O XSTORIE A CONIUNICARII MODERNE

PATRICE FLICHY
De la corhertul cu lrunuri la comertul cu suflefe: telefonul

Cautalea patemitdlii unei invenlii, care ocupi un loc impofiant

in rurneroase istotii mlgarizate ale tehnicii, se bazeazd pe ideea cd
un sisteut tebnic nu are decAt un singul inventator adevfuat, ceilalli
fiind irnpostori sau spitite rnai pulin srtiiucitoare. rnai putin iuli
Rolul ceicetirorr.rlui este de a aduce acest ploces in fala ribunalului
istoriei. Trebuie siJ alegi, printe nurneroqii tali presupuqi legitirni
ai unei tehtici, pe adeveratul inventator. Se cuvine si ne asigurirn
cd cel care a fost reculoscut prin tadilie nu a ar'r'rt precusoli, ce nu

a imprxulutat ideea cenlala a noului dispozitiv de la un alt

inveniator, pe cat de genial, pe atat de necunoscut Geniile

neintelese, ca gi poelii blestema{i, au suscitat deseod un intetes

pasionat. Istoricul poate sd-i reabiliteze

Comunicarea vorbei prin electricitate

Sd ludrr exernplul telefonului. De cine a fost inventat? De
Alexrrder Glaham Bell saLr de Elisha Gral'? Printro uimitoare
coincider{t aca$tia deplll amindoi o ceiete de btevet. in aceeagi zi,
14 1i'bnralie 1876. llr \Uashingtott Isltrtia oficiali a telefottrtlui
lelinc r]urnele lrri Bell ciat. i:l lotrd. tlu se 5tre daci Glav lttt a arrtt el
plinrrri icieea telefortiei. satl Poate Edisolr- tlesple cate rltltj
;ortclnporani cled ci ilragittase un sjslenl asendndtor, inci din
1875. Se volbe$te nai pulin despre .{trtonio N4eucci. italian elnigrat
in ,-\nrelica, carc-qi t'eaiizeaza priinele expelietlte la llalala in anii
1850. 9i clepiure ull brel'ct in Statele Unitc in 187 I
Daci ne rttai irltoilrcem putin irl lirnp. il glslnr pe Philippe
Reis un in\,lito] llemlan care i5i 1ll'czinta allalanrl irr l86l )e
societatea fizicienilor cli]r Fral ifuit. Acest instrument, tluinit adesea
teielol ruuzical, putea si transrniti 9i cur'futtul rostit. in Flanla,
ChaiJes Bourseul, tehnician telegtafist. prezinti o cotnunicate la
Acadenrja de $tiinle in 1854 qi sqre itt L'lllustratiQn' ,,1\4-a111
intlebat dacd llu culnva qi cuvdntul rostit poate ft ttansmis prin
electricitate (...). Lucml este realizabil, iata culn"'" 9i descrie
principiul transiriterii vibraliilor sbnot'e ptin electricitate Si fie
'Bourseul
inventatorul telefonului? Nu este sigur' Citind diferite
57

istorii, gdsirn urme incd rnai indepdrlate ale tehdcii de corversatie

la distanfa. Gemanul Huth redacteazi in 1796 un tratat asupra
,,folosirii tubului vorbitor in telegmfie". pe care il va numi telefin.
L-am citat deja pe fizicianul erglez Robert Hooke, care studiazd, in
1667, transflriterea sunetului plintr-un fir'intins. Si oplim aceasta
enurnerale. Faptul ca ea este interminabili ne face mai degrabi si
ne indoim de pertinenta intueb:lii ,,Cine a inventat?"
SA spunem la inceput cA existd legituri intle toli acesti
inventatod. ObservSm cd Gmy, Bell $i Edison cunoqteau invenlia
lui Reis. O copie a aparatului s5u a fost adusd in Statele Unite de
Joseph Henry, de la lnstitutul Smithsonian. Bell, care a vizitat
institutul in 1875, a vdzut acest apat at. Cat prive$te cercetirile lui
Bouseul, ele sunt cunoscute in Germani4 penf,x ca sunt descrise
intr.un ar-ticol din 28 seprernbrie I854. publicar' in Didaskalja
suplirnent al lui Franl< lLut er Jourral. Un isloric gennan crede cE
Reis nu a cunoscut totuli cercetddle lui Bour-seul. in schirrb, i se
pare de-a dreptul de neclezut ca Bell sd nu fi gtiut de aceste lucrdri,
in comunicalea pe care Bell o susline la 10 rnai 1876 (deci la tei
luni dupd ce igi depusese brevetul) in fala Academiei arrrericare de
arle qi gtiinfe, el citeazi. aaln teizeci de arlicole din reviste
americane, engleze$ti Si fi-antuzegti refedtoare la,,efectele acustice
a1e proceselor lnagnetice", printre care cercetdlile lui Reis, dar nu gi
cele ale lui Bourseul.
Ce[d se studiazi socializarea tehniaii, este necesar, per]tru a
compara iivenfiile, sd se analizeze daca ele au atins acelei5i stadii
de maturitate. Munca tehnici nrr se bazeazi doar pe inventarea unui
dispozitiv, pe lealizarea unui prolorjp. ci 5i pe ciutarea calitirtii. a
fiabiliti{ii. Huth concepe conrirnicarea sonol.A la djstarrri ii ii dar
nurrie Hooke gi BouseLrl stabilesc plincipiile tehnice ale
tiansrDiletii vorbej lr.1islaItil. drrr iI caclrul a doua paradigrne
difeiite. cea a vibraliei uriui llr i]]rr-rur caz, cca a eleclricititii. ilr
celdlah Cat desple Reis gi N1c-ucci. ei lealizeazri prirrele pr.ototipuri
ale telelbnului
Daca Gra1, qi Bell dcprru o cerele de breret in aceea;i zi.
celeiea lui Glay nu este cleclit plovizorie (ceea ce se nunte$1e un
cai,aol) it el nu va ploptrne lut lcxt clefitriti\r, in ceea ce-l pri\ eite pe
Beil. el la fi primul nu care lit prezenta un prototip. ci care il va
.lez,olr,r !r ra cornelcillizl 1t..,:-rrrrrr telelOrrice lUllcl cir luIcl. Iil ulr
an clupi clepunelea brevetului siiu.
Am putea deci dezbate h infinit pr.oblena de a sti cine a
inverrrat telelonul. Jotu$i. atatil tirnp cat ru a fosl procJu. urr obiect
fiabil gi reploductibil, inventia nu este terninatd. La fel cum planul
unui Iornan sau un sinopsis cinernatoglafic nu constituie o cafte,
respectiv un filrr, nici rur obiect tehnic nu existd cu adevir.at dec6t
58

atunci cind poate functiona,,in toatd arnploarea" sa gi poate fi

leproJ u".

Penlr! a putea inventa un aselnenea dispozitir ca telelonul,

trebuie mai intdi si ai cateva cunogtinle despre rapofiudle dintre
suret $i electlornagneti$n, in 1837, frzi.ciannl ame car Char]es
Page descoperi

ci o tija rnagneticd supusd ulloi: magnetizfui

qi

dernagletizili foarte rapide poate sd ernitd sunete St' cA aceste sunete

sunt legate de nuurirul enisiilol de cuLelt care le provoaci.
Corcettuile sale vor fi continuate de citre de la Rive qi Wertheim, la
Geneva gi Ia Paris. Aceste descoperiri gtiinlifice sunt cunoscute de
Reis, Gray 9i Bell. Ei Stiu cd sunetele pot fi flansfonnate in vibra]ii
electro[ragnetice, transpoltate pdllh-un fir electic, qi cd, la sosire,
acestea pot fi recolveltite in sunete.
Aceasta mobilizare de culogtinte $tiintifice cu scopul de a

V,:

atinge un obiectiv tehnic se situeazi intr'-un contxt in care utopia

telefonului incepe deja sd circule. Pr ezentand experienlele lui Reis,
H. de Parville poate sa spunl in 1863: ,,Cuvdltul rostit va fi
transmisibil, la fel ca gindul, ca scdsul. Un suverar igi va putea
colranda annata dinh-un capAt in altul al Euopei", in timp ce
fiancezii se gdndesc la telefon ca la un instlurnent de putere,
englezii vad in el mai degrabd un rnijloc cornercial. in l8ii8, cu
ocazia unui direu ofelit lui lt{orse. Edward Thomton, ministru
britanic. declara: ,,Sper si vdd intr-o bund zi plogrese tehrice care
si penniti tuansmiterea colvorbililol prin cablul transatlantic. ii
Yorr vedea atur]ci pe co:nercianlii din aceasti pa e a oceanului
discutAndu-qi pe loc afacedle cu partenedi de pe celdlalt 1dna".
Aceasta utopie a telefonului este departe de a fi impirtigiti de
toati lutnea. Un zial din Boston relateazi, ir 1865. cd ur orn a fost
aleslat pertnl esclochelie. deoalece incelcase sir stt6[gii fonduli
llenh-u a infiinlir o int:'eplintlcle de teleloane: zialistul adaug.a:
,.Persoanele bine infonnale itiu ca esle irlposibil sir tlatsnrifi r ocea
ruurari prin fir', gi chiar daci acest lucru va dereli posibil. nu 1,a
prezerta rici ul ir'11!'res". $i telc--rrlafi;tii ;ru aceer5i atitudinc'- ilr
i374. ziairil l'elc,trtrpltcr al'ljrte$te de ,.o gluui altddald lorrte
rispaodjti piintre telesrafi$tj. care spurea ca se ircelcasc odat,r o
corrr,oriire intre Ne\\ YoLl< 5i Philadefhia. r]al ci ea a lbst
intler rptd fiirdcri respilatia opetalolului diu PhiJadeiphia duhnea a
whisltl,"l Cuno5tinlele gtiinlifice (cltiar rudinrentar-e) despre
posibiljtdliie de transfol'rrare rscjplocd a eleatljcitalii $i a suneftrlui
gi participa|ea la ulopia telefoniei coostituie doui elerrelte
fundamentale ale genezei telefonului. Da, in acelagi tirnp,
irventatorul are de depdgit dificultdile tehnice gi rezistenla sau
chial r efuzul celor care nu cred in ploiectul siu.
Arl.r vdzut, in cazul telegrafului sau al citernatogt afului, ci
59

inventia era rnultipld, fiind deseoli suma unei sefii de inici.oinventii. Dacd glsir.ea aces.tor genealogii tehnice este foalte
importantd, pen[x a peflnite .nai buna intelegere a circulaliei, a
i[rprunutlrilor, cercetfuile trebuie licute cu rnare rigoare, pentru a
nu da nagtt la iruldiri false, infi-adevar, circulatia ideilor qi a
prototipurilol nu iurpiedici existenta unor circuite palalele de
invenlii, cale se desfEgoard IErd a se int6lni qi ffu.d a se cunoaqte.
Este foarte probabil cd Bell qi Gray nu cunogteau cercettuile lui
Meucci, desfa5uldndu-gi rrunca in palalel.
Gray, la fel ca Edison qi Bell, lucra la telegaful multiplex
(posibilitatea de a hansmite mai multe mesaje pe acelagi fir de
telegmf). Cu ocazia acestoL cercetiri, Gray 9i Bell, 9i probabil
Edison, au descoperit posibilitatea tanstriterii vocii rulane.
Gray, expert tehrio, recunoscut de corapaniile de telegraf,
pdvilegiazd telegraful multiplex. Dirnpohivd, Bell. care, ca 9i
Chales Cros, se ocupa $i de reeducalea sruzilor, este rnult mai
sensibil la problema comunicirii prin cuv6ntul vorbit $i, in ciuda
presiunii coraanditadlor sai, care sunt convingi cd telegraful
multiplex este o piatd de viitol, alege telefonul.
Pentm telegrafigti, telefonul apare in cel mai bun caz ca un
dispozitiv care u$ureazd exploatarca. Alfied Chandler, unul dintre
responsabilii de la Westera Union la acea vrerne. vede in telefon
,,plilna etapd spre eliminarea inslunentelor de rnanipulale... peste
c6tva iirnp. operatolji vor tansmite ptil fr sunetul propriei voci 5i
i5i ror rorbi. in Ioc
'i-Si relegiafieze Pentru un leleulafi<r.
cornunicatea la dista]ltd nu poate fi ilterpersonali, ea tlebuie sd fie
rnediatd cle ol)etatod care si aiba capacitatea cle a-qi volbi plin fir.
Bell. in schirnb, se gandeste sr faci clirr telelon uu ..iostt.ut.llent
cle cotnuliclte lt distant, fini irltenDedial Pt.inll tclaillzr
ltentlLr

:irr Ji,p. '2i1ir 5pg11q

,.- Telelitnul nu necesitli utr opelatoL ca]ificat. contunjcnrea
dir.ecti pritr cur,6ltt lostit putand fi stabilila lhrd intelreltia unti
rrortl

terf:

- comrruicarea, esle rttull rnai lrpidii (decit 1t|iu telegraf): inne

J5 5i 2{l de cu\ilrte pe mi ur in1r.-ur} caz. inlre l()0 5i 2C0 irr

celaialt.

Beil se -u6ndegte si-i faci lele.ctaiirluj corlc[rrenta pii]tr-rur

instlulnert nai perforinant gi dir.ect accesibil utilizator.ului. in fata
lefirzului

te ler: r'afi

5tjlol de a .e inteles.r de ailJratrrl <aur:, el creeazii

exploatarea teiefonului, cu splijinul

o societate pentru
L'Dupi
uD ioc

ce

!,iiz!11

lirclioDnDd .fd.rut tui B.11, treildi,ncte Iui WesLcrD UnioD, d@larar: ,.csle
t)oate inle.csa l)c jrnr'esorii lte ct.ctriciLate ti de acxsricii. dnl carc ru

tiiiil,li..uc-;

m iDtc.es Iractjc Estc c fi cnnr aLj l)n)l)uDe si se iDsraleze trD rclescor) i)rrrlur
,rr",l ..,.r r.! ,{i.t..,.nFrt,1
irr.,1.,.,h c::.tr i .,t .nir,( I.. rlN
..r,.t.rt.f

prezintil Dici
42).

cornandilarilor sai. cel rnai irnporlani fiind Hubbard, nolabililale din

Boston cu a cirui fiici se cdsatolise (dupi ce.o reeducase, deoarece
era sur do-tnutd).
in definitiv, Bell, spre deosebile de Reis, qi-a inceput
cer-cetdrile lucrdnd la telegraf; va putea deci s5 facd apel la
cunogtiinle tehnice 9i de folosinld provenite din acest domeniu. Ca
5i Gray 5i Edison, el va descoperi din .intAmplare posibilitatea
transmiterii vocii urnane. Interesul personal pentru aceastA
probleuri (Reis avoa acela$i interes, de vreme ce rcalizase o ureche
artificiali) il detennind, spre deosebire de G'ay, sd favoizeze
telefonul fa!6 de telegaiil rnultiplex. Contar rurui tlegrafist ca
Chandler, Bell igi imagineazd o utilizale nemijlociti a telefonului,
destinatd unei clientele apropiate celei a telegrafului. Si spunern i.n
sfer$it ca aceastd afiiculare de interese care inh6 in rezonanli nu sar' fi materializat dciodata dace Bell n-ar' fi beneficiat de capital
farnilial pentru a-gi laasa intrcplinderea.

Apelurile prin telefon

Teielonul de a lacen

Mult tinip, telegraful a fost, in teuneni de uz, un fel

de
doar
la
imitatea
de
mesaje.
po5tal
prin
servind
eleatdcitate",
,,curier
i860,
incepe
sd
fie folosit gi ca rnijloc de convetsalie. Bell va
Din
sllecula aseasti utilizale a telegmfului. in profitul sdu. Lardner scrie
ir 1866, refelitol la telegraf. ,.Se intdmpld des ce o persoana sa vrea
sa discule cu o alta aflata la 400-500 de mile distarrti. Cei doi
gi conYetseazi
intemrediul
interlocutoli stabilesc
citale cazutile unor vapoale l'Srlclute plin
opelalonrlrri. Pot
1867. apare la
telegraf. intre Pittsburgh 5i Cincinrati".
Philadelphra pdrna centrali telegrafici plin cale se pot conecta
liniile particuJale. Utilizatorji sLrnt prir:cipalele biinci ale oraSului. ln
1872- nurrir.ul )ol va ajitnge Ia 5020. O retea aserninAtoare
destilati tot bancherilol este coltstrtlit., in I869, la Nerv York.
Cinci a:ti lnaj t6rziu. va apirea o nouii relea cle teleglafl pefltn] uzul
dorllenittl
avocalilor'. Astfel. inaintea nagtetii telefonului,
cel cotnercial. incepe trecerea cle la rnesqiul telegrafic
financiar'gi
la couversatia prin telegraf Ur'rnand aceastA filialie de utilizate, in
tnai 187"1- se construieste la Bostoll prima retea telefonica, reunind
cjnci bancheli. Telefonul oferi acelea5i servicii ca $i telegraful, dar
este urai lapid gi Inai eficace.
Ca si in cazul teleglafulul, la sfdr'9itul secolului al XIX-lea
folosirea telefonului are int6i de toate u[ caracter profesional.

fi

pril

o oli

hr

in

il

6I

Westem Union, care delinea la acea lrerne cvasimonopolul asupra

telegrafului, nu s-a in$elat analizSnd stalea piefei. Acordul semnat
cu Bell in noiernbrie 18"o. ca.re recunoaite aJtterjoriratea blerelelor
lui Bell in do:neniirl telefoniei, prevede limitarea folosirii sisteraului
siu la,,convenafii personale". Telefonul ,-nu tebuie folosit pentru a
transmite mesaje dq afacerj, cotalii la bursi, infomralii despre piata
sau olice dctivitate care jntli in concurenlA cu Western Unio[".
Aceaiti clauzd a contr-actului nu va fi respectatd, prima piata pentux
telefon fiind chial in domeniul comercial.
Sidney Aronson a analizat anuarele telefonice ale acelei epoci.
Dintre cele 300 de linii care existau in 1879 in Pittsburgh, 294
apalfneau unor persoane care exercitau o profesie, iar celelalte gase
erau folosite de antreprenorii caLe voiau sA linA legatura cu uzinele,
de la domiciliu. La Pawtucket (Rhode Island), in 1897, 11% dintre
linii sunt penh'u uz padicular. Puten conchide, ca 5i llonson, cd
,,inceputul istoliei utilizdrii telefonului este in primul r6nd cel al
adopte i acestui nou mijloc de comunicare de cdtle comudiaf e de
comercian{i qi de oamenii cu o profesie".
Am vizut ce prima comunitate interesatd a fost aceea a
baacherilor. La inceputul secolului, George Perkins, de la Banca
Morgan, avea faima cA,,poate gisi 20 de milioane de dolali in 20 de
rninute". El i$i pregdtise o listi de nume de potentiaii investitori gi
trecea de la unul la altul cu repeziciunea cu care ii putea chema
operatolul. Bursa foloseste acest instrxtnent la fei de nult curr
lolosise ;i telegrafulr6.
La inceputul secolului, itr Wall Street su|t 6,10 de cabine
telefonice. care pemit legdtui dilecte cu agentii de schitrb. O
singuri corrpani_e de ageuti de but'si ptine5te 100 000 de apeluli
telefonice pe anl'. ir Aneliu a lirst instaialal inrie bursi 5i ageritii de
schirnb o retea telelonicll particularar. cu.10() de aLtolrati in 191i.
ucre r lurl locul urrei relele ,el<,:r'1fi.c.
Dezvoltarea telefourlui este i,lgreultata de recesjtatea
existen[ei unei lete]e. ..Nu seanlini cu piantrJ sau cu forrogralul.
care au o existefltd attlonollla. scrie istoricul Iiethc-11 Cassotr
Utilitatea sa este ploportioDal6 cu nuntinrl de persoane pe care le
leagd." Aceastil conexiune nu este lulnai fizic.i- cr gi sociali, ceea
ce explicd I'aptul ci, la incepuhrrile sale. reteaua telefoljcd era
dolnjnata de o profesie sau al1a. Ithiel de Sola pool lroreazd ce
docto i constituie o mare parte a abonalilor din Noua-Anslie. in
r"

Pritna lcgiturir ielclbnjcii nrtenltnrr:rlit, cxre a tust slubililI irlre Parjs ri Er rc cs nr 18i7,
includer o legituri specifici irlre Burstlc{lm Pnris ti d;n Brnxellcs co.don TnDiier. .,Franeois
\,rn Rysselberghe : ptuneer of long distrn.e telelhoDt ". Teoluologl and Clrlnre. lln 19, r 4,
ockmrbrie 1978, pr). 650 674).

r in

a"""a9i u.",,", birourile nc*.rorkcze ale coDrrraDjci Standatul Oil cfcctLra! 210
corNcrsntii telelbnice l)c an (sxrsar: I I C rsson. op 'cit . p 205 )
62

oul

(te

timp ce, la Londra, printr e prirnii cale folosesc telefonul

sunt

nurner oqi ar oca1i.

incet, incet, telefonul leagd diferite sectoale ale activitilii

econornice, devenild un inshunent de schitnb intersectorial, cun
se spune in Iirnbajul econornic acrual.
in 1910, Helbefi Casson scria: ,,Este un inshxment rapid de
civilizale, care mfu-e$te eficacitatea sociald. Este un sirnbol al

cooperarii nationale". Gasirn sub paua s4 ca gi sub cea a iui

Theodore Viii, presedinte al ATT, aceleaqi accente ptofetice ca 9i la
adeplii lui Sainlsimon refedtor la calea ferat6.
Interesul courercian{ilor gi al indushiagilor pentrx telefon este
atestat, a contrario de rruureroasele plangeri ale carnerelor de
comerl engleze care, 1888 9i pfu6 in 1911, cer cu insistenlS
constrxirea unei retele telefonice in Anglia.
ln Frarta primii utilizatori ai telofonului sunt aceleaqi
categorii sociale. Catherine Betlho ne dezviluie identitatea prirnilor
patnszeci gi opt de abonali parizieni (racordali la relea in 1879):
Ldnci, agenli de schinb, industfiaqi din dorneniul telegrafului 9i a1
telefonului, ziare. Cercetdrile lui Chantal de Goumay privind
irnplantarea relelei franceze in 1884 a.r'ati ci liniile telefonice erau
insialate rnai ales in cartierele de cotnet cianli 9i de industriagi din
Paris qi din suburbii. Situa{ia nu se va schimba prea rrult. Dupi o
analizA asemindtoare asupra Padsului din 1922, Chantal de
Gournay conchide: ,,DupA jundtate de secol de inventare, telefonul
rirn6ne'inci o unealti rezen atl ill special profevoniStilor".

Telefbnul particular

ci in secohtl al XlXlea

dolri alte

utilizarea crt
calactei prolesiollal a teiclbnulLri. puteir obserrr aparilia irr si:ltrl
burgheziei a rmot ptitre elerneltte de folosirlfi pal1iculali. Deja in
1846, r'evista Punch scria cd teJegralul ,.tl'ebrtia intt'odus nu doar in
Lrirourr. cr ,,i itr cet:uttle lall,iliale
in 1856- baronLrl de Rothschild corrarlda instalarea unei iinii
]rarticulale cle teieglal. pentl'u a tleservi castelul siiu de la Ferrieres '
Douizeci de ani nrai tiitzju. odrjra clt dezroltatea teleglafirlui
antograllc, cate peutrite trausiniterea tulili doculnellt sclis de nlerl:1,
unii inheprinzatori ameiicani se gindesc si plaseze un astfel de
apatat in fiecare locuir(d. intr-adevdr, chial din 1860, se obser-vi
aparigia unol practici de folosire plivati a telegrafului, mai int6i in
locurile publice. Ciltcisprezece clubuti londoneze pt'imesc la ltecate
din Parlarrent' astfel
.jurnitate de otd uu rezumat al dezbaterjlor
incit deputagii pot uriatui lucri le ln timp ce iau tnasa cu prietenii'
Rezutratele sunt tfirnise Ei in foaielll Operei. Folosirea rrijloacelor
CLr toate

6:1

este

de telecornunicalii perlnite aslfel desli5ulaea :irnultrna a doud

li.
in anul 1870, un serviciu de apel telegrafrc este creat la New
York de cdtre Arnerican Dist ct Telegraph Cornpany (ADT). Cu
ajutorul unei rnanivele. ulilizarorii aceslui ser.',iciu por lrirnile un
mesa.i in cenhali. Dupd un inceput lent, in 1885 ADT are 12 000 de
abonati, 900 de comisionati qi 52 de birouri qi prirregte 6 000 de
apeluri pe zi. Apal societd{i concrxente, in acelaqi an, aosamblul
prolesiei dispune de 30 000 de abonali la New York, cifid foarte
impotante av6nd in vedere cE, in aceeagi perioadd, releaua
telefonica de pe inn'eg terito ul Statelor Unite avea 150 000 de
abonafi. Acest seliciu de apel telegralic constituie deci pri[rul
serviciu de relecornunicarir olirir rnatelui pubLic'8. Joel Tatt'. cat'e a
dat de ruma aceshri seniciu, astizi complet uitat, semnaleaza Si
faptul cn instalali telegrafice colnplete au fost arnplasate in 1874 in
case particulale, la Bridgeporl (Connecticut). Un dispozitiv de
comutatie pennitea ,,conversatii telegrafice" in[e abonafi, in 1877,
acest dispozitiv va fi transfonnat inh-o relea telefonicS.
Telefonul pe cale de a se naqte a gasit in cele dint6i servicii
telegrafice particulale o pdrld cerere pe care sd o satisfacA. De
a.ltfel. in 1878, Bell le cere agenllor sdi cometciali si faci
,,maxirnurr de efott pentru a intoduce telefonul iu zonele unde
existau ser.,,icii de apel telegrafic".
La inceputul anului precedelt, Bell instalase plirna linle
telefonicd pennanentd, intre atelierul unui anume \\ljlliarrs din
Boston. ti dorniciliul sdu de Ja perifelie. illt1.o ancheta elechiati in
Statele llrrite in 1878. I(ate Field . estirneazd cd 500 tle case din
Noua--\rrglie sunt dotate cu telefon Totu$i, cea rnai nrare prrte a
liniilor pa|ticLrlale au o intret)uinlaie plofesionali. J;\. \loler
noterzii cil. ir irnuarui telelbnic al lJostonLrlui. il 1887. utilizltorirl
llutea si tleaci-r, dupa prof'esie. $i faptul cli teleforul ela ir)slalat la
clomiciliu. hr Flanta, irr anij 1890. asistinr la racordalea resedintelor
de \.acarli aJe nalil Lrurghezii par-iziene, cle-a lLrngul raii Senei
(Sain1-Ciclnrairt, Le \i6sinet...) 5i aJ I\4alnei (Saint-l\'laLrr. La
\ialenne ..). Chantal de Gounral serrnaieaza gi lacordiuea tinrpnlie
jr urrc.'lor rle pc coa\la r'ollrilrJi
aoi<r,r ,lc \zrI i r S'.rr. le
5i ,le |g
Unite. r'acord;uea zonelol de \ile.uiatulii pare sA fi a\ut loc rnai
ach vila

tarziu. ,,\utodi recensirrantului telelonic din 1907 obsetli o

dezvoltale de dati recer'lta a telefonului in reqedittele de vacanfi,
care ,.perrr,lite oamenilor de afaceli si lipseascd rlai rnuite ziie de la

birou. dar si poatd {i contactati in o ce r'noment".

Apale astfel un prirn rnodel al utiiizilii teleforrului pafticular,
rs

Un sislcnr rscnlnnntor exisu

Londrn de la

slill'iitrl rn;l(,

1851).

lrr 1862,lraninisesc 25(l

cel al ubicuitafi. Omul de afaceri este, in acelagi timp la bircu gi la

regedbfa de vari imp^leun5 cu laurilia. ,,Dil biblioteca s4 el d6
ordine angaja1ilor". In Flan{4 primele aaual e telefonice dau
infonr.ralii asupra utiiizAlii acastui nou instrxment de coinunicare.
,.Pentm qeful de intreprindere, este volba de a se face ascultat pe
loc, rleconditionat, scrie Cathetine Bertho, (...) pentru stepAna casei,
gef de inteplindere in felul sdu, este vorba de extindelea registmlui
casnic, de posibilitatea de a lua lEld intAlziere legdtula cu fumizorii
grla sd o serl easca. '
Bell, din Titusville, in Statele Unite, descrie 9i el, inb-o
circulard, utilizdrile telefonului: ,,in viata casnicE, el il purre in
contact instantaoeu pe utilizalor cu bicanul. micelarul sau
brutarrrl".
Atal in universul casnic. cal 5i in universul profesional.
lelelonul serve5te la uansniterea de ordine'". De aceea nu este de
n.flare faptul cd el se ldspendegte in hotelurj. La inceputul secolului,
primele o suti de hoteluli new-yorteze delin 21000 de postud
telefonice ([rai rault decat in Sparua) 6i trinit gase milioane de
mesaje pe an. ln ajunul Crdciunului, mnnai hotelul WaldorfAstoria, cu cele 1100 de postuti telefonice ale sale, a emis peste 3
000 de apeluri cdtre diferite tnagazine de lux din New Yort.
Aceastd destinatie data telefonului se apropie de cea a
telegrafului. Este ceea ce se scrie intr-un plospect din New Haven,
iI1 1878: ,,Sofia durmeavoashd poate comanda dejunul, o cab oleti
sau il poate cheua pe rneCicul familiei". Acest aspect al utilizdrii
telelonului va rdmdne rnult timp doininant, in cadrul telefoniei
paiticulare. Cu toate acestea. la inceputul secoluluj. practicile incep
sd se divelsiJlce. O ancheta realizati irr 1909. de un intlep nzator
dir Seattle. lle ur esarrtiorr de conlo:biri patticulare. co:rdrtce ia
r.urritoarele cilie: 20o.i, cotnetrzi acltesate co etcianlilor. 20'li
apelrni de 1a domiciliu la birou. 1'<9a ilri,itafii. 30?t, conversalii.
Aceasta ultitni Lltjlizare este considerati, de citre respectiYul
-"
intr el)1i11za1tor. dreirl o ,,lolosilrlA irrutil, llu,lct de vedere hrlpilrrdqit
cle cea rrai rraLe parte a societitilor telefonice. in atuarul din 191'1.
din Ncbritsiia. gdsirr recontandatea: ,,lVIesajele de afaceli sau
apelulile l;t distanla au toldeaulla ptiotitatc asupta con\:elsaliilor

particulare". Claude S. Fischel a el'echtat o allcheii asttpra

leclarrelot pentrtl telelbane. inaintea primului rizboi tnonclial: ceie
doua utiliziri care apar cei lnaj fiecvent sult comunicarea
prolesionala 5i !esllltnea larrlilrali. Socjabrlilatea iolerindlvidrral,
esLe arnirrljta foatre t'ar. in anii douazeci, aceaqld lelna apai'e Inai
i:r

,i

cntln clr""y niunre h aoccaii co,chrzie, intFul shdiu .srprn frinre)or utilizirl .r1c
teletirnriui iI Arrstralja lCoiir Chcr^], ,.Ihe lclcphone sr-slem: crerlor ol nxibilily aod socinl
chrDse ir llhiel Je Sol P.ol (.1), 01) .ii l)f l l2 126)

''

des, dar'este in general asociata cu apelulile la distanti Tema

comuniiilii farniliale sau arnicale,.a ,.\,izitei plin telefon", se va
irnpune in reclatne in anji ueizeci.
Cei cale aveau in exploatare retelele telefonice, ca gi primii
promotori ai fonografului, Iinteau rnai int6i piala de intreprindere.
CAnd, in ultirnii ani ai secolului al XIXJea, incep sd se intereseze
de piata farnilial5, ei inteleg folosirea telefonului dupd acelaqi
model: iirdterqa dg comenzi, de invitafii, dar nu un mijloc de
sociabilitate la distanld.

Vizitele prin telefon

Telefonul rural
Articulalea inte cele doud tipuli de folosire a telefonului
apale in lumea agricoli, in 1907, ct ocazia recensfunintului
telefoanelor arrericane, sunt iru-egishate doud rdlioane de
agriculrori dotali cu telefon, adjcd un sfett din exploatfuile
a3,icole'o Anumite srate din SUA au apt'oape in inuegirne [etea
telefonicd; astfel, 73% dintre feunele din Iowa sunt legate la releaua
telefonicd. Prima utilizale pa.r'e a fi cea de otdjn profesional:
infomalii de burs5, meteo... Agricr torii din Middle West sunt deja
parle integranti a unei agricultu industliale li intelrlalioralizate.
Cunoafterea cursulilor de la Bursa de grine din Chicago le este decj
necesari. Telefonul se situeazd astlel in filiatia tele.qlafului Herberl
Casson citeazi nulreroase atecdote clre arata lolul cetltlal al
telefonului in sisten]u1 rlorrnrliilor agiicole. Astfel. r'ecolta de
firrcte djn I909. irr Colorado. a fost s{rl\ ali de la io.shei datoritii
t,

lr .,rrr'lri

..

in

anrunite state ag cole- a apinrt un slogan politicr

.Drtrrtttile [,rrrre 5i telelonrrl . in ttl,tnero: -e ,/^ne J^te J,rl nulirr
relrtabile pertlli coirpaniile telelb|jce, societiti de ajutor reciproc
instalcazd reterua. Deseori. rnai nrulle finne irnlla rceeagi 1inie.
Teleforrrrl palticipii astfel la iclertitatcu locrla. la senljrnerltul
corrrrnitar. Operatorll centralei telelirnice. cate se afli ilr ceotlul
unei retele cle comunicare, dli nunleroase inforrlalii: ora.
evenir.nentele Iocale... EI il illonrreaza pe medic, in cursul
deplasdriloi acestuix, despre apelulile pacierrJilor. Rolul jnfounativ
al courpaniei de tejefoare a clevenit atAt de noIural, ilcAt, in 1912.
Southerr Telephone Corlpany va fi condarruratd penhu cA un
jD l9i l, o altir strtislicl cslirnqrzi cii.junrntnb di,1 lirm.le anrerjcDe izolate srrl legate frirr
lelcli)n. ir srlrirnb, $rnl nr.ri pxline lerDe carc p.irrr.se rljrc.t curierul pottal (surs.r: ATT,
nt)ort dc xcri!ili1i, l9 t 3).
'?o

opelator local rtu

5a

a reu$it

sdl

gdseascd pe rnedii inairte ca pacientul

nod;:

Utilizarea telefonului r!,al nu este legaid doal de activitatea

economicd sau de situaliiie de u]genfd, in recensdrn6ntul telefonic
din 1907, putem citi: ,,Sensirl vielii comrurita[e nu pa]ate fi inleles
fhi accesul la acest rnijloc de cornunicale. Impresia de singudtate
qi nesrgulanri lesirnJirE inairrte llerre de cdue soliile aglicullo lor
dispare: ne indreptd[r spre o orgaaizare a solidadtSlii in agezirile
rulale". Un afiicol despre telefonul la sate, din 1909, ptecizeazd.
.,Cea mai impofiantd folosin{i a telefonului rxlal este cea sociall
(...). Telefonul este utilizat firai des pentu convolbiri inle vecini
decdt pentru oricare a1t scop, aceste cornunicdri sunt cele mai
lungi".

Telefonul urban
Sociologii de la inceputul secolului s-au interesat in aceea4i
mdsurd de rolul telefonului in omSe, intr-un arlicol din 1895, F.J.
Kingsburl, noteazd, cia raportudle intre oraq $i sat au fost
transformate dinh.o datd prin apalilia h amvaiului, a bicicletei Si a
telefonului, care au peuais dezvoltalea peliferiilor.
in 1906, F. Rice incheie un alticol asupta ubanizdrii in
Noua-Aaglie, alatand ca teleforul este principalul factor ir acest
proces. J. Alan N4oyer', de la cale am luat aceste doud infonlrafii, a
fhcut o analizd loarle plecisd a rapoltului intre cregterea urbani qi
dezYoltarea telefollului la Bostoll. Co,rtrar celor spuse de Rice gi
Kilgsbu4,, telelomrl nLr a ar.rtt 1ln lol cheje in descentratizatea
Bostoruhii. care incepuse inainte de irnplantarea acestui rrijloc de
corrunicare. N,lai degrabd. telelonul a insolil- a int5rit migcarea de

deplasare dinsl)ie centnrl oraqLrlLri sple pclilelii. miEcare jlritiati de

dezr.,itarer lIatr. potnrltri irr cotttutr
Ce|cetirile lui Sarn Bass Warrer asultra Bostonului sau ale
Iuj NIax Foran asupla ota;ului ('algarl au ar,tat ca ffamvaie]e
electrice au -jucat un ro1 deter'r'r.r j!rarrt in cleSlelea aglolnerArilor.
lrainlaiul electlic. care irrcepe si qircule ir Statele Unite iD 1888cunoaste o dezroltale ertrein de |apicli. tJntrl dittre cei mai
irnportal]ti istorici arneljcanj ai h attspor tut'il ol estilreazA cA aceasta
a fost una dirtle inolaiiile ..cel mai rapid acceptate dirr istolia
tehnicii". irr ciirci ani, 60010 dirrtle linii sunt electrificate. Zeee a111
rnai tarzir, toata refeaua este electricd, ial Jungitnea liniilol a crescut
de 2,5 ori. Acestei evolulii a ofertei ii cotespunde o intensificare
deplashrilor. La Boston, de exetnplu, nuindrul
puternicA
deplasirilor pe locuitot ii pe an creite de 118'in 1880, la 175 in
1890. Aceasti dezvoltare a hanspofiului la ora$ este inso(itd de o

67

pulenricd e\pansiune urbana. De exeinplu rntte l8-0 ,l io00'

bostonul se exlinde cu 1.2 1,5 rnile pe decenru'
Scherna dezvoltarii este uflnatoalea: liniile de tramvai sunf
constl;ite pAnd dincolo de aglorrerilile urbare' in consecintS'
cartierele reziden;ia1e se folureazd in junrl acestor linii de trllspo]J
Strategia esta sintetizatd in aglor- erdri ca Los- Angeles .H'
Huntiigton, urul dintrc tnagnalii traurvaiului, afumd: ,'Liniile
o
tlebuie sA preceadi sosirea coloniilor' Nu tebuie si a$eptfui ca
linie sd ire cerutd. Ea trebuie sd anticipeze cregterea ,,coloniilor" 9i
si fie acolo cind sosesc constructorii"'
Nu se poate totuqi spune. cun scrie Chistian Lefdvte' cd
pelifelia' Aceastd noue
,,tramvaiele fac ora5ul" sau mai exact
cale
orgaaizale a oragului se inscrie inh-o rprezentare a habitatului
ap'are in Statele Unite la urijlocul secolului al XIX-lea: idealizarea
Iocuinlei individuale intl-un cadru bucolic Proiectul nu este
ilventat de noile tehnici de transpoft, dar ele il fac posibil Fo{a
acestui culent ideologic explicd, fir.i indoiala, fapnrl ci levolulia
transpoltudlor urbane a fost atat de rapidS'
in aceste tirnpuri de putemice hansfolrltAli urbane, relelele
sociale au fost bulversate. Telefonul constituie un tnijloc pentn: a
reactiva o sociabilitate, cate nu mai ate loc doar la nivelul lelaliilol
de vecinAtate. Suzanne Keller a aratat itr studiile sale cd telefonul
joacd un rol esen{ial in adaptalea fauriliilor la noui cartiet in care s"au
rnutar. La r6ndul siu, Donald Ball scrie prin anii 1960: ,,CAnd
farnilia ;i pietenii sunt disperagi geogt'afic. accesul irrediat pdn
telelon poate se compellseze pierdetea unui tledju coinun, poate
chial siitguteze risp6nclitea irr sdlul aceieiagl aglollleraii Asifel' ir
olase ca qi 1ar.i. telel'onIrl este lrrl jnstrlltnelll ll soclabilitAlii
rItt c
\
^tl'
Rccensdrrirlele realizate iD 1907 5i in 1927 dali ii]lonrlalli
desprc practicile telelbrlice.,Accstea surlt rrai ales locrle (9796 in
1907 - 969'o i| 1927). Esre volba deci. in Stalele Unit('. dc 1 ecinitate
- la lari gi de agJomet;le itl lnetliul utbali. in dLrtrrzeci de ani.
asislrinr la o dublare a tlaficttltti locrl cale. de 1a l0 cottlLtnicili pe
Itrrri. ir 1907, ajungc Ja 20. ir 192'/. Farcend o c(xr]rmnfie jrrtre
telelbn qi cnrientl pogtri. corlstrtill'l caI traflcul telelbnic iocrl este
de 5ase ori trrai urare decit cutiei'ul local in 1907, cr 9i in 1927. Itt

1907, actjyitatea teleforici in genet'al depdiegte de.ia (carrtrtatir') crr

50o/t, activitatea poitalA.
Aceast6 cotmmicare telefolicd llai irttensi se ilcaclreazi bitle
in sociabilitatea localS. Un tecensdrrent lealizat Ia rnijlocul arilor
douizeci, in 500 000 de farnilii, aratd ci telefonul este corsiderat
dlept setviciu prioritar', in urlsua in cale, ca gi autornobilul 5i
radioui, ,.ii oferd ferneii casnice un tlod de a evada din uonotonia
.B

vie-tii cotidiene".

ancheti din aceeagi perioadd, iniliati de o migcale

feu.rinistd, aratd cd ferneile preferd automobilu| qi telefonul unei
instalalii sanitale. Mertuda unui agent comercial care vindea
abonarnente telefonice in axii h-eizeci ne lemuregte in ceea ce
priveste practica telefonicd ferninini. El apreciazi bi motivele
abonliii femeilor erau

a) conversafia cu pdrin{ri qi prietenii;

b) stabilirca de intdlniri Ei posibilitatea de a face cumpalEtud

pdr telefon;
c) posibilitatea de a preveni, in caz de urgenld.

cenh

Birbafli plasau pe prirnul ioc rnotivele profesionale.

Astfel, la inceputul secolului )O(, telefonul ocupi un 1oc
al in practica de cornunicar-e a farniliilor atnericane, in 1910,

un sfert dintre acestea au telefon, in 1925 - peste 40 %. Telefonul

nu rnai este doal ur instrument profesiona.l, el a devenit gi un
inshunent familial, carc pennite o dociabilitate reali.

Telefonul in Europa
Risp6ndirea telelonului in Eulopa a fost lnult rnai lent6 decat
in Statele Unite. Fidel metodei pe care am aplicat-o pdnd aici" nu
voi dezvolta prea rnult expansiunea telefonului ir Europ4 pentl u cE
reflec{iile mele vizeazi ptiu]ul loc unde apale un nou sistern de
coorruricare. PIir urrnale, nu voi prezenta decet cateva scurte
insemndli asupra situafiei europene. cu titlul cle contmpunct la
evolutia americani.
irr 1901. urinistiLrl (le fiornte blitanic. lrlichriel Ilicl<s Beach,
declarr: ..Teleforul ru corespunde nrentalitdlii lulale'. in 1913, la
Lond[r elau instalatc o tleitne din totalu] teleloanelor din 1ali.
\ie.r.r:r flrnrJirre e5t( i', !ererrl |llll'illlaSIla. irr 1o02. Tirlles sclia'
..Telelonul nu esle treaba maselor (...). o rnajotitate zdrobjtoate a
popLrlatiei nu i1 foloseglc 5J iru rra area de ce siJ utilizeze dec6t,
poate. cu excepiia u.ror rnesaje ocazionale. tt'iutstnise dintr-o
cabjri'. in Flanta. \'on1 gasi aceeagi situalie la elite, care pauA in
anii '60 cled ca teleibnul nu este un ittstrulnent de masd, destinat

lamiliilor.
Deseori, dezvoltarea lentd a telefonului in Eruopa a fost
explicata prin rraithusianistnul factolilor de rdspulrdere. Chantal de
Goumay a ardtat cd il Franla, in anii '30, blocajul nu vine din
partea ofefiei, ci din cea a ceretii, in 1935, mai pu,tin de 10% dinfie
familii au telefon. Capacitatea re,telei este net superioala. De aceea,
6t)

vielii cotidiene".
O ancheti din aceeagi pedoadi, iniFate de o migcare
feministi, arati ci femeile prefertr automobilul qi telefonul unei
instalatii sanitare. N4futuda unui. age comercial care vildea
abonarnente telefonice in anii tr-eizeci ne l6mul$te in ceea ce
pivette practica telefonicd femininf,. EI apreciazd cd rnotivele
aboniirii lemerlol

erau

a) conversalia cu pdlinlii 5i prietenii:

b) stabilirea de int6lniri gi posibilitatea de a face cumptuatud

prin telefon;
c) posibilitatea de a preveni, in caz de urgenld.
Bdr-ba{ii plasau pe primul loc motivele profesionale.

Astfel, la inceputul secolului XX, telefonul ocupd un loc

cenhal in plactica de cornunicate a farriliilor arnericaae, in 1910,
un slefi dintre acestea au telefo4 in 1925 - peste 40 %. Telefonul
nu rrai este doar un instrurnent profesional, el a devenit qi un
instmment familial, cale penaite o s'ociabilitate

rea15.

Telefonui in Europa
Rdspfurdirea telefonului in Eruopa a fost mult rnai lenti decat
in Statele Unite. Fidel rnetodei pe care am apiicat-o pand aici, nu
voi dezvolta prea mult expansiunea telefonului in Europ4 penhu cd
reflec(iile rnele vizeazd prirnul loc unde apare un nou sistern de
voi ptezenta decet ceteva scurte
corlunjcare. Plin uruare.

lu

insernniri asupra situaliei europene. cu tith"rl cle contrapuflct la

eyolu{ra arelicana.
ir 1901. nrinistrul de linante blitalic. N4ichael Ilichs Beach,
declara: ..Telefonul Du corespunde nrentalitAlii lulale'-. in i913, la
Lordra e:au instalate o heinre din tolalul telefoaneior din latd.
.\.ersri linrdrre eslL lr renerrl irrrl rrrti5iti- irr ln0l. lirnes sct'ta:
,.Teleiirnul nu esle treabr nraselor' (...). o rnajotitate zdrobitoare a
popLrlaliei nu il folosegte qi nu la area de ce s.iJ utilizeze decAt,
poate. cu excepiia ur'roi' rresaje ocazionale. tliulsn'lise dintr-o
caburi'. ln Frarlta, \olrl gasi aceeagi siruaqie Ia elite, care pini il
anii 60 cred ci telefonul ru este un itlstrumellt de rnasa, destinat
farniliilor.
Deseoli, dezvoitatea lentd a telefonulrri in Ertlopa a fost
explicatd prin rnalthusianistnul factolilor de rdspuudere. Chantal de
Gournay a aratat ca in Franla, in anii '30, blocajul nu vine din
paftea ofefiei, cj din cea a cererii, in 1935, rnai pulin de 10% dinfie
farnilii au telefon. Capacitatea retelei este net supedoard. De aceea,
69.

irier.cdrd sd aEaga abonalnenre. adrninisrratja hotaragle sd scada

prelurile (linarea gratuitS a postutui) 9i sd incruajeze demerur.ile la

clienteli (crearea unei p rne pentru fiecale firnctionar car-e aduce un

nou abonat). ,,Criza telefonului" in Fr-anta a cunoscut rnai multe
manifestdri, pe cale este important sd le distingerr, in anii 19501060. oferla esle insuficjent4 se inrra intr-o econornie de penurie,
apar cozile. Dir:rpofliv4 intr a cele douA dzboaie mondia.le, se
rnanifesti o crizd a cererii pe car.e se cuvine sd o explicfun.
ComparaJia cu Statele Unite ne pennite si avans5ra cateva ipoteze,
cu ne^cesitatea unei vedficdd shicte.
In rrediul mlal, agricultura fiancezd din anii doudzeci este mai
pu{in rnodernizat5, rnai pulin productivl decer agricultura
arrericarrd. Exploatdrile agricole sunt mai mici 5i nu practicd prea
inult marile cuituli indusEiale. Pietele sunt organizate la nivel local.
agricuhorii nu au nevoje sA cunoascd colal.ile nadonale sau
intelnationale. Din toate aceste motive, telefonul este [iai pufin
necesar penuu intervengii rapide pe piard. pe de altE parte, Franla
rdm6ne o lard cu o mare densitate mla.ld, unde distanta inte fenne.
chial in finuturile vestice, nu este foafie irapofiantd. Telefonul nu
.' apare incd dlept un inshunent necesar. sociabilitdtii. Aceasta mai
fo1o5sg1e cana.lele tuaditionale: intalnir.i in sate gi t6rgur.i, Ia spAlat de
rufe, la c6rnp (terenurile aldturate sunt adesea irnbricate). in fine,
sple deosebire de Statelor Unite, in Franla factorul postal hece pe la
toaie lennele.
ilt oraqe, densitatea ulllarra este putemicd, subur.bauizalea deabia incepe in t'egiunea pariziani. Ceret.ea de telefoane se liuriteazd
in prirrcipal la rrarea bulglrezie sau la aistocratie Contesa cje
Pange. de exeuplLr. povestefte in mernorii ci familia sa a cerut sA_i
Iie iristulat un telefon in 1896, rnai ales llentrLr ci jnailra sa clorea sil
piisneze [elctii str6]lse cu fata ca|e se carsijtorise c1e pLrtin tirnP gi sc
iustalase ir celilalt caplt al parisnlui. r\bia il anji SC. iana
perr[etiile se roi dezrolta. celerea de releloarre rl -rel.c
]\ur(r.ric rr
se va c-rlirrcle la toate clasele socinle. pentru Gabriei Dupuy..
tclelonul nu apirea ahlnci ,.ca un substitut. ci ca o nroclalitate cle,
acces I ora$eanului la o anurniti stipAnit.e a mecljuluj ut.ban
nrodalitate care este rDai irtAi sociali gi apoi l)rarclica,.

re{ea universall

In

acelagi timp cu dezvoltatea utilizdtilor pe care tocrnai le_

studiat, liniile telefonice s-au extins $i au constituit o Letea, in
'70

.l 878- la doi anj dupa inventarea relefonuluj- Gralan Beil scria: ..Ne
putem imagila linii cale, subteran sau aerian, sunt legate de
locuin(e parliculare, de case la iari, de rnagaziae sau de uzine (...).
Mai rrlult chiar', gindesc ci pe viitor (...) o persoarid dintr-un puict
al 1ir-ii ra comunica verbal cu o persoand cale se aflA in altd pade".
Poh ivrt unui ziar aJ rirnpului. ..Bell spe:i ci in cLuhnd va fi capabrl
sd-5i tdrnita vocea pesre Allartic2l 5i sii dialogheze cu oa,nen, ifla1i
la 1000 de rnile ca 5i curnace5riaa: firncaneravecin6 . Cativaani
mai tatziu, documentr:I de creale a companiei AT't (1885) aratA cd
yor fi colstruite legdhni intre oraqe din SUA, Canada $i Mexic.
Textul prevede gi ,,interconexiuni prin rnijloace adeavate cu tot
restul lutnii".
Acest ploiect de telefonie unit ersald va fi pus in practic4

progresiv, de cdte inginerii telefonigti. Colaboratorii lui Bell

conshtriesc o primd linie hterubari'infi Boston gi Providence (50
lm), in 1880, trei ani dupi aceea ajungAnd ta New York (300 lon).
$i inventatodi europeni sunt preocupali de aceeagi problemd.
Belgiaaul Fralgois van Rysselberghe rcali.zeaz\ in aceea5i
perioadd. experienle privind legiirur'ile {elegrafice. in I882. el
electueaza un esl pe legAtura Bruxelles-Palis. in jama 1885-1886,
pleaca in Statele Unite gi reugegte sA harsrnite in bune condifi o
conversalie intre N"* Vork 9i boston (1500 km)".
Aceasti linie va fi deschisd cornercial de c6tre ATT abia in
1893. Sldbirea intensitntii sefirnalului telefonic a impiedicat mult
timp stabilirca de legdturi pe distalle rnai lungi. Linia New YorkSan Francisco va fi deschisd in 19I4 9i. abia in 1956, ATT va putea
instal"^prirI:r IrIie Irar)sallanlicA
In rnaterie de telecornunicafii. inovatia nu se Iirrriteazi la
ternrinal 5i 1a legdturi: aceste colnponent tehnice trebuie irtegmte
intr.ufi sislerr \;orn \edea in capjtolul umrilor cul]] rnl in\iertatol
ca i\,lalconi a lbst $i creatolxl sistelnuiuj de ladio, dar ci. cel tnaj
adeseil, aceste doud tipurj de i:rven{ii r1r sul)t realizate de aceleagi
pelsorre in tiinp ce onrul-cheie al inlentirii telefonului c'ste Bell.
concepe|ea sisterrulLri telefonic ii reYjne Iui Thdodore Vail.
Realizarea sisternului telefbnic este o etapA stralegic,, i
lnisrrla ir caLe cea inai male pal1e a invenliilol ultelioare se vor'
illegra ilr acesl sjstenr. Thdodore \,-aill era responsabil cu releaua
po;tali feroljari amelicani, c6nd bancherii lui Bell ii vor plopune
rr

Bell en t(nLIi ..nilrenl{1. I)r(rh]eur.r sllibirli iDtensilii{i; snrelu[ri. nrtr-o

anrinlcilc utilizuur relcelor (Pro\jLlence Daily Joum.l. 15 nrnrtie I877)

alrii.onLrinli,

el

::Erlcrientc dc trunsnrisiuDi tclelir .e de h l5U1l de ]iildnctri sln sctrlnalde dc zirrul ?)t,,

,l(.r'i.ra, irc.pRnd din 1879 si .rpoi, din Irou. in 188i. Nu cste sigLlr ci icesle e\pericnle a
rcLrtir eieoli\,, dff anlnrlurilc s rt h orice caz senmitic tive lcnuu i,tercsul contunitrlii lehnice
htii de rccastii D()hlenriL
tr,euao,e valt oa nepuiul ltli AIIred Vail, cel care n coiaborlt cu Morse la fnnerea lir

rr
a

apa trLli t.leBfttlc

'71

tulct

'

mei colnpanii telefonice. Va ralnane in aceasti

funclie din 1878, p6ni in 1887. Apoi, in unna unui conflict cu
aclidnarii sdi, deraisioneazi, in 1907, se va face din nou apel ia el
pentx a conduce ATT (noul nutre al cotnpaniei Bell)
Astfel, Vail conduce telefonia amedcanl ip .douh rAnduri,
intr'-o prirnd etapa el elaboreaza si.tetnul telelontc. Douazeci de ani
mai taziu, igi va pune in practicd tnult mai serios ideile cale au
,rins o laza de rnatulitate.
Vail a defirit telefonul ca pe ,,un sistem capabil si asigure
cornunicarea cu orice corespondent potenlia.l, in odce moment". El
precrzeazia pe de altd parte, cA Yaloarea acestui instlxtnnt de
comunicare depinde de nunarul de conexiuni posibile. Aceastd
vizirme asupra telefonului se inscrie in cele trei sloganuri ale
sisterrului Bell: ,,Un sistem, o politicd, un seliciu universal".
Dalasocialii lui Bell car-e l-au cdutat pe Vail nu au fondurile
necesar penhr.r a constmi o male relea unificate pe teritodul
arnelical. Trebuie deci sI faci apel la investitorii locali. Compania
8e11, pr oprietati a brevetelor vinde licenle pentru auurrite teritorii
ruror societ6! locale. Un asemenea p flcipiu nu este suficient pentlu
a garanta coerenta retelei telefonice. Cotnpaaia Bell a asigulat o
unificare tehlicd, dezvoltind o politicd de cercetare 5i specificdnd
caracteristicile matedalelor utilizate de companiile asociate. Peltru
a inlali conholul tehnic centlal, in 1882, Vail rdscumpdrd o
companie aonshuctoale de material telegrafic gi telefonic, Western
sd ia conducerea

Electric Aceasti companie va deveni principa)ul flirnizor

al

societifiior locale.

Vail diqrune astlel de

Lrn arrsarrblu de re{ele

orrogene dal

clispetsate. Pe,rtrll r le u]ifica ilrtr-o mare reteii. t|ebuie si

stlbjleascii legitirri irterul'biiDe. ,\cersta este a traiir ii slliltegica a
sistel]rrhri Bell. ( And. in 1379. Bell gi \\,esterr Unior regociazi
grairila clirtre activitater celor (lourl societifi (uDa teleforlicA, alta
teleglalici), conducatolii de la Westc'r'r LJnion plol:un s.i se ocupe
ile traficul la distanti. \rail refuzar. ilteJegincl biDe ca este r o|ba de
rrrrr Jii rc' blze'e .i.lenrrrlrrr ,1" tcle,. rIrrricr i
Cind. irr 1907. rcrinc in afhcelj. \rail va intari disltozitir,ele
de coopei'are. Portru ca telelonul si ire ,,sisterrrul uelios al
olganizilii sociale 5i econotnice a tfuii", tlebuie si certralizeze
cercetat.ell ploduc!a cle rnateriale- consjliile tehuice ii legitririle la
distantr. rn sclrirnb. exploalaler iocali poare fi de.-e,rtrJliTari.
Plincipiile sistermrlui Bell sunt: jnterdependenld. intercorrunicale gi
universalitate.
Vail insisti rnult asupra ruiversalit6lii reteJei E] justificd
aceasta prinh:un fel de nisiLrne socialA a telefonului, care nu
tlebuie sd fie limitatd de nici o frontierA irnpusA ,.din rnotive
.

12

na!ionale. Beogra[ce sau raslale. Ll cerq sa fie socotit:el\iclu

puhlic 5i acaepr5 un conffol a] staiului ledelal. -Acesra lrebuie sa
rnterr rnd isupla tzrifelol. pentru a se evita apa:-i1ia suplaprofitului la
operatori. Dicd sisterl.rui Bsll acceptA sa fie contr olat de stat, el cete
in schimb un. cvasimonopol. Dore$te rrai ales ca statul sd il
prote.jeze de o concurenld agresiva, in segrnentele de piali cele rnai
profitabile.
Legiturile financiale intre ATT, devenitd comparia rnarn6 a
sistemului 8e11, ii societafle locale s-au strans din ce in ce mai
nrult. La inceput, societatea holding lua o parte din capitalul
companiilor afiliate in schimbul accesului acestora la brevete Crt
timpul, ATT a rascurnpfuat cea rnai rnale palte a capitalului
fimelor afiliate. CAnd, in 1893, brevetele lui Bell au devenit de
doureniul public, s-au creat numeloase societdfi ildependente, in
1907, acestea at 49ok dintre abonalii afirericani Vail se va strddui
sd le leduci patlea. Cu ajutorul bAnaii Morgan, aclionar principal al
ATT, el va rascunpdra societAlile independente, va face presiuni
asupra bdacilor care unnrresc se le reuneasc5 intl-o fedemlie,
nnpiedicAnd astlel crcarea unei relele concurente. De aseraene4 le
va plopune independenlilor sd se interconecteze la leteaua s4 cu
conditia ca acest fapt sd Ie plaseze intr-o situalie de dependenlS, in
1912, patea acastor societifi pe piata amedcand nu va mai fi dec6t
de 42oo, iai in lol4, de I60o.

Stlategia monopolis6 a ATT este desivargita plin

rasclunpilar-ea, in 1909, a tnalii companii teleglafice aurericane
Westem Union. Daci astfel Vail i9i ia rc\'anga fali de o cornpanie
-arc r lost oe purctul Je a Lloca dezroltrtel tinelci cotnpanii.Bell.
,inrlrra net'rnrte cteatca unei si:tet;.:tt ,tttre cele dorta lcrele'- l,t
cadlLrl unei exploatiri conlune pot fi 1i*osite aceJeaqi fil'e. Vaii
telecontitlicalii.
il calitatea sa de aciuinistt'ator, el va asigura lecet'ea de la
transrlitelea conlersaliei intre doui puncte, la ot'ganizarea unei
mari retele Va$ti irsS ti sa suslina celcetarea tehl]ici, sii gaseasci
solulii financiare. si negocieze cu stltlLtl ledel'al. Aceste mari
plincipii stlategice vor Ldt'nitre in cenlt'ttl istoriei companiei ATT
Cincl. rnai telziu. aceasta va fi lltrsii in thla unol opliuni
fundarrentale, ea va lua hotdl6r'i in lunclie de axele majore
prestabilite. in culsul anjlor '20, ATT va ceda statiile de ;adio
conpariei RCA, pentru a castiga inonopolul legAtu lor la rnare
distanla. Va plivilegia releaua in dauna activjtallor locale C6nd, pe
la rrrilocrtl anrlot' 80 ATI- confiunlsli cu un ptoces antittust
foarte dificil, decide si-gi abandoneze o parte dirlre activitali, unii
aparc astlel ca inventalorul ullei retele rlr()dell]e

?'

ir

nnr.r Lrnei ncLiwri Dntilrusl.

(1e

nTl ur fi ohlig'u, in l91l' si ti

73

abandonezo intercscle in

comentatori igi exprimi miralea fa,td de oplunea de a ceda relelele

locale gi regionale $i de a pesia sectorul de cercetare, constxcfia
rnateljalelor gi legdfruile la ma:'e distanfi. Aceaste alegere este
tocmai cea pe calt Vail o ffcuse cu o sutl de ani inainte.

74