Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gestiunea stocurilor
Gestiunea ciclului de exploatare cuprinde doua actiuni distincte: determinarea
necesarului de active circulante (stocuri, creante si lichiditati); determinarea
modalitatii de finantare a activelor circulante (FR, De, Crt, etc.).Firma poate folosi
trei politici distincte pentru gestionarea ciclului de exploatare:
o politica agresiva: realizarea unei cifre maxime de afaceri cu stocuri minime, ceea
ce maximizeaza rentabilitatea;accentul este pus pe pasivele pe termen scurt
(datorii de exploatare, credite bancare), care au costurile cele mai mici de
procurare;o politica defensiva: realizarea unei cifre de afaceri date cu stocuri si
creante care sa minimizeze riscul
accentul este pus pe finantarea activelor circulante din surse permanente (fondul
de rulment) cu costuri mari dar cu o anumita siguranta in functionare'o politica
echilibrata: armonizarea contradictiei dintre rentabilitate si risc;sincronizare intre
siguranta aprovizionarii si costurile acesteia
2. Gestiunea stocurilor:Prin stocuri se intelege cantitatea fizica de materiale,
produse sau marfuri necesare realizarii fiecarei faze a ciclului de exploatare. Ciclul
de exploatare are trei faze: aprovizionare, productie, desfacere. Faza de productie
are un caracter continuu in timp ce fazele de aprovizionare si desfacere au
caracter discontinuu. Acesta este motivul pentru care apare necesitatea unei
activitati specifice de gestionare a stocurilor.
Sub aspect financiar, stocurile reprezinta alocari de capital care nu pot fi
recuperate decat dupa incheierea ciclului de exploatare, adica dupa vanzarea
marfurilor obtinute in activitatea de productie. In acest context, asigurarea unor
stocuri mici care sa se reinnoiasca pe masura ce apar necesitatile de productie
prezinta riscul aparitiei unor rupturi (gap-uri) in aprovizionare in timp ce asigurarea
unor stocuri mari care sa elimine riscul rupturilor de stoc prezinta costuri mari de
imobilizare a capitalului.