurospecifica neurovegetativa
-efect biotrofic prin ameliorarea locala a irigatiei sanguine
-efect vasodilatator in circulatia superficiala si profunda
13. Galvanizarea simpla: tipuri de electrozi, asezarea electrozilor, reglarea
intensitatii, durata procedurii,numarul de sedinte:
-se aplica prin intermediul unor electrozi confectionati din placi de plumb sau din
cauciucuri speciale
-electrozii au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea pe care se aplica
-cel mai des placile sunt dreptunghiulare si au 6/8, 8/10 , 10/15, 8/40cm, astfel
incat suprafata lor sa fie intre 50-300cm2
-electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile ,din
tifon, imbibate in solutii fiziologice sau apa simpla
-materialul pentru invelisuri nu trebuie sa aiba cute, inadituri sau cusaturi si trebuie
sa depaseasca cu 3 cm conturul electrodului
-pentru efect antialgic, electodul pozitiv este activ, iar pentru efect excitant,
electrodul nenegativ este cel activ
-electrozii pot fi asezati transversal , adica de o parte si de alta a regiunii afectate
pe care o incadreaza fata in fata sau longitudinal , la extremitatile segmentului
tratat
-intensitatea se regleaza de la potentiometru in functie de toleranta individului ,
senzatia corecta fiind de furnicatura placuta
-in cazul aparitiei senzatiilor de intepatura sau arsura se reduce imediat intensitatea
la 0 si se controleaza pozitionarea electrozilor si integritatea tegumentului
8

-pentru efect antialgic se dozeaza intensitatea la prag , o.2mA/cm2

-pentru efect vasodilatator, intensitatea va fi peste prag
-daca se folosesc electrozi inegali ca suprafata , se dozeaza intensitatea dupa
electrodul activ, adica cel mai mic
-s-a stabilit ca exista o relatie intre densitatea curentului si durata sedintei : durata
(min) *densitate(mA/cm2)=3
-numarul de sedinte este de 8-10 in formele acute ale bolilor si 12-15 pentru cele
cronice
-sedintele se pot face zilnic sau o data la 2 zile
14. Tehnica de aplicare a galvanizarii simple:
-pe fisa de prescriptie : date despre denumirea procedurii, regiunea de tratat, locul
de fixare al electrozilor , dimensiunile si polaritatea acestora
-pacientul va fi pozitionat in pozitiile cele mai comode, se va inspecta tegumentul
din regiunea de tratat, orice leziune la nivelul de aplicare al electrozilor
contraindica procedura
-*
-electrozii se fixeaza pe tegument cu benzi elastice sau saculeti de nisip
-se porneste aparatul de la comutatorul general, se regleaza pe ceas durata
procedurii , apoi se creste lent intensitatea, pana la valoarea prescrisa
-in timpul sedintei pacientul va fi supravegheat si chestionat asupra senzatiei pe
care o simte
-la expirarea timpului se reduce intensitatea la 0 , dar majoritatea aparatelor
moderne fac asta automat
-se indeparteaza electrozii, se strege cu un prosop tegumentul care se examineaza
pentru a se controla reactia cutanata aparuta
15. Baile galvanice: baia 4-celulara si baia Stanger:
-imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei care este un mijlocitor
in transportul curentului de la electrozi spre tegument
*baile galvanice patru-celulare:
-folosesc 4 vase cu apa la 34-38 gr C, in peretii lor fiind inglobati electrozi
-pacientul poate introduce in aceste vase 2-3 sau toate cele 4 membre
-sta asezat pe un taburet izolat electric
-marimea suprtafetei de contact a curentului galvanic se controleaza prin nivelul
apei din vase
-daca dorim sa avem un electrod activ, cantitatea de apa din vasul respectiv va fi
mai mica
-se poate folosi sensul ascendent cu polul + la mem inferioare si la mem
superioaresau descendent, +la m sup si la mem inf, in functie de scopul urmarit
9

-de asemenea se poate pune +pe membrul superior si inferior de o parte a corpului
si de parte cealalta
-in aplicatia in evantai,se pune un pol la unul dintre membre si celaat la celelalte
trei membre
-inainte de inceperea procedurii, fizioterapeutul va porni aparatul la intensitatea
prescrisa si va controla cu propria mana senzatia care apare in fiecare vas
-de asemenea, cu termometrul, se va controla temperatura apei
-se opreste aparatul,pacientul introduce intai membrele inferioare astfel incat apa
sa ajunga sub genunchi ,apoi membrele superioare cu apa pana la jumatatea
bratelor
-se porneste aparatul, se regleaza din panoul de comanda polaritatea corecta si se
creste lent intensitatea pana la doza prescrisa de medic
-se aplica zilnic sau la 2 zile si are o durata de 20-30 min
*baia Stanger:
-este o cada de obicei din material plasctic care are pe pereti 8 electrozi , 3 de
fiecare parte , 2 la cap si unul la picioare
-in cada se mai pot introduce electrozi mobili, pozitionati in functie de prescriptie
-curentul galvanic poate fi reglat sa circule ascendent, descendent, transversal sau
in diagonala
-intensitatea curentului este mult mai mare deoarece se repartizeaza pe intreaga
suprafata a corpului si numai o treime din curent trece prin corp in timp ce restul se
scurge pe langa corp
-astfel se vor putea administra intensitati de pana la 1000-1200 mA , dar
intensitatea uzuala la care se obtine senzatia de furnicatura este 400-600mA
-apa are temperatura de 36-37 grC , iar efectul obtinut depinde si de gradul de
mineralizare al apei
-o cantitate mica de saruri dizolvate ,adica o apa moale, lasa sa treaca o cantitate
mica de curent
-o cantitate mare de saruri, adica o apa dura, lasa sa treaca mai mult curent, dar
daca solutia este prea concentrata ,actiunea curantului descreste , astfel
concentratia maxima activa intr-o baie S. Este echivalentul a 2gNaCl/L
-durata sedintei este de 15-30 min
-se fac intre 6-12 sedinte la un interval de 2-3 zile

10

16.Ionogalvanizarea:
-este metoda de introducere in tegument a unor substante cu efect terapeutic cu
ajutorul curentului galvanic
-se folosesc solutii electrolitice in care se imbiba materialul hidrofil de la unul din
cei doi poli
-solutia disociaza in campul electric si ionii activi patrund prin tegument la nivelul
foliculilor pilosi si glandelor sudoripare
-adancimea de patrundere este corionul unde se realizeaza depozite de substanta
activa care prin circultia limfatica va ajunge in circulatia generala
-ionogalvanizarea este asemanatoare cu aplicarea unguentelor
-electrodul activ va fi cel de acelasi semn cu ionul terapeutic pentru ca prin
respingere sa patrunda in tegument
-la ionogalvanizare nu conteaza cantitatea de solvent ci concentratia solutiei care
trebuie sa fie de 20 ml sol/10 la 1 el de 100cm2
-pentru neutralizarea HCl care se formeaza la anod se adauga 0.4mEq/l sol de
NaOh si invers
-in acest fel se contracareaza efectul ionilor paraziti care apar din transpiratia sau
direct din tegument
-respectand toate aceste conditii se poate obtine un transfer de cationi de 75-80 %
si de anioni de 90-95%
-pentru a facilita patrunderea ionilor se recomanda folosirea unor electrozi mici si
prepararea solutiilor cu apa distilata pentru a evita aparitia de noi ioni paraziti din
apa de retea
-intensitatea si durata procedurii sunt aceleasi ca la galvanizarea simpla , iar la
efectul ionului terapeutic se adauga si efectul curentului galvanic
-la anod se aplica metale(Na, K,Ca,Mg etc.),radical de metale(amoniu)
acetilcolina,adrenalina, morfina,penicilina etc.
-la catod se aplica halogeni , radicali acizi(sulfuric,azotic,salicilic,acetic, oxalic) ca
si sarurile acizilor organici
*avantajele ig:
- se pot introduce doze mari folosind cantitati mici de medicamente
-se realizeaza o repartizare egala a substantei introduse, pe regiunea tratata
-zona de tratat poate fi delimitata precis
-asepsia este perfecta, bacteriile nu patrund
17. Indicatiile si contraindicatiile curentului galvanic:
*indicatii:
-nevralgii si nevrite
-pareze si paralizii
11

-artroze
-poliarttrita reumatoida si spondilita anchilozanta
-tendinite,bursite,periartrite,epicondilite
-redori postraumatice
-arteriopatii periferice
-HTA std 1 si 2
-distonii neurovegetative
-afectiuni dermatologice(ex: psoriazis)
*contraindicatii:
-leziuni trofice ale tegumentului
-supuratii
-unele alergii
-plagi
-neoplasme cutanate
18. Curentii de joasa frecventa: descrieti curentii dreptunghiulari,
triunghiulari, trapezoidali, faradic, neofaradic:
-curentii de joasa frecventa sau impulsurile de joasa frecventa provin din curentul
galvanic la care se aplica o succesiune de intrerupere a circuitului electric
-principalele doua impulsuri de joasa frecventa sunt impulsurile dreptunghiulare
si impulsurile triunghiulare
*impulsurile dreptunghiulare
-au panta de crestere a intensitatii curentului 0 => frontul ascendent este
perpendicular pe linia izoelectrica
-urmeaza o perioada de platou , in care intensitatea este constanta si care reprezinta
durata impulsului (+)
-urmeaza intreruperea brusca a curentului panta descendenta este 0
-de la sf impulsului , perpendicular pe linia izoelectrica
*impulsuri triunghiulare:
-se caracterizeaza prin cresterea in panta a intensitatii curentului electric
-o varianta a lor este cresterea intensitatii dupa o curba exponentiala , numindu-se
impulsuri exponentiale
Combinarea impulsurilor dreptunghiulare cu cele triunghiulare duce la formarea de
impulsuri trapezoidale
*curentul faradic:
-se obtine din curentul galvanic
12

-este o alternanta de unde pozitive si unde negative , cele negative de mai mica
intensitate
-pornind de la curentul faradic a fost creat curentul neofaradic care reprezinta o
succesiune de impulsuri cu durata de 1 ms si pauze de 19ms => o frecventa de 50
Hz
-daca intensitatea fiecarui impuls de curent neofaradic creste cu o anumita valoare ,
se obtin grupuri de impulsuri neofaradice , modulate in amplitudine
-o modalitate de crestere a intensitatii este cea dupa o curba exponentiala => grupe
de impulsuri neofaradice modulate exponential
19. Stimularea musculaturii striate normal inervate:
-aceasta musculatura raspunde la impulsuri relativ scurte si frecventa relativ mare
-frecventele in jur de 30 Hz pot produce contractie musc
-frecventele mai mari de 40-80Hz produc contractii tetanizante ,adica de durata
lunga ,mentinute atat timp cat curentul strabate muschiul
-de obicei durata impulsului este de 0.1-0.5ms,sub 0.2ms un impuls electric nu mai
produce contractie
-se folosesc impulsuri dreptunghiulare unice sau in trenuri de impulsuri , curenti
faradici si neofaradici
-pt a nu se ajunge la efect tetanizant , se recurge la modularea curentilor in
frecventa , intensitate ,durata si ritmicitate => un curent foarte apropiat de stimulii
fiziologici si din acest motiv metoda poarta numele de electrogimnastica
-principala indicatie => atonia sau atrofia musculara cu inervatia fibrei musculare
pastrata
-cel mai frecvent este vb de imobilizarile prelungite la pat sau de hipotrofiile musc
din unele boli articulare
-alte indicatii derivate sunt contracturile musculare, prevenirea trombozelor , unele
forme de boala varicoasa , electrogimnasctica musculaturii respiratorii si
abdominale , formele usoare de insuficienta sfincteriana urinara
-metoda poate fi utila pt diagnosticarea denervarilor , deoarece un muschi denervat
nu va raspunde prin contractie la curentul neofaradic
-aplicatia curentilor dreptunghiulari se face prin tehnica bipolara cu electrozi
adaptati ca marime si plasati pe insertiile musculare
-polaritatea se alege dupa cel mai bun raspuns obtinut
-intensitatea se creste lent pana cand se obtine o secusa musculara evidenta si
eficienta , dar care sa nu suprasolicite muschiul
-pt curentul neofaradic electrodul negativ se plaseaza pe asa numitul punct motor
al muschiului si cel pozitiv se aseaza proximal
13

-cu cat hipotrofia este mai mare , cu atat frecventa va fi mai mica si pauzele mai
mari
-durata unei sedinte este de 20-30 min
20. Semnele de leziune de nerv periferic si metode de electrostimulare folosite
n diagnostic:
-leziunea nervului eriferic va face ca muschiul sa nu se mai contracte si cu timpul
sa se atrofieze
-pentru a evita atrofia este necesara stimularea muschiului pana cand eventual se
reface inervatia
-spre deosebire de musculatura normal inervata , cea denervata nu raspunde la
stimului dreptungiulari ci la stimuli cu panta, exponentiali
-semnele elementare ale leziunii de nerv periferic sunt : inversarea raspunsului
muscular la excitatia el cu aparitia contractiei la polul pozitiv , reobaza creste ,
cronaxia creste, coeficientul de acomodare este aproximativ 1 sau chiar sub 1 ,
curba intensitate timp este deplasata spre dreapta sau fragmentata in trepte aratand
ca denervarea este neuniforma
*diagnosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare cuprinde
urmatoarele metode :
-testul galvanic al excitabilitatii
-testul faradic al excitabilitatii
-metoda curbei IT
Toate metodele folosesc stimuli de joasa frecventa .
21. Curba I/t: ridicarea curbei CID, determinarea reobazei, timpului util,
cronaxiei:
-electrozii de marime egala se dispun la capetele muschiului
-catodul se dispune distal, dar se poate inversa in caz de raspuns paradoxal
-se vor obtine valori in mA pt intensitate si in ms pt timp care se trec intr-un grafic
cu scala logaritmica
-masuratorile se fac cu doua tipuri de curent : impulsuri dreptungiulare care vor da
curba notata CID si impulsuri triunghiulare care vor da curba notata CIT
a.
se selecteaza din aparat forma de impuls dreptunghiular ca succesiune de
impulsuri cu durata de 1000ms si pauza intre 2000-3000 ms
-se creste treptat intensitatea pana cand se obtine o contractie musc minima
-val intensitatii la care se obtiune aceasta contractie poarta numele de reobaza

14

b.
-se scurteaza durata impulsului , masurandu-se de fiecare data intensitatea
curentului la care se obtine contractia minima
-valorile obtinute se trec in grafic
-se constata ca intensitatea ramane un timp egala cu reobaza , ceea ce se traduce
printr-o portiune orizontala a curbei CID
-scade in cont durata impulsului, vom observa ca va fi nevoie de o intensitate mai
mare decat reobaza pt a obtine contractia
-din acest punct ,curba IT devine ascendenta , iar durata impulsului in acest
moment poarta numele de timp util cronaxiei
24. Tehnica de aplicare a electrostimularii, reguli de respectat n timpul
electrostimularii:
-se va selecta pe aparatforma de curent exponential
-se va fixa durata impuslsului la valoarea data de curba IT
-se fixeaza durata pauzei care impreuna cu durata impulsului da frecventa de
stimulare
*orientativ, s-a constatat tinand cont de gradul de denervare ,se pot folosi
urmatoarele valori :
-denervare totala: imp 400-600ms, durata pauza 2000-5000ms
-denervare grava: imp150-400ms,durata pauza 1000-3000ms
-denervare medie: imp 50-150ms,durata pauza 150-500ms
-denervare usoara: imp10-50ms, durata pauza 50-100ms
-intensitatea curentului de stimulare ,fixata la valoarea oferita de curba IT ,va
trebui sa produca o contractie musculara minima eficienta.
-la inceputul tratamentului, in leziuni grave se aplica numai 15-20 stimulari/sedinta
la o pauza de 5000 ms, durata sedintei va fi de 1,5min
-se pot face pana la 4 sedinte/zi cu pauze de cel putin 30 min intre ele pt a nu
aparea oboseala musculara
-sedintele se fac zilnic
-in denervarile mai usoare se aplica 20-30 imp sau chiar mai mult , dar se
urmareste momentul in care apare oboseala musculara care scade intensitatea
contractiei musculare obtinute
-dupa 7-14 zile de tratament se repeta trasarea curbei IT pt a se constata care sunt
noile valori ale imp si intensitatea curentului
-daca dupa o perioada de timp de electrostimulare ,forta musculara creste peste 2 la
testingul muscular ,electrostimularea se inlocuieste cu exercitiile de kinetoterapie
de crestere a fortei musculare
15

*reguli de respectat in electrostimulare :

-pe fisa de prescriptie trebuie mentionata miscarea care trebuie reprodusa prin
electrostimulare si pozitionarea electrozilor
-in timpul sedintei pacientul se va concentra asupra miscarii si pe care o va
comanda odata cu producerea stimulului
-pozitionarea segmentului de corp se face astfel incat sa nu intervina gravitatia in
miscare
-articulatia din care se face miscarea trebuie sa fie sanatoasa
-masajul efectuau inainte de electrostimulare poate fi favorabil
-inainte si dupa esdinta se poate face o sedinta de galvanizare simpla de 5-10 min
pt efectele trofice locale
25. Electrostimularea musculaturii netede
-cronaxia muschilor netezi este mare de sute de ms , capacitatea de acomodare este
neglijabila si fibrele musculare netede au mare capacitate de sumatie
-stimulii exponentiali se vor aplica unici sau in serii de impulsuri cu durata mare,
pauza de 2-6 ori mai mare decat durata impulsului => frecventa de 1 imp la 1-4 sec
-indicatii: constipatii atone, atonia vezicii urinare post operatorii , contractiile
uterine slabe la nastere
-se folosesc electrozi plati , egali , de 20-40cm2 aplicati pe abdomen in
constipatie ,pe flancurile drep si stang , in atonia vezicala (-) deasupra simfizei
pubiene si (+)posterior in regiunea sacrata
-durata impulsurilor va fi de 400-500 ms in constipatii si 200ms in atoniile vezicale
,pauza de 1000-3000ms
-intensitatea curentului in jur de 20-30 mA
-durata sedintei 10-15 min in atonia vezicala , 30-50 min in constipatii
-sedintele se fac a inceput zilnic si daca dau rezultate se pot rari la 2-3 zile
26. Forme de curenti diadinamici, modalitati de aplicare:
-CDD sunt curenti de joasa frecventa ce provin din redresarea curentului sinusoidal
de retea de 50 Hz
-in timpul aplicarii curentilor diadinamici predomina una din urm proprietati:
inhibitia (la frecvente inalte de peste 100 de Hz) sau dinamogenia( la frecvente
joase de 50 Hz)
-in conditiile nemodificarii intensitatii si frecventei => obisnuinta

16

Forme de CDD :
*Monofazat fix (MF):
-curent pulsatil
-efect excitomotor, dinamogen, creste tonusul muscular
-efect antialgic tardiv
-subiecctiv se resimte ca o vibratie care actioneaza ca un masaj profund
-se obtine din curentul alternativ de 5o Hz prin anularea semiundei negative
*Difazat fix (DF)
-este cel mai antialgic curent prin ridicarea sau cresterea pragului sensibilitatii la
durere
-efect de ameliorare a circulatiei arteriale prin inhibitia simpaticului
-se foloseste ca forma de introducere inaintea celorlalte forme
-se obtine din curentul sinusoidal de 50 de Hz prin transformarea semiundei
negative in semiunda pozitiva
*Perioada lunga (PL):
-se obtine prin alternarea lenta a formelor Mf si Df intr-un interval de 12 secunde
-efect dinamogen diminuat
-domina efectul antialgic si miorelaxant
-forma utila in durerile persistente
*Perioada scurta(PS) :
-se obtine prin alternarea brusca a formelor MF si DF cu ritm de 1 sec
-domina efectul dinamogen
-creste tonusul muscular
-subiectiv se resimte ca un masaj profund, intens
*Ritm sincopat (RS):
-se obtine prin intreruperea ritmica a formei Mf cu pauze de 1 sec
-este folosit pt electrostimulare musculara
-are cel mai pronuntat efect excitomotor , realizand o adevarata electrogimnastica
27. Tehnica de aplicare si indicatiile curentilor diadinamici:
*tehnica de aplicare :
-pacientul se aseaza in functie de regiunea de tratat pe pat sau pe scaun
-aparatul va vaea la inceput potantiometrul la 0
17

-intensitatea se creste progresiv in functie de efectul urmarit : analgetic sau

dinamogen
-pe parcursul sedintei , trebuie crescuta intensitatea pt mentinerea senzatiei de
vibratie nedureroasa , care scade prin acomodare
-durata 4-8 min
-in stadiile acute se pot aplica 2 s/zi sau cel putin o dat / zi , zilnic
-in scop analgetic este inutil sa se aplice mai mult de 6-8 sedinte
-acestea se pot relua dupa o pauza de 7 zile
- in scop dinamogen si hiperemiant se pot face peste 10 sedinte in functie de caz
*indicatii:
-stari postraumatice : intinderi musculare, redori articulare
-artroze activate
-artrite
-mialgii
-reumatism abarticular : PSH, epicondilite
-lombago-discogen si musculo-ligamentar
-boala Raynaud , acrocianoza, boala varicoasa
-arteriopatii periferice obilterante
-aplicatii segmentare pe zone reflexe : astm bronsic, migrene, suferinte neurovegetative ale stomacului , colecistului , colonului etc
28. Stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS):
-utilizeaza impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa
-este folosit pt combaterea durerilor , mai ales acute, dar si cronice
-frecventa impulsurilor este reglabila in limite largi , intre 15-500Hz
-durata impulsurilor este intre 0,05-0,5 ms
-polaritatea electrozilor nu are importanta
-se cauta plasarea electrozilor cat mai aproape de radacina nervului care srabate
zona dureroasa
-intensitatea se dozeaza pana la obtinerea senzatiei de vibratie
-frecventa se alege prin tatonare sau in functie de cauza acuta sau cronica a durerii
-durata sedintei este intre 20-60 min dar se poate prelungi mai multe ore
*indicatii:
- diverse afectiuni reumatice insotite de durere
-dureri postraumatice
-nevralgii
-durere postoperatorie, din tumori maligne
18

*contraindicatii:
-durerile cu tratament etiologic posibil
-purtatori de stimulator cardiac
-in apropierea gatului , pe regiunea carotidei
-durere psihogena
-durere talamica
-afectiuni dermatologice la locul aplicarii
*avantaje:
-este fiziologica
-netraumatica
-cu multiple indicatii
-permite tratarea unor dureri care nu pot fi tratate altfel
-poate fi aplicata de pacient la domiciliu
*dezavantaje:
-tratamentul este simptomatic
-nu actioneaza asupra cauzei durerii
29. Curentul Trbert:
- curenti dreptunghiulari cu durata de 2 ms si pauza de 5 ms , care au efect
antialgic si hiperemiant
-electrozii se pozitioneaza astfel: - pe locul cel mai dureros si + de obicei
proximal la 3,5 cm ,dar se poate plasa si transversal
-intensitatea curentului se creste pana la obtinerea unei vibratii caracteristice , usor
de suportat
-in timpul procedurii apare fenomenul de acomodare si trebuie crescuta
intensitatea
-la sfarsitul sedintei , intensiatatea trebuie scazuta foarte lent
-durata sedintei intre 1-15 min
-intensitatea optima : 5-10 mA pt membre ,10-15 mA pt coloana cervicala, 15-20
mA pt coloana dorsala si lombara
*indicatii:
-lombosciatica
-artroze
-spondilita anchilozanta
-PSH
19

-contuzie
-entorse, luxatii
-intinderi musculare
30. Terapia musculaturii spastice (metoda Hufschmidt):
-se foloseste in paraliziile centrale
-se bazeaza pe utilizarea a doua circuite separate cu cate 2 electrozi care produc
impulsuri sincronizate
-impulsurile sunt de forma dreptunghiulara , cu durata intre 0,2-0,5 ms si frecventa
intre 0,7-1 Hz
-intre primul si al doilea circuit de excitatie se realizeaza un decalaj de 100-300ms
-o pereche de electrozi se pozitioneaza pe musculatura agonista si o pereche pe
musculatura antagonista
-se creste intensitatea pana la obtinerea unor contractii musculare puternice,
alternante , intre agonisti si antagonisti
-principiul de actiune se bazeaza pe efectul de inhibitie a neuronilor motori ai
muschilor spastici avand drept consecinta relaxarea acestora
-efectul de relaxare este dupa primele sedinte de 24-48 h,dar prin repetarea terapiei
, se poate ajunge la ateva saptamani
-la inceput aplicatiile se fac zilnic , iar daca efectul este pozitiv , sedintele se pot
face la 2-3 zile
-o serie : 12-18 sedinte
-se poate repeta dupa cateva saptamani daca spasticitatea reapare
31. Curentii interferentiali: descriere, frecvente de modulatie (manual si
spectru), interferenta plana, interferenta spatiala, vectorul interferenta,
interferenta dinamica, corectia distantei:
-curentii interferentiali rezulta din suprapunerea a doi curenti de medie frecventa
decalati cu 100 de Hz
=> un curent de medie frecventa a carui modulatie in amplitudine se produce cu o
frecventa de 0-100Hz
-manual (frecventa constanta) => permite alegerea unei frecvente fixe intre 0100Hz in functie de efectul dorit
-spectru(frecventa variabila) =>permite o modulatie a curentului de interferenta
crescatoare -descrescatoare in 15 sec intre anumite limite : spectru 0-10 Hz,
spectru 90-100Hz si spectru 0-100Hz
-interferenta plana :permite prin adaugarea unui al treilea circuit ca efectul sa se
produca in mai multe planuri ,electrozii folositi poarta numele de electrozi stelati
20

-vectorul interferential : toate directiile din spatiu sunt excitate succesiv cu

aceeasi intensitate prin rotatia periodica cu 45 gr a vectorului principal de actiune
-interferenta dinamica: este o modaliate de rotire a vectorului de actiune cu 360
gr la fiecare ciclu, ca un radar
-corectia distantei :exista cazuri in care electrozii nu pot fi plasati la distanta egala
intre ei ,dar unele aparate sunt predispuse cu un egalizator de distanta care
permite folosirea intensitatii optime necesare in conditii de buna toleranta
32. Tehnici de aplicare si efecte fiziologice ale curentilor interferentiali:
*tehnici de aplicare :
a)statica :
-foloseste 2 perechi de electrozi de aceeasi dimensiune
-electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si asupra lor se exercita o
presiune constanta
-electrozii clasici sunt de tip placa , introdusi intr-o textura umeda
-ei se fixeaza cu benzi elastice sau cu saculeti de nisip
b)dinamica:
-se mai numeste si cinetica
-2 electrozi sunt ficsi
-perechile lor sunt electrozi tip manusa care se aplica pe mainile asistentului
-se misca permanent pe zona de aplicare obtinand o variatie a directiilor de
intensitate maxima a curentului interferential
*efecte:
-efect excitomotor pe musculatura striata:care se produce cu o frecventa de la 0100 Hz . Se va exercita numai asupra musculaturii cu inervatia pastrata
-efect decontracturant
-efect vasculo-trofic, hiperemiant si resorbtiv, realizat prin actiunea directa pe vase
si prin gimnastica musculara
-efect analgetic: produs prin diminuarea excitabilitatii dureroase , apare la
frecvente rapide intre 80-100Hz
-efect excitomotor pe musculatura neteda :realizat de orice forma de curent
interferential , mai ales de frecventele intre 12-35 Hz

21

33. Curentul de medie frecventa: indicatii, durata si numarul sedintelor,

reglarea intensitatii, contraindicatii:
*indicatii:
-afectiuni ale aparatului locomotor :artrite, periartrite, artroze, stari
postraumatice, algo-neuro-distrofie, spondiloza, spondilita anchilozanta, discopatie
lombara , nevralgii, nevrite, radiculopatii
-afectiuni vasculare periferice: arteriopatie obliteranta , boala varicoasa, edeme
vasculare
-afectiuni ginecologice:anexite, metroanexite, dismenoree
-afectiuni ale organelor interne : pancreatite cronice, incontinenta urinara de
cauza vezicala , hipertrofie de prostata etc.
*durata si nr sedintelor :
-in general se indica 15-20 min in care in prima parte se face o aplicatie de tip
manual si in adoua de tip spectru
-nr sedintelor este variabil in functie de reactia pacientului
-uneori pot fi sub 6-8 sedinte , dar se poate ajunge si la 11-16 sedinte
-sedintele sunt zilnice sau la 2 zile
*reglarea intensitatii:
- la inceputul sedintei intensitatea se creste lent si la sfarsit se scade lent
-intensitatea maxima corespunde unei senzatii de furnicatura puternica , dar placuta
-o intensitate mai mare poate produce contractii musculare tetanice care trebuie
evitate pt ca sunt dureroase
-in ceea ce priveste electrogimnastica , dozarea intensitatii se face pt obtinerea
contractiei musculare si nu a senztiei de furnicatura
*contraindicatii:
-afectiuni febrile
-tuberculoza pulmonara activa
-neoplazii
-supuratii
-aplicatii toracice pe aria cardiaca

22

34. Curentii de nalta frecventa: definitie, clasificare:

Def: sunt curenti alternativi sinusoidali cu frecventa de peste 300.000 Hz
Clasificare :
-frecventa intre 300kHz-3MHz(100-1000m)= unde hectometrice sau unde medii
=> procedura : ultrasunet
-frecventa:intre 3MHz-30MHz (1-100m)=unde decametrice sau unde scurte =>
procedura : tratament cu unde scurte (11,06m)
-frecventa:30MHz-300MHz(1-10m)=unde metrice sau ultrascurte => nu se
folosesc in terapeutica
-frecventa:300MHz-3GHz(10-100cm)=unde decimetrice=> procedura :
tratament cu unde decimetrice (69cm) si microunde
-frecventa:3GHz-30GHz(1-10 cm) =unde centimetrice => nu se folosesc in
terapeutica
-frecventa: 30GHz-300GHz(1-10mm) =unde milimetrice=>nu se folosesc in
terapeutica
35. Curentii de nalta frecventa: proprietati
-nu au actiune electrolitica si electrochimica
-nu provoaca excitatie neuromusculara deoarece durata impulsului este sub 0,01
ms(pragul)
-produc efecte calorice de profunzime mult mai mari decat joasa si media frecventa
-unele forme cum sunt undele scurte pot strabate si corpurile izolante si astfel se
pot transmite organismului si printr-un strat de aer nefiind necesar contactul
electrozilor cu pielea
36. Curentii de nalta frecventa: mod de propagare n organis m, efectele
caldurii asupra organismului:
*mod de propagare in organism:
-tesuturile se compun din lichide, bune conducatoare electric si celelalte elemente
structurale , rau conducatoare
-multe substante fundamentale, in special proteine , poseda molecule polare
-acestea plasate in campul electromagnetic , capata miscari oscilatorii si astfel ,
energia electrica se transforma in energie termica

23

-conform teoriei dielectricului neomogen ,a lui Maxwell , in medii stratificate apar

curenti de conducere si curenti de deplasare concomitenti , iar la suprafata apar
potentiale electrice
-pt undele decimetrice si centimetrice , se aplica teoria dipolului , moleculele
polare se comporta la un dipol executand miscari oscilatorii in campul electric
alternativ si in timpul acestei miscari se produce caldura prin frecare
*efectele caldurii asupra organismului:
-creste metabolismul
-creste necesarul de oxigen si de substante nutritive => creste deseul catabolic
-are loc accelerarea circulatiei cu vasodilatatie prin actiunea directa a caldurii, prin
actiune reflexa si prin eliberarea de substante vasoactive
-efect antialgic si sedativ pe SNC si creste viteza de conducere in nervii periferici
-efect miorelaxant
-efect pozitiv imunomodulator
-efect de stimulare a glandelor endocrine
37. Tratamentul cu unde scurte n cmp condensator:
-pacientul este asezat in interiorul circuitului de inalta frecventa intre cei doi
electrozi , in asa- numitul circuit rezonator
-seg de corp de tratat + aerul care il separa de elctrozi = un dielectric prin care
curentul de inalta frecventa trece partial ca un curent de conductie , partial ca un
curent de deplasare iar in int seg se transforma in caldura datorita proprietatilor
electrice ale tesuturilor
39. Conditii generale de tratament cu unde scurte, dozare:
-sa i se explice bolnavului ce urmeaza sa simta in timpul procedurii
-sa se indeparteze toate piesele metalice /din plastic aflat in campul de unde scurte
-sa nu se incruciseze electrozii
-electrozii flexibili nu se vor aseza pe panze sau pe stofe umede
-pacientul sa stea in pozitie relaxata
*dozarea:
-se dozeaza in functie de boala, de stadiul ei si de reactivitatea proprie a individului
-doza 1(aterma)-fara caldura
-doza 2(oligoterma)-caldura abia perceptibila
-doza 3(medie)-senzatie evidenta si placuta de caldura
-doza 4(calda) senzatie de caldura puternica
-pt afectiuni in stadiu acut se prescriu doza 1 sau 2 timp de 1-5 min /zi sau la 2 zile
in serii scurte de 6-8 sedinte
-in stadii cronice se prescriu doza 3-4 , 10-20 min de 2-3 ori pe saptamana
24

40. Indicatiile si contraindicatiile undelor scurte:

*indicatii:
-afectiuni reumatismale(spondiloza, gonartroza, coxartroza)
-spondilita anchilozanta in afara puseului inflamator
-reumatism abarticular
-sechele posttraumatice cu / fara algo-neuro-distrofie
-afectiuni neurologice(lombo-sciatica , pareze de nerv facial)
-afectiuni digestive , respiratorii, uro-genitale, ORL
*contraindicatii:
-inflamatii acute cu supuratie
-manifestari acute ale bolilor reumatismale
-afectiuni cu potential hemoragic
-neoplazii
-prezenta de piese metalice (proteze) alte materiale de osteosinteza , stimulator
cardiac
-ciclu menstrual, sarcina
41. nalta frecventa pulsatila: descrierea aparatului Diapulse, efecte
-aparatul Diapulse furnizeaza curenti cu frecventa de 27,12 MHz=> lungime de
unda 12m
-durata unui impuls este de 65 msec
-intre impulsuri se intercaleaza pauze care variaza in trepte
-frecventele de emisie sunt dozate in 6 trepte a cate 80, 160, 300, 400, 500, 600
imp/sec
-puterea de lucru a apartului este intre 293-975w
-penetrarea campului de frecventa pulsatila depinde de putere si atinge un maxim
de 20 cm la putere max de 975w
-dozarea penetrarii se face tinand cont de constitutia organismului
-emitatorul se aplica la o distanta de 0-2-3cm fata de corp
-aplicarea se poate face peste zone acoperite cu imbracaminte , pansamente , aparte
gipsate si chiar pe zone cu proteze
*efecte terapeutice:
-amelioreaza osteoporoza
-acelereaza consolidarea fracturilor
-acelereaza reabsorbtia hematoamelor
-reduce edemul
-acelereaza cicatrizarea plagilor si vindecarea arsurilor
25

-favorizeaza vindecarea ulcerelor varicoase

-topeste calcificarile din tesuturile moi
-scade contractura musculara
42. nalta frecventa pulsatila: metodologie de lucru, indicatii terapeutice,
avantajele metodei
*metodologie de lucru
-in functie de localizarea procesului patologic, se alege penetrarea la o valoare intre
1-6
-frecventa
-nr sedintelor este 4-8 in afectiuni acute si subacute si 10-14 in afectiuni cronice
-ritmul: 1 sedinta/zi
-durata sedintei : 15 minute cu emitatorul pe regiunea de tratat urmat de 10 min la
o penetratie cu 1-2 trepte pe una din zonele: hipocondru drept, epigastru, regiunea
lombara
*indicatii:
-vindecarea fracturilor in timp mai scurt
-algoneurodistrofie
-contuzii si hematoame
-osteomielite
-poliartrita reumatoida
-artroze
-ulcere varicoase
-arteriopatii periferice
-cistita acuta
-anexite, metroanexite
-herpes Zooster
-arsuri
*avantajele metodei:
-nu produce efecte calorice locale, poate fi aplicat in toate procesele inflamatorii
-are o singura contraindicatie : stimulator cardiac
-poate fi aplicat la orice varsta
-scrteaza timpul de vindecare si durata de spitalizare
-combate rapid durerea
- se aplica pe piese metalice
-nu provoaca disconfort pacientului
26

43. Proprietatile ultrasunetelor:

Proprietatile ultrasunetelor:
nu sunt percepute de organul auditiv al omului;
se pot obtine si sub forma unor fascicule inguste;
transporta o cantitate insemnata de energie;
ele sunt puternic absorbite de substante in stare gazoasa
51. Proprietati fundamentale ale luminii:
-intr-un mediu omogen, lumina se propaga rectiliniu
-viteza de propagare a luminii in vid este de 300 mii km/s
-la trecerea prin medii diferite (apa, aer,sticla) viteza scade
-la suprafata de separatie dintre 2 medii , cu densitati diferite , o parte a fasciculului
luminos se reflecta , o parte se refracta
-relexia lumini este reintoarcerea ei in mediul din care provine
-raza reflectata este in acelasi plan cu raza incidenta
-unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta
-refractia este deviatia razei de lumina la trecerea dintr-un mediu in altul
-raza refractata este in acelasi plan cu raza incidenta
-unghiul de refractie este diferit de unghiul de incidenta
-interferenta = fenomenul de compunere a undelor luminoase care au aceeasi
directie de propagare
-difractia = fenomenul de curbare a traiectoriei luminii
-polarizarea = dependenta intensitatii razei de luminareflectate fata de orientarea
planului de incidenta
*infrarosiile:
-denumite si radiatii calorice au lungime de unda intre 760m si 50 m
-sunt radiatii invizibile , dar emise de aceleasi surse ca si radiatiile vizibile (corpuri
incandescente sau gaze aduse la luminescenta prin descarcari electrice)
*radiatiile vizibile :
-sunt cele care impresioneaza retina
-au lungime de unda intre 770-390m
-egment impartit in 7 band de culoare e l rosu la violet care lcuiesc ipreuna lumina
alba
*ultravioletele:
-au lungime de unda intre 400-10 m
-in terapie se folosesc doar cele inte 400-180 m

27

52. Efecte fizico-chimice ale luminii:

*efectul termic:
-absorbtia radiatilor face ca energia luminoasa sa se transforme in energie termica
-efect mult mai puternic la infrarosii decat la ultraviolete si rad vizibile
-corpul care reflecta difuz toate radiatiile se numeste corp alb
-corpurile colorate absorb partial si selectiv radiatiile
-corpul negru absoarbe toate radiatiile
-sticla neagra absoarbe toate radiatiile luminoase vizibile , lasand sa treaca
infrarosiile
-RUV au reflexie mai mica decat RIR si rad vizibile
-suprafetele lucioase reflect infrarosiile intr-un procent de 10 %
*efecte fotoelectrice :
a)efect foto-conductor:
-consta in scaderea rezistentei electrice a unor corpuri sub actiunea unor radiatii ,
efect dependent de lungimea de unda
b)efect de fotoemisie:
-este specific ultravioletelor
-consta in smulgerea unui electron periferic de pe un atom sub actiunea unui foton
in conditiile in care energia uv este suficient de mare , iar corpul este incarcat
negativ
c)efect fotovoltaic:
-consta in aparitia unei diferente de potential electric intre un metal si un
semiconductor sub actiunea luminii , aplicate la suprafata de contact dintre cele 2
corpuri
*efecte fotochimice:
-IR nu au un efect chimic propriu-zis ,ci doar unul secundar efectului termic
-pt UV ,efectele fotochimice se petrec dupa mai multe legi ale fizicii
-Legea echivalentei fotochimice a lui Einstein : o molecula se descompune ori
de cate ori absoarbe un foton
-Legea reciprocitatii a lui Dunsen: produsul dintre intensitatea radiatiei si
timpul de expunere trebuie sa fie constant pt a obtine aceeasi reactie fotochimica
=> dublarea intensitatii trebuie sa fie insotita de reducerea la jumatate a timpului de
expunere
55.Radiatiile ultraviolete: clasificare, eritemul actinic
*clasificare:
-RUV A(I) sau lungi , intre 400-315 m, sunt abundente in lumina solara
-RUV B (II) sau medii , intre 280-315 m , sunt emise de lampile cu mercur
28

-RUV C (III) scurte , sub 280 m, dar pana la 180 m in terapie , sunt produse
prin descarcari electrice in vapori de mercur
*eritemul actinic:
- se mai numeste eritemul ultraviolet
-fenomen fotochimic precoce urmat de pigmentatie si exfolierea epidermului
Eritemul actinic se imparte in 4 grade:
*gradul I:
-apare pe o suprafata mai mica decat cea expusa
-se produce lent , cam in 4-6 h
-rozaceu
-foarte putin pruriginos
-persista 24 h
-nu este totdeauna urmat de exfoliere
-pigmentarea consecutiva este inconstanta
*gradul II:
-apare dupa o latenta de 4-6 h pe suprafat aexpusa
-tenta de rosu aprins
-uneori cu usoara durere
-prurit moderat
-persista 3-4 zile
-la 1-2 sapt exfolierea fina a epidermului si pigmentatie inchisa
*gradul III
-depaseste suprafata expusa
-tenta de rosu inchis spre violaceu
-prurit dureros
-persista cateva zile
-din a4 a zi pighmentatie care dureaza cateva saptamani
-din ziua a 15 se produce exfoliere masiva cu fragmente mari urmata de formarea
de cruste
*gradul IV:
-edemul si exudatul sunt foarte pronuntate
-formarea de flictene care se rup usor
-teg rosu cianotic, edematiat , dureros
-exfoliere masiva care se sfarseste in 20 zile
-pigmentatia nu se produce
-pot apare zone depigmentare inconjurate de un halou pigmentar
29

56. Radiatiile ultraviolete: pigmentatia melanica, sensibilitatea cutanata la

ultraviolete:
*pigmentatia melanica:
-lumina activeaza pigmentatia , iar RUV genereaza o producere abundenta si
accelerata de melanina
-fenomenul este trecator , deoarece pigmentul dispare din tegument o data cu
descuamarea celulelor epidermului
-melenina se formeaza pornind de la tirozina , in celulele Langerhans din epiderm
si este depozitata in celulele bazale epidermale
-RUV acelereaza actiunea tirozinei , activand-o si declansand reactia de producere
a melaninei
*sensibilitatea cutanata la RUV:
-67% din indivizi reactioneaza la RUV prin eritem si pigmentatie
-20%pigmentatie fara eritem
-13%fac doar eritem (blonzii)
-uneori se constat chiar o sensibilitate anormala cu aparitia de : urticarii solare,
fotodermatite acute cu eritem si vezicule, fotodermatite cronice
*factorii care influenteaza reactivitatea cutanata la expunerea la RUV:
- particularitatile de raspuns vegetativ si endocrin ale individului
-varsta: copii si batranii sunt mai putin sensibili
-sexul: femeile sunt mai sensibile decat barbatii
-grosimea stratului cornos
-sezonul: sensibilitatea este mai mare primavara
-climatul si regiunea geografica
-regiunea corpului expusa: mai mare pe torace, abdomen si zona lombara
-existenta unor stari patologice care cresc sensibilitatea , mixedemul , neoplazii ,
TBC etc
-tipurile de sursa de RUV si lungimile de unda ale radiatiilor
-dozele de RUV
57. Efecte fiziologice ale luminii: formarea vitaminei D, influentarea
metabolismelor, actiunea asupra elementelor sanguine si circulatiei
*formarea vitaminei D:
-provitaminele D sunt transformate sub actiunea RUV in vitamina D activa
30

-urmare: cresterea absorbtiei intestinale a calciului alimentar cu cretserea calcemiei

si fosfatemiei
-in timpul iradierii se constata o scadere a eliminarii calciului si o absorbtie mai
intensa a sa de catre tesuturi
-gama cea mai eficace de RUV pt producerea vitaminei D este gama de lungimi de
unda intre 280-300 m
*influentarea metabolismelor:
-metabolismul bazal creste initial dupa iradiere , apoi scade
-dupa iradiere apar imediat acidoza, urmata de o faza prelungita de alcaloza
-glicemia si glicozuria scad proportional cu intensitatea iradierii pe timpul
eritemului actinic , apoi cresc fara sa atinga valorile initiale
-creste depunerea de glicogen in ficat si muschi
-imbunatatirea performantei sportive
-stimularea catabolismului proteic la doze moderate cu cretsrea eliminarilor urinare
de azot fosfor si sulf dupa degradarea aminoacizilor
-la iredieri intense scade cantitatea de azot urinar
*actiunea asupra elem sanguine:
-aparitia de forme tinere de hematii in anemii
-scaderea nr de hematii la expunerile intense si zilnice
-cresterea nr de leucocite in sangele venos si capilar cu nivel maxim la 30 min si cu
revenire la normal in 5-6 h
*actiune asupra circulatiei :
-activarea circulatiei cutanate si din musculatura subiacenta sub influenta directa a
caldurii si sub influenta unor reflexe neurovegetative
-acelerarea pulsului in perioada aparitiei eritemului actinic
-scaderea tensiunii arteriale si a pulsului la disparitia eritemului actinic , datorate
scaderii tonusului simpatic
58. Efecte fiziologice ale luminii: actiune asupra respiratiei, tubului digestiv,
glandelor endocrine, sistemului nervos
*actiune asupra respiratiei :
-RUV cu lungime de unda mica , sub 320 m pot actiona la nivelul schimburilor
gazoase prin cresterea cantitatii de oxigen absorbit
-aceasta actiune este mai bn exprimata daca expunerea se face concomitent si la
RIR
31

-miscarile respiratorii devin mai rare si mai ample datorita influentarii centrului
respirator de excitatiile pornite din tegument
*actiune asupra aparatului digestiv:
-creste secretia gastrica sub influenta RUV atat prin mecanism reflex, cat si prin
cresterea cantitatii de histamina produsa in tegument
-creste motilitatea gastrica si intestinala
-este stimulata secretia glandelor salivare si pancreasului
*actiune asupra glandelor endocrine:
-stimularea gl paratiroide => hipersecretie de parathormon cu efecte favorabile
asupra metebolismului fosfocalcic si deci , cu indicatie in rahitism
-pancreas => scaderea glicemiei
-tiroida => diminuarea functiei secretorii
*actiune asupara SN:
-la inceput , actiune excitanta
-apoi o faza de sedare prelungita , care poate ajunge pana la somn
-scade cronaxia nervilor => cresterea contractilitatii musculare la temperaturi
normale si scaderea la temperaturi ridicate de peste 44 gr
-lumina influenteaza centrii vegetativi subcorticali din hipotalamus si
neurohipofiza
-culoarea rosu este stimulatorie , iar albastru este sedativa
-scade reflex tonusul simpatic sau creste tonusul parasimpatic
-RUV se folosesc adesea in durerile nevralgice
59. Indicatiile si contraindicatiile tratamentului cu ultraviolete:
-psoriazisul : aplicatii locale de eritem de gr II sau III cu protejarea zonelor
sanatoase de tegument sau aplicatii generale cu doze slab eritematoase de 1-2 ori /
saptamana , minim 2 luni
-acnee: aplicatii de doza eritem gr I sau II
-cicatrici cheloide : iradieri la 1-2 sapt
-eczeme : iradiere locala cu 2-3 doze eritem la 2-3 zile interval sau iradiere
generala cu doze sub eritematoase
-degeraturi: doza eritem gr I in sedinte repetete , de preferat precoce , inainte de
aparitia leziunilor
-zona zooster : --------ulcere varicoase : local doze forte de 20-100 ori , doza eritem gr I
32

-rahitism: 12 sedinte cu dozare progresiva 1/3, , 2/3, 4/5 si apoi cate o doza
eritem gr I pe suprafete de 25 cm 2
-astm bronsic
-poliartrita reumatoida: iradieri progresive pe fata anterioara si posterioara a
corpului cu lampa cu mercur la 1,5 m distanta , incepand cu 2+2 min si crescand
zilnic cu un minut , 15 sedinte zilnice
-artrozele activate : iradiere locala cu doze eritem
-reumatism abarticular si algoneurodistrofie
-nevralgii etc
-sindroame neuro-vegetative, afectiuni din sfera ORL, afectiuni
stomatologice , afectiuni ginecologice , surmenaj
*contraindicatii:
-tuberculoza pulmonara activa
-neoplazii
-casecsii
-cardiopatii decompensate
-insuficienta hepatica si renala
-stari hemoragipare
-diabet zaharat
-iritabilitate
-sarcina
-fotosensibilitate cutanata solara
60. Indicatiile si contraindicatiile tratamentului cu infrarosii:
*indicatii in spatiu deschis :
-inflamatii ale pielii , plagi superficiale pe cale de cicatrizare , foliculite, furuncule,
eczeme, degeraturi, cicatrici patologice
-celulite
-spondiloze, artroze
-nevralgii, mialgii, tendinite , periartrite
-arterita obliteranta
-spasme ale musculaturii netede viscerale
*indicatii in spatiu inchis :
-obezitate , hipotiroidie, diabet
-boala artrozica, periartrite, mialgii ,nevralgii
-intoxicatii cronice cu metale grele
-inflamatii subacute sau cronice ale organelor genitale
33

-astm , bronsic, bronsite cronice

*contraindicatii:
-nu se aplica imediat dupa un traumatism
-hemoragii recente
-procese inflamatorii acute
-supuratii
-stari febrile

34