Convergena real i convergena nominal.

Aderarea la zona euro

(continuare)
B. Convergena nominal
Tratatul de la Maastricht - cinci criterii pe care statele membre trebuie s le respecte
pentru a se putea altura UEM i a adopta moneda euro.
1. Rata medie a inflaiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai performani 3
membri ai UE
2. Rata dobnzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste media celor mai
performani 3 membri ai UE din perspectiva stabilitii preurilor
3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB;
4. Ponderea datoriei publice n PIB - maxim 60%;
5. Marjele de fluctuaie ale cursului de schimb - +/-15% n ERM II, (cel puin 2
ani), fa de o rat de paritate central.
CUM S-AU CALCULAT CRITERIILE DE CONVERGEN NOMINAL?
1. Criteriul ratei inflaiei
Condiia privind sustenabilitatea presupune ca rezultatele satisfctoare n materie de inflaie s fie

atribuite n principal evoluiei costurilor de producie i a altor factori care influeneaz evoluia
preurilor din punct de vedere structural, iar nu influenei factorilor temporari. Prin urmare,
examinarea convergenei include o evaluare a factorilor determinani ai inflaiei i a perspectivelor pe
termen mediu.
n contextul unor importante ocuri negative (criza economic i financiar mondial i presiunile
dezinflaioniste), cteva ri ale UE s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale inflaiei (20092010). n acest context precis, ratele negative ale inflaiei constituie o referin valabil din punct de
vedere economic pe baza creia se poate evalua performana statelor n materie de stabilitate a
preurilor. Pare ns justificat excluderea rilor care au o rat medie a inflaiei ce se situeaz foarte
departe de media inflaiei pentru zona euro din categoria statelor membre cu cele mai bune rezultate.
De exemplu, n martie 2010 s-a ajuns la excluderea Irlandei, singura ar a crei rat medie a inflaiei
pe 12 luni (la -2,3% n martie 2010) a deviat considerabil de la cea nregistrat n zona euro i n alte
state membre, reflectnd, n principal, recesiunea economic sever.

European Union
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2.2
2.4
7.4
4.5
2.3
1.9
5.6
4

2.1
1.6
5.8
1.4
2.4
1.4
3.6
4.7

2
1.5
2.3
-0.1
2
1
1.4
4

2
1.9
6.1
2.6
0.9
1.8
3
2.3

2.2
2.5
6
1.6
1.7
1.9
4.1
2.2

2.2
2.3
7.4
2.1
1.9
1.8
4.4
2.7

2.3
1.8
7.6
3
1.7
2.3
6.7
2.9

3.7
4.5
12
6.3
3.6
2.8
10.6
3.1

1
0
2.5
0.6
1.1
0.2
0.2
-1.7

2.1
2.3
3
1.2
2.2
1.2
2.7
-1.6

3.1
3.5
3.4
2.1
2.7
2.5
5.1
1.2

2.6
2.6
2.4
3.5
2.4
2.1
4.2
1.9

3.7
2.8
1.8
2.3
2
2.5
1.6
2.4
9.1
2.5
5.1
2.3
5.3
4.4
34.5
8.6
7.2
2.7
2.7
1.2

Greece
Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
REFERIN DE
COMPLETAT

3.9
3.6
1.9
2.6
2.8
2
0.3
2.1
5.2
2.6
3.9
1.7
1.9
3.7
22.5
7.5
3.5
2
1.9
1.3

3.4
3.1
2.2
2.8
4
2.9
-1.1
2.5
4.7
1.9
2.2
1.3
0.7
3.3
15.3
5.7
8.4
1.3
2.3
1.4

3
3.1
2.3
2.3
1.9
6.2
1.2
3.2
6.8
2.7
1.4
2
3.6
2.5
11.9
3.7
7.5
0.1
1
1.3

3.5
3.4
1.9
2.2
2
6.9
2.7
3.8
3.5
2.5
1.5
2.1
2.2
2.1
9.1
2.5
2.8
0.8
0.8
2.1

3.3
3.6
1.9
2.2
2.2
6.6
3.8
3
4
2.6
1.7
1.7
1.3
3
6.6
2.5
4.3
1.3
1.5
2.3

3
2.8
1.6
2
2.2
10.1
5.8
2.7
7.9
0.7
1.6
2.2
2.6
2.4
4.9
3.8
1.9
1.6
1.7
2.3

4.2
4.1
3.2
3.5
4.4
15.3
11.1
4.1
6
4.7
2.2
3.2
4.2
2.7
7.9
5.5
3.9
3.9
3.3
3.6

1.3
-0.2
0.1
0.8
0.2
3.3
4.2
0
4
1.8
1
0.4
4
-0.9
5.6
0.9
0.9
1.6
1.9
2.2

4.7
2
1.7
1.6
2.6
-1.2
1.2
2.8
4.7
2
0.9
1.7
2.7
1.4
6.1
2.1
0.7
1.7
1.9
3.3

3.1
3.1
2.3
2.9
3.5
4.2
4.1
3.7
3.9
2.5
2.5
3.6
3.9
3.6
5.8
2.1
4.1
3.3
1.4
4.5

1
2.4
2.2
3.3
3.1
2.3
3.2
2.9
5.7
3.2
2.8
2.6
3.7
2.8
3.4
2.8
3.7
3.2
0.9
2.8

Evoluia ratei inflaiei din Romnia

Rata anual a inflaiei criteriu pentru inta de inflaie
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00

IPC

limita superioar

Rata medie a inflaiei criteriu de convergen nominal

limita inferioar

au
g.
13

iu
n.
13

ap
r.1
3

fe
b.
13

de
c.
12

oc
t.1
2

au
g.
12

iu
n.
12

ap
r.1
2

fe
b.
12

de
c.
11

oc
t.1
1

au
g.
11

iu
n.
11

ap
r.1
1

fe
b.
11

de
c.
10

oc
t.1
0

au
g.
10

iu
n.
10

ap
r.1
0

fe
b.
10

de
c.
09

1.00

1.0

iu
l. 1
0
se
p.
10
no
v.
10
ia
n.
11
m
ar
.1
1
m
ai
.1
1
iu
l. 1
1
se
p.
11
no
v.
11
ia
n.
12
m
ar
.1
2
m
ai
.1
2
iu
l. 1
2
se
p.
12
no
v.
12
ia
n.
13
m
ar
.1
3
m
ai
.1
3
iu
l. 1
3
se
p.
13

ia
n.
10
m
ar
.1
0
m
ai
.1
0

9.0

8.0

7.0

6.0

5.0

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0

2.0
rata lunar
rata medie anual
rata anual

2. Criteriul ratei dobnzii

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

EU (27 countries)
Belgium
Bulgaria

:
5.59
:

5
5.13
:

4.92
4.99
:

4.23
4.18
6.45

4.38
4.15
5.36

3.7
3.43
3.87

4.03
3.81
4.18

4.56
4.33
4.54

4.54
4.42
5.38

4.13
3.9
7.22

3.82
3.46
6.01

4.3
4.23
5.36

3.68
3
4.5

Czech Republic
Denmark
Germany
Ireland
Greece

:
5.64
5.26
5.51
6.1

6.31
5.08
4.8
5.01
5.3

4.88
5.06
4.78
5.01
5.12

4.12
4.31
4.07
4.13
4.27

4.82
4.3
4.04
4.08
4.26

3.54
3.4
3.35
3.33
3.59

3.8
3.81
3.76
3.76
4.07

4.3
4.29
4.22
4.31
4.5

4.63
4.28
3.98
4.53
4.8

4.84
3.59
3.22
5.23
5.17

3.88
2.93
2.74
5.74
9.09

3.71
2.73
2.61
9.6
15.8

2.78
1.4
1.5
6.17
22.5

Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia

5.53
5.39
5.58
:
:

5.12
4.94
5.19
7.62
7.57

4.96
4.86
5.03
5.7
5.41

4.12
4.13
4.25
4.74
4.9

4.1
4.1
4.26
5.8
4.86

3.39
3.41
3.56
5.16
3.88

3.78
3.8
4.05
4.13
4.13

4.31
4.3
4.49
4.48
5.28

4.37
4.23
4.68
4.6
6.43

3.98
3.65
4.31
4.6
12.4

4.25
3.12
4.04
4.6
10.3

5.44
3.32
5.42
5.79
5.91

5.85
2.54
5.49
7
4.57

Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands

:
5.52
:
:
5.4

8.15
4.86
7.95
6.19
4.96

6.06
4.7
7.09
5.82
4.89

5.32
3.32
6.82
5.04
4.12

4.5
2.84
8.19
4.69
4.1

3.7
2.41
6.6
4.56
3.37

4.08
3.3
7.12
4.32
3.78

4.55
4.46
6.74
4.72
4.29

5.61
4.61
8.24
4.81
4.23

14
4.23
9.12
4.54
3.69

5.57
3.17
7.28
4.19
2.99

5.16
2.92
7.64
4.49
2.99

4.83
1.82
7.89
4.13
1.93

Austria
Poland
Portugal
Romania

5.56
:
5.59
:

5.08
10.7
5.16
:

4.96
7.36
5.01
:

4.14
5.78
4.18
:

4.13
6.9
4.14
:

3.39
5.22
3.44
:

3.8
5.23
3.91
7.23

4.3
5.48
4.42
7.13

4.36
6.07
4.52
7.7

3.94
6.12
4.21
9.69

3.23
5.78
5.4
7.34

3.32
5.96
10.2
7.29

2.37
5
10.55
6.68

Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom

:
:
5.48
5.37
5.33

:
8.04
5.04
5.11
5.01

8.72
6.94
4.98
5.3
4.91

6.4
4.99
4.13
4.64
4.58

4.68
5.03
4.11
4.42
4.93

3.81
3.52
3.35
3.38
4.46

3.85
4.41
3.78
3.7
4.37

4.53
4.49
4.29
4.17
5.06

4.61
4.72
4.29
3.89
4.5

4.38
4.71
3.74
3.25
3.36

3.83
3.87
3.01
2.89
3.36

4.97
4.45
3.01
2.61
2.87

5.81
4.55
1.89
1.59
1.74

CDS - prima de asigurare pe care un creditor trebuie s o plteasc unui ter pentru ca, n cazul n care
debitorul intr n incapacitate de plat, s i poat recupera integral suma plasat.

09.07.2013

25.06.2013

11.06.2013

28.05.2013

14.05.2013

30.04.2013

16.04.2013

02.04.2013

14.03.2013

28.02.2013

14.02.2013

31.01.2013

17.01.2013

03.01.2013

19.12.2012

05.12.2012

20.11.2012

07.11.2012

24.10.2012

11.10.2012

28.09.2012

17.09.2012

03.09.2012

26.11.2013

12.11.2013

29.10.2013

15.10.2013

01.10.2013

17.09.2013

03.09.2013

100

20.08.2012

200

20.08.2013

300

07.08.2012

400

06.08.2013

500

24.07.2012

CDS Romania

23.07.2013

600

11.07.2012

28.06.2012

15.06.2012

04.06.2012

22.05.2012

09.05.2012

26.04.2012

13.04.2012

02.04.2012

20.03.2012

07.03.2012

23.02.2012

10.02.2012

30.01.2012

17.01.2012

04.01.2012

22.12.2011

09.12.2011

28.11.2011

250
CDS ROMANIA

240

230

220

210

200

190

180

170

160

3. Criteriul deficitului bugetar

ESA95
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

EU (27 countries)
Belgium
Bulgaria

-2.6
-0.1
-1.2

-3.2
-0.1
-0.4

-2.9
-0.1
1.9

-2.5
-2.5
1

-1.5
0.4
1.9

-0.9
-0.1
1.2

-2.4
-1
1.7

-6.9
-5.5
-4.3

-6.5
-3.8
-3.1

-4.4
-3.7
-2

-3.9
-4
-0.8

Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland

-6.5
0.4
-3.8
0.3
-0.4

-6.7
0.1
-4.2
1.7
0.4

-2.8
2.1
-3.8
1.6
1.4

-3.2
5.2
-3.3
1.6
1.7

-2.4
5.2
-1.6
2.5
2.9

-0.7
4.8
0.2
2.4
0.1

-2.2
3.2
-0.1
-2.9
-7.4

-5.8
-2.7
-3.1
-2
-13.9

-4.8
-2.5
-4.1
0.2
-30.9

-3.3
-1.8
-0.8
1.1
-13.4

-4.4
-4.1
0.1
-0.2
-8.2

Greece
Spain
France
Italy
Cyprus

-4.8
-0.2
-3.1
-3.1
-4.4

-5.6
-0.3
-4.1
-3.6
-6.6

-7.5
-0.1
-3.6
-3.5
-4.1

-5.2
1.3
-2.9
-4.4
-2.4

-5.7
2.4
-2.3
-3.4
-1.2

-6.5
1.9
-2.7
-1.6
3.5

-9.8
-4.5
-3.3
-2.7
0.9

-15.6
-11.2
-7.5
-5.4
-6.1

-10.7
-9.7
-7.1
-4.5
-5.3

-9.4
-9.4
-5.2
-3.9
-6.3

-9
-10.6
-4.8
-3
-6.4

Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta

-2.3
-1.9
2.1
-9
-5.8

-1.6
-1.3
0.5
-7.3
-9.2

-1
-1.5
-1.1
-6.5
-4.7

-0.4
-0.5
0
-7.9
-2.9

-0.5
-0.4
1.4
-9.4
-2.8

-0.4
-1
3.7
-5.1
-2.3

-4.2
-3.3
3.2
-3.7
-4.6

-9.8
-9.4
-0.8
-4.6
-3.9

-8.1
-7.2
-0.8
-4.4
-3.6

-3.4
-5.5
-0.3
4.3
-2.7

-1.3
-3.2
-0.6
-2
-3.3

Netherlands
Austria
Poland
Portugal

-2.1
-0.7
-5
-3.4

-3.1
-1.5
-6.2
-3.7

-1.7
-4.4
-5.4
-4

-0.3
-1.7
-4.1
-6.5

0.5
-1.5
-3.6
-4.6

0.2
-0.9
-1.9
-3.1

0.5
-0.9
-3.7
-3.6

-5.6
-4.1
-7.4
-10.2

-5.1
-4.5
-7.9
-9.8

-4.5
-2.5
-5
-4.4

-4.1
-2.5
-3.9
-6.4

Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden

-2
-2.4
-8.2
4.2
-1.3

-1.5
-2.7
-2.8
2.6
-1

-1.2
-2.3
-2.4
2.5
0.6

-1.2
-1.5
-2.8
2.9
2.2

-2.2
-1.4
-3.2
4.2
2.3

-2.9
0
-1.8
5.3
3.6

-5.7
-1.9
-2.1
4.4
2.2

-9
-6
-8
-2.5
-0.7

-6.8
-5.7
-7.7
-2.5
0.3

-5.5
-6.4
-4.9
-0.6
0.4

-3
-3.8
-4.5
-1.8
-0.2

United Kingdom

-2.1

-3.4

-3.5

-3.4

-2.7

-2.8

-5.1

-11.5

-10.2

-7.8

-6.1

Eurostat utilizeaza metoda ESA, in vreme ce FMI foloseste metoda cash. In cazul standardului ESA de pilda, garantiile de stat
se adauga la deficit, iar deficitul calculat astfel este mai mare decat cel obtinut prin calculul folosit de FMI.
Standardul ESA95 are ca principale diferent fata de metodologia cash inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem
accrual (pe baza de angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).

4. Criteriul datoriei publice

EU (27 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

65.8
114
77.6
15.8
58.1
61.3
6.5
47
94
62.4
58.9
113
59.3
12.5
22.7
6.4
60.8
57.1
61.1
66.8
39.6
51.4
21.7
24.1
47.8
45.7
64.3
43.7

61.9
108
72.5
17.8
52.4
60.2
5.1
35.1
103
59.4
57.3
109
59.6
12.4
23.6
6.2
56.1
54.9
53.8
66.2
36.8
50.7
22.5
26.3
50.3
43.8
53.9
41

61
107
66
23.9
49.6
59.1
4.8
35.2
104
55.6
56.9
108
61.2
14.1
23
6.3
52.7
60.5
50.7
66.8
37.6
53.8
25.7
26.5
48.9
42.5
54.7
37.7

60.5
103
52.4
27.1
49.5
60.7
5.7
32
102
52.6
58.8
105
65.1
13.6
22.2
6.3
55.9
59.1
50.5
66.2
42.2
56.8
24.9
27.8
43.4
41.5
52.5
37.7

61.9
98.4
44.4
28.6
47.2
64.4
5.6
30.7
97.4
48.8
62.9
104
69.7
14.7
21
6.1
58.6
67.6
52
65.3
47.1
59.4
21.5
27.2
42.4
44.5
51.7
39.1

62.3
94
37
28.9
45.1
66.2
5
29.5
98.6
46.3
64.9
103
70.9
15
19.3
6.3
59.5
71.7
52.4
64.7
45.7
61.9
18.7
27.3
41.5
44.4
50.3
41

62.8
92
27.5
28.4
37.8
68.5
4.6
27.3
100
43.2
66.4
106
69.4
12.5
18.3
6.1
61.7
69.7
51.8
64.2
47.1
67.7
15.8
26.7
34.2
41.7
50.4
42.2

61.6
88
21.6
28.3
32.1
68
4.4
24.6
106
39.7
63.7
106
64.7
10.7
17.9
6.7
65.9
64
47.4
62.3
47.7
69.4
12.4
26.4
30.5
39.6
45.3
43.3

59
84
17.2
27.9
27.1
65.2
3.7
25.1
107
36.3
64.2
103
58.8
9
16.8
6.7
67
61.9
45.3
60.2
45
68.4
12.8
23.1
29.6
35.2
40.2
44.2

62.2
89.2
13.7
28.7
33.4
66.8
4.5
44.5
113
40.2
68.2
106
48.9
19.8
15.5
14.4
73
62
58.5
63.8
47.1
71.7
13.4
22
27.9
33.9
38.8
52.3

74.6
95.7
14.6
34.2
40.6
74.5
7.2
64.9
130
53.9
79.2
116
58.5
36.7
29.3
15.3
79.8
67.6
60.8
69.2
50.9
83.2
23.6
35
35.6
43.5
42.6
67.8

80
95.5
16.2
37.8
42.9
82.5
6.7
92.2
148
61.5
82.3
119
61.3
44.5
37.9
19.2
81.8
68.3
63.1
72
54.8
93.5
30.5
38.6
41
48.6
39.5
79.4

82.5
97.8
16.3
40.8
46.6
80.5
6.1
106
171
69.3
86
121
71.1
42.2
38.5
18.3
81.4
70.9
65.5
72.4
56.4
108
33.4
46.9
43.3
49
38.4
85

85.2
99.8
18.5
46.2
45.4
81
9.8
117.4
156.9
86
90.2
127
86.6
40.6
40.5
21.7
79.8
71.3
71.3
74
55.6
124.1
37.9
54.4
52.4
53.6
38.2
88.7

Primary deficit (% of GDP)

Gross financing need (billions lei)
Gross financing need (% of GDP)

2007
2.2
10.4
2.5

2008
5
14.3
2.8

2009
7.5
56.9
11.4

2010
5.3
46.1
8.8

2011
3.9
59.5
10.7

2012
1.1
64.3
10.9

2013
0.8
66.7
10.7

27
24
21
18
15
12
9
6
3
0
2000

2001

2002

2003

2004

Implicit interest rate (%)

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Share of the interest payment in the total expenditure (%)

2011

2012

2013

5. Criteriul cursului de schimb

Armonizarea proceselor de convergen real i nominal

Relaia convergen real convergen nominal
Influen favorabil
Reformele structurale impulsioneaz convergena PIB-ului/locuitor ceea ce
conduce la o cretere neinflaionist a salariilor, la creterea veniturilor, la
majorarea ncasrilor fiscale (consolidare fiscal sustenabil).
Convergena nivelului productivitii determin reducerea costurilor medii de
producie, accelernd dezinflaia n sectorul bunurilor comercializabile.
Influen nefavorabil
Diferenele de productivitate ntre sectorul bunurilor comercializabile i cel al
bunurilor necomercializabile (efectul Balassa-Samuleson), n condiiile unor
creteri salariale uniforme, vor genera persistena unui nivel mai ridicat al
inflaiei (convergena preurilor bunurilor necomercializabile cu UE, care nu
este susinut de creterea productivitii).
1.2. Relaia convergen nominal convergen real
Influen favorabil
Reducerea ratei inflaiei i a ratei dobnzii (pentru a respecta criteriile de la
Maastricht) determin o cretere a investiiilor i prin urmare a PIB-ului.
O volatilitate redus a monedei naionale (care s fluctueze ntr-o marj de
stabilit) determin o cretere a ISD-urilor i a exporturilor (a gradului de
deschidere) cu implicaii favorabile asupra procesului de convergen real.
Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii nationale, care
va genera majorarea investitiilor si reducerea deficitului extern.
Influen nefavorabil
Impunerea respectrii criteriilor de la Maastricht (mai ales n ceea ce privete
deficitul bugetar i datoria public) poate afecta procesul de convergen al
economiilor n care nivelul investiiilor este redus; existena unor deficite
bugetare sustenabile (dei mai mari dect 3 % din PIB) poate contribui la
adaptarea structural mai rapid a acestor economii la cerinele UE.

Efectul Balassa-Samuelson
Tendinta existenta in cazul tarilor cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor
comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a
inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a monedei nationale. Aceasta
evolutie este asociata procesului de convergenta a economiilor emergente catre cele
dezvoltate si este impulsionata de competitia pe plan international si de infuzia de capital
si tehnologii moderne realizata prin intermediul investitiilor straine in industriile
caracterizate de un raport ridicat intre contributia capitalului si respectiv a fortei de munca
la realizarea productiei.
Cum, in general, o productivitate in crestere antreneaza sporuri salariale, salariile din
sectorul T vor tinde sa se majoreze mai rapid decat cele din sectorul NT. Efectul BalassaSamuelson se bazeaza pe ipoteza ca pe piata fortei de munca vor aparea presiuni de
egalizare a castigurilor salariale in cele doua sectoare economice (sau de pastrare a
diferentei relative dintre acestea).
In conditiile unor sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face fata
acestor presiuni decat prin includerea in preturi a costurilor salariale suplimentare, astfel
incat preturile bunurilor necomercializabile vor creste mai repede decat preturile bunurilor
comercializabile. In cazul economiilor interdependente pe piata mondiala, diferente
inegale de crestere a productivitatii in sectoarele T si NT conduc, datorita efectului
Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflatiei.
Concret, tarile cu diferente mai mari de productivitate intre cele doua sectoare au rate ale
inflatiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preturilor creste, de regula, mai rapid
in tarile in tranzitie decat in tarile dezvoltate, conducand la o apreciere in termeni reali a
cursului de schimb.

Adoptarea euro de ctre Romnia. Costuri/ beneficii

Care sunt principalele costuri ale adoptrii monedei unice de ctre Romnia?
Renunarea la politica monetar i la instrumental cursului de schimb pentru
realizarea unor obiective interne (ajustarea ocurilor economice).
Majorarea expunerii economiei la ocurile asimetrice din cauza decalajelor
structurale i slabei capaciti de neutralizare a ocurilor.
Inflaia i omajul vor avea un grad mai ridicat de persisten, mai ales n
condiiile unei slabe flexibiliti ale pieei muncii.
Reducerea competitivitii, ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate fa de
economiile din nucleul zonei euro.

 Slaba convergen a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro, ceea ce va genera

un impact asimetric al politicii monetare comune.
Care sunt principalele beneficii ale adoptrii monedei unice de ctre Romnia?
Reducerea costurile de tranzacie asociate regimurilor de schimb flotante.
Creterea transparentei preurilor. Comisia european a susinut c o moned unic
va descuraja discriminarea prin pre (o pia, o moned).
Ctiguri de bunstare din reducerea incertitudinii privind evoluia cursului de
schimb. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine n ceea ce privete venitul
exportatorilor. Se reduce riscul sistemic ceea ce conduce la reducerea ratei reale a
dobnzii.
Se reduc ateptrile inflaioniste. Problema inconsistenei n timp a politicii monetare
conduce la presiuni inflaioniste.
Poteniale beneficii generate de accentuarea integrrii comerciale i financiare cu
partenerii din cadrul uniunii monetare.