3 descoperiri ale fizicii cuantice, cu impact major asupra vietii noastre

19 noiembrie 2011
- Noi gndim ncontinuu, fie ca vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproxima
tiv 60.000 de gnduri pe zi.
Iar toate aceste gnduri ale noastre produc consecinte, pentru ca fiecare gnd este
de fapt o energie pe care o lansam n Univers si nu doar n directia dorita, ci n toa
te directiile.
Energia emisa de gndurile noastre si cauta apoi, n drumul ei, o alta energie cu car
e sa vibreze la unison, dupa principiul ceea ce se aseamana se aduna .
Fiecare gnd, indiferent ca este bun sau rau, declanseaza un proces de rezonanta.
Tot ceea ce va vibra la unison cu energia gndurilor noastre va fi atras automat n
viata noastra.
Gndurile tale secrete, felul n care i judeci pe ceilalti, vorbaria interminabila a
mintii totul formeaza un fel de intentie.
Asadar, prin gndurile noastre, noi emitem permanent energie catre exterior, fapt
care influenteaza ntr-o mare masura ceea ce atragem n viata noastra. De aceea, o s
canare atenta a propriilor gnduri, mai ales a celor despre noi nsine, ne ajuta sa
constentizam ce anume avem de schimbat. Stiti ce este minunat aici? Faptul ca st
a n puterea noastra sa ne alegem gndurile. Precum la un televizor, putem comuta pe
diferite programe, iar daca v-ati saturat de emisiunea Sunt un prost. Nu fac nim
ic cum trebuie , apasati butonul si alegeti Dragostea lui Dumnezeu ma nconjoara si m
a sustine n fiecare clipa a vietii . Veti simti diferenta.

1. n crearea realitatii noastre, nu doar gndul este

implicat . Mai este si altceva

Pna nu demult, oamenii de stiinta au crezut ca doar prin gndurile noastre emitem e
nergie catre exterior si ca cel mai puternic emitator energetic din corpul nost
ru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice.
Dar trupul nostru dispune de un emitator si mai puternic
INIMA
care genereaza un
cmp electric mult mai mare dect cel al creierului. Aceasta este una dintre cele i
mportante descoperiri ale secolului XX: faptul ca inima omeneasca are un rol mul
t mai important dect acela de a pompa snge n corpul uman.
Responsabil pentru aceasta descoperire este Institutul de Cradiologie din Califo
rnia care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptu
l ca acest organ uman este nzestrat cu ceea ce numim inteligenta inimii si ca influ
entele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.
Masuratorile realizate au aratat ca inima generaza un cmp electric care se extind
e cu mult n afara corpului nostru. Acest cmp electric are o anumita forma, aratnd c
a un inel lat mprejurul trupului, cu o raza de aproximativ 2-3 metri.
Institutul de Cardiologie a mai descoperit ca inima interactioneaza att cu trupul
, ct si cu mediul exterior prin cmpurile electromagnetice pe care le genereaza. Av
em motive sa credem ca acest cmp generat de inima are influenta la multi kilometr
i n afara corpului nostru, pornind de la locatia fizica a inimii.
Cum poate inima sa faca aceasta? n ce fel comunica ea? Cum sunt transmise informa
tiile?

n primul rnd prin EMOTII.

Stiinta ne spune ca atunci cnd simtim o emotie, ea este transpusa n energii electr
ice si magnetice corespunzatoare, care interactioneaza cu celulele corpului nost
ru si cu atomii lumii nconjuratoare pentru a produce acele efecte formidabile de
care vorbesc toate traditiile spirituale autentice. Ele stiu cum sa orienteze at
entia aspirantului catre inima, pe cnd noi o orientam catre ratiune, crend astfel
o societate foarte mentala, bazata doar pe logica.
Alte studii asupra inimii au aratat ca aceste cmpuri electromagnetice generate de
inima au si o alta cauza la fel de importanta si anume CONVINGERILE noastre, to
ate acele lucruri pe care le credem cu tarie si n jurul carora ne modelam vietile
.
Deci nu numai emotiile noastre sunt emise n afara, ci mai ales convingerile noast
re. Iar inima este un fel de interfata care transforma toate emotiile si conving
erile noastre n energii electromagnetice.
Deci prin sentimentele noastre, prin iubire, iertare, compasiune, dar si prin mni
e, ura, suparare, noi putem produce modificari att n trupul nostru, ct si la multi
kilometri n afara noastra.
Tragnd linie, este bine sa retinem urmatorul aspect: desi creierul emite si el cmp
uri electromagnetice, oamenii de stiinta au aratat ca undele electrice produse d
e inima sunt de o suta de ori mai puternice, iar undele magnetice sunt de 5.000
de ori mai puternice dect cele generate de creier.
Astfel se explica de ce vindecarea se obtine mai repede printr-o sustinere afect
iva dect doar printr-un proces de gndire, pentru ca noi emitem mai multa energie p
rin intermediul inimii dect prin intermediul creierului.

2. ADN-ul uman are o influenta directa asupra lumii nconjuratoare

Exista nca o descoperire stiintifica importanta care ne arata cum influentam real
itatea n care traim.
Stim, teoretic, ca totul este interconectat si n mod tainic interdependent. Dar s
a vedem cum se traduce aceasta lege, la nivelul micro-universului nostru.
Studiile de laborator au aratat ca ADN-ul uman influenteaza direct particulele e
lementare responsabile pentru toate fenomenele electromagnetice, numite fotoni (
fotonul fiind denumit si cuanta de lumina).
Fizicianul rus Vladimir Poponin a realizat niste experimente faimoase la nceputul
anilor 90. El a pus ntr-o eprubeta nchisa ADN uman si fotoni, dorind sa afle ce in
fluenta are ADN-ul uman asupra fotonilor. Dintr-una dintre eprubete s-a extras t
ot aerul, pentru a obtine vid (vidul este un termen care induce n eroare, deoarece
el nu este un spatiu gol, ci este plin de informatii si energie). ntr-un astfel d
e spatiu exista fotoni care pot fi masurati destul de exact cu unele aparate spe
cifice.
n experimentul lui Poponin, acesti fotoni s-au distribuit, asa cum era de astepta
t, n mod dezordonat, fara sa respecte o anumita ordine.
Apoi a fost introdus ADN uman n aceasta eprubeta vidata. Si acum s-a produs un lu
cru foarte surprinzator. ADN-ul uman avea o influenta directa asupra fotonilor:
printr-o forta misterioasa, el ordona fotonii n forme regulate.
Acest aspect este foarte, foarte profund, deoarece arata ca substanta din care s
untem creati, adica ADN-ul, are o influenta directa asupra particulelor din care

este creata lumea nconjuratoare, adica fotonii atomilor. Este prima data cnd stii
nta occidentala a demonstrat ceea ce traditiile spirituale stravechi au spus cu
mult timp n urma: suntem parte integranta din aceasta lume si o influentam n perma
nenta.
Iar experimentul nu se opreste aici Cnd ADN-ul uman a fost extras din eprubeta, fo
tonii s-au comportat ca si cum ADN-ul era nca prezent acolo. Si-au pastrat poziti
a lor ordonata. Fotonii si ADN-ul uman nca mai pastrau legatura, desi fusesera se
parati fizic. Parea ca un anume cmp subtil nca le tinea conectate.
Concluzia experimentului lui Poponin a fost aceea ca exista un cmp cuantic care n
e uneste cu tot ceea ce exista n jurul nostru. Prin intermediul acestui cmp, sunte
m mereu n legatura cu toti si cu toate, fie ca suntem constienti sau nu de aceast
a.

3. ADN-ul uman este influentat, la rndul sau, de sentimente

Senimentele umane care izvorasc din inima, avnd n spate convingerile noastre puter
nice, modifica efectiv forma ADN-ului, iar acesta influenteaza atomii, dupa cum
am vazut.
S-au testat efectele sentimentelor pure asupra ADN-ului. Pentru aceasta a fost i
zolat ADN de la diferite persoane n cte o eprubeta. Aceste eprubete cu ADN au fos
t supuse unor puternice cmpuri emotionale. Pentru aceasta, subiectii experimentul
ui au folosit diferite tehnici emotionale si spirituale.
S-a observat un lucru care, protrivit vechilor legi ale fizicii, nu ar fi trebui
t sa se petreaca. n timp ce participantul emitea un cmp emotional puternic, au put
ut fi masurate reactii electrice la nivelul ADN-ului. Persoanele care au partici
pat la acest test puteau influenta molecula de ADN din eprubeta doar prin inter
mediul emotiilor lor puternice.
Cnd subiectii experimentului emiteau stari de iubire, recunostinta, molecula de A
DN se dilata, lanturile ADN-ului se deschideau, se mareau.
Cnd subiectii respectivi traiau stari de furie, frustrare, stres, molecula de ADN
se micsora si bloca astfel multe din codurile sale, raspunznd emotiilor negative
printr-o evidenta contractie.
S-a observat astfel, n mod empiric, cum emotiile, convingerile, sentimentele noas
tre pot modifica structura moleculei de ADN, precum si ordonarea acesteia n celul
e.
Mai mult chiar, oamenii de stiinta au remarcat ca aceasta blocare a codurilor AD
N putea fi anulata dendata ce experimentatorii emiteau din nou stari de recunosti
nta, iubire si fericire.
Aceste descoperiri, care au aratat ca genele ADN-ului sunt modificate de energii
le din exterior, stau la baza ntemeierii unei noi stiinte, denumita Epigenetica.
Creierul este un centru de comanda care interpreteaza evenimentele din exterior
si apoi trimite n trup semnale corespunzatoare. Printre aceste semnale se numara
att reactiile biochimice, ct si undele electromagnetice. Aceste semnale influente
aza n mod direct celulele si produc astfel modificari ale codurilor lor genetice.
Cu ajutorul unui ceas atomic foarte precis, s-a masurat diferenta de timp dintre
emiterea unei emotii si reactia ADN-ului. S-a observat ca reactia ADN-ului avea
loc ntotdeauna simultan.
Tot ceea ce gndim si simtim, ADN-ul nostru percepe n mai putin de o nanosecunda (0

,000000001 secunde), iar aceasta indiferent daca mostra de ADN se afla lnga noi s
au pe cealalta parte a Pamntului.
Concluzia?
Gndurile si sentimentele noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifica n mod di
rect materia din care este structurata lumea.
Atunci cnd traim anumite stari, cum ar fi, de exemplu, compasiune, iertare, drago
ste, dar si stari negative, ca de exemplu mnie ura, suparare, gelozie, noi influe
ntam direct structura ADN-ului nostru, iar aceste modificari se propaga n trupul
nostru, ct si n afara noastra pe distante extraordinar de mari, datorita cmpului cu
antic, influentnd tot ceea ce exista n aceasta lume.
Fragmente din FILMUL

Legea rezonantei

n documentar apar oamenii de stiinta: Dr. Bruce H. Lipton, Gregg Braden, dr. Rupe
rt Sheldrake, Prof. Dr. Dr. Ervin Laszlo, Prof. Dr. Fritz A. Popp, Lynn McTaggar
t Brbel Mohr, Prof. Dr. James Hurtak, Dr. Masaru Emoto, dr. Eric Pearl, prof. dr.
Hans-Peter Drr, Dr. James L. Oschman, Dr. John Hinwood, Dr. James M. Sigafoose,
Patricia Atanas, Dr. Peter Bancel, Rene Coltson, dr. Desiree Hurtak, Anna Rocker,
Isabelle de Fallois, Michaela Merten, Julia Franckh, Fantuzzi, Lionel Wharton s
i Max Alberti.