Gunoiul de grajd este considerat un ingrasamant complex, fiind constituit dintr-un amestec de

materie, precum balegar, urina si plante folosite ca asternut, la care se adauga hrana de calitate
inferioara. Plantele utilizate drept asternut pot fi de tipul: paie, turba, frunze, rumegus, talas etc.
Calitatea si cantitatea dejectiilor depinde de diversi factori: speciile de animale si varsta acestora,
asternut, metoda si perioada de depozitare.
Gunoiul de grajd este considerat un ingrasamant organic, complex si complet, fiind cel mai des utilizat
pentru cartof, porumb, sfecla, floarea-soarelui etc. Unele dintre cele mai bine cunoscute caracteristici ale
acestuia sunt prezentate dupa cum urmeaza:

contine intregul complex de nutrienti necesari plantelor cultivate;

ingrasamant universal, adecvat pentru toate tipurile de plante si de sol;

utilizare mai ales pe solurile sarace in humus, pe cele nestructurate sau degradate,
cele de tip argilos, facandu-le mai aerate, solurile nisipoase, imbunatatind proprietatile lor de a
retine apa (procesele de demineralizare a materiei organice nu sunt rapide, din cauza contributiei

plantelor utilizate pentru asternut, si, prin urmare, nitratii sunt eliberati treptat);
introdus in sol, gunoiul de grajd contribuie la imbunatatirea starii structurale, la

cresterea capacitatii calorice si a resurselor de apa disponibile;

actiune benefica asupra activitatii macro si a celei microbiene din sol, prin
stimularea acestora si dezvoltarea microorganismelor.

COMPOZITIA DEJECTIILOR
INFLUENTEAZA

AN I M A L I E R E

SI

FAC T O R I I

CARE

Compozitia gunoiului de grajd cu utilizare agricola este extrem de variata. In general, 1 tona de material
contine in medie aproximativ: 1500 kg apa, 10 GK azot, fosfor 5 kg, 10 kg de potasiu si un total de 25 kg
resturi alimentare de plante si non-alimentare, fara a include carbonat de calciu.
Factorii care influenteaza compozitia gunoiului de grajd sunt urmatorii:

Specia animalului care il produce,

Hrana consumata de animale,

Modul in care sunt ingrijite animalele,

Tipul si calitatea dejectiilor animaliere utilizate in cadrul unor platforme deschise sau in
rezervoare de tip inchis.

Exista, de asemenea, variatii considerabile in gunoiul de grajd provenit de la diferite animale, care se
datoreaza cantitatii de apa in balegar. Dejectiile de la bovine si porcine contin mai multa apa decat cel de
ovine sau de pasari, si este, prin urmare, mai putin concentrat, avand un procent mai mic de azot, fosfor
si potasiu.

Absorbtia de catre plante a elementelor nutritive din gunoiul de grajd aplicat solului depinde de stadiul
sau de fermentare, de conditiile de mineralizare dupa introducerea lui in sol de provenienta gunoiului. Se
cunosc patru tipuri de gunoi, dupa stadiul de fermentare:

gunoi proaspat - culoarea paielor este neschimbata, iar extractul apos din gunoi are

culoarea galbena;
gunoi semifermentat - paiele capata o culoare bruna si greutatea gunoiului se

micsoreaza;
gunoi bine fermentat - paiele nu se pot distinge cu usurinta, iar greutatea initiala a

gunoiului se reduce cu aproximativ 50%;

gunoi putred sau mranita - are aspect pamantos, iar greutatea fata de cea initiala scade
la 25%.

Indiferent de stadiul de fermentare, gunoiul de grajd este un ingrasamant ce contine toate elementele
necesare nutritiei plantelor.