Sapunuri si

detergenti

Istoric: Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in

secolul 17 in Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului sa raspandit in
intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea
sapunului a devenit o una din cele mai importante industrii. In 1907,
sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput
comercializarea detergentului Persil. Pe langa sapunul de acid
carboxilic, Persil continea perbotat de sodiu (NaBO3) silicat de sodiu si
carbonatde sodiu. De aici perborat + silicat = PERSIL

Sapunurile

Definitie:
Spunurilesuntsruricu diferitemetale(
sodiu,potasiui altele) aleacizilor graicu cel
puin optatomidecarbonnmolecul.
Puterea de splare se datoreaz faptului c
moleculele de spun ader cu uurin att la
moleculele nepolare (de exemplu ulei i
grsimi) ct i la moleculele polare (de
exempluap).

Clasificare:

Spunurile se obin prinhidrolizaalcalin a

grsimilor. Acetia se mpart n trei categorii:
spunuri desodiu, care sunt solide i solubile nap;
spunuri depotasiu, care sunt lichide i solubile n
ap;
spunuri dealuminiu,mangan,calciu,bariu, care
sunt solide i insolubile n ap.
Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi
folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere
de splare inferioardetergenilor.

Metode de obtinere:

Sapunurile se pot obtine prin mai multe metode, astfel avem:

a)Transesterificarea:
Cand esterii sunt incalzitii cu alcooli acizi sau alti esteri in prezenta unui catalizator se poate
schimba gruparea alcool sau cea acid. Acest proces se numeste transesterificarea, el este acelerat
deprezenta unor cantitati mici de acid sau de baza . Sunt cunoscute trei tipuri detransesterificare:
-alcooliza schimbarea gruparilor alcool;
-acidoliza schimbarea gruparilor acid
-schimbarea gruparilor intre doi esteri .
Alcooliza sia cidoliza sunt procese importante utilizate in procese preparative. Toate celetrei reactii
sunt reversibile si pentru deplasarea echilibruluieste nevoie de indepartarea unuia din produsi.
Catalizatori cei mai folositi pentru transesterificarea grasimilorsunt metalele alcaline, oxiziimetalelor
alcaline si sarurilor de zinc.Au mai fost folositi recent si titanatiiorganici.
Enzimele pot di si ele utilizate daca se doreste obtinerea de compusi optic activi.
Prin transesterificare se obtin cativa compusii importantii:
esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale;
dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalat
alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinil
polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric

Formula sapunului


b). Hidroliza grasimilor si uleiurilor:
Pentru hidroliza grasimilor sau uleiurilor cu apa
este nevoie de o agiatare foarte buna a acestora
doua faze nemiscibile. Reactia este desfasurata in
astfel de conditii incat sa existe o solubilitate
apreciabila a apei in faza de ulei (10-25%). Pentru
aceasta se lucreaza sub presiune mare (40-55 at)
in coloane de otel inox cu inaltimea de 24-31 m si
diametrul de 50-130 cm Oxidul de zinc se adauga
uneori drept catalizator .


c.)Sinteza surfactantilor:
In principiusurfanctii seimpart in trei grupe: anionici, cationici si
neionici.In prima grupa, de regula intra sapunul (CH3-(CH2)14COONA) si un numar de surfancti sintetici cum sunt sulfantii
(CH3)-(CH2)11OSO3NAsi solfantii R-C6H4-SO3NA.
Surfanctii cationici se refera in majoritatea cazurilor la
sarurilor cuaternare de amoniu [CH3-(CH2)17]2N (CH3)2CL.
Substantele superficial active de acest tip au o larga aplicatie la
rezolvarea diferitelor probleme legate de udare: hidroliza
suprafetelor formarea si distrugerea emulsiilor dispersarea
cernelurilor,etc.
Surfactantii neionici,cum rezulta si din denumirea lor, nu
sunt electroliti in moleculele lor ca si in moleculele altor surfanctii
ca: alcoolipolietoxilati........

Detergenti

Detergeniisunt produi desintez, avnd o structur

asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de
splare i curire, modificnd tensiunea superficial aapeide
splare. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare
superioarspunurilor. Frecvent ele includelementei combinaii
chimicecu rol de substane curitoare active cum ar fi:tenside,
acizi,bazeienzime, care ajut la ndeprtarea diferitelor forme
de murdrie. Detergenii se produc specializat pentru folosire n
diverse activiti de splare i curire cum ar fi:
Curiri i splri de mbrcminte.
Splri de vase debuctrie.
Splri i curiri de piese mecanice industriale.
Curiri de pardoseli.

Clasificare

Dup structura lor, detergenii pot fi:anionici;cationici;neionici.

Detergeni anionici:
Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic),
care conine 12-18 atomi decarbonn molecul sau pot avea
caten aril-alchilic, cu 8-12 atomi de carbon nmolecul, care are
ca grupare polar o gruparesulfonic.
Detergeni cationici:
Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de
carbon ntre 12 i 18, care are ca grupare polar o grupare
cuaternar deamoniu.
Detergeni neionici
Compui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care
au ca grupare polar grupaetoxii o grupare hidroxil terminal.

Actiune asupra
mediului

Poluarea-este deversarea in aer,ape,sol a unor substante

si materiale care modifica mediul ambiant si dauneaza
vegetatiei si vietii organismelor.Agentii poluanti rezulta
din procesele fizice,chimice sau biologice.
Cel mai raspandit si comun poluant dintre substantele
anorganice poluante(oxizii
carbonului,azotului,sulfului,halogeni,etc.)este oxidul de
carbon (CO) provenit in atmosfera prin arderea
incompleta a
combustibililor(metan,carbuni,benzine,motorine,
etc.).


Actiunea poluanta asupra apei:Apa exista in natura sub forma de
izvoare,rauri,fluvii,ghetari,oceane,mari sau lacuri.In mod
obisnuit,apa in natura se gaseste intr-un circuit continuu. Astfel apa
din rauri,lacuri mari si oceane se evapora si trece in atmosfera sub
forma de vapori,alcatuind apa atmosferica. Aceasta este purtata de
curentii de aer pana atinge zone mai reci,cand condenseaza si cade
la suprafata solului sub forma de precipitatii.Odata ajunsa la sol,apa
poate intalni un strat impermeabil,ramanand la suprafata acestuia
din urma si formand apa subterana. Detergentii se plaseaza la
suprafata apei sub forma de spuma si impiedica autoepurarea apei
si folosirea ei pentru irigatii. Pesticidele pot constitui cauza unor boli
grave(cancer),tulburari neurologice,afectiuni ale glandelor
endocrine.

Detergentii
biodegradabili

Biodegradabilitateareprezinta capacitatea detergentilor

aflati in apele reziduale de a se descompune sub actiunea
oxigenului si a microorganismelor.
Majoritatea detergentilor de pe piata sunt compusi din
substante chimicerezistentela actiunea
factorilorbiologici. Astfel, in momentul in care acesti
detergenti intra in contact cu apa si mediul inconjurator
sunt foarte greu deeliminatsi pot crea probleme serioase
pentrumediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile
rezultate din fabricarea detergentilorobisnuiti sunt
antrenate de ploi, ajungand la adancimi foarte mari, chiar
si dincolo de panza freatica


Pentru cresterea performantelor detergentilor, in
compozitia acestora se adauganitritisifosfati, care
au ca efect reducerea duritatii apei. Ajunsi in mediul
acvatic, acestia stimuleazainmultirea algelor, ceea
ce duce la scaderea continutului de oxigen in apa,
facand imposibila viata faunei acvatice.
Mai mult de atat, cercetatorii au avertizat in mai multe
randuri ca solurile agricole sunt tot mai infestate, pe
langa pesticide, cusulfat de alchilbenzen, substanta
intalnita in detergentii anionici, cei mai bine vanduti la
nivel mondial.