25.02.

2013
Curs 1

Evaluarea temeliei ecologiei

1) Sistemul conceptual ( suprafata bioproductiva, suprafata ecoproductiva, metabolismul

sistemului socio-economic, deseuri, reziduri)
2) Contextul evaluarii temeliei ecologice: Modelul de utilizare a fondului funciar si modului
de consum
3) Premisele evaluarii temeliei ecologice
3.1. Analiza metabolismului sistemului socio-economic
3.2. Analiza comertului international si a poluarii transfrontaliere
3.3. Asigurarea suportului informational
4) Baza de date pentru evaluarea temeliei ecologice
4.1. Surse informationale
4.2. Dimensiunea temporala a informatiilor
4.3. Dimensiunea spatiala a informatiilor
4.4. Criterii de organizare a bazei de date
4.5. Organizarea bazei de date
5) Metodele de evaluare a temeliei ecologice
5.1. Metoda randamentului global constant
5.2. Metoda randamentului global variabil
5.3. Metoda randamentului global local variabil

Temelia ecologica (amprenta ecologica) este un indicator menit sa asigure informatiile necesare
pentru stabilirea durabilitatii activitatii economico-sociale organizate la diferite scari spatiale.
Pentru parametrizarea dezvoltarii durabile este necesara fundamentarea unor obiective
masurabile precum si a indicatorilor specifici acestora.
1

Temelia ecologica raspunde acestor preocupari deoarece vizeaza stabilirea suprafetei

bioproductive necesare cresterii si dezvoltarii socio-economice.
Prin urmare, ar putea fi identificate o serie de avantaje ale temeliei ecologice:
- se exprima in unitati fizice evitandu-se astfel distorsiunile generate de mecanismul pietei, via
preturi
- asigurarea comparabilitatii in timp a performantei aceluiasi sistem socio-economic sau a unor
sisteme socio-economice similare
- reprezinta un suport pentru mecanismul decizional, in masura in care istoriceste temelia
ecologica este un element de referinta ( calculat anual la nivelul economiei nationale)

Suprafata bioproductiva necesara este continutul amprentei ecologice si se refera la:

- suprafata pentru asigurarea bunurilor si serviciilor necesare consumului
- suprafata pentru procesarea deseurilor / a poluarii in general
- suprafata pentru sustinerea infrastructurii sistemului socio-economic

Modelul cibernetic al complexului socio-ecologic

Suprafata bioproductiva disponibila cuprinde:

- suprafata care asigura conversia energiei cinetice solare in energie potentiala ( si anume:
suprafata cultivata, suprafata cu pasuni, suprafata ocupata cu paduri si suprafata acoperita cu
apa)
-suprafata construita
-suprafata necesara stocarii CO2

Comparand suprafata bioproductiva necesara cu suprafata bioproductiva disponibila, ne vom

putea pronunta in legatura cu durabilitatea unui sistem ( asociat diferitelor activitatii, diferitelor
proiecte si la diferite scari spatiale ) conturandu-se urmatoarele situatii:
a) SBN < SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii < 100% ceea ce echivaleaza cu o
tendinta spre durabil
b) SBN > SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii < 100%, ceea ce echivaleaza cu o
tendinta neutra
c) SBN > SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii > 100%, ceea ce echivaleaza cu o
tendinta spre non-durabilitate

SBN supraf bioproductiva necesara

SBD supraf bioproductiva disponibila

Sistemul conceptual ca suport al evalurii amprentei ecologice

04.03.2013
curs 2
sptmna 3
Sistemul conceptual:
- Suprafaa bioproductiv (ine cont de funcia de producie)
- Suprafaa ecoproductiv
- Metabolismul SSEc (sistemului socio economic)
- Deeuri
Amprenta ecologic este un indicator al dezvoltrii durabile.
Dezvoltarea durabil are 3 dimensiuni:
3

necesar
disponibil

economic
ecologic
social

Suprafaa :

Metabolismul SSEc se refer la transformarea de mas, exprimat n um (uniti de mas),

uniti de suprafa, pe urmtoarele canale:
- extracia sau recoltarea
- transformarea chimic
- confecionarea / producerea bunurilor
- consumul
- reciclarea i depozitarea deeurilor
Transferul de mas cuprinde:
- fluxurile cu originea n R naturale regenerabile i neregenerabile, disponibile la nivelul
structurii biofizice a CN
- fluxurile de produi secundari care pot i trebuie s fie reutilizai, recilai n cadrul
SSEconomic.
Prin urmare, punerea n eviden a metabolismului SSEconomic, reclam, cuantificarea
Resurselor naturale utilizabile n procesul de producie, schimburi comerciale de materii prime i
bunuri rezultate din procese de producie, de asemenea , reclam cuantificarea consumului i a
emisiilor n faz solid, lichid, gazoas.
Noiunea de deeu:
Partea din materia prim / material care este nlturat n decursul procesului tehnologic
de realizare a unui produs i care nu mai poate fi direct valorificat pentru realizarea
acelui produs - DEX
n ara noastr, noiunea de deeu este definit n Ordonana de Urgen a Guvernului
78/2000, deeul fiind considerat orice substan, material sau obiect rezultat n urma
unor procese biologice sau tehnologice, care, prin el nsui, fr a fi supus unor
transformri, numai poate fi folosit ca atare.
OUG 195 /2005: orice substan, preparat, orice obiect din categoriile stabilite de
legislaia specific, privind reglementarea deeurilor , pe care deintorul l arunc, are
obligaia sau intenia de a-l arunca.
Directiva 2008 / 98 a Comisiei Europene: Deeuri nseamn orice substan / obiect pe
care deintorul l arunc, are intenia sau obligaia de a-l arunca.
4

Exist o deosebire ntre deeu si reziduu

Deeurile:= structure materiale care concentreaz o cantitate de energie suficient de
mare pentru a putea fi utilizate n diferite procese biologice, tehnologice, la un moment dat.
Reziduu:= o structur material cu o energie mult prea diluat pentru a se justifica cel
puin dpdv economic, utiliz sa ntr-un proces biologic i/sau tehnologic la un moment dat.
Delimitarea dintre deeuri i reziduuri este una n continu schimbare, deoarece progresul
tehnic i tehnologic se manifest i n sensul promovrii de tehnologii care pot valorifica i
energii mai diluate. (ceea ce astzi poate s fie un reziduu, mine(ntr-un orizont de timp) poate
s devin deeu).
CO2
CH4

1
30

CO2 este cel mai puin nociv

CH4 este de 30 de ori mai poluant, mai duntor

Amprenta ecologic se determin anual

Contextul evalurii amprentei ecologice (EAE)
I.

Modelul de utilizare a fondului funciar variabilitatea randamentului R de teren

II.

Modelul de consum:= caracterul autofagic, autoaccelerator , autodistructiv a

activitii SSEconomic

n cazul I , analizm principalii vectori i anume:

- R de teren i climatice
- Mediul instituional
- Mediul informaional
- Variabilitatea randamentului resurselor de teren
Modelul de utilizare a R de teren i condiiile climatice

RT + CC
SC

IPA
MI

IE
IS

SCL

ST

RC

A + ORT
5

URT
CRT

AU

M
RV

IJ

IEc

IT

ISC

MIF
Vectori:
1. RT + CC: R teren + condiiile cimatice
SC: Structuri Cantitative
SCL: Structuri Calitative
ST: Structuri tehnologice
RC: Resurse climatice
2. MI: mediul instituional
IPA: instit. Politico administrat
IE: institut economice
IS: instit sociale
3. MIF: mediul informaional
IJ: info juridice
IEc: info economice
IT: info tehnologice
ISC: info statistice i de cercetare
4. Combinaia / intervenia dintre cei 3 vectori - > alternative de utilizare: AU
A+ ORT: amenajarea i organizarea R teren
URT: utilizarea R de teren
CRT: conservarea R de teren
n cazul Romniei, Modelul de Gestionare a Fondului Funciar prezint o serie de
caracteristici:
- Preponderena terenului agricol: 62 % din fondul funciar
Suprafeele ocupate cu pduri: 28 %
- Preponderena proprietii private, n cazul terenurilor agricole
- Un nivel ridicat al frmrii i al parcelrii proprietii
Frmarea: = statutul juridic al acestora, respectiv la nivel sczut al nivelului mediu al
proprietii
6

Parcela: = statutul tehnic al terenului, n sensul c o dimensiune i aa mic a proprietii este

dublat de constitituirea acesteia din mai multe parcele, amplasate n zone diferite.
- Terenuri arabile foarte bune i bune sunt aproximativ 50 % n totalul supraf arabil
- 74% din terenul agricol prezint o dificultate de mecanizare, zero, redus sau moderat
- Sistemul informaional al indicatorilor de stare, presiune i rspuns privind fondul funciar
are un caracter prea general
- Randamentul mediu pe suprafaa arabil nregistreaz o cretere uoar n ultima
perioad
- Deciziile de amenajare, organizare, conservare a R de teren sunt lipsite de coeren,
avnd un caracter preponderent local
Dincolo de criteriile n baza crora delimitm structurile cantitative, calitative i tehnologice
ale fondului funciar, din perspectiva metodologic de determinare a amprentei ecologice, o
importan deosebit o are mobilitatea la nivelul fiecreia dintre categoriile de structuri funciare
enunate.
Ex: n cazul structurilor cantitative, mobilitatea e influenat de randamentul la hectar, forma de
proprietate i proporia dintre diferite tehnologii de cretere a animalelor.
Structuri funciare cantitative, utilizand drept criterii categoriile de folosinta, forma de
proprietate, distributia pe zone (regiuni) a resurselor funciare

In cazul Ro, fondul funciar prezinta urmatoarea structura dpdv al categoriilor de folosinta (2011):
Agricol (61,2 %)
Arabil 39.3%
Pasuni 13, 8
Fanete 6,5 %
Vii si pepiniere viticole 0,9 %
Pomi si pepiniere pomicole 0,8 %
Paduri si veg forestiera 28,5 %
Paduri (26, 7 %)
Constructii 3,1 %
7

Drumuri 1,6 %
Ape si balti 3,4 %
Alte suprafete 2,1 %

Mobilitatea in cadrul acestei categorii de structuri cantitative, ar putea fi analizata, apreciata,

evaluata in fctie de randamentul la ha, forma de proprietate si proportia dintre diferite tehnologii
de crestere a animalelor si pasarilor.

Cresterea randamentului la ha conduce la situatii in care aceeasi cantitate dintr-un pd considerata

ca necesara poate fi obtinuta de pe o suprafata mai mica , a.i. suprafata ramasa disponibila poate
fi destinata obtinerii altor pd, altor categorii de folosinta.

Structura pe categorii de folosinta e importanta atat pentru asigurarea inputurilor necesare unei
economii, unei activitati, cat si pt procesarea poluantilor.

Stocarea carbonului la nivelul solului de catre ecosistemele globale:

Categoria de ecosistem
Agricultura (agrosistemele) 9%
Tundra 8%
Zona umeda - 7%
Zonele de desert - 5%
Preerii si zone temperate - 10%
Savane tropicale - 8%
Paduri tropicale - 20%
Paduri temperate - 7%
Paduri boreale 26%

Forma de proprietate influenteaza structura pe categorii de folosinta in contextul relatiilor dintre

proprietatea privata si structurile cu rol in respectarea drepturilor de proprietate, dar si in
exprimarea, manifestarea functiei sociale ( si nu numai economice) a proprietatii.

Proportiile dintre diferitele tipuri de crestere a animalelor pasarilor ( gospodaresc, semiintensiv, intensiv: furaje concentrate: cereale -> extind suprafata de cereale sau randamentul la
ha)

Extensiv: vaci : pasuni ( paduri -> pasuni )

Astfel, in cazul tehnologiilor de tip extensiv se exercita o presiune mai mare asupra suprafetelor
destinate productiei furajelor de volum ( pasuni, fanete), manifestandu-se tendinta de extindere a
acestor suprafete
Comparativ, in cazul tehnologiilor de tip intensiv se exercita o presiune mai mare asupra
suprafetelor destinate productiei de furaje concentrate ( suprafete cultivate cu cereale)
manifestandu-se tendinta de extindere a acestora si / sau de intensificare a productiei de cereale.

Sera: solul se utilizeaza ca suport! Nu sistem viu

Ferme vegetale zgarie nori : China

In functie de forma de proprietate si modul de valorificare a acesteia, fondul funciar poate fi

gestionat in regim privat, public si mixt.
Cea mai imp influenta asupra modului de utilizare a terenului, mai ales in cazul suprafetelor
arabile o are raportul dintre valorificarea directa ( proprietarul agricultor) si valorificarea
indirecta ( arendasul agricultor ) a resurselor de teren.

Structuri funciare calitative care pot fi analizate in fctie de: nota de bonitare si panta
terenului ( de exemplu)

In functie de nota medie de bonitare, terenurile arabile ft bune reprezinta 33, 6 % din suprafata
arabila
Terenuri arabile ft slabe 14,1 % supraf arabila
Important e si faptul ca, sub aspectul tendintei, in cazul Romaniei se constata o tendinta de
crestere a ponderii terenurilor ft bune si bune.

Atat fact naturali, cat si fact ec- tehnologici ! Nota medie de bonitare ( irigatii : scad dupa 90,
natural creste pt ca scad lucrarile)

In ceea ce priveste panta terenului, exista o relatie stransa intre marimea acesteia si gradientul
termic ( temp solului ) cu implicatii asupra randamentului terenului ( intre randament si panta
exista si raport de invers proportionalitate )

Tip teren

Panta terenului
< 10 grade

10 20 grade

20 30 grade

> 30 grade

Teren agricol

62%

19%

17%

1,2%

Teren arabil

75

17,2%

7,5%

0,3%

18.03.2013
Structurile funciare cantitatice, care isi pun amprenta asupra nivelului de utilizare a terenurilor
agricole, include si distributia ternurilor agricole pe zone, pe regiuni.
Importanta distributiei este relevant analizand corelatia dintre suprafata Agricola disponibila, pe
de o parte, si densitatea si structura populatiei, pe de alta parte a.i. sa poata fi identificate si
dimensionate eventualele filiere agroalimentare. Dintotdeauna factorul demografic a exercitat o
presiune deosebita asupra capitalului natural astfe, cu cat densitatea populatiei este mai mare cu
atat mai concentrata va fi cererea de produse agroalimentare, ceea ce va impune optiunea
10

valorificarii intensive a terenurilor agricole, aspect ce se va regasi la niv. Indic. Amprenta

ecologica.
Deasemenea, structura popu latiei dpdv al varstei, al nivelului de instruire, al nivelului venitului,
va influenta modul de valorificare a terenurilor agricole. Varstra dimensioneaza orizontul de timp
in care poate fi prognozata presiunea asupra capitalului natural. Nivelul de instruire se va regasi
in perceptia relatiei dintre CN si sistemul socio economic, iar nivelul veniturilor va influenta, pe
de o parte, dimensiunea cererii de produse agroalimentare, iar, pe de alta parte, disponibilitatea
de a sustine programme si proiecte, cresterea .. a sistemului socio ecologic,
dar si pt conservarea suportului natural al oricarei activitati (conservarea CN|)
Atat la nivelul structurii funciare cantitative, cat si calitative, regasim structuri funciare
tehnologice, definite in raport cu pretabilitatea la mecanizare, la irigare, precum si in raport cu
masuri ameliorative, preecum combaterea eroziunii solurilor, corectarea PH-ului.
Legatura dintre aceste structuri si amprenta ecologica. Analizata in raport cu suprafata
bioproductiva disponibila, se realizeaza in principal prin intermediul randamentului
In cazul Romaniei, pretabilitatea terenului agricol la mecanizare indica urmatoarea situatie
Categorii de tern

Agricol
Arabil
Pajisti
Vii si livezi

Dificultatea la
mecanizare zero,
redusa, moderata
74
87
49
71

Dificultate ridicata la
mecanizare

Nemecanizabil

22
12
42
27

4
1
9
2

Unul din factorii tot mai limitativi pt valorificarea resurselor funciare pentru agricultura il
reprezinta apa. Importanta acestuia a crescut pe masura extinderii valorificarii in regim intensiv a
feermei agricole, dar si pe fondul schimbarilor climatice situatie in care se inregistreaza cantitati
mari de apa ( crescand riscul aparitiei excesului de umiditate si chiar a inundarii terenurilor, cu
efecte negative asupra randamentului la Ha) si perioade lungi de seceta.
In cazul Romaniei pretabilitatea la irigatii indica urmatoarea situatie :
Mii ha
Categorii
de
folosinta

Total ha

Din care
Suprafata irigata

S amenajata pt irigat

ha

Ha

%din total
S
11

%din total
S

%Sdin
total

Agrocol
Arabil
Vii si livezi
Fanete si
pasuni

14700
9337
603
4830

10604
7951
353
2115

71.7
85
58
44

3100
2824
103
73

29.2
37
29
31.4

21
31
17
1.5

Modul de valorificare a terenurilor agricole reflecta caracteristicile modelului de dezvoltare ecsoc a unei regiuni, astfel in cazul preponderentei caracteristicilor modelului de dezvoltare
durabila, modul de valorificare a terenurilor agricole, reflecta si preocuparile pentru concentrarea
tehnica a acesteia, avand ca sistem de referinta ecosistemul
Acest aspect prezinta o importanta deosebita in cazul Romaniei, a carei suprafata agricola este
profund marcata de procesele de faramitare si parcelare a terenurilor
Faramitarea reflecta statutul juridic al terenului
Parcelarea reflecta statutul tehnic in sensul ca o proprietate se constituie adesea din 2 sau mai
multe parcele, ceea ce creeaza dificultati pt organizarea si desfasurarea productiei agricole in
conditii de eficienta
Spre deosebire de procesul de concentrare a proprietatii avand ca sistem de referinta proprietarul,
concentrarea avand ca sistem de referinta ecosistemul presupune si satisfacerea unor cerinta
ecologice. Un exemplu in acest sens
l-ar putea reprezenta preocuparea pentru conservarea tufarisurilor, respectiv a vegetatiei de tip
forestier, care poate delimita proprietatile asupra terenurilor.
Cultura

Tara

Sporul de productie

Sfecla de zahar

Germania

11.4

Danemarca

12.4

Germania

Danemarca

19

Italia

18

Franta

15

Danemarca

12

Cartofi

Danemarca

17

Porumb

Franta

10-15

ovaz

Grau de vara

12

Orz

Danemarca

19

Meri

Danemarca

17

Peri

Olanda

12

Imbunatatirea microclimatului, scadera intensitatii vantului= o udare mai buna

Cresterea animalelor pe suprafete delimitate de tufarisuri isi exercita o mare influenta.
Tehnologiile bazate pe principiul minimizarii volumului de lucrari la ha modific a semnificativ
metabolismul sistemelor de productie din agricultura.
1 tehnologia clasica
2 tehnologia de minimizare a volumului de lucrari
A timpul necesar infiintarii unui ha de cultura
1. 225 min
2. 32 min
B Numar de ha ce pot fi realizate in 10 ore
1. 2.7
2. 18.8
C Pierdere de sol prin eroziune datorata scurgerii apei
1. 48 t/ha
2. 6t/ha
D Deflatie Eoliana
1. 8 t/ha
2. 1.5t/ha
E Evolutia continutului de humus pe o perioada de 5 ani
1. De la 2% la 1.5%
2. De la 2% la 3%
13

F Evolutia populatiei de anelide

1. 2 indivizi/mp
2. De la 2 la 12 indivizi/mp
In ceea ce priveste valorificarea prod agricole o problema aparte o reprezinta proportia dintre
productia vegetala secundara valorificata in afara suprafetei in care s-a produs si productia
vegetala secundara ingropata pe suprafata in care s-a produs
Analiza structurilor funciare, in concluzie, prezinta importanta din urmatoarele motive
1. Permite obtinerea unei imagini reale asupra capacitatii agroproductiei potentiale
2. Ofera info pt efortul necesar realizarii capacitatii agroproductiei
3. Ne permite aprecierea mobilitatii intre diferite categorii de folosinta Agricola, respective
dimensionarea resurselor financiare, material, necesare transformarii unor categorii de
folosinta in alte categorii de folosinta
4. Capacitatea agroproductiva si gradul de mobilitate a structurilor funciare cu un impact
ridicat asupra politicii funciare prin intermediul structurilor de productie agricola pe care
le genereaza. In acest context avem in vedere o anumita independenta a structurilor de
productie in raport cu politica alimentara intrucat structurile de productie agricola trebuie
sa raspunda si unor cerinte ecologice.
5. Structurile funciare pentru agricultura isi pun amprenta / dimensioneaza volumul in si
outputurile din agricultura, respectiv isi pun amprenta asupra metabolismului sistemului
socio ec agricol.
Cutura protejata porumb pentru boabe
Randamentul mediu in conditii de irigare 6000 kg/ha
Suprafata ocupata cu tufarisuri 200 mp
Inaltimea tufarisului 3m
Suprafata protejata 4500mp(are o latime egala cu de 15 ori inaltimea tufarisului
Sporul datorat zonei de protectie 12%
Productia surpl totala 0.45 ha* 6000kg/ha*0.12=324
Valoarea productiei 324*3000lei/kg=972 mii lei

14

Costul investitiei pentru infiintarea tufarisului 4160 mii lei (100mp*2randuri *130
dolari*32)-wtf
Durata de exploatare 20ani
Amortizarea medie anuala 208 mii lei
Cheltuieli anuale pentru intretinerea zonei de protectie320 mii lei
Costul total anual 208+320=528
Beneficiul suplimentar 972-528=444 mii lei
Echiv valorii prod pierdute prin scoaterea din circuit a 200mp
0.02ha*6000kg*3000lei/kg= 360mii lei

Evaluarea temeliei ecologice

25.03.2013
sptmna 6
curs 5

Suprafaa ocupat cu pduri

Param. cu implicaii directe i indirecte asupra utilizrii suprafeelor ocupate cu pduri se
refer la:
- procentul de mpdurire
Norma european prevede un minim naional de 25 %. n cazul Romniei, procentul este
de 26,6 %. Media european este 32 %. La nivel mondial, 27 %
- suprafaa mpdurit ce revine unui locuitor
Cerina european: 0,3 ha / loc
Romnia: 0,28 ha / loc
O importan deosebit din perspectiva exprimrii funciilor ecosistemelor forestiere o
are structura suprafeei mpdurite pe clase de vrst. n acest sens, subliniem faptul c n cazul
15

pdurilor tinere sunt ndeplinite preponderent funciile de producie, n timp ce pdurile ajunse
la maturitate au ca rol preponderent reglarea i controlul proceselor ce caracterizeaz CN (n
concluzie, asigur, n principal, servicii de med.)
n cazul Romniei, structura pdurilor pe clase de vrst ar fi urmtoarea;
- 1 - 20 de ani: 22,5 %
- 21 -40 de ani: 18,3 %
arboreta neexploatabil
- 41- 60 de ani: 18,1 %
- 61 80 de ani: 14,5 %
- 81 -100 de ani: 10, 2 %
arboretele exploatabil
- Peste 100 de ani:15,4 %
Suprafaa ocupat cu pduri i alte forme de reg forestier n perioada 2006 2011 a
crescut nesemnificativ de la 6, 75 mil ha la 6,8 mil ha.
Suprafaa ocupat cu pduri - - - - -- 6, 27 mil ha la 6, 36 mil ha.
Suprafaa constuit
Principalii indicatori privind utilizarea terenului cu relevan pentru ecologia aezrilor
umane i utilizarea resurselor generate.. sunt:
- procentul de ocupare a terenului , indicator calculat ca raport ntre suprafaa ocupat la
sol de cldire i suprafaa total a terenului considerat
Acest indicator se refer i la suprafeele acoperite cu drumuri i alei (n special acelea care nu
permit nfiltrarea apelor provenite din precipitaii)
- coeficientul de utilizare a terenului , calculat ca raport ntre suma suprafeelor construite
a tuturor niv. construciei i suprafaa total a terenului considerat.
Acest indicator relev gradul de concentrare a activ., a popula, a fluxurilor energetic n raport cu
suprafaa de teren.
Dpdv al bilanurilot terenurilor urbanizate minim necesare pentru evaluarea amprentei
ecologice distingem:
1. n intravilanul localitilor
1.1.
Supraf din intravilan construit la ......... (suprafaa ocupat de construcii
supraterane )
1.2.
Supraf ocupat de strzi i ci de acces pietonal (inclusiv trotuare i piee)
1.3.
Supraf ocupat de alei, parcaje supraterane
1.4.
Supraf reprezentat de situri de prelucrare i transfer viznd: industria,
transportul, depozitarea, exploatri la suprafa i subterane
1.5.
Supraf reprezentnd oglinzi de ap n intravilan
1.6.
Supraf agricole n intravilan
1.7.
Supraf cu destinaii speciale
2. n extravilanul localitilor
16

2.1.

Supraf ocupat de cile de comunicaie (drumuri, osele , autostrzi, ci ferate,

inclusive instalaiile i construciile aferente la care se adaug pduri, tunele, triaje, piste
pentru avioane etc)
2.2.
Supraf ocupat de marile echipamente edilitare: linii de nalt tensiune,
magistrale pentru gaze natural, produse petroliere, alimentare cu ap, canalizare, staii de
transformare, de transfer, de epurare, de tratare, echipam de producere a energiei
electrice i tehnice etc.
2.3.
Zonele de protecie aferente terenurilor ocupate de marile echipamente edilitare
2.4.
Suprafee cu destinaii speciale n extravilan
n perioada 2006 2011, datele statistice arat c suprafaa ocupat de construcii a
crescut de la 6,7 mil ha n 2006, la 7,4 mil ha.

II. 2. Modelul de consum i influena acestuia asupra amprentei ecologice

= pierderea resurselor energetice

17

RP: resurse primare

CF: consum final
E: resurse energetic
N: resurse ..
EX: extracie
PC: procesare conservare
PT: procesare transformare
Consumul final de resurse energetice include consumurile pentru: extracia pentru
procesarea , conversia; procesarea + transformarea resurselor energetic i neenergetice i trebuie
corectat cu pierderile de energie (PE).
CF de resurse neenergetice are aceeai structur ca n cazul resurselor energetice
Acest model de consum pune n eviden urmtoarele caracterisitici:
- autofagia
- autoaccelerarea
- caracterul autodistructiv
Caracterul autofagic al consumului sublinieaz faptul c o parte din rezultatele
valorificrii res. Energetic i neenergetice este destinat consumului n chiar cele 2 sectoare.
(cele 2 sectoare i o parte din propria producie)
Caracterul autoaccelerator apare ca urmare a manifestrii tendinei spre raritatea
resurselor energetic i neenergetice i mai ales a acelora de calitate superioar(cu un
ridicat de substan util sau cu o putere caloric mare).
n condiiile unei astfel de tendine, ptr satisfacerea la acelai nivel a consumurilor
intermediare i finale, este nevoie de fiecare dat de un volum tot mai mare de resurse primare
energetice i neenergetice ptr satisfacerea unei cerine = 1 ton de fier, n condiiile lurii n
exploatare a unor zcminte cu o concentraie tot mai sczut de fier ca expresie a tendinei
spre raritate va fi necesar o cantitate tot mai mare de minereu de fier ptr a crui extracie i
procesare transformare vor fi necesare deasemenea cantiti tot mai mari de resurse energetice
i neenergetice.
Carac terul autodistructiv se manifest prin epuizarea mai rapid a resurselor
neregenerabile precum i la deteriorarea resurselor regenerabile la care se adaug desigur
creterea produciei de deeuri (poluani).
n consecin, modelul de consum afecteaz att funcionalitatea CN, ct i calitatea CN.
innd cont de aceste aspect, eficiena activitii din cele 2 sectoare, calculat ca raport
ntre consumul final i consumurile intermediare la care se adaug i pierderile tind ctre 0.
EE =

CFE
consumul intermediar + pierderi

18

Premisele evalurii amprentei ecologice

3.1. Analiza metabolismului sistemului socio - economic
Fie k = fondul i stocul de capital tehnic activ a.. Q (PIB) = F(K), iar volumul emisiilor
poluante E = Z (K).
3.1.1. Analiza structurilor economice din perspectiva echilibrului ecologic

n condiii de echilibru econ + ecologic, variaia concentraiei de poluani n mediu (D*),

precum i variaia fond. i stocului de capital tehnic activ (K*), suntegale cu 0, ceea ce ne
19

permite s delimitm 4 tipuri de structuri economice: unele (I i IV) situndu+se n zona de

sublicitare a CN (zona de sub curba de difereniat), altele (II i III) de supralicitare a CN.
Curba de difereniat o putem considera o ecoizocuant, respectiv, locul geometric al
diferitelor nivele .....PIB, nivele pentru care emisiile poluante corespunztoare sunt procesate n
ntregime de CN.
Pct. A0, este punct de echilibru econ - ecologic.
Metodologia de calcul siteul amprentei ecologice

Evaluarea temeliei ecologice

15.04.2013
sptmna 9
curs 7

Pentru a spori relevana amprentei ecologice, innd cont de faptul c aceasta presupune
stabilirea suprafeei bio(eco)productive necesare, se impune i o analiz a variaiei produciei
gobale.
Variaia produciei globale este rezultatul unor factori aparinnd sistemului decizional,
progresului tehnic i resurselor climatice.
ritmic

sezonier
ciclic

VP
anual

Variaia produciei ( VP ) poate fi:

ritmic (n sensul c se produce cu o anumit periodicitate, la anumite intervale)
anual

Variaia ritmic:
- sezonier (determinat de biologia plantelor i animalelor)
- ciclic (determinat de perceperea i refl n actul decizional a legilor pieei: legea lui
King)
Astfel, n anul n care se nregistr o producie mare, ca urmare a extinderii unei suprafee
cultivate i/sau a intensificrii produciei (crete volumul inputurilor pe unitatea de suprafa).
Preurile la produsele n ...... tind s scad, oferta fiind excedentar n raport cu cererea,
astfel nct pentru anul urmtor scade interesul unor productori, fa de respecivele produse.
20

ntr-o astfel de situaie, n anul urmtor, oferta i cererea se echilibreaz, iar preurile tind
s nregistreze o cretere, ceea ce va realimenta interesul productorului fa de unele produse.
Variaia anual se refer la diferena dintre volumul produciei dintr-un an i anul
precedent.
Aceste variaii reflect deciziile privind suprafaa, numrul de animale, decizii care sunt
nfluenate ns i de factorii climatici.
Determinarea variaiilor produciei se poate determina ca medie a encarturilor absolute
dintre producia unui an i producia anului precedent i/sau ca medie a encarturilor absolute
dintre producia unui an i tendina anual determinat a produciilor (valorile teoretice ale
produciei anuale, stabilite de exemplu cu ajutorul unei ecuaii de regresie).
Variaiile anuale a unei producii anume, ntr-un spaiu geografic dat, sunt, ca regul mai
mari dect modificrile tuturor produciilor din acelai spaiu.

Explicarea acestei legiti se bazeaz pe urmtoarele constatri:

1) modificarea supr ptr un produs ntr un anumit sens, se regsete n modificarea n sens
invers a suprafe ptr alte produse
2) dei condiiile climatice dintr o zon sunt aceleai ptr toate culturile, efectele la nivelul
produciei obinute depind de biologia fiecrei culturi, de cerinele ecologice ale acesteia.
Ca relaie de calcul:
K
M=1
n i =1

Yit+1
-1
t
i

* 100 ;
n= numr de ani
i = produsul

O alt legitate este aceea care precizeaz faptul c modificrile volumului produciei
animale n timp este < dect n cazul produciei vegetale.
Explicarea legitii se bazeaz pe urmtoarele elemente:
1. diversit furaj i a surselor de furajare atenueaz impactul volumului produciei vegetale
(ptr furaje) asupra volumul produciei animale
2. randamentul conversiei furajului n produs animalier este unul strict descresctor
O a III a legitate precizeaz faptul c modificarea volumului produciei (leg de supraf
bioproductiv) este invers propor. cu ntinderea zonei , . ptr care se cuantific fenomenul
varietii produciei.
Explicarea acestei legiti se bazeaz pe diversitatea resurselor agropedologice

21

pedologic : de la sol
agro: temperaturi, precipitaii

Analiza modificrii volum produciei (producia leg de supr bioproductiv) se poate face
innd cont de efecte
- suprafa
- randament
- combinat sau sinergic (suprafa, randament)
Modelul de analiz:
Q t = S t Rt
unde
Qt-1=St-1Rt-1 ,

Q= volumul produciei
S= suprafaa produciei
R= randamentul produciei
t= perioada

St = St St-1 => St = St + St-1

Rt = Rt Rt-1 => Rt = Rt + Rt-1

unde, St = an curent; St-1 =an precedent

Q =Qt Qt-1 = St Rt - St-1Rt-1
= ( St + St-1) (Rt + Rt-1) - St-1Rt-1
= StRt + St Rt-1 + St-1 Rt + St-1 Rt-1 - St-1Rt-1
ef sinergic

ef suprafa

ef randament

*O aplicaie: 1 tabel care s cuprind culturile, suprafaa, randamentul, pe o perioad de 1 -4 ani,

calc, analiz variaiei produciei: randament, suprafa, randament suprafa.
Metode de determinare a amprentei ecologice
I.
II.
III.

Metoda randamentului mediu mondial constant

Metoda randamentului mediu mondial variabil
Metoda randamentului mediu local/regional/naional variabil
n

I.

Qij + Iij - Eij + Sij

M1J =
=
C
i=1
Yi

= suprafaa bioproductiv pentru gru

n care: Q= volumul produciei
22

consumul
randamentul mediu mondial constant

I = importul
E= exportul
S= modificare stocuri = stoc la sf de an stoc la nceputul anului
i = produsul
j = anul
YiC = randamentul mediu mondial constant
Yijc= randamentul mediu mondial n anul de referin
Anul ara
2000

Suprafaa
mii ha
%

R
(randamentul)

S1

R1

Total

II.

Qij + Iij - Eij + Sij

M2J =
=
v
i=1
Yij
curent

n
III.

M3J =

Qij
+
i=1 Zijv

Iij
+
Yijv

consumul
randamentul mediu mondial n anul

Eij + Sij
, n care:
v
Xij

Zijv = randamentul mediu local n anul curent

Yijv = randamentul mediu mondial variabil n anul curent
Xijv = randamentul mediu mondial variabil
Sursa de consum
Producia intern
Import
Total consum

Cantitatea (% , pondere)
A
B
Ponderea n total consum

Coresp celor 3 metode, se va determina i suprafaa bioproductiv dispoibil, innd cont

de urmtoarele aspecte:
23

1. Vor fi luate n calcul categoriile de folosin i suprafeele corespunztoare care

asigur un nivel ridicat al conversiei, energiei solare , energie potenial (suprafa
care asigur o concetrare suficient a produciei, energiei, astfel nct s prezinte
importan dpdv al consumatorului)
2. Produsele de pe respectivele categorii de folosin i suprafa s fie accesibile
3. Nu vor fi luate n calcul suprafeele rezervate conservrii biodiversitii
SBD = Suprafa bioproductiv disponibil
n
Zkjv
SBDj = (1 - ) Skj
, n care := ponderea suprafeei destinate conserv
c
K=1
Ykj
biodiversitii, n suprafaa total
= 0,12
->20%

24