Tehnologia lucrarilor de

constructii
Tema nr. 4
A. Draglina
B. Graiferul

Student: Preoteasa Dragos Marius

Anul III, grupa 2

Draglina

Draglina are o cupa suspendata prin cabluri de un

brat mai lung decat al unui excavator.Draglina sapa sub
nivelul platformei de stationare si descarca pamantul in
ramblee,depozite sau mijloace de transport,avand o larga
utilizare la extragerea produselor de balastiera sub nivelul
apelor.
Patrunderea cupei in pamant se face numai sub
actiunea greutatii sale proprii ,din aceasta cauza draglina
nu poate fi folosita cu rezultate bune ,decat in pamanturi
usoare.
La excavatoarele universale, care lucreaza in mod
curent cu lingura dreapta , se poate lungi bratul cu un
tronson suplimentar si
apoi inlocui echipamentul de
excavator cu cel de draglina.
Datorita lungimii mari a bratului,draglina poate
executa ramblee direct cu pamant sapat din camerele
laterale.Cupa are capacitatea de 0,25-1,50 m
Cu draglina se pot executa ramblee pana la inaltimea
de 5m, insa din camerele de imprumut situate pe ambele
parti ale drumului.
Sapaturile cu draglina se pot executa atat lateral cat
si frontal. Un ciclu de lucru se desfasoara astfel:la inceput
cupa este trasa cu ajutorul cablurilor de ridicare si de
tractiune, spre mijlocul sagetii.Se da apoi drumul cablului
de tractiune astfel incat cupa ramanand suspendata de
cablul de ridicare,penduleaza ; in momentul in care cupa a
atins amplitudinea maxima , se slabeste brusc cablul de
ridicare ,cupa cade liber pe teren infingandu-se cu dintii in
pamant.Cupa este extrasa apoi (cu cablul de tractiune) si
se efectueaza saparea prin raclare pana se umple
,apropiindu-se de excavator,dupa care se ridica la
inaltimea de descarcare;platforma excavatorului impreuna
cu bratul si cupa se roteste spre punctul de
descarcare,unde ,prin slabirea cablului de tractiune cupa
basculeaza si se descarca. Echipamentul draglina prezinta
avantajul unei lungimi mari a bratului ,ceea ce permite
saparea si descarcarea la raze mari de lucru.

Productivitatea de exploatare a
excavatoarelor Po este dat de relaia:
Po

3600q ku kt
Tc k a

m3/or

n care: q este capacitatea cupei, in m3;

Tc - durata unui ciclu complet (suma timpilor
componeni procesului de spare cu excavatorul), n secunde
pentru un unghi de rotire ntre 600 i 1500;
ku - coeficient de umplere a cupei;
ka coeficient care ine seama de afnarea pmntului;
kt coeficient de utilizare n timp a excavatorului cu
valori cuprinse ntre 0,70,9.
Cicluri de lucru cu draglina

Pozitia :
a. pozitia de sapat A(tensionat) B(liber)

b.
c.
d.
e.
f.

pozita care sapa A(liber) B(liber)

incarca cupa A(liber) B(tensionat)
transport pe distante scurte
descarca cupa A(tensionat) B(liber)
revine in abataj
Graiferul

Graiferul este un tip de excavator dotat cu o cupa

speciala suspendata prin cabluri de bratul excavatorului
,cupa are doua sau patru falci mobile care se pot inchide si
deschide ,apucand pamantul ce trebuie sapat .
Este folosit pentru saparea pamanturilor necoezive
sau afanate in prealabil .Cu ajutorul graiferului sunt scoase
materiale sapate din gropile de fundatii, puturi,...etc,dupa
care se depoziteaza sau se incarca in vehicule.
Productivitatea de exploatare a excavatoarelor Po
este dat de relaia:
Po

3600q ku kt
Tc k a

m3/or

n care: q este capacitatea cupei, in m3;

Tc - durata unui ciclu complet (suma timpilor
componeni procesului de spare cu excavatorul), n secunde
pentru un unghi de rotire ntre 600 i 1500;
ku - coeficient de umplere a cupei;
ka coeficient care ine seama de afnarea pmntului;
kt coeficient de utilizare n timp a excavatorului cu
valori cuprinse ntre 0,70,9.

Cicluri de lucru cu graiferul

a.
b.
c.
d.

pozitia de sapat A(tensionat) B(liber)

pozita care sapa A(liber) B(liber)
incarca cupa A(liber) B(tensionat)
transport pe distante scurte A(tensionat)
B(tensionat)
e. descarca cupa A(tensionat) B(liber)
f. revine in abataj A(tensionat) B(liber)

Memoriu tehnic
Draglina este folosita pentru saparea sub nivelul
platformei de stationare si descarca in mijloace de transport ,
atat basculanta cat draglina prezinta urmatoarele caracteristici
date prin tema:
Draglina
Vc=>capacitatea cupei (1,8 m3)
Autobasculanta
Gb=>capacitatea benei (18tone)
Nb=>numarul de basculante (14buc)
Tt=>timp transport dus-intors autobasculanta (100 min)
In prima parte vom calcula timpii specifici de lucru cu
draglina.Mai departe se trece la calculul unui ciclu de lucru cu
autobasculanta ,stiind capacitatea benei si facad un raport intre
aceasta si greutatea specifica a balastului ne rezulta volumul
basculantei (11,25m3).Cu ajutorul volumului benei aflam
numarul de cicluri de lucru cu draglina pentru umplerea benei
autobasculantei printr-un raport intre volumul benei si
capacitatea cupei rezultand 7 cicluri de lucru .
Timpul de incarcare al benei este produsul dintre numarul
de cicluri de lucru cu draglina pentru umplerea basculantei si
suma timpilor specifici de lucru cu draglina. De aici reiese
Tcb=42,98min

Timpul total de lucru cu autobasculanta se afla insumand

timpul de incarcare al basculante,timpul de transport dat prin
tema ,si timpul de descarcare al benei, rezultand (152.98 min)
Timpul total pentru saparea si transportul intregii cantitati.
Aflam numarul de cicluri de lucru pentru o basculanta
facand un raport intre volumul total de balast si volumul benei
rezultand (88,88 cicluri )si se aproximeaza la (89 cicluri).Timpul
total este produsul dintre numarul total de cicluri de lucru
pentru o basculanta si timpul total de lucru cu autobasculanta.
Ne rezulta un timp de 13615,22 min. Se imparte la 60 si ne
rezulta 226,9 h.
Timpul real de lucru este raportul dinte timpul total si
numarul de basculante, rezultand un timp de 16,20 h.
Impartind la 8h o zi de lucru, ne rezulta timpul real in zile de
lucru de 3 zile 2,02 zile. Se va proceda in asa fel incat lucrarea
sa fie terminata in 2 zile deoarece cantitatea de lucru ramasa
pentru a treia zi, exprimata in timp, este mica.
Graiferul
In prima parte vom calcula timpii specifici de lucru cu
graiferul.Mai departe se trece la calculul unui ciclu de lucru cu
autobasculanta .Stiind capacitatea benei si facand un raport
intre aceasta si greutatea specifica a balastului, ne rezulta
volumul benei basculantei (6.25 m3).Cu ajutorul volumului benei
aflam numarul de cicluri de lucru cu graiferul pentru umplerea
benei autobasculantei prin raportul intre volumul benei Vb si
capacitatea cupei Vc, rezultand 8 cicluri de lucru .
Timpul de incarcare al benei este produsul dintre numarul
de cicluri de lucru cu graiferul pentru umplerea basculantei si
suma timpilor specifici de lucru cu graiferul.l De aici reiese
Tcb=40,72 min
Timpul total de lucru cu autobasculanta se afla insumand
timpul de incarcare al basculante,timpul de transport dat prin
tema ,si timpul de descarcare al benei rezultand (150,72 min)

Timpul total pentru saparea si transportul intregii

cantitati.
Aflam numarul de cicluri de lucru pentru o basculanta
facand un raport intre volumul total de balast si volumul benei.
Ne rezulta 98 cicluri.Timpul total este produsul dintre numarul
total de cicluri de lucru pentru o basculanta si timpul total de
lucru cu autobasculanta, ne rezulta (14770,56 min). Se imparte
la 60 si ne rezulta 246,17 h.
Timpul real de lucru este raportul dinte timpul total si
numarul de basculante. Ne rezulta din raport un timp de 24,61
h. In zile, timpul real este de 3,07 zile. Se va proceda in asa fel
incat lucrarea sa fie terminata in 3 zile.