Semiologia aparatului

digestiv
CURS I
Mihaela Dimache

Obiective

Semiologia cavitii bucale

Semiologia esofagului
Semiologia stomacului i duodenului

Semiologia cavitii bucale i

faringelui
20% din consultaii
modificri ale regiunii (adenopatii,
anomalii ale glandelor salivare, modificri
osoase)
boli locale sau sistemice
boli psihosomatice: uscciunea gurii,
senzaie de arsur
manifestri obinuite n SIDA

Cavitatea bucal este o oglind a

restului corpului
W. Osler

Ce trebuie s tii?
Sa evaluati igiena/sa recomandati igiena
Sa recunoasteti afectiunile
orale/dini/peridoniu
Sa recunoasteti leziunile cav. orale/adenopatii/
anomalii gl. salivare
Sa cautati af. sistemice, sa recunoatei af.
locale
Manif orale ale b. sistemice
Cand sa trimiti la stomatolog si cand sa amani

Cavitatea oral
Buze
Mucoasa bucala
Limba
Palatul dur si valul palatin
Dinti
Glande salivare

Rol
poart pentru alimente i implicarea n
procesul de vorbire
masticaie (fragmentarea alimentelor i
amestecarea cu saliva)
iniierea deglutiiei prin generarea
peristalticii faringiene

Rol
secreia salivar - compus din ap, electrolii,
proteine(amilaze, ribonucleaze, proteina R care
protejeaz vitamina B12, lipaze, lizozim, Ig A, Ig G,
IgM)
rolul salivei:
de a lubrefia cavitatea bucal
ncepe procesul de digestie a hidrocarbonatelor
alcalinizeaz coninutul esofagian sau oral prin pHul su
alcalin
rol antibacterian
rol n acoperirea defectelor minore ale dinilor

Rol

absorbia oral a unor medicamente

(nitroglicerina) - folosite n doze mai mici,
deoarece ocolesc metabolizarea hepatic
iniial
rol gustativ prin existena papilelor
gustative majoritar la nivelul limbii
rol n vorbire i deci comunicare

Anatomia cavitii bucale i a limbii

Examenul laringoscopic

Limba
Se insera pe hioid/m cel mai puternic
Rol:
Gust (p.fungiforme si circumvalate)
masticaie
vorbire
propulsarea alimentelor n faringe

Dinii
Smalt-cel mai calcificat tesut
Dentina, pulpa, ciment
Dentitia primara:20 dinti-6-30luni-6-

13ani
Dentitia definitiva:32 dinti

Componentele dintelui

Dentiia primar i secundar

Glande salivare
Parotide - reg ant a urechii - canal Stenon
se varsa la nivelul primului molar sup
Submandibulare - unghiul mandibulei -
canal Wharton - de o parte si alta a
frenului lingual
Sublinguale - n Wharton

Tulburri ale salivaiei

Exagerarea secreiei salivare dou variante:
ptialism (creterea secreiei salivare) - n
erupia dentar la copil
sarcin
stomatite
etilism cronic
cancere locale, esofagite, reflux gastro-esofagian
stenoze esofagiene, ulcer gastric
intoxicaii cu metale grele, parazitoze intestinale
sialoree (secreie salivar pn la peste 12 l zilnic
obiectivat prin scurgerea salivei din gur)

sialoreea apare n:
stomatite toxice (mercuriale, saturninice)
tabes
encefalit epidemic
turbare
dup administrarea de pilocarpin
uneori n sarcin
boala Parkinson - scurgerea salivei din gur
nu este asociat cu creterea secreiei
salivare

Tulburri ale salivaiei

diminuarea (hiposalivaia) sau absena secreiei
salivare (asialia)
senzaia de uscciune a gurii
apar n:
deshidratri masive
intoxicaie cu belladon
boli infecioase acute
sindrom Sjogren (caracterizat prin triada:
xerostomie,
xeroftalmie, poliartit
reumatoid)
Alterarea compoziiei salivare

 Alterarea compoziiei salivare

se ntlnete n:
uremie
neoplazii gt, cap
radioterapie
frecvent saliva devine aderent i dens
Bruxismul - scrnirea dinilor n timpul
somnului
frecvent n stri conflictuale sau nevroze
poate determina dureri la nivelul maxilarelor sau
muchilor feei (n timpul zilei)

Faringele
fonatie
deglutitie
respiratie
Orofaringe/nasofaringe/hipofaringe
Tesut limfatic - inel Waldayer: a palatine,
linguale, adenoide

Zonele funcionale ale faringelui

Anatomia cavitii orale i faringelui

Anamneza
Cand ati fost ultima oara la consult
stomatologic?
Gingiile sangera?
Aveti dureri, arsuri, neplaceri, crescaturi
in gura?
Ati avut vreo problema dupa vreo
extractie?

Simptome
Dureri
Ulceratii
Sangerari
Bruxism (scrisnirea din dinti in
timpul somnului)
Tumori
halitoza

Mirosul gurii (halena)

Halitoza (Mirosul neplcut, fetid, putrid,
necaracteristic) - 50% din aduli
90% din cazuri - sursa mirosului = cavitatea oral:
compui sulfurici volatili eliminai prin respiraia
pacientului
i n timpul vorbirii
produi de flora de fermentaie anaerob gram
negativ care colonizeaz faa dorsal a limbii,
spaiile peridentale, protezele
Xerostomia agraveaz situaia
10% - halena neplcut are drept cauz

Halena
10% - alte determinri:
leziuni la nivelul cavitii bucale sau faringelui
(stomatite, angine ulcero-necrotice)
leziuni esofagiene( diverticuli, stenoze
esofagiene)
gastrice( stenoz piloric, gastroparez)
duodenale(staz duodenal)
Broniectaziile, abcesele pulmonare, intoxicaiile
cu metale grele i scorbutul pot determina
halitoz

Halena
Mirosuri caracteristice
diabet zaharat (miros de mere acre sau aceton)
ciroze hepatice ( miros dulceag sau de ficat crud
determinat de substanele aromatice din intestin)
uremie (miros de urin)
fenilcetonurie ( miros de prosop ud)
trimetilaminouria (miros de pete)

Falsele halitoze - halitoze pe care le simte

pacientul dar care nu sunt resimite n realitate (la
nevrotici)

Simptome n bolile cavitii bucofaringiene

Durerea

Unde/cum/dureri asociate/durata/factori
favorizanti, calmanti/simpt asociate?
Ulceraii
b sist, locale, inf, imuno, maligne, traume
Fumat, alcool, obiceiuri sexuale, b venerice?
Alte localizari, de cand, cite, cat dureaza,
durere?

Simptome
Sangerari - b hematologice, inflamatie
locala, neoplasm, medicamente
Tumori - durere,sialoree, ptialism, disfagie?
Halitoza - comp de sulf-cav orala-90%, resp,
stomac, duoden
Mirosuri caracteristice DZ - acetona, CH-
foetor hepatic, IRC - amoniac,trimetilaminuria -
peste, aldehida -alcoolism, fecaloid - ocluzie,
migdale - intox cu cianuraK, usturoi - intox P

Modificrile gustului
pierderea gustului (ageuzia) af inflam nas, boli
neurologice (T. cerebrale, leziuni trigemen, facial,
laringian)
gust neplcut amar (af hepato-biliare), acru-acid (RGE,
stenoze pilorice), dulceag (DZ, intoxicaii cu Pb), metalic
(proteze, nevroze, anemie Biermer); carii,
faringoamigdalite, broniectazii
alterarea gustului (disgeuzia) limba sabural, stenoza
piloric, constipaie cr, fumat, alcool, b neurologice
hipergeuzia graviditate, nevroz, antrenament
(degusttori)
parorexie (pervertirea gustului) af neuro-psihice

Simptome
Orodisfagia dificultate n deglutiie (timpul
buco-faringian) nsoit de durere
abces, flegmon amigdalian
angine acute
Hemoragia gingival, din leziune situat n
cav bucal
af hematologic primar (trombocitopenie,
leucemie)
af hepatic (ciroza hepatic)
ef advers trat (anticoagulant, antiagregant)
af inflamatorie sau tumoral local

Examen clinic

Lampa
Manusi
Apasator de limba
Fee
Oglinda
Sistematizare

Examenul obiectiv
Tehnic:
bolnav n faa unei surse de lumin( preferabil o lamp
frontal)
examenul metodic:
ncepnd cu inspecia obrajilor, buzelor, vestibulului,
limbii, gingiilor, boltei i vlului palatin, planeului bucal i
faringelui
urmeaz palparea endobucal cu mna mbrcat n
mnu steril
spatul pentru examinarea gingiilor i apsarea limbii n
timp ce bolnavul pronun vocala A - ridicarea vlului
palatin
Se evalueaz obligatoriu i mirosul

Examenul buzelor
Examinarea buzelor trebuie fcut att la
nivelul regiunii cutanate ct i mucoase
Se urmresc modificrile de culoare,
volum, conformaie, prezena unor leziuni
sau erupii etc.

Modificrile de culoare
palid n anemii
carminate n hepatite i ciroze

hepatice
roii-violacee n policitemia vera
cianotice n afeciuni cardiace
(stenoza mitral, insuficiena
cardiac etc.)

Modificrile de volum
Volumul buzelor - caracteristic individual
i de ras - orice modificare trebuie
considerat n context
Este crescut n unele stri patologice:

acromegalie
edem alergic tip Quincke
mixedem
tumori (angioame, limfangioame)

Buze care par subiri si oarecum

inextensibile trebuie s sugereze
scleroderma

Leziuni i formaiuni
patologice
herpesul labial - asociat frecvent cu cel nazal -
pneumonie, meningit, catamenial
impetigo (pecingine) - vezicule mici sau cruste
glbui pe un fond eritematos/mai ales la copii,
(streptococic)
leziuni determinate de sifilis:
primar - ancru sifilitic-ulceraie rosie, ovalar,
unic,
nedureroas cu margini indurate asociat
cu adenopatie satelit
secundar sifilide (leziuni multiple roietice)
congenital - cicatrici liniare de la brbie la buza
inferioar
leziuni granulomatoase determinate de tuberculoz

 ragade (zblua) fisuri sau ulceraii profunde,

dureroase, la niv comisurilor bucale infecii
streptococice, hipovitaminoze B, carene de Fe
chelozisul fisuri i cruste uscate la niv comisurilor
labiale + coloraie roie a buzelor i limbii n
hipovitaminoze B
fuliginoziti cruste brun-negricioase aderente la
marginea liber a buzelor - boli grave (peritonite, febra
tifoid, pneumonii)
telangiectazii angioame mici, roii, multiple, care
dispar la presiune, loc la niv buzelor, cav bucale i
oriunde la niv tract digestiv - b. Rendu-Osler-Weber
pigmentri melanice brun-maronii multiple, aspect de
pistrui - sdr. Peutz-Jeghers (polipoza intestinal) autos
dom
cancerul buzei induraie local cu margini neregulate
(posibil ulcerat) sau ulceraie cronic cu aspect murdar

Herpes simplex labial

Sindrom Rendu-Osler-Weber

Candidoz bucal cronic

Eritroplazia / leucoplazia
E-Papule eritematoase, granulare,

sangerande
L-placi albe, nedureroase, bine
delimitate
Potential maligne

Examenul dinilor
anomalii de implantare (sifilisul congenital)
modificri de volum i aspect:
macrodonie
microdonie
triada Hutchinson : incisivii superiori sunt mici, cu
marginea liber n form de semilun, implantai
mai rar, cu striaii longitudinale i transversale
( dinii Hutchinson) asociai cu keratit interstiial
i surditate labirintic (sifilis congenital)
caria dentar
parodontoza (cderea spontan a dinilor) scorbut ,DZ

Sifilis congenital

Gingivita necrotic acut

Hipertrofie gingival

Hipertrofie gingival

Hipertrofie gingival

Leziuni herpetice ale cavitii bucale

Mononucleoza infecioas

Sindrom Peutz-Jeghers

Sarcom Kaposi

Leziuni linguale

Faringita streptococic acut

Simptome i semne orale

Ulcer aftos

Durere recurenta

L unica 0,5-2cm
maculopapulara, alba
cu margini rosii

Cauza?

Ulcer herpetic

Durere recurenta

Vezicule, papule

v. herpes

sancru

nedureros

L unica, margini
indurate

treponema

C scuamos

Ulceratie posibil
dureroasa

L unica indurata,
Fumatori, alcoolici
margini indurate,
neregulate, elevate pe
ol

Eritem
multiform

Ulcere multiple
dureroase, acute

Ulceratii multiple,
sangerande, pe o
baza
eritematoasa+pseudo
membrane

Droguri,infecii

Simptome i semne orale

eritroplakia

Placa rosie,
nedureroasa

Papule
eritematoase,
granulare,
sangerande

Potential
malign mare

leucoplakia

Placa alba
nedureroasa

Leziune
hiperkeratinizata,
alba, care nu poate
fi razuita

Fumat, alcool,
SIDA, barbati

mucocel

Tumefactie
nedureroasa
intermitenta a
buzei inf

L cistica ca un dom, Trauma duct

1-2 cm

candida

arsura

Pseudomembrane
albe ce pot fi
razuite lasand o
zona eritematoasa

AIDS, AB,
imunodepresie

Exemplu de redactare
Buze cu aspect normal
mucoasa bucala de culoare rosie, obisnuita fara
mase, leucoplakia, eritroplakia sau alte leziuni
Dentitia este buna si cu stare de igiena corecta
Limba este pe linia mediana si fara deviere
Amigdalele absente; faringele pare normal
Palatul aparent normal, fara tumori, ulcere etc.

Exemple
Se observa aspect de
pseudomembrana, alba care poate fi
indepartata pe palatul dur si valul
palatin, precum si pe limba.Baza
ramane eritematoasa si sangera.
Pe zona laterala stg a limbii se
observa o leziune ulcerata cu margini
indurate de 2/1 cm nedureroasa.

Semiologia esofagului

Fiziologia esofagului
SES - inchide proximal esofagul in repaus,
inlaturand refluxul din esofag in faringe (in
laringe!), deschizandu-se la deglutitie,
eructatie, varsatura;
SEI - inchide capatul distal, oprind refluxul
acid din stomac in esofag, deschizandu-se la
deglutitie, precum si tranzitoriu in absenta
acesteia
Corpul esofagian - peristaltica esofagiana
primara si secundara

Manometrie esofagian

Sindromul esofagian
DISFAGIA
DUREREA - pirozis
REGURGITATIA
Simptome de insotire : tuse, dispnee,
scadere ponderala

Esofag
Simptome

Disfagie
Odinofagie
Pirozis
Durere
Hematemeza/
melen

Semne fizice

Metode de explorare

Esofagoscopie
Examen Rx
Ecoendoscopie
CT/RMN
Ph-metrie
Manometrie
Test Bernstein
Bilitec

Disfagia
D. oro-faringiana
D. de transport
D. eso-gastrica
Nu intotdeauna leziunea este la

nivelul resimtit!

Disfagia
Pentru solide incompleta
Pentru lichide si solide (totala)
Pentru lichide - paradoxala

Cauzele disfagiei
Af. Esofagiene - acalazia cardiei, spasmul
difuz; tumori benigne, maligne; stenoze
esofagiene benigne (postcaustice, peptice);
inel Schatzki, corpi straini, diverticuli
Af de vecinatate - adenopatii, Ca bronhopulmonar, af cardiace, gusa plonjanta
Af sistemice - neuro-musculare, scleroza in
placi, AVC, lupus, sclerodermie, DZ

Caracterele disfagiei
precizate de anamnez

La ce nivel se opreste mancarea?

Gradul disfagiei - ce se opreste?
Cand si cum a debutat disfagia?
Evolutia disfagiei? intermitenta sau progresiva?
Exista istoric de pirozis?
Exista istoric de ingestie de caustic,
medicamente fara apa, alimente nemestecate?
Simptome de insotire: neuro, pulmonare etc

Odinofagia
Durere asociata cu deglutitia

SDE
nutcraker esophagus
cancer esofagian
ulcer esofagian

Durerea esofagian
Retrosternala
Iradiere in tot toracele anterior,
mandibula, regiunea interscapulara
Intensitate variabila (maxima in sdr.
Boerhave = perforatia esofagului)
Caracter de constrictie, arsura
Durata variabila
Relatie cu masa / sau nu

Pirozisul
Arsura retrosternala - iradiere spre
gat, epigastru
Asociat cu gust acru, hipersalivatie
Cauza - agresiunea acido-peptica
asupra mucoasei esofagiene din
cauza incompetentei SEI (boala de
reflux gastro-esofagian, hernia
hiatala)

Regurgitaia
Refluxul alimentelor sau/si a
secretiilor refluate din esofag in gura,
fara efort de varsatura sau greata
Cauze: RGE, acalazia cardiei,
stenoze esofagiene

Ruminaia
Regurgitatie urmata de reinghitire,
devenita obicei
Eructatia - eliminarea gazelor din
stomac -aerofagie, stenoza pilorica

Simptome de nsoire
Tuse, dispnee paroxistica
nesezoniera, raguseala RGE
Scadere ponderala N. esofagian,
stenoze esofagiene benigne vechi,
acalazie veche
Hipersalivatie - RGE

Examen fizic

Explorri paraclinice
Tranzit baritat - sulfat de bariu (sol.,
pasta)
Ex endoscopic +/- biopsie, periaj
Ecoendoscopie/CT
Manometrie esofagiana
pHmetrie esofagiana

Tulburri motorii
esofagiene

Acalazia cardiei
Spasm difuz esofagian
Esofagul nutcraker
Tulburari nespecifice de motilitate
Hipotensiunea SEI

Acalazia cardiei
Acalazia cardiei este o tulburare
motorie de etiologie necunoscut,
caracterizat manometric prin
relaxare insuficient sau absent a
SEI i dispariia progresiv a
peristalticii esofagiene.

Fiziopatologie
SEI nu se relaxeaza la deglutitie,
formand o bariera in fata alimentelor
-> dilatarea progresiva a esofagului
Peristaltica esofagiana, la inceput
aperistaltica, apoi absenta agraveaza
staza

Simptome
Disfagia - deseori paradoxala, evolutie
lunga, uneori capricioasa, agravata de stress
Regurgitatii abundente cu cantitati mari de
saliva
Durere retrosternala doar la inceputul bolii
Pirozis - posibil prin fermentarea alimentelor
restante
Simptome respiratorii, cardiace, scadere
ponderala

Elemente diagnostice pentru acalazia

cardiei
CRITERIU

MAJOR

MINOR (SUPORTIV)

Clinic

Disfagie ptr solide i lichide

Regurgitaie, durere
toracic

Radiologic

Aspect cioc de pasre;

deschidere incomplet SEI;
absena peristalticii primare;
golire esofagian ntrziat

Esofag dilatat cu/fr

aspect pseudo-sigmoidian

Manometric

Relaxarea SEI absent sau

insuficient; absena
peristalticii n 2/3 inferioare

Presiune bazal SEI

crescut; presiune
intraesofagian pozitiv

Endoscopic

Cardia trecut cu uurin

Esofag dilatat; peristaltic

de mic amplitudine; SEI
contractat, care nu se
relaxeaz la insuflaie

Spasmul difuz esofagian

Durere intermitent
Disfagie pentru solide i lichide
intermitent

Diagnosticul diferenial ntre acalazia cardiei i

SDE
Criteriu

Acalazia cardiei

Spasm difuz esofagian

Clinic(simptom
major)

disfagie

durere

Rx

cioc de pasre,
aperistaltic, golire
ntrziat

Contracii teriare +/aspect tirbuon

Manometric

Relaxare absent sau

insuficient a SEI
Absena peristalticii n
2/3 inferioare a
esofagului

Contracii aperistaltice de
mare amplitudine,
multivrf, repetitive

Diverticuli esofagieni
proximal cricofaringianului - D.
Zenker
Mediu - de tractiune
Distal - de pulsiune
Simptome minime - disfagie, regurgitatii
Complicatii: perforatie, diverticulita,
sangerari, ulcer

Hernia hiatal
herniere a unei portiuni a stomacului
in torace prin hiatusul esofagian
Tipuri: de alunecare,
paraesofagiene,
mixte
Simptome: RGE, sangerari, crize
anginoase, durere la aplecare

Tipuri de hernie hiatal

Refluxul gastroesofagian
Pirozis, hipersalivatie
Complicatii: esofagita peptica,
ulcer, stenoza peptica, esofag
Barrett, adenocarcinom esofagian
Investigatii: pH metrie, test
Bernstein, motilitate, RX,
endoscopie

RGE - fiziopatologie

RGE fiziologic

RGE patologic

Stenoze esofagiene
benigne
Etiol: ingestie caustic, RGE, infectii cu
candida, sonda de aspiratie,
postoperatorii
Simpt: disfagie lent sau rapid instalata
de gravitate variabila
Investigatii: Rx, Endo
Trat: dilatare endoscopica sau
chirurgie

Cancerul esofagian
Crestere a incidentei
adenocarcinomului -explicat prin
cresterea incidentei RGE si esofagului
Barrett si scaderii inf cu Hp
Disfagie rapid progresiva (6-12 sapt)
insotita de semne de impregnatie
maligna: scadere ponderala, anemie,
anorexie

Indicaii
depistarea,
supravegherea
malignitii!

Epidemiologia ce ne
furnizeaz
Tendinele incidenei n lume
Definirea ariilor geografice cu risc

mare
Definirea grupelor de risc
Unde ne aflm noi?

Consecine
Impactul profesiei medicale asupra
sntii
Avem controlul?
Modificarea mediului socio-economic
sau utilizarea celui mai sofisticat
tratament?
Grupuri de risc
Necesitatea unor programe de
screening!

Cunoaterea tendinelor
epidemiologice
Orientarea cercetrii
Stabilirea politicilor sanitare
Stratificarea urgenelor

Cancerul esofagian
unitar?
Cancer scuamos

Adenocarcinom

Cancer scuamos

Cancer scuamos
Cel mai frecvent cancer esofagian la
nivel global
Mare variabilitate geografic - Asian
esophageal cancer belt
Zone cu risc maxim: > 100/100.000
loc. China, India, Marea Caspic - Iran,
Nordul Franei
SUA, Europa - < 4/100.000 loc
Romania - < 2/100.000 loc

Cancer scuamos
Frecvena Ca scuamos crete cu
vrsta - cu fiecare decad dup
40ani
B>F
Cu excepia Iranului - aproape egal
Sdr. Plummer Vinson - Ca
proximal - femei

Tendine
Uoar scdere a incidenei n rile
dezvoltate
Constant n marea majoritate
Cedeaz n faa adenocarcinomului
esofagian

Factori de risc
Fumat
pip, igar, mestecat
tutun
risc x 2N 15

igri/zi

efect cumulativ
hidrocarburi aromatice,
lactone esteri
Alcool
N-nitroso, tanini,
acetaldehid,
micotoxine, uretani

Factori de risc
Gastrectomie
anterioar moderat crescut

Cancer al gtului i
capului - screening

Factori de risc
Stenoze caustice dup 20 ani
Tiloza - 90% - AD

Factori de risc
Acalazia - dup 15 ani de retenie cronic

Screening?
Arii geografice cu risc: > 60/100.
000 loc

Grupe de risc

Adenocarcinomul esofagian
Cretere impresionant a incidenei
nceputul unei epidemii?
n ultimele 3 decade

Tendine adenocarcinom
esofagian

Esofag Barrett

Factori de risc pentru adenoC

esofagian E. Barrett
Esofagul Barrett - metaplazia
intestinal specializat
30-125 x N risc
Condiie comun - 7-9/1000
>10% din BRGE
Frecvent nediagnosticat

Esofag Barrett
Studii clinice: 80/100 000
Studii necroptice - 376/100 000
Multe cazuri nediagnosticate
Brbai albi, >50, uneori fumtori,
obezi

Screening sau supraveghere?

- screening 10% din pop. RGE
10% din RGE Barrett
Nu exist caracteristici clinice
orientative
pentru suspiciunea de Barrett
- sensibilitate la acid mai sczut
Screening - Imposibil practic

Screening sau supraveghere?

- supraveghere endoscopic Practic acceptat i recomandat larg
Nu exist date directe - scade
morbiditatea i mortalitatea
Date indirecte - Adenocarcinomul dgn
prin screening - precoce, prognostic mai
bun
85% din cei cu displazie sever - nu
dezvolt
AC

Ca
scuamo
s

adenocarcinom

Tendine Iai
1976-2000
49% Ca scuamos
51% adenocarcinom
Repartiie pstrat n toate cincinalele
!

Stabilitate?
CCR - n cretere
Modificarea stilului de via
Factori de risc comuni pentru ccr i
RGE, EB, Adenocarcinomul esofagian
Proporia scuamos/AdenoC ?

Semiologia stomacului i
duodenului

Stomacul

Rezervor
Triturare
Celulele principale - pepsinogen
Celulele parietale - HCl, F.I.
Celulele G antrale - gastrina
Secretie de mucus

Semiologia stomacului

Particulariti ale anamnezei

Varsta: 25-45 UD / >50 C. gastric
Sex: B - UD, Cg
Boli ce pot simula o af gastric: IC, pancr.,
colecistite etc
Boli ce favorizeaz af. gastrice: Hep, CH, BPOC,
CPC, AINS
AHC - UD, Cg
Cond de via: fumatul, surmenaj, mese nereg
UD; cond precare, mediu rural - Cg

Simptome

Durere epigastrica
Greata, varsaturi
Dispepsie, indigestie
Hematemeza, melena
Anorexie, scadere ponderala
Tulburari de tranzit

Helicobacter pylori

Sindrom dispeptic gastric

Dis - tulburare/pepsis digestie +
Absenta oricarei leziuni: Rx, EDS - N
Regim alim, stress, alcool, H.pylori
Simptome:
dispepsie gastrica hiperstenica sau
dureroasa: durere nesist, usoara cu pofta de
mancare normala
hipostenica sau flatulenta: anorexie
selectiva, scadere ponderala, flatulena

Sindrom gastritic
inflamatie ac sau cr a mucoasei gastrice
Gastrita Ac : inf gen, toxici, agresiune
termica, medicamente, alergii, alcool
Simpt: durere continua, exacerbata de
alimente + greturi, varsaturi, anorexie,
cefalee, +/- febra
Ex clinic: N sau sensibilitate a
epigastrului, stare gen alterata

Gastrita acut

Virusuri, bacterii (H. pylori)

Simptome: varsaturi, dureri
epigastrice, plenitudine
Droguri, prod chimici

Gastrit acut hemoragic produs de AINS

Gastrita cronic
Clinic - dispepsie; Morfopat: infiltrat inflamat
+ /-atrofie glandular; Funct: modif secretorii
+ motorii
Etiol: inf, toxice, reflux duod-gastric, alcool
Clasif morfopat:
gastrit de tip A (a. Biermer)
gastrit tip B (H. pylori)
gastrit tip reflux (reflux duodeno-gastric)
alte gastrite alcool, uremie, HT portal etc.

Gastrite cronice - clasificare

gastrit tip A (caract A. Biermer)
gastrita fundica cu respectarea antrului
dg endo acceptat
atrofia mucoasei oxintice - secr acida nula gastrinemie crescuta
imunodistructie locala (Ac anti-celul parietal i FI)

gastrit tip B (asociat inf Hp)

multifocala
secr acida N sau scazuta
gastrinemie normala
Ac absenti/fara manif autoimune

Stomac Watermelon A. feripriv

Simptome gastrite cronice

Sdr. Dispeptic
Sdr pseudo-ulceros
Sdr. Anemic
Asimpt
Explorri:
Endoscopie + bio!
Rx - val redusa
Studiul aciditatii gastrice

Gastrita Menetrier (pliuri

gigante)
Exudativa, gastrop cu pierdere de proteine
sdr dispeptic+edeme+ascita+hipoproteinemie
caract: cresterea grosimii mucoasei la 2-5mm
(hist)/pliuri hipertrofice cerebriforme,
serpuitoare (endo)
Dg: EDS + bio
Stare precanceroasa - necesita supraveghere

Ulcerul
UG sau UD: pierdere de subst. ce
afecteaza mucoasa, submucoasa,
uneori si stratului muscular
dezechilibru dintre factorii de
agresiune si factorii de protectie
Ereditatea, 0I, fumatul, AINS
H. pylori

Simptomatologie
Durerea
Localizare: epigastru
I-/caract - variabila: crampa, arsura, distensie
(dispare dupa HDS!!)
Ritmicitate; DUPA MESE LA:10-30-U cardiei/12h-U Micii C/3-4h-antro-piloric/4-6h(foame dur)UD mica periodicitate
Periodicitate: primavara/toamna marea
period
Absenta durere la sculare/ameliorare la alcaline

Simptome U
Varsaturi - amelioreaza
durerea/alimentare
Rare in U necomplicat/frecvente in SP
Pirozis, greturi, eructatii
Pofta de mancare N sau crescuta
Constipatia

Examene paraclinice
Secretie gastrica acida - H-UD / h-UG
Ex radiologic baritat
s. directe: nisa - imagine de aditie, plus de
substanta spre care converg pliurile si cu
motilitatea din jur pastrata
s. indirecte: incizura spastica, spasm
piloric, Hperist, scurtarea bulbului, imagine
deformata de trifoi a bulbului
EDS - lipsa de subst / permite bio

Ulcer gastric - EDS

Complicaii U

HDS: melena sau hematemeza

Stenoza pilorica
Perforatia
Penetratia
Periviscerita
Ca gastric (pentru UG)

Hemoragia digestiv
superioar
Hematemeza
Melena

Sindromul insuficienei
evacuatorii gastrice
Complex de semne clinice si paraclinice
sec unui obstacol in calea golirii
stomacului
Obstacol: funct (spasm); org.-benigna(U,
Htrofie); maligna(Ca g, pancreatic)
S: varsatura abundenta tardiva, ranceda,
(alim ingerate cu 24-48h inainte), satietate
Plenitudine,scadere ponderala,eructatii,
pirozis

Sindrom peritoneal acut

Peritonita ac = invazia bacterian sau chimic a
marii cav peritoneale
Et: perforatia unui organ visceral (UG,UD, apend
ac, Ca), ruptura unei colectii, rana penetranta,
propagarea unei inf, interv chir/obstr.
Simpt: debut brusc
Durere - localizata initial la nivelul org. perf. -> gen
I-mare,continua cu exacerbari -> liniste
inselatoare!
Greturi, sughit, varsaturi, oprire tranzit

Examen clinic + paraclinic

facies peritoneal
I abdomen - imobil, excavat -> bombat
Pa - aparare, Blumberg +contractura (!
stari grave toxice, opiacee)
Pe - disparitia matitatii hepatice, zone de
matitate
A-liniste
Rx pe gol: pneumoperitoneu; Leucocitoza
cu neutrofilie

Cancerul gastric
cel mai frecvent Ca digestiv
B>F; 50-60 ani
Stari precanceroase: polipi,
Menetrier, atrofia gastrica, UG,
stomac operat
AHC
Morfopat: adenocarcinoame 95%
Vegetant, ulcerat, infiltrativ

Simptomatologie + ex.
obiectiv
In stadii precoce: necaract - anorexie
selectiva, jena epigastrica, greturi, balonari
Tardiv: durere continua cu exacerbari,
anorexie, scadere ponderala rapida si
marcata, varsaturi in zat de cafea care nu
amelioreaza durerea
Obiectiv: teg. palide galbui ca paiul,
casexie, edeme, febra, tumora epigastrica,
hepatomegalie
Adenopatie supraclav. stg - Virchow Troisier

Examene paraclinice
Rx - imagine lacunara, de aditie (nisa
malign) sau rigiditate
Nisa maligna: mare, cu baza de
implantare larga, neregulata, pliurile
se opresc in maciuca departe de ea
EDS + bio
Citologia oarba/ aciditate scazuta
Hb, VSH