http://www.depresiv.

ro/tratament-depresie/date-generale

Depresia la copil si adolescent apare inca de mic de la

unele traume de la certurilor parintilor, bataile
etcsexualitatea privita si inteleasca gresit de copil..
iar cineva pe strada va fi mereu sa i zica hey
pustiule am eu ceva sa ti aline durerea dar te
costa.iti dau pe degeaba imi dai cand iei alocatia
te vei simti super ..
1 sfat iti dau ce poti sa i dai si copilului tau : nu

face

aceasi greseala de 2 ori

DACA TE LASA ALINA sper sa nu te prinda cu mailul asta ca m ai am nevoie de tine si din ce in ce tu
mai mult de mine si chiar te rog mama a crescut 2
copii si male si female , andreea o sa fie irascibila dar
poti sa te sfatuiesti cu mama si asa te considera
fratele meu vitreg, sa ma ajuti cu meta o sa prefer sa
nu te deranjez prea mult pana ies la liman sa iau 4
maxim pe zi sa mi ramana 2 pe zi ptr vandut si nu
vreua sa ajungi fara testicole sau cu gatul toporului
in faata unul calau la 2 metrii inaltime 120 kg
imbracat in engru,,,,cred ca prinzi ideea .

Fi atent se imparte in capitole e mai mult ptr cum sa te

comporti cu baiatul tau cu tine ai reteta cu depakine
si diazepam
Pe scurt se imparte in capitole

1-depresia la copil si adolescent-eu am avut o din cauza batailor si

certurilor parintilor
2-emotiile se transforma si nestiinta a ceea ce va urma de catre un
copil poate fi teribil multi afla de la scoala ca rata divorturilor e de
70% in general daca e baiat si baiat o sa fie, stie ca tatal e ala prostul
in casnicie mai ales in a ta ptr ca plateste pensia alimentara , ptr
copil dar nu intelege ca acea pensie traieste regeste si copilul si
mama in jur de 15 mil + 20 mil ceva gen e cea mai mai mica pensie
cat de cat micutadeci ai grija ptr ca te iubesc eu nu te consider
la -1, 1 de la 1 la 10 ci te consider la 11 , oricum era un test sa vad
daca intradevar constiinta ta va devenii pura , va face progrese fara
pacaleli si tampenii ptr .numai conteaza ,am fost dezamagit
profund ca , constiinta ta nu e in schimbare inca , buna si am
incercat sa cred ca materialismul si urmand sa ai un copil te sperie
nu sa ai bani , marea majoritate a familiiilor vor sa aibe stabilitate :
economica-financiara, scoli bune pentru copii lor , certurile inutile
in familie sa dispara, relatii, solutii, barbatul se le rezolve, femeia sa
stea sa se planga cat de greu e sa schimbi un scutec in 30 secunde i
am schimbat bunicii mele asa ca nu e opera lui Oppenheimer pentru
bomba atomica sau cu hidrogen ci un scutec schimbat(ei nu o sa
dispara) nu caut sa ti arunc minciuni ci adevvarul ..eu nu am copii
pentru ca nu pot face copii de fapt pot face dar am un cromozom Y
in plus ceea ca sti ce inseamna si tu eu am stiut sa mi tin psihoza in
lanturi dar oare copii mei vor putea ????toti criminalii in serie au 1
cromozom y in plus e stiinta nu vorba goala , a venit politia, un
sistem de a ma lua in evidenta asa m am certat si cu aliki si deaia nu
am familie ..,tu incerci prin simple technici vechi de pe vremea cand
te drogai sa faci o smecherie sa te alegi cu ceva si 2 3 zile de pastile
pe spinarea lu x , y sau mocca e ceva si nu te judec , asta esti tu ..dar
deja cand vei tine copilul in brate vei simti ceva similar cu ce m-i sa
intamplat mie spiritual vorbind dar la un la un nivel mult mai mic
tie, mult cu mult ai mic ,mie cel putin mi s a spus scopul meu pe
pamant , dc nu am fost prins cand am omorat pe ferentari in om in
legitima aparare?..poate ca si vroiam , m-am simtit fricos, insa a 2 a
zi m am simtit puternic si am vrut sa repet isprava insa constiinta m
a oprit crede ma una e heroina ca dependenta si una e dependenta
de crima numai ca nu am vrut sa i tai aorta si sa i las pe umar un
semn, dc am rezistat la 3 sinucideri etc.de ce dintr o dat in 2004 m
a cuprins o flamanda lipsa de necunoaste ezoterica si am inceput de

atunci sa citesc si 200 de pagini pe zi deaia sunt prost ca vreau , eu

am un in viata asta cateva progrese spirituale si deja predau
parapsihologia unor copii din pct de vedere al iq-ului lor de peste
peste 182 , copii intradevar inteligenti facand parte din
departamentul 0 de stat pentru ai testa si a afla secrete antice in ritul
antic si primitiv memphis si mithras ( asta nu le sti nu ti le-am spus ,
habar nu ai cine sunt, sunt un drogat infect cu heroina si nu
mentiona methadona pe care l pacalesc, fur din casa, de pe strazi,
cersesc, fur asa putin sa mi asigur doza , sa supraqvietuiesc o mai
dau si pe bauta pe rachiu la kg cumparat de la p-ta salajan , am sa ti
dau bani etc etc asta tre sa stie oamenii despre mine..e nebun , nu sia revenit am incercat sa-l ajut dar calca stramb mi-a fugit cu niste
bani etc.. si te rog frumos sa mentii de dragul vietii mele povestea
aceasta oricum o sa mi schimb nr.de tel si eu si mama la fel si numele
de familie cand vreau sa vb cu tine te voi suna de pe o cartele de
fiecare data alta daca am sau ai nevoie de ceva lasa deocamdata la
mama ai/am nevoie de pastile mov(alprazolam) sau cd uri mari , sn
sau de 5 gasim o modalitate. ca te cauta si n cur astia ,.ok ,
oricum nu mai invitat niciodata la un suc deci clar nu sunt prietenul
tau si clar nu cred ca o sa o tinem prea mult ca legatura, nu cred ca
vom iesi in part noi 2 cu copilul jucandu ma cu el , macar tinundu l
in brate ..si faci ce vrei dar nu-l boteza si preoti, biserici, fereste
-te de acest rau la vedere , sa ti amintesc ca au omorat in
inchizitiecatolicii cat au murit in 2 razboaie mondiale soldatii +
civilii ???...apropo citesc ceva iar daca mintea imi fuge de la o ideea
la alta e pentru ca flu ca istoria cunoscuta de noi , predata in cartile
de istorie nici 10% din ea nu e adevarata..+ ca am niste documente
create de elena ceausescu care m a dat peste cap, a infiintand oculta
romanieii iar dupa descoperirea din m tii bucegi (daca vrei citeste
radu cinamacr-viitor cu cap de mort) vei vedea ca nu a gasit aurul
brut care credea ca e in muntii carpati si altceva lasate ptr noi de
civilizatii vechi de 50-55mil de ani ai poze citeste daca vrei , si
intereseaza te de generalul Obadea sa vezi ca e e real .. am invatat ca
daca nu esti placut pleaca orice rau final tre sa treaca dar in
curand revin la normal imi trebuie neaparat in 3 saptamani 1
costum negru si 10mil vechi sa ies din rahatul asta cu datorii o sa ma
vezi altfel data viitoare am intelect cum au spus si ei stiu asta ca
sunt grue de manipulat si sunt un bun mind viewer..in fine.uite te
si citeste din cand in cand ptr. Copilul tau te rog , o sa ti dau o
carticica mica cu proverbe , vorbe mari de toti oamenii destepti

masoni sua nu, oameni de stiinta sua nu , scriitori,m poeti, oameni

din guvernul aparatii etcetc e micuta sa-i citesti si sa i pui la muzica
maxim 1 ora de obiceimmozard ca l va incetele mai bine incepe
numai cu concertele unde se aude numai piano o sa ti dau eu data
viitoate miercuri cand vin sa ti aduc ce am datorie la tine si nu vreau
nici un ban pe cutiile de xanax , depakine sau diazepamenastea au
fost prietenesti ai avut nevoie , te-am ajutat ptr mine nu ma fac
cateva sn uri sau alprazolame sau cateva milioane de lei, cand vei
avansa la constiinta pura cel putin macar ptr cateva ore dupa ce vei
naste vei vedea ca nimic nu conteaza decat copilul cum e la mine
cunoasterea (( care pe zi ce trece sunt mai si mai multe
nelamuriri , intrebari, puncte oprite, n-am imunitate la vatican la
biblioteca sunt un terchea berchea sper sa se rezolve am 30 de ani
deja in 5 ani tre sa recuperez macar in anii astia 5 ani 15 ani z ,, o sa
reusesc sunt convins
Oricum cand vei avea nevoie de mine si vei avea probleme voi sti iar voi
fi sa te ajut asta sa nu uiti nu trebuie sa mi zica cineva , voi simti , iar
imi voi folosinti toata arhitectura toata zidaria toate sculele.,
compasul, echerul , ciocanul etc, orice., toata constiinta mea pura
de om bun dar nescolit incapatanat,auto-didact care inca 3
saptamani voi mai fi . a te apara pe tine si familia ta de oamiii
cei rai cu iubire, respect, recunostinta si totodata dezamagire(insa
nu i vina ta ca nu ai acelerat pe nivelul eterului), al tau prostut
prieten Bogdanel , ramai cu bine my friend.inca ceva .s-ar
putea sa nu ne mai vedem toata viata ,inca o data ramai cu mine
3 Depresia la copil si adolescent
4 Tririle i comportamentul depresiv la copil si adolescent

5 Comportamentul depresiv
6 Gndurile si interpretrile depresive
7 Reacia de doliu
8 Caracteristicile depresiei la copilul scolar
9 Caracteristicile depresiei la adolescent

10 Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu depresie

11 Evenimentele de via neateptate i dureroase , Bolile virale sau microbiene
grave Factorii biologici
12 Alte medicamente pentru depresieAlte medicamente pentru depresie
13 NU-ti du copilul niciodata la psihologi sau la o grupare de familie o sa descopere
ei sindromul gen nume de 3 cuvinte , abc, cfa, hjf, nbm pentru a te baga in plati mai
bine 2 palme la fund incearca pedeapsa luandau i cele mai de prt lucruri cu care si
omoara timpul asta e adevarata schimbare, exact daca ne pedepseape noi tinandu
ne in ca si luandu ne ce ne era mai drag noua :heroina, asa scapam mult mai
devreme , psihologia e o inventie a evreilor care orice om din anii nostrii trebuie sa
aibe cevas inainte era posedat de diavol cand biserica conducea , cand lumea si a
pierdut increedrea a dat o stiintific ca ceva nu e in eregula cu ekl cu psihicul lui, nu,
e un copil care a facut o boacana caorice copil fata/baiat, orice rasa, orice varsta etc

14 Medicamente antidepresive- pentru ate face varza

15 NU te sinucide nu am nici o treaba cu biblia spiritual inca nu a inceoput
nimic sa te agati de ceva dar poate la cealalta reincarnare nu merita ptr
sinucidere inca 15-20 de vieti traite in suferinta ..nu am dovezi , dovezile
sunt in mine ceea ce nu pot explica si nici nu vreau sa rada lumea de
mine cand eu m am chinuit sa ajung aici tomai din 2004 pana acum

Depresia la copil si adolescent

Particularitile dezvoltrii la copil influeneaz aspectul clinic.
Depresia, la copii, se exprima prin tristete dar si prin:

iritabilitate
nemulumire
scderea performanelor colare
autonvinovire i dorina de moarte, cu frecvente gesturi suicidare.

Suicidul la copii i adolesceni a crescut ca inciden n ultimii ani, devenind a patra

cauz de deces la copiii ntre 10 i 15 ani i a treia cauz la cei ntre 15-25 de ani
Conceptul de depresie la copil i adolescent din perspectiva dezvoltrii
Conceptul de depresie la copil i adolescent imbraca diferite aspecte si include:

trirea depresiv;
comportamentul depresiv
gndirea depresiv

Tririle i comportamentul depresiv la copil si adolescent

Exista anumite aspecte specifice ale apariiei i dezvoltrii emoionalitii la copil, cu
mascarea tristeii i transformarea ei n trirea depresiv, traire care modeleaza
comportamentul i duce la instalarea adevratei tulburri depresive.
Se face astfel diferenierea ntre:

emoiile si sentimentele depresive la copil

comportamentul depresiv
gndurile i interpretrile depresive
reacia de doliu la copil i adolescent.

Emoiile depresive i tristeea la copil:

tristeea este o condiie fireasc a emoionalitii umane i care marcheaz

existena noastr zilnic;
dei a trit aceast stare i la 1 an i la 3 ani, doar la 6 ani copilul poate s o
exprime verbal, spunnd despre el c este trist;
cei mai mici au numai comportamentul non-verbal modificat n sens depresiv i
sunt incapabili, prin lipsa experienei i a capacitii de introspecie, dar i prin
lipsa unui vocabular adecvat, s gseasc cuvntul potrivit pentru ceea ce simt.

Comportamentul depresiv
La copiii mici, acesta este n principal non-verbal i exprimat prin

plns,
expresie facial modificat, cu tristee,
modificarea apetitului, cu refuzul alimentaiei,
modificri de somn,
agitaie.

Aceste atitudini sunt uor de recunoscut i copilul este caracterizat de ceilali ca fiind:
mbufnat, trist, face pe supratul, fnos, nemulumit;

Nu orice ipt este semn de tristee. Nou nscutul ip i plnge imediat dup natere i
apoi destul de frecvent n primul an de via. Calitatea iptului ns difer, iar mamele
percep diferena dintre ele: durere, foame sau disconfort.
Tristeea la sugar apare cnd este separat de mam din diferite motive, iar cel mic devine
apatic, refuz hrana, e mai puin vioi i plnge mai frecvent.
La precolar, plnsul i iptul ncep s diminueze ca frecven, nu mai plnge pentru
orice. Plnsul ca protest, ns, se menine i dispare cel datorat durerilor fizice;
tristeea se poate acompania de plns, dar calitativ este altfel de aceast dat, mai reinut,
nu aa zgomotos. De altfel, precolarul i poate tri tristeea n linite, izolat ntr-un col,
poate sta singur, departe de ceilali copii, neparticipnd la jocul lor. Uneori se ascunde
pentru a nu fi vzut, nu se mai joac sau poate deveni instabil, irascibil i nemulumit n
condiii n care altfel s-ar fi simit bine. Crizele de mnie nejustificat sunt destul de
frecvente; copilul se nfurie uor, ip, lovete, sparge, i mbrncete mama, nemulumit,
dei aceasta nu mai tie ce s fac s-l liniteasc.
La copilul mai mare i la adolescent apare i comportamentul autodistructiv: tentative de
suicid prin ingestie de medicamente, secionarea venelor, aruncarea de la nlime sau
strangularea.
Gndurile si interpretrile depresive
La copilul mai mare i la adolescent, pot aprea frecvent interpretri nerealiste, false,
negative, despre el nsui sau despre posibilitile lui n viitor. Astfel de gnduri negre
sunt fireti la copilul mai mare sau la adolescentul aflat n preajma unor examene sau
concursuri care-i vor schimba poate existena; el tie ce importante sunt deciziile acum,
c de ele depinde viitoarea traiectorie profesional i social. Lipsa de suport din partea
familiei, existena unor predispoziii genetice, a unor trsturi de personalitate specifice
sau contientizarea unor deficite poate declana depresia.
Copilul mai mic, de 7-8 ani poate tri si el sentimente de devalorizare o dat cu nceperea
colii i schimbarea mediului. Competiia cu ceilali, conflictele de la coal, notele mai
mici, existena unui deficit cognitiv sau senzorial, i pot modifica stima de sine i astfel
pot apare primele triri negative, sentimentul c pe el nu-l place doamna nvtoare, c
lui i d numai insuficient, c el nu este ca ceilali.
La pubertate, cnd ncep s vad lumea pot aprea spaime legate de viitor i de
posibilitile lui de a face fa.
Diferenierea ntre trirea depresiv patologic i gndurile negre pe care i le poate
face orice copil o face intensitatea i persistena acestora n timp, ct i msura n care
sunt afectate celelalte activiti.
Reacia de doliu

La copiii care i-au pierdut unul dintre prini exista anumite caracteristici ale acestei
reacii:

perioad de tristee i nefericire, plns, iritabilitate, cu durata de la cteva zile la

cteva luni
copiii mai mici sunt mai predispui la enurezis i la crize de mnie fa de cei mai
mari, fetele mai frecvent dect bieii;
tulburrile de somn sunt frecvente
performanele colare scad temporar
evoluia este de obicei favorabil la aceti copii dar depinde i de suportul social
oferit acestora, de modificrile importante materiale ce pot aprea
un numr mic dintre copiii cu reacie de doliu pot ajunge s se nvinoveasc de
moartea printelui sau s-l nvinoveasc pe cel care triete intervenia
familiei poate fi eficace n astfel de cazuri;
adulii care au avut o reacie de doliu n copilrie sunt mai predispui la depresie

Particularitati ale diagnosticului depresiei la copii si adolescenti

Criteriile diagnostice ale depresiei la copil sunt similare celor de la adult. Majoritatea
autorilor nu consider ca depresia apruta n copilrie sau adolescen este o entitate
separate, ci doar ca aceasta are un debut precoce. In clasificarile internationale criteriile
depresiei la copil si adolescent sunt aceleasi cu cele de la adultExista unele particularitati
generale ale depresiei, mai frecvent intalnite la copii si adolescenti

iritabilitate
scdere n greutate
insomnie sau hipersomnie (nevoie crescuta de somn)
agitaie psihomotorie sau lentoare psihomotorie
pierderea energiei
sentimente de vinovie.

Primele dou simptome sunt considerate criterii importante la copil i nu apar neaprat i
la adult.
Caracteristicile depresiei la copilul precolar
La copilul prescolar intalnim urmtoarele simptome care reflect tristeea:

apatia, refuzul alimentaiei, copilul refuz s se joace

plnge i ip cu uurin, este uor iritabil
stagneaz n greutate, motivat sau nu de diaree, vrsturi sau inapeten
are uneori enurezis (urinarea in alte locuri decat toaleta; enurezisul care apare
noaptea este definit caurinarea incontrolabila ce apare in timpul somnului

copilului]), encoprezis (eliminarea scaunului in alte locuri in afara de toaleta, cum

ar fi chilotei sau pe podea), dureri abdominale, diaree sau vrsturi
copilul pare nemulumit, n nesiguran i nefericit, rde i zmbete rareori
adeseori are i uoare ntrzieri n dezvoltare
adesea jocul lui este distructiv, arunc tot, rupe sau sparge i obiecte care nu-i
aparin
in unele cazuri se pot constata: neglijare afectiv, lipsa unor ngrijiri adecvate sau
abuz (fizic, psihic sau sexual).
Caracteristicile depresiei la copilul scolar

Tabloul depresiv la aceast vrst include atat elemente anxioase ct i depresive:

iniial apar simptome psihosomatice (simptome care seamana cu cele din anumite
boli somatice, dar care se datoreaza problemelor psihice): cefalee i dureri
abdominale sau anxietate insotita de tulburari vegetative cum ar fi palpitatii,
transpiratii etc
scade puterea de concentrare a ateniei, copilul pare fr chef
scad performanele colare i poate aprea refuzul colar
copilul este iritabil, fr chef de joac, prefer s stea singur, i repede pe ceilali
dac l deranjeaz
manifest incapacitate de a se descurca n situaii frustrante, se retrage ntr-un
col, plnge neputincios, sau dimpotriv devine violent, ip, lovete sau
vorbete urt
destul de rar, n cadrul depresiei copilului se pot ntruni simptome descrise in
clasificarile internationale:
apatie, pierderea apetitului
lentoare motorie i verbal
scderea imaginii de sine; aceasta se poate aprecia prin ntrebri indirecte, copilul
nu poate relata spontan acest aspect.
adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal i aduc o bogie de argumente cnd se
ceart, putndu-se identifica uneori zona de conflict generatoare de disconfort
afectiv i depresie
tentativele de suicid sunt foarte rare la aceast vrst dei, ntrebai fiind, afirm
c vor s moar
copiii nu folosesc termenul de trist sau deprimat, cnd sunt ntrebai despre
interesul pentru activitile zilnice care le fceau plcere nainte, ei afirm c: nu
au chef, se plictisesc sau c nu le mai place ce fceau
aspectul copiilor depresivi este particular, par nefericii, amri fr energie
i vitalitate
rareori pot aprea halucinaii auditive (persoana aude zgomote sau voci care nu
exista in realitate) terifiante, care nspimnt copilul.

De menionat faptul ca anxietatea poate adesea nsoi depresia la copil, aa cum i

depresia este prezent n tulburrile anxioase.

Caracteristicile depresiei la adolescent

Simptomatologia la adolescent este adesea similar cu a adultului. Adolescentul poate
recunoate i nelege c este depresiv:

se plnge de pierderea interesului i plcerii, de lipsa de energie

tulburrile de apetit i de somn sunt frecvente
tulburrile de somn pot determina oboseala din timpul zilei
este adesea ngrijorat de cum arat i cele mai mici semne, precum acneea, pot
crea un mare disconfort;
are frecvent sentimente de inutilitate, nefericire i eec
ideile suicidare sunt adesea prezente, precum i tentativele de suicid;
apariia halucinaiilor i iluziilor auditive (perceptia modificata a zgomotelor) in
concordanta cu starea de dispozie ct i anhedonia (incapacitatea de a resimti
placerea) confirm diagnosticul de depresie major

Adolescentul vulnerabil, predispus tulburrilor psihice prin ncrctura genetic (rude cu

depresie), prin condiiile familiale defavorizante n care triete, adolescentul cu eec
colar, supus i altor factori stresani, poate prezenta un tablou complet depresiv i s
ntruneasc toate criteriile de diagnostic.

Caracteristicile comportamentului suicidar la copil i adolescent

Adolescentul care are un comportament suicidar, prezinta o modificare a percepiei
conflictelor sau a pierderii, are propria lui filozofie despre via i moarte, pe care
i-o exprim n relaiile din familie sau cu cei de-o vrst.
Un anumit subgrup de adolesceni apeleaz la acest gest dup un conflict mai important
cu familia, dup un conflict cu legea sau in cadrul coalii. Anticiparea pedepsei sau
umilinei precipit gestul suicidar.
Se intalneste o exacerbare a comportamentului suicidar printre adolesceni, dup
mediatizarea unor evenimente similare.
Profilul psihologic al acestor adolesceni arat faptul c 50% dintre sinuciderile complete
au fost precedate de verbalizarea inteniei (scrisori, cuvinte de ameninare); de aceea
toate semnele care pot anticipa un astfel de gest trebuie luate n serios i considerate un
semnal de alarm.
Riscul de suicid crete atunci cnd:

adolescentul are acces la arme, la substane toxice cu efect letal

adolescentul premediteaz, cnd planul include precauii deosebite (de a nu fi

surprins i mpiedicat s duc la bun sfrit gestul)
scenariul include legminte i jurminte cu prietenii care oblig la respectarea
unor coduri
supravegherea i suportul familiei lipsete.

Adolescentul cu gesturi suicidare este un adolescent care a trait ntr-un mediu psihosocial
neadecvat, nesuportiv, uneori chiar abuziv, iar acest comportament este considerat ca
fiind soluia salvatoare.

Etiologia depresiei la copil si adolescent

Factorii genetici
n tulburrile afective, 50% reprezint rolul factorilor genetici i 50% al celor de mediu.
Riscul de a face depresie este de 15-45%, cnd unul dintre prini este depresiv. Riscul
creste cnd amndoi parintii au tulburri depresive.
Vrsta de debut este un important indicator de predicie cu ct vrsta la care a debutat
tulburarea la prini a fost mai mic, ansa ca urmaii s fac boala este mai mare.
Istoricul familial n tentativele de suicid la adolesceni arat o rat crescut de tentative de
suicid sau suicid n familiile acestora:

23-38% rat de suicid complet;

5-22% rat de suicid incomplet.

Att factorii genetici ct i cei de mediu contribuie la creterea ratei de suicid. Genetica
joac un rol important dar, fr ndoial, la fel de importani sunt i factorii de mediu la
copii i adolesceni. Eecurile n familie, la coal sau ntre prieteni reprezint experiene
de via importante pentru adolescent i pot avea uneori o influen mai mare dect
factorii genetici n dezvoltarea depresiei.
Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu depresie
Copiii linitii, tcui, introveri, cu dificulti de adaptare la situaii noi sunt mai
predispui emoional la stri depresive atunci cnd apar schimbri majore n vieile lor.
La copiii i adolescenii cu depresie, au fost observate distorsiuni cognitive i mecanisme
negative de atribuire. Copiii tind s atribuie vinovia unor cauze externe. Dezvoltarea
acestui model cognitiv negativ nu este bine cunoscut. Este posibil ca el s fie
mprumutat din modelul familial. Teoria distorsiunii cognitive propus de Beck poate fi
aplicat i la copii: copilul care a nvat s observe numai informaiile negative va

ajunge s aib o viziune negativ i despre el nsui, despre viitor i via n general, ceea
ce va crete riscul de apariie al depresiei. Aceast distorsiune de gndire va degenera n
gndirea catastrofic i n generalizarea evenimentelor negative.
Noiunea de neajutorare nvat, propus de Martin Seligman, descrie tocmai
experienele cognitive ale unei persoane care percepe evenimentele neateptate i
necontrolate ca pe o cauz generatoare de nefericire i insucces.
Alt form de distorsiune cognitiv a celor cu tendine depresive este convingerea c ei
sunt vinovai de apariia unor evenimente neateptate.
Cnd starea depresiv s-a rezolvat, persistena acestui stil de gndire predispune la noi
episoade. Stilul cognitiv negativ, n condiiile unor evenimente de via nefavorabile, se
asociaz cu apariia tulburrilor depresive.
Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu tendinte
suicidare

prezinta distorsiuni cognitive i stil negativ de atribuire.

dovedesc o flexibilitate mai sczut n gsirea soluiilor
anticipeaz mult mai mult consecinele negative
sunt centrai pe propria problem, fiind incapabili de a gndi efectiv o alt
strategie.

Sentimentul de neputin, senzaia c sunt incapabili, c nu sunt buni de nimic i

domin pe adolescenii cu ideaie suicidar i tentative de suicid.
Imaginea de sine i ncrederea n sine sunt mult diminuate la adolescenii cu tentative de
suicid.
Factori familiali
Sugarii i copiii mici, care sunt neglijai sau deprivai afectiv, au un risc mai mare de a
dezvolta stri depresive, caracterizate prin apatie i lentoare n micri, cu scderea n
greutate.
Copiii care triesc n condiii defavorabile din punct de vedere economic, dar i afectiv,
prin lipsa de valorizare i stimulare, sunt predispui la apariia tririlor de inutilitate.
Riscul de tulburri afective crete n:

familiile dezorganizate, conflictuale, cu un statut socio-economic sczut

familiile cu unul dintre prini afectat de depresie i care ofer un model cognitiv
negativ, modele de adaptare care nu sunt eficiente.

Evenimentele de via neateptate i dureroase

70% dintre copiii i adolescenii cu depresie au avut mai multe evenimente de

via negative c n ultimele 12 luni
riscul de a face gesturi suicidare crete la cei care au suferit o pierdere prin
divorul prinilor, prin eec al relaiilor interpersonale sau prin decesul unuia
dintre prini sau rude apropiate. Acest risc exista la 1/2-1/3 dintre adolescenii cu
tentative de suicid.
o alt categorie de evenimente asociate cu tentativele de suicid sau cu suicidul la
adolesceni este constituit din: abuz(fizic sau sexual) i conflicte cu autoritatea
(cu poliia sau la coal).

Factorii biologici
La copii i adolesceni au fost mai mult studiate dereglarile hormonale, ale somnului,
neurotransmitatorii (substante prin intermediul crora se face transmiterea impulsurilor
nervoase in cadrul sistemului nervos), in special serotonina.
Bolile virale sau microbiene grave

Strile post-infecioase pot determina, la copii i adolesceni, o perioad de cteva

sptmni sau luni de zile de comportament depresiv (ex. n mononucleoza infecioas).
Particularitati etiologice ale comportamentului suicidar la copii i adolesceni

caracteristicile parintilor: de obicei aceti copii provin din prini cu boli psihice
sau tulburri de personalitate, cu dificulti materiale
modul in care au fost educati:este inadecvat, inconsecvent sau rigid
modelul de comunicare n familie: este srac n emoii i informaii; prinii nu
sesizeaz tririle adolescentului, nu pot intui nevoile acestuia iar, uneori, sunt
chiar nepstori n faa ideilor suicidare ale adolescentului
izolarea social a copilului: n anumite situaii copilul se afl departe de cas sau
este izolat de prieteni sau restul familiei care ar putea s-i ofere suport
copilul sau adolescentul cu gesturi suicidare prezinta o rat mare de depresie i
antecedente de comportament deviant (acte antisociale, uz de droguri)
bolile somatice: adolescentii cu boli maligne sunt predispui la gesturi suicidare
contactul cu alte persoane cu idei sau tentative de suicid: exist o component de
tip contagios n actul suicidar. De obicei exist n jurul celui ce face acest gest i
alii care au ncercat. De mentionat ca programele radio-tv, n loc s scada, cresc
rata suicidului n populaia infantil

Principii de tratament
Consilierea familiei

Constituie o prim etap a tratamentului, important la copii i adolesceni. Familia

instruit va putea interveni pentru:

ndeprtarea factorilor stresani, care perturb emoional copilul

a putea ajuta copilul s-i depeasc dificultile colare.

Parintii vor menine un contact permanent cu profesorii i educatorii, fiind ateni dac
copilul a fost rspltit pentru eforturile sale
Psihoeducaia familiei este necesar atunci cnd unul dintre prini este bolnav, sau dac
n familie exist un grad crescut de exprimare a emoiei, cu atmosfer tensiv, ostil,
critic;
Familia va fi ajutat s depeasc impactul cu boala copilului, va fi ajutat s-i
gseasc echilibrul, vor fi ajutai s nvee tehnici de rezolvare a problemelor i
modaliti de comunicare a emoiei n 4 arii de abordare i anume:

ascultarea activ
cum s reacioneze n condiii de feedback negativ
cum s reacioneze n condiii de feedback pozitiv;
cum s cear schimbarea de comportament a altui membru din familie.

Psihoterapiile
Cel mai frecvent recomandate sunt:

Terapia cognitiv-comportamental;
Terapia raional emotiv;
Terapia interpersonal;

Terapia cognitiv-comportamental (TCC)

Este o intervenie care promoveaz modificri emoionale i de conduit prin nvarea
copiilor cum s abordeze i cum s se descurce cu problemele, cum s nvee noi stiluri
de adaptare
Modalitile asociate TCC pot fi:

tehnicile de relaxare
psihoterapia suportiv
tehnicile de autocontrol
tehnicile de automodelare.

Terapia interpersonal

Este o tehnic de intervenie scurt, axat pe abilitile de relaionare ale pacientului, pe

capacitile sale de a iniia i continua relaionarea social. Are ca obiective:

scderea simptomelor depresive, mbuntind funcionarea interpersonal

mbuntirea abilitilor de comunicare interpersonal prima etap vizeaz
observarea patternului interpersonal, care determin gndirea depresiv, iar cea
de-a 2-a etap vizeaz nvarea i dezvoltarea altor strategii de comunicare

Invatarea si modelarea unor relaii interpersonale de calitate previn recidivele depresive.

Evoluia si prognosticul depresiei la copil si adolescent
Depresia major la tineri are o evoluie pe termen lung, cu afectare a funcionrii sociale
i un risc crescut pentru suicid.

copiii cu depresie major repet episoadele la un interval de 32 de luni

92% dintre copiii prepuberi cu depresie majora se remit n 18 luni

Cei cu debutul depresiei majore n copilrie pot evolua catre:

tulburare bipolara (tulburare afectiva caracterizata prin episoade expansive si

episoade depresive)
abuz de substane;

Tentativa de suicid este un comportament cu risc crescut, indiferent de tipul de tulburare

de dispoziie n care apare. Un sfert (25%) dintre aceti copii recurg la aceeai manier cu
proxima ocazie.
Comportamentul suicidar care se asociaz cu depresia, consumul de substane toxice i
accesul la arme, subliniaza necesitatea unei supravegheri protective a adolescenilor cu
aceste riscuri, pentru prevenirea suicidului complet.

2 ; Alte medicamente pentru depresieAlte

medicamente pentru depresie
Tranchilizante benzodiazepine
Denumire
Clonazepam

Forma de prezentare Doza

-tb 0.5, 1,2 mg

1-6 mg/zi

Diazepam

- cp 2,5, 10 mg- fiole

10mg/2ml

4-40 mg/zi

Alprazolam

-tb 0.25, 0.5, 1, 2 mg

0,5-10 mg/zi

Lorazepam

-tb 0.5, 1, 2 mg- fiole

2mg/ml, 4mg/ml

1-6 mg/zi

Midazolam

-fiole 5mg/ml, 1mg/ml, 5-50mg/zi

2ml, 5ml,10 ml- cp
7.5mg

Principalele efecte
adverse
-somnolenta, astenie,
ameteli, tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,

Bromazepam

-cp 1.5, 3 mg

1,5-9

Nitrazepam

- tb 2.5, 5 mg

2,5-10 mg/zi

Zolpidem

-tb 5, 10mg

5-10 mg/zi

Zopiclona

-cp 7.5 mg

10 mg

Tranchilizant

Forma de prezentare Doza

Nonbenzodiazepinic
cu valente
antidepresive
Buspirona
-tb 5,10,15,30 mg

20-30 mg

cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxiediminuarea atentiei,
cresterea latentei
reactiilor motorii,
farmacodependenta
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari
digestive, ataxie
- somnolenta,
astenie,ameteli,
tulburari digestive,
ataxie,- amnezie
Principalele efecte
adverse

- cefalee, ameteli,
neliniste, sedare

Medicaie adjunvant

Stabilizatori ai
dispozitiei
Carbonat de litiu

Forma de
prezentare
-tb 250, 450 mg

Doza

600-1200mg/zi

Principalele efecte
adverse
- sete, poliurie,
tremuraturi, iritatie

Acid valproic

- cp 150, 200,
max 60 mg/kg/zi
300,500 mg- capsule
1000 mg- sol. interna
200 mg/5ml

Forma de
Hormoni tiroidieni prezentare
Levotiroxina
-cp 25, 50,100,200
mcg

Doza
25-50 g/zi

digestiva, astenie,
greturi, confuzie,
convulsii, hipotiroidie
- greata, varsaturi,
epigastralgii, ocazional
tremor, pierderea
temporara a parului,
castig in greutate,
cresterea fosfatazei
alcaline si a
transaminazelor serice
Principalele efecte
adverse
- aritmii cardiace,
decompensare
cardiaca,
hipertiroidism

Tratament
o Tratament depresie Date generale
o Tratamentul medicamentos
o Medicamente antidepresive
o Alte medicamente pentru depresie
o Psihoterapia
o Tratamente alternative depresie
o Tratament gratuit pentru depresie

Medicamente antidepresive
Inhibitori selectivi ai
Forma de prezentare
recaptarii serotoninei
(ISRS)
Citalopram
- tb 10,20, 40 mg

Doza

20-60 mg/zi

Principalele efecte adverse

- dispepsie, grea, diaree,

constipatie- somnolenta sau
insomnie, cefalee, tremor,

Escitalopram

Fluoxetina

Fluvoxamina

Paroxetina

Sertralina

ameteli- disfunctii sexuale

- tb 10,20 mg- solutie orala
10-20 mg/zi
- dispepsie, grea, diaree,
constipatie,- somnolenta sau
insomnie, cefalee, tremor,
ameteli- disfunctii sexuale
- tb 10 mg- cp 10, 20,40 mg- 20-80 mg/zi
- dispepsie, grea, diaree,
solutie orala
constipatie,- somnolenta sau
insomnie, cefalee, tremor,
ameteli- disfunctii sexuale
- tb 25,50,100 mg
100-300 mg/zi - dispepsie, grea, diaree,
constipatie,- somnolenta sau
insomnie, cefalee, tremor,
ameteli- disfunctii sexuale
- tb 10,20, 30, 40 mg- solutie 20 50 mg/zi - dispepsie, grea, diaree,
orala
constipatie,somnolenta sau
insomnie, ameteli, tremor,
cefalee,- disfunctii sexuale
- tb 25, 50, 100 mg- solutie
50 200 mg/zi - dispepsie, grea, diaree,
orala
constipatie, cefalee, somnolenta
sau insomnie- disfunctii sexuale
Principalele efecte adverse
Forma de prezentare
Doza

Inhibitori ai
recaptarii de
norepinefrina
dopamina (IRND)
Bupropion
- tb 75, 100 mg- tb cu eliberare 225-450 mg/zi - insomnie, tremor, agitatie,
prelungita 100, 150 mg
ameteli, constipatie, scaderi in
greutate, anorexie- transpiratii,
rash, hipertensiune
Amplificatori selectivi
Forma de prezentare
ai recaptarii de
serotonina
Tianeptina
- tb 12,5 mg

Antidepresive
noradrenergice si
specific
serotoninergice
Mianserin

Forma de prezentare

- cp 10, 30 mg

Doza

25-50 mg/zi

Doza

30- 90 mg

Principalele efecte adverse

- cefalee, ameteli,
neliniste,sedare, insomnie,
Principalele efecte adverse

-somnolenta, cresterea
enzimelor hepatice, icter,ginecomastie, galactoree,
ameteli,-hipotensiune,

Mirtazapina

- tb 15, 30, 45 mg

Inhibitori ai
Forma de prezentare
recaptarii de
serotonina
norepinefrina (IRSN)
Duloxetina
- cp 20, 30, 60 mg

15- 45 mg/zi

Doza

40-60 mg/zi

Milnacipram

- cp 15, 25,50 mg

30-200 mg/zi

Venlafaxina

- cp 37,5 , 75, 150 mg- tb 25,

37,5, 50, 75, 100 mg

75-225 mg/zi

Forma de prezentare

Doza

- tb 25 mg

25-50 mg/zi

Agonist
melatoninergic si
antagonist
serotoninergic
Agomelatina

Antagonist
Forma de prezentare
serotoninergic si
inhibitor al recaptarii
serotoninei (SARI)
Trazodona
- tb 50,100,150,300 mg
Forma de prezentare
Triciclice si
tetraciclice
Amitriptilina

- cp 25,50, 100 mg

poliartropatii, hipersudoratie,
tremor, eruptii cutanate
- constipatie, sedare, ameteli,
confuzie, hipotensiune, cresteri
in greutate
Principalele efecte adverse

- cefalee, ameteli, neliniste,

sedare, insomnie,- disfunctii
sexuale- hipertensiune
- cefalee, ameteli,
neliniste,sedare, insomnie,somnolenta sau insomnie,disfunctii sexuale
- cefalee, ameteli, neliniste,
sedare, insomnie,- disfunctii
sexuale- hipertensiune
Principalele efecte adverse

- cefalee, ameteli, sedare,

tremor, anxietate- dispepsie,
constipatie, greata- valori
crescute ale transaminazelor
Principalele efecte adverse

Doza

150-600 mg/zi - cefalee, ameteli, sedare,

tremor-hipotensiune, sincopa
Doza
Principalele efecte adverse

150-300 mg/zi - Oboseala, slabiciune

musculara, ameteli, sedare,
cresteri in greutate- diaree,
constipatie, retentie urinara,
tulburari de vedere- cefalee,

Clomipramina

Doxepina

Imipramina

Nortriptilina

anxietate, nervozitate, neliniste,disfunctii sexuale, transpiratii

- cp 25, 50, 75 mg
100-200 mg/zi - Oboseala, slabiciune
musculara, ameteli, sedare,
cresteri in greutate- diaree,
constipatie, retentie urinara,
tulburari de vedere- cefalee,
anxietate, nervozitate, neliniste,disfunctii sexuale, transpiratii
- cp 10, 25,50, 75,100,150 mg 75-150 mg/zi - Oboseala, slabiciune
musculara, ameteli, sedare,
cresteri in greutate- diaree,
constipatie, retentie urinara,
tulburari de vedere- cefalee,
anxietate, nervozitate, neliniste,disfunctii sexuale, transpiratii
-tb 10,25,50 mg-cp
150-300 mg/zi - Oboseala, slabiciune
75,100,125,150 mg
musculara, ameteli, sedare,
cresteri in greutate- diaree,
constipatie, retentie urinara,
tulburari de vedere- cefalee,
anxietate, nervozitate, neliniste,disfunctii sexuale, transpiratii
- cp 10, 25,50, 75 mg- sol.
50-150 mg/zi - Oboseala, slabiciune
orala
musculara, ameteli, sedare,
cresteri in greutate- diaree,
constipatie, retentie urinara,
tulburari de vedere- cefalee,
anxietate, nervozitate, neliniste,disfunctii sexuale, transpiratii

Inhibitorii monoaminForma de prezentare

oxidazei (IMAO)
Fenelzin
- tb 15 mg

Isocarboxazid

- tb 10 mg

Doza
30-60 mg/zi

40-60 mg/zi

Principalele efecte adverse

- cefalee, ameteli, neliniste,
sedare, insomnie, anxietate,
tulburari de vedere- greturi,
varsaturi, dispepsie,hipotensiune ortostatica
- Oboseala, slabiciune
musculara, sedare, ameteli,
tulburari de vedere sedare,
cresteri in greutate- tremor,
transpiratii-disfunctii sexuale,hipotensiune, sincopa

Moclobemid

Seleginina

Tranilcipromina

- tb 100, 150 mg

- cp 5 mg- tb 5 mg

- tb 10 mg

300-600 mg/zi - cefalee, ameteli,

neliniste,sedare, insomnie,
anxietate- greturi, varsaturi,
dispepsie,- galactoreehipertensiune
10 mg/zi
- diskinezie, halucinatii, ameteli,
confuzie, dureri
abdominale, cefalee
20-60 mg/zi
- cefalee, ameteli, neliniste,
sedare, insomnie, anxietategreturi, varsaturi, dispepsie,hipertensiune

TRATAMENT : 10 ZILE restul de 4 incet , usor

3 tratament scapare de antidepresive (alpazolam , xanax , Zoloft, prozac)

Ptr convulsii depakine
Ptr a necesita scaderea alprazolamului treptata vom folosi - diazeam cea mai usoara
benzodiazepina si te vei intelege bine nu te adoarme poti sa faci trb la ce mai inalt nivel ,
fara somnolente, fara a renunta la locul de munca , vei fi un om normal poate un pic trist
deprimat, dar hey tinand cont de sistemul in care traim sunt directori pana la firme mari
specializate , procurori etc chiar si presedinti de tara care sunt depresivi,winston churchill
incepea ziua cu cateva paha de whiskey era ca sucul de portocale la micul dejuj cateodata
la afarsitul varstei ajunsese la 1 sticla , sau jumate de JW ori alte tipuri de whiske y uri
foarte vechi , tari si foarte scumpe altuir de cel putin 10 trabucuri columbiene interzise ptr
a putea
Programul prin caere vei scapa de xanax 1000%/100%
Ziua 1- dimineata-1 depakine-2diazepam
Pranz -jumatate de depakine -1 diazepam
Seara -jumatate d depakine -2 diazepam
Ziua 2 la fel ca prima zi repetabila
Ziua 3 dimineata 1 depakine-1 diazepam
-pranz - jumatate de depakine jumatate de diazepam
Seara - jumatate de depakine -1 diazepam

Ziua 4 la fel ca zi 3 repetabila

Ziua 5 dimineata jumatate de depakine 1 diazepam
- pranz jumate depakine jumate de diazepam
- seara jumatate de depakine-juumatate de diazepam
ziua 6 dimineata-jumate depakine-jumatate de diazepam
- pranz jumatate de depakine-jumatate de diazepam
- seara jumatate de diazepam
Ziua 7 dimineata-1 depakine jumate de diazepam
-pranz juma de depakine-juma de diazepam
-seara- juma de diazepam,
Ziua a 8 a-dimineata 1 depakine jumate de diazepam
Pranz - jumate de diazepam
Seara jumate de diazepam
Ziua a 9 a dimineata juma de depakine juma de diazepam
Pranz nimic
Seara -juma de diazepam
Ziua a 10 dimineata- juma de depakine + juma de diazepam
Pranz -nimic
Seara -juma de diazepam
Restul zilelor le vei lua nu mai mult de 1 depakine pe zi si 1 diazepam dar dupa 10 zile ti
am zis e bine sa iei juma de diazepam si depakine odata la 3 4 zsile macar ptr o luna iar
vei inceta, e cea mai buna metoda..in fctie de ce ti trebuie ce simti o sa ai niste simtiri nu
stiu la fel de muklt de putenifce ca mine da pe bune de la 32 de sn ai ajunsera la 5 6 7 8
sn uri pe zi pana in luna nenorocita care cu piciorul te va juta augmentinul antibiotic de
nota 11+ aspenter ptr circulatia sangelui
Aici se termina nu vei mai avea rauri fizice iar psihice o sa fie f mici iar duypa aceastea
incearca jumad de depakim si jumate de diazepam dimineata poti mai lua jumate seara ,
asta O ZI DA , A 2 ZI NU , IARASI A 3 ZI DA a 4 zi NU si vei scapa
Nota : e important sa ti la tine 2, 3 depakine, 2, 3 diazepame, si 2 ,3 alprazolame in
permanenta pe toata durata tratamentului sa le ai , ai semne de convulsie iei depakine , te
simti deperesiv iei 1 diazepam sau alprazolam il cel mai rau caz..de asemenea pune ti
ceaiul combinat din :salvie,ceaiul care ti l am dat primul, musetel menta tei intr o sticla
de jumate in fiecare si tine l la tine mai bine bei apa plata decat sucuri cola te va ajuta atat
sau prigat cu pulpa ,cel mai bune combinatia : grafuit, portocala acra, rosie, morcov,

telina, de asigur dimineata incearac lapte cu cereale, iar cat mai usor de macanare zilele
astea sa iesi cat miai usor la wc ;fructe, lapte,lactate,putina panine, orez u lapte,fideaaa
cul apte, supe, ciorbe ceva usor de eliminat , sa nu cumva sa nu mananci si o felie de
paine cu marcarina inainte sa iie pastilele e ok, fara cafea doar ceai

Ceaiuri :2 cani pe zi dimineata si sea 1 ceai de salvie( 2 , 3 lei pachetul) -1 cana dintr
un plic dim unul seara ptr circulatia sangelui, normalitatea functiei digestive(din moment
ce iei atat de multe pastile)inhiba secretiile glanduloare(adica pastilele raman in org , ceea
ce e in plus e eliminat toxic ma refer dar metadona si pastilele vor ramane in org , vei
folosi ficatul nu la potentialul maxim sa l distrugi
Ajuta vila, ajuta fara infectii urinare
Mareste natura organismuluifata de agresiunilor interne si externe
-SUSTINE SANATTEA SISTEMULUI , RESPIRATOR, AL PLAMANILOR,INIMII
ceea ce e foarte important
Diminueaza intensitatea tuselor si a starilor hippertermice
Al 2 lea ceai de plante medicinal u60 diurosept srijina rinichii si vezica urinara sa nu iei
vreo infectie astea te vor mai ajuta niste pastile recomandate
Ajuta la calmarea iritatiilortractului urinal
2 cani la fel 1 dim 1 seara

Pastile ptr antibiotice si ptr circulatie

Augmentin cele mai bune antibiotice , e o rezolvare si ptr piciorul care ai progbleme mie
mi s au umflat picoarele de la seringa bine ca de 3 sapt am oprit seringa dar sunt cele mai
bune incearca cele mari 11 folie de 800/500 sau 2 folii mici de 500/300 le vei tine mereu
in folia de aluminiu o sa te prinzi ferit de soare augmentit folosesti timp de jumate de an
1 luna da 1 luna nu 1 pastila dim una seara ( cam 20 30 ron pastilel mari 2 folii)
Aspenter doctorul de la floreasca e cel mai bun medicament ptr circularea normala a
sangelui in artere vene, capilare, etc, etc, etc care au fost imbibate cu metadona care
ramane pe vena cojite neu conteaza pe gura sau seringa in organism se topeste dar cojitele
ajung in sange venele sunt inconjurate probabil de cojite 1 an daca nu macar 1 luna da 1
luna pauza iar 1 luna iei iar 1 luna pauza-1 pastila dim una seara (12 roni 1 cutie cu 30
de copmprimate)

Daca esti nelinistit depresiv incearca ceai de valeriana contine daca faci ceai din 10
plicuri putina sa zic opium in ele sa te linisteasca in cantitati mici dar foloseste o cutie la
un ceai + menta+musetel e bine sa faci cocteiurile astea de ceai te vor ajuta enorm
Exercitii 15 min pe zi 15 genoflexiuni
10 flotari ,miscare cat de putina
Miscare cat de cat ptr atrofiecare muschilor inainte sa iei pastilele ca transpiri
Stiu ca e grue dar minim 2 3 litrii de lichide le elimini mai repede dar nu distrugi rinichiii
, ficatul , de obicei ceaiurile
Macarea, respiratia ,baia constineta
Mananci gandindu te la gustul mancarii mananca si descopera gustul
La fel la apa descopera gustul apei fi constient cumiti potoleste foamena, setea , e pre
acomplicat
Am introdus technici parapsihologice , care m au invatat sa citesc oamenii sa le fac
profileurul sa i simt fara sannu mi zicanimic sa tiu ce fel de om esti si te rog , numai
profita de persoanele care ti vor binele-nu vreau sa o lungesc, am multe cunostinte,
filozofie, matematica si fizica , putin, chjimie putin, am inceput cu parapsihologie,
alchjimie si astrologie, voi ajungedupa mce termin studiul criminalilor in serie,
victimologia, semnatura, modul de operae, sistemulmedical il stiu adar vreau sama axex ,
te ai intrebat de ce oare prostul asta sa in casa citeste toata ziua, e singurul lucru carem
apoate face sa fiu viu
Clatesti ochii ptr baie magnetica a ochilor ptr a avea ochii linistiti si a nu fi rosii si din
contra ptr a nu si da seama 7 8 ori deschide intrun lighean curat , dezinfectat cu spirt unde
pui apa fiata cu 24 de ore inainte clocoteste o pastrezi , ptr ziua respectiva indiferent cate
droguri vei lua ochii vor ramane normali , mari sclipitori, nu si va da seama nimeni
Stiu ca ai treburi mai bune insa gandeste te , oricum o sa ai un copil curand baiat o sa fie,
crede ma fa ptr el daca nu ptr tine mai asteapta stiu sigur 1000 /100% incearca sa scapi

E bine sa te plimbi in fiecare dimineata jumade or ape afara parc dus intors cu 1 kg de
apa la tine 1 , 2 sadviciuri, respiratie macar 15 minute pe geam daca nu ptoi , tigari mai
putini si tot ce e bun ptr satanate, mai mult somn, mai multa relaxare, mai mult obervare
asubconstientului nu te maicerta cu ek k
Cam asta e ceea ce terbuie sa faic sa te pui pe picioare , dardaca faci 1 sapt si scapi in loc
sa i zici ca itrii la oe ka 8 okecui sa ajungi la 9 la munca in fiecare zi timp de 1 saptamana
pe care pe bazaadeverintie

Inca o data, iar si iara,

Soarele pe cer sta sa rasara.
Si in noua dimineata .
Ceva-ti spune tie si eu simt ca mama.
Esti in viata.
(henry van dyke (1852-1933)-cu
modificarile de rigoare semnate ctinbogdan