Cum dormeau stramosii nostri?

Se ntmpla adesea sa ne temem de eventualele episoade n care ne trezim n toiul noptii

, nsa acest obicei s-ar putea sa nu fie neaparat unul problematic. Exista dovezi
importante att stiintifice, ct si istorice, care sugereaza ca dormitul timp de 8 o
re fara ntrerupere s-ar putea sa fie un obicei nenatural.
bebedoarme
La nceputul anilor 1990, psihiatrul Thomas Wehr a realizat un experiment n care ti
mp de o luna, un grup de oameni a fost tinut n ntuneric cte 14 ore pe zi.
Desi a durat ceva timp pna cnd somnul lor s-a reglat, pna la finalul celei de-a pat
ra saptamni, subiectii au stabilit un model de somn distinct. Ei dormeau n doua re
prize: mai nti trageau un pui de somn timp de patru ore, apoi se trezeau pentru 1-2
ore si abia apoi se cufundau ntr-o a doua repriza de 4 ore de somn.
Desi, oamenii de stiinta specializati n studierea somnului s-au declarat impresio
nati de constatare, ideea potrivit careia omul trebuie sa doarma 8 ore consecuti
ve a persistat n rndul publicului general.
n 2001, istoricul Roger Ekirch, de la Institutul Virginia Tech, a publicat o lucr
are bazata pe 16 ani de cercetare prin care aducea la lumina o multitudine de do
vezi potrivit carora n trecut, oamenii obisnuiau sa doarma n doua reprize.
Patru ani mai trziu, Roger Ekirch a publicat cartea At Day s Close: Night in Times
Past n care trateaza 500 de referinte istorice ce dovedesc ca oamenii aveau obice
iul de a dormi n doua reprize. Dovezile despre care discuta Ekirch au fost scrier
i medicale, jurnale, marturii de la tribunal etc.
La fel ca n cazul studiului lui Wehr, dovezile adunate de Ekirch descriu o prima
repriza de somn care ncepea la doua ore dupa lasarea serii, urmata de o perioada
de veghe de 1-2 ore si de o a doua repriza de somn.
Nu este vorba doar de numarul referintelor, ci despre modul n care se refera la as
ta, ca si cum ar fi fost un obicei cunoscut de toata lumea , a declarat Ekirch.
n timpul perioadei de veghe dintre cele doua reprize de somn, oamenii erau destul
de activi. Adesea se ridicau din pat, mergeau la toaleta, fumau si uneori si viz
itau si vecinii. Totusi, majoritatea oamenilor ramneau n pat, scriau, scriau sau s
e rugau. Asa se explica de ce multe carti de rugaciune din secolul al XV-lea pro
puneau rugaciuni speciale pentru cele doua ore de veghe. Mai mult, scrierile ara
ta ca timpul dintre cele doua reprize de somn nu era unul solitar n totalitate. D
e multe ori, oamenii purtau discutii sau ntretineau relatii sexuale.
Un manual medical din Franta secolului XVI sfatuia cuplurile sa ntretina relatii
sexuale n aceasta perioada deoarece asa aveau mai multe sanse de a avea urmasi, f
iind mai putin obositi.

Potrivit lui Ekirch, se pare ca referintele privitoare la cele doua etape ale so
mnului au nceput sa dispara n secolul al XVII-lea. Mai nti, obiceiul a disparut n rnd
l claselor superioare din orasele aflate n nordul Europei, urmnd ca n cursul a 200
de ani, el sa fie uitat si de cei din societatile vestice. Pna n anii 1920, obicei
ul celor doua reprize de somn a disparut din mentalul colectiv.
Roger Ekirch asociaza aceasta schimbare cu mbunatatirea sistemului de iluminat st
radal, a celui domestic si cu o crestere semnificativa a cafenelelor care uneori
erau deschise chiar si noaptea.
Pe masura ce noaptea a devenit un timp al activitatilor legitime, perioada de ti

mp pe care oamenii o mai puteau dedica odihnei s-a diminuat.

n 1667, Parisul devine primul oras din lume ale carui strazi sunt luminat folosin
d lumnari de ceara n lampi de sticla. n acelasi an si Lille are parte de iluminat s
tradal, urmat de Amsterdam unde iluminatul era asigurat de lampi cu ulei. n acest
ritm, pna la finalul secolului XVII, mai bine de 50 de orase europene importante
beneficiau de iluminat stradal.
Astfel noaptea nu mai era un timp destinat exclusiv somnului. De fapt, somnul pe
timp de noapte este considerat o pierdere de vreme odata cu aparitia iluminatul
ui stradal.
Oamenii ncepeau sa perceapa din ce n ce mai bine timpul si sa fie mai sensibili cu
privire la eficienta nainte de secolul al XIX-lea. nsa revolutia industriala a int
ensificat aceasta atitudine , a explicat Roger Ekirch.
O dovada importanta care semnaleaza aceasta schimbare de atitudine vizavi de som
n este semnalata ntr-un jurnal medical din 1829 prin care parintii erau sfatuiti
sa si dezobisnuiasca copiii sa mai doarma n doua reprize.
Astazi, majoritatea oamenilor par sa se fi adaptat destul de bine la programul d
e opt ore consecutive de somn, nsa Ekirch crede ca multe dintre problemele legate
de somn ar putea sa si aiba radacinile n preferinta naturala a corpului de a bene
ficia de un somn segmentat.
Aceasta ar putea fi radacina unei probleme de somn, a insomniei din mijlocul nop
tii n care indivizilor le este greu sa mai adoarma dupa ce s-au trezit n timpul no
ptii sau sau dimineata foarte devreme. Aceasta problema de somn a aparut pentru
prima data n literatura n secolul XIX, n perioada n care somnul segmentat a disparut
definitiv.
Pe tot parcursul evolutiei am dormit ntr-un numit fel. De aceea trezitul n timpul n
optii este parte din fiziologia umana normala , a declarat Gregg Jacobs, psiholog
specializat pe probleme de somn.
Ideea potrivit careia trebuie sa dormim opt ore consecutive ar putea fi daunatoa
re, spun el, explicnd ca de multe ori oamenii care se trezesc n timpul somnului de
vin anxiosi. La rndul sau aceasta anxietate mpiedica somnul si astfel ea se poate
infiltra n viata individului.
Russell Foster, profesor specializat n cercetarea ritmului circadian, mpartaseste
acest punct de vedere. Multi oameni se trezesc n timpul noptii si intra n panica. L
e explic ce ceea ce experimenteaza ei este o ntoarcere n timp, la modelul bi-modal
de somn. Peste 30% dintre problemele medicale cu care se confrunta medicii plea
sca direct sau indirect de la somn. nsa, pna acum, somnul a fost ignorat n pregatir
ea medicala si exista foarte putine centre unde se studiaza somnul , a declarat ac
esta.
Sursa: BBC