1.

Esenta economiei si stiinta economica

Economia-o activitate umana indreptata spre satisfacerea nevoilor umane mereu crescinde in
situatia cind resursele sunt limitate.
Economia poate fi privita sub diferite nivele:
-microeconomia-procesele, faptele, comportamentele participantilor individuali la activitatea
economica(a firmei)
-mezoeconomia-procesele, faptele, comportamentele care se refera la sectoare de activitate
economica, la ramurile activitatii economice (servicii)
-macroeconomia-procesele,faptele referitoare la intreaga economie privita ca un
sistem(economia nationala)
-mondoeconomia- nivel global
-extraeconomia-cosmos.
Stiinta economica- analizeaza ideile, teoriile, doctrinele si procesele economice care parcurg in
societate.
Stiinta economica e intemeiata pe 3 principii:
Interactiunea dintre teorie si practica- teoria este conditia de elaborarea a deciziilor pt
dezvoltarea economiei, dar practica determina adevarul theoretic, adica confirma sau
respinge practica.
Unitatea dintre analiza micro si macroeconomica-reflecta 3 probleme fundamentale:Ce?
Cum?Pt cine de produs?
Istorismul real-stiinta economica trebuie sa se bazeze pe situatia reala sis a tina cont de
conditiile istorice a tarii.
Stiinta economica poate fi divizata in economie pozitiva si normative.
Economia pozitiva-ie evidentiaza situatia reala care exista intr-o tara, pune diagnozticul la
starea economiei si prognozeaza dezvoltarea ei cu ajutorul instrumentelor de analiza
economica.(rata somajului mare)
Economia normative-include elementele economicecare trebuie atinse intr-o tara pt a avea
o situatie economica buna.
2.

Etapele de dezvoltare a stiintei economice

Stiinta economica in evolutia sa cunoaste urmatoarele etape:

1.Antica-au aparut primele idei economice referitoare la proprietate,
impozite,preturi,arenda,credit. Cei mai principali reprezentanti erau Aristotel,Platon,Xenofonparintele economiei)
2.Mercantilista-(1450-1750) pun accent pe bogatie, bani sau alte metale pretioase. La baza
activitatii economice se afla comertul.
8

3.Fiziocrata-(a doua jum.a secol 18) se pune accentul pe produsele necesare vietii. Se
considera ca agricultura este principal ramura unde se creeaza produsul net.
4.Liberalismul classic-(sec 18-19) se pune accent pe proprietatea private,libera activitate a
agentilor economici,limitarea interventiei statului in activitatea economica.
5.Neoclasicismul-ideia de baza este pusa pe valoarea marfurilor (valoarea marfii este pt
utilitatea marfii), teoria echilibrului economic.
6.Keynesianism-recomanda interventia statului in economie prin adoptarea legilor c ear proteja
activitatea agentilor economici.
7.Neoliberlism- interventia statului este limitata. Necesitatea crearii si functionarii unei banci
central si economia fiecarei tari.

3.

Metodologia stiintei economice (categoriile, legile, metodele)

Metode de cercetare a stiintei economice:

1.Inductia si Deductia
Inductia trecerea de la particular la general
Deductia-trecerea de la teorie la fapte/ general la particular
2.Analiza si sinteza
Analiza-descompunerea fenomenului, procesului de cercetat in elementele sale componente si
cercetarea fiecarui dintre acestea.
Sinteza-unirea elementelor analizate separate si formarea concluziilor generale pe baza
rezultatelor obtinute .
3.Abstractia stiintifica-cercetarea esentialului facind exceptie de ce este secundar.
4.Istoriologica-presupune analiza indicatorilor economic ice au avut loc in trecut pt a lua
anumite decizii la nivel micro sau macroeconomic.
5.Experiment economic- presupune ca orice activitate economica pt a fi eficienta este nevoie
de implimentarea testului.
Categoriile economice pot fi divizate in 3 grupe:
Economice generale-functioneaza in toate modurile de productie(productia,
repartitia,munca)
Economice intermediare-functioneaza in mai multe moduri de
productie(valoare,bani,cerere)
Economice specific-functioneaza modului de productie
dat(concurenta,inflatia,somajului)

Legile economice se clasifica in 3 grupe:

-generale-activeaza in toate modurile de productie(legea cererii,productivitatii muncii)
-comune-activeaza pentru mai multe moduri de productie(legea valorii)
-specifice-actioneaza in modul de productie dat(legea concurentei)

4.

Functiile teoriei economice si politica economica

Functiile teoriei economice:

1.Cognitiva-teoria economica cerceteaza fenomenele economice,determina legitatile
economice si formuleaza legile economice.
2.Metodologica-teoria economica este baza teoretica a tuturor disciplinelor economice.
3.Practica-serveste idei, propuneri,strategii, recomandari pt a imbunatati nivelul de trai,
economia,rezolvarea problemelor din societate(somajul,saracia). Aceasta are scopurile:
-cresterea economica-asigurarea unui volum mai mare de marfuri si servicii
-ocupatia deplina-oferirea locurilor de munca
-eficienta economica-obtinerea rezultatelor bune cu cheltuilei minime
-preturi stabile-evitarea cresterii,scaderii bruste a nivelul preturilor

Politica economica-actiunea constienta a puterii publice, care presupune definirea stiintifica a

obiectivelor economice ale statului si punerea in aplicare a acestor obiective.
Pe baza teoriei economice sunt formulate urmatoarele politici economice:
-politica monetara,valutara,fiscal,bugetara,de preturi,de venituri,comerciala etc.

5.

Nevoile umane si clasificarea lor

Nevoile umane- niste cerinte material economice, sociale si spiritual ale oamenilor in legatura
cu viata si activitatea lor. Acestea se caracterizeaza prin:

Numeroase-nelimitate la numar
Limitate in capacitate (una din doua)
Concurente
Complementare-pot fi substituite cu satisfacerea altora)
Se sting odata cu satisfacerea lor, dar pot sa reapara

Clasificarea Nevoilor umane:

1.Fiziologice-necesare fiecarui individ(aer,apa,hrana)
10

2.Sociale-resimtite de oameni si care pot fi satisfacute prin actiunea lor comuna

3.Spiritual-psihologice-ce tin de trasaturile oamenilor,de istruire (religie)
Principalele nevoi sunt nevoile economice(de marfuri si servicii)- servesc drept motiv de
baza in dezvoltarea productiei si progresului tehnico-economic.
Nevoie umane nu trebuiesc confundate cu interesele economice -acestea sunt o forma de
realizare a nevoilor umane. Sunt interese personale, private(a formelor),publice(a
statyului),de grup(a studentilor)

6.

Resursele economice si bunurile economice

Resursele economice-totalitatea elementelor disponibile si care pot fi atrase intr-un anumit

process de producere necesare satisfacerii nevoilor umane.
Structura resurselor economice:
1.Resurse materiale: primare-(fondul funciar,flora,fauna,bogatii subterane) si
derivate(utilajul,masini)
2.Resurse umane: primare-(populatia), derivate(descoperiri stiintifice,brevete)
3.Resurse financiare: mijloace banesti la dispozitia agentilor economici
4.Resurse informationale: date ,informatii,sisteme
Prima lege a economiei: legea raritatii resurselor- nevoile umane se diversifica ca volum si
structura mai rapid decit resursele.

Bunurile economice-rezultatul utilizarii resurselor economice, un element care satisface o

anumita nevoie individuala sau sociala.
Structura bunurilor economice:
1.Bunuri libere- cantitatea carora apara ca nelimitata(aer, apa, lumina solara)
2.Bunuri economice-care au character limitat
3.Bunuri materiale-de consum final(franzeluta pt familie) si productive(franzeluta pt o
companie)
4.Bunuri nemateriale- prestari de servicii
Dupa gradul de prelucrare bunurile pot fi grupate in:
-bunuri initiale- material prima
-bunuri intermediare-in faza de prelucrare
-bunuri finale- destinate pt consum final sau productive
11

Marfa-orice produs destinat vinzarii. Are 2 valori: de schimb(pretul de vinzare), de

intrebuintare(satisfactia utilizarii)

7.

Continutul si caracteristica fazelor activitatii economice

Activitatea economica-proces complex de atragere si utilizare a resurselor economice limitate

in scopul satisfacerii cerintelor uname si intereselor economice.
Fazele activitatii economice:
1.Productie-combinarea si utilizarea factorilor de productie in scopul obtinerii de noi bunuri
economice. Bunuri material(productia industriala,Agricola) si bunuri nemateriale(servicii
juridice,medicale,instruire)
2.Schimb-deplasarea in spatiu a bunurilor material si trecerea lor de la persoana la alt ape calea
vinzarii-cumpararii.
3.Repartitie-activitatile economice prin care bunurile material sunt orientate spre destinatiilor
lor, prin care distribuie veniturile catre participantii la viata economica
4.Consumul-reflecta gradul de folosire efectiva a bunurilor si verifica utilitatea acestora si
concordant cu nevoile umane.
Principiul de baza al activitatii economice-obtinerea rezultatelor maxime cu cheltuieli minime.
Pt a realize acest principiu este aplicat Costul de oportunitate-valoarea sacrificata a unui
produs sau serviciu in favoarea altui produs sau serviciu.
8.

Esenta, tipurile si formele de proprietate

Proprietatea un ansamblu de relatii economice de insusire a bunurilor si serviciilor, relatiilor

determinate de norme sociale de diferite trepte istorice.
Este o problema in teoria economica, d/ce sta la baza diferitor relatii intre oameni. Poate fi
privita din punct de vedere juridic si economic.
Juridic-proprietatea este un bun care apartine cuiva si reflecta 3 forme de drept:
1.dreptul de a poseda-dreptul de a stapini efficient bunul dat.
2.dreptul de a utiliza
3.dreptul de a administra-de a determina soarta bunului
Economic ansamblu relatiilor de productie care apar intre oameni in procesul de productie a
bunurilor, serviciilor. Reflecta 3 forme:
1.insusirea factorilor de productie-(care o executa salariatii)
2.relatiile de folosire a mijlocelor de productie
3.relatii de realizare economica a proprietatii-are loc cind proprietatea adduce posesorului un
anumit venit sub forma de profit,dobinda,renta.
12

Subiectii proprietatii: persoanele care detin anumite bunuri in proprietatea lor si isi exercita
drepturile asupra acestora
Obiectul propritatii: bunurile in jurul carora se creaiazarelatii de proprietate.
Tipuri si Forme de proprietate:
Proprietatea Privata-include bunurile economice ce apartin unei sau mai multor pers
fizice/juridice. Are 3 forme:
-individuala- bazata pe munca personala
-bazata pe utilizarea muncii salariatilor
-asociativa-SRL,SA,cooperative
Avantaje a P.Private: genereaza concurenta reala,libertate si democratie in societate,se
adapteaza la cerintele pietei
Dezavantaje :divizarea societatii in bogati/saraci; eliminarea micilor producatori in lupta cu
concurenta
Proprietatea Publica- include bunurile ce apartin statutului sau organelor de administrare
publica locala, are formele:
-de stat
-municipala
Avantaje: investitii mari imposibile pentru intreprinzatori private;asistenta sociala si activitati
de ordin public,stabilitate relative a locurilor de munca
Dezavantaje: duce la extinderea birocratiei si sporirii costurilor managerial; duce la sustinerea
intreprinderilor nerentabile acordindu-le anumite subventii.
Proprietatea Mixta- se poate forma prin combinarea proprietatii publice si private sau fara
participarea proprietatii straine. Are 3 forme:
-combinarea capitalului national public si privat(Franzeluta)
-imbinarea capitalului national si strain(MOLdova gaz)
-capital national privat si strain(IONEL)

9.

Banii si functiile lor

Banii- titluri de valoare emise de stat care au putere de vinzare-cumparare.

Functiile banilor:
1.Expresie a valorii- valoarea exprimata in bani a marfii constituie pretul ei.
2.Circulatie-schimbul de marfuri dupa formula:Marfa-Bani-Marfa.
13

3.De plata-in situatia cind momentul de achizitie nu coincide cu momentul de achitare a

banilor(salarii,credite)
4.De acumulare-in banci sau obiecte imobiliare si in forma de investitii de afaceri
5.Bani universali-relatii economice dintre tari(dolar, euro)
Rolul banilor: etalon general al schimbului pentru toate marfurile si serviciile; contribuie la
atragerea si utilizarea eficienta a factorilor de productie; instrument de distribuire a bunurilor.
10. Economia naturala, economia de schimb si trasaturile lor
Economia naturala- un system inchis de gospodarire , in cadrul lui tot ce se produce este
destinat consumului propriu.
Trasaturile:
-tot ce sa produs se consuma in interiorul grupului
-sunt folosite unelte simple
-cules, vinatoare,pescuit
-nivelul de eficienta este foarte jos, deoarece e intemeiata pe tehnica rutina
-activitatea este bazata pe traditii
Economia de schimb-un sistem economic in cadrul caruia tot ce se produce este destinat
schimbului.
Trasaturile:
-scopul principal al activitatii economice este de a spori profitul
-folosirea muncii salariale
-utilizarea tehnologiilor avansate
-oscilarea activitatii economice in jurul pietei.

11. Intreprinderea: trasaturile,functiile, clasificarea

Intreprinderea-principala unitate a economiei nationale in cadrul careia se produc majoritatea
bunurilor material si a serviciilor.
Trasaturile:
-este un organism social-intruneste un anumit nr de oameni, care contribuie la producerea
bunurilor si serviciilor.
-un organism tehnico-productiv-inzestrata cu mijloae de productie necesare pt efectuarea
procesului de productie
14

-un organism economic-dispune de interdependenta economica care se incadreaza in procesul

de producer si realizarea produselor fabricate.
-un organism dynamic-este influentat de progresul tehnico stiintific si alti factori externi
Functiile intreprinderii:
1.Cercetare-dezvoltare- cercetarea si elaborarea proiectelor de dezvoltare a intreprinderii;
elaborarea programelor strategice de investire a capitalului.
2.Productie-combinarea factorilor de productie in scopul organizarii proceselor de
productie,producerea de bunuri si servicii;obtinerea profitului
3.Comerciala-aprovizionarea intreprinderii cu material prima,combustibil necesare pt
exercitarea procesului de producere;organizarea comercializarii produselor fabricate, reclama.
4.Financiar-contabila-analiza veniturilor si cheltuielilor intrepr, utilizarea eficienta a resurselor
financiare , control financiar intern.
5.Personal-angajarea personalului, selectarea si perfectionarea.
6.Manageriala-determinarea obiectivelor care trebuie sa fe realizate intr-o perioada de
timp,controlul asupra subdiviziunilor din intreprindere
7.Marketing-studierea cerintelor consumatorului,cautarea noilor piete de desfacere,elaborarea
si promovarea produselor noi pe anumite segmente ale pietei
Clasificarea Intreprinderilor:
-dupa forma de rs patrimoniala: intreprinderi pers fizica(rs nelimitata,cu intreg patrimoniul)si
pers juridice(rs cu partea cu care a contribuit)
-dupa forma de proprietate: private, publice,mixte
-dupa ramura de activitate:industrial,agrare,de transport,de constructive
-dupa forma de asociere:SA,SRL,Cooperative
-dupa dimensiune:microintreprinderi(pina la 9 lucratori), mici(pina
49),mijlocii(249),mari(peste250)
Forme ale intreprinderii:
1.Intreprindere individuala-persoana fizica, raspundere nelimitata,pproprietar o singura pers
sau familia
2.Societate in nume colectiv-cind se unesc 2 proprietari ai intreprinderii individualecu scopul
gestionarii eficiente resurselor. Persoana fizica si rs cu tot patrimoniul.
3.Societate in comandtita-o persoana comanditat(rs pentru obligatiunile societatii cu intreg
patrimoniu) si mai multi comanditari(rs cu partea capitalului care a depuso la initierea
intreprinderii.
4.SRL-sunt cote parti si fiecare proprietar participa cu o suma de bani sir s in limita cotei
depuse.pot fi de 2 la 50 persoane.Capitalul initial=5400 lei.
15

5.SA-raspundere limitata, intruneste mai multe persoane,capitalul se formeaza din contul

vinzarii actiunilor. Actiunea hirtie de valoare care demonstreaza ca detinatorul este
coproprietar intr-o afacere. Actiunile pot fi simple(proprietarul ncaseaza un dividend variabil)
si privilegiate(dividend fix)
SA pot fi de tip inchis-nu pot fi vindute pers din afara si de tip deschis- pot fi vindute.
6.Cooprativa-cindse unesc mai multi proprietary cu finante, utilaje.
7.De arenda-proprietarul arendeaza de la stat,agenti economici utilaje,cladiri pt o perioada de
timp.
8.Intreprindere de stat-creata din contul mijloacelor bugetului de stat si dirijat de catre
oraganele respective. Municipala- din bugetul municipal.
9.Intreprinderea mixta- sunt bazate pe capitalul public si privat.

12. Indicatorii economici a activitatii intreprinderii

Principalii indicatori ai activitatii intreprinderii sunt:
1.Cifra de afaceri-masoara rezultatele intreprinderii,toate veniturile compniei din activitatea de
baza si auxiliara.
2.Veniturile din vinzari-vinzarile din activitatea de baza
3.Profitul brut-marimea profitului obtinut intr-o perioada de timp
4.Profitul net- partea din profitul brut care ramine dupa scaderea impozitelor si alte plati
prevazute de legislatie.
5.Rentabilitatea-eficienta activitatii intreprinderii= Profit/Cost*100
6.Productivitatea muncii-VV/Nr angajati

13. Factorii traditionali de productie

Factorii de productie- elementele atrase in procesul de producer.
Factorii traditionali de productie sunt: munca,natura,capitalul
Munca-un process prin care oamenii folosind capacitatile (fizice/intelectuale) efectueaza un
process de producere. Este alcatuita din populatia apta de munca(16,57,62ani). Contribuie la
crearea bunurilor material si aserviciilor, deoarece are character creative si contribuie
lautilizarea altor factori de productie.
Natura un factor de productie original,care are la baza asigurarea cu resurse natural procesul
de productie(zacaminte, lemn, gaze) cel mai important pamintul. Pamintul suprafata de trai si
fond funciar.
16

Capitalul- toate elementele material utilizate in procesul de producer.poate fi utilizat pe termen

lung si scurt. Pe termen lung este capitalul fix(elementele care participala mai multe cicluri de
producer) si pe termen scurt -capitalul circulant(participa la un singur ciclu de producermateria prima,combustibil).
Capitalul fix este factorul care isi pierde valoarea in timp, se uzeaza. Expresia valorica a uzurii
se numeste Amortizarea. Scopul amortizarii este de a rascumpara valoarea initiala a capitalului
fix.
Uzura fizica-pierderea treptata a capacitatii de productie a capitalului fix
Uzura morala-pierderea treptata a valorii capitalului fix in urma cresterii productivitatii muncii
si ieftinirea capitalului fix, datorita progresului tehnico stiintific.

14.Neofactorii de productie.Combinarea si substituirea factorilor de productie.

Ca neofactori se consider: progresul tehnico-tiinific; sistemulinformaional; capitalul
uman; abilitatea ntreprinztorului.Ameliorarea calitativ a factorilor de producie se
nfptuiete prinintermediul progresului tehnic.
Progresul tehnico-tiinific,ca neofactor de producie, contribuie la:modernizarea i
diversificarea produselor, perfecionarea echipamentelor itehnologiilor de producie;
aplicarea noilor surse de materie prime i energetice;mbuntirile n domeniul
comercializrii bunurilor, al transportului icomunicaiilor; perfecionarea metodelor de
organizare a produciei i a activitii manageriale etc. Revoluia tiinific i tehnic
actual permite nlocuirea aproapetotal a efortului fizic i n msur sporit a celui
intelectual.
Sistemul informaional,ca neofactor de producie, asigur: reglarea, fr participarea
nemijlocit a omului, a unor procese de producie; conducerea de ladistan a unor maini
i utilaje, programarea, lansarea i urmrirea proceselor de producie; nlocuirea
factorului munc prin sistemul de maini (robotizarea).
Capitalul uman,ca neofactor de producie, include stocul de experien icunotine
acumulate n fiina uman, care constituie un izvor al venitului potenialviitor pe baza
serviciilor productive furnizate. n calitate de capital uman servetemiestria profesional
obinut prin educaie. La baza capitalului uman se aflinvestiiile fcute anterior n
sistemul de instruire.
Abilitatea ntreprinztorului,ca neofactor de producie, este apreciat ca un tipspecial
de resurs uman, care se refer la capacitatea de a combina n modul celmai eficient
natura , munca i capitalul, la creativitatea i iniiativa de a produce bunuri i de a gsi
noi ci de comercializare a acestora, la asumarea riscului nactiviti economice.
Combinarea factorilor de producie reprezint un mod specific de unire aacestora, ce
poate fi privit sub aspect cantitativ, structural i calitativ. Criteriul deapreciere a
17

raionalitii i eficienii combinrii este natura nsi a activitiieconomice.

Din punct de vedere economic prima i cea mai important funcie a ntreprinztorului
este asigurarea unei combinri optime a factorilor de producie.
Productivitatea reprezint un raport ntre rezultatele obinute i eforturile depuse.
Formele productivitii: productivitatea fizic, valoric, brut, net,individual, social,
global, parial.Asupra sporirii productivitii influeneaz urmtorii factori: factorii
naturali,tehnici, economici, sociali, psihologici, structurali, factori ce decurg din gradul
de integrare a economiei naionale n economia mondial.Principalele forme de
productivitate sunt: productivitatea muncii i randamentul capitalului.
Productivitatea muncii capacitatea forei de munc dea crea ntr-o unitate de timp un
anumit volum de bunuri, sau cantitatea de timp pentru obinerea unei uniti de produs i
pot fi exprimate prin:
Profitul este venitul rezidual dat de diferena dintre veniturile totale icosturile
totale.Randamentul capitalului reprezint, deci, necesarul de capital pentru obinerea unei
uniti de efect i poate fi exprimat prin:
Consumul factorilor de producie nseamn ntrebuinarea nemijlocit aacestora la
producerea de bunuri materiale, servicii, n cadrul crora resurseleeconomice alocate se
regsesc ntr-o form natural concret i/sau valoric, adicn preurile rezultatelor
obinute.
Consumul bunurilor capital,n cazul capitalului fix,se consum n mai multe acte de
producie, regsindu-se n bunurile care se obin numai valoric, prinamortizare; n cazul
capitalului circulant, acestea se consum integral n fiecare actde producie i se regsesc
n bunurile care se obin att valoric ct i material.
Consumul resurselor naturale ca factor de producie presupunentrebuinarea acestora
la producerea de bunuri materiale i servicii, regsindu-se nrezultatele obinute valoric,
prin preul pmntului (n agricultur) i material(minereuri, petrol etc.).
15.Costurile de productie si tipologia lor.Caile de reducere a costurilor de productie
Costul de producie expresia bneasc a consumului de factori de producie. Costul de
producie poate fi privit n aspect contabil i economic. Costulcontabil include cheltuielile
bneti pentru plata materiilor prime, materialelor,combustibilului, energiei, salariilor,
amortizrii
Costurile fixe reprezint cheltuielile pe care o firm le face cu plata
chirieicorespunztoare spaiilor cu destinaie productiv sau administrativ, cu
achitareaobligaiilor contractuale ce decurg din achiziionarea unor echipamente, cu
platadobnzilor la mprumut, a sumelor necesare pentru obinerea diverselor autorizaiietc
18

Costurile variabile sunt acele cheltuieli ale cror mrime variaz n funciede volumul
produciei
Costul total reprezint cheltuielile minime ce trebuie efectuate pentru a produce o
cantitate de
1)costul global, care cuprinde ansamblul cheltuielilor la fabricarea unui volumde
producie dat. Costul global include: costul fix; costul variabil; costultotal;
2)costul mediu (unitar) reprezint costul pe unitate de produs, care la fel poate fi: fix,
variabil, total.
Costul unitar fix (CUF)este dat de raportul CF/Q
Costul unitar variabil (CUV)este egal cu raportul dintre costul variabil i volumul
produciei.
3)costul marginalreprezint mrimea sporului de cheltuieli necesare pentru obinerea
unei uniti suplimentare de bun economic.
Cile de reducere a costului de producie sunt:
reducerea cheltuielilor materiale;
creterea productivitii muncii;
reducerea cheltuielilor administrativ-gospodreti;
ridicarea nivelului de calificare a lucrtorilor;
perfecionarea echipamentului tehnic, a tehnologiilor de fabricaie,aactivitii de
administrare, i de gestiune i conducere;
stimularea material.
16.Piata.esenta,functiile ,formele.
Piata:locul unde se intilnesc vinzatorii si cumparatorii cu scopul de a efectua anumite
tranzactii de vinzare cumparare a marfurilor.
Functiile pietei:
-functia de intermediere(negociaza pretul vinzatorul si cumparatorul)
-functia de formare a pretului(se intilneste cererea si oferta)
-functia de informare(piata ofera agentilor economici informatia necesara despre mersul
afacerilor in diferite domenii)
-functia de diferentiere a producatorilor(piata ii stimuleaza pe producatorii eficienti sii
19

penalizeaza pe cei necompetenti).

Formele:
1.In dependenta de natura economica a bunurilor:
-piata bunurilor de consum(produse alimentare,imbracaminte)
-piata capitalului(se vind si se cumpara obligatiuni si actiuni)
-piata muncii(forta de munca)
-piata funciara(se vinde /cumpara pamint)
-piata valutara
2.In dependenta de extinderea georafica
-locala(tirg)
-regionala
-nationala
-globala
3.In dependenta de modul de manifestare a concurentei:
-piata cu concurenta perfecta
-piata de tip monopol(cind domina un singur producator)
-monoson(predomina un singar cumparator)
-divopol(domina 2,3 producatori)
-piata cu concurenta monopolista.
4.In dependenta de specificul pietii:
-piata sub forma de burse(locul unde se intilneste vinzatorul si cumparatorul,maraf
lipseste dar existenta ei se confirma documentar)
-piata in forma de licitatie
-piata sub forma de tender.
17.Infrastructura pietii contemporane
Infrastructura pietei:conditiile necesare functionarii normale eficiente a economiei pe
piata.
20

Elementele-cheie ale infrastructurii pietei:

a. Sistemul comercial bursele de marfuri si ale hirtiilor de valoare, licitatiile si
iarmaroacele, camerele de comert, complexele de expozitii;
b. Sistemul bancar bancile comerciale si sistemul de credit, bancile de emisie;
c. Sistemul publicitar agentii publicitare, centre informationale;
d. Sistemul de consulting si audit servicii ce acorda consultatii in probleme economice
si juridice, precum si serviciile care efectueaza controlul activitatii financiar-economice a
#rii;
e. Sistemul de asigurare a riscurilor, a proprietatii, a vietii etc;
f. Sistemul de invatamint economic mediu si superior.
Elementele de baza ale pietei:
1. Cererea;
2. Oferta;
3. Pretul;
4. Concurenta.
18.Concurenta:esenta,functiile,metodele luptei de concurenta.
Concurenta:o contradictie intre cel putin 2 agenti economici care produc si ofera pe
piata aceeasi categorie de produs.Concurenta este un fenomen destul de complex care are
atit efecte pozitive cit si efecte negative.
Concurena se caracterizeaz prin urmtoarele funcii:
Funcia de reglare.Pentru a rezista n lupta de concuren, ntreprinztorul trebuie s
ofere pe pia bunuri ce corespund intereselor consumatorilor.
Funcia de motivare. Pentru ntreprinztor concurena este o ans i un risc n acela
timp, deoarece:ntreprinderea care poate oferi o calitate mai bun a mrfii sau poate s o
produc cu mai puine cheltuieli, obine o remunerare sub form de venit, ceea ce
stimuleaz progresul tehnic;
ntreprinderea ce nu reacioneaz la cerinile clienilor sau ncalc regula concurenei este
penalizat suportnd pierderi sau accesul pe pia.
Funcia de repartizare.Concurena nu stimuleaz numai productivitatea, dar i
repartizeaz veniturile ntre ntreprinderi i gospodrii n dependen de aportul adus.
Funcia de control.Concurena limiteaz i controleaz puterea economic a fiecrei
21

ntreprinderi.
Aspecte pozitive a concurentei:
-calitatea produselor si serviciilor este mai inalta
-preturile sunt mai accesibile-concurenta stimuleaza libera initiativa a agentilor
economici.
-concurenta contribuie la implimentarea noilor tehnologii,reducerea costurilor.
Aspecte negative:
-distrugerea bazei materiale a concurentului
-distrugerea fizica a agentilor economci
-concurenta duce la informarea falsa pe piata
Metodele de lupta a concurentei:
1.metoda de natura economica(reducerea preturilor,ridicarea calitatii diversificarea
sortimentului etc.)
2.de natura extraeconomica:inlaturarea fizica a concurentului ,spionajul
comercial,santaj,publicarea informatiei false,concurenta neloiala.
Tipuri de concurena:
-perfecta
Piaa cu concuren perfect are urmtoarele trsturi:
omogenitatea produselor pe piaa cu concuren perfect. Produsele trebuie s
fieomogene, pentru ca cumprtorului s-i fie indiferent de la ce vnztor procurmarfa;
intrarea liber noilor productori n ramur, s nu existe bariere juridice
sauinstituionale de mobilitate a factorilor de producie;
elasticitatea pieei. Piaa cu concuren perfect trebuie s fie elastic, adic adaptarea
fr restricii a ofertei la cerere i invers n raport cu modificarea preului;
transparena pieei, situaia cnd toi participanii pieei sunt informai referitor lacerere,
ofert, calitate, pre etc
-imperfecta.Piaa cuconcuren imperfectse manifest n trei forme: pia de monopol;
piaa cuconcuren monopolistic; piaa cu concuren de oligopol(piata este dominata de
cel mult 3-7 producatori.Piaa de monopol presupune existena unui singur productor
(vnztor) ce producei ine la control oferta unor valori de producie sau de consum.dac
pe piaa unui bun sau serviciu omogen exist unnumr mare de productori, pui n faa
22

unui singur cumprtor, care fixeaz volumul de producie i preul de cumprare, atunci
apare situaia de pia de monopson.
19.Cererea.esenta ,legea,formele,factorii ,elasticitatea.
Cerearea este cantitatea de marfuri si servicii solicitata de consumatori la un anumit
nivel al pretului si intro anumita perioada de timp.
Legea cererii:daca sporeste pretul pt un anumit produs cererea pt acest produs scade si
daca pretul scade cererea creste.
Factorii:
-Influenta modei(lumia se orienteaza dupa ceea ce e in voga)
-modificarea venitului consumatorului(daca venitul sporeste creste cererea pt produse
mai de calitate si invers)
-modificarea pretului in asteptarea consumatorului
-schimbarea pretului la produsele complimentare(substituante).

Q-cererea;P-pretul
La un pret inalt cerearea e mica;La un pret minim cerea e maxima.
Elasticitatea cererii dupa pret
Pt a determina cum influenteaza modificarea cererii schimbarea pretului se calculeaza
coeficientul de elasticitate a cererii dupa pret:
Ecp=% delta C / % delta P
delta C - % variatiei cererii
delat P-% variatiei pretului.
delta C= C2-C1;delta P=P2-P1
In cazul cind coeficientul elasticitatii cererii dupa pret este mai mare decit 1 cerea este
elastica.
Ecp>1 cerere elastica C > P
Ecp<1 cerere inelastica C<P
23

Ecp=1 cerere unitara C=P

20.Oferta.esenta ,legea,formele,factorii ,elasticitatea.
Oferta:cantitatea de marfuri si servicii oferite de vinzatori la un anumit pret si intr-o
anumita perioada de timp.
Legea ofertei:Daca pe piata sporeste pretul pt un anumit produs oferta acestuia creste,dar
daca preturile scad ,oferta scade.
Factorii:
-Pretul la materii prime si materiale daca sporesc,cantitatea sau oferta se micsoreaza.
-Nivelul impozitelor,daca impozitele cresc oferta scade.
-Implicarea noilor tehnologii,dc se utilizeaza noi tehnologiii,oferta creste.
-Modificarea pretului in asteptarea producatorului,daca se asteapta o reducere de pret
oferta curenta creste,iar daca se asteapta o majorare a pretului oferta scade.

Elasticitatea ofertei dupa pret

se calculeaza: Eop= % delta O / % delta P * P1 / O1,unde
delta

O= O2 -O1

delta

P=P2-P1

Eop>1,oferta elastica,O>P
Eop<1,oferta inelastica,O<P
Eop=1,oferta unitara,O=P.
Factorul principal care influenteaza elasticitatea ofertei este timpul in dispozitia
producatorilor pt a reactiona la modificarea data a pretului la produs.

24

21.Echilibrul pietei.Pretul de echilibru

Echilibrul pieei este denumit n economie situaia de pe o pia, n care preul unui bun
economic conduce la o egalitate ntre cantitatea cerut i cantitatea oferit. Pre ul este
denumit pre de echilibru, iar cantitatea este denumit cantitate de echilibru.Cu ct exist
mai muli ofertani cu att preul este mai mare i cu ct exist mai puini ofertani, cu att
preul este mai mic. Astfel piaa se regularizeaz i se formeaz echilibrul.
Preul de echilibru contribuie la echilibrarea pieei. Echilibrul pieei nseamn c
toatemrfurile pe care le ofer vnztorii sunt cumprate, i invers, toate mrfurile pe
care ar doris le procure cumprtorii sunt oferite de vnztori.Piaa n stare de echilibru
prevede o egalitate a cantitilor de cereri i oferte ncondiiile cnd acioneaz preul n
vigoare

Cnd cantitatea cererii depete cantitatea ofertei, apare deficitul, carereprezint cererea
excedentar.Cnd apare deficitul, se poate prezice c preurile curente de pia se vor
majora,atingnd preurile de echilibru, deoarece n aceste cazuri vnztorii au
posibilitatea s vndcantiti mai mari de mrfuri la preuri majorate.
Surplusul denot oferta excedentar.De obicei, surplusul duce la micorarea preului de
echilibru pe pia. Suprasaturarea pieei ofer cantiti mai mari de mrfuri la preuri
reduse
Cum se modifica pretul de echilibru la modificarea cererii si ofertei:
25

1.daca creste oferta,pretul de echilibru scade;

2.daca oferta scade,pretul de echilibru creste
3.creste cererea,pretul creste
4.scade cererea,pretul scade.

22.Pretul.esenta,formele,mecanismele de formare si reglementare a preturilor.

Pretul:valoarea unui produs exprimat in bani.
Ele pot fi :
-libere(se stabilesc la interactiunea dinstre cerere si oferta)
-administrative(dirijate de stat).
Clasificarea preturilor:
1.dupa natura si obiectul pietei
-preturile pt produsele corporale(piine,incaltaminte)
-tarife
-pret ale cutiilor de valoare
-cotatii
2.dupa specificul tranzactiilor:
-preturi de licitatie
-preturi de tender
3.dupa stadiul schimbului:
-preturi cu ridicata
-pret cu amanuntul
-preturi inchise(se stabilesc atunci cind se fixeaza intrun contract de termen scurt fiind
neschmbate pe toata perioada contractuala)
-preturi deschise(se stablesc in incheierea de termen lung si se poate modisica in decursul
perioadei de contractere.
4.pret sezonier
5.pret riscant
-pret psihologic.
Metode de stabilire a preturilor.
26

1.Metoda costurilor
2.pretul determinat(cererea si oferta)
3.Maximizarea profitului.
23.Piata muncii si salariul
Piata muncii consta in intalnirea si confruntarea dintre cererea si oferta de munca.
Cererea de munca emana de la cei care au nevoie de munca si sunt dispusi sa angajeze
lucratori in conditii salariale. Acestia ofera in schimb locuri de munca. Purtatorii ofertei
de munca sunt posesorii de forta de munca, dornici sa ocupe un loc de munca in aceleasi
conditii salariale.
n calitate de subieci ai pieei de munc pot fi:
ofertanii de munc (persoanele purttoare a forei de munc);
sindicatele i alte organizaii ale salariailor, oficii de ageni de plasare;
patronatul, agenii economici (purttori al cererii de munc sau a ofertei de locuri
demunc);
statul, care poate influena raportul dintre cererea i oferta de munc prin politica
deinvestiii, bugetar, fiscal, de credit, etc.
Un element important al pieei muncii este bursa muncii, care reprezint o instituie ce
ndeplinete funcia deintermediar dintre antreprenori i salariai n procesul de angajare a
forei de munc.
Principalele funcii ale bursei de munc sunt: nregistrarea omerilor; nregistrarea
locurilor de munc vacante; angajarea la lucru a omerilor; studierea conjuncturii pieei
de munc i prestarea informaiei respective; testarea persoanelor caredoresc s fie
angajate n cmpul de munc; orientarea profesional a omerilor; acordarea
indemnizaiilor de omer.
Unul din mecanismele principale ale pieei muncii l constituie preul muncii(salariul).
Salariul reprezint venitul care revine lucrtorului n schimbul munciisale sau plata
pentru remunerarea muncii.
Salariul depinde de urmtoarele criterii de baz: importana muncii salariatului pentru
firm, ramur, societate; nivelul de calificare a lucrtorului i complicitatea muncii;
cantitatea muncii; calitatea muncii; rezultatele muncii; acoperirea cheltuielilor de
reproducie a forei demunc.
Deosebim salariul nominal i salariul real.
Salariul nominal este cantitateade bani care revine lucrtorului pentru un anumit timp de
munc (or, zi, sptmn, lun,an). Mrimea salariului nominal depinde de: preul forei
de munc, care se creeaz pe piaamuncii sub influena cererii i ofertei; situaia
economic care se creeaz la diferite faze aleciclului economic (la faza declinului
economic salariul scade, iar la faza avntului crete); politica statului i a
27

antreprenorilor n domeniul de salarizare.

Salariul real reflect cantitatea de mrfuri i servicii, care pot fi procurate n
bazasalariului nominal.Salariul real depinde de: mrimea salariului nominal; nivelul de
preuri asupra mrfurilor iserviciilor; mrimea impozitelor; capacitatea de cumprare a
banilor. Salariul real nu crete naceeai proporie ca i salariul nominal.
Salariul se manifest n urmtoarele forme principale:
1)salariul pe unitate de timp este salariul prin care plata pentru munc se face nfuncie
de timpul lucrat (or, zi, sptmn, lun, an).
2)salariul n acord(cu bucata) este o form de salarizare prin care remunerarea
lucrtorului se face n raport cu cantitatea de bunuri produse.
3)salariul colectiv este salariul stabilit n urma negocierilor dintre patronat i sindicate la
nivel de ramur de activitate;
4)salariul social este acea parte din venitul naional, care este destinat pentru
plataaccidentelor de munc, bolilor profesionale i altor pli cu caracter social.
24.Piaa capitalului real i dobnda
Piaa capitalului real : relaiile bneti care se formeaz n procesulatragerii i plasrii
fondurilor bneti, relaii rezultate din confruntarea cererii i ofertei decapital.
Cererea de capital reflect totalitatea nevoilor de capital ale agenilor economici laun
moment dat i nivelul dobnzii pe care sunt dispui s-o suporte.
Cererea de capital areurmtoarele componente: capitalul solicitat pentru investiii;
resursele suplimentare destinate pentru funcionarea capitalului mprumutat i pentru
plata dobnzilor; mijloacele necesare pentru formarea de rezerve.
Oferta de capital reflect totalitatea mijloacelor bneti disponibile pentru plasamentla
un moment dat i la un anumit pre (dobnd).
Oferta de capital include: economiile care seformeaz n perioada dat (la
ntreprinderi); capitalul eliberat dintr-un mprumut sau dintr-ofolosire anterioar;
capitalurile bneti care devin disponibile pentru un interval de timp.
Piaa capitalului cuprinde dou componente principale:
1.Piaa capitalului pe termen scurt(numit pia monetar) cuprinde relaiile care se
formeaz n domeniul atragerii i plasrii fondurilor pe termen scurt (pn la un an).
2.Piaa de capital pe termen mijlociu i lung(numit pia financiar)cuprinde relaiile
n legtur cu atragerea i plasarea de fonduri pe termen mijlociu (1 5 ani)i pe termen
lung (peste 5 ani).
Unul din mecanismele de funcionare a pieei de capital este dobnda: un excident ce
revine proprietarului de capital cu mprumut.
Dobnda ndeplinete urmtoarele funcii: influeneaz asupra procesului de
deplasarea factorilor de producie i folosirea lor eficient; servete ca prghie de
28

stimulare a firmelor ia populaiei n economisirea unei pri din venituri; servete ca

modalitate de a asigura bncilor recuperarea cheltuielilor efectuate i realizarea unui
profit normal; servete ca instrument de redistribuire a veniturilor.
Mrimea absolut a dobnzii constituie masa dobnzii(D). Masa dobnzii este direct
proporional cu mrimea creditului acordat, durata lui i rata dobnzii (d).
Rata dobnzii este raportul procentual dintre masa dobnzii i capitalul mprumutat : d
=D/C*100.
Dobinda poate fi simpla si compusa.
Dobinda simpla:remunerarea pltit sau primit pentru serviciul unui capital n
condiiile n careacesta nu este capitalizat. Dobnda simpl se calculeat astfel: Ds=C*'d ,
unde: Ds dobnda simpl; d- rata dobnzii; C capitalul dat cu mprumut (sau
creditul).
Dobinda compusa:remunerarea pltit sau primit pentru serviciul unui capital n
condiiilecapitalizrii sale. D = C(1+d)n, unde: d- rata dobnzii; n numrul de ani; C
capitalul datcu mprumut.
Rata dobnzii se manifest n dou forme: rat nominal i rat real.
Rata nominal a dobnzii reprezint taxa dobnzii exprimat la cursul curent, fr a ine
cont de inflaie.
Rata real reprezint taxa nominal a dobnzii calculat n dependen de nivelul
inflaiei.
Rata dobnzii este influenat de urmtorii factori:
-rata profitului
-cererea i oferta de capital de mprumut
-riscul pentru cei ce acord capital de mprumut
-inflaia
-conjunctura economic.
25.Piata funciara si renta.Pretul pamintului
Piaa funciar include aceleai mecanisme ca i restul pieelor: cererea, oferta, preul,
concurena.
Renta funciara este venitul obtinut de catre proprietarul funciar de la cedarea in arenda a
terenurilor de pamint si nu este legat de activitatea economica a proprietarului.
Formele rentei funciare:
a. Absoluta constituie un venit obtinut de proprietarul pamintului, indiferent de
fertilitatea si amplasarea acestuia;
b. Diferentiata obtinuta de proprietarii celor mai fertile terenuri;
29

c. De amplasament ce are la temelia sa departarea diferita a terenurilor de pamint fata

de pietele de desfacere, fapt ce genereaza chelt de transport si de exploatare diferite;
d. De monopol obtinuta de posesorii unor terenuri care au niste calitati unice, ce permit
obtinerea unor vinuri cu calitati unice.
Pretul pamintului constituite suma de bani platita de catre cumparator vinzatorului
acestuia p/u obtinerea dreptului de proprietate asupra pamintului respectiv.
Formula preului pmntului: Pp=R/d*100%=, unde: Pp preul pmntului; R renta; d
- rata dobnzii.
Asupra formarii pretului pamintului influenteaza factorii:
Marimea si evolutia rentei;
Rata dobinzii bancare;
Cererea si oferta de pamint;
Cererea si oferta de produse agricole;
Posibilitatile de folosire alternativa a pamintului.
26.Profitul ca recompens a activitii antreprenoriale.Marja si rata profitului.
Profitul :diferena ntre veniturile i cheltuielile efectuate de ctre o unitate economic.
Profitul poate fi divizat n profit normal i supraprofit (profitul peste cel normal).
Profit normal e considerat acel profit, care recupereaz toate cheltuielile agentului
economic.
Supraprofitul reprezint excidentul de profit peste cel normal, considerat
mairemunerativ, mai stimulativ pentru agentul eonomic.
Profitul exercit urmtoarele funcii:
-funcia de stimulare a iniiativei i a riscului. De ex., dezvoltarea i lansarea unui nou
produs pe pia poate fi o reuit ori un eec.
-funcia de orientare general a activitii economice. Profitul este scopul final aloricrei
activiti economice.
-funcia de autofinanare a firmei. Asigurarea procesului de dezvoltare a firmei areloc din
contul profiturilor obinute.
-funcia de surs de venit. Din contul profiturilor ntreprinderilor are loc formareasurselor
de venituri att n bugetul de stat, ct i n bugetele locale.
-funcia de cultivare a spiritului de economisire. n scopul majorrii profitului
firmaexercit msuri de economisire a resurselor materiale, financiare i de munc.
Profitul se manifest n urmtoarele forme:
30

1.profitul brut diferena dintre venitul total al firmei i costul de producie total;
2.profitul normal ctigul minim acceptat de agentul economic pentrudesfurarea unei
activiti (salariul ntreprinztorului pentru munca proprie,dobnda la capitalul propriu,
chiria pentru utilizarea ncperilor firmei etc.).Profitul normal, de regul, este inclus n
costul total al produciei;
3.profitul pur(profitul net) diferena dintre profitul brut i profitul normal.Profitul pur
reprezint acea parte din profitul brut care rmne dup plileimpozitelor i altor pli
obligatoare;
4.profitul de monopol profit obinut de agenii economici care dein poziiimonopoliste
n domeniul de producie sau desfacere i care realizeaz produselelor la preuri de
monopol;
5.dividend form specific de profit ncasat de acionari (posesorii de aciuni) din
contul veniturilor societii pe aciuni.
Masa profitului reprezint suma absolut a ctigului obinut de o firm, ramur sau
economia naional nansamblu.
Rata profitului reprezint raportul dintre masa profitului i costul de producie.Formula
ratei profitului: p=P/CP100%, unde: p- rata profitului; P masa profitului; CP costul
de producie.
Masa i rata profitului sunt influenate de urmtorii factori:
-nivelul productivitii muncii. Cu ct productivitatea muncii este mai nalt,cu att mai
mult firma majoreaz masa profitului;
-de nivelul costurilor de producie. Costul de producie i profitul se afl nraport invers
proporional: dac crete costul, atunci profitul scade, iar dac costul de producie se
reduce, atunci crete profitul;
-de mrimea i dinamica preurilor de vnzare. Dac cresc preurile lamrfurile fabricate,
iar costurile de producie rmn neschimbate, atunci masa profitului va avea tendina de
sporire, i invers;
-de volumul, structura i calitatea activitii economice, de nivelul
activitilor de marketing i management;
-de distribuirea echitabil a veniturilor factoriale ntre posesorii factorilor de producie;
-de viteza de rotaie a capitalului. Cu ct timpul destinat pentru aprovizionare, producere
i realizare a mrfurilor va fi mai scurt, cu att mai repede firma va obine profitul
ateptat

27.Macroeconomia si obiectivele ei.

31

Macroeconomia se ocupa cu studiul si explicarea proceselor si fenomenelor economice,

privite la nivelul intregii economii nationale : PIB,PNB, rata inflatiei si somajului,
cresterea economica, ciclul economic, exporturile, investitiile totale, venitul national,
Consumul total, economiile totale,dinamicii de bunuri si servicii, ratele profitului si
dobinzii, politica fiscala si monetara,bugetul de stat, cererea agregata si oferta agregata,
stocrile de bani si datoriile staului, echilibrul si dezechilibrul economic.
Macroeconomia studiaza componentele specifice fiecarui agent economic, fiecarei
gospodarii, piete, firme de diferite tipuri. Daca macroeconomia studiaza modul de
formare a output-ului total(venit total), somajului ca proces de ansamblu, a consumului
total de bunuri si servicii, microeconomia va fi preocupata de un anumit produs sau
serviciu, firma sau gospodarie, consumul realizat de o singura gospodarie, actiunea
consumatorilor pe un anumit tip de piata.

Principalele obiective sunt:

Obiectivul de studiu al macro-ei sunt procesele economice la nivel macroeconomic.
Analiza inseamna un intreg, analizind fiecare detaliu in parte. Sinteza este o metoda
stiintifica de cercetare a fenomenelor care se bazeaza pe trecerea de la particular la
general, de la simplu la compus pentru a ajunge la o generalizare.

determinarea principalelor agregate economice care s permit cunoaterea

activitii agenilor economici n ansamblul lor;
reducerea somajului,
mentinerea stabilitatii preturilor,
rata satisfacatoare a venitului,
o balanta de schimb echilibrata (export = import).
relaia dintre venit i consum, venit i investiii etc.;
deficitul balanei de pli,
studierea modalitilor de atingere a diferitelor obiective economice, care, in de
domeniul politicii economice.

28.Avutia nationala si structura ei.

Avutia nationala = totalitatea bunurilor materiale si spirituale existente n societate la un
moment. La fel reperezinta totalitatea activelor materiale si nemateriale
accumulate, care apartin tarii sau rezidentilor ei si care se gasesc pe teritoriul
economic al tarii date si supa hotarele ei, precum si a resurselor naturale de
exploatare si antrenate in circuitul economic.
32

Structura avuiei naionale este:

a) bunurile materiale acumulate prin munc;
b) resursele naturale utilizate sau utilizabile n procesul de producie;
c) resursele umane;
d) potenialul de cercetare, nvmnt i cultur.

De aici putem distinge trei aspecte:

- din avuia naional fac parte bunurile tehnico-materiale existente la un moment dat,
bunuri ce dein un caracter reproductiv i care pot crete ca volum i valoare prin
investiii. (Ex:maini, utilaje,s.a.) ;
- resursele naturale utilizabile ce poarta un caracter limitat, prin exploatarea lor este
redus avuia naional;
- resurse spirituale ce determin gradul de instruire a populaiei i valorile culturalstatistice ale arii;

29. Indicatorii macroeconomici si metodele lor de calcul.

La momentul actual exista 2 sisteme de analiza macroeconomice:
- Sistemul productiei materiale
- Sistemul conturilor nationale.
Sistemul productiei materiale este utilizata in tarile cu economia ridicata, la
baza acestui sistem sta teoria muncii productive.

Principalii indicatori sunt:

1
2
3
4

producsul social final;

Produsul social total;
consumul intermediar ;(volumul bunurilor folosit in scopul altor bunuri)
Venitul national;

Balantele utilizate:
1 Balinta avutiei nationale;
2 Balanta fortei de munca;
33

3 Balanta venitului national;

4 Balanta legaturilor dintre ramuri
Sistemul conturilor nationale este un sistem de analiza macroeconomica
conform careia activitatea productive este considerata atit producerea
materiala cit sic ea de prestare a serviciilor.
Principalii indicatori:
-

Produsul intern brut PIB

Produsul intern net PIN
Produsul national brut PNB
Produsul national net PNN
Venitul national VN
Venitul personal VP

1 PIB- valoarea de piata a tutror bunurilor si serviciilor destinate

consumului final fabricate in interiorul unei tari intr-o perioada de timp
determinate.
2 PIN-reflecta valoarea adaugata neta ape piata bunurilor si serviciilor
destinate consumului final, produse de agentii economici autohtoni si
straini in interiorul unei tari intr-o perioada determinate de
timp.PIN=PIB-A(amortizarea).
3 PNB-exprima in forma baneasca rezultatele activitatii agentilor
economici autohtoni care activeaza pe teritoriul national si in afara
acestuia intr-o perioada detrminata de timp.
PNB=PIB+ Valoarea adaug.bruta a agentilor economici autohtoni din
strainatate Valoarea adaug.bruta a agentilor economici straini din
interiorul tarii.
4 PNN-valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor finale create in
decursul unei per.de timp de catre agentii economici autohtani
indifferent de locul desfasurarii activitatii. PNN=PNB-A(amortizarea).
5 VN-exprima marimea totala a veniturilor obtinute de proprietarii
factorilor de productie in calitate de participanti la fabricarea bunurilor
si a serviciilor.VN=PNB-A

6 VP-reprezinta venitul de care dispune un individ pt a face fata nevoilor

sale si se determina: de la venitul national se scad veniturile ce nu revin
menajelor (profiturile nedistribuite,impozitele asupra profitului,impozite
t asigurari sociale,medicale etc.)

34

VP=VN-Profit nedistribuit ale firmelor Impozit asupra profit.nedistribuit

ale firmelor Contributii pt AS si AM platite de firme + Transferurile
statului spre menaje.

7 VN disponibil-veniturile menajelor care pot fi procurate pt satisfacerea

nevoilor. VPD=VP Impoz.directe asupra venitului personal.
8. PIB nominal=masoara valoarea bunurilor si serviciilor finale produse de
agentii economici autohtoni si cei straini pe teritoriul tarii intr-o perioada
de timp determinata la preturi curente.
9. PIB real-masoara valoarea bunurilor produse de agenti economici straini
si autohtoni pe teritoriul tarii la preturi existente intr-o perioada de baza.
10.Deflatorul PIB-reprez. Raportul dintre PIB nominal si PIB real.

Metoda de calcul a PIB-lui.

1.Metoda fluxului de cheltuieli:
PIB=Consum final+Investitii brute+G(achizitii statului)+Xnet(soldul
cometului exterior)
2.Meoda fluxului de venituri.
PIB=Salariu+Renta+Dobinda+Impozindirecte+Amortizarea.
3.Metoda valorii adaugate:
PIB=Pret*Q
4.Metoda productiei:
PIB=produs global brut-Consum intermediar.

30.Consumul,economiile si investitiile.
Consumul-este scopul oricarei activitati economice. Reflecta acea parte a
veniturilor care este destinata achizitionarii de bunuri si servicii necesare pt
satisfacerea nevoilor umane.

35

Structura(pt RM):
-

Cheltuieli pt produse alimentare

Pentru incaltamine si imbracaminte
Pt locuinta si intretinere
Pt sanatate si igiena
Pt transport si telecomunicatii
Pt bauturi alcoolice
Pt invatamint si instruire
Alte cheltuieli

Formele consumului:
1. In deprendenta de structura consumului :
- Consum final(proces de folosire a bunurilor fara sa participle la crearea
altui bun)
- Consum intermediar( proces de folosire a bunului cu scopul
confectionarii altui bun)
2.In dependenta de subiect:
- Consum privat ( cheltuielile gospodariilor-hrana,chirie)
- Consum public (cheltuieli guvernamentale-salariile angajatilor)
3.In dependenta de obiect:
- Consum de bunuri materiale
- Consum de bunuri nemateriale(servicii)
4.In dependenta de modul de procurare:
- Consum marfat(ceiace cumparam)
- Auto Consum (ceia ce crestem aceia consumam)

Factorii ce influenteaza consumul:

1 Factorii obiectivi:
- dinamica veniturilor (salariului)
36

- rata dobinzii (%cerut de banca cind luam un credit)

- dinamica preturilor
2. Factorii subiectivi:
- Dorintele si preferintele consumatorului .
- Inclinatia psihologica spre consummator.(preferintele spre lichiditati)

Intre consum si venit exista o relatie de interdependenta,care este prezentata

prin iclinatia medie si manginala spre consum : C=(consum/venit)*100 %
arata ce parte din consum este efectiva .
Inclinatia marginala C=(consum/Venit )*100 % arata cu cat va varia
consumul in urma variatiei venitului cu o unitate.

Economiile-sunt acea parte din venit care ramine dupa efectuarea cheltuielilor
de consum.
E=Venit Consum.
Inclinatia medie spre economii : E=(E/V)*100% arata a cata parte din venit
este economisita.
Inclinatia marginala : E=(E/V)*100% arata cu cat se vor modifica
economiile in urma modificarii venitului cu o unitate sau cu 1 %.

Motive de formare a economiilor:

1.Organizare rationala a procesului de consum.
2.Dorinta de imbogatire
3.Inclinatia spre lichiditati.
4.Zgircenia.

Formele de economisire:
37

1.Tezaurizarea(depunerea in banca,deposit)
2.Clasamentele(procurarea hirtiilor de valoare sub forma
actiunilor,obligatiunilor0
3.Investitii.

Investitiile- un proces prin care economiile sunt lansate in diverse

activitati.investitiile au rolul de a largi procesul de productie, contribuie la
perfectionarea permanenta a tehnologiilor folosite in productie.

Formele de investitii:
-

Directe(investesc direct in afacere)

De portofoliu (procurarea actiunilor in SA)

Multiplicatorul si acceleratorul investitional.

Multiplicatorul investitional = V/ I arata cu cat vor spori veniturile in
cazut sporirii investitiilor cu o unitate.
Acceleratorul investitional= I/ V arat cu cit se vor modifica investitiile la
modificarea venitului cu o unitate.

31.Cresterea economica.Forme.Factorii.Modele.
Cresterea economica consta tocmai in sporirea rezultatelor activitatii economice la nivel
macroeconomice. Cresterea economica se exprima prin ritmul de crestere a indicatorilor
macroeconomici (PIB, PNB, VN). Frecvent, variatia acestor indicatori este corelata cu
evolutia demografica.Cresterea economica are ca scop cresterea bunastarii populatiei in
prezent si viitor.

Economistii determina cresterea economica ca:

1 Majorarea PIB-lui real pe o perioada determinata de timp
2 Majorarea PIB-lui pe cap de locuitor
38

Surse principale le cresterii economice:

- Cresterea volumului resurselor alocate
- Cresterea productivitatii utilizarii acestor resurse(calificarea fortei de munca,
tehnologii)
- Cresterea calitatii marfurilor si serviciilor.
Factorii:
-

factorii directi - munca, natura, capitalul; acestora li se alatura neofactorii:

progresul tehnic, inovarea, cercetarea stiintifica, informatia etc.

factorii indirecti,sunt:- cererea agregata, respectiv capacitatea de absorbtie a

pietei interne; sistemul financiar-bancar, adica rolul activ al creditului; rata
economiilor si rata investitiilor, respectiv inclinatia marginala spre economii si
spre investitii; mediul international; inclinatia marginala spre a exporta in
comparatie cu cea spre a importa; migratia fortei de munca si a capitalului etc.

32.Ciclurile economice si caracteristicile lor.

Ciclul economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cind economia
trece prin mai multe faze si revine la faza initiala.

Fazele:
Criza - un punct de la care inceteaa cresterea economica si incepe recesiunea.
Recesiunea este faza in care are loc o reducere continua a activitatii economice. Se reduc
vinzarile, scad profiturile si salariile. Un sir de intreprinderi isi intrerup cu totul
activitatea sau chiar falimenteaza. Creste numarul somerilor si scade cursul actiunilor. Se
reduce masa monetara si rata dobinzii.
Inviorarea constituie faza in care, pe baza reinoirii capitalului fix si aplicarii noilor
tehnologii, are loc reluarea procesului de productie si cresterea veniturilor populatiei si
ale intreprinderilor. Acest fapt stimuleaza cererea agregata. Continua reducerea ratei
dobinzii si intreprinderile sunt incurajate sa investeasca mai mult, creindu-se conditii p/u
o noua expansiune economica.
Expansiunea este faza ciclului in care are loc cresterea cu ritmuri importante a
produsului national, a cererii de forta de munca, a veniturilor populatiei si ale
intreprinderilor. Insa anticipind o crestere a cererii si a veniturilor, intrepinderile vor
investi p/e anumite limite rationale, vor desfasura o activitate economica exagerata,
incalcind echilibrul si impingind economia spre o noua criza.
39

Cauzele ciclurilor:
-

Inovatia

Productivitatea muncii

Modificarea costurilor

33.Crizele economice si specificul lor in RM.

Criza economic este o perioad de declin economic, ea poate avea mai multe
cauze, astfel ea apare n perioada crizei lumii capitaliste datorate
supraproduc iei, care ntre anii 1929-1933, caracterizat printr-o scdere
dramatic a activit ii economice mondiale. Dar aceste crize au aprut i n
rile socialiste, cauza principal este probabil polarizarea la un grup restrns
a celor care posed bani, restul popula iei mai ales a celor din lumea treia
fiind srace, reducndu-se astfel pia a de desfacere a produselor. Fazele crizei
economice se manifest printr-o perioad de stagnare, de recesiune nso it de
infla ie.

Republica Moldova este afectat de criz, caracterizat prin cretere a

omajului i cretere a inflaiei. Vorbind de criza mondial am n vedere dou
tipuri de crize: financiar i economic. Criza financiar este funcionarea
bncilor, accesul la credite, recreditri. iar criza economic ine de stagnarea
sau scderea produciei industriale, a serviciilor, exporturilor. n lipsa
accesului la credite i investiii strine, criza financiar s-a transformat n
criza economic, industria, serviciile, exporturile, importurile au nceput s
scad n majoritatea statelor europene. n acest context, Republica Moldova,
a fost afectat direct, mai nti de criza financiar, dup aceasta de criza
economic mondial. Odat cu investiiile strine, n Republica Molodova sau schimbat lucrurile.
Republica Moldova, a avut o perioad lent de refacere economic. Dei
aceast ar a fost i continu s fie ara cu cel mai mic PIB din Europa.
Efectele crizei economice sunt vizibile, pentru c muli din cetteni pleac
spre vest la munc.
Actualmente, Republica Moldova tinde spre alinierea cu practicile UE. Acesta
este un factor important pentru Republica Moldova i este susinut moral i
financiar de Uniunea European. n acest context, este de apreciat faptul c
40

investiiile n bugetul de stat pentru dezvoltarea economic a rii ajung, i UE

este interesat de practicile politice i economice ale Republicii Moldova. La
nivelul teoretico-normativ putem observa faptul c dei investiiile din partea
rilor europene sunt prezente, totui muli cetteni pleac spre occident,
pentru ocuparea unui loc de
munc mai favorabil, i mai bine pltit.

34.Echilibru economic general.

Echilibrul la nivel macroeconomic reflecta acea stare a economiei in care, toate pietele
sunt simultan in echilibru, fara existenta excesului de cerere sau de oferta.
Echilibrul economic general exprima acea stare spre care tinde piata naionala in
ansamblul sau (piata bunurilor economice, piata muncii, piata monetara si piata
capitalului) caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei agregate,
decalajele dintre fortele pietei nedepasind anumite limite considerate normale,
nesemnificative pentru producerea de dezechilibre.

Clasificarea echilibrului economic:

a)dupa modul de manifestare in timp se distinge:
- echilibru static
- echilibru dinamic
- echilibru pe termen scurt
- echilibru pe termen lung

b) din punctul de vedere al sferei de cuprindere (al pietelor Ia care se refera):

- echilibrul economic partial

- echilibru economic partial
c) in dependenta de nivelurile agregarii economiei naionale:
41

- echilibrul microeconomic (care se refera la nivelul verigilor primare, al agentilor

economici si al unitatilor administrativ-teritoriale de baza);
- echilibrul mezoeconomic,( care se refera la structurile de ramura si zone teritoriale )
- echilibrul macroeconomic (care integreaza agregat primele doua forme de echilibru pe
ansamblul economiei nationale);

35.Ocuparea populatiei si somajul.Masuri de reducere a somajului.

Ocuparea polulatiei-cuprinde persoanele de vrst activ, care, n decursul
unei perioade se aflau n una din urmtoarele situaii:

- aveau un loc de munc, se gseau la locul de munc i primeau un salariu

sau remuneraie n bani sau n natur ;
- aveau un loc de munc salariat, dar n perioada de referin erau abseni,
pstrnd ns legtura formal cu locul de munc ;
- aveau un loc de munc nesalariat, iar n perioada de referin erau prezente
la lucru i exercitau o activitate lucrativ aductoare de venit ;
- desfurau activiti pe cont propriu (patroni, asociai), dar temporar nu erau
la lucru.

Somajul este un fenomen negative din societate care consta intr-o oferta de
forta de munca care este mult mai mare decit cererea de munca,sau lipseste.

Formele de somaj:

Tehnic =in urma investitiilor tehnice unii angajati sunt concediati;

42

Voluntar =constient de faptul ca este somer, acestea nu doresc sa

munceasca din cauza salariului mic sau din cauza conditiilor
nefavorabile de lucru.

Involuntar =omul e de accord sa munceasca dar locuri de munca nu sunt.

Partial =pers.ce sunt ocupate partial in campul muncii

Somaj discontinuu =pers.care din anumiti factori familiari,nu sunt

angajati in campul muncii,acele pers care ingrijesc de pers.cu handicap
sau invalizi din familie.

Somaj la negru = pers care sunt inscrisi la oficiu ca someri,primesc

indemnizatii,dar neoficial lucreaza.

Somaj sezonier

Somaj natural =rata somajului nu intrece 5 %.

Rata somajului=(someri/populatia ocupata)*100%

Masuri de reducere a somajului:

1 Crearea locurilor de munca prin stimularea micului business
2 Calificarea si recalificarea lcurilor de munca(cursuri)
3 Concordanta intre cererea fortei de munca si sistemul de instruire.
36.Inflatia:esenta,cauze,forme,consecinte. Politici antiinflationiste.
Inflatia este un fenomen mult mai periculos decat somajul. Inflatia este prezenta in cazut
cand in economia unei tari sporesc preturile la toate categoriile de marfuri si servicii. E
un process in care banii se devalorizeaza.
Formele:
1 Lenta=preturile sporesc cu 3-5 % annual
2 Medie=preturile sporesc cu 10 -15 % annual
3 Rapida=in jur de 20 % annual
4 Galopanta=20-50 % annual
43

5 Hiperinflatie=200-300 % annual
Cauzele:
1 Inflatia prin moneda-atunci cind inflatia este explicata de emisiunea excesiva de
semne banesti.Economistul American M.Friedman sustine ca inflatia este legata de
oferta de moneda. Suplimentarea monedei in circulatie decurge din deciziile
organismelor economice si monetare specializate.
2 Inflatia prin cerere-rezulta din cresterea cererii aggregate.Aceasta este explicate
prin cresterea venturilor banesti ale populatiei. La o crestere a cererii ,firmele vor
creste preturile si partial vor creste productia.

Consecinte:
1 devalorizarea acumularilor populatiei
2 nu sunt stimulate agentii economici in investirea procesului de productie
3

Scaderea puterii de cumparare a populatei, care duce, pe de o parte, la o scadere a

nivelului de trai, dar si la scaderi ale vanzarilor si deci ale profiturilor companiei,
precum si la presiuni sociale in sensul maririi salariilor.

4 Inflatia stimuleaza inclinatia spre consum si o descurajeaza pe cea spre

economisire.

39.Piata monetara.Cererea si oferta agregata de moneda.

Piata monetara este spatial economic in care are loc intilnirea cererii cu oferta de
disponibilitati banesti pe termen scurt si care are rolu de a compensa deficitul cu
excendentul de moneda existenti la diferiti agenti economici,precum si de a regla
cantitatea de moneda in economie.
Pe aceasta piata:
participantii sunt purtatorii cererii, ai ofertei, precum si intermediarii
44

 obiectul cererii si al ofertei il formeaza masa monetara, moneda sau banii,in

sens generic [unii economisti sustin ca obiectul cererii si al ofertei il constituie
creditul - banii disponibili pentru a fi acordati sub forma de imprumut]
pretul imbraca forma specifica de rata a dobanzii
concurenta este de tip oligopol.
Cererea de moneda provine de la agentii economici care, la un moment dat, se afla
in situatia de a cheltui mai multi bani decat cei de care dispun efectiv, astfel ca, pentru
derularea normal a activitatii, trebuie sa recurga la imprumuturi.
Cererea de moneda reprezinta nevoia de bani generata de operatiunile
de achizitionare de bunuri si servicii (pentru
productie si pentru consum), ca si de cele
speculative.
Oferta de moneda provine de la agentii economici care, la un moment dat, dispun de
mai multi bani decat le sunt necesari pentru derularea normala a afacerilor, ale caror
resurse monetare raman, intr-o proportie mai mare sau mai mica, temporar disponibile,
precum si de la institutiile financiar-bancare cu atributii de acest fel.
Oferta de moneda reprezinta cantitatea de moneda pusa la dsipozitia
utilizatorilor prin intermediul sistemului bancar (formata din
numerar si depozite bancar).
Intalnirea cererii cu oferta este asigurata prin actiunea pe piata monerata a unor agenti
economici (banci de toate genurile, case de economii, societati de asigurari etc.) care:
-

colecteaza disponibilitatile banesti din economie

fructifica disponibilitatile banesti temporar existente in economie acordandu-le
celor care au nevoie de ele sub forma de credit.

Compensarea excedentului cu deficitul de moneda ale agentilor economici reprezinta

o activitate cu caracter comercial realizata de banci - acestea avand rolul de
intermediar intre cerere si oferta.
Cererea de moneda provine de la:
-

intreprinderi - pentru a-si asigura finantarea activitatilor economice

trezorerie sau tezaur - pentru a finanta [acoperi] deficitul bugetar

banci si alte institutii comerciale - care au nevoie de credite

45

populatie - pentru diferite proiecte.

Oferta de moneda provine de la:

-

banci, case de economii si de pensii, societati de asigurare si alte institutii - care

au disponibilitati

trezorerie sau tezaur - daca are excedente

populatie

Banca Centrala - pentru refinantarea bancilor care au nevoie de credite si pentru

acoperirea deficitului bugetului de stat.

In general, cantitatea de moneda in economie este in functie de:

-

modul in care decurge compensarea excedentelor si deficitelor de moneda

extinderea sau restrangerea creditelor

cantitatea de bunuri economice aduse pe piata

- interventiile bancii de emisiune - care sunt obligatorii pentru toate bancile

- alti factori.

40.Piata financiara si structura ei.

Piaa financiar reprezint ansamblul relaiilor dintre ofertanii i utilizatorii de
fonduri bneti, pe termen scurt, mediu i lung. Ea asigur sistemul de legturi complexe
dintre persoanele fizice, juridice i guvern, care au fonduri bneti disponibile i cei care
au nevoie de aceste fonduri.
Prin aceste activiti, piaa financiar:
asigur transferul fondurilor bneti de la cei care au un surplus, ctre cei care au
nevoie de aceste fonduri bneti;
reduce costul transferurilor, datorit specializrii i utilizrii unor mijloace moderne;
reprezint un mijloc eficient i echitabil de realocare a resurselor financiare i
nonfinanciare de ctre guvern;
asigur transferul de fonduri ctre cele mai profitabile domenii de activitate;
46

 stimuleaz micarea capitalurilor n direcia restructurrii i modernizrii economiei

naionale.
Unele din operaiunile efectuate pe piaa financiar vizeaz o perioad scurt de timp,
pn la un an, iar altele vizeaz perioade i mai ndelungate de timp.
n funcie de acest criteriu, piaa financiar este compus din:
piaa monetar;
piaa capitalului.
Fiecare din aceste componente cuprind mai multe segmente de pia specializate. Aceste
dou componente ale pieei financiare se deosebesc i prin faptul c pe piaa
monetar se utilizeaz, de regul, active comerciale (cambiile), iar pe piaa
capitalului active financiare, n special aciuni i obligaiuni.
Structura pieei financiare este, aadar, determinat de dou categorii principale de
ageni financiari:
a). Investitorii de capital formeaz oferta de capital naional sau strin i sunt grupai n
gospodrii familiale, ageni economici rentabili i trezoreria public.
b). Antrepenorii publici i privai alctuiesc cererea de capital naional i se confrunt
cu nevoi de finanare a proiectelor lor de dezvoltare mai mari dect capacitatea acestora
de autofinanare, fiind nevoii s apeleze la surse externe, prin emisiune i vnzare de
titluri financiare.

41.Piata valutara si mecanismele ei de functionare.

PIATA VALUTARA reprezinta totalitatea tranzactiilor de vinzare-cumparare cu valute.
Obiectele pietii valutare: vinzarea cumpararea valutelor convertibile; vinzarea
cumpararea monedelor de cont,sau invers.Cererea de valuta este destinata: pentru
extinderea activitatii economice; pentru obtinerea profitului; pentru protectia cursului de
schimb a monedei nationale; pentru operatiuni de import; pentru operatiuni de export;
pentru dezvoltarea turismului.Oferta de valuta se creeaza pe baza:
-depozitelor bancare si conturilor valutare a agentilor economici;
-exportul de bunuri si servicii;
-a banilor persoanelor fizice si juridice ca agentii economici;
-atragerii creditelor si investitiilor straine.
47

In conditiile economice de piata contemporane,cind are loc intensificarea procesului de

globalizare,creste rolul si dinamismul pietii valutare.Piata valutara se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi:
1) liberalizarea comertului mondial,implicind accelerarea platilor international si
deplasarea mai evidenta a valutei intre tari.
2) Intarirea rolului devizelor international si concomitant concurenta dintre ele
(dolaru si euro)
3) Sporirea ponderii valutelor tarilor vest-europene,concomitant cu declansarea
atragerii valutelor tarilor vest-europene pe piata valutara.
4) Marirea ponderii creditului extern in totalul fluxurilor international de capital;
5) Integrarea tot mai puternica a pietelor valutare international in cadrul economiei
mondiale integrate.
O conditie esentiala a functionarii pietii valutare este convertibilitatea monedelor.
Convertibilitatea reprezinta dreptul rezidentilor si nerezidentilor de a schimba
moneda nationala cu alta moneda straina,in mod liber,prin vinzare-cumparare pe
piata ,fara nici o restrictie.
Mecanismul de functionare a convertibilitatii se bazeaza pe respecatarea anumitor
elemente strategice,cum ar fi:

Stabilirea unui curs de schimb real;

Stabilitate financiara in economia nationala;
Liberalizarea preturilor;
Eliminarea restrictiilor in utilizarea monedei nationale;
Crearea rezervelor valutare ale tarii;

Tinind cont de conditiile stabilite de Fondul Monetar International

(FMI),convertibilitatea monedelor nationale are diferite grade:
-convertibilitate limitata-dar pentru anumite categorii de operatiuni;
-convertibilitate limitata interna- moneda nationala se schimba in interiorul tarii pe valuta
intrata in tara respectiva;
-convertibilitate deplina sau oficiala-schimbarea monedei nationale pe alte monede
nationale,eliminind orice restrictii;
-Monede libere utilizabile-au convertibilitate totala si sunt folosite pentru decontari
international.
Functionarea pietei valutare presupune stabilirea unui curs valutar.Cursul valutar-pretul
unei monede nationale exprimat intr-o alta moneda nationala cu care se compara
valoric.Cursul valutar depinde de doua grupe de factori:

48

a) Factorii interni (ritmul de crestere a PIB-ului,evolutia preturilor,volumul masei

monetare,nivelul ratei dobinzii; situatia social-politica din tara);
b) Factorii externi (raportul dintre cerere si oferta de valuta pe piata externa;starea
balantei de plati externe;conjuncture economiei mondiale)

42.Finantele publice:esenta,structura,functiile.
Finantele reprezinta procesele economice si relatiile sociale ,tehnici specifice de
procurare si utilizare a resurselor banesti pentru satisfacerea nevoilor privind activitatea
persoanelor fizice,juridice inclusive a statului.
La categoria generala de finante se includ mai multe componente :
Finantele private-aceasta categorie financiara se caracterizeaza prin faptul ca
participantii la aceste relatii sau procese sunt personae fizice sau juridice a caror
activitate se bazeaza pe proprietatea privata.Fondurile de resurse banesti ce se
administreaza la nivelul acestor participanti sunt destinate satisfacerii de nevoi
proprii ale persoanelor respective.
Finantele publice-se caracterizeaza prin participarea directa la procesele generale
financiare ale statului ca beneficiar al resurselor banesti accumulate si in calitate
de utilizator al resurselor respective.
Finantele publice cuprind mai multe categorii financiare:
-Bugetul de stat;
-Asigurarile sociale;
-Creditul;
Caracteristica semnificativa a finantelor publice consta in aceea ca procesele si relatiile
financiare respective se desfasoara in legatura directa cu satisfacerea unor nevoi
collective.
Functiile finantelor publice:
Finantele publice au aparut si exista pentru realizarea unor obiective concrete ,care nu pot
fi realizate pe alta cale sau cu alte mijloace.Finantele publice isi indeplinesc destinatia
sociala prin functiile care le exercita:
1. Functia de repartitie;
2. Functia de control.
Functia de repartitie are 2 faze :constituirea fondurilor banesti si distribuirea
acestora.
49

Constituirea fondurilor financiare ,prima faza a functiei de repartitie ,se infaptuieste

prin prelevarea de catre agentii economici a impozitelor ,taxelor,contributiilor pentru
asigurarea sociala ,a amenzilor,a penalitatilor,chiriilor si veniturilor intreprinderilor
publice ,veniturilor din realizarea mijloacelor fixe ale
statului,ajutoare,donatii,imprumuturi,etc.LA constituirea fondurilor financiare participa
practice toti agentii economici rezidenti ,precum si persoane nerezidente:intreprinderile
cu capital de stat ,intreprinderile cu capital privat sau mixt,institutii
publice,populatia,etc.Cea mai mare parte a resurselor financiare isi au izvorul in PIB si
intr-o masura mai mica in avutia nationala sau in transferuri primate din strainatate.De
asemeni la constituirea fondurilor financiare cea mai mare parterevine
resurselor cu titlu nerambursabil, obligator i fr contraprestaii. O parte mai
mic din aceste fonduri e completat de resursele mprumutate att din interior c t i
din exteriorul rii. De fapt, n timp ce are loc constituirea fondurilor
de m i j l o a c e f i n a n c i a r e l a d i s p o z i i a
s t a t u l u i , c o n c o m i t e n t a r e l o c d i s t r i b u i r e a fondurilor bneti la diverse
persoane juridice i persoane fizice.
Cea dea doua faza a functiei de repartitie o reprezinta distribuirea
fondurilor.Repartizarea fondurilor banesti din fondurile publice trebuie sa se faca dupa
anumite criterii ,pe baza anumitor tehnici in dependent de importanta obiectivelor ce
trebuiesc finantate,deoarece cererea de resurse financiare,este,de regula,mai mare ca
oferta.
Distributia resurselor financiare se face in scopul acoperirii cheltuielilor
privind:invatamintul,sanatatea,cultura,asigurarile sociale,gospodaria comunala si
locuinte,apararea nationala,mentinerea ordinii publice,datoria publica.Aceasta repartitie
se face pe beneficiari,obiective si actiuni.Repartitia sau distributia fondurilor se face in
scopul acoperirii cheltuielilor privind : plata salariilor,procurarii materialelor,plata
serviciilor,acordarea subventiilor,transferurile catre persoanele
fizice(pensii,alocatii,burse,ajutoare),investitii capital.etc.
Redistribuirea mijloacelor prin functia de repartitie are consecinte cu caracter economic
si social.Prin repartitie se distribuie o parte din venitul national sectorului neproductiv
zonelor geografice defavorizate,persoanelor socialmente vulnerabile,etc.Functia de
repartitie a finantelor contribuie la inlaturarea inegalitatii existente intre categoriile de
cetateni.Ca si finantele publice,functia de repartitie a acestora are character obiectiv,pe
cind procesu propriu-zis de redistribuire are un character subiectiv,ce depinde de
capacitatea factorilor de raspundere ,de a lua decizii adecvate,de situatia socialeconomica din tara,de orientarea fortelor politice,etc.
Functia de control a finantelor publice
Necesitatea functiei de control a finantelor publice decurge din faptul ca fondurile de
resurse financiare constituite la dispozitia statului apartin intregii societati.Societatea este
50

interesata in asigurarea resurselor financiare necesare nevoilor obstesti,dirijarea

resurselor respective,luind in consideratie prioritatile stabilite de organele
competitive,maximizarea eficientei utilizarii resurselor financiare,etc.
Fondurile publice constituie o buna parte din venitul national ,de aceea apare
necesitatea pentru organizarea unui control riguros asupra modului de
constituire,repartitie si utilizare a acestor fonduri.Functia data presupune si controlu
riguros asupra patrarii si utilizarii gospodaresti a bunurilor proprietate de stat.Pentreu a
impiedica folosirea nerationala a resurselor material,de munca,financiare pentru a preveni
risipa si chiar insusirea ilicita a activelor publice ,este necesar ca statul sa exercite un
control systematic si organizat asupra sectorului public al economiei.
Deci,functia de control se refera la modul de constituire a fondurilor in economie,la
repartitia acestora pe beneficiary si la eficienta cu care unitatile economice cu capital de
stat si institutiile publice utilizeaza resursele de care dispun.Functia de control este legata
de functia de repartitie ,dar are o sfera de manifestare mai larga ca aceasta,deoarece
vizeaza si modul de utilizare a resurselor.
COntrolul financiar se efectueaza in fazele repartitiei,productiei,schimbului si
consumului:
In faza repartitiei se urmareste provenienta resurselor financiare publice,nivelul
acestora,repartizarea intre beneficiary,etc.
In faza productiei control financiar se realizeaza in sectorul public,se manifesta asupra
intreprinderilor publice.Aici se are in vedere urmarirea tutror fazelor de
productie,eficienta utilizarii fazelor de productie.
In faza schimblui se controleaza preturile de realizare,viteza cu care marfurile trec de la
producator la consummator.etc.
In faza consumului controlu financiar vizeaza consumul productiv al unitatilor economice
cu capital de stat prin prisma eficientei si rentabilitatii.Aici se include si consumul final al
institutiilor publice de invatatmint,sanatate,cultura,administratie,etc.Deoarece relatiile
financiare sunt relatii banesti ,controlu financiar este ,deasemenea,un control nemijlocit
de bani.
Controlu financiar public se exercita de organelle specializate:Ministerul
Finantelor,Banca Nationala a Moldovei,Trezoreriei,Serviciul Fiscal de Stat,Curtea de
Conturi,Directiile de finante ale administartiilor publice locale,Parlament,Guvern,organe
specializate ale ministerelor,departamentelor, intreprinderilor de stat,etc.
43.Bugetul national si componentele lui.Deficitul bugetar si datoria publica.
Sistemele bugetare difera de la un stat la altul in functie de structura organizatorica a
acestuia:state de tip unitary,state de tip federal.
51

Sistemul bugetar,care este o parte integranta a sistemului de finante publice ale

statului,constituie BUGETU PUBLIC NATIONAL si include:
a)Bugetul de stat,care cuprinde totalitatea veniturilor si cheltuielilor necesare pentru
implementarea strategiilor si obiectivelor Guvernului.
b)Bugetele unitatilor administrative teritoriale (UAT),constituite din:bugetele satelor
(comunelor),oraselor (municipiilor),raioanelor,unitatii teritoriale autonome cu statut
juridic special si municipiiul Chisinau.
Bugetele UAT sunt de nivelul intii si de nivelul doi:
-bugetele locale,care reprezinta bugetele satelor (comunelor),oraselor(municipiilor), cu
exceptia municipiului Chisinau,sunt bugetele UAT de nivelul intii.
-bugetele rationale,bugetul central al unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special
si bugetul municipal Chisinau sunt bugete UAT de gradul doi.
Ca elemente independente,Bugetul de Stat si Bugetele UAT formeaza BUGETUL
CONSOLIDAT AL TARII.
c)Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat.
d)Fondurile extrabugetare.
Bugetul de stat reprezinta un instrument de stabilizare a economiei ,prin care forta
politica influenteaza cererea agregata,volumul productiei si nivelului general al
preturilor,asigura protectia sociala; el este o forma concreta de manifestare a finantelor si
de infaptuire a politicii financiare a statului,constituind mijlocul principal prin care se
formeaza veniturile statului si prin care se efectueaza cheltuielile publice.
Bugetul indeplineste 3 functii:
1)Controlul cheltuielilor,prin care se supravegheaza executarea bugetului de catre
autoritatile publice.
2) Gestiunea eficace a activitatilor publice,prin care executantii se asigura de utilizarea
eficare a resurselor financiare si a personalului pus la dispozitie pentru a conduce si
realiza activitatile prevazute si autorizate prin buget.
3) Proiectarea activitatii statului,prin care obiectivele urmarite sunt formulate in diferite
programe alternative,isotite de posibilitatile de finantare.
Scopurile bugetului de stat sunt:
Implimentarea strategiilor si obiectivelor economice,sociale si de alta natura ale
Guvernului.
Formarea fondurilor banesti necesare pentru finantarea actiunilor Guvernului.
52

 Asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru mentinerea unei situatii

macroeconomice stabile statului.
Asigurarea administrarii effective,calitative I responsabile a finantelor aflate la
dispozitia Guvernului.
Expunerea in mod explicit a strategiilor si obiectivelor Guvernului,care vor fi
realizate de buget.
Deficitul BUGETAR acesta e un fenomen financiar,cind cheltuielile intrec
veniturile,nefiind numaidecit raportat la un fenomen extraordinary,a unor intimplari
deosebite.
In lumea contemporana nu exista stat,care intr-o perioada sau alta istorica sa nu se fi
lovit cu deficitul bugetar.Insa calitatea deficitului poate fi diferita:
1. Deficitul poate fi legat de necesitatea efectuarii unor mari investitii capital ale
statului in dezvoltarea economiei.In asa caz el nu va reflecta procesul de criza in
economie,insa va fi utilizat ca instrument de reglare statala a conjuncturii
economice.
2. Deficitul poate reflecta fenomene de criza din economie,declinul
economiei,relatiile financiar-creditare neeficiente,incapacitatea Guvernului de a
tine sub control situatia financiara din tara.
In asa caz deficitul este un fenomen exceptional de periculos care cere luarea unui sir de
masuri de urgenta si actiuni economice dar si decizii politice corespunzatoare.
3.In conditiile dezvoltarii dinamice a economiei si relatiile stabile si eficiente cu
strainatatea,deficitul bugetar, desigur, la un nivel cantitativ admisibil nu este un
pericol.Cu toate acestea cantitatea nu trebuie sa treaca in calitatea negative,adica suma
datoriilor statului nu trebuie sa se aseze ca o povara grea pe umerii economiei tarii,pe
umerii contribuabililor,fiind insotit de reducerea programelor sociale.
4.In R.Moldova in anii de tranzitie a crescut deficitul si concomitant datoria
publica.Daca si s-a redus in anumite peroade,apoi prin reducerea cheltuielilor bugetare
,adoptindu-se un buget auster.
CAuzele cresterii deficitului bugetar:

Nivelul jos al eficientei productiei;

Structura nerationala a cheltuielilor bugetare;
Nivelul scazut al investitiilor in tehnica si tehnologie performanta;
Mecanismul bugetar neeficient care nu ia permis statului sa utilizeze bugetul ca
instrument stimulativ de influenta asupra dezvoltarii economice si starii sociale.

Pentru reducerea si inlaturarea deficitului bugetar este necesar de dezvoltat

economia,deoarece fara asigurarea dinamicii in dezvoltarea economica,ridicarea
eficientei ei nu se poate obtine o stabilizare financiara in tara.
53

CAILE de reducere a deficitului bugetar:

Schimbarea politicii de investitii in favoarea ramurilor prioritare;
Folosirea mai pe larg a facilitatilor si a sanctiunilor;
Reducerea sectorului public prin privatizare si astfel a finantarilor din partea
statului a activitatilor neeficiente.
Finantarea de catre stat numai a programelor sociale;
Banca Nationala a Moldovei sa nu finanteze deficitul bugetar deoarece aceasta
este emisie de moneda.Orisice credit al BNM oferit Guvernului trebuie sa fie
inregistrat ca o datorie publica acoperita cu hirtii de valoarea de stat.
Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor banesti pe care le are statul la un
moment de fata de creditori interni si externi,rezultat din imprumuturi in moneda
nationala si valuta ,pe termen scurt,mediu sau lung,contractate de stat in mod direct sau
garantate de catre acesta,inclusive obligatiile fata de trezoreria proprie pentru sumele
avansate temporar pentru acoperirea deficitelor bugetului de stat.
Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor,si
anume: rambursarea,plata dobinzilor, a comisioanelor,a unor avantaje special acordate
creditorilor.
Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale
ei:
Datorie publica interna (fata de creditori interni);
Datorie publica externa (fata de creditori externi);
In functie de termenul pentru care se contracteaza imprumuturi,datoria publica se
clasifica :
Datorie publica pe termen scurt (flotanta).
Datorie public ape termen mediu si lung (consolidata).
In functie de calitatea creditorilor,datoria publica poate fi:
Datorie publica bruta,fiind data de valoarea totala a imprumuturilor,indifferent
unde sunt plasate acestea.
Datorie publican eta,in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile
statului.
Cheltuielile anuale reprezentind plati exigibile (care trebuie platite
numaidecit,urgent,la scadenta) in contul datoriei publice formeaza in ansamblul lor
serviciul datoriei publice.Acesta se stabileste in cele doua forme:
Serviciul datoriei publice interne;
Serviciul datoriei publice externe;
54

In cazul datoriei externe se stabileste distinct serviciul datoriei externe,care include

toate platile exigibile provenind din datoria publica si private externa,garantata de catre
stat.
Datoria publica interna este generate de :
o Imprumuturi pe termen scurt ale statului primate de la Banca Centrala (BNM)
pentru echilibrarea in executie a bugetului de stat (ramburasarile din resurse
bugetare-daca nu se ramburseaza,se prelungeste termenul ,e consolideaza si ramin
in datoria publica de sfirsit de an.)
o Emisiunea de bonuri de tezaur,in acelasi scop,ramburasarile din resurse
bugetare,pina la sfirsitul anului,daca nu se pot rascumpara,se emit noi
inscrisuri,determinind consolidarea datoriei publice (statul ramine dator);
o Plasarea de inscrisuri pe termen mediu si lung,prin subscriptie publica,pentru
procurarea de resurse necesare pentru acoperirea deficitului bugetar annual
(acoperirea tuturor cheltuielilor pe seama deschiderii de credite bugetare); si
acestea se pot consolida marind datoria publica a statului.
o Garantii acordate de stat la credite bancare interne ale agentilor economici sau
ale autoritatii locale pentru necesitati legate de obiective de maxima
importanta,pentru economia nationala,volumul acestor garantii intra in datoria
publica interna.
Statul isi constituie fonduri bugetare si extrabugetare pentru a putea onora aceasta
component a datoriei publice interne,cu toate costurile legate de aceasta.
44.Sistemul fiscal si functiile lui.
Sistemul fiscal reprezint un sistem complex, alctuit dintr-o diversitate de elemente,
care interacioneaz i care influeneaz structura i comportamentul sistemului,
contribuind la realizarea obiectivelor sale.
Exist cel puin dou abordri ale conceptului de sistem fiscal, iar n cadrul fiecreia se
ncadreaz mai multe definiii aparinnd unor autori diveri, economiti sau juriti.
Corespunztor primei abordri (mai restrns), sistemul fiscaleste vzut ca t otalitatea
impozitelor dintr-un stat. Cea de-a doua abordare (extins) l definete prin prisma
elementelor componente i a relaiilor dintre elementele care formeaz acest sistem.
Conform celei de a doua abordri,sistemul fiscal se definete ca ansamblul de concepte,
principii, metode, procese cu privire la o mulime de elemente (materie impozabil, cote,
subieci fiscali), ntre care se manifest relaii care apar ca urmare a proiectrii,
legiferrii, aezrii i perceperii impozitelor i care sunt gestionate conform legislaiei
fiscale n scopul realizrii obiectivelor sistemului.
Sistemul fiscal este un reprezentant a sistemului financiar si include urmatoarele
elemente:
55

 Legislatia fiscala
Sistemul de impozite si taxe.
Organele fiscal cu functia de administrarea fiscal;
Toate aceste elemente sunt in strinsa legatura si au ca scop colectarea eficienta a surselor
de venit ale statului.
Conform Codului fiscal al R.M. sistemul fiscal include:

Impozitele
Taxe locale
Principii
Forme si metode de stabilire
Modificarile
Anularile

Preccum si masurile ce asigura achitarea impozitelor.

Functiile Sistemului fiscal:
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarelefunctii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n vederea
exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational
unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile,
cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri n vederea eficientizarii
activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la
alte petitii ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor vamale si
serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente
propuneri viznd tragerea la raspundere a functionarilor acestor autoritati care au ncalcat
legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care,
direct sau indirect, si-au adus contributia la mbunatatirea procesului de administrare
fiscala si/sau la majorarea ncasarilor la bugetul public national. Organizarea
concursurilor se efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care Republica
Moldova este parte si activeaza n cadrul organizatiilor internationale de specialitate al
caror membru este;
56

k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, n

conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti,
a marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.
Inspectoratul fiscal de stat territorial indeplineste urmatoarele functii:
a) ntreprinde masuri pentru asigurarea stingerii obligatiilor fiscale;
b) popularizeaza legislatia fiscala si examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile
contribuabililor;
c) asigura evidenta integrala si conforma a contribuabililor si a obligatiilor fiscale, cu
exceptia celor administrate de alte organe;
d) efectueaza controale fiscale;
e) efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale;
f) asigura gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dari de seama fiscale, elaborate n
conformitate cu instructiunile respective;
g) elibereaza, contra plata, subiectilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre
(marci) de acciz n modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
h) sigileaza masinile de casa si de control ale contribuabililor, tine evidenta lor,
efectueaza controale privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontarile n
numerar;
i) examineaza contestatii, cereri prealabile si emite decizii asupra lor;
j) exercita alte atributii prevazute de legislatie.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si exercita atributiile pe ntreg teritoriul Republicii
Moldova, iar inspectoratul fiscal de stat teritorial poate sa-si exercite atributiile n afara
teritoriului stabilit numai cu autorizarea conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat.

45.Structura economiei mondiale si tendintele globalizarii.

Economia mondiala reprezinta ansamblul economiilor nationale si al relatiilor
economice international generate de diviziunea mondiala a muncii.
In aspect structural,economia mondiala include:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)

Sistemul institutional (organismele economice internationale);

Comertul international de marfuri si servicii;
Miscarea internationala a capitalului si a investitiilor straine;
Miscarea international a fortei de munca;
Relatiile credito-financiare;
Cooperarea economica international;
Integrarea economica international;
Schimbul dintre tari in domeniul stiintei si tehnicii;
57

Economia mondiala are urmatoarele trasaturi:

-unitatile de baza a economiei mondiale le constituie economiile nationale;
-principalele subsisteme ale economiei mondiale sunt: piata mondiala, diviziunea
mondiala a muncii,circuitul economic mondial;
-economia mondiala intruneste tari care din punct de vedere economic se afla la diferite
niveluri de dezvoltare;
-In actuala economie mondiala exista trei Centre de putere economica: Europa
Occidentala, America de Nord,Asia de Sud-Est.
Una din componentele de baza a economiei mondiale este diviziunea mondiala a
muncii,care exprima relatiile ce se stabilesc intre statele lumii in procesul dezvoltarii
productiei si comertului mondial,precum si locul si rolul fiecarui stat in circuitul
economic mondial.
Diviziunea mondiala a muncii isi gaseste expresia in specializarea in productie a
diferitor tari. Specializarea international are ca scop adaptarea potentialului economic
national,a economiei de piata interna,la cerintele pietii mondiale.Specializarea
international a economiei nationale depinde de urmatorii factori:
-conditiile natural,care pot favoriza un anumit fel de productie (petrol,cafea,fructe etc.);
-marimea teritoriului si a populatiei( tarile cu un numar mare de populatie se pot
specializa in producerea unor marfuri care cer mai multa forta de munca)
-nivelului aparatului de productie si gradul sau de diversificare (depinde de nivelul de
calificare a fortei de munca,de volumul de capital etc.)
-traditiile nationale,care pot stimula specializarea in productia anumitor marfuri;
-factori extraeconomici (razboaie,asuprire colonial,pastrarea unor ramasite traditionale
din sistemele vechi de gospodarire).
In tarile lumii exista diferite legaturi economice,care poarta denumirea de fluxuri
economice international.Prin flux economic international se intelege miscarea unor valori
material,banesti sau spiritual de la o tara la alta.Totalitatea fluxurilor economice private in
strinsa lor interdependenta,formeaza circuitul economic mondial .Circuitul economic
mondial cuprinde urmatoarele fluxuri:
1) Fluxurile comerciale international,determinate de exportul si importul de marfuri
dintre tari;
2) Fluxurile de investitii de capital dintre tari;
3) Fluxurile de cunostinte tehnico-stiintifice si de tehnologii (sub forma de licente
pentru folosirea de brevet)
58

4) Fluxurile de prestari de servicii: turism ,transport, telecomunicatii,

asigurare,servicii bancare,asistenta tehnica etc.
5) Fluxurile de cooperrare economica international;
6) Fluxurile de forta de munca (migrarea international a fortei de munca);
7) Fluxurile valutar financiare international.
Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea
interdependentei pietelor nationale de marfuri ,servicii si capital.
Globalizarea economiei duce la modificarea diviziunii international a muncii.Paralel
creste rolul diviziunii intercorporationale a muncii.In legatura cu unificarea companiilor
nationale in corporatii transantionale si dezvoltarea proceselor de asamblare in statele in
curs de dezvoltare se intensifica tendintele de desconcentrare a productiei.In relatiile
economice externe creste importanta capitalului,iar industria devine din ce in ce mai
nerentabila.In present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielilor de
productie.

46.Comertul international.Balanta comerciala si structura ei.

Un rol de frunte in sistemul relatiilor economice international si a fluxurilor de schimb il
ocupa comertul international.Comertul international a aparut inca din antichitate,dar de la
inceput acesta a jucat un rol secundar in economiile nationale.Iar dupa revolutia industrial
comertul international sa dezvoltat.
Comertul international are urmatoarea structura:
- Schimburile de marfuri si servicii effectuate de agentii economici;
-serviciile de transporturi si expeditii;
-actiunile de proiectare si executare a lucrarilor de constructive;
-serviciile de asistenta tehnica in dependent de folosirea brevetelor de inventii;
-serviciile de reprezentanta comerciala;
-prestatiile si serviciile turistice;
-alte acte de comert effectuate intre agentii economici din diferite tari;
Actualmente in comertul international sau conturat mai multe tendinte,printer care pot
fi numerate:cresterea accelerate a exporturilor mondiale;sporirea ponderii exportului de
marfuri in produsul national brut in tarile dezvoltate;intensificarea diversificarii
comertului mondial (aparitia de noi piete de microprocesoare,roboti
industriali,videotehnica etc); cresterea ponderii tarilor industrial in exporturile mondiale
(in anul 2000 ea a constituit 70% din totalul exporturilor); aplicarea unor noi restrictii
59

tarifare si netarifare de limitare a comertului international (aplicarea taxelor vamale

majorate,restrictii la import,ambalaj,calitate,etc.); cresterea ponderii tarilor noi industrial
in comertul international (COreea de Sud,Hong-Kong,Singapore,Taiwan etc.);
institutionalizarea schimburilor international (crearea unor institutii de reglare a
comertului international,cum ar fi Organizatia Comertului Mondial).
Comertul international este influentat de urmatorii factori:
Specializarea tarilor in fabricarea unor grupe de produse in dependent de conditiile
natural,economice si traditionale;
Integrarea economica international atit in Europa,cit si in alte zone ale lumii;
Extinderea societatilor si companiilor transnationale (de ex. Firma italiana Fiat
are filialele sale in 24 tari);
Repartizarea planetara a capitalului,resurselor natural si a fortei de munca;
Nivelul de dezvoltare a transporturilor si telecomunicatiilor,a instituriilor valutarbancare.
Un rol important in comertul international il are balanta comerciala.
Balanta comerciala reprezinta tabloul statistica-economic in care se inregistreaza si
se compara in forma baneasca exportul si importul de bunuri economice,effectuate de
o anumita tar ape durata de un an.Balanta comerciala are doua component:
exportul,care formeaza activele si importul,care formeaza pasivele.Balanta comerciala
este actia,daca exportul depaseste importul,este pasiva,daca importul depaseste export
si este echilibrata ,daca importul si exportul sunt egale.Balanta comerciala poate fi:
generala,atunci cind cuprinde ansamblu legaturilor externe ale unei tari;
partiala,atunci cind reflecta relatiile import-export ale unei tari sau grup de tari.
47.Calitatea vietii si nivelul de trai al populatiei.
Calitatea vietii reprezinta ansamblu conditiilor
natural,tehnice,economice,politice,culturale,etice care asigura integritatea
biologica,sociala si spiritual a finite umane.Principalele component ale calitatii vietii
sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Calitatea mediului ambient;

Starea demografica;
Calitatea conditiilor de munca;
Marimea si structura veniturilor populatiei;
Accesul la instruire,educatie,cultura,sport;
Mediul social-politic din tara;
Starea de sanatate a populatiei;
Existent timpului liber pentru recuperarea fizica si intelectuala a fortei de munca;
Existent programelor sociale de protective a populatiei.

60

Calitatea vietii este influentata de urmatorii factori: calitatea solului si

subsolului;progresul tehnico-stiintific si economic;marimea,structura si dinamica avutiei
nationale si a venitului national; starea mediului ambient; gradul de acces la drepturile si
libertatile cetatenesti.
Principala component a calitatii vietii o constituie nivelul de trai a populatiei.
Indicatorii nivelului de trai : durata medie a vietii; rata mortalitatii; starea de sanatate a
populatiei;nivelul de instruire a populatiei; rata analfabetismului; gradul de ocupare a
fortei de munca si rata somajului; conditiile,spatial locative si confortul locuintei;numarul
mediu al orelor de munca pe zi si saptamina; durata timpului de transport la locul de
munca; concedii anuale platite; timpul liber si modul de utilizare a lui;nivelul,structura si
dinamica consumului de bunuri material si cosul de consum; nivelul si dinamica
venitului; nivelul si evolutia preturilor; nivelul saraciei; poluarea aerului,solului,apei;
nivelul zgomotului.s.a.
48.Metodele si mecanismele reglarii de stat a economieii.
Necesitatea interventiei statului in activitatea economica este conditionata de urmatorii
factori:
a)insuficienta sectorului privat de a rezolva problemele de interes general;
b)complexitatea problemelor care apar in perioadele dificile (razboaie,crize,calamitati
natural);
c)satisfacerea nevoilor publice (apararea nationala,pastrarea ordinii publice,dezvoltarea
sferei sociale etc.)
In fata la orice tara stau un set de problem macroeconomice,care pot fi realizate numai
prin interventia directa a statului,printre care pot fi mentionate: asigurarea echilibrului
dintre cererea si oferta agregata si ridicarea nivelului de trai a populatiei; asigurarea
ocuparii depline a fortei de munca;asigurarea economiei nationale cu moneda; realizarea
politicii bugetare si fiscale; asigurarea balantei comerciale si balantei de plati externe
active;integrarea economiei nationale in cadrul economiei mondiale.
Interventia statului in activitatea economica isi gaseste expresia in elaborarea si
realizarea diferitor politici economice,care pot fi clasificate dupa urmatoarele criteria:
In dependent de domeniu de aplicare politicile economice pot fi grupate in politici
de crestere economica,politici de ocupare a fortei de munca,politici
anticriza,politici antiinflationiste;
In dependent de instrumentele folosite in promovarea politicii se disting politici de
reglare indirecta (politica monetara,politica bugetara) si politici de reglare directa
(politica de venituri,politica de preturi etc).

61

 In dependent de durata de extindere a politicii ele pot fi divizate in politici

conjuncturale si politici structural (restructurare a economiei nationale,a ramurilor
si domeniilor de activitate);
In dependent de gradul de influenta a statului asupra agentilor economici politicile
economice pot fi divizate in politici de limitare a creditelor,politici de majorare a
cotezatiilor sociale,politici de acordare a subventiilor.
In dependent de amploarea domeniului de activitate se disting politici economice
globale,politici sectoriale (politica de protejare a complexului
agroindustrial,politica de sustinere a micului business);
In dependenta de orientarea doctrinara politicile economice pot fi divizate in
politici liberale,politici girijiste,politici protectioniste etc.
Una din formele de implicare a statului in activitatea economica este programarea
economica,care consta in elaborarea de programe de dezvoltare nationala,zonala sau
regional,concretizate pe domenii si sectoare respective in rezolvarea unor problem socialeconomice dificile (cresterea economica sau relansarea acesteia,ameliorarea ocuparii
resurselor de munca,combaterea inflatiei etc.).Programarea economica presupune
implicarea statului,a institutiilor sale specializate in directia elaborarii de recomandari
pentru unitatile economice,a constituirii resurselor necesare,respective a alocarii acestir
resurse dupa anumite criteria economice,ecologice,sociale,nationale etc.
Elementul principal in programarea economic ail constituie planificarea,care prezinta
sub urmatoarele forme:
a) Planificare indicative,prin care statul elaboreaza unele recomandari pentru a se
atinge obiectivele preconizate;
b) Planificare imperativa in care statul ordona indeplinirea prevederilor;
c) Planificarea incitativa,in care se aplica pirghiile care avantajeaza agentii
economici (reducerea impozitelor,acordarea subventiilor);
d) Planificarea strategica,in care se urmareste trasarea tendintelor principale intr-o
anumita perioada de timp.Actualmente planificarea economica este larg utilizata in
Franta,Japonia si in alte tari cu economie mixta.
Principalele forme ale reglarii de stat a economiei sunt:
1. Reglarea cadrului juridic de functionare a economiei nationale,care
include:adoptarea de catre Parlament al legilor respective referitor la
domeniile de activitate economica,elaborarea de catre Guvern a actelor
normative de functionare a unitatilor economice.
2. Reglarea activitatii intreprinderilor monopoliste care prevede : adoptarea
legilor antimonopol;adoptarea actelor legislative cu privire la sustinerea
concurentei;divizarea companiilor mari monopoliste in intreprinderi mai
mici in scopul crearii mediului concurential.
3. Reglarea administrative a activitatii economice,care prevede: inregistrarea
de stat a intreprinderilor,determinarea standartelor si normativelor ce

62

reflecta masurile de volum,greutatea si calitatea marfurilor si serviciilor;

interzicerea realizarii marfurilor false si a reclamei neobiective.
4. Reglarea proceselor de stabilizare macroeconomica,care prevede:
asigurarea cresterii durabile a economiei nationale; asigurarea ocuparii
depline a fortei de munca;atingerea nivelului stabil al preturilor.In
realizarea acestor previciuni statul aplica urmatoarele instrumete:
orienteaza politica fiscal spre stimularea agentilor economici; reduce
cheltuielile de stat care nu sunt legate in direct de activitatea de
productie;stimuleaza investitiile de capital;aplica masuri anticiclice.
5. Reglarea de stat in calitate de antreprenor.Statul este proprietarul multor
intreprinderi;detine capitaluri voluminoase,detine pachetul de actiuni a mai
multor intreprinderi.In calitate de antreprenor statul cumpara si vinde
marfuri si servicii (in unele tari statul devine monopolist in realizarea
produselor alcoolice,de tutun,armament etc.),construieste intreprinderi noi
cu destinatie strategica.
6. Reglarea bugetara,care prevede: reglarea surselor de formare a veniturilor
bugetare,determinarea directiilor de utilizare a mijloacelor
bugetare;reglarea deficitului bugetar si a datoriilor publice.
7. Reglarea creditara si monetara,care prevede: reglarea ratei
dobinzii;reglarea operatiunilor pe piata deschisa (vinzare si cumpararea
actiunilor si altor hirtii de valoare);reglarea ratelor obligatorii de reserve la
bancile comerciale;reglarea emisiei monetare;
8. Reglarea de stat a resurselor,care prevede: aplicarea inlesnirilor fiscal in
utilizarea resurselor economice respective;limitarea resurselor
necompetitive,limitarea resurselor care aduc dauna mediului ambient.
9. Reglarea de stat a veniturilor,care prevede:sustinerea paturilor slab
remunerate (prin aplicarea impozitelor progressive); exercitarea platilor de
transfer (pensile,indemnizatiile,ajutoarele,etc);realizarea diferitor programe
sociale de stat (de sustinere a paturilor vulnerabile); sustinerea
invatamintului,culturii,ocrotirii sanatatii etc.
10. Reglarea de stat a relatiilor economice externe,care prevede: reglarea
exportului si importului de marfuri si servicii;reglarea tarifelor
vamale;reglarea relatiilor valutare;reglarea politicii economice externe.
49.Formele de cooperare si de integrare economica regional.
Cooperarea economica international reprezinta o forma de colaborare intre state
desfasurata pe baze contractuale,vizind unirea eforturilor material,financiare,tehnologice
si de cadre ale partenerilor,pentru efectuarea unor activitati commune in scopul obtinerii
de avantaje reciproce.Cooperarea poate fi:macroeconomica,care se desfasoara intre state
prin relatii interguvernamentale (intre guverne,ministere,departamente) si
microeconomica,care se desfasoara intre firme,institurii de cercetare etc.
Cooperarea economica international se manifesta in urmatoarele forme:
63

 Cooperarea in productie ,care include: specializzarea interstatala a productiei;

construirea de obiecte prin livrarea de utilaje,tehnologii si documentatii pe credit;
construirea in comun a obiectivelor de destinatie productive;
Cooperarea tehnico-stiintifica realizata in cadrul unitatilor si programelor
commune de cercetare,de acorade de asistenta tehnica,de schimbul de informative
tehnico-stiintifica etc.
Cooperarea in domeniul comercializarii si marketingului realizata in asa
forme,cum ar fi: cooperarea pe terte piete; schimbul reciproc de informative
comerciala; studierea in comun a pietilor si a conjuncturii; elaborarea programelor
commune de marketing; actiunile commune de reclama;
Cooperarea financiar-bancara realizata in cadrul bancilor mixte,a bancilor
regionale si consortiilor bancare;
Cooperarea in domeniul serviciilor de turism,transporturi si asigurari
international.
Una din componentele de baza ale economiei mondiale este integrarea economica
international.Integrarea economica este un process complex de dezvoltare a
economiei mondiale in conditiile contemporane,care se bazeaza pe o treapta calitativ
noua,superioara a interdependentelor si specializarilor intre economiile diferitor
state,si este determinate de un ansamblu de factori,intre care un rol essential il are
revolutia tehnico-stiintifica contemporana.
Cauzele principale ale integrarii economice sunt:
1. Aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre
posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale;
2. Gradul inalt de concentrare a productiei si de centralizare a capitalurilor,pe de
o parte,limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca,pe
de alta parte.
3. Necesitatea capitalurilor din tarile situate intr-o anumita zona de a-si promova
in comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici.
4. Constituirea de mari firme (de stat sau mixte) are,prin activitatea lor, depasesc
granitele nationale;
5. Interesele commune ale tarilor dezvoltate de a mentine si extinde relatiile cu
fostele tari colonial devenite independente.
In literature de specialitate sun analizate cinci tipuri de integrare economica:
1) Crearea unei zone de comert preferential,care prevede reducerea barierelor
comerciale in relatiile cu tarile din zona;
2) Crearea unei zone de comert liber ce presupune eliminarea tutror barierelor
din calea comertului dintre tarile din cadrul zonei,mentinind insa barierele
stabilite prin decizie nationala in comertul cu tarile nemembre;

64

3) Crearea uniunii vamale,care prevede eliminarea barierilor din comertul

intre tarile member plus stabilireaunui tariff extern comun in comertul cu
tarile member.
4) Crearea pietii commune,care prevede extinderea comertului liber dintre
tarile member de la marfuri si servicii si la factorii de productie (forta de
munca si fluxurile de capital).Membrii pietei commune mentin rate de
schimb fixe intre valutele lor nationale;
5) Crearea uniunii economice,ce implica politici economice commune si o
unitate monetara comuna.Actualmente astfel de integrare constituie
Uniunea Europeana.
In aspect regional exista mai multe grupari de integrare economica:
Denumire
Pactul Andin

Nivelul de integrare
Zona de comert libera

Consiliul Arab de
Cooperare
Asociatia Natiunilor din
Asia de Sud-Est (ASEAN)

Zona de comert
preferential
Zona de comert
preferential

Benelux
Piata Comuna CentralAmericana

Uniune vamala
Piata comuna

Comunitatea Est-Africana
Uniunea Europeana

Uniunea vamala
Uniunea economica si
monetara

Asociatia Europeana a
Liberului Schimb (AELS)
Asociatia de Integrare
Latino-americana

Zona de comert liber

Uniunea Maghreb

Piata comuna

Mercosur

Uniune vamala

Acordul Nord-American
de Comert Liber (NAFTA)

Zona de comet liber

Zona de comert liber

Tari membre
Bolivia,Columbia,Peru,
Ecuador,Venezuela
Egipt,Irac,Iordania,
Yemen
Brunei,Indonezia,Filipine,
Malayesia,Singapore,
Thailanda
Belgia,Olanda,Luxemburg
Costa Rica,Salvador,
Guatemala,Honduras,
Nicaragua,Panama
Kenya,Tanzania,Uganda
Belgia,Olanda,Danemarca,
Luxemburg,Franta,Grecia,
Germania,Suedia, Marea
Britanie,Irlanda,Italia,
Spania,Portugalia, Austria,
Finlanda
Islanda,Norvegia,Elvetia,
Liechtenstein
Argentina,Bolivia,Brazilia,
Chile,Columbia,Ecuador,
Mexic,Paraguay,Uruguay,
Venezuela
Maroc,Algeria,Mauritania,
Tunisia,Libia
Argentina,Brazilia,
Paraguay,Uruguay
Canada,Mexic,S.U.A.
65

Acordul de Comert liber

SUA-Canada
Acordul de comert liber
SUA-Izrael

ZOna de comert liber

Canada,SUA

Zona de comert liber

Izrael,SUA

Integrarea economica international are urmatoarele avantaje:

1) Integrarea asigura o productivitate inalta a muncii sociale si o crestere a nivelului
general de viata;
2) Pe o piata unificata concurenta este mai intense si consmutaorii beneficiaza de
preturi mai scazute si de o varietate de bunuri;
3) Piata unica permite o productie de serie mare,ceea ce duce la scaderea costurilor
de productie.
4) Piata unica permite folosirea mai rationala si eficienta a fortei de munca,deoarece
miscarea libera a capitalurilor este insotita de o miscare libera a fortei de munca.
Din toate gruparile de integrare economica regional rolul principal il ocupa Uniunea
Europeana (UE),care in anul 2002 dispunea de 2242000 km2 si o populatie de 367,8
mln. Locuitori,cu un produs intern brut de 5767,2 mlrd. De unitati
monetare(aproximativ 25% din PIB mondial) si un PIB pe cap de locuitor de circa 15
mii de unitati monetare.Actualmente Uniunea Europeana realizeaza aproximativ 2/5
din comertul mondial,fiind cel mai mare importator de produse agricole,textile si
imbracaminte.In anul 2004 la cele 15 tari-membre ale UE vor adera inca 10
tari:Polonia,Ungaria,Cehia,Estonia,Slovenia,Cipru,Letonia,Lituania,Slovacia,Malta
iar in anu 2007 vor devein membri ai UE Romania si Bulgaria.
Principalele mecanisem care au contribuit la formarea Uniunii Europene sunt:
a) Uniunea vamala,care s-a format prin reducerea treptata a tarifelor vamale intre
tarile member ale UE,precum si stabilirea unui tariff vamal extern comun fata
de tarile terte.
b) Liberalizarea circulatiei capitalurilor,ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a
ramurilor economiei nationale;
c) Libera circulatie a fortei de munca,ceea ce contribuie la migrarea fortei de
munca in cadrul UE si resorbiri in unele perioade ale somajului;
d) Piata comuna Agricola,care prevede pe plan intracomunitar:libera circulatie a
produselor la preturi unice pentru fiecare produc;achizitionarea cu prioritate a
produselor din comunitate; instituirea unui system de garantii pentru
producatori impotriva fluctuatiei preturilor; responsabilitatea financiara
colectiva fata de cheltuielile necesare in vederea sustinerii pietelor si a
modernizarii agriculturii; pe plan extracomunitar:protectia producatorilor fata
de concurentii din tarile terte (aplicarea taxei vamale pentru produsele agricole
straine); stimularea exporturilor agricole in afara UE prin acordarea de
subventii; aplicarea unei strategii commune in domeniul agrar in cadrul UE;
66

e) Uniunea monetara europeana si introducerea in circulatie a monedei EURO.

Principalele organe institutionale de dirijare a UE sunt:
Consiliul de ministry (ministry de relatii externe) al UE,care adopta toate deciziile
majore.Functiile Consiliului:coordonarea politicilor economice ale tarilor member
a UE.
Comisia Executiva a UE,care urmareste scopul ca deciziile adoptate de Consiliul
de ministry sa fie realizate.Comisia Executiva elaboreaza proiecte pentru aprobare
la Consiliul de ministry;
Curtea de Justitie a UE,care decide daca actele Consiliului de ministry,ale
Comisiei Executive sau a altor organe corespund Tratatului UE;
Parlamentul European,care examineaza toate problemele importante ale politicii
comunitare.Parlamentul European e format din membrii parlamentelor natioanale.
In cadrul UE functioneaza si alte institutii cu character consultative,cum ar fi :
Comitetul economic si Social,Banca Europeana de Investitii,Fondul Monetar de
DEzvoltare,Fondul European pentru Orientarea si Garantarea Agricola,Fondul
European de Cooperare Monetara s.a.
50.Caile de integrare a R.Moldova in Uniunea Europeana.

67