Capitolul 2: ANALIZA DE MACROMEDIU SI MICROMEDIU

Macromediu

Factorul de
analiza
Economic

Nivelul de
analiza
Bucuresti

Oportunitati

Zona este stabil din punct de

vedere economic situaia
financiar a majoritii familiilor
este bun, iar numrul studentilor
doritori sa se inscrie la aceasta
facultate este n cretere.
Rata omajului din zon este n
scdere.

National
(Romania)

Tehnologic

Local
Bucuresti
Si National

Riscuri

Datorit veniturilor mici populaia se

orienteaz spre scolile postliceale sau
scoli de arte si meserii.
Volumul parteneriatelor strine este mic.
Creterile salariale nu acoper creterea
taxelor universitare.
Structura cheltuielilor de consum pe
categorii de produse este nefavorabil.

PIB-ul manifest o uoar

cretere.
Rata inflaiei continu trendul
descresctor.
Rata omajului n scdere.
mbuntirea riscului de ar
Existena forei de munc destul
de bine calificate.
Investitiile in tehnologii noi si
in echipamentele moderne sunt
propice pentru atragerea de
studenti.
Calitatea mare a cercetarii
tehnologice la care facultatea
are acces.

Preul echipamentelor i dotarilor de

calitate din import este n cretere.
Existena pe pia a unor pachete de
invatamant asemntoare, de slab
calitate, dar avnd un pre sczut.
Lipsa cercetrii n domeniu pe plan
local i naional.

Politico-legislativ

Local
Bucuresti
Si
National

Social-cultural

Local
Bucuresti
si
National

Natural

Bucuresti

Existena diferitelor
programe guvernamentale
i internaionale de
sprijinire a studentilor de
genul ERASMUS sau Work
and Travel.
Diferitele parteneriate ale
facultatii cu firmele.
Acces prioritar la achizitiie
publice.

Pe plan local populaia are o

atitudinea fa de studiu
mult mai corect i

apropiat de cerinele
europene.
Mass-media i nvmntul
fac eforturi pentru a mri

exigena populaiei pentru

produsele de calitate.
A crescut importana
social acordat
ntreprinztorului

Lipsa unei tradiii i a unei

culturi politice care conduce la
o legislaie economic
incomplet i de multe ori
contradictorie.

Viitoarele cerine generate de

adaptarea la U.E. vor conduce
la:
- creterea costurilor,
- scderea facilitilor,
- creterea standardelor de
calitate,
- creterea preurilor,
- concuren acerb

Posibilitatea cresterii taxelor pentru

Universitate Politehnica si diminuarea
locurilor la buget.

Lipsa educaiei i a unei tradiii

n domeniul antreprenorial.
Numrul destul de mic de
informare i de materiale de
specialitate destinate
potenialilor studenti.
Lipsa unei culturi orientate spre afaceri.

Clima continentala, ceea ce inseamna

ca verile sunt uscate si calduroase
si iernile fruguroase.

Exploatarea necontrolat a
Temperaturile din timpul iernii ajung
resurselor forestiere din anumite
sub 0C, chiar daca rar scad sub
zone.
-10C. Vara, temperatura medie

Per ansamblu se constat o

pentru lunile iulie si august este de
nclzire a vremii, cu influene
23C, cu toate ca in ultimii ani
tropicale (furtuni, vnt).
temperaturile au depasit 40C la
orele pranzului.
Clima municipiului Bucuresti este
moderat-continentala, cu o
temperatura medie anuala de 1011C; influentele vestice si sudice
explica prezenta toamnelor lungi si
calduroase, a unor zile de iarna
blande sau a unor primaveri
timpurii.
Poziia n sudul rii i infrastructur
favorabil

National

Clima este moderat temperat

continental.
Temperaturile sunt:
Iarna - 240C ;Vara + 390C.
Resurse:
subsol (anul 1999):
22,853 mii tone
crbune,
6,154 mii tone petrol,
13,808 mil. metri cubi
gaz,
Resurse naturale limitate.

Demografic

Bucuresti

National

Cost ridicat al energiei electrice

i termice.
Majoritatea populaiei se gsete n Diminuarea populaiei - numrul de
mediul urban 68,7%.
locuitori (167.377 persoane la data
Populaia feminin depete pe
01.07.2002) este ntr-o continu
cea masculin.
Durata medie de via este n
descretere n ultimii 10 ani.
cretere.
Numrul cstoriilor a sczut Exist un uor trend cresctor al
tinerii locuind cu predilecie cu
natalitii n raport cu mortalitatea.
prinii.
Numrul persoanelor care termin
o facultate este n cretere.
Numrul mare al persoanelor cu rude
sau prieteni n strintate, ndeosebi
n Germania, Ungaria.
Distribuia populaiei pe categorii
de vrste este n favoarea
persoanelor active profesional:
0-14 ani
17,4%
15-59 ani
63,3%

peste 60 ani 19,3%

Ponderea populaiei feminine este
de 51,4%.
Ponderea populaiei din mediul
urban este 53,2%.
Creterea semnificativ a natalitii
n ultimii doi ani.
Structura etnic:
89,5% romni,
6,6% unguri,
0,3% germani,
3,56% alii.
Structura dup religie:
86,7% ortodoci,
4,7% catolici,
3,2% reformai,
4,8% alii.
Ambele structuri confer stabilitate
i micoreaz exodul populaiei
ctre alte regiuni.
Durata medie de via este n
cretere.
Nivelul
de
pregtire
a
populaiei este n cretere.

Diminuarea populaiei - numrul de

locuitori (21.794.793 persoane la data
01.07.2002) este ntr-o continu
descretere n ultimii 10 ani.
Numrul mare al persoanelor care
emigreaz n jur de 2 mil. n SUA i
Canada i 9 mil. n Europa i alte ri.

Micromediu

Factor de analiza
Noii intrati

Oportunitati
Facultatea de Sociologie

Riscuri

funcioneaz o specializare
relativ nou Antrolopologie insa
spre deosebire de aceasta
facultate FAIMA are foarte multe
oportunitati pe piata muncii
deoarece scoate manageri de
instituii.
Spre deosebire de Facultatea de
Bioinginerie FAIMA combina
ingineria cu economia Fiind
gndit ca business informatic
pentru afaceri.

Poate exista riscul ca cei care nu

vor fi admisi la cursuri finantate de
catre buget sa se orienteze catre o
alta facultate nou infiintata.
Exista riscul ca viitori student sa
aleaga tot o facultate din cadrul
Universitatii Politehnica nou
infiintata si anume Facultatea de
Bioinginerie.

Beneficiari

Consumatorul final al acestei

facultati este viitorul studentul
care in functie de capacitatile
sale intelectuale alege daca
dupa terminarea studiilor liceale
sa urmeze si studii universitare.

Exista riscul ca in urma studiilor

liceale acestia sa nu mai
doreasca sa urmeze studii
universitare sau de asemenea
poate exista riscul ca in urma
examenului de Bacalaureat sa
nu existe atat de multi
absolventi, acest lucru afectand
inscrierile la facultati.

Produse de substitutie

Produse de substitutie pentru

FAIMA ar putea fi:Academia de
Studii Economice Bucuresti.

Exista riscul ca, consumatorul

final sa aleaga acest produs de
substitutie deoarece
programele de studii sunt
asemanatoare in ceea ce

priveste partea economica.

Furnizori

Furnizorii pot fi chiar liceele din

toata tara care pregatesc si

instruiesc viitori absolventi de
studii liceale si care ii indruma
spre accesarea unor facultati.
Calitatea furnizorilor depinde de cat
de pregatite sunt liceele.
Iar numarul furnzorilor depinde de
cati absolventi de Bacalaureat
au.

Concurenti

Concurenti existenti sunt:Academia

de Studii Economice din
Bucuresti, Facultatea de
Inginerie in Limbi Straine,
Facultatea de Bioinginerie.

Riscul ar putea fi de exemplu

faptul ca furnizorul nu isi da
interesul in pregatirea si
instruirea elevilor spre urmarea
diferitelor programe de
invatamant universitar.

Riscul existent ar putea fi ca

unele facultati concurente au
mai multa vechime in
domeniul universitar iar acest
lucru ofera mai multa
incredere in accesarea lor de
catre elevi.