'-L.{,L XX-LEA...

REALISMUL

;ie gi o viziune proprii actulL

ndu-gi locul altundeva

decit:

isroric, Creangd i se sustrage

punct de vedere, Amintiri.
: eemueazil copillria autoruluhlimpllri verosimile, o lurn;

ibil5. evocat[ de afectivitate:

'le la acest grad de identificar:

135

:::egul spatiu balcanic, Ion Creang[ gtie si genereze, prin opera sa, o bunl dispozilie
".:ragioasd, alimentat[ de un umor definitoriu pentru intreaga sa operI, indiferent
:. specia literar[ in care se incadreazl fiecare lucrare.

i:smul cult, Povestea lui Harap-Alb - in labirintul inilierii

Estetica basmului, G. Ctrlinescu vorbe$te despre a ,,gerrezd special[" a speciei,

i-e este ,,departe de a fi o manifestare a primitivismului", ci se afirmE, chiar gi in

spectacol ce poart[ pecete{

:---'locul modernit[1ii, ca ,,un gen vast, dep[gind cu mult romanul, fiind mitologie,
:-:a, gtiin1tr, observafie, moral[ etc. Caracteristica lui este cd eroii nu sunt numai

'Soacra cu trei nuroi, Capr:

; lon Roatd, Ion Roatd Si Vot;;
q \echifor Colcariul), basm:
; Homp-Alb, Ivan Turbincd erc.

.:reni, ci gi anumite fiin1e himerice, animale...". Oferind un,,tablou al viegii",

'::e basm trebuie receptat la cel putrin doui niveluri: ,,unul prozaic, al vie[ii",
--:rinzAnd teme generoase, precum na$terea, clltrtoria, clsltoria, ipostazele
.rinine, mama, originea bogdtiei etc., $i unul ,,hieroglific sau simbolic, mai
,:rpede, poematic", care ,,se impune con$tiintei prin sugestie" (G. Cllinescu,

ul

ln

proiectarea

lumii

llr6ne,sr

r anecdotic[ asupra trecutulul

.3 ;i caracterologic[,
lreangl are voluptatea epiculu
prur care se restituie povestiL
ioriu gi de a fi generad nu di:
;r de a stabili un raport uma:
\-ranu; in acelagi sens, Filimoi
i :ruampl5ri mai mult sau ma
Dafiea cea mai imporLant[, c"
:eacliilor lor sufletegti, repro

:. autenticd, iar spontaneitate.a

ientalia spectacularului, astfe,
an:nii. in ansamblul ei, este
. descriere gi dialog, n6scuti
? :errului o vibralie puternici

: ni.sura in care gi acesta

se

iuflerul eroilor stri. Naraliunee

:rului. care st0rnegte hazul g,.: actorul gi cu oratorul, apo:
,r.; literaturii romAne de lc

:iar pentru intelectuali qi cul:

;t:. lsroria literaturii romAnt
rl,-.rul romdn, dar gi pentru

L:etica basmului).
Geneza basmului Povestea lui Harap-Alb este legatl de realizarea, in epoci, a
:r--:nelor culegeri de basme populare, prin activitatea lui Vasile Alecsandri gi, mai
-i--ziu, a lui Ioan Slavici gi Petre Ispirescu. Textul a fost publicat in revista Convorbiri
"::rare, in 1877 , ca un prim model de basm cult pentru ceilalli scriitori ai timpului.
Dincolo de eterna lupt[ dintre Bine gi Rlu, observlm ctr tema tratat[ de autor este
-: morald, referitoare la condilia eroului, care, inainte de a fi implrat, trebuie sd
-r-roascl gi statutul de slug[, tocmai pentru a invdla s[-qi inleleagi supugii si s[-si
rcrcite responsabil puterea,
Textul este construit prin montajul mai multor motive populare, chiar dac[ multe
-re ele cunosc interpret5ri gi nuanllri diferite de modelul folcloric : impdratul ftr[
*-:nagi, superioritatea mezinului, cifra trei, probele, cllEtoria, drumul cu obstacole,
:cercarea puterii, impostorul, viclegugul, uzurparea identit[[ii, petirea, tovarlgii
-rota!i, animalele recunoscltoare, apa vie gi apa moart[, nunta, ajutorul dat de
r'. initate etc.
Subiectul respectl articulaliile cunoscute ale basmului popular chiar dacd actiunea
:::e rDsi complexd gi implici un numlr relativ mare de personaje. Expozitriunea o
.-rstituie hodrerea tatllui eroului de a-Si supune cei trei fii la o probd a curajului,
:Ertru a vedea care este vrednic sd-i urmeze la tron fratelui sdu, imp[ratul Verde.
i:gurul care trece aceastl probI, ajutat fiind qi de Sfdnta Duminic[, este mezinul.
:- pleaci de acasl promildnd sI nu uite de sfatul plrintesc de a se feri in drumul s5u
;e .,omul spdn" qi de ,,omul rog", Inffiga const[ in incdlcarea, din naivitate, a acestui
3r, ceea ce are drept consecinll schimbarea identit[1ii gi a statutului eroului. El
:evine sluga SpAnului gi primegte numele Harap-Alb.
Desfdsurarea acliunii cuprinde incerc[rile la care a fost supus crdiqorul, ca
:edeaps[ moralE pentru ignorarea inv[!trturii pdrintegti. Ajuns la curtea lui Verde--np[rat, Harap-Alb va fi trimis de Spdn str aductr s6l[1ile din Grldina Ursului,

136

cURENTE cULTURALEILTTERARE iN

spcoLul AL xIX-LEA.

pielea cu pietre nestemate a cerbului gi pe fata implratului Rog. Ultima incercare este
gi cea mai dificil[, eroul fiind nevoit s5 parcurg[ un alt drum, la fel de primejdios ca

-:

va intAlni, pe rAnd, pe cei cinci tovardgi care il vor ajuta ir

indeplinirea misiunii sale: Geril5, F15mAnzi15, Setil5, Ochild, PIs[ri-Ldli-LungilS
$tie sI cdgtige, de asemenea, recunogtinla reginei albinelor gi a reginei furnicilor
care ii vor veni qi ele in ajutor cAnd le va chema. La curtea imp[ratului Rog sur,

primul. Acum

ii

supugi la nenumdrate incercdri. Cu intenlia de a nu le da fata gi de a-i pedepsi pentrl

indrdzneala lor, acesta ii pune sI doarml in casa de aramd inrogit[ in foc, s5 aleag:
macul de nisip, sd bea gi sI mdnAnce in cantitlti foarte mari, sI o glseasc6 pe far
impdratului gi si o ghiceascd dintre doud fete identice. Biruind toate incerclrile I.
care sunt supugi, o primesc pe fatd gi pornesc impreund cltre curtea lui Verde-impdra:
Punctul culminant al naraliunii este reprezentat de demascarea SpAnului de cltr.
fat5, care avea puteri magice. Drept rdzbunare, SpAnul ii taie capul lui Harap-Alb
insl acesta va fi inviat de cltre fat5, cu ajutorul celor trei smicele, al apei vii gi :.

apei moarte. SpAnul moare, prlbuqindu-se din inaltul cerului, unde fusese dus c.

calul lui Harap-Alb, iar eroul se clsltoregte cu fata impdratului qi mogteneg:,

implrdlia unchiului sdu, secven(d ce rcprezifid, $i deznoddmAntul basmului.
Simbolul central al basmului r6mAne, evident, drumul, metaforf, a descoperir.
realitltii, a semenilor, a vielii gi, nu in ultimul rAnd, a sinelui. incdlcdnd sfarpdrintesc Ai refuzdnd, astfel, experienta celor mai vArstnici, eroul va fi pus el insu,
in situalia de a dobAndi o asemenea experienlS, parcurgdnd traseul simbolic de -

savoir (a Sti) la faire (a face).

Personajul qtie sd deplqeascd toate obstacolele ce-i apar in cale, congtientizeat-gregeala qi igi asuml toate consecinlele, incdt cdl5toria spre tronul unchiului sdu, :,
p5rea la inceput un datum, o rdsplatl ob[inut5 fdrd niciun merit decdt cel .
apartenentrei la un neam imp5rdtesc, devine o lupt5 permanentd in care eroul .,
testeazd inteligenga, curajul, r5bdarea, generozitatea, onoarea etc. Este o leclie ;,
viald care-l transformd pozitiv, astfel incat suita experienlelor prin care trece ::
incheie in mod semnificativ cu moartea qi invierea lui, sugerAndu-se astfel incheier:"
unei etape qi inceperea alteia. Creangd regAndegte condilia eroic5, in sensul cd ri*
nu mai este infrAnt prin luptl direct5, ci printr-o multiplicare a binelui. Harap-A '

nu slvArgegte nimic spectaculos, el nu prezintl insugirile supranaturale specif;-,

unui Fdt-Frumos tipic, este ins[ onest, prietenos, iert5tor, loial, nu se lasd ingelat :,
aparente qi are incredere in oameni. ReprezintS, intr-un cuvAnt, omul ideal ale ca-.calit5tri sunt pretuite de popor. El rdmAne la limita umanului, iar faptele care depdqei
sfera realului sunt sIver$ite de ,,adjuvan(ii" sdi, inzestratri cu trlslturi supranatura-:
Harap-Alb este o sintezl de calit5li (generozitate, inteligentrS, compasiune pen--,
cei din jur, toleran(5, onoare, prietenie, milostenie etc.) $i defecte (naivitate, fri.:
la inceput lipsd de incredere in sine), ftrI a ilustra vreo tipologie standard.
constructie umand realistf,, a c[rei evolulie nu poate fi anticipatd. El ,,sdvdrge$te act de initriere in vederea formlrii lui pentru viatr5. E o iniliere intr-o lume in c.lucrurile pot fi $i altfel decdt a$a cum par la prima vedere, in care primejdiile a;-

unde nu te a$rec;

tentru a putea \.e;

:arboi, Dictrionar c
Modalit5lile de
.::le indirecte, de ,i
r-.rator ca fiind ..1,":
" iiab de inger, rna:

;lean" gi ,,pui

de

,.

nrocedeul autoca:
:'irintesc : ,,Aqa-i ci
.;oul este conturai.
::-orile gi trdsirur:ir

:,:etica basmului ,.
":acterizarea indi:r.
:t:sonajului cu ce:-.
Un rol esengial --:zurrld cel mai bin;
slrucfure oximor-:
: ilecticii, evoluqia

.;::: implicE experi;r

;-:mul termen, ha._;

.r-al doilea, alb. e>:

,::angd individualiz.
'r'::Ane un nume g3:.
Extrem de mod;r
-,.:ap-Alb, proieclit
.r i ingroqa comic r=.
:isim la Mihail 8,,
.;:ieagi principii :
;-:escului, distrug s;
_:contestabild a ic;.
:,ului in vederea u:.
| :,.1 Mediu Si in Re,"._
In realizarea figu;,.
,": aspect moral. C:
,r::mbarea identiri:",
,r-L:i'drul la iveall. d;
,*:i a le privi pe c ;r,-lais, Creangl ..:.
.

"-

ii

dezghioace gi s:

r[Ei.{1213

lui fiziono=.

. la fel de primejdio: .gi care il vor ajuta ::

I5. P5strri-L5gi-Lung__
5i a reginei furnici.
:a Impdratului Rog s_:
5i de a-i pedepsi pen:nrogitd in foc, sd ale.i
i. sd o gdseasci pe f:rind toate incercirile 'rnea lui Verde-impa::
carea Sp6nului de ca::
ie capul lui Harap-d:
micele, al apei vii g; .
:.,ri. unde fusese dus -,,
'ararului gi mogtene.,

rnrill

basmului.
:nemford a descopen:.

inelui. incdlcdnd sfa:-,

::oul va fi pus el ins'_
:raseul simbolic de .-

;ale, con$tientizea:

',:nu[ unchiului siu, ,,

.:r merit decAt cel .
:nr5 in care eroul :,

: erc. Este o lectrie c,

rr prin Care trece k
i.r-se astfel incheiera
.:d. in sensul cI
a binelui. Harap-A.:

ri-

:ranarurale specifi;,

ru

REALISMUL

;:.

)S. U1tima incercare

se lasd ingelat

c=

omul ideal ale c5rzptele care depd5es:

:.iruri supranafuralr
:ompasiune pentr_
:ie (naivitate, frica

uiogie standard,
. El ,,sivArgegte u:
:rr-o lume in car.
:e primejdiile apr
.-

,* -:rde nu te a$tepli gi egti prins in capcane. Ochiul

13',1

minlii trebuie str fie ve$nic treaz

B putea vedea gi reversul aparenlelor, asemenea lui Ochild." (Constanla
i*:roi, Diclionar de personaje literare)
\lodalit[lile de caracterizare a personajului sunt multiple, de la cele directe la
: : indirecte, de la cele clasice la cele moderne. Este portretizat moral de c[tre
irr*:ror c3 fiind ,,boboc in felul slu la trebi de aieste", de Sf6nta Duminicd drept
.: de inger, mai fricos decAt o femeie", iar SpAnul il numegte ,,fecior de om
-.:an" gi ,pui de viper[", dup[ ce reu$e$te si-l supuni prin viclegug. Este prezent
-:ocedeul autocaracterizdrii, in secventa in care eroul regretl neascultarea sfatului
'i-:rtesc : ,,A$a-i c6, dacd n-am tinut samd de vorbele Iui, am ajuns slugd la d0rloagf,".
:::ul este conturat, de asemenea, in antitezd cu SpAnul, antagonistul, prin intenliile,
.-rile gi trSslturile lor. DacI fiul de crai este ,,omul de soi bun" (G. Cdlinescu,
-':tica basmului), SpAnul este antieroul, pus in slujba rlului. Predominl totugi
.::cterizarea indirect[, desprinsl din reacliile, faptele, vorbele, atitudinile gi relatriile
-:-onajului cu ceilalgi actanti ai universului epic.
Un rol esential in caracterizare il are numele primit de erou, Harap-Alb, care
'::rni cel mai bine aceast[ dubl[ faptl a fiin1ei umane, a realitdlii in genere, AvAnd
oximoronicd (harap : rob [igan * alb), el simbolizeaz[, in spiritul
"ructurd
:riecticii, evolulia personajului de la statutul de slug[ la acela de st5pAn, traiectorie
-.:: implic[ experienle diverse (bine Si rlu, adevlr gi minciunl, via$ qi moarte etc.).
r*-mul termen, harap, conoteaze aparenta umild, inferioar[ a personajului, iar cel
-:-ai doilea, alb, esenla superioar[, nobild a acestuia. Folosind acest antroponim,
-::ang5 individualizeazl un tip uman, dem$andu-se de basmul popular, in care eroul
-::rAne un nume generic - F5t-Frumos.
Extrem de modern este Ion Creangd in construirea celor cinci prieteni ai lui
j-.rap-Alb, proieclie
a viziunii folclorice in dimensiunile grotescului, atdt din dorinta
:s a ingroqa comic realitatea, cdt gi din aceea de a oferi o leclie de moral5. Explicatia
_:isim la Mihail Bahtin, care comenteaz[ personajele lui Rabelais, construite dupe
.;eleagi principii: ,,Principiul rAsului gi viziunea carnavalesc[, aflate la temelia
;otescului, distrug seriozitatea mdrginiti gi orice pretentii de valoare extratemporalf,
- incontestabill a ideii de necesitate, ele elibereaz[ congtiinla, gAndirea gi imaginagia
.rului in vederea unor noi posibilitdli" (Frangois Rabelais Si cultura populard tn
:.ul Mediu gi in Renastere).
in realizarea figurilor monstruoase, hidoase din punct de vedere fuic, dar desivArgite
,r:b aspect moral, Creang[ porne$te de la ,,motilul lumii pe dos", prezent gi in
:.:himbarea identit5lii eroului. Este o ordine inversatl tocmai din dorinla de a iegi
.rJev5rul la iveali, de a se constitui o ierarhie fireasctr a lucrurilor: ,,Toate lucrurile
::td a le privi pe dos ca sE le vezi drept" (Baltasar Gracian, Criticonul). Ca gi
?.abelais, Creangl ,,rdstoarn[ susul qi josul, amestec[ intentionat planurile ierarhice
-a str dezghioace gi sd scoate la iveal5 miezul realitSlii concrete a obiectului, sA arate
idevlrata lui fizionomie material-corporald, existenla lui real[ gi autentic[, ascunsd

':irn

138

;
1r

ffi
ri1,i

tu
rii,

CURENTE CULTURALE/LITERARE iN SPCOIUT AL XIX-LEA,..

dincolo de toate canoanele gi aprecierile ierarhice" (Mihail Bahtin, Frangois Rabelais

gi cultura populard tn Evul Mediu $i tn Rena$tere).
Caracterul de basm cult gi originalitatea operei sunt asigurate de o suit[ de
indicatori narativi, structurali gi de limbaj artistic, semne distincte ale artei lui Ion
Creangtr. Astfel, degi pleac[ de la un model folcloric, Creang[ se indeptrrteazi
fundamental de acesta, in primul r6nd printr-o reorganizare a limbajului, dar gi prin
modificlrile fdcute la nivelul compoziliei, al personajelor gi chiar al semnificatiilor
Este cunoscut faptul c[ basmul popular este fundamental epic, bazat pe fapte
consemnate lapidar: ,,Omul de la trar[ respinge epicul gol, fErI minulii de observatie
gi e doritor de fabulos" (G. Cllinescu, Estetica basmului). ComparAndu-l cu al;
autori de basme (Slavici, Delavrancea) care prelucreaz[ naraliuni populare, ,,l6sAnc
s[ se scurgi toat[ seva", Nicolae Manolescu observl: ,,Creangtr e altceva, nic.
narator [aran, nici folclorist, culeg[tor, prelucrtrtor, basmele lui nu sunt rescrise.
impodobite, alterate in structura lor (ca ale lui Slavici). F[r[ a iegi din schemel;
basmului popular, frrd a inventa nimic esential, Creangd retr5ie$te cu ingenuitar
intdmpltrrile povestite. Geniul humulegteanului este aceasttr capacitate extraordinari.
de a-gi lua in serios eroii (fabulogi sau nu, oameni sau animale), de a retrli aventurile
de a pune cu voluptate in fiecare propriile aspiralii nerostite, sl5biciuni, vici:
tulburdri gi uimiri, adicd de a crea vial[" (Lecturi infidele).
Creangd insistl mult pe stlrile sufletegti ale eroilor, urmlregte efectele pe car:
faptele Ie au asupra lor, nu se mulgumegte doar sI le consemne, scriind, astfe.
involuntare pagini de psihologie literar[ empiricd, a$a cum se intdmplE in car*
craiului, care constatl lipsa de blrbitie a fiilor qi suferl, lamentdndu-se : ,,Din tr:
feciori cdli are tata, niciunul s[ nu fie bun de nimica ? ! ". Putem face, astfe.
constatarea cd arta povestirii la Creangl nu este dominatl de acliune, ci de observar*
particularuiui, a detaliului de via1d. intdlnim la Creangl gi tendinla spre dramatizr.
a acliunii prin dialog, personajele nefiind catactefizate exterior, ci in evolugie su:
ochii nogtri, infruntAndu-se direct in secvenle cu puternice accente scenice gi dramatic.
cum este episodul petrecut la cu(ea imperatului Rog, cAnd sunt pugi s[ doarm5 :
casa de aramd inrogiti in foc. Cllinescu cornenteazl scena ca fiind ,,de un realisbufon", strlin viziunii folclorice gi apropiat lumii din Amintiri: ,,Geril5, Ochili,

celelalte fiinge monstruoase de basm, intrate in casa de aram[ infierbAntata implratului Rog, se ceart[ intocmai ca dascllii in gazdtr la ciubotarul din Filtice:.
sau ca Smaranda cu copiii gi cu blrbatul" (Estetica basmului).
La Creangl, fantasticul capltl contururi cu totul speciale, unice, indiferent i
tipologiile prin care este inserat in text. Autorul nu inf[[igeaz[ lumi inexistente 1g::
,,tIrAmul cel6lalt") gi personaje neverosimile, structuri umane total inventate gi L-legdturl cu realitatea imediattr. Creang[ dramaizeaztr,,realistic basmul" (G. CllinerEstetica basmului),,,animalele gi fiinple supranaturale sunt la Creangl lirani de-*
lui, incAt in cadrul extraordinar al basmului se constituie scenele unui reali.;
poporal" (T[dor Vianu, Studii de literaturd romhnd modernd). S-a spus, de ace:.
cd fantasticul este umanizat, particularizat gi localizat.

,,Spre deosebire d,
:ormtr a expunerii ep
:onvorbiri sau introdl

rutinla s[ intre in psih

:um se hotlrlsc." (Ti
Prin detalii realiste

localizat geografic

: sacralizare

4 culloS,<ir

Arta narativ5, un
:rimul rAnd, prin lrr:t
sznag[, care stirnegr
:ea de-alaltlieri"), iru-ntru bunitatea lui nc
"iri in sdn, dar nu

-Buziltr",,,mangosigi

:rpresiile gi vorbele

: :toregti (caracterizare

",t de doulzeci gi pac

:oare de frig. [...] on;
:uzoaie groase qi deb,
:asa de aram[ inro5ir5
Oralitatea este o cc
:inalitate fireasc5, de e
-Cu ochii pe carre. a.:
:--e

variafii de ton.

:rpresie pe lAngd expr

:Lxt : expresiile onor

-losc", ,,pleosc". -a

,,:ie, de nevoie"), erp

:s;lamatii (,,Ce riu s-s-ar pdgi, dinainte :

=de"), dativul etic

Basmul Povestea --:eang[, un exemplu

Loarea esteticd dor,r
senla eticii populare
::i $i rezultatul cunt
:--'loacele satirei pop
l-',e Dumitrescu-Bu_.

AL XIX.LEA...

REALISMUL

il Bahtin, Frangois Rabetai:

:nr asigurate de o suiti de

e distincte ale artei lui Ior
. Creang[ se indeplrteazi
.re a limbajului, dar gi prir
:

5r

chiar al semnificaliilor

iennl epic, bazat pe faptt

firI

minutrii de observalit

.rrii. Compar6ndu-l cu alg

uraliuni populare,,,ltrsAnc
-Creang5 e altceva, nic
nele lui nu sunt rescrise.
Fdrd a iegi din schemelr
,i retrliegte cu ingenuitare

.j capacitate

extraordinari

:aie r. de a retrdi aventuriie.

::ostite, sllbiciuni, vicii.

2

rmereste efectele pe car.

...':iserrlne,

scriind, astfel

se intAmpl5 in caal
imentdndu-se :,,Din tre_

-m

'l -. Putem face,

astfei

acgiune, ci de observare.
endrnga spre dramatizar.

=nor, ci in evolulie

suL

scenice gi dramatice
=ire

sunr pugi sI doarmtr i:t-rind ,,de un realisn

:a

:'l:

,,Gerild, Ochili

5.

aram5. infierbdntat5

:
::;botarul din Fllticen
; '.

:.

unice, indiferent d;
lumi inexistente (ge:
: ;otal inventate $i fer;
.'::
mul " (G. Cllinescu
:. Creang[ ftrrani de-a.

<

:--enele unui realisr:

S-a spus, de aceea

139

.,Spre deosebire de povestitorul popular, Creangi nu d[ naraliunii sale simpla

" m[ a expunerii epice, ci tope$te povestirea in dialog, reface evenimentele din
--rvorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul personajelor, ceea ce ii dl
:'-:inga s[ intre in psihologia lor, si ni-i arate cum gAndesc gi cum sunt, cum ezit[ gi
-rn se hotirlsc." (Tudor Vianu, Studii de literaturd romhnd modernd)
Prin detalii realiste, lumea fabuloastr coboar[ intr-un plan al existen(ei care poate
.ocalizat geografic gi istoric. Povestea lui Harap-Alb reprezintd, o inigiere a eroului,
sacralizare a cunoa$terii intr-un discurs amintind de o lume concret5, humulegtean[.
Arta narativl, un alt argument al caracterului de basm cult, se caracterizeazd, in
:::mul rdnd, prin umor gi oralitate. Se observi, la Creang[, exprimarea mucalitd,
:,-znagd, care sterne$te rAsul pestrand un aer de seriozitate (,,Sd trf,iasctr trei zile cu
-;a de-alaltiieri"), ironia (,,Doar unu-i impdratul Rog, vestit prin meleagurile aceste
:entru bunEtatea lui nemaipomenitl.. , "), zeflemisirea (,,Thre-mi e$ti drag ! . .. Te-ag
iri in sAn, dar nu incapi de urechi... !"), poreclele qi apelativele caricaturale
-Buzile", ,,mangosi1i"), diminutivele cu valoare augmentativd (,,buzigoare", ,,bluturicI"),
:-,presiile gi vorbele de duh (,,DI-i cu cinstea, si peard ruqinea"), caracterizlrile
:.:oregti (caracterizarea lui Geril5: ,,O dihanie de om, care se pdrpAlea pe l6ngd un
'-c de doulzeci gi patru de stAnjeni de lemne gi tot atunci striga, c6t il lua gura, cI
:-:are de frig. [...] omul acela era ceva de sp[riet : avea nigte urechi cldpduge qi nigte
:,-zoaie groase qi d5bfltrzate"), scenele comice (cearta dintre Gerill gi ceilalli din
-.sa de aramf, inrogit[ in foc).
Oralitatea este o constaffe a intregii opere a lui Creang[, care conferl acesteia o
:nalitate fireascd, de exprimare vie, autentici, astfel incit Vladimir Streinu observa :
"Cu ochii pe carte, asculttrm o voce apropiattr, care, prin intdmpllrile comunicate,

::e varialii de ton, este serioas[ gi glumealI in sunetul ei, intervine ca a doua
=rpresie pe ldngtr expresia literar[". Indicii lexicali, semantici gi sintactici ai oralitdgii
:Jlt: expresiile onomatopeice, interjectiile gi verbele imitative (,h&1", ,,alelei",
-:rosc", ,,pleosc", ,,a boc[ni", ,,teleap-teleap"), zicerile tipice (,,toate ca toate", ,,de
rie, de nevoie"), expresiile populare (,,vorba ceea", ,,gi pace buni"), interogatii $i
.rclamalii (,,Ce r5u s-a spdriet | ", ,,Ce-i de ftcut ? "), fraze ritmate (,,De-ar gti omul
-:-ar p61i, dinainte s-ar p5zi"), rime gi asonan(e (,,feciori de ghind5, fItali in
.-ndd"), dativul etic (,,$i mi ti-l ingfdcl cu dinlii de cap").
Basmul Povestea lui Harap-Alb este o ilustrare magistral[ a genialit[1ii lui Ion
lreang[, un exemplu de operd cult[ impregnattr de spirit folcloric, av6nd, dincolo de
,:loarea estetic5 doveditd, gi o valoare moralizatoare - ,,Creang5, participAnd la
:sentra eticii populare prin originea gi existenla lui, a cernut lumea prin sita acestei
::ici gi rezultatul cunoagterii l-a inf[1igat, conform specificului geniului s[u, reluAnd
:ijloacele satirei populare gi duc0ndu-le la o culme rar atinse in literatura noastr["
Zoe Dumitrescu-Bugulenga, Ion Creangd).