Sunteți pe pagina 1din 2

SOLARIS

1. Stanislaw Lem

Romanul debuteaz direct cu plecarea nspre Staia Solaris.


Cerul din aceste pri ale Galaxiei nu-mi spunea nimic, nu cunoteam nici o constelaie.
Planeta graviteaz n jurul a doi sori: unul rou, altul albastruOrbitele acestor planete
se modific ntr-una datorit jocului gravitaional ce intervine n timpul micrii de
revoluie a perechii de sorin snul echipei tiinifice s-a ajuns la o evident mprire
n dou tabere antagonice. Obiectul conflictului era oceanul. Pe baza analizelor efectuate,
acesta a fost recunoscut drept un produs organic (nimeni nu ndrznea pe atunci s-l
considere ca fiind viu).
Dac ns biologii vedeau n acea sfer lichid o form primitiv de via ceva n
genul unei colonii uriae sau ceva asemntor cu o gigantic i unic celul degenerat
n creterea ei (denumit "formaie pre-biologic") i a crei manta gelatinoas, pe alocuri
adnc de cteva mile, ar fi cuprins ntregul glob, astronomii i fizicienii afirmau c ea
trebuie s fie o structur aflat ntr-un stadiu de organizare att de nalt nct nu era exclus
s ntreac n complexitate organismele pmntene, de vreme ce putea influena n mod
activ forma orbitei planetare
Aadar, fizicienii, i nu biologii, au emis paradoxala expresie de "main plasmatic",
nelegnd prin aceasta un obiect care, dei, conform concepiei noastre, poate fi
considerat nensufleit, este totui capabil s acioneze ntr-un scop vdit i la o scar e
bine s-o subliniem astronomic

Cercetrile au artat c oceanulpoate modela direct metrica spaiu-timp


Solarisera considerat ca fiind o planet dotat cu viat, doar c avnd un singur
locuitor...
n realitate ns, nu toi erau de acord nici mcar n ce privete faptul dac ne aflam n
prezena unei "fiine", necum dac o puteam denumi ocean inteligent.