Celuul Culcu

Alte poezii logopedice distractive CLICK AICI: http://jucariivorbarete.ro/produs/invat-sa-vorbesc-corect-si-sa-fiu-mai-intelept/

Culcu, celuul moale
Mii de pureci pe el are
i nu tie ce s fac,
Purecii nervoi atac.
- nainte mar, fruntai,
Picai-l pe mechera!
Pic-n stnga, pic-n dreapta,
Pic, iar Culcu se mic,
Muc, chioapt i alearg
Ct e grdina de larg
Sare pn i un gard,
S ajung ct mai iute,
Pentru-o baie la un trand.
- Cei drglai, s tii
Blnia de n-o-ngrijii,
Cu ampon i cu spun
Purecii, n ea se pun.

O cirea i-o cpun

i spun: eu sunt cea mai bun!
- tiu i eu, zice cpuna

Eti mai mic ca aluna,

Eti bun de pus n co
i mncat de un mo.
- Iar tu, i opti cireaa,
Eti dulce i parfumat
Nu trebuieti mestecat,
Pentru tirbi eti minunat.
- Nu v certai, c nu e bine
Le spune tefan, n fine
Suntei bune pentru mine
i pline de vitamine.
osetua stng
Dou broate i un pete
tiu c Mo Crciun sosete
i se apuc i-l ateapt
Doar cu osetua dreapt.
- Unde-i stnga, cine tie?
- tiu eu, arpele de ap.
A luat-o doamna tiuc,
La crea ei s o duc
i face din ea acui
Leagn pentru bebelui.
Bebeluii-s ncntai,

Toat ziua-s legnai

Dar mult mai bine era,
Dac tiuca o cerea
nainte de-a o lua.
Potaul erban
erban e pota, se tie,
Foarte bun n meserie
i reviste i ziare,
i chiar i cte-o scrisoare,
Toate tie s le lase,
Le mparte pe la case.
Dar iret, Lbu ateapt
Pn e erban la poart,
Dup care se apuc
i latr de zici c muc.
Iar erban de cum l vede
D s fug, nu mai ede
i stpna lui o tie,
Nu-i trebuie sonerie.

Leave a Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *
Name *

OBTINEREA SUNETULUI S:

Distanta intre dinti este de 1-2 mm ( cu batul de chibrit ).

Buzele sunt trase ca pentru zambet, intinse lateral.
Limba sprijina varful in dosul incisivilor inferiori, formand un jgheab prin care se scurge
aerul expirat.
Odata realizata aceasta pozitie, aerul suflat este simtit pe dosul palmei ca fiind rece.

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt

recomandatee incurajarile (bravo, foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se
afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe
saptamani. Copilul singur v-a spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1.
Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia
sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de
coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru
sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la
el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia
desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al
lui)

Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru
se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie
sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga,
dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul
asupra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand
copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii,
apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca
miscarea limbii sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele
unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele
onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- ; arpele- ssss; albina- bazzz,
bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe
paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2.

Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod
corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie,
valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului.
Dintii apropiati (1-2mm), limba in spatele incisivilor inferiori, buzele sunt trase ca pentru
zambet, suflul aerului iese puternic. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa
repete.
Daca prin modelul imitatiei copilul nu poate pronunta sunetul S, se poate folosi cu succes
un betisor de chibrit, tinut central, asemeni unei tigari, sub care limba sta in momentul
emiterii sunetului. Astfel se realizeaza santul pe centrul limbii pe unde suflul de aer
paraseste cavitatea, dintii au distanta departat de1-2 mm, buzele sunt trase ca pentru
zambet. Este importanta obtinerea sunetului cat mai corecta, intrucat dupa etapa de
consolidare sunetul se va automatiza (va intra in reflex).

Etapa 3.
Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de
pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia
corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe:

silabe directe ( sa, se, si, so , su, s)

logatomi ( asa, ase, asi, aso, ese, eso, esu, isi, iso, isu, osa, ose, osu, osi, usa, use, uso)
silebe cu sens/ fara ( sac, sad, sap, soc, sec, sed, sef, set, sic, sie, sit)

Introducerea sunetului in cuvinte:

sunetul in pozitie intervocalica (casa, case, coase, cusut, dosar, dosit, masa, mese, pusa,
vase)
sunetul in pozitie initiala ( scop, spic, stat, stare, Stana, Stanca, stadion, staniol, stele,
stomatolog, student, scandura, scorbura, scuturat, sfios, spartura, spaniol)
sunetul in pozitie mediana (baston, basca, castel, castan, costum, Costel, destul, distrat,
disparut, masca, casca, pesmet, aspirina, istorie, mistret)
sunetul in pozitie finala ( muls, fals, vals, uns, plans, sens).

Diferentierea sunetelor:

la nivelul silabelor ( sa-za, se-ze, si-zi, so-zo, su-zu, asa-aza, ses-zez, sos-zoz, sis-ziz )
la nivelul cuvintelor ( sare-zare, seu-zeu, seama-zeama, sile-zile, vase-vaze, scoalacoala, dus-du , soc- oc, las-la )

Etapa 4.
Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in
cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.

Sanda suie sus pe scara . Sicu sta singur langa masa. Sticla s-a spart. Supa s-a racit.
Scandura scartie sub pasul sau. Mistretul cel gras sta cu nasul sus. Peste doua zile vine
Sile. Sanda sare pana-n zare.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "s" la
inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea
curenta a copilului(va intra in reflex).

OBTINEREA SUNETULUI :
Buzele sunt rotunjite.
Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori.
Concentrarea suflului de aer.
Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt

recomandatee incurajarile (bravo, foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se
afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe
saptamani. Copilul singur v-a spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1.
Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia
sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de
coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru
sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la
el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia
desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al
lui)

Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru
se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie
sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga,
dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul
asupra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand
copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii,

apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca

miscarea limbii sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele
unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele
onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- ; arpele- ssss; albina- bazzz,
bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe
paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2.
Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod
corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie,
valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului.
Limba tinuta cupa cu varful spre incisivii superiori, suflul de aer puternic, buzele
rotunjite, aerul este simtit cu dosul palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in
fata oglinzii sa repete.

Etapa 3.
Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de
pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia
corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe:

silabe directe (a, e, i, o , u, )

logatomi ( aa, ae, ai, ao, ee, eo, eu, ii, io, iu, oa, oe, ou, oi, ua, ue, uo)
silabe cu sens/ fara ( ac, ad, ap, oc, ec, ed, ef, et,ic, ie, it)

Introducerea sunetului in cuvinte:

sunetul in pozitie initiala ( al, ah, ale, ade, alupa, alau, ampanie, apca, erif, ina,
irag, ifonier, ort, uvita, urubelnita)
sunetul in pozitie mediana (ua, aa, manua, papua, maina, viina, camaa, rou, mou,
atept, mica, puca )
sunetul in pozitie finala ( ca, na, mo, coco, du, tufi, palo, lene, uria ).

Diferentierea sunetelor:

la nivelul silabelor ( sa-a, se-e, si-i, so-o, su-u, asa-aa, ses-e, sos-o, sis-i )
la nivelul cuvintelor ( sare-are, seu-eu, seama-eama, sile-zile, vase-vaze, scoalacoala, dus-du, soc- oc, las-la )

Etapa 4.
Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in
cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.
arpele erpuieste in tufi. apte colari i apte potai ateapta maina. Buteanul este
de la un viin. In gradina sunt caii i viini.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "" la
inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea
curenta a copilului(va intra in reflex).
Caietul logopedic i continu seria de fie cu cea a sunetului S. n plus am adugat un
exerciiu de identificare la sfritul fiei. Jocul propus pe prima pagin are din nou un alt
design, dar poate fi utilizat ca i cele anterioare. Dup emiterea corect a sunetului izolat,
folosii lista de logatomi sugerai pentru a exersa sunetul n diferite combinaii. n funcie
de dificultile pe care le ntmpin copilul n emiterea unor diverse combinaii i
structuri putei mri lista de logatomi i folosi jocul prezentat n aceiai manier.
V reamintim cteva din sugestii oferite:
Joc : oferii copilului o jucrie mic i permitei-i s nainteze cte o form, pe msur ce
repet dup dumneavoastr logatomii din primul rnd.
Odat ajuns la final sau pe unul dintre formele colorate ludai-l i ncurajai-l pentru a
repeta n continuare i rndul urmtor.
Opional, pentru a face jocul mai atractiv, odat ce se finalizeaz repetarea cte unui
rnd de logatomi sau se ajunge la o form colorat, copilul trebuie s imite, de exemplu,
micrile unui robot.
Coperta mapei de fie

Alte exerciii pe care le putei efectua:

Exerciii pentru identificarea denumirii obiectelor din imagine;
Exerciii pentru identificarea poziiei iniiale, mediane sau finale a sunetului S n
cuvnt;
Exerciii de desprire a cuvintelor n silabe i identificare a silabei unde se afl sunetul
S;
Colorarea imaginilor care l conin pe S n poziie iniial sau n poziie final;