ALFABETUL GERMAN

A (a)
B (be)
C (te)
D (de)
E (e)
F (ef)
G (ghe)
H (ha)
I (i)
J (iot)
K (ca)
L (el)
M (em)
N (en)
O (o)
P (pe)
Q (cu)
R (er)
S (es)
(es tet)
T (te)
U (u)
V (fau)
W (ve)
X (ics)
Y (psilon)
Z (tet)
In plus mai sunt si vocalele cu umlaut: , ,
NUMERELE
1 = eins
2 = zwei
3 = drei
4 = vier
5 = fnf
6 = sechs
7 = sieben
8 = acht
9 = neun
10 = zehn
ZILELE SAPTAMANII
Luni = Montag
Marti = Dienstag
Miercuri = Mittwoch
Joi = Donnerstag
Vineri = Freitag
Sambata = Samstag
Duminica = Sonntag

Toate zilele saptamanii se termina in "tag", de la der Tag = ziua.

Aici puteti sa ascultati si pronuntia: ZILELE SAPTAMANII
PRONUNTIA
- b, d, g - la sfarsitul cuvantului si inaintea unei consoane surde se pronunta p, t,
k.
Exemple: schreib, sind, Mdchen
- ch - se pronunta ca in "sah", daca este precedat de a, o, u, au: lachen (a rade),
macht (de la verbul machen = a face), noch (inca), Buch (carte)
- chs - se pronunta ks: sechs (sase)
- ig - final sau inaintea unei consoane se pronunta "ich" (fertig - gata, richtig corect)
- g + e/i - se pronunta ca g in "gara", "gura": gern (cu placere), geben (a da)
- h - la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror compunere intra un
cuvant cu h initial se pronunta ca in "ham": haben (a avea), hundert (100), wohin
(incotro)
- h - intre vocale, precum si intre vocala si consoana este un semn ortografic care
nu se pronunta, dar arata lungimea vocalei precedente - aceasta se va citi mai
lung: Lehrer (invatator), sehen (a vedea), gehen (a merge), fahren (a merge cu
un mijloc de transport)
- j - se pronunta ca i in "iarba": ja (da), Jahr (an). In cuvintele de origine
negermana se pronunta ca j din "jurnal".
- k - se pronunta c, la fel ca si in "care": kalt (rece), Kind (copil), Park (parc)
- ck - se scrie in loc de kk: stecken
- p, t, k - se rostesc de obicei aspirat, dupa ele auzindu-se un usor h.
- ph - se pronunta f: Physik (fizica)
- s - inainte de vocala sau intre vocale se pronunta sonor, ca in zumzet: sagen (a
zice), sehen (a vedea), lesen (a citi), September (septembrie)
- s - final sau inainte de consoana surda se pronunta ca si in "casa": das
(aceasta), was (ce), ist (este)
- st - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant
compus se pronunta "st": Student (student), Bleistift (creion),
- sp - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant
compus se pronunta "sp": Sport (sport),
- ss - se pronunta s: lassen (a lasa), Genosse (tovaras)
- sch - se pronunta s: schwartz (negru), Schlerin (eleva)

- v - in cuvintele germane si in cele asimilate se pronunta f: Vater (tata), vier

(patru)
- w - se pronunta v: wann (cand), zwei (doi)
- z - se pronunta t: ziehen (a arata)
- tz - se scrie dupa vocalele scurte in loc de zz: Platz (loc), sitzen (a se aseza)
Sursa: LECTIA 2 - ALFABETUL GERMAN, NUMERELE, ZILELE SAPTAMANII,
PRONUNTIA - Lectia de germana http://forum.7p.ro/LECTIA-2---ALFABETULGERMAN-NUMERELE-ZILELE-SAPTAMANII-PRONUNTIA.aspx?
g=posts&t=8659#ixzz26lBJfRI5

Reguli de citire n limba german (I)

=============================================================
====

NOIUNI DE BAZ
Reguli de citire - respect-le i vei putea citi corect (aproape) orice n
limba german! (spre deosebire de limba englez :-D )
V O CALE LE
A, E, I, O, U - se citesc normal, ca n limba romn
EI = "AI" - Exemple: NEIN ("nain") = nu; EI ("ai") = ou; EIS ("ais") = ngheat,
ghea;
EINS ("ain") = 1; ZWEI ("vai") = 2; DREI ("drai") = 3;
HEIDI ("Haidi") = nume de fat; FEIN ("fain") = fain,
excelent, fin
MEIN ("main") = al meu; DEIN ("dain") = al tu; SEIN
("zain") = al lui
EU = "OI" - Exemple: NEU ("noi") = nou; HEUTE ("hoite") = azi; NEUN
("noin") = 9;
FREUND ("froind") = prieten; EUROPA ("oiropa"); EURO
("oiro");
DEUTSCH ("doici") = limba german; nemesc, german;
DEUTSCHLAND ("doiciland")=Germania; LEUTE
("loite")=oameni

IE = "ii", adic un "i" mai lung - Exemple: SIE ("zii") = ea, ei, ele,
dumneavoastr;
SIEBEN ("ziibn") = 7; WIE ("vii") = cum; WIEN ("viin")
= Viena;
VIER ("fiir") = 4; VIEL ("fiil") = mult; BIENE ("biine") =
albin;
FOTOGRAFIEREN ("fotografiirn") = a fotografia
= "E" deschis - Exemple: MDCHEN ("med-hin") = fat; KSE ("che-ze") =
brnz;
RZTIN ("er-tin") = doctori; LNDER ("len-dr")
= ri;
PRSIDENT ("prezident") = preedinte
= "OE", ca n francez, se deschide gura ca pentru "e", dar se pronun "o",
sau se pronun succesiunea "eo" ca n cuvintele leoarc, beof sau feon.
- Exemple: SCHN ("eon") = frumos; FHN ("feon") = vnt
cldicel;
MHRE ("meo-re") = morcov; HREN ("heo-rn")
= a auzi;
KNNEN ("keo-nn") = a putea; LWE ("leo-ve")
= leu
= "UE", tot ca n francez, se deschide gura ca pentru "u", dar se pronun "e".
Atenie! Nu se nmoaie sunetul ca n diftongul romnesc iu, ci se pronun cele
dou sunete simultan, ca unul. Este suficient s auzii o dat reclama de la
lactatele Mller i vei simi diferena.
- Exemple: FR ("fuer") = pentru; SCHLER ("ue-lr") = elev, colar;
BCHER ("bue-hir") = cri; FNF ("fuenf") = 5;
GRN ("gruen") = verde; MTZE ("mue-e") = cciul, fes
U = "OI", ntruct se citete "e", iar grupul EU se citete "oi" - (+U = E+U =
"OI")
- Exemple: HUSER ("hoi-zr") = case; MUSE ("moi-ze") =
oareci